Igor Grosu a fost ales Președinte al Parlamentului de legislatura a XII-a. Pentru candidatura sa au votat 55 de deputați.În cadrul ședinței plenare de astăzi, regulamentar, a fost creată Comisia pentru efectuarea alegerii Președintelui Parlamentului, constituită din deputați din toate fracțiunile parlamentare. Membrii acesteia au recepționat propunerile de desemnare a candidaților la funcția de Președinte al Parlamentului și au asigurat pregătirea și desfășurarea procedurii de vot. Pentru funcția de Președinte al Parlamentului au fost înaintați doi candidați. Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate” l-a propus pe Igor Grosu, iar candidatura lui Alexandr Stoianoglo a fost propusă de Fracțiunea parlamentară Alternativa.După ce a fost ales în funcția de șef al legislativului, Igor Grosu a primit Stindardul Președintelui Parlamentului Republicii Moldova, care simbolizează autoritatea Președintelui în cadrul organului reprezentativ suprem al poporului și unicii autorități legislative a statului.În discursul susținut în plenul Parlamentului, Igor Grosu a menționat despre angajamentele pentru următorul mandat.„Avem o șansă unică – să devenim Parlamentul Integrării Europene. Este datoria generației noastre să nu pierdem această șansă. Pentru următorii ani, ne angajăm să ridicăm standardele de viață, să modernizăm instituțiile și să facem investiții pentru a asigura creștere economică. Cu sprijinul prietenilor noștri europeni, vom construi mai multe drumuri, spitale, vom moderniza școli și universități, vom sprijini industrializarea agriculturii, vom stimula exporturile și dezvoltarea companiilor noastre, vom dubla vânzările de mărfuri și de servicii create la noi, în Republica Moldova pe care să le exportăm în întreaga lume”, a subliniat Președintele Parlamentului.Totodată, șeful legislativului s-a referit la continuarea reformelor care să ducă la întărirea instituțiilor statului. „Avem progrese și am văzut cum s-a lucrat în ultima perioadă. Mai este de lucru și vom continua să facem acele schimbări necesare pentru ca să avem un sistem de drept puternic, independent și în slujba cetățenilor”, a menționat Igor Grosu.Igor Grosu a fost și Președinte al Parlamentului de legislatura a XI-a, în perioada 2021 – 2025. De asemenea, a fost deputat și în Parlamentul de legislatura a X-a. Igor Grosu este licențiat în istorie. Anterior, a fost viceministru al Educației și expert în cadrul mai multor proiecte.

Pregătirile pentru întâlnirea de la Budapesta dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul rus Vladimir Putin sunt încă în curs, a declarat miercuri premierul ungar Viktor Orban, la o zi după ce summitul a fost suspendat, relatează Reuters, potrivit News.ro. Întâlnirea planificată a fost suspendată, deoarece respingerea de către Moscova a unui armistiţiu imediat în Ucraina a aruncat o umbră de îndoială asupra încercărilor de negociere.„(Ministrul de externe al Ungariei, Peter) Szijjarto se află la Washington. Pregătirile pentru summitul de pace continuă. Data este încă incertă. Când va veni momentul, îl vom organiza”, a scris Orban pe Facebook.Trump a anunţat săptămâna trecută că el şi Putin se vor întâlni în curând în Ungaria pentru a încerca să pună capăt războiului din Ucraina.Marţi, Trump a declarat că nu doreşte să aibă o „întâlnire inutilă”, dar a sugerat că ar putea exista mai multe evoluţii. „Vă vom informa în următoarele două zile”, le-a spus el jurnaliştilor.Orban, care pierde teren electoral în majoritatea sondajelor înaintea alegerilor parlamentare din 2026, este un aliat de lungă durată al lui Trump.De asemenea, el a menţinut relaţii cordiale cu Moscova, ceea ce a contribuit la statutul de paria pe care îl dobândise deja la Bruxelles după ani de conflict cu privire la ceea ce UE consideră a fi un regres democratic la Budapesta.

Un atac rusesc cu dronă a lovit în această dimineață o grădiniță privată din Harkov, Ucraina, provocând moartea unui bărbat și rănirea a cel puțin șapte persoane. Incidentul a fost confirmat de primarul orașului, Igor Terehov, care a precizat că, din fericire, informațiile privind rănirea copiilor nu s-au confirmat. „Avem un mort și șapte răniți. Copiii sunt în siguranță, evacuați și se află în adăposturi. Mulți dintre ei au însă o reacție acută la stres”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare. Zelenski a condamnat dur atacul, subliniind că „nu există și nu poate exista nicio justificare pentru o astfel de lovitură asupra unei grădinițe”. Liderul ucrainean a adăugat că Rusia „devine tot mai arogantă” și că aceste acțiuni reprezintă „un afront adus tuturor celor care pledează pentru o soluție pașnică”. „Bandiții și teroriștii pot fi opriți doar prin forță”, a punctat președintele Ucrainei. Potrivit autorităților locale, lovitura s-a produs în cartierul Holodnohirski din Harkov, declanșând și un incendiu la fața locului. Guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov, a confirmat că printre răniți se află cel puțin două persoane aflate în stare gravă, iar echipele medicale intervin în continuare. Atacul vine după o noapte de bombardamente masive asupra mai multor regiuni ucrainene, continuând seria de agresiuni rusești asupra infrastructurii civile.

La prima ședință a noului Parlament, ales pe 28 septembrie 2025, fracțiunile parlamentare și-au anunțat oficial componența și echipele de conducere. Cea mai numeroasă fracțiune va fi cea a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formată din 55 de deputați. Potrivit Doinei Gherman, aleasă în funcția de președintă a fracțiunii, din echipa PAS fac parte și Dinu Plîngău, Stela Macari și alți membri noi ai formațiunii. Vicepreședinți ai fracțiunii au fost desemnați Veronica Roșca, Lilian Carp și Ion Groza, iar funcția de secretar i-a revenit lui Igor Chiriac. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) va avea 17 deputați, fiind condus de Igor Dodon. Acesta va fi asistat de Zinaida Greceanîi în calitate de vicepreședintă și de Alla Darovannaia, desemnată secretară a fracțiunii. Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) va fi reprezentat de opt deputați. În fruntea fracțiunii a fost aleasă Diana Caraman, secondată de Valeriu Muduc (vicepreședinte) și Andrei Godoroja (secretar). Tot opt deputați va avea și Blocul „Alternativa”, care îl are în frunte pe Gaik Vartanean. Funcțiile de conducere vor fi ocupate de Olga Ursu (vicepreședintă) și Liliana Iaconi (secretară). De asemenea, Partidul Nostru va fi reprezentat în Parlament de o fracțiune condusă de Renato Usatîi, în calitate de lider. Echipa de conducere a formațiunii este completată de Elena Grițco (vicepreședintă) și Alexandru Berlinschii (secretar). În legislativul actual se regăsește și fracțiunea „Democrația Acasă”, formată din șase deputați. Aceasta este condusă de Vasile Costiuc, alături de Sergiu Stefanco (vicepreședinte) și Ana Țurcanu (secretară).

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în comun cu procurorii din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, au efectuat, în această dimineață, percheziții în mai multe localități din raioanele Hîncești, Ialoveni și Cimișlia. Acțiunile au avut loc în cadrul unei cauze penale de delapidare a averii străine și fals în acte publice, care vizează șapte persoane publice din cadrul unui ocol silvic subordonat Întreprinderii de Stat „Hîncești-Silva”. Potrivit probelor administrate, funcționarii ar fi organizat angajări fictive ale unor lucrători sezonieri, inclusiv rude și persoane aflate peste hotare. Deși nu activau efectiv, aceștia figurau în tabelele de pontaj, iar salariile calculate și achitate în numele lor ar fi fost însușite de conducerea ocolului silvic. Prejudiciul estimat se ridică la circa 466 de mii de lei. Totodată, persoanele vizate sunt bănuite de înstrăinarea ilicită a masei lemnoase, fără documente contabile sau prin reutilizarea acelorași facturi fiscale, în scopul însușirii mijloacelor bănești obținute din vânzări. În urma perchezițiilor, au fost ridicate peste 102 de mii de euro, 680 de mii de lei, 17 carduri bancare și alte obiecte relevante pentru anchetă. Cele șapte persoane au fost recunoscute în calitate de bănuit și sunt cercetate în stare de libertate. CNA și Procuratura municipiului Chișinău continuă acțiunile de urmărire penală pentru identificarea întregului cerc de persoane implicate și stabilirea tuturor circumstanțelor cazului.

Un cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter s-a produs miercuri, 22 octombrie 2025, la ora 10:23:26, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul a avut loc la o adâncime de 90,1 kilometri. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 40 km nord-vest de Focșani, 71 km est de Sfântu-Gheorghe, 77 km nord de Buzău, 82 km sud de Bacău, 86 km sud-vest de Bârlad și 87 km est de Brașov. Seismul face parte dintr-o serie de mișcări tectonice moderate înregistrate în ultima perioadă în România. În luna octombrie, în țară s-au produs 19 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 4 grade pe scara Richter. Cele mai puternice seisme din 2025, ambele cu magnitudinea 4,4, au avut loc pe 13 februarie în județul Buzău și pe 11 mai în județul Vrancea. De asemenea, luni dimineață, un cutremur de suprafață cu magnitudinea 3,3 s-a produs în județul Brăila, la o adâncime de doar 7,9 km, fiind localizat la 9 km nord-est de Brăila și 11 km sud de Galați. Anul trecut, cel mai semnificativ cutremur înregistrat în România a avut magnitudinea 5,4 și s-a produs în județul Buzău, pe 16 septembrie 2024. Zona seismică Vrancea rămâne cea mai activă regiune din România, fiind responsabilă pentru cele mai multe și mai puternice cutremure înregistrate în țară.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a adresat un mesaj deputaților la prima ședință a noului Parlament, ales pe 28 septembrie 2025, chemându-i la unitate, responsabilitate și devotament față de țară, într-un context marcat de tensiuni interne și provocări externe. „Cetățenii ne-au încredințat soarta țării pentru următorii patru ani, dar mai presus de toate, misiunea de a păstra pacea în Moldova”, a declarat șefa statului, subliniind că perioada actuală este „cea mai complicată de la independență încoace”. Maia Sandu a insistat asupra importanței păstrării păcii și stabilității interne, menționând că țara se confruntă cu „atacuri hibride menite să ne dezbine și să ne slăbească”. „Devotamentul față de țară este sacru, iar Moldova trebuie să rămână de partea binelui, a păcii și a valorilor creștine”, a afirmat președinta. Ea a amintit și solidaritatea Moldovei cu refugiații din Ucraina, menționând că această atitudine a adus țării „aprecierea și recunoștința întregii lumi”. În discursul său, Maia Sandu a abordat și tema integrității proceselor democratice, subliniind necesitatea combaterii finanțărilor ilegale și a influențelor străine asupra alegerilor. „Puterea în țara noastră nu poate fi scoasă la licitație și acaparată de cine plătește mai mult. O democrație autentică se bazează pe partide reale, nu pe structuri finanțate din exterior”, a declarat președinta. Șefa statului a reiterat importanța finalizării reformei justiției și a procesului de vetting, subliniind că „legea trebuie să stea în capul mesei” și că toți cei care o încalcă, indiferent de statut, trebuie trași la răspundere. Ea a făcut apel la susținerea judecătorilor și procurorilor onești și la o mai bună pregătire profesională și etică a celor care vor accede în aceste funcții. Maia Sandu a afirmat că integrarea europeană este garanția păcii, prosperității și stabilității Moldovei, cerând noului Parlament să accelereze procesul de armonizare a legislației naționale cu cea europeană. „În timpul acestei legislaturi trebuie să semnăm Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană”, a spus președinta, îndemnând toate partidele să susțină cu loialitate acest obiectiv. Totodată, Sandu a pledat pentru o reformă teritorial-administrativă și pentru investiții în infrastructură, agricultură și irigații moderne, precum și pentru continuarea Programului Național de Împădurire.

