Liber TV

Acum 30 minute
10:50
În toamnă, urmează o mare criză economică, alimentară, de securitate și energetică. Este atenționarea liderului unionist, Vlad Bilețchi, care a criticat lipsa de acțiune a guvernării pentru a preveni consecințele dezastruoase ale crizei care ne așteaptă. Potrivit lui Bilețchi, cei care au fost săraci, vor sărăci și mai mult, iar cei bogați vor avea de câștigat. Unionistul îndeamnă guvernarea să nu piardă timpul și să adopte măsuri de urgență. “Suntem în plină secetă, agricultorii nu fac față acestei secete, iar statul nu întreprinde nimic pentru a diminua consecințele. Dacă nu vor fi luate măsuri de urgență, la toamnă ne vom pomeni într-o criză alimentară de proporții”, a declarat Vlad Bilețchi. Totodată, Vlad Bilețchi a declarat că șefia Ministerului Agriculturii urmează a fi predată de actualul ministru, Viorel Gherciu, asta pentru a preda locul lui Vladimir Bolea, care tânjește după această funcție. “Viorel Gherciu își va da demisia pentru a-i face loc actualului deputat PAS, Vladimir Bolea. Din păcate, acest Bolea nu va veni să schimbe într-adevăr lucrurile în agricultură, lui îi strălucesc ochii la subvențiile oferite de stat și de unde se poate fura”, a adăugat Bilețchi. Liderul unionist a denunțat totodata lipsa de acțiune și indiferența autorităților Republicii Moldova față de criza alimentara și energetică care bat la ușă. “În SUA, președintele american, Joe Biden, a decretat stare de urgență din cauza crizei de energie electrică. La noi însă - indiferență totală. Ai noștri dorm de parcă nu s-ar întâmpla absolut nimic. Urmează criza sanitara, economică, de securitate, energetică etc, însă ai noștri dorm si ne spun că totul este bine. S-a împlinit exact un an de când partidul de la guvernare ne-a promis ca vom simți cum trăim mai bine. Voi simțiți cum trăim mai bine?!”, a precizat unionistul. 
Acum 12 ore
22:30
Viceprim-ministrul Andrei Spînu a anunțat consumatorii că în luna iulie și august prețul pentru energia electrică rămâne neschimbat. Potrivit ministrului infrastructurii și dezvoltării regionale, pentru 70% din consumul pe țară a fost încheiat un contract cu Centrala de la Cuciurgan pentru următoarele două luni.„Preţul la energie electrică rămâne neschimbat. Pentru 70% din consumul pe ţară a fost încheiat un contract cu MGRES pentru iulie şi august, la preţul de 59.9 dolari per MWh. Pentru celelalte 30% din consum a fost încheiat un contract cu AtomEnergo (companie de stat ucraineană), pentru luna iulie, la prețul de 77 de dolari/MWh. Prețul mediu ponderat pentru luna iulie este de 65.03 dolari /MWh”, a scris Andrei Spînu.După ce licitaţia organizată de compania statului Energocom pentru achiziția energiei electrice a fost anulată, pentru luna mai Energocom a negociat cu Centrala termoelectrică de la Cuciurgan un nou contract privind livrarea energiei electrice, doar pentru o lună.Ulterior, Comisia Situații Excepționale a dispus ca Energocom să cumpere și pentru lunile iunie, iulie și august energie electrică în baza negocierilor directe. Astfel, furnizorii încheie cu Energocom contracte bilaterale pentru asigurarea cantităților de energie electrică necesară, iar în cazul modificării tarifelor, sunt semnate acorduri adiționale.
22:20
Joe Biden a asigurat, joi, 30 iunie, într-o conferinţă de presă că va suplimenta resursele NATO pe flancul estic. De asemenea, preşedintele american a mai punctat şi că guvernul american va furniza Kievului noi ajutoare militare în valoare de 800 de milioane de dolari şi a acuzat Rusia pentru criza alimentară, dar şi pentru preţul gazelor, afirmând că războiul din Ucraina „nu se va termina cu Rusia punându-şi ambele picioare în Ucraina”.„Acest summit a fost despre întărirea alianţei noastre, pentru a face faţă provocărilor lumii noastre aşa cum este astăzi şi ameninţărilor cu care ne vom confrunta în viitor”, a declarat Biden, menţionat de CNN.„Vom trimite în Ucraina noi echipamente de artilerie şi echipamente anti-rachetă, pe lângă cele trimise deja”, a mai adăugat preşedintele american într-o conferinţă de presă.
Acum 24 ore
22:00
Miercuri, 29 iunie, a fost semnat Acordul UE-Moldova privind liberalizarea transportului rutier de mărfuri. Documentul a fost semnat de viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu și Christophe Bechu, ministru delegat, din partea presedinţiei franceze, în cadrul conferinței „Connecting Europe Days 2022, Europe's mobility flagship”, care este cel mai important eveniment al UE privind mobilitatea și transport, ce se desfășoară în perioada 28-30 iunie, la Lyon, Franța. „Puteți să vă încheiați în continuare contractele de furnizare de mărfuri, în special a produselor agricole, prin utilizarea rutelor alternative pe teritoriul Uniunii Europene. Aveți cale liberă în UE! Aveți libertate, costuri mai mici și beneficiați direct de apropierea noastră de UE”, li s-a adresat transportatorilor,  vicepremierul Andrei Spînu, care a semnat documentul din partea R. Moldova.Acordul a fost încheiat pe un termen determinat, până la 31 martie 2023, cu posibilitatea de a fi prelungit.La ceremonia de deschidere a evenimentului, Andrei Spînu a avut o întrevedere cu Adina Vălean, comisar european pe transporturi și a semnat cu ministrul Transporturilor din Ucraina, Oleksandr Kubrakov, o scrisoare comună pentru Comisia Europeană pentru dezvoltarea:• coridorului rutier pe direcția Jytomyr - Berdiciv - Vinnytsia - Nemyriv - Soroca - Râșcani. Dezvoltarea acestui traseu, în special, includerea lui în harta TEN-T și construirea unui pod de frontieră peste râul Nistru vor rezolva problemele logistice și vor crea condiții adecvate de siguranță pentru transportul și schimbul de mărfuri cu Uniunea Europeană;• rețelei de drumuri a Republicii Moldova cu rețeaua de autostrăzi din România, prin construirea podului rutier Ungheni (România) – Ungheni (Moldova) peste râul Prut, ca o continuare a autostrăzii A8 Târgul-Mureș – Iași – Ungheni, care va deschide o mare oportunitate de extindere a acestei construcții la Chișinău și Odesa.Tot astăzi, oficialul moldovean a semnat alături de alte țări (Austria, Germania, Croația, Bulgaria, Cehia, România, Bosnia și Herțegovina, Slovacia, Serbia, Ucraina) și Concluziile privind reabilitarea și întreținerea eficientă a infrastructurii de căi navigabile pe Dunăre și afluenții săi. Documentul vine să sprijine durabil și eficient navigația pe Dunăre, reducerea barierelor administrative în navigația transfrontalieră a râului, dezvoltarea infrastructurii terestre, în special locurile de acostare.
21:40
Oficiali ucraineni acuză Rusia că fură "câteva sute de mii de tone" din zonele pe care rușii le-au ocupat.  Acuzațiile vin pe fondul temerilor că va avea loc o criză alimentară globală din cauza incapacității Ucrainei de a exporta milioane de tone de cereale din pricina porturilor blocate. "Personal am auzit acest lucru de la proprietarii de silozuri din zonele ocupate de ruși. Este un adevărat jaf. Acest lucru se întâmplă în toate zonele ocupate de armata rusă", a spus ministrul de agricultura Ucrainean, Mykola Solskyi, citat de AlJazeera. Un raport realizat în această săptămâna de către cei de la New York Times menționează că Statele Unite ale Americii au trimis deja avertisment către 14 țări, cu precădere din Africa, despre vasul de marfă rusesc încărcat cu ceea ce Departamentul de Stat a descris drept "cereale ucrainene furate". Conform raportului, s-au identificat trei nave despre care se spune că erau suspectate că ar transporta cereale din Ucraina. Ambasadorul Kievului în Turcia, Vasyl Bodnar, a spus că Rusia vinde cerealele furate din Crimeea și a adăugat că Kievul lucrează cu Turcia și Interpol pentru a găsi vinovații. "Rusia fura fără nicio rușine cerealele ucrainenilor și le scot prin Crimeea. Aceste cereale au fost transportate către alte țări, inclusiv Turcia", a declarat Bodnar reporterilor din Ankara. "Noi deja am făcut apel către Turcia pentru a ne ajuta și așteptăm din partea autorităților acestora să deschidă dosare penale celor care fură și vând cereale", a declarat ambasadorul. Kremlinul neagă toate acuzațiile pe care Ucraina le aduce, declarând că nu înțelege de unde apar aceste informații eronate. Miercuri, în timpul vizitei la Ankara, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a fost întrebat despre subiect de un jurnalist ucrainean în cadrul conferinței de presă. "Lucrez la televiziunea publică din Ucraina și trebuie să adresez această întrebare", a spus acesta.”În afară de cereale ce altceva ați mai furat de la ucraineni și către cine ați vândut?”, a continuat sa întrebe jurnalistul. Schițând un zâmbet, Lavrov a răspuns: "Nu blocăm accesul la cereale. Pentru ca acestea să părăsească porturile, domnul Zelensky trebuie să dea ordinul, asta-i tot". Între timp, miercuri, un raport venind din partea celor de la agenția de știri Interfax relatează că Rusia deține teritoriile din regiunea Zaporojie și că furnizează cereale în Orientul Mijlociu. "Trimitem cereale prin intermediul Rusiei, iar cele mai importante contracte sunt semnate cu Turcia. Primele trenuri au plecat prin Crimeea spre Orientul Mijlociu", a declarat Yevgheni Balițky, șeful administrației interimare din Zaporojie, într-un interviu pentru postul tv Russia 24. "A reprezentat o piață clasică pentru Ucraina", a mai adăugat acesta. Rusia si Ucraina reprezintă aproape o treime din aprovizionarea globală de grâu. Transporturile de cereale din Ucraina aflate în porturile din Marea Neagră au rămas "uitate" de când Rusia a invadat teritoriul ucrainean. Menționăm că este vorba despre 20 de milioane de tone de cereale. Războiul, împreuna cu sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, au fost motivele pentru care prețul cerealelor a crescut considerabil. Am simțit modificări crescute și în ceea ce privește combustibilul dar și în ceea ce privește uleiul pe care îl folosim pentru a găti.
