Serghei Ivanov, deputatul Partidului Nostru și președintele Comisiei pentru Agricultură și Industrie Alimentară, a prezentat în plenul Parlamentului moțiunea simplă împotriva Ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga. Moțiunea a fost semnată de 42 de parlamentari din diferite fracțiuni de opoziție. Deputații au înaintat mai multe revendicări față de ministerul de resort, inclusiv elaborarea unui pachet de măsuri și acțiuni concrete întru susținerea producătorilor agricoli pentru a nu compromite campania lucrărilor agricole de primăvară. În special, se cere de urgență identificare surselor financiare pentru acoperirea datoriilor față de solicitanții de subvenții agricole pentru anii 2024-2025, dar și a datoriilor pentru acoperirea parțială a pierderilor suportate de către producători ca rezultat al calamităților naturale. De asemenea, deputații cer restituirea TVA și accizei achitată pentru motorină utilizată la lucrările în sectorul agricol și plafonarea adaosului comercial la produsele de uz fitosanitar și fertilizanți. Totodată, în moțiune este indicată necesitatea subvenționării cu până la 30% a costului semințelor și materialului săditor autohton utilizate în procesul de producere și stimularea în acest sens a instituțiilor științifice și a producătorilor de semințe și material săditor autohton. Un punct important este majorarea FNDAMR cu suma de 1,4 miliarde lei, ceea ce reprezintă o măsură necesară și urgentă, proporțională cu obligațiile deja asumate de stat și esențială pentru evitarea colapsului sectorului agricol. „În ultimii trei ani, constatăm suferința agricultorilor, iar concomitent suferă și PIB-ul țării, în timp ce deficitul bugetar se mărește tot mai mult. Cel mai mare semnal de alarmă este că, în primele nouă luni ale acestui an, exporturile au scăzut cu 10%, iar importurile s-au mărit cu 33%. Având în vedere aceste aspecte, și ținând cont de faptul că doamna ministră a Agriculturii și întreg ministerul nu a participat la prezentarea bugetului pentru anul 2026, nereușind să adreseze întrebări pertinente și să clarifice cât de prioritar este domeniul agricol, precum și faptul că propunerile noastre nu au fost luate în considerare, solicităm adoptarea unei moțiuni simple asupra politicilor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Cerem ca ministerul să vină clar cu soluții de redresare a uneia dintre cele mai importante ramuri ale economiei”, a declarat Serghei Ivanov în plenul Legislativului. Reamintim că Partidul Nostru a înregistrat, miercuri, un amendament prin care propune majorarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNADR) de la 2,3 miliarde lei la 4,3 miliarde lei, pentru a acoperi cel puțin parțial datoriile statului față de agricultori pentru anii 2024–2025 la investițiile post-investiționale. Aceste fonduri lipsesc în prezent din circuitul economic al fermierilor și afectează planurile lor de afaceri.

După ce redacția telegraph.md a publicat articolul despre apartamentul în care locuiește Ana Cucerescu, înregistrat pe numele mamei acesteia, iar discuțiile despre acest imobil ar fi fost purtate cu Natalia Politov-Cangaș, martor în dosarul lui Vlad Plahotniuc, în ședința de miercuri, 17 decembrie 2025, judecătorul a citit o declarație potrivit căreia nu ar fi interacționat cu Politov, iar despre bunul procurat ar fi existat discuții doar cu o „companie de leasing”.Potrivit Agenției de Presă Telegraph, declarația judecătorului a atras atenția prin faptul că bunurile imobile nu se vând prin intermediul companiilor de leasing, ci prin agenții imobiliare. Din acest motiv, redacția telegraph.md a verificat și alte declarații depuse de Ana Cucerescu la ANI, pentru a stabili dacă pe numele acesteia a fost procurat vreun autoturism în credit sau leasing.Astfel, în declarațiile prezentate începând cu anul 2020 este indicat faptul că Ana Cucerescu a primit spre folosință, pe lângă apartamentul din sectorul Buiucani al capitalei, inclusiv un Nissan Qashqai, fabricat în 2010, însă acesta a fost înregistrat oficial pe numele tatălui său.Automobilul de model Nissan Qashqai a fost procurat în 2020, în același an în care familia Cucerescu a procurat și apartamentul familiei Politov-Cangaș, iar toate bunurile au fost transmise imediat spre folosința Anei Cucerescu, judecător. În prezent nu se știe dacă autoturismul mai este în posesia judecătorului Ana Cucerescu, aceasta utilizându-l și în 2024, iar această incertitudine este alimentată de informația potrivit căreia ar deține acum un autoturism de model Kona Hybrid, al cărui preț începe de la 25500 USD.Unitatea de transport a fost fotografiată chiar în parcarea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, unde activează judecătorul menționat.Automobilul Kona Hybrid nu figurează în declarația de avere a judecătorului, ceea ce înseamnă fie că este utilizat fără a fi declarat oficial, fie că a fost procurat în acest an și va fi declarat la depunerea declarației privind veniturile și averile pentru anul curent.Tot în 2020, așa cum s-a menționat și în articolul anterior, Ana Cucerescu a primit de la mama sa și suma de 3500 de euro.Potrivit documentelor, Ana Cucerescu a contractat și două împrumuturi, în 2019, de la Victoriabank, în sumă totală de aproximativ 10000 de euro, cu termen de rambursare în 2024, unul fiind achitat mai rapid. De asemenea, a indicat și un împrumut de 50000 de lei de la MAIB, contractat anterior, iar frecvența prelungirii acestuia sugerează că este vorba despre un card de credit, suma reală utilizată anual putând fi mai mare, având în vedere că, în cazul acestor produse, debitarea și creditarea sunt periodice, iar linia de credit poate fi utilizată de mai multe ori în același an.Către judecătorul Ana Cucerescu a fost expediată anterior o solicitare de a comenta situația legată de apartament, iar în prezent este așteptat și un răspuns referitor la autoturismele indicate mai sus.sursa: Telegraph.md

Statele europene sunt profund divizate înaintea summitului Uniunii Europene de astăzi, dedicat așa-numitului „credit reparatoriu” pentru Ucraina. Informația este relatată de publicația Politico, care citează surse diplomatice implicate în negocieri.Potrivit unei surse citate de Politico, miza principală a summitului este convingerea Belgiei să renunțe la opoziția față de acest credit, chiar dacă discuțiile ar urma să se prelungească până târziu în noapte. Cu toate acestea, după săptămâni de presiuni și negocieri, premierul belgian Bart De Wever „nu și-a schimbat poziția”.„Cu mai puțin de 24 de ore înainte de termenul critic, ambasadorul Belgiei le-a spus colegilor, în cadrul unor discuții cu ușile închise, că «mergem înapoi»”, scrie Politico.În acest context, unele state membre, printre care Germania și Letonia, au propus ca decizia privind utilizarea activelor rusești pentru garantarea creditului să fie adoptată prin majoritate calificată, și nu prin consens. O astfel de procedură ar necesita sprijinul a cel puțin 15 state membre din totalul de 27.Belgia a avertizat însă că, în acest scenariu, nu va elibera activele rusești aflate pe teritoriul său. Oficialii belgieni au declarat pentru Politico că „nu are sens să li se respingă obiecțiile”, întrucât fondurile aflate în depozitarul Euroclear pur și simplu nu vor fi puse la dispoziție.Ca soluție alternativă, în cazul în care „creditul reparatoriu” va eșua, este analizată ideea unui plan de îndatorare comună, susținut de următorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru o perioadă de șapte ani.Această variantă este însă contestată de Ungaria și Slovacia, care se opun asumării unui nou nivel de datorie comună la nivelul UE.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a anunțat că, la data de 16 decembrie 2025, o echipă de specialiști a efectuat testarea tehnică a tronsonului feroviar Prut-2 (Republica Moldova) – Fălciu (România), marcând un pas important spre reluarea circulației feroviare pe acest sector transfrontalier.Potrivit comunicatului CFM, testarea a avut drept scop verificarea stării tehnice a infrastructurii feroviare și confirmarea funcționalității tronsonului recent reabilitat, inclusiv a podului feroviar peste râul Prut.Ultimul tren de marfă a circulat pe acest sector în 1989, iar transportul de pasageri a fost realizat pentru ultima dată în 2009. Parcursul experimental efectuat acum reprezintă primul pas concret către reluarea traficului feroviar, după o perioadă de inactivitate de câteva decenii.Reabilitarea infrastructurii feroviare — care include podul feroviar și stațiile de frontieră Prut 2 (Republica Moldova) și Fălciu (România) — este realizată în baza Memorandumului de înțelegere privind reluarea conexiunii feroviare Prut–Fălciu, semnat la 14 aprilie 2025 de Î.S. „Calea Ferată din Moldova” și Compania Națională de Căi Ferate din România.Autoritățile feroviare din cele două state susțin că reluarea acestei conexiuni va contribui la dezvoltarea transportului transfrontalier, la creșterea schimburilor economice și la îmbunătățirea mobilității dintre Republica Moldova și România.

Statele Unite ale Americii și Federația Rusă urmează să poarte, în acest weekend, negocieri privind încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea este așteptată să aibă loc la Miami și va reuni oficiali americani și ruși, scrie Politico, cu trimitere la surse apropiate discuțiilor.Potrivit publicației, administrația SUA intenționează să prezinte părții ruse rezultatele celui mai recent rund de negocieri desfășurate la Berlin privind planul de pace și să încerce să convingă Moscova să accepte o versiune actualizată a propunerii de încetare a ostilităților.Sursele Politico afirmă că din delegația rusă ar urma să facă parte Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran al Rusiei. Statele Unite vor fi reprezentate de emisarul special al administrației Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american.Totodată, la finalul acestei săptămâni, la Miami este așteptată și o delegație ucraineană, condusă de consilierul pentru securitate națională Rustem Umerov, care va avea întrevederi separate cu Witkoff și Kushner. Surse Axios precizează că, în prezent, nu există planuri pentru o reuniune trilaterală SUA–Ucraina–Rusia.Politico notează că negocierile dintre SUA și Rusia sunt un demers separat de discuțiile pe care Washingtonul le poartă cu aliații săi. În acest context, autoritățile americane intenționează să convoace în perioada următoare un grup de oficiali militari ai statelor care sprijină Ucraina, pentru a lucra asupra detaliilor tehnice legate de securitate și teritorii.Între timp, liderii europeni au petrecut ultimele două săptămâni încercând să ajungă la un consens privind garanțiile de securitate pentru Kiev. Printre opțiunile analizate se numără instituirea unei zone demilitarizate de-a lungul actualei linii a frontului și angajamente privind instruirea trupelor ucrainene și monitorizarea unui eventual armistițiu.Un oficial european, sub protecția anonimatului, a declarat că forțele unei eventuale coaliții ar putea utiliza avioane și drone pentru supravegherea liniei frontului, în timp ce o parte din trupe ar urma să fie desfășurate în vestul Ucrainei, cu scopul de a sprijini refacerea capacităților armatei ucrainene, nu pentru a participa direct la lupte.În acest context, ministrul britanic al Apărării, John Healey, a declarat că negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei au înregistrat progrese și că discuțiile sunt mai avansate decât oricând de la începutul conflictului.Pe de altă parte, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a reafirmat că Moscova nu va renunța la obiectivele sale teritoriale în Ucraina și susține că acestea vor fi atinse fie pe cale diplomatică, fie militară. Liderul de la Kremlin a mai declarat că Rusia dispune de capacități pentru a accelera ofensiva pe direcții-cheie ale frontului.