La trei zile după jaful spectaculos în care au fost furate opt bijuterii istorice, Muzeul Luvru din Paris și-a redeschis porțile pentru public în această dimineață, la ora 9:00. Totuși, Galeria Apollon, locul unde a avut loc spargerea, rămâne închisă pe durata investigațiilor, a confirmat serviciul de presă al instituției pentru TF1-LCI. Incidentul s-a produs duminică, 19 octombrie, când patru hoți, echipați cu un camion monte-charge și o disculentă, au reușit să pătrundă în galeria unde sunt expuși diamantele coroanei Franței. În doar opt minute, aceștia au spart mai multe vitrine și au fugit cu opt piese de mare valoare, a căror pagubă totală este estimată la 88 de milioane de euro, potrivit declarației făcute marți seara de procurorul Parisului la postul RTL. Deși autorii jafului nu au fost încă identificați, incidentul a stârnit critici privind securitatea celui mai mare muzeu din lume. Președinta Luvrului, Laurence des Cars, comandase deja încă din 2023 un audit intern pentru îmbunătățirea sistemului de supraveghere video, însă un raport preliminar al Curții de Conturi semnala „întârzieri considerabile” în modernizarea echipamentelor de securitate. În replică, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, și ministrul Culturii, Rachida Dati, au declarat că „măsurile de securitate nu au fost deficiente”, insistând că ancheta trebuie să stabilească modul exact în care hoții au acționat. Tot miercuri, la ora 16:30, președinta muzeului Luvru urmează să fie audiată de Comisia pentru Afaceri Culturale a Senatului Francez, în legătură cu incidentul care a șocat opinia publică internațională.

Un nou atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei a avut loc în noaptea trecută, soldându-se cu cel puțin șase morți și 17 răniți, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. Printre victime se numără doi copii. Cele mai grave consecințe s-au înregistrat în regiunea Kiev, unde, potrivit șefului administrației militare regionale, Mykola Kalașnik, în localitatea Pohreby din raionul Brovarî au murit o femeie de 37 de ani, un bebeluș de șase luni și o fetiță de 12 ani. Corpurile lor au fost găsite în urma incendiului izbucnit într-o casă distrusă de atac. În localitatea Zazimie, serviciile de urgență au anunțat că o femeie de 83 de ani a fost salvată dintr-o locuință cuprinsă de flăcări, iar resturile rachetelor au provocat incendii suplimentare, inclusiv la un camion cu remorcă. La Kiev, atacul a vizat mai multe cartiere. În raionul Dniprovsk, o rachetă a lovit un bloc de 16 etaje, provocând un incendiu pe etajul 6. Zece persoane, printre care și copii, au fost salvate, însă două persoane și-au pierdut viața. În Zaporizhia, autoritățile au raportat 13 răniți și peste 2.000 de oameni rămași fără curent electric, potrivit guvernatorului regional Ivan Fedorov. Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacurile, afirmând că Rusia „nu simte suficientă presiune pentru a opri acest război”. „Încă o noapte care demonstrează că Rusia nu resimte suficientă presiune pentru prelungirea acestui război. Sub atac au fost orașe obișnuite, în special infrastructura energetică, dar și numeroase locuințe”, a declarat Zelenski. Atacurile au vizat mai multe regiuni ale Ucrainei – Kiev, Odesa, Cernihiv, Dnipropetrovsk, Kirovohrad, Poltava, Vinnița, Zaporizhia, Cerkasî și Sumî – unde autoritățile continuă lucrările de salvare și de înlăturare a dărâmăturilor.

Fostul premier Vasile Tarlev, lider al Partidului Viitorul Moldovei, s-a pomenit în postura de deputat neafiliat, după ce partidele PCRM și PSRM au anunțat că părăsesc Blocul Electoral Patriotic și își formează propriile fracțiuni parlamentare. Înainte de prima ședință a noului Parlament, Tarlev a declarat că nu poate adera la una dintre fracțiunile partenerilor de bloc, întrucât acest lucru ar contraveni normelor juridice și principiilor morale. „Nu pot fi juridic, nici normal, membru a unei fracțiuni a altui partid. De ce? Acum analizăm și, în câteva minute, în ședința plenară, Parlamentul va anunța cum văd eu statutul meu de deputat”, a spus Vasile Tarlev. Liderul Viitorul Moldovei a subliniat că rămâne devotat platformei Blocului electoral „Patriotic”, considerând că alegătorii au votat pentru această alianță și nu pentru un partid anume. „Eu rămân devotat platformei Blocului electoral „Patriotic”. Consider că a fost binevenit să îl păstrăm ca fracțiune, întrucât cetățenii noștri au votat nu un partid sau altul, au votat Blocul electoral Patriotic”, a explicat Tarlev. Referindu-se la decizia socialiștilor și comuniștilor de a-și crea fracțiuni proprii, fostul premier a afirmat că „nu întotdeauna calculele de acasă coincid cu cele din piață”, menționând totodată că respectă decizia foștilor parteneri de alianță. „Din partea Viitorul Moldovei eu sunt deocamdată unicul deputat, posibil să fiu deputat neafiliat al partidului”, a adăugat el. Amintim că Blocul Electoral Patriotic – format din PSRM, PCRM, Inima și Viitorul Moldovei – a obținut 26 de mandate la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Primii care au părăsit alianța au fost comuniștii, care pe 18 octombrie au anunțat formarea propriei fracțiuni, alcătuită din opt deputați. Pe 21 octombrie, socialiștii au făcut același pas, liderul PSRM Igor Dodon declarând că noua fracțiune va avea 17 deputați și își va baza activitatea pe principiile de suveranitate, dreptate socială și valori tradiționale. Astfel, Vasile Tarlev rămâne singurul reprezentant al Viitorului Moldovei în Parlament, fără apartenență la vreo fracțiune, dar cu intenția declarată de a colabora constructiv cu toți deputații noului Legislativ.

Liderul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, care a acces în noul Parlament cu o fracțiune de opt deputați, a venit cu declarații tranșante înainte de prima ședință a Legislativului. „Eu moral și spiritual sunt pregătit pentru această funcție. Nu e o funcție pentru care am 22 de ani și mă gândesc la următoarea etapă. Noi am luat pumni în cap, am crescut, am evoluat, am înțeles multe lucruri. Suntem pregătiți să venim cu proiecte de legi, optăm pentru transparență în procesul decizional și să-i criticăm pe alții acolo unde merită”, a declarat Costiuc. Totuși, liderul Democrația Acasă s-a arătat nemulțumit de biroul atribuit fracțiunii sale în Parlament, despre care spune că se află „vis-a-vis de WC-ul de la etajul 8”. „Biroul nostru este lângă WC. Pentru fracțiunea Partidului Democrația Acasă nu au alte birouri! În tot Parlamentul a rămas un birou la etajul 8, în capătul coridorului. Noi am lucrat în acești ani fără birou și vom lucra în continuare, dar o să-mi iau masa și o să primim oamenii în audiență în hol. Dar nici nu vom sta la WC, așa cum percepe Igor Grosu! Aceasta nu este pușcărie. Este o metodă a pușcăriașilor, să îți arate locul la WC. Sunt indignat”, a adăugat Costiuc. Partidul Democrația Acasă a reușit să intre pentru prima dată în Parlament, obținând opt mandate în urma alegerilor recente.

În noaptea de 22 octombrie 2025, pompierii din nordul țării au fost solicitați să intervină pentru lichidarea unui incendiu izbucnit în orașul Briceni, pe strada Krîlov 7. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 02:16. La fața locului au fost direcționate cinci echipe de intervenție ale IGSU. Ajunși la destinație, salvatorii au stabilit că flăcările au cuprins un autoservice cu suprafața de 300 metri², construit din panouri tip sandwich, precum și un magazin de piese auto din preajma clădirii principale. Incendiul a fost lichidat la ora 04:34. Focul a distrus aproximativ 80% din suprafața autoservice-ului și circa 70% din suprafața magazinului de piese auto. În urma incendiului au ars complet patru automobile aflate la reparație, fără posibilitatea de evacuare a acestora. Proprietarul unității a reușit să evacueze un autoturism de marcă Renault, iar pompierii au evacuat o butelie de oxigen, astfel prevenind o eventuală explozie. Nicio persoană nu a avut de suferit. Cauza și circumstanțele producerii incendiului urmează a fi stabilite de specialiști.

Un accident rutier grav s-a produs aseară, în jurul orei 22:00, pe traseul R-6, între localitățile Copăceni și Mihailovca, raionul Sîngerei.Potrivit informațiilor oferite de poliție, impactul s-a produs între două automobile – un Volkswagen și un VAZ – care circulau din direcții opuse.În urma coliziunii frontale, șoferul automobilului VAZ, un bărbat de 58 de ani, și pasagera sa, o femeie de 51 de ani, au decedat pe loc.Conducătorul celuilalt automobil, un tânăr de 23 de ani, a fost preluat de ambulanță și transportat la spital pentru îngrijiri medicale. Testul alcoolscopic efectuat acestuia a arătat un rezultat negativ.Poliția a inițiat o anchetă pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a decis astăzi, 21 octombrie, în favoarea activistului civic Vlad Bilețchi, în procesul intentat împotriva activistului PAS, partidul de guvernământ, Radu Dutcovici.Potrivit hotărârii instanței, Radu Dutcovici este obligat să șteargă postarea în care afirma că Vlad Bilețchi ar fi primit 1.600 de euro pe lună de la Ilan Șor, să prezinte scuze publice, să le mențină vizibile timp de 30 de zile, precum și să achite un prejudiciu moral de 5.000 de lei și cheltuielile de judecată. Decizia poate fi atacată cu apel.Vlad Bilețchi a comentat verdictul într-o postare publică, menționând că „oricine poate spune orice, dreptul la libera exprimare este fundamental – dar nu și falsuri, spuse intenționat cu scopul de a defăima o persoană”.„Radu Dutcovici a fost amendat de poliție pentru acest fals spus la adresa mea.Acum, și instanța de judecată subliniază clar caracterul fals și defăimător al declarațiilor și îl obligă pe Dutcovici să șteargă, ceară scuze publice, păstreze scuzele timp de 30 zile și să achite daune morale și cheltuielile de judecată”, a declarat Bilețchi.Activistul a adăugat că problema principală rămâne lipsa gândirii critice și a educației mediatice din societate:„‘Gura lumii’ nu este nimic altceva decât un grup de persoane organizate care au intoxicat opinia publică prin propagandă: repetă un fals de o mie de ori până devine adevăr. Doar educația și cultura ne poate salva.”În finalul mesajului, Vlad Bilețchi a criticat și o parte a presei și a influencerilor care au distribuit informația falsă, întrebând ironic dacă aceștia „nu vor să facă un fact-check sau să-și toarne cenușă în cap”.Hotărârea Judecătoriei Chișinău este cu drept de atac.