17:10
Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a afirmat joi că, în anumite circumstanţe, sancţiunile împotriva Moscovei ar putea fi considerate un act de agresiune şi ar putea justifica un război, informează Reuters, preluată de Digi24. „Aş vrea să subliniez încă o dată că, în anumite circumstanţe, astfel de măsuri ostile ar putea fi de ademenea calificate drept un act de agresiune internaţională. Şi chiar un 'casus belli' (o justificare pentru război", a declarat Medvedev, adăugând că Rusia are dreptul de a se apăra. Rusia se confruntă cu un val de sancţiuni paralizante din partea ţărilor occidentale, ca răspuns la invazia ei declanşată pe 24 februarie asupra Ucrainei şi pe care Moscova o numeşte „operaţiune militară specială”. Dmitri Medvedev, care a fost o perioadă preşedinte al Rusiei şi era considerat de unii un liberal, a devenit unul dintre cei mai vocali susţinători ai războiului, făcând o serie de afirmaţii dure la adresa Occidentului. În urmă cu două zile, Dmitri Medvedev a declarat că orice intruziune în Peninsula Crimeea din partea unui stat membru NATO ar putea echivala cu o declaraţie de război la adresa Rusiei, care ar putea conduce la al treilea război mondial, iar la începutul lui iunie el şi-a exprimat într-un mod virulent "ura" faţă de "degeneraţii" care vor "moartea" Rusiei. "Sunt adeseori întrebat de ce postarile mele pe Telegram sunt atât de dure. Răspunsul este că îi urăsc. Sunt nişte nenorociţi şi degeneraţi", a spus el. De asemenea, la 30 mai, Dmitri Medvedev a ameninţat pe contul său din Telegram că, în cazul unor lovituri cu rachete asupra unor oraşe ruseşti, Rusia ar putea riposta, lansând atacuri cu rachete asupra "centrelor unde se iau deciziile criminale", dintre care unele nu se află la Kiev. Medvedev, care a fost preşedinte între 2008 şi 2012, şi premier între 2012 şi 2020, este astăzi vicepreşedintele puternicului Consiliu al Securităţii Rusiei.
17:00
Pensiuni de sute de mii de euro făcute cu fonduri europene, dar folosite drept case de vacanță. Asta au descoperit în România auditorii Curţii Europene de Conturi. Printre acestea este și pensiunea ministrei ala Nemerenco înscrisă pe numele fiului. România a făcut inclusă într-o investigație, care a vizat peste 800 de unități de cazare din 11 țări, iar concluziile arată că o parte din banii europeni au fost cheltuiţi în interes propriu, în loc să fie, folosiți pentru dezvoltare rurală, se arată într-un material publicat de protv.ro. Curtea de Conturi Europeană a găsit 24 de structuri de cazare – hoteluri și pensiuni – în șase țări, printre care și România, care apăreau pe internet că fiind destinate turiștilor, dar în realitate nu puteau fi rezervate.Traian Bădulescu, reprezentant ANAT: „Proprietarii respectivelor pensiuni s-au folosit de fondurile europene pentru a-și construi case de vacanțe, în scop personal.”După o analiză atentă, auditorii europeni au descoperit că unele structuri de cazare nu erau niciodată disponibile pentru cazarea turiștilor.În raportul Curții Europene de Conturi apare și cazul unei pensiuni care a funcționat doar cinci ani, fix cât era cerința din contractul de finanțare. Nici mai mult, nici mai puțin. Pensiunea este o investiție de 235.000 de euro, din care 177.000 de euro sunt bani europeni. Asta înseamnă că, în fiecare lună, unitatea de cazare, cel puțin în acte, a fost alimentată cu aproape 3.000 de euro – bani ai Uniunii Europene.În România au fost analizate aproape 120 de unități de cazare, dintre care aproximativ 70 mai erau active după perioada contractuală de cinci ani. Este una dintre cele mai reduse proporții de pensiuni și hoteluri care încă funcționează dintre țările analizate.Începând cu 2021, România a decis să limiteze finanțarea structurilor de acest fel. În martie, anul acesta, Parchetul European avea pe masă 44 de dosare de posibile infracțiuni cu fonduri europene în România, cu un prejudiciu de 1,4 miliarde de euro.Ministra Sănătății, Ala Nemerenco are o pensiune agro-turistică în România, construită după ce a aplicat la un program de finantare prin fonduri europene. Pensiunea se numește „Zimbrii Ceahlăului”. Despre acest lucru a scris presa în anul 2021.Trei dintre firmele familiei Nemerenco sunt înregistrate în România. Este vorba despre Kadiz LAND SRL, LANDSTAR CAPITAL SRL si Îi Nemerenco. Familia detine si o firmă offshore înregistrată în Malta.Ulterior, Ala Nemerenco a venit cu o reacție și a spus că pensiunea este afacerea fiului său, dezvoltată grație unui proiect european.
17:00
Alegeri locale noi într-o localitate din raionul Cimișlia. Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit, în cadrul ședinței de astăzi, 30 iunie organizarea scrutinului, în baza aprobării unei decizii. Astfel, pe 16 octombrie curent, alegerilor locale noi pentru funcția de primar vor avea loc în comuna Ialpujeni, raionul Cimișlia.Încetarea înainte de termen a mandatului de primar a survenit în legătură cu decesul acestuia, se precizează în decizia CEC.Amintim că pe 16 octombrie vor fi organizate alegeri locale noi pentru funcția de primar și în satul Sălcuța, raionul Căușeni.
13:00
Procuratura Generală a emis o notă informativă prin care anunță că, urmare a investigațiilor efectuate, la 20 iunie 2022, un maistru de defrișare din cadrul Întreprinderii municipale asociația de gospodărire a spațiilor verzi a fost recunoscut și audiat în calitate de bănuit în dosarul penal pornit pe neglijență în serviciu a persoanelor publice, soldat cu decesul unei micuțe de un an, produs în Parcul „Alunelul” din capitală. „La 14 mai 2022 a fost pornită urmărirea penală pe faptul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către persoane publice a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, care a cauzat decesul unei persoane”. O fetiță de doi ani a murit strivită de o creangă mare ce a căzut peste ea dintr-un copac, în Parcul Alunelul din Chișinău. Incidentul a avut loc sâmbătă, 14 mai, în jurul orei 11.45.
12:40
Armata rusă şi-a anunţat joi retragerea din Insula Şerpilor, un punct strategic în Marea Neagră cucerit de Moscova încă din primele zile ale invaziei sale în Ucraina la 24 februarie, după mai multe săptămâni de bombardamente intense. „La 30 iunie, în semn de bunăvoință, forțele armate ruse și-au îndeplinit obiectivele stabilite pe Insula Șerpilor și și-au retras garnizoana acolo”, a anunțat Ministerul rus al Apărării, spunând că această mișcare ar trebui să faciliteze exporturile de cereale din Ucraina. Ucrainenii susțin însă că retragerea rușilor din Insula Șerpilor este consecința unei „operațiuni de succes” a militarilor ucraineni. „În timpul nopții, ca urmare a unei operațiuni militare de succes cu unitățile noastre de rachete și artilerie de pe Insula Șerpilor, inamicul a evacuat în grabă garnizoana cu două bărci cu motor și probabil a părăsit insula”, susține un comandament militar ucrainean responsabil în zonă.În ultimele zile, ucrainenii au luat de mai mai multe ori la ţintă poziţiile ruseşti din jurul Insulei Şerpilor. Din 17 iunie încoace, ei afirmă că au reuşit să scufunde o navă de aprovizionare care transporta arme şi muniţii pentru trupele ruseşti.În mai, Ucraina a lansat mai multe contraofensive pentru a slăbi poziţiile ruseşti în speranţa de a le alunga de pe insulă, după cum constată „The Guardian”. În urma acestor atacuri, Moscova a decis să-şi consolideze prezenţa acolo.
