Organizația Teritorială PAS Hîncești a anunțat excluderea lui Dumitru Vartic din Partidul Acțiune și Solidaritate, în contextul scandalului declanșat după moartea soției sale, Ludmila Vartic.Decizia a fost luată pe 9 martie 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare a Biroului Executiv al organizației teritoriale.Potrivit comunicatului, conducerea PAS Hîncești a decis: excluderea lui Dumitru Vartic din rândurile partidului și din componența Biroului Permanent al organizației teritoriale; revocarea sprijinului politic acordat anterior.Reprezentanții organizației teritoriale au condamnat ferm orice formă de violență împotriva femeilor și au declarat că vor urmări ca toate circumstanțele cazului să fie clarificate.„Considerăm esențial ca persoanele responsabile să răspundă în fața legii, în conformitate cu cadrul legal în vigoare”, se arată în comunicatul formațiunii.Cazul a devenit intens discutat după ce Ludmila Vartic, educatoare la Grădinița „Andrieș” din Hîncești, a murit pe 3 martie 2026, după ce s-a aruncat de la etajul unui bloc de locuit din Chișinău. În urma tragediei au rămas doi copii fără mamă.Soțul femeii, Dumitru Vartic, este vicepreședinte al Consiliului Raional Hîncești responsabil de domeniul agriculturii, ales pe lista PAS. Acesta nu a oferit deocamdată declarații presei.În contextul scandalului, președintele Consiliului Raional Hîncești, Nicoletta Moroșanu, a cerut demisia lui Vartic. De asemenea, vicepreședintele Parlamentului, Doina Gherman, a solicitat retragerea acestuia din funcțiile politice și de demnitate publică, atât din cadrul PAS, cât și din Consiliul Raional Hîncești.În spațiul public au apărut informații potrivit cărora victima ar fi fost supusă violenței domestice, iar moartea sa ar putea avea legătură cu aceste circumstanțe. Cazul a generat reacții puternice în societate, mai multe organizații neguvernamentale cerând o investigare completă a tragediei.

Acțiunile militare din regiunea Golfului Persic continuă să aibă un impact major asupra piețelor energetice internaționale, generând creșteri accelerate ale prețurilor la petrol și produse petroliere, anunță Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).Potrivit instituției, de la începutul conflictului armat din Iran, cotațiile Platts pentru produsele petroliere au crescut semnificativ. Benzina s-a scumpit cu 161 de dolari pe tonă, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 23%, iar motorina a înregistrat o creștere de 377 de dolari pe tonă, echivalentul a circa 50%.În același timp, pe piețele internaționale petrolul continuă să se scumpească puternic. Conform datelor publicate de Reuters, cotația petrolului Brent a depășit, la deschiderea sesiunii de tranzacționare din 9 martie 2026, nivelul de 116 dolari pentru un baril, marcând una dintre cele mai mari creșteri zilnice din istorie.Creșterea prețurilor este determinată de mai mulți factori, inclusiv perturbarea transportului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, atacurile asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului Persic și incertitudinea legată de durata și eventuală escaladare a conflictului.Experții internaționali avertizează că aceste evoluții ar putea menține prețurile ridicate pentru o perioadă mai lungă, chiar dacă conflictul s-ar încheia rapid. Motivul îl constituie infrastructura energetică afectată și perturbările din lanțurile logistice de aprovizionare.O creștere atât de rapidă a cotațiilor a mai fost înregistrată doar în primăvara anului 2022, în contextul declanșării războiului din Ucraina.Pentru Republica Moldova, care nu dispune de producție proprie de produse petroliere și depinde în proporție de 100% de importuri, aceste evoluții pun presiune directă asupra prețurilor la carburanți.ANRE subliniază că mecanismul de reglementare a prețurilor la benzină și motorină de tip standard limitează fluctuațiile bruște și nu permite companiilor petroliere să majoreze speculativ prețurile. Acest model a fost utilizat și în perioada crizei energetice din 2022, asigurând un echilibru între interesele consumatorilor și cele ale companiilor.Totodată, monitorizarea zilnică a stocurilor de produse petroliere arată că nivelul acestora este suficient pentru a acoperi necesitățile consumatorilor din țară.Pentru data de 10 martie 2026, ANRE a stabilit următoarele prețuri maximale de comercializare cu amănuntul: 24,82 lei/litru pentru benzina COR 95 (cu 28 bani mai mult); 23,59 lei/litru pentru motorina standard (cu 72 bani mai mult).