Ministrul în exercițiu al Culturii, Sergiu Prodan, a anunțat că nu-și va continua mandatul în noul Guvern al Republicii Moldova. După patru ani în fruntea Ministerului Culturii, Prodan a declarat marți, 21 octombrie, că își dorește să revină la munca de creație și să finalizeze un proiect cinematografic la care lucrează de mai mult timp.„Am un film care este pe ultima sută de metri, suspendat de patru ani. El nu va rezista încă patru ani. Deci, categoric, voi termina filmul. Pentru asta am nevoie de concediu. Revenirea la munca de creație este dorința mea cea mai mare acum”, a spus Prodan în cadrul conferinței de presă dedicate bilanțului activității sale.Oficialul a afirmat că se retrage din funcție „împlinit și cu mândrie”, menționând că, în ultimii ani, au fost înregistrate investiții-record în cultură și patrimoniu, iar instituția pe care a condus-o a lucrat pe baza unei viziuni sustenabile, care urmează să fie consolidată prin Strategia Națională pentru Cultură și Patrimoniu 2025–2035.Totodată, Prodan a recunoscut că mandatul său nu a fost lipsit de greșeli, dar a subliniat că prioritățile Ministerului s-au axat pe sprijinul acordat oamenilor din domeniul culturii, nu pe infrastructură.„Ne-am concentrat în acești patru ani, în limita alocațiilor bugetare disponibile, pe grija față de oameni. Bugetul pentru tot domeniul culturii a fost comparabil cu suma necesară pentru construcția unei noi filarmonici”, a declarat ministrul.Referindu-se la ultimele trei decenii din sectorul cultural, Sergiu Prodan a vorbit despre o „perioadă de Ev Mediu și mimare a legalității”, punctând că doar prin asumare și respectarea legii se poate depăși stagnarea.Sergiu Prodan a fost numit ministru al Culturii în august 2021, în Guvernul condus de Natalia Gavrilița, și și-a continuat activitatea în Cabinetul Dorin Recean. 

Primarul capitalei și liderul Blocului Alternativa, Ion Ceban, a prezentat marți, într-o conferință de presă, obiectivele pe care le va promova noua fracțiune parlamentară, care își va începe activitatea mâine, 22 octombrie, de la ora 10:00, în prima ședință a noului Parlament. „Fracțiunea Blocului ALTERNATIVA va reprezenta, va apăra și va munci doar în interesele statului și ale fiecărui cetățean, fiind o opoziție veritabilă, care nu a existat până acum”, a declarat Ceban. El a precizat că blocul va fi alcătuit din 8 deputați cu experiență vastă în domenii-cheie precum economie, drept, social, educație, reintegrare și administrație, care vor veni cu proiecte de legi pentru oameni, pentru a preveni abuzurile și votarea „la pachet” a inițiativelor legislative în interese înguste de partid. Printre problemele prioritare identificate de blocul Alternativa se numără:  1. Venituri mici și costuri mari de trai;  2. Plecarea masivă a cetățenilor peste hotare și depopularea localităților;  3. Închiderea școlilor și lipsa locurilor de muncă;  4. Sprijin pentru producătorii autohtoni și dezvoltarea infrastructurii locale (drumuri, apeduct, canalizare, iluminat);  5. Servicii medicale mai aproape de cetățeni;  6. Eliminarea barierelor birocratice pentru dezvoltarea afacerilor;  7. Crearea condițiilor pentru ca cetățenii plecați să revină acasă;  8. Sprijin pentru familiile cu membri în străinătate și crearea unui cadru legal funcțional pentru transmiterea de ajutor financiar;  9. Implementarea poliției comunitare, reglementarea parcărilor și dezvoltarea centurii municipiului. Ion Ceban a subliniat că Blocul Alternativa va merge pe agenda oamenilor care i-au delegat mandate, susținând proiectele și inițiativele care răspund direct nevoilor cetățenilor.

Poliția Capitalei a identificat șoferul automobilului Range Rover care, pe 17 octombrie, a fost surprins nerespectând regulile de circulație pe bulevardul Dacia, în sectorul Botanica al Chișinăului. Potrivit Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP), este vorba despre un bărbat de 37 de ani, locuitor al municipiului Chișinău. Acesta a fost sancționat pentru neacordarea priorității pietonului, faptă care a generat o situație de accident. Materialele cauzei au fost transmise instanței de judecată, cu propunerea de a fi privat de dreptul de a conduce. Reprezentanții poliției au mulțumit cetățenilor care au sesizat cazul, subliniind importanța implicării civice în promovarea siguranței rutiere și responsabilizarea participanților la trafic.

Rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF), Emil Ceban, care a fost ales deputat pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), ar putea renunța la mandatul de parlamentar pentru a-și continua activitatea în fruntea instituției de învățământ. „Mâine merg în Parlament. O să merg o lună acolo, iar după asta o să fac tot posibilul să mă întorc la USMF — asta fac, asta îmi place”, a declarat Emil Ceban pentru AGORA. Totodată, rectorul a menționat că nu i s-a făcut nicio propunere pentru funcția de ministru al Sănătății: „Nu mi-a fost făcută o astfel de propunere”, a precizat el. Emil Ceban conduce Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din anul 2019, fiind reales în funcție în 2024. Ceban a obținut un mandat de deputat în urma alegerilor parlamentare, aflându-se cu numărul 18 pe lista electorală a PAS. Totuși, declarațiile sale sugerează că activitatea academică și conducerea USMF rămân prioritare, iar prezența sa în Parlament ar putea fi doar temporară.

Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a ajuns marți la penitenciarul La Santé din Paris pentru a-și începe pedeapsa de cinci ani de închisoare, după ce a fost condamnat pentru conspirație criminală în scandalul privind finanțarea campaniei sale electorale din 2007 cu fonduri provenite de la fostul lider libian Muammar Gaddafi, relatează France 24. Potrivit sursei, Sarkozy a devenit astfel primul fost președinte francez din ultimele decenii care ajunge efectiv în detenție. El va fi ținut separat de ceilalți deținuți, din motive de securitate. Decizia judecătorilor parizieni de a începe executarea pedepsei fără a aștepta soluționarea apelului a fost justificată prin „gravitatea perturbării ordinii publice cauzate de infracțiune”, notează France 24. Sarkozy, care a condus Franța între 2007 și 2012, neagă toate acuzațiile și susține că este victima unei vendete politice. Fostul președinte a părăsit locuința sa din Paris alături de soția sa, Carla Bruni, pentru a se prezenta la închisoarea La Santé, o instituție cu istorie notorie, unde au fost încarcerați în trecut persoane precum militantul „Carlos Șacalul” și fostul lider panamez Manuel Noriega. Conform detaliilor oferite de France 24, Sarkozy va fi plasat într-o secție izolată, într-o celulă individuală de 9–12 metri pătrați, dotată cu duș propriu. El va avea acces la un televizor contra unei taxe lunare de 14 euro și la un telefon fix. Condamnarea lui Nicolas Sarkozy marchează o cădere spectaculoasă pentru un politician care, odinioară, promitea să transforme Franța și să redea dinamismul scenei politice franceze.

Polonia a avertizat marți că ar putea fi nevoită să execute mandatul internațional de arestare emis pe numele președintelui rus Vladimir Putin, dacă acesta ar tranzita spațiul său aerian pentru a participa la summitul planificat în Ungaria cu președintele american Donald Trump, relatează Reuters. Donald Trump a anunțat săptămâna trecută că intenționează să se întâlnească cu Putin la Budapesta, în cadrul unui efort de a media încheierea războiului din Ucraina. Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis în 2023 un mandat de arestare pe numele liderului rus, acuzându-l de crime de război pentru deportarea ilegală a sute de copii din Ucraina. Rusia respinge acuzațiile și nu recunoaște jurisdicția CPI. „Nu pot garanta că un tribunal polonez independent nu va ordona guvernului să escorteze aeronava pentru a-l preda pe suspect Curții de la Haga”, a declarat ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, la postul Radio Rodzina, citat de Reuters. Mandatul emis de CPI obligă toate statele membre ale instanței să îl aresteze pe Putin dacă acesta se află pe teritoriul lor. „Cred că partea rusă este conștientă de acest lucru. Prin urmare, dacă summitul va avea loc — sperăm, cu participarea victimei agresiunii —, avionul rusesc probabil va alege o rută diferită”, a adăugat Sikorski. Premierul ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru relațiile apropiate cu Moscova, a declarat că Ungaria va asigura accesul lui Putin în țară și întoarcerea acestuia acasă după întâlnire. Totuși, pentru a evita spațiul aerian al Ucrainei, delegația rusă ar trebui să zboare peste cel puțin o țară membră a Uniunii Europene. Toate statele UE sunt membre ale Curții Penale Internaționale, însă Ungaria se află în proces de retragere din această instituție.

Guvernul britanic a publicat o declarație comună semnată de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, premierul Marii Britanii, Keir Starmer, și mai mulți lideri europeni, în care se face apel la oprirea imediată a războiului pe actuala linie a frontului. „Noi susținem ferm poziția președintelui Trump, conform căreia ostilitățile trebuie încetate imediat, iar actuala linie de contact trebuie să devină punctul de plecare al negocierilor”, se arată în documentul difuzat de autoritățile britanice. Semnatarii declarației propun ca Ucraina să fie „maxim întărită” și după încetarea focului, ceea ce presupune continuarea sprijinului militar occidental, dar și intensificarea presiunii economice asupra Rusiei. Totodată, liderii europeni au menționat intenția de a utiliza activele rusești înghețate în beneficiul Ucrainei. „Elaborăm măsuri care să permită folosirea integrală a activelor suverane blocate ale Rusiei, pentru ca Ucraina să dispună de resursele necesare”, se precizează în comunicat. Printre semnatari se numără, pe lângă Zelenski și Starmer, și lideri europeni de prim rang: Friedrich Merz (Germania), Emmanuel Macron (Franța), Giorgia Meloni (Italia), Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), Alexander Stubb (Finlanda), Mette Frederiksen (Danemarca) și Donald Tusk (Polonia). Potrivit sursei, semnatarii urmează să se reunească la sfârșitul acestei săptămâni în cadrul Consiliului European și al formatului „Coaliția celor dispuși”.