Ieri
17:10
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor anunță consumatorii că un lot de „Brânză proaspătă” de vacă, de 5%, este rechemat de pe piață. Produsul a fost depistat cu grăsime străină, astfel a fost luată decizia de a-l retrage din rețeaua de comerț. ANSA menționează că produsul are data fabricării 27 iunie 2022 și data expirării – 01.07.2022, iar producătorul este S.A „Fabrica de unt din Florești”.Grăsimea străină a fost depistată în urma unui program de monitorizare a pieței.„Operatorii din domeniul alimentar, deținători ai produselor neconforme, sunt obligați să le retragă de pe piață și să coopereze cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor privind acțiunile întreprinse pentru evitarea sau reducerea riscurilor pentru sănătatea umană”, comunică Agenția, pe 29 iunie.Se mai declară că operatorii din domeniul alimentar care nu au luat măsuri de retragere a acestor produse de pe piață sunt pasibili de răspundere juridică.Persoanele care au achiziționat aceste produse sunt rugate să nu le consume și sunt în drept să le returneze magazinului de unde le-au procurat. 
17:00
Fostul președinte al R. Moldova, socialistul Igor Dodon, rămâne în arest la domiciliu pentru următoarele 30 de zile. Curtea de Apel Chișinău a examinat și respins miercuri, 29 iunie 2022, recursul înaintat de socialist împotriva deciziei Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana privind prelungirea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu pe un termen de 30 zile, aplicat în privința acestuia.Magistrații Curții de Apel Chișinău au examinat astăzi și recursul înaintat de procurorii anticorupție prin care au contestat decizia primei instanțe de plasare în arest preventiv, pe un termen de 20 zile a complicelui ex-președintelui Republicii Moldova, Petru Merineanu, procurorii insistând asupra unui termen de 30 zile de arest preventiv. La fel și cumnatul lui Igor Dodon a contestat cu recurs decizia primei instanțe.Prin urmare, în rezultatul examinării recursurilor enunțate, magistrații Curții de Apel Chișinău au menținut decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana de prelungire a arestului preventiv aplicat pe un termen de 20 zile, în privința persoanei, care are calitatea de complice în săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită imputată fostului șef de stat.
12:40
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat marţi Consiliului de Securitate al ONU să trimită o comisie de anchetă pentru a dovedi că centrul comercial din Kremenciuk a fost distrus de o rachetă rusească, obţinând din partea celor 15 membri, inclusiv a Rusiei, un minut de reculegere pentru toți ucrainenii uciși în război.În timpul unei intervenţii în direct în faţa Consiliului, al doilea discurs al său de la 5 aprilie, preşedintele ucrainean a cerut încă o dată ca Rusia să fie exclusă din Consilul de Securitate şi să fie înfiinţat un tribunal pentur a judeca "actele teroriste zilnice" comise de Moscova."Dacă puteţi aduce un omagiu tuturor ucrainenilor care au fost ucişi în acest război, tuturor adulţilor, tuturor copiilor noştri, zecilor de mii de persoane... Vă rog să le aduceţi un omagiu printr-un minut de reculegere", a declarat la sfârşitul intervenţiei Volodimir Zelenski, ridicându-se în picioare.Părând a fi luaţi prin surprindere, cei 15 membri ai Consiliului de Securitate l-au imitat, ca şi ceilalţi prezenţi în sală, potrivit imaginilor difuzate de postul de televiziune intern al ONU.Reprezentând Rusia la începutul şedinţei, adjunctul ambasadorului rus, Dmitri Polianski, s-a ridicat în picioare.Chiar înainte, Zelenski a denunţat din nou invazia ţării sale din 24 februarie de către Rusia care a încălcat Carta Naţiunilor Unite."Rusia nu ar trebui să aibă drept de vot" în subiecte legate de război în Ucraina şi "nu are dreptul de a rămâne în Consiliul de Securitate", a spus el, considerând această ţară "stat terorist" care trebuie pedepsit.Atacul rus asupra Kremenciuk a provocat moartea a aproximativ 20 de persoane şi zeci de răniţi şi dispăruţi. Rusia neagă că ar fi vizat civili, asigurând că a bombardat un depozit de arme. 
12:20
Procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, au descins în dimineața zilei de miercuri, 29 iunie, cu percheziții la fostul ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan.Acesta ar fi suspectat de pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații.„Amănunte cu privire la alte aspecte din investigații urmează să fie furnizate ulterior, în măsura în care nu ar fi de natură să împiedice acțiunile procesual-penale sau să afecteze drepturile părților”, precizează PCCOCS printr-un comunicat de presă.
Mai mult de 2 zile în urmă
21:30
Rusia este pe cale să intre în incapacitate de plată pentru prima dată în ultimul secol, deoarece unii deținători de obligațiuni au declarat luni că nu au primit dobânzile scadente, după ce cu o zi înainte a expirat un termen de plată cheie. Rusia s-a străduit, după invadarea Ucrainei, să își continue plățile pentru obligațiuni în circulație în valoare de 40 de miliarde de dolari, în condițiile în care sancțiunile drastice au izolat efectiv țara de sistemul financiar global și au făcut ca activele sale să fie de neatins pentru mulți investitori. Kremlinul a declarat în repetate rânduri că nu există motive pentru ca Rusia să intre în incapacitate de plată, dar că nu poate trimite bani deținătorilor de obligațiuni din cauza sancțiunilor, acuzând Occidentul că încearcă să o împingă într-o incapacitate de plată artificială. Eforturile Rusiei de a evita ceea ce ar fi prima sa incapacitate majoră de plată a obligațiunilor internaționale de la revoluția bolșevică de acum mai bine de un secol au întâlnit un obstacol insurmontabil la sfârșitul lunii mai, când Biroul de control al activelor străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA a blocat efectiv Moscova de la efectuarea plăților. „Încă din martie am crezut că o intrare în incapacitate de plată a Rusiei este probabil inevitabilă, iar întrebarea era doar când va avea loc", a declarat pentru Reuters Dennis Hranitzky, șeful departamentului de litigii suverane al firmei de avocatură Quinn Emanuel. „OFAC a intervenit pentru a răspunde la această întrebare pentru noi, iar intrarea în incapacitate de plată a venit acum", a adăugat acesta. În timp ce un „default” oficial ar fi în mare măsură simbolic, având în vedere că Rusia nu poate contracta împrumuturi internaționale în acest moment și nu are nevoie de ele datorită veniturilor abundente din exportul de petrol și gaze, stigmatul ar crește probabil costurile de împrumut în viitor.
19:30
“Cunoaște beneficiile Unirii Republicii Moldova cu România!”. Este genericul unei ample campanii de informare lansată de Asociația “UNIREA-ODIP”. În acest sens, unioniștii au amenajat un cort în fața Poștei Centrale din Chișinău, iar zilnic de la 13 până la 18, doritorii de a cunoaște mai multe despre România și motivele pentru care suntem același neam, sunt invitați la discuții cu voluntarii unioniști.”Timp de ani de zile, propaganda rusă le-a zis oamenilor că România și Republica Moldova sunt două țări diferite, că frații nu sunt frați. Principalul impediment în calea către reîntregire este lipsa de informare corectă a oamenilor. Această campanie de informare a devenit o tradiție a noastră, scopul căreia este de a prezenta adevărul istoric din prima sursă”, a declarat Vlad Bilețchi, președintele Asociației “UNIREA-ODIP”.