Fondul Monetar Internațional (FMI) lansează un avertisment sever la adresa Republicii Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația oficială, șefa misiunii FMI pentru Moldova, Alina Iancu, constată o revenire economică timidă, dar atrage atenția asupra unor dezechilibre profunde care mențin economia într-o zonă de risc ridicat.Potrivit FMI, creșterea economică estimată pentru 2025, de 2,7%, este susținută aproape exclusiv de consum și importuri, nu de sporirea competitivității sau de investiții productive. Deficitul de cont curent a ajuns la aproximativ 20% din PIB — unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune — pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează că această situație reflectă o pierdere clară de competitivitate a economiei moldovenești.Finanțe publice sub presiune și cheltuieli orientate spre consumRaportul FMI evidențiază și deteriorarea finanțelor publice. Deficitul bugetar este prognozat să crească de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și până la 5,2% în 2026. Presiunile sunt generate de cheltuielile curente ridicate, majorările salariale și sprijinul social acordat fără o țintire clară. În același timp, investițiile capitale sunt subexecutate, iar resursele publice sunt direcționate mai mult către consum decât către dezvoltare.Experții FMI transmit un mesaj ferm: Republica Moldova va fi nevoită să înăsprească politica fiscală. Instituția constată un nivel scăzut al veniturilor bugetare raportat la economii comparabile și descrie sistemul fiscal drept „complex și distorsionant”. FMI recomandă eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, extinderea bazei de impozitare și revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnalând o posibilă creștere a poverii fiscale.Compensațiile energetice și politica monetară, sub lupa FMIÎn sectorul energetic, FMI susține eliminarea treptată a compensațiilor generalizate la energia electrică și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât sprijinul să fie direcționat strict către gospodăriile cele mai vulnerabile. Potrivit instituției, actualul model nu mai este sustenabil pe termen mediu.Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxări suplimentare ale politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de Banca Națională a Moldovei. Creșterea inflației de bază și relansarea economică ar putea reaprinde presiunile inflaționiste. Totodată, cerințele ridicate privind rezervele obligatorii frânează creditarea, iar normalizarea acestora trebuie realizată cu maximă prudență.Risc de supraîncălzire pe piața imobiliarăUn alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată o creștere de 24% a prețurilor locuințelor într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri macroprudențiale mai stricte. Programul „Prima Casă” este menționat explicit, FMI solicitând alinierea acestuia la criterii mai dure de evaluare a debitorilor, pentru a preveni o eventuală bulă imobiliară.Anticorupția, punctul cel mai sensibilCel mai critic capitol rămâne însă lupta anticorupție. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progrese serioase și măsuri concrete”, nu doar angajamente declarative.Instituții-cheie și cooperarea cu FMIFMI a analizat inclusiv demiterea guvernatorului BNM, Octavian Armașu, și plecarea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, fără ca aceste evoluții să afecteze cooperarea cu autoritățile de la Chișinău. Potrivit Alinei Iancu, consolidarea instituțiilor statului și a procesului de elaborare a politicilor publice rămâne o prioritate-cheie, iar în cazul BNM au fost convenite măsuri suplimentare pentru întărirea independenței instituției.Tranșa de 170 de milioane de dolari, pierdută din cauza reformelor neimplementateFMI atrage atenția și asupra ineficienței gestionării banilor publici și a problemelor cronice de planificare bugetară. Programul precedent cu FMI a expirat cu două revizuiri nefinalizate, din cauza progreselor insuficiente în finanțele publice și guvernanță, inclusiv în combaterea corupției la nivel înalt. Drept urmare, Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de aproape 170 de milioane de dolari, întrucât Guvernul nu a implementat reformele asumate.

Șaisprezece artiști vor concura în Finala Națională Eurovision 2026, după ce au fost selectați marți, 16 decembrie, în urma audițiilor live organizate de Compania „Teleradio-Moldova”, în cadrul Selecției Naționale, transmite Moldova 1. La audiții s-au înscris 37 de participanți, însă doar 34 au urcat pe scenă, ceilalți trei alegând să nu se prezinte. Deși regulamentul prevedea inițial calificarea a cel mult 10 concurenți, organizatorii au decis să extindă lista finaliștilor, aplicând prevederea 4.3.6 din Regulamentul Selecției Naționale.Potrivit organizatorilor, decizia a fost luată din cauza numărului mare de piese valoroase și a prestațiilor apreciate ale artiștilor. „Anume audițiile live ne-au ajutat să vedem cine este cu adevărat pregătit pentru scena mare. Am ținut cont nu doar de voce, ci și de carismă, prezență scenică și capacitatea de a comunica cu publicul. Inițial intenționam să alegem 10 participanți, însă am decis să mergem mai departe cu 16 finaliști, pentru că am simțit potențial la mai mulți artiști”, a declarat Serghei Orlov, producător muzical al selecției naționale.Audițiile live au durat peste șase ore, timp în care producătorii muzicali au oferit recomandări individuale concurenților, privind dezvoltarea pieselor, interpretarea scenică și potențialul artistic pentru etapa următoare.„Avem finaliștii! Urmează o lună de muncă intensă alături de ei, pentru a perfecționa prestațiile, astfel încât finala să fie de calitate. Indiferent de câștigător, toți participanții vor avea o evoluție demnă”, a menționat Roman Burlaca, producător muzical al Selecției Naționale.Finala Națională Eurovision 2026 va avea loc pe 17 ianuarie, iar câștigătorul va reprezenta Republica Moldova la cea de-a 70-a ediție a Eurovision Song Contest, care se va desfășura la Viena, Austria. Cele două semifinale sunt programate pentru 12 și 14 mai, iar marea finală va avea loc pe 16 mai.Republica Moldova va participa pentru a 20-a oară la competiția internațională. Cel mai bun rezultat obținut până acum rămâne cel din 2017, când trupa SunStroke Project s-a clasat pe locul trei, cu piesa „Hey mamma”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a extins lista țărilor ai căror cetățeni au interdicție de intrare pe teritoriul american. Potrivit noilor decizii ale administrației de la Washington, pe „lista neagră” au fost adăugate încă cinci state: Burkina Faso, Mali, Niger, Sudanul de Sud și Siria.Totodată, autoritățile americane au anunțat că interdicția de intrare se aplică și persoanelor care dețin documente palestiniene.În paralel, pentru cetățenii altor 15 state au fost introduse restricții parțiale de intrare în SUA, numărul total al țărilor vizate de astfel de limitări ajungând la 22. Printre acestea se numără Angola, Antigua și Barbuda, Benin, Coasta de Fildeș, Dominica, Gabon, Gambia, Malawi, Mauritania, Nigeria, Senegal, Tanzania, Tonga, Zambia și Zimbabwe.Administrația Trump justifică măsurile prin nivelul ridicat de corupție din aceste state și prin riscurile legate de utilizarea documentelor false de către solicitanții de viză.Amintim că, în vara acestui an, Donald Trump a instituit o interdicție totală de intrare în SUA pentru cetățenii a 12 țări, printre care Afganistan și Iran. La acel moment, restricții parțiale au fost aplicate și pentru cetățeni din șapte state, inclusiv Cuba, Venezuela și Turkmenistan.Noile decizii vin în contextul înăspririi politicii de imigrație promovate de administrația americană.

Republica Moldova va negocia cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) un împrumut suplimentar în valoare de 150 de milioane de euro, destinat reabilitării a două tronsoane de drum de importanță strategică. Comisia pentru politică externă a aprobat avizul consultativ pentru negocierea și semnarea modificării Acordului de împrumut aferent Proiectului V de reabilitare a drumurilor din Moldova.În urma suplimentării finanțării, vor fi modernizate la standarde europene două sectoare importante de infrastructură rutieră. Este vorba despre al doilea sector al centurii municipiului Chișinău (M2), cu o lungime de 9,4 kilometri, care va fi extins la patru benzi de circulație. Totodată, va fi reabilitat drumul M1, ce asigură conexiunea dintre frontiera cu România (Leușeni), Chișinău, Dubăsari și frontiera cu Ucraina, pe o distanță de 84 de kilometri.Guvernul Republicii Moldova a solicitat suplimentarea împrumutului pentru a garanta finalizarea lucrărilor de reabilitare a tronsoanelor M1 și M2 în conformitate cu standardele europene. Aceste drumuri au fost incluse recent în Regulamentul UE 2024/1679 privind dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T).Împrumutul inițial a fost contractat anul trecut, pe baza unor studii realizate în anii 2014 și 2021. Executivul subliniază că, în perioada 2021–2025, sectorul construcțiilor rutiere a fost puternic afectat de crizele economice, fapt care a determinat creșterea costurilor pentru materiale și manoperă cu până la 39%.După semnarea Acordului, acesta urmează să fie ratificat de Parlament.

Începând cu 1 ianuarie 2026, salariul minim pe țară va crește de la 5500 la 6300 de lei lunar, ceea ce este cu 15% mai mult comparativ cu anul curent și cu 87% mai mult comparativ cu salariul minim de 2935 de lei în 2021. Guvernul a aprobat, astăzi, cuantumul salariului minim, mediu, precum și modificări la Regulamentul privind la modul de stabilire şi plată a indemnizațiilor adresate familiilor cu copii. Tot din 1 ianuarie, cuantumul salariului mediu lunar pe economie va crește de la 16100 de lei în anul 2025 la 17400 de lei în anul 2026. Actualizarea cuantumului va contribui la creșterea atractivității ofertelor de angajare, motivarea angajaților și asigurarea stabilității forței de muncă prin pachete salariale competitive. Pentru susținerea familiilor cu copii va fi majorată indemnizația unică la naștere. Din 1 ianuarie, aceasta va constitui 21886 de lei, în creștere cu peste 536 de lei. Menționăm că este o creștere de 130% față de indemnizația de 9459 de lei în 2021. Conform prognozelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, în anul 2026 de această indemnizație vor beneficia peste 36 de mii copii.

Încălcarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea aparatelor electrice a provocat decesul unui bărbat. Cazul a fost înregistrat în după amiaza zilei de 16 decembrie 2025, într-o casă de locuit din satul Ruseștii Noi, raionul Ialoveni.Potrivit informațiilor, în interiorul locuinței s-a produs un incendiu care s-a autostins până la apelarea echipelor specializate. La fața locului, salvatorii au depistat cadavrul proprietarului, un bărbat în vârstă de 65 de ani, care cel mai probabil s-ar fi intoxicat cu produsele de ardere.În urma cercetărilor efectuate la fața locului, s-a stabilit preliminar că victima ar fi lăsat plita electrică conectată în apropierea sa, în timp ce dormea. Din cauza supraîncălzirii aparatului electric, în încăpere s-a produs un incendiu care s-a autostins. În urma arderii au fost afectate o saltea, lenjeria de pat și mai multe haine aflate pe pat.Alte circumstanțe ale incidentului urmează a fi stabilite de specialiști. În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență avertizează cetățenii, că nerespectarea regulilor antiincendiare la utilizarea aparatelor electrice de încălzit poate duce la cazuri fatale.Pompierii și salvatorii îndeamnă oamenii să instaleze corect și să verifice periodic funcționalitatea aparatele electrice de încălzit, cum ar fi reșourile electrice, plăpumile și aerotermele. Mai  mult, persoanele sunt rugate să evite amplasarea acestora lângă materiale combustibile, cum ar fi mobilier, lenjerie, haine și alte obiecte ușor inflamabile. Totodată, este important ca pe timp de noapte sau la plecare din locuință, aparatele neapărat să fie deconectate.Potrivit IGSU, de la începutul anului 2025 în Republica Moldova au fost înregistrate 107 incendii produse în urma exploatării aparatelor și echipamentelor electrice, în urma cărora 8 persoane au decedat.În caz de situații de risc cetățenii sunt îndemnați să apeleze Serviciul de urgență 112

După o perioadă lungă de știri economice negative, Biroul Național de Statistică a adus, în sfârșit, o veste bună: în trimestrul III 2025, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 5,2% față de aceeași perioadă din 2024. Este o cifră care arată bine și care trebuie salutată. Dar, pentru a o înțelege corect, este important să vedem ce stă în spatele ei, susține expertul economic Veaceslav Ioniță într-o analiză pe blogul său.  O creștere mare pe fondul unei baze joaseUltima creștere mai mare decât cea actuală a fost în 2021, un an atipic. Atunci, în trimestrul IV, PIB-ul a crescut cu 18,3%, ca urmare a unei recuperări spectaculoase după prăbușirea din 2020.În 2020, economia a fost lovită dur nu atât de COVID, cât de cea mai slabă performanță agricolă din istorie.În 2021, agricultura a avut un an excepțional, ceea ce a generat un „carusel” economic: cădere abruptă urmată de o revenire la fel de abruptă. 2025: recuperare modestă, nu boom economicÎn trimestrul III 2024, PIB-ul a scăzut cu –1,9%, marcând începutul celei de-a treia recesiuni din ultimii cinci ani.Recesiunea a fost mai puțin adâncă decât cea din 2020, iar recuperarea din 2025 este, în consecință, mai modestă.Prin urmare, creșterea de 5,2% reprezintă o revenire după recesiune, nu începutul unui ciclu solid de dezvoltare. Agricultura – din nou motorul principalCea mai mare contribuție la creșterea PIB a venit din agricultură: +2,1 puncte procentuale, după o scădere de –2,2% în 2024.Și exporturile au început să crească după aproape trei ani de declin, însă aproape exclusiv pe baza materiei prime agricole.Aceasta confirmă vulnerabilitatea structurală a economiei moldovenești, excesiv dependentă de climă și de agricultură neprocesată. Un semnal cu adevărat pozitiv: investițiileUn element încurajator este creșterea formării brute de capital cu circa 20%.Datele din piața muncii confirmă această tendință: în trimestrul III 2025, numărul angajaților în construcții a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 10–20 de ani, atât în construcții rezidențiale, cât și inginerești. ConcluziaCreșterea de 5,2% este: bună, necesară, dar fragilă.Ea arată o recuperare, nu o transformare structurală.Republica Moldova rămâne singura dintre țările vecine Ucrainei care, în 2025, nu a revenit încă la nivelul PIB din 2021, de dinaintea războiului.Este un motiv de prudență, nu de euforie.Ne bucurăm de semnalul pozitiv, dar avem încă mult de lucru.