Noaptea trecută, un incendiu de proporții a izbucnit într-un apartament dintr-un bloc locativ situat pe strada Bulgară 114 din municipiul Bălți. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 02:42. La fața locului au fost direcționate trei echipe de salvatori și pompieri. Ajunși, aceștia au constatat că flăcările au cuprins un apartament cu o cameră aflat la etajul cinci al blocului. Pentru a preveni intoxicarea locatarilor cu produsele de ardere, pompierii au evacuat în siguranță 20 de persoane, dintre care 5 copii, din locuințele vecine. Proprietarul apartamentului afectat, aflat în stare de șoc, a sărit pe fereastră încercând să se salveze. În urma incidentului, acesta a suferit arsuri de gradul II–III pe aproximativ 50% din suprafața corpului, precum și un șoc traumatic. Victima a primit ajutor medical la fața locului, fiind ulterior transportată la Spitalul Municipal Bălți pentru îngrijiri de specialitate. Flăcările au distrus complet bunurile din interiorul apartamentului, iar arderea a fost lichidată integral la ora 04:57. Specialiștii urmează să stabilească toate circumstanțele și cauza izbucnirii incendiului.

În după-amiaza zilei de 20 octombrie 2025, salvatorii din nordul țării au fost chemați de urgență să intervină în urma unui accident rutier produs în satul Chiurt, raionul Edineț. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 15:47. Potrivit informațiilor IGSU, un autoturism de model BMW a derapat și s-a tamponat violent într-un copac. În urma impactului, șoferul – un tânăr în vârstă de 31 de ani – a rămas blocat în interiorul vehiculului. La fața locului a intervenit o echipă de pompieri și salvatori, care a efectuat lucrări de descarcerare pentru a extrage victima. Bărbatul a fost scos în stare conștientă și predat echipajului medical de urgență, fiind transportat ulterior la spitalul raional pentru îngrijiri medicale. Cauza și circumstanțele producerii accidentului urmează să fie stabilite de organele competente. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în ultimele 24 de ore salvatorii și pompierii au intervenit în 28 de situații de risc pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Aplicarea taxei pe valoare adăugată (TVA) la importul autovehiculelor în Republica Moldova va fi amânată, potrivit anunțului făcut de deputatul PAS, Radu Marian. „Urmare a consultărilor cu conducerea Ministerului Finanțelor și a Serviciului Vamal, vom propune în Parlament amânarea intrării în vigoare a impozitării sub formă de TVA la importul autoturismelor. Se va propune ca noul regim fiscal să intre în vigoare la momentul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a precizat parlamentarul. Inițial, aplicarea TVA la importul mașinilor urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Măsura fusese aprobată acum doi ani, în scopul alinierii la standardele fiscale europene și pentru a asigura mai multă simplitate și previzibilitate atât pentru persoanele fizice, cât și pentru agenții economici. Radu Marian a menționat că una dintre condițiile esențiale pentru implementarea acestui nou regim fiscal este funcționarea unui sistem informațional public, care să permită estimarea corectă și transparentă a valorii autoturismelor înainte de vămuire, reducând riscurile de abuzuri și erori. „Deși au fost făcute progrese tehnice importante, există în continuare riscuri privind estimarea valorii unităților de transport, motiv pentru care s-a decis amânarea aplicării TVA”, a explicat deputatul. El a adăugat că modificările legislative necesare pentru menținerea actualului regim fiscal vor fi adoptate în cel mai scurt timp.

Un echipaj aero-medical SMURD Iași a efectuat luni, 20 octombrie 2025, o misiune de urgență pentru transportul unui bărbat de 45 de ani, cetățean al Republicii Moldova, din Iași la Chișinău, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).Potrivit sursei citate, pacientul a suferit un politraumatism în urma unui accident rutier și a necesitat transferul rapid către Republica Moldova pentru îngrijiri medicale specializate.Pe tot parcursul zborului, bărbatul a fost monitorizat permanent de medicii și paramedicii SMURD, iar starea sa a fost menținută stabilă. Elicopterul a aterizat pe stadionul „Dinamo” din Chișinău, unde pacientul a fost preluat de echipa Aviasan și transportat la Institutul de Medicină Urgentă pentru tratamentele de rigoare.IGSU precizează că aceasta este cea de-a doua misiune aero-medicală SMURD realizată în anul 2025 pentru cetățenii Republicii Moldova, în cadrul cooperării bilaterale dintre serviciile de urgență din România și Republica Moldova.

Uniunea Europeană ia în calcul o schimbare majoră a regulilor de aderare, care ar permite țărilor candidate — inclusiv Republicii Moldova și Ucrainei — să devină membre ale blocului fără a beneficia, în primă fază, de drepturi de vot depline, scrie publicația Politico.eu.Propunerea, aflată încă într-un stadiu incipient, este văzută ca o soluție pentru a debloca procesul de extindere blocat de liderul ungar Viktor Orbán și de alți oficiali europeni sceptici. Ideea principală este ca noile state membre să se bucure de avantajele economice și politice ale aderării, însă să renunțe temporar la dreptul de veto, până când UE își va reforma mecanismele interne de decizie.Reforma propusă ar putea deschide ușa pentru R. Moldova și Ucraina, țări aflate pe drumul integrării europene, dar blocate de vetourile repetate ale Ungariei. Vicepremierul ucrainean Taras Kachka a cerut „soluții creative” pentru accelerarea procesului:„Așteptarea nu este o opțiune. Avem nevoie de o soluție aici și acum. Este important atât pentru Ucraina, cât și pentru Uniunea Europeană”, a declarat Kachka, avertizând că Rusia „testează securitatea Europei nu doar cu drone, ci și prin subminarea unității europene.”În Republica Moldova, perspectiva integrării europene a fost un subiect-cheie în recentele alegeri câștigate de președinta Maia Sandu, iar Bruxellesul consideră că menținerea unei direcții clare pro-europene la Chișinău este esențială pentru stabilitatea regiunii.„În Moldova, credibilitatea perspectivei europene a fost decisivă”, a subliniat comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, citată de Politico. UE caută o soluție pentru blocajul impus de OrbánMai multe state membre, inclusiv Germania, țările nordice și baltice, dar și unele din Europa Centrală, sprijină o formulă de aderare graduală care să permită extinderea fără a fi necesară modificarea tratatelor UE — un proces considerat imposibil de obținut în prezent.„Viitorii membri ar trebui să renunțe temporar la dreptul de veto până la implementarea reformelor instituționale-cheie, precum votul cu majoritate calificată”, a explicat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag.Potrivit Politico, această abordare ar „menține capacitatea de acțiune a Uniunii chiar și într-un format extins”, oferind Moldovei, Ucrainei și altor state candidate, precum Muntenegru, un cadru realist de integrare. Extinderea, armă geopolitică împotriva RusieiBruxellesul privește procesul de extindere ca pe un răspuns strategic la ambițiile expansioniste ale Rusiei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat anterior că Ucraina și Moldova ar putea adera până în 2030, însă ritmul lent al negocierilor și opoziția unor state membre continuă să frâneze acest obiectiv.„Ucrainenii luptă zilnic de peste trei ani pentru a ține Rusia departe de Europa. Sunt convinsă că statele membre nu vor pune în pericol acest efort”, a mai spus comisara Kos.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că țara sa, împreună cu partenerii internaționali, s-a apropiat de un posibil final al războiului cu Rusia. Liderul ucrainean a subliniat că acest progres se datorează în mare parte eforturilor președintelui american Donald Trump, relatează RBC-Ucraina.„Ne-am apropiat de un posibil sfârșit al războiului. Vă spun cu certitudine acest lucru. Nu înseamnă că războiul se va încheia imediat, dar președintelui Trump i-a reușit mult în Orientul Mijlociu, iar acum, pe acest val, își dorește să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a afirmat Zelenski.Șeful statului a remarcat că situația din Ucraina „nu are analogii în lume” și că amploarea confruntărilor depășește alte conflicte armate contemporane. „Nu putem compara ceea ce se întâmplă aici cu ce se întâmplă în Orientul Mijlociu. Este un alt nivel de pierderi, de mijloace și de amploare a războiului”, a spus el.Zelenski a amintit că armata ucraineană luptă de peste trei ani împotriva „unei armate mult mai puternice” și că, tocmai din acest motiv, pacea nu poate fi obținută ușor. Totuși, potrivit lui, în ultimele luni s-a conturat „un val politic global” care favorizează încheierea conflictului.„În lume există o dispoziție clară: haideți să ne unim forțele și să punem capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Noi profităm de acest moment pentru a crește presiunea asupra Rusiei – militar și diplomatic”, a declarat liderul ucrainean.Publicația Reuters scrie că, în timpul întrevederii tensionate de vineri dintre Trump și Zelenski, liderul american ar fi sugerat Kievului să accepte anumite concesii teritoriale, ceea ce a provocat nemulțumire în delegația ucraineană. Totuși, Trump a negat ulterior că ar fi cerut cedarea întregului Donbas, afirmând: „Să rămână așa cum este acum. Cred că 78% din teritoriu este deja ocupat de Rusia”.După discuțiile de la Washington, Trump a lansat un apel public la încetarea focului pe linia frontului, apel sprijinit ulterior de Zelenski în declarațiile sale pentru presă.