16:00
Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, este învinuit de depășirea atribuțiilor de serviciu în interesul unui grup criminal organizat în cadrul dosarului penal denumit „Energocom”. La 29 decembrie 2021, ex-președintele Republicii Moldova a fost recunoscut și audiat în calitate de bănuit în săvârșirea infracțiunii enunțate.Potrivit Procuraturii Generale, învinuirea formulată se referă la acțiunile acestuia din perioada anilor 2008-2009, atunci când a deținut funcția de prim-viceprim-ministru, ministru al economiei și comerțului.Mai exact, acesta este învinuit că, din poziția pe care o avea la acel moment, deținând funcția de prim-viceprim-ministru, ministru al economiei și comerțului, a semnat avizul în baza căruia, în mai 2008 de către directorul general al SA „Energocom” a fost încheiat contractul privind procurarea energiei electrice pentru Republica Moldova, cu o compania străină Ungaria,  în volum de 2 320 000 000 kw/h, pentru perioada lunilor mai 2008 - iunie 2009, contrar prevederilor art. 82 al Legii nr. 1134 din 02.04.1997 cu privire la societățile pe acțiuni.Astfel, potrivit prevederilor contractului încheiat cu compania străină prețul energiei electrice  pentru perioada lunilor mai-septembrie 2008 inclusiv a constituit 0,053 dolari SUA pentru 1 kw/h, și respectiv de 0,058 dolari SUA pentru 1 kw/h pentru energia electrică livrată în perioada de timp cuprinsă între lunile octombrie 2008 – iunie 2009 inclusiv, în condițiile în care SA „Energocom” avea deja negociate și încheiate două contracte de furnizare a energiei electrice la un preț mai ieftin cu 29%.Urmare a acțiunilor nominalizate, statului în persoana SA ,,Energocom” i-au fost cauzate daune în proporții deosebit de mari în valoare de  11 927 173 dolari SUA, echivalentul a 123 957 916 lei, mijloace bănești care au fost transferate ulterior pe conturile unor companii off-shore.Concomitent, aceste acțiuni au dus la majorarea tarifelor la energia electrică, afectând drepturilor consumatorilor finali, cetățeni ai Republicii Moldova.Potrivit Procuraturii Generale, în cadrul audierilor de astăzi, ex-președintele Republicii Moldova nu și-a recunoscut vina în săvârșirea faptei de care este învinuit, menținând declarațiile date în calitate de bănuit.În privința acestuia a fost menținută măsura procesuală de constrângere sub formă de obligarea de a se prezenta la organul de urmărire penală, în condițiile prevăzute de art.198 din Codul de procedură penală.
14:20
Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este posibilă în mod direct, ci prin crearea „noii Românii Mari”, pretinde vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, citat de TASS.„Republica Moldova a intrat în lunga coadă pentru aderarea la UE, întinsă pe parcursul a zeci de ani. Drum bun! Dar [ei] vor mai repede! Prin urmare, există o altă cale de a obține aderarea la UE: crearea unei noi Românii Mari”, a declarat Medvedev, pe canalul său de Telegram, răspunzând la o întrebare cu privire la cât de repede ar putea adera Moldova la blocul comunitar.El a menționat că „politicienii români dansează politic în jurul Moldovei” de mult timp. Astăzi, acest lucru se întâmplă la propriu, amintește politicianul rus.„Prima ședință comună a parlamentelor moldovean și român a fost finalizată prin faptul că legislatorii au dansat ținându-se de mână. A părut destul de amuzant. Cu toate acestea, consecințele pot fi mult mai puțin amuzante”, a spus Medvedev. 
26 iunie 2022
20:10
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, va întreprinde prima sa vizită de la începutul războiului în Ucraina. Aceasta este planificată pentru săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut la postul televiziunii de stat „Rusia 1”. Liderul de la Kremlin ar urma să viziteze două state ex-sovietice din Asia Centrală. Mai exact, este vorba de Tadjikistan şi Turkmenistan. În plus, Putin planifică o  întâlnire la Moscova cu președintele indonezian Joko Widodo. După care, Putin va călători la Ashgabat pentru a participa la summitul Caspic. Planurile șefului statului rus de a participa la evenimentul din 29 iunie au fost anunțate personal de secretarul său de presă, Dmitri Peskov.Aceste deplasări ar urma să fie primele vizite ale lui Putin în străinătate de la începutul războiului din Ucraina. Ultima oară, președintele rus a fost în străinătate la începutul lunii februarie. Acesta a participat la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din China și a purtat discuții cu președintele chinez Xi Jinping.  SKIP
15:50
Onor la tricolor! Cu acest generic, unioniștii de la Asociația „UNIREA-ODIP” împreună cu mai mulți veterani ai războiului de la Nistru au organizat un eveniment dedicat Zilei Tricolorului, marcată anual la data de 26 iunie. Acțiunea a avut loc la Cimitirul Eroilor Români din Chișinău, iar organizatorii au dorit astfel să aducă un omagiu ostașilor care și-au dat viața pentru patrie și își zac somnul de veci la acest Cimitir al Eroilor.Evenimentul a început cu un tedeum oficiat de Mitropolia Basarabiei în memoria eroilor neamului românesc. Ulterior, a fost sfințit tricolorul și înălțat la intrarea în Cimitirul Eroilor din Chișinău.Potrivit liderului unionist, Vlad Bilețchi, în prezent, trădătorii de neam încearcă să inoculeze ideea că drapelul Republicii Moldova este distinct de cel al României. „Trei culori și-o singură iubire – Românească, ne spuneau regretații Ion și Doina Aldea-Teodorovici. De-a lungul istoriei, am fost dezbinați, deportați, ne-au luat credința și tot ce aveam mai sfânt, dar tricolorul a rămas mereu călăuza și simbolul cel mai sacru al neamului românesc. Ziua Drapelului Național, pe care o marcăm astăzi, este o zi a mândriei și a demnității naționale, este ziua în care cinstim aceste trei culori sublime – albatru, galben și roșu, toate cu o semnificație aparte. La 1 decembrie 2016, alături de mii de buni români, am scris istorie – am întins 1 kilometru de tricolor pe străzile din Chișinău și am demonstrat că Republica Moldova vrea unire. Să ne iubim tricolorul și să păstrăm mereu vii valorile și idealurile transmise de străbuni”, a declarat Vlad Bilețchi, președintele „UNIREA-ODIP”.Ziua de 26 iunie fost aleasă Ziua Drapelului Naționale în amintirea zilei când, în timpul Revoluției de la 1848, tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române.
24 iunie 2022
15:40
Kremlinul spune că decizia şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la UE este o „afacere internă a Europei”. Acesta a fost răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la întrebările jurnaliștilor. El a adăugat că este „important” pentru Moscova ca „toate aceste procese să nu creeze mai multe probleme Rusiei şi (...) în relaţiile acestor ţări cu Rusia”. Peskov a mai spus că speră ca această decizie să nu conducă la o deteriorare a relaţiilor dintre Moscova şi Bruxelles, care în prezent sunt la un nivel atât de scăzut „încât este foarte dificil să fie şi mai mult deteriorate”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a criticat, de asemenea, dorinţa Republicii Moldova „de a deveni mai europeană decât europenii înşişi”. El a reamintit că Turcia, care este ţară candidată la UE de circa 20 de ani, „nu a reuşit niciodată să avanseze mai mult”. „Însă, în acelaşi timp, a devenit o ţară suverană şi independentă”, a mai spus Peskov. Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens. Această decizie marchează începutul unui proces lung şi complex în vederea aderării la forul comunitar.
15:30
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, susține că autoritățile din R. Moldova încearcă să „anuleze tot ce este rusesc”, așa cum fac și autoritățile ucrainene. Declarația a fost făcută joi, 23 iunie, în cadrul unui interviu pentru Compania națională de radio și televiziune de stat din Belarus, scrie TASS.„Din păcate, astăzi în Moldova se încearcă aceleași lucruri ca și în Ucraina, adică anularea a tot ce este rusesc. Președintele țării a semnat o lege care interzice orice știri din Rusia. Asta este trist”, a declarat Lavrov la televiziunea de stat din Belarus.De altă parte, Președinta Maia Sandu a răspuns acuzației aduse de ministrul de externe rus, Serghei Lavrov.„Această lege ține de decizia suverană a parlamentului, a președinției țării noastre și a fost necesară pentru a combate dezinformarea. Facem acest lucru și vom face în continuare ca să asigurăm un spațiu informațional obiectiv, pentru ca cetățenii noștri să poată să analizeze pornind de la informații obiective, și nu de la propagandă și surse false”, a replicat Maia Sandu, într-o conferință de presă, prilejuită de decizia Consiliului European de a acorda Republicii Moldova statutul de țară candidat la aderare la UE.Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a promulgat, pe 19 iunie, legea securității informaționale, prin care va fi interzisă difuzarea emisiunilor de știri și analize politice din Rusia. Legea prevede că interdicția se va aplica și după expirarea stării de urgență instituite în R. Moldova, în contextul războiului din Ucraina.
23 iunie 2022
21:50
Zi istorică! După ani de năzuințe și așteptări, Republica Moldova devine țară-candidat la Uniunea Europeană. Decizia de o importanță primordială a fost luată în această seară la Bruxelles. Odată cu Republica Moldova, și Ucraina a primit acest statut, în favoarea deciziilor votând toate statele membre ale Uniunii Europene. Între timp, UE și Republica Moldova ar trebui să continue să lucreze pentru integrarea țării în Piața Comună Europeană.Comisia Europeană trebuie să ajute Republica Moldova în pregătirea unei strategii credibile de pre-aderare. Europarlamentarii subliniază, de asemenea, nevoia unui sprijin strategic accentuat pentru Republica Moldova.Totodată, Ucraina şi Republica Moldova vor trebui să realizeze reforme în materie de combatere a corupţiei şi de independenţă a justiţiei, înaintea primei evaluări a candidaturilor lor ce va fi efectuată către sfârşitul anului.Republica Moldova a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie. La finalul săptămânii trecute, Comisia Europeană a venit cu recomandarea către Consiliul European să ofere Republicii Moldova și Ucrainei statut de candidat la aderare.