Prețurile petrolului ar putea crește până la aproximativ 215 dolari pe baril în cazul în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă și afectează transportul global de energie, avertizează analiști citați de The Wall Street Journal. Potrivit experților, în ultimele cinci sesiuni de tranzacționare, prețul unui baril de petrol a crescut deja cu peste 40 de dolari, pe fondul escaladării tensiunilor din regiune. Recordul istoric pentru contractele futures ale petrolului WTI a fost de 145,29 dolari pe baril, atins în 2008. Totuși, analiștii avertizează că, în cazul unor întreruperi de durată ale livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz, prețurile ar putea ajunge la aproximativ 215 dolari pe baril, ajustate la inflație. În paralel, prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu până la 30%, potrivit Bloomberg. Scumpirea este legată de închiderea Strâmtoarea Ormuz și de oprirea unei părți a producției de gaz natural lichefiat (GNL) în Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze din lume. Potrivit analiștilor, livrările de gaz transportat pe mare sunt acum sub risc, iar Europa iese din sezonul rece cu depozite de gaze reduse și va fi nevoită să achiziționeze volume mari de GNL în perioada verii. Experții avertizează că perturbările în aprovizionare ar putea dura cel puțin câteva luni, ceea ce ar amplifica presiunile asupra pieței energetice globale și ar putea alimenta inflația. Anterior, presa internațională relata că Regatul Unit s-ar confrunta cu riscul unui deficit de gaze, rezervele țării fiind estimate la aproximativ două zile de consum. Situația este agravată de blocarea unor rute maritime strategice de către Iran și de oprirea celui mai mare complex de gaze din Qatar, Ras Laffan, după loviturile recente asupra infrastructurii energetice.

Primarul general al Chișinău, Ion Ceban, a anunțat că va semna dispoziția privind numirea a doi noi viceprimari ai capitalei, după o perioadă în care aceste funcții au fost subiect de dispute politice. Declarațiile au fost făcute în cadrul ședinței serviciilor municipale. Potrivit edilului, este vorba despre Olesea Pșenițchi, care va fi responsabilă de domeniul finanțelor, și Victor Pruteanu, care va coordona domeniul social. „Este prerogativa primarului să facă acest lucru, pentru a putea lucra în continuare. Activitatea și domeniile nu pot fi blocate, lucrul trebuie să se desfășoare, iar în fața celor care am eu răspundere sunt oamenii. Cetățenii m-au ales pentru a continua să muncim și să facem ordine”, a declarat Ceban. Primarul capitalei a criticat și guvernarea, acuzând Partidul Acțiune și Solidaritate că ar încerca să blocheze activitatea administrației municipale. „PAS la Parlament, Președinție, Guvern și în toate structurile statului – ei nu se sfătuiesc cu nimeni pe cine să pună în funcție și peste tot sunt reprezentanții PAS”, a spus Ceban. Totodată, edilul susține că ar exista presiuni politice asupra sa. „Mi s-a transmis deja că o să mi se intenteze noi dosare și nu știu ce alte verificări. Dar asta o fac doar pentru că sunt unul dintre puținii care le spun lucrurilor pe nume”, a afirmat primarul. Ion Ceban a adăugat că, odată cu aceste numiri, Chișinău va avea din nou patru viceprimari în funcție, așa cum s-a întâmplat în ultimii șase ani.

Actorul și influencerul Emilian Crețu, a lansat critici dure la adresa guvernării PAS după aprobarea „amendamentului von Hebel” privind procedura de desemnare a membrilor comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Într-un mesaj public, Crețu a pus sub semnul întrebării metodele prin care autoritățile spun că vor să apropie țara de Uniunea Europeană. „Voi ne duceți în Europa, da? Astea sunt metodele pe care le faceți voi ca să ajungem acolo? Nu știu dacă asta este ok. Voi chiar credeți că o să fiți la putere toată viața? Credeți că puteți face orice cu legile în țara asta?”, a declarat actorul. Acesta a afirmat că reacția societății ar fi fost mult mai dură dacă astfel de decizii ar fi fost luate de alte partide aflate la guvernare. „Urlam de făceam spume la gură în stânga și în dreapta. I-am face praf. Aceiași oameni care acum au schimbat legea ar fi ieșit la proteste și ar fi spus că trebuie alungați toți criminalii și că la putere trebuie să fie oameni cinstiți. Acum se întâmplă exact aceleași lucruri, iar eu mă prefac că nu văd. Și sunt sigur că sunt foarte mulți ca mine. Pentru că aceștia sunt «ai noștri»”, a spus Crețu. Actorul a transmis și un mesaj direct către autorități: „Dragi deputați, dragă conducere a țării, înțeleg că puteți face în această țară orice. Noi, poporul – nu. Pentru că vouă vi se poate, nouă nu. Dar între noi există o diferență: voi puteți schimba legile, iar noi, poporul, putem schimba puterea.” Declarațiile vin după ce deputații Partidul Acțiune și Solidaritate au votat un amendament prin care au redus numărul necesar de voturi pentru desemnarea membrilor comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor propuși de partenerii internaționali, de la 61 la 51 de voturi. Modificarea a fost adoptată după ce doi candidați propuși anterior nu au întrunit numărul necesar de voturi în Parlament. Printre aceștia s-a numărat și Herman von Hebel, care în 2024 a fost vizat într-o investigație publicată de anticoruptie.md, ce ridica semne de întrebare privind integritatea sa. Amendamentul adoptat de parlamentari a generat un val de critici în spațiul public. Centrul de Resurse Juridice din Moldova a criticat rapiditatea cu care acesta a fost introdus și votat, menționând că decizia transmite „un semnal destul de prost pentru Comisia Europeană”.