Parlamentul de legislatura a XII-a se convoacă în ședința de constituire pe data de 22 octombrie, începând cu ora 10:00. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul de convocare a primei ședințe a Parlamentului nou-ales, după validarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 de către Curtea Constituțională.O nouă legislatură își începe activitatea prin ședința de constituire a Parlamentului. Ședința va fi prezidată de decanul supleant de vârstă din noua componență a Parlamentului, Zinaida Greceanîi. La ședință vor participa Președinta Republicii Moldova, deputații aleși, membrii Curții Constituționale, membrii Comisiei Electorale Centrale, precum și reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la Chișinău.În debutul ședinței, Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, va prezenta raportul privind rezultatele alegerilor și validarea mandatelor deputaților aleși. Din momentul prezentării acestui raport, Parlamentul se consideră legal constituit.Ulterior, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va adresa un mesaj deputaților din Parlamentul de legislatura a XII-a.Etapa următoare prevede formarea fracțiunilor parlamentare. Fracțiunile se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului și sunt alcătuite din cel puțin 5 deputați.Urmează alegerea Președintelui Parlamentului, vicepreședinților şi formarea Biroului permanent. Parlamentul, la propunerea fracțiunilor parlamentare, instituie o comisie pentru efectuarea alegerii Președintelui Parlamentului. Șeful legislativului, odată ales, preia conducerea lucrărilor plenului. Învestirea Președintelui Parlamentului are un caracter ceremonial, marcat și prin înmânarea Stindardului Președintelui Parlamentului de către decanul de vârstă supleant. Stindardul este purtat de Garda de Onoare, iar o copie a acestuia este oferită Președintelui Parlamentului anterior.Ședința va continua cu stabilirea numărului de vicepreședinți ai Parlamentului și alegerea nominală a acestora. Candidaturile sunt înaintate de fracțiunile parlamentare, în conformitate cu reprezentarea politică. Ulterior, se stabilește componența numerică și nominală a Biroului permanent al Parlamentului. Biroul permanent decide înființarea comisiilor permanente. Numărul comisiilor, denumirea, componența numerică şi nominală a fiecărei comisii se va hotărî de Parlament, la propunerea Biroului permanent.

Procuratura Anticorupție informează că, astăzi, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis demersul procurorilor privind prelungirea măsurii preventive – arestul preventiv – pe un termen de 30 de zile în privința lui Vladimir Plahotniuc.Demersul a fost depus în cadrul dosarului expediat în judecată în lipsa acestuia, vizând un episod din dosarul denumit generic „Frauda bancară”.La fel, astăzi a fost începută cercetarea judecătorească, fiind fixate 28 ședințe de judecată.Dosarul în care este vizat fostul lider democrat este o cauză separată, disjunsă din dosarul de bază „Frauda bancară”. Completul de judecată este format din magistrații Sergiu Stratan (președinte), Olga Bejenari și Ana Cucerescu.Vlad Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie 2025, pe aeroportul din Atena, Grecia, și extrădat în Moldova pe 25 septembrie, fiind adus la Penitenciarul nr. 13. El este vizat în patru cauze penale aflate pe rol.

Un fost ofițer superior din cadrul Penitenciarului nr. 13 Chișinău a fost condamnat la 3 ani de închisoare, dintre care 2 ani vor fi executați în detenție, iar un an a fost suspendat condiționat pe o perioadă de probă de un an. Sentința a fost pronunțată recent de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, potrivit unui comunicat al Procuraturii municipiului Chișinău. Instanța i-a aplicat, de asemenea, pedeapsa complementară de privare a dreptului de a exercita activități în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru o perioadă de 4 ani. Tânărul, în vârstă de 24 de ani, a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunilor de transmitere ilegală a obiectelor interzise persoanelor deținute și înlesnirea evadării, ambele săvârșite cu încălcarea atribuțiilor de serviciu. Potrivit anchetei, la data de 5 aprilie 2025, inculpatul a introdus pe teritoriul penitenciarului un telefon mobil și cartele SIM, destinate unei femei deținute, originare din Ucraina. Obiectele au fost aduse în mod tăinuit, prin eludarea măsurilor de control, deși acestea sunt strict interzise în incinta instituțiilor de detenție. Ulterior, la 5 iunie 2025, ofițerul a facilitat evadarea aceleiași persoane, acționând cu intenție directă și în înțelegere cu alte persoane. Pentru a sprijini fuga deținutei, el a ascuns în apropierea penitenciarului 1.500 de lei și 1.500 de euro, precum și buletinul de identitate ucrainean al femeii, sustras ilegal din dosarul ei personal. Deținuta a reușit să evadeze prin deteriorarea gratiilor unei ferestre, fiind ulterior preluată dintr-o localitate din raionul Dubăsari și adăpostită într-un imobil din municipiul Chișinău. Pentru a facilita continuarea eschivării de la executarea pedepsei, inculpatul i-ar fi procurat un telefon mobil și un bilet de călătorie spre o localitate din nordul țării. În fața instanței, fostul ofițer și-a recunoscut integral vina, declarând că a acționat din milă față de persoana deținută.

Detalii șocante ies la iveală în cazul jafului spectaculos de la Muzeul Luvru din Paris, petrecut în weekend. Potrivit Le Parisien, hoții au reușit să fure nouă obiecte istorice de o valoare inestimabilă, aparținând cândva familiei imperiale franceze. Printre acestea se numără bijuterii, două coroane, un colier din smaralde, cercei cu safire, o broșă din 1855 și o tiară împodobită cu peste 4.000 de perle și diamante, care a aparținut împărătesei Eugenia. Conform The New York Times, printre piesele dispărute se află și colierul dăruit de Napoleon soției sale, Maria-Luiza, precum și un decor în formă de fundă cu 2.500 de pietre prețioase. Hoții ar fi încercat să fure și coroana împărătesei Eugenia, însă au abandonat-o atunci când au fost surprinși de pază. Postul BFMTV a publicat imagini din timpul jafului, surprinse de camerele de supraveghere. În înregistrare se vede un bărbat îmbrăcat în salopetă, care se dă drept muncitor și sparge o vitrină din celebra Galerie Apollon, în timp ce turiștii trec pe lângă el fără să bănuiască nimic. Poliția franceză a confirmat că unul dintre obiectele furate a fost deja recuperat, însă nu a oferit detalii despre care anume. Investigațiile continuă, iar anchetatorii nu exclud varianta unei grupări specializate în furturi de artă, cu o rețea bine organizată în spate. Jaful, comis „la vedere”, a ridicat semne serioase de întrebare privind securitatea muzeului care adăpostește unele dintre cele mai valoroase opere de artă din lume. Ministerul Culturii a promis o evaluare urgentă a sistemelor de protecție, în timp ce opinia publică franceză este revoltată de ușurința cu care hoții au reușit să acționeze în inima celui mai vizitat muzeu al lumii.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova (UARM) își exprimă îngrijorarea profundă față de declarațiile președintei Maia Sandu privind aplicarea unui proces de vetting pentru avocați, calificând o asemenea propunere drept „inadmisibilă și contrară principiilor statului de drept”. Într-un comunicat oficial, UARM amintește că profesia de avocat este una independentă și autonomă, conform legislației naționale, iar evaluarea externă a avocaților nu este prevăzută de nicio normă legală. Uniunea consideră că inițiativa vettingului ar constitui o ingerință directă în exercitarea liberă a profesiei și ar putea fi percepută ca o formă de intimidare din partea celei mai înalte funcții în stat. Declarațiile Maiei Sandu au fost făcute recent, când aceasta a spus public că „și avocații ar trebui să treacă printr-un proces de vetting, pentru că trebuie să fie oameni onești și să-și demonstreze sursa veniturilor”, adăugând că „au fost foarte multe abuzuri comise, inclusiv cu participarea unor avocați”. Uniunea Avocaților a reacționat ferm, amintind că astfel de afirmații generalizatoare, fără dovezi concrete, afectează reputația întregii profesii și pot submina încrederea publică în rolul avocatului ca garant al dreptului la apărare. „Ideea vettingului pentru avocați nu are temei legal și reprezintă o încercare de control politic asupra unei profesii libere. Avocații nu sunt funcționari publici, nu exercită puterea de stat și nu pot fi supuși unor verificări externe impuse de autorități”, subliniază Uniunea. Organizația reamintește că a solicitat anterior Președinției să prezinte numele avocaților și cazurile concrete în care aceștia ar fi comis abuzuri sau ar fi făcut parte din grupări criminale — însă până în prezent nu a fost furnizat niciun răspuns. UARM amintește, de asemenea, că Republica Moldova a semnat Convenția Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat (Luxemburg, 2025), angajându-se să prevină orice ingerință politică în activitatea avocaților. „Autonomia avocaturii nu este negociabilă. Orice tentativă de control extern constituie o amenințare directă la adresa statului de drept și a dreptului constituțional la apărare”, se arată în comunicat. Uniunea Avocaților face apel la Președinție să respecte rolul constituțional al avocatului și să promoveze dialogul instituțional în locul declarațiilor publice care pot fi interpretate drept presiuni asupra profesiei. UARM își reafirmă deschiderea pentru reforme reale și transparente, dar insistă că orice inițiativă legislativă privind profesia de avocat trebuie discutată și agreată cu organele profesiei, în conformitate cu Constituția și obligațiile internaționale asumate de Republica Moldova.

Jurnalistul Gheorghe Gonța a anunțat că președinta Maia Sandu i-a trimis o cerere prealabilă prin avocatul său, prin care îi solicită să dezmintă afirmațiile făcute într-un editorial video, să-și ceară scuze publice, să șteargă materialul din spațiul online și să-i achite 100 de mii de lei drept despăgubire morală. În caz contrar, potrivit documentului, șefa statului îl va acționa în judecată. „Maia Sandu îmi cere 100 de mii de lei. (…) În caz contrar, mă va acționa în judecată. Ne vedem la proces”, a scris Gonța pe rețelele sociale, anunțând că nu intenționează să cedeze presiunilor. Cazul a pornit după publicarea editorialului video intitulat „Cine sunt, de fapt, cei mai mari pro-ruși din Moldova?”, în care jurnalistul a pus sub semnul întrebării sinceritatea discursului pro-european al actualei guvernări. Gonța a prezentat exemple și cifre prin care a susținut că Maia Sandu și partidul său, PAS, ar fi ajuns să repete schemele de corupție pe care le reproșau altor politicieni. „Schema de corupție în care dna Sandu îl acuza pe Plahotniuc și Dodon i-a adus ei înseși, se pare, nu mai puțin de 140 de milioane de dolari din mâinile separatiștilor pro-ruși”, afirmă jurnalistul în editorial. Deocamdată, Președinția nu a oferit o reacție publică la acuzațiile și declarațiile lui Gheorghe Gonța.

Un tânăr a murit, după ce motocicleta cu care se deplasa a fost implicată într-un grav accident. Tragedia a avut loc ieri-seara, în jurul orei 19:35, în localitatea Căbăiești, din raionul Călărași, susțin sursele PulsMedia.MD.Este vorba despre un tânăr în vârstă de 19 ani care se deplasa cu o motocicletă de model Kayo fără plăcuțe de înmatriculare. Din motive încă nestabilite de anchetă, dânsul ar fi pierdut controlul ghidonului, iar motocicleta a derapat de pe traseu și s-a izbit violent într-un gard de pe acostament.Tânărul s-a ales cu traumatisme grave și a fost transportat la spital, însă din nefericire medicii nu l-au putut salva. Acesta a murit pe patul de spital, la scurt timp după internare. Oamenii legii au inițiat o anchetă în acest caz pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs accidentul.