18:40
Diplomele de studii obținute în Republica Moldova sunt recunoscute și în România. Acordul semnat între Chișinău și București în acest sens a intrat în vigoare. Anunțul a fost făcut de Ambasada României în Republica Moldova. „Ambasada României are plăcerea să informeze că la 20 iunie 2022 au fost finalizate procedurile interne în România și Republica Moldova necesare intrării în vigoare a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, semnat la București la 23 noiembrie 2021. Astfel, începând cu 20 iunie 2022, respectivul Acord a intrat în vigoare", comunică Ambasada. Guvernele României și Republicii Moldova au semnat acordul privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor științifice. Evenimentul a avut loc la 23 noiembrie 2021 în cadrul vizitei oficiale în România a președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Documentul stabilește modalitățile de recunoaștere a tipurilor actelor de studii la toate nivelurile de învățământ, începând cu învățământul general și terminând cu titlurile științifice și științifico-didactice. Totodată, Acordul facilitează mobilitatea academică și profesională a cetățenilor din ambele state, dar și recunoașterea pe plan internațional a actelor de studii obținute în Republica Moldova. Acordul stabilește și reglementări pentru recunoașterea reciprocă a actelor de studii obținute până la aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna. Astfel, noul Acord determină recunoașterea și echivalarea actelor de studii, eliberate după absolvirea unei instituții de învățământ general cu durata studiilor de 10 sau 11 ani, precum era până la introducerea învățământului liceal de 12 ani. Noile prevederi permit deținătorilor acestor acte de studii să aibă acces direct la învățământul superior din România. 
18:40
Casa Regală a României a transmis un mesaj prin care exprimă suport Republicii Moldova în contextul aderării la Uniunea Europeană. Principesa Margareta susține că aceasta este „datoria istorică și morală” a Coroanei.Ea precizează că Familia Regală de peste Prut a dezvoltat în Republica Moldova proiecte de educație, economie, învățământ militar, cultură și societate civică. Potrivit ei, o parte a tinerilor basarabeni muncește și trăiește statele Uniunii Europene, unde și-a câștigat respectul și încrederea comunităților.
18:30
Pacienții cu tumori benigne vor fi incluși în rândul beneficiarilor de intervenții de protezare sau implantare. Un proiect de modificare a Legii ocrotirii sănătății a fost aprobat astăzi în două lecturi de Parlament.Potrivit proiectului, cheltuielile respective vor fi acoperite din Fondurile de asigurări obligatorii de asistență medicală.Până în prezent, de protezare beneficiau doar pacienții cu tumorilor maligne, iar includerea pacienților cu tumori benigne în rândul beneficiarilor de intervenții de protezare sau implantare va elimina criteriul existent de discriminare și va permite reabilitarea funcțională, anatomică, estetică și psihologică a beneficiarilor, cu revenirea la viața socială și activitatea de muncă.Numărul pacienților cu tumori benigne, care necesită implanturile și protezările și care se încadrează în prevederile actului adoptat este de până la șapte persoane pe an.
15:50
Procurorii anticorupție l-au chemat joi, 23 iunie, pe fostul președinte al R. Moldova, socialistul Igor Dodon, la Procuratura Anticorupție pentru a-l anunța despre decizia acuzatorilor de a aplica sechestru pe mai multe bunuri de ale lui Dodon. „Igor Dodon a fost invitat astăzi la Procuratura Anticorupție pentru a i se aduce la cunoștință hotărârea prin care s-a dispus punerea sub sechestru a anumitor bunuri în procesul investigației penale în care acesta este vizat. Informarea lui Igor Dodon privind hotărârile de aplicare a sechestrului reprezintă o acțiune procesuală obligatorie prevazută de Codul de procedura penală”, a precizat procurora de la Procuratura Generală Mariana Cherpec, responsabilă pentru comunicarea cu reprezentanții mass-media.Reacția lui Dodon nu s-a lăsat mult timp așteptată. Acesta a transmis un mesaj pe rețelele de socializare, în care a acuzat procurorii de jocuri propagandistice, scopul cărora, în opinia sa, este de a „continua telenovela dosarului Dodon” pentru ca lumea să aibă ce discuta. Fostul șef de stat insistă că dosarul în care este vizat este un dosar politic fals, cusut cu ață galbenă și care nu ar avea succes juridic.„Ce face o echipă de procurori care au fabricat un dosar politic fals, cusut cu ață galbenă, dar nu au probe suficiente și convingătoare? Ei încearcă să transfere dosarul în spațiul public, pentru a impresiona presa și cetățenii cu cifre și detalii denaturate”, a declarat Dodon.Igor Dodon a spus că dosarul deschis pe numele său „este sortit eșecului și va deveni una din cele mai rușinoase și grave pagini în istoria Procuraturii Generale” și a promis că „faptele de abuz n.red. ale procurorilor) nu vor rămânea nepedepsite”.Amintim că, Igor Dodon, aflat în arest la domiciliu, este învinuit pe patru capete de acuzare – corupere pasivă; organizarea, dirijarea și acceptarea cu bună-știință a finanțării partidului politic de către un grup criminal organizat; trădare de patrie și îmbogățire ilicită.
15:30
Parlamentul European a votat astăzi o Rezoluție prin care cere acordarea Republicii Moldova și Ucrainei statutul de stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. „529 voturi pentru Republica Moldova și Ucraina acum în Parlamentul European. Tocmai am votat cu foarte mare majoritate Rezoluția Partamentului în care cerem acordarea statutului de candidate pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană. Rezultatul votului arată că în Parlamentul European nu mai există opoziție la Republica Moldova. Susținere totală”, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureșan, într-o postare pe Facebook. Republica Moldova și Ucraina se așteaptă să obțină astăzi statut de țări candidate la aderare în cadrul summit-ului Uniunii Europene care se desfășoară astăzi și mâine la Bruxelles. Cererea de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la data de 3 martie curent.
13:10
A fost agresat de polițiști și târât pe jos, iar într-un final s-a ales cu dosar penal și amendă de peste 2000 de lei. Vorbim despre unionistul Marin Danuța, membru al Asociației „UNIREA-ODIP”. Totul s-a întâmplat în timpul campaniei electorale din vara anului 2021, atunci când Marin Danuța, fiind candidat la funcția de deputat din partea AUR-Moldova a participat la o acțiune de contra-protest împotriva Marșului Socialiștilor. Atunci, unioniștii au întins un drapel tricolor de-a lungul bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt, iar poliția a decis să le ia partea socialiștilor și să calce în picioare drapelul tricolor, îmbrâncind și târând pe jos unioniștii de la AUR. Printre cei îmbrânciți s-a numărat și tânărul Marin Danuța.Pentru a-și acoperi fapta, poliția a decis ulterior să paseze vina asupra participanților la contra-protest. În rezultat, lui Marin Danuța i s-a întocmit un dosar penal și a fost amendat cu peste 2000 de lei.La rândul său, tânărul spune că nu-și recunoaște vina și nu va achita amenda, întrucât se simte nedreptățit. 
12:50
Orașul portuar Nikolaev a fost ținta unor noi bombardamente ale armatei ruse, care de această dată au afectat două mari terminale pentru stocarea de cereale. Unul din acestea avea o capacitate de stocare de până la 160.000 de tone, scrie Digi24.Terminalul portuar Evri, proprietate a Viterra şi dedicat uleiurilor vegetale, „a fost avariat de un atac cu rachete”, care de asemenea a rănit uşor o persoană, a anunţat un purtător de cuvânt al grupului, precizând că două silozuri au fost cuprinse de flăcări şi un al treilea a fost avariat.Acest terminal, achiziţionat în 2020 de Glencore, compania-mamă a Viterra, are o capacitate de stocare de 160.000 de tone. În ceea ce priveşte Bunge, instalaţiile sale „au fost lovite în timpul celor mai recente atacuri ruse în regiune”, a declarat o purtătoare de cuvânt, precizând că loviturile asupra terminalului nu s-au soldat cu răniţi şi că anvergura exactă a pagubelor nu este deocamdată cunoscută.Terminalul, care era închis din prima zi a invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, conţine un sit stocare, de încărcare a navelor şi o unitate pentru producţia de ulei vegetal.Informațiile despre aceste atacuri vin în condițiile în care Occidentul acuză Rusia că folosește criza cerealelor pe post de armă.Porturile Nikolaev şi Odesa sunt blocate de la începutul conflictului, ceea ce paralizează transportul maritim de materii prime agricole, până acum principala cale de export pentru Ucraina.Discuţii, fără rezultate concrete până la această oră, au avut loc între Rusia şi Turcia cu privire la deschiderea de coridoare maritime care să le permită navelor comerciale să circule din Ucraina pe Marea Neagră, o zonă devenită impracticabilă prin prezenţa minelor.Potrivit Ankarei, o navă comercială turcă a părăsit miercuri portul ucrainean Mariupol (sud-est), aflat deja sub control rus, în Marea Azov.