România ar putea da în trafic, până la sfârșitul acestui an, încă aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), pe sectorul cuprins între Focșani și Adjud. Anunțul a fost făcut de directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, într-o postare publicată marți pe Facebook. Potrivit acestuia, lucrările sunt într-o fază avansată, iar constructorul român UMB desfășoară o „cursă contracronometru” pentru a finaliza tronsonul până la sfârșitul anului. Recepția lucrărilor ar putea avea loc în perioada 23–24 decembrie, în cazul în care testele de calitate și siguranță vor confirma respectarea standardelor. „Dacă totul corespunde cerințelor, românii vor putea circula continuu pe aproximativ 250 de kilometri de autostradă, de la București până la Adjud”, a precizat Cristian Pistol. Sectorul care ar urma să fie deschis traficului este format din două tronsoane: 35,6 km din Tronsonul 1 Focșani–Bacău și alți aproximativ 17 km până la Adjud Nord, parte a Tronsonului 2. Odată cu deschiderea acestora, Adjudul va fi legat direct de București prin autostradă, prin A7 și A3. În prezent, circa 145 de kilometri din A7 sunt deja în folosință, între Ploiești (intersecția cu A3) – Buzău și Buzău – Focșani Nord. Autostrada Moldovei A7 are o lungime totală de aproape 450 de kilometri, de la Ploiești până la Siret, la granița cu Ucraina, fiind considerată „coloana vertebrală” a infrastructurii rutiere din estul României. Proiectul este relevant și pentru Republica Moldova, în contextul conectivității regionale, întrucât A7 va facilita accesul rapid spre nord-estul României, zona Suceava – Siret, punct cheie de legătură cu Republica Moldova și Ucraina, precum și spre viitoarele conexiuni cu Autostrada Unirii (A8). Ministrul român de Finanțe, Alexandru Nazare, a declarat recent că până în anul 2030 Autostrada A7 ar urma să fie finalizată până la Pașcani, iar legăturile cu A8 vor fi asigurate. În prezent, din totalul traseului Ploiești–Siret, aproximativ 145 km sunt deschiși, 190 km sunt în lucru, iar alți circa 115 km se află în proceduri de licitație. Majoritatea loturilor de pe A7 sunt construite de compania UMB, controlată de antreprenorul Dorinel Umbrărescu, motiv pentru care autostrada este supranumită neoficial și „Autostrada Umbrărescu”. Autoritățile române susțin că finalizarea A7 va contribui la dezvoltarea economică a regiunii Moldova din România, prin scoaterea traficului greu de pe DN2 (E85), unul dintre cele mai aglomerate și periculoase drumuri naționale, și prin îmbunătățirea mobilității regionale, cu impact inclusiv asupra legăturilor cu Republica Moldova.

Toate fracțiunile de opoziție din Parlament au semnat o declarație comună prin care condamnă inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de a modifica Regulamentul Legislativului. Potrivit opoziției, schimbările propuse ar restrânge drepturile deputaților și ar afecta funcționarea democratică a Parlamentului.Semnatarii susțin că modificările ar limita dreptul aleșilor de a se exprima, ar reduce durata și substanța dezbaterilor parlamentare și ar transforma procesul legislativ într-o simplă formalitate.Declarația a fost făcută publică de liderul PSRM, Igor Dodon, pe pagina sa de Facebook. Acesta a afirmat că inițiativa majorității parlamentare reprezintă „o încălcare gravă a Constituției”, „o lovitură asupra pluralismului politic” și „o amenințare la adresa dezbaterii democratice în Parlament”.„Nu vom permite transformarea Legislativului într-o instituție subordonată intereselor unei majorități trecătoare”, a scris Igor Dodon.Până în prezent, reprezentanții PAS nu au comentat public declarația comună a opoziției.

Tot mai mulți agricultori ajung sub executare silită din partea băncilor, după ce statul nu și-a onorat obligațiile privind subvențiile post-investiționale. Serghei Ivanov, deputat al Partidului Nostru și președinte al Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, solicită Guvernului să prezinte de urgență un program structurat și transparent de achitare a datoriilor față de fermieri.„Doar pentru anul 2024, datoria statului față de agricultori se ridică la 1,367 miliarde lei pentru subvențiile post-investiționale. Și nu mai vorbim de subvențiile post-investiționale pentru anul curent. Foarte mulți agricultori din păcate au ajuns într-o situație financiară precară. Atunci când au investit în 2024, fermierii s-au bazat pe aceste subvenții. Au  contractat credite bancare, bazându-se pe faptul că subvențiile vor fi achitate la timp. În 2025, o mare parte dintre ei se confruntă cu executări silite din partea băncilor, tocmai pentru că aceste subvenții nu au ajuns, iar din ele urmau să achite ultimele rate la bancă”, a declarat Serghei Ianov, în cadrul unor consultări pe tema bugetului pentru anul viitor.Deputatul a spus că Guvernul trebuie să fie sincer în raport cu fermierii și să le prezinte foarte clar cum și când vor fi achitate datoriile:„Înțelegem că întreaga sumă nu poate fi achitată imediat. Guvernul trebuie să iasă în fața agricultorilor și să spună clar care este situația reală. Dacă banii nu sunt disponibili integral, este necesar un program structurat și transparent care să indice cum și în ce termene vor fi achitate aceste subvenții. Fermierii au nevoie de predictibilitate!”, a declarat Serghei Ivanov.

Cadrele didactice și personalul non-didactic din întreaga Republică Moldova au organizat marți, 16 decembrie, un flashmob național pentru a cere majorarea salariilor și soluții urgente pentru sistemul educațional. Acțiunea a avut loc în instituțiile de învățământ din țară, în timpul pauzelor, la inițiativa Federației Sindicale a Educației și Științei (FSEȘ).Profesorii au ieșit cu pancarte pe care se putea citi: „Respect pentru munca pedagogului”, „Nu lăsați Moldova fără viitor”, „Educația – prioritate națională”, „Demnitate pentru Educație”, „Nu neglijați cadrele didactice”, „Salariu echitabil”. Mesajele au vizat atât condițiile salariale, cât și rolul strategic al educației pentru viitorul țării.Potrivit sindicatelor, acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Demnitate pentru Educație – Solidaritate pentru un viitor echitabil” și a coincis cu ziua în care comisiile parlamentare discută proiectul Legii bugetului. Prin acest gest, angajații din educație au dorit să transmită un mesaj clar guvernării: educația nu poate fi ignorată.Până la ora 11:30, cadrele didactice și științifice din toată țara au ridicat o foaie albă – simbol al demnității și al viitorului încă nescris – și au citit cu voce tare Articolul 43 din Constituția Republicii Moldova, care garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil. Sindicatele susțin că acest gest a fost unul de unitate și solidaritate profesională.FSEȘ solicită alocarea resurselor bugetare necesare pentru majorarea valorii de referință, astfel încât să fie păstrată puterea de cumpărare și să fie redusă discrepanța dintre salariul mediu din educație și media pe economie. Printre revendicări se numără majorarea cu 21,5% a valorilor de referință, stabilirea valorii de referință de bază la 2.670 de lei, iar pentru cadrele didactice și științifice – la 3.100 de lei, precum și aducerea salariilor din educație la nivelul salariului mediu pe economie.Sindicatele atrag atenția că înghețarea valorii de referință prevăzută în proiectul bugetului pentru anul 2026 nu asigură nicio creștere salarială reală și afectează atractivitatea profesiei didactice, în condițiile în care costul vieții continuă să crească.De cealaltă parte, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că revendicările sindicatelor sunt justificate, însă situația bugetară actuală nu permite onorarea acestora fără riscuri financiare majore. Într-o emisiune la Moldova 1, oficialul a menționat că acceptarea cererilor în acest moment ar însemna acordarea unor „salarii pe datorie”.„Solicitările sindicatelor privind majorările sunt pertinente. Am avut consultări cu sindicatele la minister, însă spațiul fiscal este limitat. Astăzi, să facem aceste majorări ar însemna să le facem pe datorie, ceea ce ar fi o soluție nesustenabilă”, a declarat ministrul Finanțelor, exprimându-și speranța că discuții mai ample vor avea loc în perspectiva bugetului pentru anul 2027. [video width="568" height="320" mp4="https://libertv.md/wp-content/uploads/2025/12/AQPKK-olKABpjdOPIUkENQCpyqLl7fCJJ1h1eYfCfUPVJkWzJMB8uaaCpoq70qyUwRVLCz3Lvpla_753RVfcAtI7sppIUIydIHXPXFnwag.mp4"][/video]

Primul martor al apărării în dosarul Plahotniuc, fosta președintă a Victoriabank Natalia Politov-Cangaș, a răsturnat un șir de probe ale procurorilor în această cauză și a scos la iveală abateri comise, anterior, de acuzatori în raport cu aceasta. Contrar probatoriului procurorilor, Politov-Cangaș a precizat în fața instanței că nu a primit niciodată indicații de la Vlad Plahotniuc și a demontat acuzațiile potrivit cărora fostul lider al PDM ar fi avut activități dubioase și ilegale, inclusiv tranzacții suspecte, în perioada în care deținea pachetul de acțiuni la Victoriabank, informează telegraph.md cu referire la UNIMEDIA.Primul martor al apărării reclamă presiuni și șantaj pentru a face depoziții împotriva lui PlahotniucÎn cadrul ședinței de judecată din 15 decembrie, primul martor al apărării a precizat că în 2021, fiind vizat într-un alt episod al fraudei bancare, i s-a propus să vină cu declarații false împotriva lui Vlad Plahotniuc pentru a scăpa de dosar. Potrivit Nataliei Politov-Cangaș, propunerea a venit chiar din partea procurorului Ruslan Popov, care a fost și procuror general adjunct.„Da, mi-au spus că mă scot din dosar penal. Nici nu mi-au propus să colaborez, ci mi-au spus direct, dintr-o poziție din asta înaltă. Martor îmi este avocatul. Nici nu vreau să-mi aduc aminte de acea situație. I-am spus: mă scuzați, dle procuror, cred că dvs, trebuie să fiți cel care trebuie să aveți probleme de ordin penal”, a declarat Natalia Politov-Cangaș.După ședință, procurorul de caz Alexandru Cernei nu a infirmat că au existat asemenea presiuni, însă suține că acestea nu au fost făcute de procurori anticorupție.„Martorul a comunicat și cine i-a cerut, așa că întrebați-o pe dumneaei și pe acei procurori care i-ar fi cerut. Nu a indicat pe cineva din Procuratura Anticorupție”, a declarat Alexandru Cernei.Natalia Politov-Cangaș: Plahotniuc a avut o abordare corectă la Victoriabank și nu a impus nicio creditare dubioasă În cadrul audierilor, fosta șefă de la Victoriabank a descris cronologic etapele vânzărilor pachetelor de acțiuni ale instituției bancare, inclusiv situația din jurul tranzacției dintre Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon. În contradicție cu acuzațiile procurorilor, Natalia Politov-Cangaș a confirmat că nu a primit nicio indicație vreodată de la Vlad Plahotniuc, în perioada în care acesta deținea acțiuni la bancă, și a precizat că fostul lider al PDM nici nu a influențat activitatea băncii. Mai mult, Politov-Cangaș chiar a venit cu aprecieri menționând că Plahotniuc a avut mereu „o atitudine corectă” în cadrul instituției bancare. Martorul susține că nu s-a mai văzut cu Plahotniuc din decembrie 2011, iar acțiunile pe care le deținea fostul lider al PDM le-a vândut lui Veaceslav Platon, după ce a decis să se dedice politicii.„Dacă dl Plahotniuc continua să muncească, banca era să fie în continuare pe primul loc. Dl Plahotniuc niciodată nu a trimis vreun client ca să-l creditez, nu se implica, scopul lui era să dezvolte banca, el era departe de domeniul bancar, el era în alt domeniu, avea o politică exigentă și, practic, deloc nu se implica”, a precizat Natalia Politov-Cangaș în fața completului.Martorul a mai dat de înțeles în timpul audierilor că șirul de suspiciuni și acțiuni dubioase au început să apară doar din momentul preluării acțiunilor de către Veaceslav Platon, condamnat anterior pentru escrocherii și spălări de bani. Natalia Politov-Cangaș susține că din momentul în care Veaceslav Platon a venit la Victoriabank, instituția a început să deservească mai multe companii dubioase.„Platon a fost numai prin persoane interpuse, în special persoane juridice, toți erau boschetari, el îi aducea, îi îmbrăca frumos, îi aducea la noi. Noi după asta am aflat și am investigat”, a mai declarat martora în instanță.Schemele dubioase legate de acțiunile de la Victoriabank au început odată cu venirea lui Platon, susține martorulMai mult, Natalia Politov-Cangaș susține că nu vedea deloc cu ochi buni și se opunea metodelor lui Veaceslav Platon, precizând că acesta chiar a venit la ea acasă și i-a propus un „comision mare” doar ca să plece de la conducerea Victoriabank. De asemenea, în fața instanței martora a mai declarat că, pe lângă faptul că nu a primit indicații de la Plahotniuc privind acordarea creditelor, nici firma Zenit Management LP, care este vizată în ancheta procurorilor, nu i-a aparținut lui Vlad Plahotniuc.Amintim că instanța de judecată a acceptat o listă de 27 de martori ai apărării, aceasta fiind „tăiată” în proporție de 80 la sută din cea propusă de avocați și de Vlad Plahotniuc, ceea ce, potrivit avocaților, reprezintă o încălcare gravă a principiului unui proces echitabil și o discriminare. Observatorul independent în procesul Plahotniuc, Fadei Nagacevschi, a declarat anterior că lista martorilor ar fi fost selectată nominal în urma unei înțelegeri dintre acuzatori și instanță și că procurorii chiar ar admite ingerințe în audierea martorilor apărării prin a da indicații persoanelor că pot refuza să se prezinte în fața completului.Până la publicarea acestei știri, Procuratura Generală și Ruslan Popov nu au venit cu reacții sau dezmințiri.