Un jaf de proporții a avut loc astăzi la Paris, chiar în cel mai renumit muzeu din lume – Louvre-ul. Potrivit autorităților franceze, hoții au sustras mai multe bijuterii de mare valoare din galeria Apollo, secțiunea care găzduiește colecția istorică a lui Napoleon Bonaparte și a împărătesei Joséphine de Beauharnais.Ministrul francez al Culturii, Rachida Dati, a confirmat incidentul, precizând că jaful a avut loc în timpul orelor de deschidere și că a fost declanșată o anchetă amplă. Potrivit publicației Le Parisien, operațiunea a durat doar șapte minute, iar atacatorii au acționat cu precizie militară.Surse din poliție afirmă că patru persoane sunt implicate: două dintre ele s-au deplasat pe scutere, iar alte două s-au deghizat în muncitori, purtând veste reflectorizante pentru a pătrunde în clădire. Profitând de faptul că o parte a muzeului se află în renovare, aceștia au folosit un lift de marfă pentru a ajunge la galeria vizată.În timpul jafului, indivizii au spart ferestrele și au furat nouă bijuterii din colecția istorică, însă nu au reușit să ia celebrul diamant „Regent” de 140 de carate, una dintre piesele de rezistență ale muzeului. În fuga lor, hoții ar fi aruncat o coroană deteriorată a împărătesei Joséphine.Poliția franceză desfășoară o vânătoare națională pentru capturarea făptașilor, iar autoritățile nu exclud ca aceștia să fi avut complicități interne.

Astăzi, 19 octombrie, comunitatea juriștilor din Republica Moldova își sărbătorește ziua profesională – Ziua Juristului, o ocazie de a recunoaște rolul esențial pe care acești specialiști îl au în promovarea justiției și consolidarea statului de drept.Cu acest prilej, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a transmis un mesaj de felicitare tuturor juriștilor din țară, subliniind importanța profesiei în funcționarea unei societăți democratice și în parcursul european al Republicii Moldova.„Ziua Juristului ne reamintește că profesia pe care o practicăm modelează societatea și determină credibilitatea statului de drept. Prin fiecare decizie bine fundamentată, opinie argumentată și acțiune corectă, juristul face legea vizibilă și justiția palpabilă pentru cetățean”, a menționat ministra.Veronica Mihailov-Moraru a adăugat că a fi jurist „înseamnă mai mult decât a consulta și a aplica legea”, implicând discernământ, integritate și curajul de a rămâne fidel principiilor profesionale, chiar și în fața provocărilor.În mesajul său, ministra a evidențiat și rolul crucial al comunității juridice în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, subliniind că juriștii se află „în prima linie a negocierilor pentru aderare” și contribuie direct la consolidarea statului de drept.„Integritatea dumneavoastră contribuie la consolidarea încrederii în justiție și la reafirmarea juristului ca unul dintre pilonii esențiali ai bunei guvernări într-o societate democratică”, a conchis ministra Justiției.

Poziția adoptată de președintele american Donald Trump în urma întrevederii cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski i-a surprins pe partenerii europeni, scrie publicația Axios, citând surse apropiate discuțiilor.Potrivit relatării, discuția dintre cei doi lideri a durat aproximativ două ore și jumătate și s-a desfășurat într-o atmosferă calmă, însă Trump a avut o atitudine fermă și a transmis clar că prioritatea sa este acum diplomația.„Nimeni nu a ridicat tonul, dar poziția lui Trump a fost una dură. A dat de înțeles că îl interesează soluționarea conflictului prin mijloace diplomatice”, afirmă o sursă citată de Axios. Zelenski a cerut garanții privind livrările de armamentPentru președintele ucrainean, principalul obiectiv al întrevederii a fost obținerea unor garanții ferme din partea Washingtonului privind furnizarea de rachete Tomahawk și alte sisteme de armament esențiale pentru apărarea Ucrainei. Totuși, Trump nu a oferit aceste angajamente, potrivit surselor.Întâlnirea s-a încheiat când liderul american ar fi spus: „Cred că am terminat. Vom vedea ce se va întâmpla săptămâna viitoare”, făcând referire la negocierile planificate cu Rusia. Reacții în EuropaDupă întrevederea dintre Trump și Zelenski, mai mulți lideri europeni ar fi fost surprinși de tonul și poziția președintelui american, notează Axios. Ulterior, aceștia au făcut declarații publice de sprijin pentru Ucraina, ceea ce sugerează că discuțiile de la Washington nu au adus rezultatele așteptate de Kiev.Publicația conchide că reacțiile de la Bruxelles și din capitalele europene reflectă îngrijorarea față de o posibilă schimbare de abordare a administrației Trump în privința sprijinului militar acordat Ucrainei.

Ancheta privind deflagrația devastatoare din Sectorul 5 din București, soldată cu trei morți și 17 răniți, ridică tot mai multe semne de întrebare. Anchetatorii vor să afle acum cine a redeschis alimentarea cu gaze în blocul unde, potrivit Distrigaz, furnizarea fusese sistată încă de joi. Locatarii spun că vinovat ar fi un vecin, decedat în explozie, însă adevărul e îngreunat de declarații contradictorii între autorități și martori. Contradicții între ANRE și DistrigazPotrivit ANRE, compania Distrigaz ar fi transmis că a constatat ruperea sigiliului la branșamentul de gaze în jurul orei 9:30, după care s-a produs explozia. Totuși, mărturiile din teren și imaginile surprinse de camere arată că tragedia s-a produs imediat după ora 9:00.Directorul general al Distrigaz, Dan Pintilie, susține că echipa companiei se afla în drum spre bloc când s-a produs deflagrația: „Echipa s-a dus din nou acolo, iar când a ajuns, s-a produs explozia.” Cine a rupt sigiliul?Blocul fusese debranșat joi, după ce s-au sesizat scurgeri de gaze, iar robinetul de alimentare fusese sigilat în prezența pompierilor. Cu toate acestea, locatarii afirmă că mirosul de gaz a persistat peste noapte, iar senzorii din blocul vecin s-ar fi declanșat.„Era o scurgere de gaze. Au venit cei de la gaze aseară, nu știu ce au făcut. Iar astăzi, un vecin a dat drumul la gaze! Vecinul cred că e decedat, săracul”, a povestit o locatară.Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a confirmat ipoteza unei intervenții neautorizate: „Se bănuiește că cineva a dat drumul la gaz și a rupt sigiliul într-un mod neautorizat.” Suspiciuni privind intervenția unei firmeUn alt locatar susține că după sigilarea robinetului, administratora blocului ar fi apelat la o firmă agreată de ANRE pentru repornirea gazului. „Seara, pe la cinci, au venit, au rupt sigiliul și au zis că ne costă 1.500 de lei să ne lase gazul până mâine. Când am refuzat, au plecat, dar sigiliul a rămas rupt”, a declarat Ionuț Găinaru, locatar, pentru Observator.Firma vizată neagă acuzațiile: „Nu am intervenit asupra sigiliului. Doar am constatat că instalația nu îndeplinea condițiile și am refuzat contractul”, a transmis un reprezentant al companiei. Modificări ilegale și risc de prăbușireDeflagrația a afectat grav structura de rezistență a imobilului, construit în 1981 și având 108 apartamente. Peretele dintre bucătărie și balcon fusese eliminat la etajele 5 și 6, pentru extinderea spațiului, iar explozia s-a produs într-o sufragerie unde, în mod normal, nu ar fi trebuit să existe conducte de gaz.„S-au făcut modificări structurale de-a lungul anilor, ceea ce a slăbit integritatea clădirii”, afirmă surse din anchetă. Blocul riscă acum să fie demolat, iar accesul locatarilor a fost interzis complet.„Nimeni nu mai poate intra să-și ia bunurile. O tragedie se poate întâmpla oricând”, a avertizat Stelian Bujduveanu, primarul interimar al Capitalei. Locatarii, evacuați și cazați temporarCei peste 400 de locatari evacuați vor fi cazați temporar în hoteluri, costurile fiind acoperite de Primărie. Ulterior, autoritățile promit să le ofere locuințe sociale sau chirie compensată la prețul pieței.Peste 170 de apartamente aveau asigurare facultativă, astfel că o parte dintre proprietari ar putea primi despăgubiri. Primele estimări indică pagube de aproximativ 9 milioane de euro.

Președintele american Donald Trump a comentat întâlnirea sa cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, care a avut loc la Casa Albă, declarând că discuția a fost „foarte interesantă și prietenoasă”, însă a subliniat că este timpul ca părțile implicate să pună capăt războiului și să ajungă la o înțelegere.„I-am spus președintelui Zelenski, așa cum i-am recomandat și președintelui Putin, că este timpul să se oprească uciderile și să se încheie un acord. S-a vărsat destul sânge. Liniile teritoriale sunt deja stabilite prin război și curaj. Ei trebuie să se oprească acolo unde sunt, să declare amândoi victoria și să lase istoria să decidă. Gata cu focurile de armă, gata cu morțile și cheltuielile uriașe. Războiul acesta nu ar fi început niciodată dacă eu aș fi fost președinte”, a spus Trump.Liderul de la Casa Albă a insistat asupra ideii unei încetări imediate a focului „pe linia frontului, oriunde s-ar afla aceasta”, afirmând că orice alt scenariu ar complica definitiv șansele de pace. Discuție tensionată și fără promisiuni privind armele TomahawkPotrivit CNN, întâlnirea a fost „tensionată, sinceră și pe alocuri inconfortabilă”. Jurnaliștii notează că Trump i-a transmis lui Zelenski că Ucraina nu va primi deocamdată rachete de croazieră „Tomahawk”.Surse citate de Axios susțin că Trump obișnuiește să oscileze între promisiuni privind sprijinul militar pentru Kiev și rezerve exprimate după discuțiile cu Vladimir Putin.„Trump pare să aplice lecțiile din negocierile din Orientul Mijlociu, preferând o avansare rapidă spre o soluție, chiar dacă detaliile rămân neclare”, comentează CNN. Zelenski: „Sunt realist”Întrebat de un jurnalist dacă este mai optimist în privința livrărilor de armament după întâlnirea cu Trump, președintele ucrainean a răspuns: „Sunt realist”.Zelenski a precizat că SUA nu au luat încă o decizie privind livrarea de rachete Tomahawk, menționând că Washingtonul „nu dorește o escaladare a conflictului”. El a adăugat că în cadrul întrevederii nu s-a discutat nici despre posibile atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei și nici despre noi sancțiuni împotriva Moscovei. „Să se oprească acolo unde sunt”Mesajul președintelui american sugerează clar susținerea unei încetări a focului „de facto” pe pozițiile actuale ale frontului.„Ei trebuie să se oprească acolo unde sunt. Să declare amândoi victoria și să lase istoria să decidă”, a scris Trump pe rețelele sale sociale.Zelenski, la rândul său, a părut să susțină ideea, afirmând ulterior: „Trump are dreptate — trebuie să ne oprim acolo unde suntem și să începem să vorbim despre pace”.Potrivit presei internaționale, în timp ce Rusia continuă să ceară recunoașterea anexării celor patru regiuni ucrainene, surse diplomatice susțin că Vladimir Putin ar fi dispus să își reducă cererile la controlul integral al regiunilor Donețk și Luhansk, acceptând o eventuală linie de demarcație stabilită pe actualul front.

Președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski s-au întâlnit la Casa Albă, în cadrul unei întrevederi care a atras atenția presei internaționale. Casa Albă a publicat imagini de la începutul discuțiilor, însă dialogul a fost greu de auzit. Trump a deschis întrevederea într-o notă informală, complimentându-l pe Zelenski: „Cred că arătați foarte bine în acest sacou. E foarte stilat. Îmi place.”Trump a anunțat că, la viitoarea sa întâlnire cu Vladimir Putin – posibilă la Budapesta – Zelenski va fi „pe fir”, menționând că „între cei doi există multă ostilitate”.Președintele SUA a confirmat că printre subiectele abordate se numără transferul de rachete Tomahawk către Ucraina. „Avem nevoie de Tomahawk și de multe alte arme. Dar poate e mai bine să încheiem războiul fără ele”, a spus Trump. El a adăugat că Statele Unite sunt interesate de dronele ucrainene, pe care le consideră „foarte bune”.Liderul de la Casa Albă a declarat că a discutat recent cu Vladimir Putin timp de două ore și jumătate: „Putin vrea să pună capăt războiului. Cred că și Zelenski vrea asta. Acum trebuie doar să o facem.”Trump a calificat atacurile asupra teritoriului rus cu arme americane cu rază lungă drept o escaladare, dar a adăugat că „vom discuta despre asta”.Întrebat dacă mai crede în posibilitatea ca Ucraina să recupereze toate teritoriile pierdute, Trump a răspuns ambiguu: „Niciodată nu știi ce se va întâmpla. Războiul și pacea sunt imprevizibile.”Întrebat despre diferențele dintre diplomația lui Joe Biden și cea a lui Trump, Zelenski a spus: „Trump are șansa să încheie războiul. Biden nu mai este președinte, deci nu o poate face.”Trump a completat imediat: „Diferența e simplă — unul este extrem de competent, celălalt extrem de incompetent.”Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, a purtat o cravată în culorile drapelului Rusiei, detaliu remarcat de jurnaliști. În timpul discuțiilor, Trump l-a întrebat pe Zelenski ce părere are despre o idee de tunel între Rusia și Alaska – propunere respinsă de liderul ucrainean.Zelenski i-a sugerat lui Trump un schimb: sute de drone ucrainene în locul rachetelor Tomahawk. Trump a spus că dorește să transforme conflictul Rusia–Ucraina în „al nouălea război” pe care îl va soluționa.După partea publică a întrevederii, jurnaliștii au fost rugați să părăsească sala. Trump și Zelenski au continuat cu un prânz de lucru, iar declarațiile suplimentare urmează să fie publicate ulterior.

Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP) avertizează populația privind riscurile grave ale consumului de ciuperci culese din natură, după ce, de la începutul acestei săptămâni, au fost raportate șapte cazuri de intoxicație în două localități din țară.Primul caz a fost înregistrat pe 14 octombrie 2025, în orașul Nisporeni, unde două femei, în vârstă de 61 și 40 de ani, au ajuns în stare gravă la spital după ce au consumat ciuperci. Cele două erau rude și au prezentat simptome severe de intoxicație la scurt timp după masă. După intervenția echipei medicale de urgență, pacientele au fost transportate la spital pentru tratament specializat.Al doilea caz s-a produs pe 16 octombrie, în satul Danu, raionul Glodeni, unde cinci membri ai aceleiași familii – trei bărbați (de 22, 27 și 60 de ani) și două femei (de 22 și 43 de ani) – au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce au mâncat ciuperci culese din pădure și preparate în condiții casnice. Toți au acuzat grețuri, vărsături și stări de slăbiciune, fiind ulterior spitalizați.Potrivit CNAMUP, numărul intoxicațiilor este în creștere, majoritatea cazurilor fiind înregistrate în mediul rural, unde oamenii păstrează tradiția de a consuma ciuperci culese din natură.În perioada 1 septembrie – 13 octombrie 2025, echipele de urgență au fost solicitate pentru 11 cazuri de intoxicație cu ciuperci, dintre care 10 persoane au necesitat spitalizare.Autoritățile medicale recomandă populației să evite consumul ciupercilor necunoscute sau culese din locuri nesigure, întrucât simptomele intoxicației pot apărea la câteva minute sau chiar la câteva ore după consum. Acestea includ grețuri, vărsături, amețeli, tulburări de vedere și, în cazuri severe, halucinații.În caz de suspiciune de intoxicație, cetățenii sunt îndemnați să apeleze imediat Serviciul 112, fără a încerca tratamente improvizate.„Protejați-vă sănătatea și a celor dragi – nu consumați ciuperci de proveniență necunoscută”, avertizează CNAMUP.

Declarațiile președintei Maia Sandu privind necesitatea unei reforme a avocaturii și ideea ca și avocații să fie supuși unui proces de vetting au provocat reacții vehemente în rândul juriștilor și al avocaților din Republica Moldova.În cadrul unei emisiuni la Realitatea TV, șefa statului a spus că este nemulțumită de situația din sistemul avocaturii, unde, potrivit ei, „au fost comise multe abuzuri”.„Nu vă supărați, dar cred că ar trebui să facem un vetting și avocaților. Și avocații trebuie să fie oameni onești, să-și demonstreze sursa veniturilor. Trebuie o reformă a avocaturii, nu sunt mare specialist, dar trebuie să revenim la acest subiect”, a declarat Maia Sandu.Președinta a adăugat că „au fost multe abuzuri comise și unii avocați au participat la acestea”, precizând însă că „există și oameni corecți și onești” în profesie.Declarațiile au fost interpretate de o parte a juriștilor drept o ingerință periculoasă în independența profesiei de avocat, generând un val de critici publice. Olesea Stamate: „Sper că a fost o exprimare nereușită”Fosta președintă a Comisiei juridice din Parlament, Olesea Stamate, a reacționat prompt, afirmând că speră ca afirmațiile Maiei Sandu să fi fost „o exprimare nefericită”, și nu o intenție reală.„Dacă însă chiar asta a vrut să zică, această declarație denotă lipsa înțelegerii a ce înseamnă vettingul. Evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor a fost o măsură excepțională, care nu poate fi extinsă. Vettingul avocaților ar fi un nonsens”, a scris Stamate.Ea a adăugat că președinta ar trebui să se concentreze pe legea privind avocatura, aflată din nou în Parlament, și a îndemnat breasla avocaților să propună propriile soluții de transparență și integritate, fără intervenția politicului. Ion Cojocari: „O ingerință gravă în independența apărării”Avocatul Ion Cojocari consideră că o astfel de inițiativă ar fi contrară principiilor statului de drept și ar submina dreptul cetățeanului la o apărare liberă și independentă.„Profesia de avocat funcționează în baza autonomiei și autofinanțării. Statul nu are nicio contribuție instituțională sau financiară. Orice formă de control extern, fie vetting, fie evaluare, ar fi o ingerință gravă. Într-un stat de drept, avocatul nu cere aprobarea statului pentru a apăra un om”, a declarat Cojocari.El a invocat principiile ONU și recomandările Consiliului Europei, care garantează independența profesiei de avocat și interzic orice presiune sau control politic asupra acesteia. Victor Pruteanu: „O tentativă de control politic”Juristul Victor Pruteanu a mers mai departe, numind propunerea președintei „o lovitură directă la adresa statului de drept”.„Avocații nu sunt funcționari publici și nu exercită puterea statului. Ei apără oamenii în fața statului. A supune avocații unui control politic înseamnă a subordona apărarea cetățeanului voinței celor aflați la putere. Vettingul avocaților nu este o reformă, ci o amenințare politică mascată”, a spus Pruteanu.El a avertizat că aplicarea unui astfel de mecanism ar crea un precedent periculos și ar compromite principiile democratice și constituționale ale Republicii Moldova.Declarațiile Maiei Sandu vin în contextul în care legea privind avocatura urmează să fie reexaminată de noul Parlament, după ce, în vară, șefa statului a retrimis proiectul legislativ spre revizuire.

Fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, ales deputat în noul legislativ pe lista blocului „Patriotic”, a anunțat că refuză să deschidă prima ședință a Parlamentului, deși, potrivit regulamentului, această atribuție îi revine decanului de vârstă. Într-o declarație emisă pe 17 octombrie, liderul comuniștilor a criticat actuala guvernare și a afirmat că alegerile parlamentare nu au reflectat voința reală a cetățenilor, fiind „parțial libere” și „parțial democratice”. „Pot eu să-mi permit să deschid prima ședință a acestui Parlament? Da, există tradiții, există regulament. Dar mai există și demnitate politică, iar aceasta nu îmi permite nici măcar pentru câteva minute să mă așez în fotoliul prezidențial. Sunt sigur că se va găsi mai mult de un doritor să o facă. Iar locul meu este alături de tovarășii mei de partid și de alegătorii noștri”, a declarat Vladimir Voronin. Fostul șef de stat a mai spus că noul legislativ „nu reflectă preferințele reale ale societății moldovenești” și a acuzat guvernarea PAS de manipulare electorală și folosirea resurselor administrative în campanie. Conform Regulamentului Parlamentului, ședința de constituire a legislativului nou-ales este prezidată de cel mai în vârstă deputat, până la alegerea președintelui sau a unuia dintre vicepreședinți. În urma refuzului lui Voronin, prima ședință a Parlamentului urmează să fie deschisă de al doilea cel mai în vârstă deputat — dirijorul Nicolae Botgros, în vârstă de 72 de ani, ales pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Renumitul chitarist al formației „Noroc”, Alexandru Cazacu, una dintre figurile emblematice ale muzicii ușoare din Republica Moldova, a trecut în eternitate. Anunțul trist a fost făcut astăzi de Ministerul Culturii, care i-a adus un omagiu artistului ce a marcat o epocă prin talentul și rafinamentul său. Născut la 7 noiembrie 1949, în satul Acui, raionul Cantemir, Alexandru Cazacu și-a descoperit pasiunea pentru muzică încă din copilărie. A studiat la școala de muzică din localitate, apoi la instituțiile „E. Coca” și „Ștefan Neaga”, la clasa de baian. În 1967, după ce a obținut locul I la concursul republican al baianiștilor, și-a cumpărat prima chitară – instrumentul care avea să-i definească destinul artistic. După admiterea la Conservator, Cazacu a fost invitat de maestrul Mihai Dolgan să se alăture legendarei formații „Noroc”, devenind, din 1969 și până în 1980, chitaristul solo al ansamblului. Alături de fratele său, Anatol Cazacu, a contribuit la crearea inconfundabilului sunet „Noroc” și a participat la turnee și festivaluri internaționale, inclusiv la Festivalul de la Bratislava. De-a lungul carierei sale, artistul a colaborat cu nume mari ale scenei din spațiul ex-sovietic și din România – Iurie Antonov, „Vesiolîie rebeata”, Sofia Rotaru, „Mondial” și „Phoenix” –, fiind apreciat pentru virtuozitatea și sensibilitatea sa muzicală. După o perioadă petrecută peste hotare, în anii ’90, Cazacu a revenit la Chișinău, unde a activat ca regizor de sunet la Palatul Republicii. În 2008, împreună cu fratele său, a lansat albumul „Remember”, o colecție de aranjamente ale pieselor interpretate de-a lungul timpului în cadrul formației „Noroc”. Ulterior, a continuat activitatea artistică alături de fiul său, conducătorul formației „Dor”, ducând mai departe tradiția muzicală a familiei. Pentru contribuția sa excepțională la dezvoltarea culturii naționale, Alexandru Cazacu a fost distins, în anul 2009, cu titlul onorific „Artist al Poporului”. „Prin dispariția sa, cultura muzicală a Republicii Moldova pierde un artist de mare talent și rafinament, un om care și-a dăruit întreaga viață scenei și publicului. O legendă a „Norocului””, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan. Ministerul Culturii transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor și tuturor celor care l-au admirat și prețuit pe Alexandru Cazacu – chitaristul care a scris, prin sunetele sale, o pagină de aur în istoria muzicii moldovenești.