12:40
Președintele Consiliului European, Charles Michel, susține că e convins că astăzi Ucraina și Republica Moldova vor primi statutul de candidat la Uniunea Europeană. „Este momentul decisiv. Sunt convins că vom acorda astăzi statut de țări candidate Moldovei și Ucrainei. Vedem perspective europene clare pentru Moldova, Ucraina și Georgia”, a declarat Michel înainte de summit. Șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat, de asemenea, ziua de joi ca fiind una „istorică”, exprimându-și „speranța” că statutul de candidat al Ucrainei va primi undă verde.Republica Moldova a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie. La finalul săptămânii trecute, Comisia Europeană a venit cu recomandarea către Consiliul European să ofere Republicii Moldova și Ucrainei statut de candidat la aderare. Decizia finală este luată de liderii statelor membre cu unanimitate de voturi.
22 iunie 2022
20:20
Înotătorul român David Popovici a câștigat, miercuri, medalia de aur și la proba de 100 metri liber la Campionatele Mondiale de nataţie de la Budapesta. El a reușit un timp de 47 sec 58/100. Luni, Popovici a câștigat aurul și în proba de 200 de metri liber. „Vă iubesc pe toți și mulțumesc pentru că v-ați uitat la cursă!”, a declarat David Popovici imediat după cursă. Cu cele două victorii de la Budapesta, înotătorul român a reușit o performanță istorică în natație „David este al doilea înotător din toate timpurile care reușește să câștige aur la probele 100 și 200 m liber la aceeași ediție după americanul Jim Montgomery, care a reușit acest lucru în 1973, la prima ediție a Campionatelor Mondiale de la Belgrad”, scrie Comitetul Olipic și Sportiv Român pe Facebook. Marți seara, românul s-a calificat în finala probei de 100 m liber cu cel mai bun timp din semifinale, 47 sec 13/100. David Popovici a cucerit medalia de aur în proba de 200 m liber, luni seara, la Campionatele Mondiale de nataţie de la Budapesta, cu timpul de 1 min 43 sec 21/100. Popovici a stabilit astfel un nou record mondial de juniori, după ce îl ameliorase, duminică, în semifinale (1 min 44 sec 40/100).
19:50
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a decis să-i prelungească cu încă 30 de zile arestul la domiciliu ex-președintelui Igor Dodon, cercetat de procuratură pe patru capete de acuzare, inclusiv trădare și îmbogățire ilicită. În aceeaşi şedinţă, magistraţii au decis să prelungească arestul preventiv pentru cumnatul lui Igor Dodon, Petru Merineanu. Acesta va mai sta 20 de zile în Penitenciarul nr. 13. Igor Dodon a anunţat că va ataca la Curtea de Apel hotărârea judecătorilor. El a declarat că acuzarea a invocat trei argumente pentru prelungirea arestului la domiciliu, inclusiv faptul că locuieşte împreună cu soţia, figurantă în dosar, dar şi discuţiile cu presa şi comentarii făcute pe reţelele de socializare. Igor Dodon a reiterat că este nevinovat şi că va demonstra acest fapt în instanţă.Acesta a fost reţinut pe 24 mai pentru 72 de ore, după ce procurorii au dispus percheziţii la reşedinţele sale, iar două zile mai târziu a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile.Fostul lider al Partidului Socialiştilor este suspectat de corupţie pasivă, acceptarea finanţării formaţiunii sale politice de către o organizaţie criminală, trădare de ţară şi îmbogăţire ilicită.Între timp, săptămâna trecută a fost pusă sub învinuire şi soţia sa, Galina Dodon, care a primit ca măsură preventivă interdicţia de a părăsi ţara timp de 60 de zile.„Am fost pusă sub învinuire-complice, pentru îmbogăţire ilicită, fără probe”, a declarat Galina Dodon,  ea acuzând un dosar motivat politic.
19:50
După ce poliția le-a asigurat ordinea publică în pofida Marșului neautorizat, membrii GENDERDOC-M acuză forțele de ordine, dislocate pe traseul Marșului Pride din 19 iunie, că ar fi insultat și și-ar fi permis comentarii degradante față de participanții la eveniment. Într-o notă informativă făcută publică, GENDERDOC îndeamnă participanții Marșului Pride să raporteze cazurile de intimidare din partea poliției. “În timpul Marșului Pride din 19 iunie anumiți reprezentanți ai forțelor de ordine dislocați pe traseul Marșului și-au permis comentarii degradante față de participanți. Dacă sunteți printre persoanele care au fost insultate de către angajații Poliției în timpul Marșului Pride, vă rugăm să luați legătura cu noi”, se arată în nota informativă a GENDERDOC-M.Poliția nu a comentat deocamdată acuzațiile.
19:40
Întreaga industrie de rafinare a petrolului din Ucraina este paralizată din cauza atacurilor cu rachete ale Rusiei, a declarat miercuri Iurii Vitrenko, șeful Consiliului de Administrație al societății naționale Naftogaz din Ucraina, în cadrul unei conferințe de presă la Kiev, transmite Ukrainska Pravda.„Din nefericire, aceste lovituri au început de fapt chiar în primele zile de război... Toate rafinăriile de petrol din Ucraina sunt în prezent în impas din cauza atacurilor masive și repetate ale agresorului și este dificil să se asigure logistica pentru a furniza produse petroliere pe piața ucraineană, ceea ce duce la penurie", a declarat Iurii Vitrenko. Vitrenko a menționat condițiile în care Naftogaz se va implica în rezolvarea problemelor legate de combustibil în Ucraina. „Când vom avea control deplin și o rețea de benzinării, când problema logisticii va fi rezolvată și când vom putea obține resursele necesare pentru a crea o rezervă națională de produse petroliere, atunci Naftogaz va putea să se implice în rezolvarea problemelor de pe piața carburanților și va garanta stabilitatea, transparența și echitatea prețurilor pe această piață", a declarat Vitrenko. 
17:50
Se pare că au venit vremurile bune pentru oamenii lui Plahotniuc. Procuratura Anticorupție a contestat cu recurs la Curtea de Apel Chișinău încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 20 iunie 2022, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv aplicat în privința ex-directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, cu arestul la domiciliu, pe un termen de 30 zile.Prin recursul înaintat, procurorii anticorupție solicită prelungirea măsurii preventive sub formă de arestare preventivă pe un termen de 30 zile aplicată în privința lui Botnari.Procurorii și-au motivat recursul prin netemeinicia deciziei instanței de judecată. Or, potrivit unui comunicat emis de Procuratura Generală, la eliberarea mandatului de arestare la domiciliu în privința persoanei vizate, instanța de judecată nu a oferit o apreciere corespunzătoare argumentelor aduse de către procuror cum ar fi: riscul ingerinței învinuitului în cursul normal al efectuării justiției, influențarea și exercitarea de presiuni asupra martorilor care nu au fost încă audiați, nimicirea și deteriorarea probelor, întrucât urmărirea penală încă se află în plină desfășurare.De menționat că ex-directorului SIS este vizat în cadrul unei cauze penale, pornite pe faptul îmbogățirii ilicite, săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate publică. Vasile Botnari pledează nevinovat.
16:40
După ȘOR și Platon (prin Valiko), socialiștii pregătesc mâine un nou protest. Evenimentul va avea loc joi, 23 iunie, în fața Parlamentului.În ultima perioadă, au loc tot mai multe proteste organizate de partidele de stânga.