Un bărbat a suferit arsuri în urma unui incendiu produs în dimineața zilei de 15 decembrie 2025 pe teritoriul unei parcări individuale de pe strada Ginta Latină 20, din municipiul Chișinău, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 10:08, după ce a fost observată flacără deschisă la o construcție auxiliară cu suprafața de aproximativ 20 de metri pătrați, amplasată în incinta parcării. La fața locului au intervenit două echipaje de salvatori și pompieri.Ajunși, pompierii au stabilit că focul a cuprins bunurile materiale din interiorul unui șopron, fără ca persoane să se afle în interior. Incendiul a fost localizat la ora 10:18 și lichidat complet la ora 11:21.În urma incidentului, proprietarul construcției, un bărbat în vârstă de 69 de ani, a suferit arsuri de gradul II pe suprafața corpului. Acesta a fost preluat de Serviciul medical de urgență și transportat la spital pentru acordarea îngrijirilor necesare.Cauza și circumstanțele producerii incendiului urmează să fie stabilite de specialiști.Potrivit datelor IGSU, de la începutul anului 2025, în Republica Moldova au fost înregistrate 1.590 de incendii, soldate cu 97 de decese. În ultimele 24 de ore, salvatorii și pompierii au intervenit în 31 de situații de risc.

În marja Conferinței diplomatice pentru instituirea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina, care se desfășoară la Haga, Regatul Țărilor de Jos, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Șefa statului a reafirmat sprijinul ferm al Republicii Moldova pentru Ucraina și pentru eforturile de restabilire a păcii, subliniind că pacea trebuie să fie una demnă și durabilă. Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre avansarea procesului de integrare europeană al celor două țări, reconfirmând angajamentul de a se sprijini reciproc pe această cale. “Apartenența la UE va ancora Moldova în spațiul păcii și stabilității și va contribui la sporirea securității Ucrainei. Rămânem angajați să lucrăm alături de partenerii noștri pentru un viitor pașnic, sigur și european pentru Moldova, Ucraina și întreaga regiune”, a declarat șefa statului. Totodată, Președinta Maia Sandu a salutat înființarea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina, sub egida Consiliului Europei, ca mecanism esențial pentru asigurarea despăgubirilor destinate victimelor și statului ucrainean în urma daunelor provocate de agresiunea militară rusă. Comisia Internațională de Reclamații pentru Ucraina este înființată în cadrul unei conferințe diplomatice la Haga, Regatul Țărilor de Jos, sub egida Consiliului Europei. Moldova deține Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2025-mai 2026.

Ieri, 15 decembrie 2025, în cadrul ședinței de examinare a unui dosar penal în care este vizat Vlad Plahotniuc, partea apărării a chemat-o în calitate de martor pe Natalia Politov-Cangaș, fost președinte al Victoriabank pentru o perioadă îndelungată, transmite Agenția de Știri Telegraph.md. În timpul procesului, martorul a fost întrebat dacă recunoaște pe cineva din sala de judecată, iar printre persoanele indicate s-a numărat Ana Cucerescu, judecător în completul care examinează dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc.Întrebată în ce condiții a făcut cunoștință cu judecătorul Ana Cucerescu și care au fost circumstanțele, Natalia Politov-Cangaș a declarat că a fost telefonată de magistrat în legătură cu eliberarea unui spațiu locativ procurat de la fiul său, pe numele părinților judecătorului. Tranzacția ar fi avut loc, potrivit declarațiilor făcute sub jurământ, în urmă cu aproximativ cinci ani.Natalia Politov-Cangaș nu a explicat de ce a vorbit cu Ana Cucerescu în nume propriu, iar aceasta din numele părinților, situație în care ar putea fi vorba despre persoane interpuse, în sensul că adevăratul proprietar ar fi fost Politov-Cangaș, iar Ana Cucerescu ar fi fost cumpărătorul real.Redacția Telegraph a intrat în posesia unor informații despre imobilul vizat și a constatat că acesta se află într-un bloc nou din sectorul Buiucani al capitalei, pe strada Calea Ieșilor. Apartamentul ar fi fost vândut în anul 2020, iar proprietarul indicat în acte este Eugenia Cucerescu, mama judecătorului Ana Cucerescu.Apartamentul procurat de la fiul martorului Natalia Politov-Cangaș, despre care Ana Cucerescu a discutat direct cu martorul din dosarul lui Vlad Plahotniuc, are o suprafață de 90 mp, este situat într-un bloc nou, într-o zonă din apropierea unui parc. În vecinătate figurează declarat un apartament și pe numele lui Igor Grosu, președintele PAS și președinte al Parlamentului.Eugenia Cucerescu este pensionară, iar soțul acesteia, Andrei Cucerescu, a activat în silvicultură. Ambii sunt stabiliți cu traiul într-o localitate din raionul Hîncești.Potrivit declarațiilor depuse de Ana Cucerescu la Autoritatea Națională de Integritate, părinții acesteia nu au locuit în apartamentul de pe Calea Ieșilor, iar imobilul este utilizat drept domiciliu de către magistrat, în baza unui contract de comodat din 01.05.2020.În același an în care a primit în comodat de la propria mamă apartamentul din Chișinău, judecătorul a mai primit de la aceasta o donație în mărime de 3500 de euro.Situația ridică semne de întrebare și suspiciuni privind modalitatea de procurare a apartamentului și motivul pentru care acesta nu a fost înregistrat direct pe numele judecătorului Ana Cucerescu, care locuiește efectiv în imobil, ci pe numele mamei sale. Declarația Ana Cucerescu, judecător, anul 2020 by Agenția de Presă TELEGRAPH.MD  Primul martor al apărării reclamă presiuni și șantaj pentru a face depoziții împotriva lui PlahotniucÎn cadrul ședinței de judecată din 15 decembrie, primul martor al apărării a declarat că, în anul 2021, fiind vizat într-un alt episod al fraudei bancare, i s-ar fi propus să facă declarații false împotriva lui Vlad Plahotniuc pentru a scăpa de dosar. Potrivit Nataliei Politov-Cangaș, propunerea ar fi venit din partea procurorului Ruslan Popov, fost procuror general adjunct.„Da, mi-au spus că mă scot din dosar penal. Nici nu mi-au propus să colaborez, ci mi-au spus direct, dintr-o poziție din asta înaltă. Martor îmi este avocatul. Nici nu vreau să-mi aduc aminte de acea situație. I-am spus: mă scuzați, dle procuror, cred că dvs trebuie să fiți cel care trebuie să aveți probleme de ordin penal”, a declarat Natalia Politov-Cangaș. După ședință, procurorul de caz Alexandru Cernei nu a infirmat existența unor asemenea presiuni, însă susține că acestea nu au fost exercitate de procurori anticorupție.„Martorul a comunicat și cine i-a cerut, așa că întrebați-o pe dumneaei și pe acei procurori care i-ar fi cerut. Nu a indicat pe cineva din Procuratura Anticorupție”, a declarat Alexandru Cernei.Judecătorul Ana Cucerescu este supusă vettinguluiPrin comunicatul de presă din 20 noiembrie 2025, Comisia de Evaluare a Judecătorilor pentru verificarea integrității a informat că Ana Cucerescu, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, se numără printre persoanele supuse verificărilor, urmare a voinței sale de a fi numită judecător la Curtea Supremă de Justiție.Pentru clarificarea situației, redacția Telegraph a expediat judecătorului în cauză un set de întrebări, însă până la ora publicării nu a parvenit niciun răspuns, fiind rezervat dreptul ca un eventual răspuns ulterior să fie publicat suplimentar.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că revendicările sindicatelor din educație privind majorarea salariilor profesorilor sunt justificate, însă avertizează că situația bugetară actuală nu permite onorarea acestora fără riscuri financiare majore. Potrivit oficialului, acceptarea cererilor în acest moment ar echivala cu acordarea unor „salarii pe datorie”.Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, unde ministrul a menționat că au avut loc consultări cu reprezentanții sindicatelor, însă spațiul fiscal este limitat. „Solicitările sindicatelor privind majorările sunt pertinente. Am avut câteva consultări cu sindicatele la minister. Sper pentru bugetul din 2027 să avem consultări mult mai incluzive. Acum, la 1 noiembrie am venit în funcție și a trebuit într-un timp foarte scurt să facem și rectificarea bugetară, și bugetul pentru 2026”, a declarat Andrian Gavriliță.Ministrul Finanțelor a explicat că, în lipsa resurselor necesare, majorările salariale ar putea fi realizate doar prin împrumuturi, ceea ce, în opinia sa, ar fi o soluție nesustenabilă. „Astăzi, să facem aceste majorări ar însemna să le facem pe datorie. Ar fi greșit față de ei să ne împrumutăm de pe piață ca să facem aceste majorări”, a subliniat oficialul.FSEȘ solicită alocarea de surse financiare suplimentare în buget pentru majorarea valorii de referință utilizate la calcularea salariilor din educație și cercetare, astfel încât să fie menținută puterea de cumpărare și redusă diferența dintre salariile din aceste domenii și media pe economie.„Educația este fundamentul viitorului Republicii Moldova, iar demnitatea celor care formează generațiile de mâine nu poate fi negociată”, se mai arată în comunicatul Federației, care cere guvernării să își asume responsabilitatea și să vină cu soluții considerate sustenabile pentru sistemul educațional.

Ambasada Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova a anunțat că, pe 15 decembrie, Chargé d’Affaires al SUA, Nick Pietrowicz, a avut o întrevedere cu ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin. Potrivit comunicatului Ambasadei, oficialul american a subliniat în cadrul discuțiilor preocuparea Statelor Unite față de fenomenul migrației în masă, menționând că acesta poate contribui la creșterea criminalității violente și la perturbarea legii și ordinii publice. Deocamdată, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova nu a publicat un comunicat oficial referitor la această întrevedere și la subiectele discutate în cadrul acesteia. Nu au fost oferite detalii suplimentare despre eventuale măsuri, concluzii sau angajamente rezultate în urma discuțiilor dintre reprezentantul diplomatic al SUA și ministra Afacerilor Interne.

O femeie originară din Republica Moldova, în vârstă de 48 de ani, este cercetată de autoritățile italiene după ce ar fi efectuat proceduri de estetică medicală fără drept, într-un apartament din orașul Novara. Informațiile au fost publicate de site-ul Rotalianul, care citează presa locală italiană. Potrivit anchetatorilor, femeia ar fi organizat un cabinet improvizat într-o locuință, unde administra injecții cu botox și filler, inclusiv cu produse expirate, punând astfel în pericol sănătatea clientelor. Carabinierii din Novara au denunțat-o în stare de libertate pentru exercitarea ilegală a profesiei medicale și pentru deținerea și utilizarea de medicamente neconforme. Investigația a fost declanșată în urmă cu aproximativ o lună, după ce locuitorii din cartierul Santa Rita au sesizat un flux neobișnuit de persoane care intrau și ieșeau dintr-un apartament. În urma verificărilor, carabinierii au bănuit că acolo ar funcționa un cabinet de estetică neautorizat. Pentru confirmarea suspiciunilor, militarii au contactat-o pe femeie prin intermediul rețelelor sociale și au programat o „consultație”. În ziua intervenției, au fost identificate două cliente care ar fi beneficiat recent de proceduri estetice, inclusiv injecții pentru mărirea buzelor și estomparea ridurilor. Ulterior, o femeie carabinier, sub acoperire, s-a prezentat drept pacientă și a intrat în apartament, unde a descoperit o cameră amenajată sumar, cu un pat pliant și mai multe produse medicale, fără autorizații și fără condiții corespunzătoare de igienă și sterilizare. Anchetatorii au constatat, de asemenea, că femeia nu vorbea limba italiană și comunica cu „pacientele” prin intermediul unui traducător de pe telefon, fără a realiza un protocol medical adecvat de consult și evaluare. În urma percheziției, au fost ridicate peste 30 de seringi cu botox și filler, alte materiale și medicamente utilizate la astfel de proceduri, precum și peste 2.000 de euro în numerar, sumă considerată a proveni din activitatea ilegală. O parte dintre produsele găsite erau expirate și ar fi fost administrate celor două cliente identificate, care au fost îndrumate către servicii medicale pentru monitorizare. Verificările continuă pentru a stabili dacă în activitate au mai fost implicate și alte persoane și pentru identificarea altor potențiale victime. Carabinierii au îndemnat persoanele care au apelat la astfel de proceduri să contacteze autoritățile din Novara pentru a primi indicații medicale și pentru prevenirea eventualelor riscuri pentru sănătate. Sursa: Rotalianul