O explozie puternică a zguduit în această dimineață cartierul Rahova din București, în apropierea Liceului „Dimitrie Bolintineanu”. Deflagrația s-a produs într-un bloc de opt etaje de pe Calea Rahovei, spulberând pereții și provocând panică printre locatari. Bilanțul este tragic: trei persoane și-au pierdut viața, inclusiv o femeie însărcinată de 24 de ani, iar alte 17 au fost rănite. Etajele 5 și 6 ale imobilului sunt complet distruse, iar blocul prezintă risc major de colaps, potrivit autorităților. La fața locului acționează zeci de echipaje de pompieri, polițiști și medici de urgență. Circulația în zonă este complet blocată. „Blocul este cu risc de prăbușire, motiv pentru care rog locatarii să nu intre în clădire. Situația este în dinamică și foarte periculoasă”, a declarat șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, care a precizat că, potrivit primelor date, explozia ar fi fost provocată de o acumulare de gaze. Arafat a explicat că o parte din blocul în formă de „U” a fost avariată semnificativ, iar zona a fost complet evacuată. „Rugăm oamenii să nu încerce să intre în bloc pentru a-și recupera bunurile, pentru că există risc de colaps. Dacă se întâmplă ceva, se întâmplă în secunde”, a avertizat șeful DSU. Martorii descriu scene de groază: „Explozia a fost ca o bombă. A zguduit toate ferestrele din jur. Balconul meu e căzut complet, iar totul e plin de praf și moloz”, a spus o locatară pentru presa locală. O altă victimă a fost aruncată zeci de metri și izbită de un bloc vecin în urma suflului violent al deflagrației. Fațada clădirii s-a prăbușit parțial, iar bucăți de beton și elemente de construcție au căzut peste mașinile din parcare, provocând distrugeri masive. Primăria Municipiului București a anunțat măsuri urgente de sprijin pentru sinistrați. Edilul interimar Stelian Bujduveanu a declarat că persoanele evacuate vor fi relocate în locuințele de necesitate ale Primăriei, iar dacă acestea nu vor fi suficiente, municipalitatea va închiria apartamente pe piața liberă pentru a le asigura adăpost. „Avem locuințe de necesitate pentru astfel de situații. Dacă nu vor fi suficiente, vom plăti chirii pentru a-i reloca pe oameni. Acesta este planul Primăriei pentru a contribui la intervenție”, a spus Bujduveanu pentru Antena 3 CNN. Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili cauzele exacte ale deflagrației. Zona rămâne complet izolată, iar echipele de intervenție verifică stabilitatea clădirii.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și echipa sa au fost luați prin surprindere de declarația președintelui american Donald Trump, care a anunțat că a convenit cu Vladimir Putin organizarea unei noi întrevederi la Budapesta, relatează Axios. Potrivit sursei citate, Zelenski, aflat joi la Washington pentru o vizită oficială, manifesta în ultimele zile un optimism prudent înaintea întrevederii cu liderul de la Casa Albă. Kievul spera că Trump va aproba transferul către Ucraina al rachetelor de croazieră cu rază lungă de acțiune Tomahawk. Însă, la scurt timp după aterizarea avionului prezidențial ucrainean pe baza militară Andrews, a devenit cunoscut faptul că Trump discutase deja cu Putin și convenise o întâlnire cu acesta la Budapesta — capitala unei țări percepute la Kiev drept una dintre cele mai puțin prietenoase față de Ucraina. „Președintele ucrainean și echipa sa au fost surprinși de anunțul lui Trump privind discuția cu Vladimir Putin și acordul pentru o întrevedere în Ungaria”, scrie Axios. Donald Trump a declarat anterior că a ajuns la un acord cu Putin privind o întâlnire la Budapesta, fără a preciza data exactă, menționând doar că summitul ar putea avea loc în următoarele două săptămâni. Potrivit Bloomberg, vestea a generat neliniște la Kiev, dar și printre aliații europeni ai Statelor Unite. Experta Centrului pentru o Nouă Securitate Americană, Celeste Wallander, avertizează că, în cazul în care întrevederea nu va produce rezultate concrete, „Putin ar putea transmite lumii semnalul că el este cel care controlează situația”.

Poliția de Frontieră anunță că, în prezent, pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău a fost depistat un bagaj în care s-ar putea afla o substanță explozivă. Potrivit comunicatului oficial, polițiștii de frontieră au intervenit operativ pentru evacuarea pasagerilor și a angajaților aeroportului. La fața locului se află subdiviziunile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, care verifică bagajul suspect. Procedura de înregistrare a pasagerilor a fost suspendată temporar, iar autoritățile avertizează că pot apărea modificări în orarul zborurilor planificate pentru astăzi. Poliția de Frontieră recomandă călătorilor care urmează să zboare din Chișinău să verifice în timp real statutul zborurilor pe panoul online al aeroportului.

Alexandru Munteanu, desemnat de PAS pentru funcția de prim-ministru, a vorbit deschis la PRO TV despre parcursul său profesional, veniturile sale și acuzațiile privind companiile înregistrate în paradisuri fiscale.Fost profesor universitar și om de afaceri cu experiență în investiții internaționale, Munteanu a respins speculațiile potrivit cărora ar fi lipsit din Moldova timp de două decenii:„Informația care a apărut despre mine că nu am fost în Moldova 20 de ani – nu este adevărată. Am venit foarte des, sunt legat de Alianța Franceză.”El a subliniat că experiența sa economică este cea care îl recomandă pentru funcția de premier:„Ar fi arogant din partea mea să vorbesc despre mine, dar trebuie să o fac: am o diversitate de experiențe – macroeconomică, micro, investiții, restructurări. Am fost membru în consiliul a circa 30 de companii și am creat împreună cu partenerii germani ProCredit, un proiect care a sprijinit dezvoltarea IMM-urilor din Moldova.”Întrebat despre averea personală, Munteanu a declarat:„Eu nu mă consider o persoană foarte bogată. Nu am avioane, yahturi, dar am suficiente mijloace ca să-mi asigur familia. Am investit mult în educația copiilor, am doi fii, unul născut în SUA, altul în Moldova. Vreau să am libertatea să călătoresc. Anul acesta, spre exemplu, am vizitat Maramureșul – a fost extraordinar.”Referindu-se la firmele sale înregistrate în zone offshore, Munteanu a precizat că este vorba despre jurisdicții „albe”, recunoscute internațional:„Trebuie să înțelegem că paradisurile fiscale sunt diferite. În SUA, statul Delaware e o zonă offshore, dar nu e paradis. Noi folosim jurisdicții precum Cipru sau British Virgin Islands, unde se aplică legea britanică – una dintre cele mai bune pentru guvernarea corporativă. Ele sunt în zona albă. În astfel de jurisdicții se plătesc impozite. Nu trebuie să le confundăm cu Belize, care e în zona neagră, folosită în furtul miliardului.”Munteanu a amintit și despre Ordinul Legiunii Franceze, primit în 1989 pentru crearea Alianței Franceze din Moldova:„Am primit distincția pentru crearea Alianței Franceze – care a devenit una dintre cele mai mari din Europa.”În prezent, el locuiește temporar la hotel, glumind că a venit „cu one way ticket”, pregătit să se dedice integral noii funcții.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat astăzi Decretul privind convocarea Parlamentului Republicii Moldova de Legislatura a XII-a. Conform Decretului prezidențial, prima ședință a noului Legislativ va avea loc miercuri, 22 octombrie curent, începând cu ora 10:00. În cadrul acesteia, deputații urmează să aleagă organele de conducere și de lucru ale Parlamentului și să inițieze procedurile pentru învestirea unui nou Guvern.

Potențialul prim-ministru al Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, propus de PAS, a vorbit în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV despre momentul în care a acceptat să preia responsabilitatea conducerii viitorului Guvern.„Coșmarul cel mai mare era în trecut – dacă nu reușeam ceva. Am primit propunerea de la doamna președinte și apoi nu am dormit două nopți. Eram cu planuri de vacanță, universități, și m-am trezit brusc cu o mare responsabilitate. Având tot respectul față de doamna președinte, am decis să accept propunerea”, a declarat Munteanu.El a explicat că motivația sa ține mai puțin de ambiție personală și mai mult de sentimentul datoriei față de țară:„Doamna președinte a fost foarte convingătoare. Eu nu pot spune nu când un președinte al țării mă cheamă la datorie. Așa m-au educat părinții. Când țara te cheamă – nu ai cum să spui nu. Este locul în care m-am născut și vreau să realizez aici ceva, pentru țară.”Munteanu a adăugat că, în prezent, se lucrează intens la formarea noului Cabinet de miniștri. „Cred că vom fi gata săptămâna viitoare cu componența Cabinetului. În rest, totul depinde de Președinție și Parlament. Am evaluat toți miniștrii și cred că știu aproximativ cine ar trebui să rămână. Avem o viziune la 70-80% referitor la viitorul Guvern”, a precizat el.El a menționat și colaborarea strânsă cu actualul premier Dorin Recean, căruia i-a fost profesor:„Am avantajul să lucrez cu domnul premier Recean, mă ajută mult. Faptul că i-am fost profesor mă bucură, avem încredere reciprocă. Nu a existat nicio condiție cine să rămână în Guvern – din contra, mi-a spus: tu ești profesorul, tu decizi.”La final, Munteanu a transmis un mesaj de unitate:„Eu nu am să pot să fac nimic singur, fără echipă. Doar dacă toți împreună vom contribui.”