20 iunie 2022
11:40
Asociația Forța Fermierilor din Republica Moldova va organiza pe 21 iunie proteste cu tehnică agricolă în mai multe raioane ale țării. Asta după ce, în urmă cu o săptămână, fermierii au cerut sprijinul autorităților în contextul scumpirii carburanților și a interdicției la exportul de grâu, dar nu au primit un răspuns satisfăcător la solicitările lor.„Piața motorinei angro practic nu mai există în Moldova. Prețul la diesel se apropie de 33 lei per litru, iar fertilizanții s-au scumpit până la 24.000 lei per tona. În mai puțin de un an prețurile la carburanți au crescut cu aproape 300%, iar la inputuri cu peste 400%. Totodată, mulți agricultori sunt blocați cu stocuri de producția agricolă în situația interzicerii exportului de grâu și unei piețe stagnate în urma acțiunilor unui grup îngust de operatori, care importă masiv cereale și floarea soarelui din Ucraina”, se arată într-o declarație emisă de Asociația Forța Fermierilor.Revendicările fermierilor sunt următoarele: restituirea accizelor (cu excepția agroholdingurilor) fermierilor în sumele depline la toata motorina, procurată de agricultori în anul 2022, cu debirocratizarea mecanismului de rambursare; compensarea parțială a costurilor motorinei, fertilizanților și pesticidelor în contextul scumpirilor exorbitante din ultimele 6 luni; neadmiterea deficitului pe piața de diesel și plafonarea marjei comerciale pentru companiile petroliere la comercializarea angro a motorinei până la 1,5 lei per litru; deblocarea exportului de grâu sau procurarea în rezerve de stat a cel puțin 100 mii tone de grâu de la fermierii autohtoni.
10:40
Președintele Maia Sandu a promulgat legea securității informaționale, prin care va fi interzisă difuzarea emisiunilor de știri și analize politice din Rusia, principala modalitate a regimului de la Kremlin de a-și transmite propaganda în această țară. Interdicția se va aplica și după expirarea stării de urgență instituite în Republica Moldova după ce Rusia a invadat Ucraina. Astfel, instituţiile media care dezinformează vor fi sancţionate gradual, de la aplicarea amenzilor până la retragerea dreptului de a difuza publicitate.”Amintim că, Parlamentul de la Chişinău a votat, în a doua lectură, proiectul de lege care drept scop prevenirea şi combaterea dezinformării şi a răspândirii informaţiilor false în spaţiul mediatic.Documentul prevede modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova şi urmăreşte prevenirea şi combaterea tentativele de dezinformare, care afectează securitatea naţională. 
10:30
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează că Rusia își va intensifica atacurile în această săptămână şi anunţă partenerii europeni că și ei ar trebui să fie pregătiți pentru o intensificare a ostilităților din partea Rusiei.Avertismentul liderului de la Kiev vine în urma unei recomandări a Comisiei Europene de a acorda Ucrainei statutul de ţară candidată la aderare la UE.„Începe o săptămână istorică. Și într-o astfel de săptămână, ar trebui să ne așteptăm la o activitate ostilă mai mare din partea Rusiei. Și nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva altor țări europene. Noi ne pregătim. Suntem pregătiți. Îi avertizăm pe parteneri”, a declarat Zelenski.Liderii europeni urmează să se întâlnească în această săptămână pentru a lua o decizie finală cu privire la cererea de aderare accelerată a Ucrainei.Pe câmpul de luptă, forțele ruse continuă să încerce să preia controlul total al regiunii Donbas (est), în timp ce Ucraina susține că a respins noi atacuri. Lupte grele continuă în Severodonetsk, unde oficialii locali recunosc că Rusia controlează acum cea mai mare parte a orașului.
10:20
Un bărbat din Lisichansk, oraș situat în regiunea Luhansk, a descoperit trupul fiului mort în bombardamentele rușilor, chiar în ajunul Zilei Tatălui. Tragedia sa a fost surprinsă într-una dintre cele mai terbilie fotografii care documentează războiul din Ucraina. Probably one of the most horrible photo of this warThis picture shows a resident of Lisichansk, who has just seen body of his son killed as a result of shelling of the city.Photo was taken on eve of Father's Day, which is celebrated in Ukraine on June 19.Aris Messinis/AFP pic.twitter.com/1fkmhIQ25P— NEXTA (@nexta_tv) June 20, 2022 Orașul Lisichansk, situat în estul Ucrainei, se află în linia întâi a războiului, iar civilii au rămas să trăiască într-un oraș care a fost aproape complet distrus. Între 10.000 și 15.000 de civili se află încă în Severodonețk, care este bombardat de câteva săptămâni de artileria rusă, a spus Zelenski. El a spus că situația va deveni foarte dificilă pentru Ucraina dacă Rusia reușește în regiunea de est a Donbasului.
17 iunie 2022
11:50
Parlamentele Republicii Moldova și României se întrunesc în prima ședință comună, care va avea loc sâmbătă la Chișinău. Din partea Republicii Moldova la reuniune au fost invitați întreg corpul de deputați și președinta țării, Maia Sandu. România va fi reprezentată la eveniment de delegațiile Senatului și Camerei Deputaților, conduse de președinții Florin-Vasile Cîțu și Ion-Marcel Ciolacu, transmite IPN.„Ședința comună a Parlamentelor Republicii Moldova și României are loc în premieră și este un mesaj puternic de susținere a eforturilor noastre de integrare europeană, dar și un mesaj despre ce putem face împreună pentru a spori cooperarea în domenii precum infrastructura, energia, investițiile, sănătatea, educația sau cultură”, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu, citat într-un comunicat de presă al instituției.Agenda va începe la ora 09.25 cu depuneri de flori la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt.Ședința comună va debuta cu ceremonialul protocolar, urmat de discursurile oficialilor de la Chișinău și București. În cadrul ședinței urmează a fi semnată o declarație comună. La finalul reuniunii președinții Parlamentelor Republicii Moldova și României vor susține o conferință de presă.Ședința comună a Parlamentelor Republicii Moldova și României va avea loc la Palatul Republicii, cu începere de la ora 10.00.
11:40
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu la un post rusesc că Uniunea Europeană vrea să transforme Republica Moldova într-o „a doua Ucraină”, spunând în același timp că Moldova încearcă să obțină cât mai multe avantaje de la Rusia, sub amenințarea că altfel se va alătura Uniunii Europene.„Bineînțeles, (Occidentul) e clar că încearcă să facă din (Republica) Moldova o a doua Ucraina. Și o astfel de abordare consumeristă din partea conducerii actuale a Moldovei este foarte, foarte grăitoare, când spun: «Hai să începem acum aderarea la Uniunea Europeană și apoi vom vedea ce promisiuni ne fac ei acolo, poate vom decide să rămânem în Comunitatea Statelor Independente». Și alte declarații: «Rușii ar trebui să ne facă reducere la gaz, față de contractul semnat, și să ne amâne plățile»”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru postul rusesc NTV.El a mai spus că ceea ce face Moldova este „extorcare”.„Acest tip de cerșetorie, în mare parte extorcare, jucând pe ideea că dacă nu faceți cum vrem noi, mergem mai repede în Europa, și dacă faceți cum vrem noi, tot mergem, dar mai încet. Cam aceste tipuri de semnale cred, dar pot să vă asigur că mare parte a cetățenilor din Republica Moldova înțeleg perfect (jocul - n.r.). Cu atât mai mult cei din Transnistria și, mai ales, cei din Găgăuzia. Și foarte dur lucrează Uniunea Europeană, forțând aceste țări care încă nu sunt nici candidate (la UE - n.r.) să deschidă al doilea front”, a mai spus Lavrov.
16 iunie 2022
23:10
Republica Moldova şi România au format astăzi o comisie mixtă interguvernamentală pentru cooperare în domeniul transformării digitale. Despre aceasta au anunţat într-o conferinţă de presă comună viceprim-ministrul pentru digitalizare al Republicii Moldova, Iurie Ţurcanu, şi ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării al României, Sebastian Ioan Burduja, aflat într-o vizită de lucru la Chişinău.Astăzi, la Chişinău, a fot semnată declarația de constituire a Comisiei mixte moldo-române privind dezvoltarea spaţiului digital comun. În baza Memorandumului, semnat în luna februarie, părţile vor putea face schimb de experiență, prin mobilizarea resursele tehnice, financiare și umane.”Ne propunem să avem în agenda noastră de lucru recunoașterea mutuală a semnăturii electronice, astfel încât cetățenii care au obținut semnătura de la autoritatea de certificare din Rep. Moldova să o poată utiliza în raport cu autoritățile din România și invers. Lucrul acesta este important pentru investiții, pentru antreprenori ca să-și poată administra afacerile eficient acționând de la distanță, este important și pentru cei aproape un milion de cetățeni pe care îi avem în comun cu statul român”.Una dintre componentele esențiale de activitate ale structurii noi create va fi și securizarea cibernetică pe ambele maluri ale Prutului, potrivit Ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării al României, Sebastian Ioan Burduja.”Am văzut cu toții ce se întâmplă în țara vecină, în Ucraina dar și in Rep. Moldova și România. Directoratul Național de Securitate Cibernetică a avut o perioadă extrem de grea. Ne confruntăm cu un val de atacuri de securitate cibernetică de o complexitate scăzută spre medie. Astfel, sunt prevăzute mai multe direcții care țin exact de securitatea cibernetică. Ele țin, pe de o parte, de soluțiile tehnologice pe care noi le avem și pe care le putem pune la dispoziția dumneavoastră și, pe de altă parte, de formarea resursei umane pentru a avea sisteme cât mai sigure și aici vorbim nu doar de funcționari publici, dar și de programe care să se adreseze întregii societăți”. Amintim că, pe 11 februarie a avut loc o şedinţă comună a Guvernelor Republicii Moldova şi al României în cadrul căreia a fost semnat un memorandum, care a impulsionat formarea comisiei mixte specializate în domeniul transformării digitale. Potrivit oficialilor, în următoarele câteva luni ar urma să aibă loc o aliniere a soluţiilor digitale aplicate în cele două ţări, iar până la sfârşitul anului, Republica Moldova ar putea avea deja mai multe proiecte digitale importate şi implementate din România şi invers.