În timp ce președintele SUA, Donald Trump, încearcă să negocieze un acord de pace pentru Ucraina, liderii europeni din domeniul securității avertizează tot mai des asupra riscului unui posibil atac al Rusiei asupra statelor europene. Potrivit The Wall Street Journal, oficiali din capitalele europene îndeamnă publicul să se pregătească pentru un potențial război cu Rusia – un mesaj care ar fi părut de neconceput în urmă cu un deceniu. În Europa există temeri că administrația Trump ar putea presa Ucraina să accepte un acord de pace dezavantajos, care i-ar întări poziția președintelui rus Vladimir Putin și ar lăsa Kievul vulnerabil în fața unor atacuri viitoare. De asemenea, un eventual armistițiu ar putea elibera resurse militare rusești ce ar putea fi redirecționate împotriva Europei. Oficialii europeni sunt îngrijorați și de posibilitatea ca SUA să nu intervină în cazul unui atac asupra Europei. În noua Strategie de securitate națională a Statelor Unite, Rusia nu mai este menționată explicit drept inamic, o schimbare care amplifică incertitudinile la nivelul aliaților europeni. Amiralul olandez în retragere Rob Bauer afirmă că Europa trebuie să se pregătească pentru război dacă vrea să mențină pacea și să-l descurajeze pe Putin. El a subliniat că datele recente arată că industria militară rusă produce mai mult decât este necesar pentru războiul din Ucraina, ceea ce alimentează temerile că Rusia ar putea relua un atac asupra Europei mai rapid decât se anticipa anterior. În același timp, liderii politici recunosc dificultatea de a convinge societatea să accepte creșterea cheltuielilor militare și alte compromisuri. Un sondaj Gallup realizat anul trecut arată că doar o treime dintre europeni sunt dispuși să lupte pentru apărarea țării lor, comparativ cu 41% în Statele Unite. Potrivit unor oficiali europeni, sprijinul public pentru măsuri precum majorarea bugetelor de apărare sau reintroducerea serviciului militar ar veni doar dacă populația ar percepe un risc iminent de atac. Serviciile de securitate europene susțin deja că Rusia desfășoară un „război din zona gri” împotriva Europei, prin acțiuni de sabotaj, spionaj și atacuri menite să destabilizeze economia și să creeze haos. În Germania, oficialii suspectează că aceste acțiuni vizează inclusiv pregătirea unor atacuri asupra rutelor logistice NATO, pentru a îngreuna desfășurarea trupelor în Europa de Est, în cazul unui conflict armat cu Polonia sau statele baltice. Pe acest fond, mai multe țări europene au început să își ajusteze politicile de apărare. Franța a anunțat relansarea serviciului militar voluntar pentru tineri, urmând exemplul Germaniei, Belgiei și Țărilor de Jos. Germania desfășoară exerciții militare ample, simulând mobilizarea trupelor în caz de atac rusesc, iar Marea Britanie reduce misiunile de instruire din afara Europei pentru a se concentra pe amenințarea rusă. De asemenea, statele membre NATO din Europa au convenit să majoreze cheltuielile tradiționale pentru apărare. Cu toate acestea, în marile economii vest-europene, impactul acestor decizii este încă puțin resimțit de populație. Mai mulți lideri militari avertizează public că investițiile în apărare vor trebui să crească semnificativ dacă Europa dorește să descurajeze Rusia de la noi acte de agresiune. Anterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că statele membre ale Alianței ar putea deveni „următoarea țintă a Rusiei” și a subliniat necesitatea unor eforturi sporite pentru prevenirea unui nou război. La rândul său, fostul ministru de externe al Suediei, Tobias Billström, a afirmat că amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru flancul estic al NATO nu va dispărea.

Consiliul pentru examinarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului a decis refuzarea aprobării activității investiționale a SRL „Lukoil-Moldova” pe teritoriul Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu. Potrivit deciziei, în termen de 20 de zile, situația va fi readusă la cea existentă înainte de anul 2005, când infrastructura complexului petrolier „Aeroport” a fost preluată de companie. Astfel, toate bunurile prevăzute în contractul din 2005 urmează să fie transmise în proprietatea statului. Șeful Executivului a precizat că hotărârea a fost luată ca urmare a neîndeplinirii mai multor cerințe stabilite de Consiliu încă din luna mai 2024. În urma verificărilor efectuate, autoritățile au solicitat companiei „Lukoil-Moldova”:  • înstrăinarea complexului petrolier „Aeroport”, amplasat în imediata vecinătate a Aeroportului Internațional Chișinău, termenul fiind extins de mai multe ori;  • modificarea structurii corporative prin excluderea entităților supuse sancțiunilor internaționale;  • înstrăinarea depozitului petrolier situat pe strada Muncești. Totodată, Grupul de lucru pentru gestionarea riscurilor legate de sancțiunile internaționale impuse grupului Lukoil a sesizat organele abilitate pentru a investiga procedura din 2005 privind preluarea terminalului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău. Ca urmare a deciziei adoptate, în termen de 20 de zile, statul Republica Moldova va deveni proprietarul infrastructurii petroliere aeroportuare. Premierul Alexandru Munteanu a subliniat că măsura este necesară pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a alimentării cu combustibil a aeronavelor, precum și pentru protejarea securității naționale și a infrastructurii critice a statului.

Aproximativ 90% dintre subiectele aflate pe agenda negocierilor dintre Ucraina și Federația Rusă ar fi fost soluționate în cadrul discuțiilor recente, a declarat pentru Sky News un oficial american de rang înalt, care a participat direct la aceste negocieri.Potrivit sursei citate, tema centrală a discuțiilor a fost reprezentată de garanțiile de securitate pentru Ucraina. Oficialul american a menționat că președintele SUA, Donald Trump, consideră că poate convinge Rusia să accepte acordarea unor garanții pentru Kiev similare celor prevăzute de Articolul 5 al NATO.Același oficial a subliniat că, după ultimele negocieri, s-au înregistrat progrese semnificative în procesul de soluționare a divergențelor dintre Ucraina și Rusia, inclusiv prin discuții mai aprofundate privind chestiunile teritoriale.Anterior, trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, a declarat că negocierile purtate la Berlin între delegațiile Ucrainei și Statelor Unite, cu participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, au dus la „progrese semnificative”. Potrivit acestuia, întâlnirea a durat peste cinci ore.Steve Witkoff a precizat că în cadrul discuțiilor au fost analizate în detaliu planul de pace în 20 de puncte, programele economice și alte subiecte-cheie, menționând că s-au înregistrat avansuri importante în procesul de reglementare a războiului.

Prețul la energie a devenit principalul factor care a declanșat scumpiri în lanț la toate bunurile și serviciile, lovind dur populația. Declarația a fost făcută de deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, în cadrul emisiunii „IMPORTANT” de la TVC21.Deputatul a amintit că Republica Moldova consumă, în medie, aproximativ un miliard de metri cubi de gaze pe an. Atunci când tariful era de 4–6 lei, populația achita în jur de 6 miliarde de lei anual. În prezent, odată cu majorarea tarifelor, suma plătită depășește 20 de miliarde de lei, iar în unele perioade prețul a ajuns chiar la 29 de lei pentru un metru cub.„Toți sunt revoltați de furtul miliardului, care a fost pus pe umerii statului, ai Băncii Naționale, și pe care oamenii îl achită treptat – nu știu, timp de 25–30 de ani. Dar prin gaz, într-un singur an, s-a furat mai mult. Luați 29 de miliarde, scădeți 6 și vedeți cât rămâne – 23 de miliarde, într-un an. Iar aceste sume oamenii le plătesc din banii strânși ani de zile: pentru copii, pentru nepoți, iar bătrânii – din banii puși deoparte pentru înmormântare”, a declarat Constantin Cuiumju.Potrivit deputatului, aceste scumpiri au o motivație mai degrabă politică decât economică.„Astăzi totul este mult mai scump decât ar trebui să fie. Și aduceți-vă aminte cum partidul de guvernare stătea în fața ANRE și scanda lozinci când prețul era de 6 sau 8 lei. Atunci era considerat scump. Acum nu mai e scump – i se spune «prețul real al libertății»”, a subliniat el.Constantin Cuiumju a mai atras atenția asupra împrumuturilor masive contractate de autorități de la băncile comerciale, care, în opinia sa, alimentează inflația excesivă.„Guvernarea se împrumută enorm pe piața internă, cu dobânzi mult mai mari decât cele externe. Dacă analizăm, vedem că băncile comerciale au obținut profituri uriașe în ultimii ani și apare impresia că noi muncim doar pentru ca ele să-și crească veniturile. Toate acestea îi obligă pe oameni să scoată bani din «ciorap» și să plătească”, a conchis deputatul Partidului Nostru.

Judecătoarea Ana Cucerescu, membră a completului ce examinează dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc, a avut o conversație telefonică cu fosta președintă a Băncii „Victoriabank”, Natalia Politov-Cangaș, audiată astăzi în calitate de martor în această cauză. Convorbirea a fost confirmată chiar de martor în timpul ședinței de judecată, scrie telegraph.md.Natalia Politov-Cangaș susține că acest lucru s-a întâmplat în contextul unei tranzacții, în vederea eliberării unui imobil. Martorul a precizat că apartamentul fiului ei a fost vândut părinților magistratei, tranzacție care a avut loc acum câțiva ani.Amintim că, la începutul lunii octombrie, după separarea dosarului complex privind frauda bancară, episodul în care este vizat Vlad Plahotniuc a fost distribuit spre examinare unui nou complet format din trei magistrați, din care face parte și Ana Cucerescu, alături de Sergiu Stratan și Olga Bejenari.Totodată, la data de 20 noiembrie, Comisia de Vetting a anunțat că a demarat un nou concurs pentru funcțiile vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție, fiind transmise de către CSM candidaturile a patru candidați, printre care și magistrata Ana Cucerescu.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) anunță organizarea, marți, 16 decembrie, a unei acțiuni de sensibilizare și presiune sindicală în instituțiile educaționale din întreaga țară. Acțiunea se va desfășura sub sloganul „Demnitate pentru Educație – Solidaritate pentru un viitor echitabil”.Potrivit comunicatului FSEȘ, inițiativa are loc în contextul în care comisiile parlamentare examinează proiectul Legii bugetului de stat. Sindicaliștii susțin că prin aceste acțiuni doresc să transmită un mesaj autorităților privind necesitatea unor soluții urgente pentru sistemul educațional, în special în ceea ce privește salarizarea.Acțiunile vor avea loc la locul de muncă, în timpul pauzelor, sub forma unor gesturi simbolice de solidarizare. Până la ora 11:30, cadrele didactice și științifice sunt îndemnate să ridice o foaie albă, ca simbol al demnității și al viitorului încă nescris, și să citească Articolul 43 din Constituția Republicii Moldova, care garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil.FSEȘ solicită alocarea de surse financiare suplimentare în buget pentru majorarea valorii de referință utilizate la calcularea salariilor din educație și cercetare, astfel încât să fie menținută puterea de cumpărare și redusă diferența dintre salariile din aceste domenii și media pe economie.„Educația este fundamentul viitorului Republicii Moldova, iar demnitatea celor care formează generațiile de mâine nu poate fi negociată”, se mai arată în comunicatul Federației, care cere guvernării să își asume responsabilitatea și să vină cu soluții considerate sustenabile pentru sistemul educațional.

Membrii titulari ai Școlii de Management în Sănătate Publică (ȘMSP) anunță declanșarea unei greve japoneze începând cu 15 decembrie 2025, ca formă de protest pașnic față de ceea ce ei numesc „lichidarea ilegală” a instituției. Potrivit comunicatului, greva japoneză presupune continuarea activității didactice, astfel încât procesul de instruire al masteranzilor să nu fie afectat.Reprezentanții ȘMSP susțin că instituția a fost creată pe lângă Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 30 din 6 aprilie 2005 și a activat neîntrerupt timp de 20 de ani, formând cadre de conducere pentru sistemul de sănătate.Potrivit acestora, la 6 octombrie 2025, Ministerul Sănătății a emis Ordinul nr. 873, prin care a fost abrogat ordinul de instituire a Școlii de Management în Sănătate Publică din 2005 și a fost „reactivat” un ordin din 2002 privind crearea Școlii de Sănătate Publică, care nu ar fi fost niciodată pus în aplicare. Autorii comunicatului subliniază că în documentul ministerului nu este prevăzută nicio redenumire a Școlii de Management în Sănătate Publică.Cu toate acestea, administrația USMF „Nicolae Testemițanu” este acuzată că ar fi prezentat situația drept o simplă schimbare de denumire, interpretare pe care membrii ȘMSP o califică drept falsă. Potrivit comunicatului, această interpretare ar fi stat la baza unor decizii administrative contestate, inclusiv convocarea unei ședințe a Senatului fără reprezentanții Școlii, emiterea unui ordin al rectorului privind o „redenumire” și solicitarea elaborării unor statute noi.Angajații ȘMSP reclamă, totodată, presiuni și intimidări, inclusiv excluderea Școlii din documente oficiale, presarea personalului să semneze acte administrative legate de lichidare, precum și afectarea concediilor, salariilor și a procesului didactic. Toți membrii titulari ai Școlii ar fi refuzat să semneze documente ce vizează lichidarea instituției.Semnatarii comunicatului afirmă că situația depășește o simplă dispută administrativă și invocă distrugerea deliberată a unei instituții academice cu tradiție, încălcarea dreptului muncii și abuzul de putere instituțională. Ei reamintesc că, în cei 20 de ani de activitate, Școala de Management în Sănătate Publică a format peste 500 de manageri pentru sistemul de sănătate.În cadrul protestului, membrii ȘMSP cer restabilirea cadrului juridic și instituțional anterior, precum și semnarea unui memorandum tripartit între Ministerul Sănătății, USMF „Nicolae Testemițanu” și Școala de Management în Sănătate Publică, pentru elaborarea unui nou concept național de instruire a cadrelor de conducere în domeniul sănătății. De asemenea, aceștia solicită implicarea Președinției, Parlamentului și Guvernului în soluționarea situației.„Suntem deschiși dialogului, dar nu vom accepta abuzuri administrative, falsuri și mistificări juridice”, se arată în finalul comunicatului.

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a dispus inițierea controlului averii și intereselor personale în privința lui Vasile Popa, ex-director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Decizia vine în urma unei sesizări înregistrate la ANI la data de 14 noiembrie 2025. Potrivit actului ANI, sesizarea vizează o posibilă încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, în contextul în care, conform declarațiilor de avere depuse pentru anii fiscali 2020–2024, Vasile Popa ar fi realizat mai multe achiziții semnificative de bunuri imobile. Aceste circumstanțe au generat suspiciuni privind proveniența mijloacelor financiare utilizate pentru respectivele procurări. Sesizarea a fost verificată sub aspectul respectării condițiilor de formă și conținut și a fost repartizată aleatoriu prin sistemul informațional e-Integritate, fiind atribuit dosarul cu codul 202501130005. În urma verificării prealabile, inspectorul de integritate a constatat că Vasile Popa are statut de subiect al declarării averii și intereselor personale, conform legislației în vigoare. În cadrul examinării, ANI a stabilit că, pe perioada supusă verificării, Vasile Popa și soția sa au obținut dreptul de proprietate asupra mai multor bunuri imobile. Pentru clarificarea situației, inspectorul de integritate a solicitat documente și informații suplimentare, care au fost prezentate de subiectul declarării la începutul lunii decembrie 2025. Potrivit ANI, volumul și complexitatea actelor transmise impun o analiză detaliată și aprofundată, posibilă doar în cadrul unui control substanțial. Autoritatea menționează că verificările vor viza concordanța dintre veniturile obținute și modificările patrimoniale intervenite, precum și capacitatea financiară a eventualilor donatori, controlul urmând să se extindă, după caz, și asupra membrilor de familie. În consecință, în temeiul prevederilor legale, inspectorul de integritate a dispus inițierea controlului averii și intereselor personale în privința lui Vasile Popa. Totodată, acesta urmează să fie informat oficial despre declanșarea procedurii și despre drepturile sale, iar procesul-verbal va fi publicat pe pagina oficială a ANI în termen de șapte zile.

Bărbatul în vârstă de 56 de ani care și-a pierdut viața în urma exploziei produse într-o locuință din comuna Ciorescu este Boris Cârnaț, fratele juristului Teodor Cârnaț. Informația a fost confirmată chiar de acesta, într-o postare publică emoționantă. „Ai trecut prin exploziile războiului din 1992, ai luptat cu eroism și ai apărat independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, dar nu ai mai putut scăpa de explozia din sistemul de încălzire din propria casă”, a scris Teodor Cârnaț, evocând parcursul de viață al fratelui său. Potrivit mesajului, Boris Cârnaț a fost veteran al războiului de pe Nistru din 1992, a muncit toată viața cu demnitate și a crescut trei copii. Juristul subliniază că fratele său i-a fost un sprijin constant în cele mai dificile momente. Tragedia s-a produs în seara zilei de 14 decembrie, când o instalație de încălzit pe apă montată într-o sobă a explodat. În urma deflagrației, Boris Cârnaț a decedat pe loc, iar un alt bărbat a fost transportat la spital în stare gravă. Cauza preliminară indicată de IGSU este nerespectarea regulilor de securitate la utilizarea sobei, cel mai probabil din cauza suprasolicitării acesteia. Familia anunță că cei care l-au cunoscut pe Boris Cârnaț și doresc să își ia rămas bun sunt așteptați joi, 18 decembrie, la ora 10:00, la biserica din comuna Ciorescu, pentru a-l conduce pe ultimul drum. „Recunoștința și dragostea mea te vor însoți mereu. Dumnezeu să te odihnească în pace”, a transmis Teodor Cârnaț.

Un bărbat și-a pierdut viața, iar altul a fost rănit grav în urma exploziei unei instalații de încălzit pe apă montate într-o sobă. Incidentul a avut loc în seara zilei de 14 decembrie 2025, într-o casă de locuit din comuna Ciorescu, municipiul Chișinău, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 18:09. Potrivit IGSU, deflagrația s-a produs la soba de încălzit, în care era instalat un schimbător de căldură pe apă. În urma exploziei au fost deteriorate soba, parțial tavanul locuinței, precum și geamul de la bucătărie. Incendiu nu s-a produs. În urma incidentului, proprietarul gospodăriei, un bărbat în vârstă de 56 de ani, a decedat pe loc. Un alt bărbat, de 40 de ani, a suferit diverse traumatisme și a fost preluat de echipajul de asistență medicală urgentă, fiind transportat la spital în stare gravă. În urma cercetărilor preliminare, specialiștii IGSU au stabilit că explozia ar fi fost cauzată de nerespectarea regulilor de securitate la utilizarea sobei de încălzit, cel mai probabil în urma suprasolicitării acesteia. În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență îndeamnă cetățenii să respecte cu strictețe regulile de siguranță la utilizarea surselor de încălzit, să nu suprasolicite sobele și să evite improvizațiile periculoase. În situații de risc, pompierii și salvatorii recomandă apelarea imediată a Serviciului 112.

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a lansat un atac public la adresa președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în urma declarațiilor făcute de acesta la Forumul Național al Minorităților Etnice. Într-o postare pe rețelele sociale, Mihai Ghimpu îl acuză pe Igor Grosu că ar promova o abordare „periculoasă” privind identitatea națională, după ce acesta a afirmat că „Moldova e bogată prin oamenii ei – moldoveni, români, găgăuzi…”. Ghimpu susține că separarea termenilor „moldoveni” și „români” ar relua teze ale propagandei sovietice și rusești și pune sub semnul întrebării sinceritatea luptei actualei guvernări împotriva influenței Kremlinului. „Dacă tu crezi că moldovenii nu sunt români, atunci cu ce vă deosebiți de propaganda ruso-putinistă?”, a scris Ghimpu, folosind un limbaj dur la adresa liderului PAS și a formațiunii pe care o conduce. Declarațiile vin după ce Igor Grosu a publicat un mesaj în care a subliniat că românii și moldovenii ar fi două națiuni distincte.  Ulterior, Igor Grosu a modificat postarea inițială, eliminând virgula dintre „moldoveni” și „români”, gest interpretat de unii drept o încercare de a corecta formularea care a stârnit reacții.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a emis un mesaj de interes pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Federației Ruse, avertizând asupra unor modificări recente în legislația rusă care pot avea implicații serioase. Potrivit MAE, un decret prezidențial semnat la Moscova (nr. 821 din 5 noiembrie 2025) prevede că anumite categorii de cetățeni străini care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligate să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință care să ateste inaptitudinea pentru armată. Deși autoritățile ruse menționează existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii Republicii Moldova, modul concret de aplicare a acestora nu este clar. În acest context, MAE subliniază că, în practică, există riscul ca unele persoane să fie supuse presiunilor pentru a accepta obligații militare. În aceste circumstanțe, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor moldoveni din Federația Rusă:  • să manifeste prudență sporită;  • să nu semneze documente cu caracter militar fără consultarea unui jurist;  • să solicite imediat asistență consulară în cazul unor presiuni sau situații neclare. Pentru informații suplimentare și sprijin, cetățenii sunt îndemnați să contacteze misiunea diplomatică a Republicii Moldova la Moscova, la adresa str. Rojdestvenka, 7, 107031, Moscova, la numărul de telefon +7 (495) 790 75 46 sau prin e-mail la consulat.moscova@mfa.gov.md. De asemenea, este disponibilă linia de urgență a Ambasadei Republicii Moldova: +7 929 964 9079.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar fi propus renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO în cadrul unor negocieri desfășurate la Berlin, pe 14 decembrie, cu emisari americani, în încercarea de a pune capăt războiului cu Rusia, relatează Reuters. Discuțiile, care au durat peste cinci ore, urmează să continue luni, 15 decembrie. Potrivit emisarului președintelui SUA, Donald Trump, Steve Witkoff, întâlnirea dintre acesta, Jared Kushner și liderul ucrainean s-a încheiat cu „progrese semnificative”, fără a fi oferite însă detalii suplimentare. Consilierul lui Zelenski, Dmitri Litvin, a precizat că președintele ucrainean va comenta oficial negocierile după finalizarea lor, menționând că, în prezent, sunt analizate proiecte de documente. „Discuțiile au durat mai mult de cinci ore și s-au încheiat astăzi cu un acord de reluare mâine dimineață”, a declarat Litvin jurnaliștilor, într-un mesaj transmis pe WhatsApp. Reuters notează că, înainte de negocieri, Zelenski ar fi propus renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO în schimbul unor garanții de securitate din partea Occidentului. Un asemenea pas ar reprezenta o schimbare majoră de poziție pentru Kiev și ar corespunde uneia dintre cerințele Moscovei, însă autoritățile ucrainene continuă să respingă orice cedare de teritorii către Rusia. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Steve Witkoff a scris că „reprezentanții au purtat discuții profunde asupra unui plan de pace în 20 de puncte, programelor economice și altor chestiuni”, adăugând că părțile se vor întâlni din nou luni dimineață. Surse Reuters susțin că negocierile au fost găzduite de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, care a susținut un scurt discurs înainte de a părăsi sala. De asemenea, alți lideri europeni sunt așteptați la Berlin pe 15 decembrie pentru consultări. Într-o reacție transmisă jurnaliștilor, Zelenski a subliniat că obiectivul inițial al Ucrainei a fost aderarea la NATO, considerată „o garanție reală de securitate”, însă a recunoscut lipsa de sprijin din partea unor parteneri occidentali. În acest context, liderul ucrainean a menționat posibilitatea unor garanții bilaterale de securitate din partea SUA, similare articolului 5 al NATO, precum și garanții din partea statelor europene și a altor țări precum Canada și Japonia, insistând că acestea trebuie să fie obligatorii din punct de vedere juridic. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat într-un interviu pentru ZDF că este „un semn bun” faptul că Donald Trump și-a trimis emisarii la negocieri, deși a recunoscut că situația nu este una ideală. Referindu-se la propunerea Ucrainei privind renunțarea la NATO în schimbul garanțiilor de securitate, Pistorius a amintit experiența negativă a Kievului din 1994, când Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear în schimbul unor garanții care nu au prevenit agresiunea rusă. „Rămâne de văzut cât de concretă este această declarație a lui Zelenski și ce condiții prealabile vor fi necesare, inclusiv în privința teritoriilor și a angajamentelor Rusiei”, a afirmat ministrul, adăugând că garanțiile de securitate fără o implicare substanțială a SUA „nu vor avea o mare valoare”. În paralel, Marea Britanie, Franța și Germania lucrează la îmbunătățirea unor propuneri americane prezentate luna trecută, care ar include concesii teritoriale, renunțarea la ambițiile de aderare la NATO și limitarea capacităților militare ale Ucrainei. Aliații europeni au descris momentul drept „critic” pentru viitorul țării și analizează posibilitatea utilizării activelor rusești înghețate pentru finanțarea bugetului militar și civil al Kievului. Anterior, The Wall Street Journal a scris că negocierile dintre Ucraina și partenerii săi occidentali s-au transformat într-o confruntare politică, pe fondul presiunilor exercitate de administrația SUA pentru acceptarea unui acord de pace cu Rusia până la sfârșitul anului. La rândul său, Zelenski a vorbit despre cerințe pe care le consideră „nedrepte”, afirmând că Rusia încearcă să ocupe estul Ucrainei pe cale „diplomatico-politică”. „O opțiune corectă ar fi să rămânem acolo unde suntem și să instituim un armistițiu, după care să încercăm soluționarea diplomatică a problemelor. Rusia nu acceptă acest lucru și cere retragerea noastră din Donbas”, a declarat președintele ucrainean.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că va merge la Bruxelles „să lupte” împotriva inițiativelor europene legate de utilizarea activelor rusești înghețate în sprijinul Ucrainei. Declarația a fost făcută într-un interviu recent, în contextul dezbaterilor din UE privind accesarea fondurilor Rusiei, măsură pe care liderul ungar o califică drept „o declarație de război”.Potrivit publicației Magyar Nemzet, Orbán a afirmat, în cadrul unei întâlniri cu alegătorii la Mohács, organizată de asociația „Digitális Polgári Körök”, că nu a mai existat până acum un caz în care confiscarea unor active în valoare de 200–300 de miliarde de euro să nu genereze consecințe. „Situația se înrăutățește cu o viteză nebună de la o săptămână la alta”, a spus premierul ungar.El a explicat că multe state își păstrează rezervele valutare în dolari sau euro, în afara propriului teritoriu. „Rezervele noastre naționale sunt acolo unde sunt și cele ale rușilor — în Belgia. Dacă se ajunge la aceste fonduri, va trebui să ne întrebăm și noi cât de sigur este locul în care sunt păstrați banii”, a declarat Orbán, menționând că activele rusești au fost înghețate în Belgia după începutul războiului, iar acum se discută despre utilizarea lor.În opinia sa, un astfel de pas ar putea determina alte state să renunțe la păstrarea rezervelor în euro. Orbán a mai susținut că cetățenilor europeni li s-ar fi spus inițial că finanțarea războiului nu se face din banii lor, ci din activele rusești. „Acum, liderii europeni vor trebui să recunoască faptul că războiul este plătit nu doar de europenii de azi, ci va fi plătit și de nepoții lor”, a adăugat premierul Ungariei, afirmând că liderii europeni riscă un eșec politic pe acest subiect.În paralel, presa a relatat că Kievul și Bruxelles-ul ar fi identificat modalități de a ocoli veto-ul Ungariei privind aderarea Ucrainei la UE, printr-un plan în zece puncte care ar permite continuarea „neoficială” a reformelor necesare. 