21:40
Liderul unionist Vlad Bilețchi cere Procuraturii Generale să-i ridice imunitatea deputatului socialist Corneliu Furculiță și efectuarea perchezițiilor la domiciliul acestuia în renumitul dosar “kuliok”. Un demers în acest sens a fost depus joi, 16 iunie, la Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate.Potrivit lui Bilețchi, imaginile video cum Igor Dodon ia punga cu bani de la Plahotniuc și este menționat “Cornel” demonstrează că nimeni altul decât Corneliu Furculiță, consăteanul lui Dodon și unul din oamenii săi de încredere este cel care gestionează banii murdari în PSRM. “În anul 2019, o țară întreagă a urmărit imaginile video în care fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon primea o pungă de la fostul președinte al PDM, Vladimir Plahotniuc. Probabil nu există nicio îndoială că acea vestită pungă cu calendare conținea mijloace bănești. În cadrul discuției, Igor Dodon a declarat că întrucât are planificată o deplasare la Moscova, punga să fie transmisă „lui Cornel”. Fiind una dintre persoanele de încredere ale lui Dodon, este clar că în discuție este vorba despre Corneliu Furculiță. În același timp, tot Corneliu Furculiță este responsabil de schema banilor veniți din Federația Rusă pentru a finanța ilegal Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Anume, banii din Federația Rusă au fost plasați pe un cont dintr-o companie din Bahamas, după care banii din Bahamas ajung pe contul „Exclusiv Media” SRL, firmă responsabilă de televiziunile afiliate socialiștilor, proprietar al „Exclusiv Media” SRL fiind nimeni altul decât Corneliu Furculiță. Ulterior, deputații PSRM au venit și au înscenat că au primit un împrumut, iar sumele împrumutate au fost alocate Partidului Socialiștilor sub formă de donații”, se arată în sesizarea depusă la Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, CNA și SIS. Astfel, unionistul cere tragerea la răspundere imediată a socialistului Corneliu Furculiță. “În contextul celor expuse mai sus și a altor informații apărute în spațiul public privind schemele și ilegalitățile deputatului Corneliu Furculiță, reiterez necesitatea de a fi aplicate toate măsurile legale pentru tragerea la răspundere penală a lui Corneliu Furculiță, mai exact solicitarea Procurorului general interimar de a fi ridicată imunitatea parlamentară, iar ulterior efectuarea perchezițiilor la domiciliul, oficiul, sediul partidului și alte locații, care ar demonstra faptele sale ilegale”, se mai arată în textul sesizării.
20:50
Ungaria este pentru ca Republica Moldova să obțină statutul de tară candidata la Uniunea Europeana. Asta i-a transmis premierul Victor Orban, premierului Natalia Gravrilița într-o convorbire telefonică.  Ucraina, Moldova si Georgia au depus cererile de aderare la UE la inceputul lunii martie, la scurt timp dupa ce, pe 24 februarie, Rusia a invadat Ucraina. O decizie privind acordarea statului de candidat a celor 3 tari ar urma sa fie luata la summitul din 23-24 iunie al Consiliului European.Ungaria va sprijini integrarea Moldovei în UE pe tot parcursul procesului de aderare, a spus şeful guvernului ungar, potrivit şefului biroului său de presă, Bertalan Havasi.Cei doi premieri au vorbit şi despre situaţia din Ucraina, inclusiv despre criza refugiaţilor, menţionând că ambele lor ţări se învecinează cu Ucraina şi ajută sute de mii de persoane care fug din calea războiului, a declarat Havasi.Orban şi Gavriliţă au vorbit, de asemenea, despre legăturile istorice dintre ţările lor şi şi-au exprimat sprijinul pentru stimularea în continuare a cooperării bilaterale în domeniul economic şi al formării profesionale.
13:50
Șeful echipei de negocieri a Ucrainei cu Federația Rusă, David Arahamiya, a declarat, joi, că până la o mie de apărători ucraineni sunt uciși sau răniți zilnic în confruntările cu trupele ruse din regiunea Donbas. „Până la 1.000 de soldați ucraineni sunt uciși sau răniți în fiecare zi în regiunea Donbas din estul Ucrainei, cu o medie de 200 până la 500 de morți și mult mai mulți răniți”, a transmis David Arahamiya.Oficialul ucrainean a adăugat că un milion de oameni au fost mobilizați în Ucraina și există posibilitatea de a mări armata cu încă două milioane pentru a continua lupta împotriva agresiunii ruse„Avem oameni pregătiți să atace, să contraatace, dar avem nevoie de arme pentru asta”, a precizat David Arahamiya.La începutul lunii iunie, consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak  a declarat că armata ucraineană pierde zilnic între 100 și 200 de militari.
13:40
Ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anushauskas, a anunțat joi că transferul de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 15,5 milioane de euro a fost finalizat, informează Ukrainska Pravda.“M113 a ajuns deja pe câmpul de luptă din Ucraina și va proteja viețile armatei ucrainene”, a scris Arvydas Anushauskas pe Twitter.Potrivit unui comunicat al ministerului apărării din Lituania, au fost livrate Ucrainei 20 de vehicule blindate M113, 10 camioane militare și 10 SUV-uri în valoare totală de 15,5 milioane de euro.Transportorul blindat M113 este un vehicul pe șenile cu o greutate de 10,4 tone, care adăpostește 12 luptători și un șofer. M113 poate merge pe apă cu 6 km/h.Ca parte a asistenței militare, Lituania a donat deja Ucrainei sisteme Stinger, arme antitanc, veste antiglonț și căști de protecție, mortiere de 120 mm, arme de calibru mic, muniție, camere termice, drone sau radare de supraveghere.   
13:30
Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin, a anunțat miercuri că țara sa nu va risca încălcarea sancțiunilor decise de Occident împotriva Rusiei ca să nu se expună la rândul ei unor penalități secundare.„Sancțiunile sunt sancțiuni, nu ar trebui să le încălcăm”, a declarat acesta în cadrul unei interviu acordat televiziunii Rossiya-24 de la Moscova. Tokayev a explicat că cooperarea economică dintre Kazahstan și Federația Rusă va avea loc în cadrul regimului de sancțiuni deoarece nu vrea să-și expună țara la sancțiuni secundare occidentale dacă permite companiilor rusești să ocolească restricțiile. Kazahstanul este la rândul său un exportator important de petrol și gaze naturale. Tokayev a asigurat totuși că Kazahstanul nu se va retrage din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, alianța militară condusă de Rusia, și Uniunea Economică Eurasiatică, respingând zvonurile în acest sens.
12:30
Șoferii nu vor mai primi puncte de penalizare pentru parcarea sau staționarea în locuri interzise. De asemenea, se exclud sancțiunile complementare, sub formă de puncte de penalizare pentru conducerea unui vehicul care nu a fost înmatriculat în modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei tehnice. Prevederile se conțin într-un proiect de lege aprobat de Guvern, transmite IPN.Ministerul Afacerilor Interne precizează că, prin modificările propuse, se reduc unele penalități pentru conducătorii auto conștienți, dar care săvârșesc încălcări minore, cu grad redus de pericol în trafic.„Lipsa unei infrastructuri rutiere corespunzătoare standardelor și cerințelor naționale și internaționale, care implică marcajul invizibil și amplasarea indicatoarelor rutiere în locuri cu vizibilitatea redusă, deseori creează conductorilor de vehicule premise și condiții de a admite anumite încălcări în domeniul circulației rutiere. Drept urmare, pe lângă sancțiunea amenzii contravenționale se propune instituirea sancțiunii contravenționale sub formă de avertisment”, menționează MAI.O altă problemă întâlnită este tragerea la răspundere contravențională a conducătorilor mijloacelor de transport pentru contravențiile comise. Potrivit proiectului, în cazul în care proprietarul mijlocului de transport nu conducea vehiculul în momentul comiterii contravenției și prezintă persoana responsabilă, proprietarului nu i se vor aplica puncte de penalizare și nu se vor face înscrieri în cazierul contravențional.Totodată, cetățenii care, nefiind în stare de ebrietate alcoolică sau narcotică, în timpul conducerii transportului auto comit anumite fapte prejudiciabile fără rea-voință nu vor fi obligați să frecventeze programul probațional antialcoolic şi antidrog.
Mai multe ştiri
©2004—2022 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.