Un grav accident rutier s-a produs sâmbătă, 13 decembrie, în jurul orei 16:10, pe strada Voluntarilor din municipiul Chișinău, soldat cu decesul unei persoane, informează Poliția.Potrivit informațiilor preliminare, un autobuz de rută, condus de un bărbat în vârstă de 58 de ani, a accidentat un pieton în momentul pornirii din stație. Victima, un bărbat de aproximativ 40 de ani, ar fi pierdut echilibrul și a căzut pe carosabil, în circumstanțe care urmează să fie stabilite de anchetatori.În urma traumatismelor suferite, pietonul a decedat la fața locului, înainte de sosirea echipajului medical de urgență.Pe acest caz a fost inițiată o anchetă, iar polițiștii urmează să stabilească toate circumstanțele producerii accidentului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat că în zilele următoare va efectua o vizită la Berlin, unde sunt programate întâlniri cu reprezentanți ai fostului președinte american Donald Trump. Potrivit lui Zelenski, deplasarea se înscrie în contextul negocierilor privind o posibilă soluție de pace, care includ și consultări cu partenerii europeni.Anterior, mai multe instituții media occidentale au relatat că Statele Unite ar exercita presiuni asupra Kievului pentru a accepta planul de pace propus de Trump, acesta urmând să fie una dintre temele centrale ale discuțiilor de la Berlin.The Wall Street Journal scrie că Ucraina, în versiunea sa de plan, solicită controlul asupra Centralei Nucleare de la Zaporojie și menținerea actualei dimensiuni a forțelor armate ucrainene. Potrivit publicației, răspunsul lui Zelenski la propunerea lui Trump poate fi rezumat prin formula „da, dar…”.Conform WSJ, Zelenski s-ar declara dispus să organizeze alegeri, însă doar după instituirea unui armistițiu. În privința centralei de la Zaporojie, aflată în prezent sub ocupație rusă, liderul de la Kiev ar accepta un anumit nivel de implicare a Rusiei, dar insistă ca controlul efectiv să fie exercitat de Ucraina și Statele Unite. De asemenea, Zelenski ar fi de acord cu limitarea efectivelor armatei ucrainene, însă la nivelul actual.În ceea ce privește teritoriile, Zelenski nu ar respinge direct planul lui Trump, dar ar fi cerut mai multe clarificări. „Dacă Ucraina se retrage, ce va împiedica înaintarea forțelor ruse? Sau ce ar opri Moscova să pătrundă în zonă sub acoperirea civililor pentru a prelua controlul?”, redă WSJ poziția administrației prezidențiale ucrainene.Anterior, The New York Times a scris că amendamentele propuse de Zelenski la planul lui Trump includ refuzul de a retrage trupele ucrainene din Donbas.

Poliția de Frontieră anunță că sâmbătă, 13 decembrie, la ora 12:57, a fost activat semnalul „Exploziv BRAVO” la Sectorul Poliției de Frontieră Otaci, în urma unei informații recepționate prin Centrul Regional de Coordonare Nord.Potrivit datelor preliminare, la ora 12:50, în Punctul de Trecere a Frontierei Vălcineț, însoțitorul de bord al trenului de pe ruta București–Kiev a fost informat de serviciul de dispecerat al CFM, stația Vălcineț, despre o alertă transmisă anterior. Conform acesteia, șeful de tren a fost notificat de Căile Ferate Ucrainene (Ukrzaliznytsia) că o persoană de gen masculin a apelat linia verde, semnalând o presupusă minare a trenului nr. 100.Garnitura, compusă din patru vagoane, se afla la acel moment în PTF Vălcineț, la ieșirea din Republica Moldova.După recepționarea informației, au fost alertate și mobilizate toate autoritățile competente, care intervin la fața locului și desfășoară verificări conform procedurilor legale. Măsurile au drept scop asigurarea siguranței pasagerilor, a personalului feroviar și a infrastructurii.

Statele Unite ar fi dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate bazate pe articolul 5 al NATO, în schimbul unor concesii teritoriale în regiunea Donbas, potrivit unei informații publicate de Axios, care citează surse din cadrul Casei Albe.Conform publicației, emisarul special al fostului președinte american Donald Trump, Steve Witkoff, și consilierul Jared Kushner urmează să se întâlnească luni, la Berlin, cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, precum și cu liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii. Discuțiile ar avea ca scop avansarea unui plan american de soluționare pașnică a războiului din Ucraina.Potrivit surselor Axios, principalul punct sensibil al negocierilor rămâne chestiunea concesiilor teritoriale solicitate de Washington, în timp ce celelalte elemente ale planului ar fi aproape de un consens. Un oficial american a declarat că administrația Trump consideră că președintele Zelenski ar fi sugerat recent o posibilă cale de compromis în privința teritoriilor.Axios notează că, în declarații publice făcute joi, Zelenski a menționat posibilitatea organizării unui referendum privind un eventual acord de pace care ar include concesii teritoriale. Potrivit unui reprezentant al Casei Albe, această poziție este văzută de partea americană drept un semnal de progres în negocieri.Sursele citate mai afirmă că ultimele runde de discuții americano-ucrainene ar fi înregistrat suficiente evoluții pentru a-l convinge pe Donald Trump să-i trimită pe Witkoff și Kushner în Europa. „Ei cred că există o șansă pentru pace, iar președintele are încredere în ei”, a declarat un al doilea oficial al Casei Albe.În ceea ce privește garanțiile de securitate, un oficial american a precizat că administrația Trump este dispusă să ofere Ucrainei garanții inspirate de articolul 5 al NATO, care ar urma să fie aprobate de Congresul SUA și să aibă caracter juridic obligatoriu. Potrivit acestuia, sunt avute în vedere trei acorduri separate: un acord de pace, unul privind garanțiile de securitate și un acord pentru reconstrucție și dezvoltare economică.Oficialul a mai declarat că negocierile privind pachetul economic și de reconstrucție postbelică evoluează favorabil și că, potrivit propunerii actuale, Ucraina și-ar păstra suveranitatea asupra aproximativ 80% din teritoriul său, ar beneficia de garanții de securitate „fără precedent” și de un pachet amplu de sprijin pentru redresare economică.Anterior, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a afirmat că deciziile privind teritoriile ucrainene, inclusiv eventuale aranjamente speciale pentru anumite zone din regiunea Donețk, ar trebui să fie luate de poporul ucrainean prin alegeri sau referendum.În același timp, Kremlinul a respins ideea unui armistițiu care să permită organizarea unui referendum în Ucraina, potrivit pozițiilor exprimate anterior de autoritățile ruse.

Membrii comunității românești din regiunea Odesa trag un semnal de alarmă: clasele liceale cu predare în limba română sunt în pericol de a fi desființate. Asociația „Basarabia” din regiunea Odesa, sprijinită de Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română, a transmis o scrisoare deschisă liderilor de la Kiev, București și Chișinău, solicitând intervenția lor urgentă, scrie Bucpress.eu. Potrivit reprezentanților comunității, în urma reformei educaționale din Ucraina, românii din regiunea Odesa riscă să nu mai aibă niciun liceu cu predare în limba română începând din 2027. „Dacă nu se găsește o soluție pentru românii din regiunea Odesa, un elev dintr-un sat cu vorbitori de limbă română ar trebui să parcurgă aproximativ 900–950 de kilometri până la cel mai apropiat liceu din regiunea Cernăuți. Comunitatea românească nu poate fi lăsată fără nici măcar un liceu în sudul Ucrainei”, a declarat Anatol Popescu pentru Radio Cernăuți.În documentul trimis autorităților celor trei state, postat pe Facebook, semnatarii atrag atenția că, de exemplu, Școala Medie de Cultură Generală din Utkonosivka (cunoscută istoric ca Erdec-Burnu și I. Gh. Duca), una dintre cele mai vechi instituții de învățământ cu predare în limba română din sudul Basarabiei, riscă să fie retrogradată de la nivel de liceu la cel de gimnaziu. Potrivit autorilor, cazul ilustrează o problemă mai amplă, privind degradarea învățământului în limba română în întreaga regiune.Un grup de 360 de părinți și cadre didactice s-a adresat pe 1 decembrie Consiliului sătesc Sofian, fondatorul Școlii din Utkonosivka și Avocatului Poporului din Ucraina, Dmytro Lubineț pentru a salva liceul din localitate.Scrisoarea se deschide cu un avertisment al poetei ucrainene Lina Kostenko – „Națiunile nu mor de infarct, mai întâi li se ia limba” – motto care anunță tonul îngrijorat al mesajului adresat președinților Volodîmîr Zelenski, Nicușor Dan și Maia Sandu.Reprezentanții comunității românești descriu situația drept „critică”, subliniind că reorganizarea școlară ar afecta nu doar Utkonosivka, ci și alte instituții similare din regiune, punând în pericol continuitatea unui sistem educațional păstrat „prin eforturi incredibile” timp de generații. Ei insistă că apelul lor „nu este unul politic”, ci o încercare de a proteja dreptul copiilor la educație în limba maternă. În prezent, în Utkonosivka învață 417 elevi, dintre care 137 în clase cu predare în limba română, într-o școală cu o istorie de peste 160 de ani.Un alt punct sensibil menționat în scrisoare privește distanțele mari către alte unități de învățământ. Singurul liceu cu predare în limba română din zonă, cel din Ozerne, este situat la peste 36 de kilometri – iar acesta ar urma, la rândul lui, să fie retrogradat. Autorii susțin că transportul elevilor ar deveni imposibil, ceea ce ar accelera procesul de asimilare lingvistică.Organizațiile semnatare invocă atât prevederile Constituției Ucrainei, cât și angajamentele internaționale asumate de statul ucrainean, precum Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. „Eliminarea posibilității de învățământ secundar complet în limba română ar constitui o restricție directă asupra drepturilor noastre”, arată autorii.În contextul aspirațiilor europene ale Ucrainei, modul în care sunt tratate școlile românești va deveni „o veritabilă hârtie de turnesol” pentru respectarea standardelor europene, afirmă semnatarii, care amintesc și sprijinul constant acordat de comunitatea românească statului ucrainean după 2014.Scrisoarea se încheie cu opt solicitări adresate președinților celor trei state, între care menținerea claselor liceale, instituirea unui moratoriu asupra reorganizărilor, o evaluare juridică internațională și garantarea predării în limba română la toate nivelurile școlare. „Nu cerem privilegii. Cerem protejarea drepturilor copiilor noștri”, subliniază autorii, avertizând că dispariția liceelor ar duce la migrația familiilor și la pierderea ireversibilă a identității lingvistice în comunitățile românești din Sudul Basarabiei.Publicăm textul integral al scrisorii deschise, publicat pe pagina de pe rețeaua socială Facebook a Asociației „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa și sprijinită de Asociația Cadrelor Didactice de Etnie România din regiunea Odesa:

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026. Documentul prevede majorarea atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor publice, precum și un deficit bugetar estimat la 20,9 miliarde de lei.Potrivit proiectului, veniturile bugetului de stat pentru 2026 sunt estimate la peste 79,67 miliarde de lei, în creștere cu 5,1% față de anul curent. Aproximativ 91,4% din venituri ar urma să provină din taxe și impozite. Ministerul Finanțelor explică această evoluție printr-o creștere economică moderată, factori externi favorabili și continuarea reformelor structurale.Cheltuielile bugetare sunt prognozate la peste 100,57 miliarde de lei, cu circa 7% mai mult decât în 2025. Din totalul acestora, 93% urmează să fie acoperite din resursele generale ale bugetului de stat, iar peste 5,7 miliarde de lei sunt alocate proiectelor finanțate din surse externe.Proiectul bugetului prevede și majorarea salariului minim în sectorul bugetar, de la 5.500 la 6.300 de lei.Pentru investițiile capitale sunt planificate peste 3 miliarde de lei, cu 35,6% mai mult comparativ cu anul precedent. Potrivit autorilor proiectului, fondurile sunt destinate finanțării a 85 de proiecte, inclusiv în domeniul infrastructurii rutiere, construcției de creșe și grădinițe, alimentării cu apă și canalizare. De asemenea, sunt prevăzute alocări de 5,6 miliarde de lei din Planul de creștere al Uniunii Europene pentru investiții și reforme.Cea mai mare parte a cheltuielilor pentru investiții capitale, peste 47%, vizează sectorul economiei, inclusiv 1,44 miliarde de lei pentru reabilitarea drumurilor, majoritatea finanțate din surse externe. Alte 245 de milioane de lei sunt alocate proiectelor de apă și canalizare.Pentru domeniul economiei sunt prevăzute alocații de 14,85 miliarde de lei, cu 25,8% mai mult față de 2025. Acestea includ fonduri pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, sectorul energetic, agricultură și dezvoltare regională.Sănătatea va beneficia de aproximativ 9,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 9,8% din totalul cheltuielilor bugetare. În educație sunt prevăzute 21,94 miliarde de lei, inclusiv fonduri pentru alimentația gratuită a elevilor de gimnaziu, majorarea burselor și renovarea grădinițelor. Pentru protecția socială sunt alocate 22,47 miliarde de lei.Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că autoritățile vor urmări atent modul de executare a bugetului în anul viitor.Critici din partea opozițieiOpoziția a criticat modul de adoptare și structura bugetului. Liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN), Ion Ceban, a acuzat lipsa consultărilor publice și a susținut că proiectul ar include reduceri la capitolele social, infrastructură, agricultură și compensații, concomitent cu majorarea cheltuielilor pentru aparatul de stat.La rândul său, deputata PSRM Adela Răileanu a criticat majorarea fondului de subvenționare a mass-media, care ar urma să crească de la peste 5 milioane de lei în 2025 la 20 de milioane de lei în 2026, punând sub semnul întrebării oportunitatea acestei decizii în contextul scăderii consumului de televiziune. Ministrul finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că alocările respective vizează sprijinirea unei prese independente și dezvoltarea sectorului media.Proiectul bugetului urmează să fie examinat în lectura a doua, după completarea acestuia cu propunerile fracțiunilor parlamentare, comisiilor permanente și deputaților.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a efectuat o vizită neașteptată pe direcția Kupiansk, în regiunea Harkov — același oraș despre care Vladimir Putin susținea recent că s-ar afla „sub controlul” forțelor ruse încă din noiembrie.Într-un mesaj public, Zelenski a contrazis direct afirmațiile liderului de la Kremlin:„Astăzi — direcția Kupiansk: ai noștri militari, cei care aici obțin rezultate pentru Ucraina. Rușii au vorbit mult despre Kupiansk — noi vedem realitatea. Am fost aici, i-am felicitat pe băieți. Mulțumesc fiecărei unități, tuturor celor care luptă și celor care îi elimină pe ocupanți.”Declarația vine la scurt timp după ce Putin afirmase, fără dovezi, că orașul ar fi „practic controlat” de armata rusă.Kupiansk este unul dintre punctele sensibile ale frontului din nord-estul Ucrainei, unde armata rusă încearcă de luni de zile să câștige teren, însă fără succes major, potrivit autorităților ucrainene.

Poliția anunță destructurarea unei grupări specializate în traficul de droguri de mare risc, după ce aproximativ 10 kilograme de substanțe interzise au fost descoperite într-un hotel din satul Todirești, raionul Anenii Noi. Operațiunea a fost realizată de ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate a INI, împreună cu polițiștii și procurorii sectorului Botanica.Investigațiile au început pe 7 decembrie, când autoritățile au fost alertate că o femeie ar fi lăsat o geantă suspectă într-o cameră de hotel. În urma percheziției, oamenii legii au găsit nouă pachete ce conțineau mefedronă și marijuana, cu o greutate totală de aproximativ 10 kilograme.Trei bărbați — doi frați din stânga Nistrului, de 21 și 25 de ani, și un bărbat de 26 de ani — au fost reținuți inițial. Aceștia intenționau să preia o parte din droguri pentru a le comercializa. Toți trei au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile.Astăzi, poliția a reținut și tânăra de 23 de ani care a abandonat geanta cu droguri. Aceasta este cetățeană a Federației Ruse și locuia în Chișinău. În urma perchezițiilor efectuate la domiciliul ei, au fost ridicate telefoane mobile și un laptop, utilizate pentru coordonarea activităților ilegale.Valoarea drogurilor pe piața neagră este estimată la aproximativ 5 milioane de lei.Potrivit legislației Republicii Moldova, persoanele implicate în astfel de infracțiuni riscă pedepse cu închisoarea de la 7 la 15 ani.

Administrația președintelui american Donald Trump pregătește formarea unei noi coaliții internaționale menite să limiteze influența globală a Chinei în domeniul mineralelor critice și al tehnologiilor emergente, precum inteligența artificială și calculul cuantic, scrie Politico.Potrivit sursei, Washingtonul intenționează să lanseze vineri Declarația „Pax Silica”, un acord ce va reuni inițial Singapore, Australia, Japonia, Coreea de Sud și Israel într-un parteneriat strategic pentru a reduce dependența de mineralele controlate de Beijing și pentru a stimula cooperarea tehnologică între statele participante. Administrația Trump urmărește extinderea coaliției cu și mai mulți parteneri.Decizia reflectă preocuparea SUA față de poziția aproape monopolistă a Chinei în industria mineralelor esențiale pentru sectoarele civil și militar. Beijingul a folosit deja această influență pentru a introduce restricții la export, ca răspuns la politica tarifară agresivă a Washingtonului privind importurile chinezești, notează Politico.Publicația subliniază că administrația americană este alarmată și de investițiile masive ale Chinei în inteligență artificială și în calculul cuantic – domenii care îi pot oferi avantaje decisive în economia secolului XXI.„Aceasta este o politică industrială pentru o coaliție de securitate economică și schimbă regulile jocului, deoarece astăzi nu există o platformă comună în care să discutăm economia inteligenței artificiale și modul în care putem concura cu China”, a declarat Jake Heiberger, adjunct al secretarului de stat pentru creștere economică, energie și mediu.Oficialul american a explicat că, prin armonizarea politicilor de securitate economică, țările participante ar putea limita inițiativa chineză „Belt and Road”, proiect prin care Beijingul își extinde influența globală prin investiții în porturi, autostrăzi și coridoare logistice.Semnarea declarației va inaugura un summit de o zi la care vor participa și reprezentanți ai Uniunii Europene, Canadei, Țărilor de Jos și Emiratelor Arabe Unite. Discuțiile vor viza cooperarea în domeniul procesării mineralelor, producției avansate și logisticii.„Acest grup de țări va fi pentru era inteligenței artificiale ceea ce G7 a fost pentru epoca industrială”, a spus Heiberger, subliniind că noua platformă va include coordonarea controalelor la export, verificarea investițiilor străine și măsuri anti-dumping.În paralel, Trump urmărește și o reorganizare geopolitică radicalăRecent, Defense One a relatat că administrația Trump lucrează și la o strategie alternativă la G7, care ar include SUA, China, Rusia, India și Japonia – un format complet diferit de cel al democrațiilor avansate din actuala „grupare a celor șapte”.În același timp, președintele american a declarat că a discutat recent „în termeni duri” cu lideri ai Uniunii Europene pe tema unui eventual acord de pace pentru Ucraina. „A fost un mic dezacord privind anumite persoane. Așteptăm răspunsuri înainte de a putea avansa”, a menționat Trump.

Documentul bugetar propus de guvernarea PAS prevede majorări semnificative ale bugetelor unor instituții ale administrației publice centrale, în timp ce domenii esențiale pentru cetățeni rămân insuficient finanțate, iar presiunea economică asupra populației continuă să crească. O spune președintele Mișcării Alternativa Națională (MAN), Ion Ceban, care a abordat, în cadrul unei conferințe de presă susținute înainte de ședința Parlamentului, mai multe probleme legate de Proiectul Bugetului de Stat pentru anul 2026, aflat pe agenda Legislativului.Astfel, bugetul Ministerului Afacerilor Interne ar urma să ajungă în 2026 la 5,44 miliarde de lei, față de 4,98 miliarde lei în 2025. Ministerul Apărării este planificat cu un buget de 2,16 miliarde lei, în creștere față de 1,96 miliarde lei anul curent. De asemenea, sunt prevăzute majorări pentru Ministerul Finanțelor, al cărui buget ar urma să crească până la 2,4 miliarde lei, și pentru Ministerul Justiției – până la 1,96 miliarde lei.În același timp, Ministerului Afacerilor Externe i-ar reveni în 2026 un buget de 679 milioane de lei, cu 117 milioane de lei mai mult decât în 2025. Creșteri sunt prevăzute și pentru Cancelaria de Stat, Secretariatul Parlamentului și instituția prezidențială, ceea ce, potrivit MAN, reflectă o extindere constantă a cheltuielilor pentru întreținerea aparatului central.Liderul Mișcării Alternativa Națională a menționat că, doar pentru instituțiile enumerate, au fost identificate suplimentar peste 2,1 miliarde de lei, în timp ce alte domenii prioritare pentru dezvoltarea țării sunt afectate de reduceri bugetare. Printre acestea se numără investițiile în infrastructura rutieră, diminuate cu aproximativ 880 milioane de lei, precum și subvențiile pentru agricultură, reduse cu circa 190 milioane de lei.Totodată, Ion Ceban a atras atenția asupra faptului că, în anul 2025, Guvernul nu a valorificat integral fondurile prevăzute pentru investiții capitale la nivel local. Deși pentru primării au fost planificate peste 5,25 miliarde de lei, au fost utilizate doar aproximativ 1,52 miliarde de lei.În acest context, Mișcarea Alternativa Națională solicită renunțarea la majorările bugetare destinate întreținerii structurilor administrației publice centrale în anul 2026 și redirecționarea resurselor respective către susținerea cetățenilor, a autorităților locale și a domeniilor care au nevoie reală de sprijin – infrastructură, agricultură, proiecte sociale și investiții publice esențiale.

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, s-a expus cu privire la proiectul bugetului de stat, prezentat în Parlament, declarând că acesta conține „lucruri ciudate” și foarte multe aspecte neclare. Potrivit lui Renato Usatîi, bugetul nu poate fi numit „al investițiilor” atâta timp cât doar 3% din cheltuieli sunt destinate investițiilor, în timp ce peste 6% merg pentru plata dobânzilor la credite. „Am examinat bugetul. Sunt foarte multe lucruri care nu sunt clare. Cum poate fi numit buget al investițiilor, când cheltuielile pentru dobânzi sunt de două ori mai mari decât cele pentru investiții?”, a declarat Renato Usatîi.Președintele Partidului Nostru a menționat și lipsa de progres în proiectele promise pentru nordul țării, în special construcția unui Spital Republican la Bălți. El a amintit că, încă din perioada guvernului Filip, a insistat ca spitalul municipal să fie transformat într-un centru republican, însă investițiile au rămas doar pe hârtie: ”Anul trecut autoritățile au anunțat startul construcțiilor, dar în realitate, rezultatul este zero”.Renato Usatîi s-a expus și cu privire la intenția autorităților de a reduce activitatea unei părți a Universității Tehnice din Cahul, menționând că guvernarea „se apucă să lichideze instituții importante pentru regiuni”. ”Majoritatea parlamentară face ceea ce vrea, dar Partidul Nostru va continua să promoveze proiecte de lege și inițiative în interesul cetățenilor. Noi avem soluții concrete pentru a aduce bani în buget. Rămâne de văzut dacă vom fi auziți”, a conchis Renato Usatîi.Parlamentul va dezbate azi, 12 decembrie, proiectului bugetului de stat pentru anul 2026. Veniturile bugetului de stat pentru anul viitor au fost estimate la 79,67 miliarde de lei, iar cheltuielile – la 100,57 miliarde de lei. Deficitul bugetar va constitui 20,9 miliarde de lei. Cheltuielile finanțate din surse externe vor constitui 5,71 miliarde de lei.

Un accident rutier tragic s-a produs în această dimineață, în jurul orei 10:20, în apropierea satului Ghindești, raionul Florești. Potrivit informațiilor prezentate de Poliție, un automobil Citroën, condus de un bărbat de 53 de ani, a derapat de pe carosabil din cauza vitezei excesive, s-a izbit într-un copac și s-a răsturnat. În mașină se afla și soția șoferului, tot în vârstă de 53 de ani. Impactul a fost fatal pentru pasageră, care a murit la fața locului. Șoferul a fost preluat de echipa medicală și transportat la spital, însă, în ciuda intervențiilor, acesta a decedat ulterior. Poliția continuă cercetările pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs accidentul.

Șeful Inspectoratului Național de Investigații (INI), Arcadie Catlabuga, soțul actualei ministre a Agriculturii, Ludmila Catlabuga (PAS), a fost avansat la gradul special de chestor — echivalentul unui grad de general — printr-un decret semnat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe 11 decembrie. Documentul a intrat în vigoare chiar în ziua semnării. Avansarea a fost făcută în conformitate cu Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), care prevede că gradele speciale superioare — chestor, chestor-șef și chestor general — sunt acordate de șeful statului, la propunerea ministrului Afacerilor Interne și cu avizul prim-ministrului. Decretul semnat de președinta Sandu precizează: „Domnului Arcadie CATLABUGA, șef al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, i se acordă gradul special de chestor.” Aceasta nu este prima avansare în rang a conducerii structurilor MAI făcută prin decret prezidențial în ultimele luni. Pe 17 septembrie, șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, a fost promovat la gradul de chestor. Ulterior, pe 27 septembrie, cu o zi înaintea alegerilor parlamentare, au fost avansați în grad și șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, împreună cu adjunctul său, Lilian Carabeț. Arcadie Catlabuga conduce Inspectoratul Național de Investigații din cadrul IGP și este unul dintre cei mai înalți funcționari ai MAI.