Un tânăr de 18 ani a fost salvat de pompieri după ce s-a aruncat în gol de la etajul opt al unui bloc de locuit din orașul Durlești.Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, incidentul a avut loc pe 8 martie 2026, la ora 12:58. Autoritățile au fost alertate după ce un bărbat intenționa să sară de la balconul unui apartament situat la etajul opt al unui bloc de pe strada Tudor Vladimirescu 75.La fața locului au intervenit două echipe de pompieri și salvatori. Pentru a preveni o tragedie, aceștia au instalat o pernă pneumatică specială, care a amortizat căderea tânărului de la înălțime.În urma incidentului, tânărul a fost preluat de un echipaj medical și transportat la spital pentru investigații. Potrivit informațiilor preliminare, acesta s-a ales cu o fractură de mandibulă.Circumstanțele producerii incidentului urmează să fie stabilite de organele competente.

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a reacționat public după moartea Ludmilei Vartic, cazul care a provocat un val de reacții în societate. Deputata PAS afirmă că tragedia „ne îndurerează pe toți” și a cerut demisia lui Dumitru Vartic din funcțiile politice și publice.Moartea Ludmilei Vartic, educatoare din raionul Hîncești și mamă a două fete, continuă să provoace reacții în spațiul public și în mediul politic.Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a declarat că tragedia este una care „ne îndurerează pe toți” și că instituțiile statului trebuie să clarifice urgent toate circumstanțele cazului.„Tragedia femeii și a mamei din Hîncești ne îndurerează pe toți. Este cutremurător că detaliile și acuzațiile apar prea târziu pentru a ajuta sau a salva o viață”, a scris Doina Gherman.Potrivit acesteia, este grav că asemenea situații continuă să se producă în Republica Moldova.„Este cutremurător și faptul că în Moldova încă se produc asemenea tragedii – când comunitatea nu reușește să acorde ajutorul vital la timp”, a menționat vicepreședinta Parlamentului.Gherman a precizat că, în prezent, cazul se află în atenția tuturor instituțiilor responsabile.Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și în Familie a transmis solicitări oficiale către mai multe instituții ale statului pentru a clarifica circumstanțele tragediei.Printre instituțiile vizate se numără Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, inclusiv Agenția Teritorială de Asistență Socială Sud-Vest, Procuratura Generală, Primăria municipiului Hîncești și Pretura sectorului Botanica din Chișinău.Autoritățile urmează să ofere informații privind modul în care au intervenit instituțiile responsabile și dacă au existat sesizări anterioare legate de acest caz.În același mesaj, Doina Gherman a anunțat că a solicitat demisia lui Dumitru Vartic din funcțiile pe care le deține.„Am solicitat demisia din funcțiile politice și de demnitate publică ale lui Dumitru Vartic, atât din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, cât și din partea Consiliului Raional”, a declarat deputata.Vicepreședinta Parlamentului a subliniat că orice formă de violență împotriva femeilor trebuie condamnată ferm.„Condamnăm ferm orice formă de violență împotriva femeilor și fetelor. Vom urmări cu maximă atenție ca toate detaliile acestui caz să fie elucidate, deciziile să fie luate în baza faptelor stabilite, iar cei responsabili să răspundă cu celeritate în fața legii”, a mai scris Doina Gherman.Moartea Ludmilei Vartic a declanșat un val de reacții în spațiul public, după ce pe rețelele sociale au apărut acuzații privind posibile episoade de violență în familie. Circumstanțele exacte ale tragediei urmează să fie stabilite de autorități.

Moartea Ludmilei Vartic, educatoare din raionul Hîncești și mamă a două fete, a declanșat un val de reacții în spațiul public, după ce pe rețelele sociale au apărut acuzații grave privind posibile episoade de violență în familie. Cazul a ajuns în atenția autorităților, iar Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie s-a autosesizat.O tragedie petrecută în aceste zile a zguduit comunitatea din raionul Hîncești. Ludmila Vartic, educatoare la o grădiniță și mamă a două fete, a decedat în circumstanțe care au provocat numeroase întrebări și reacții publice.Subiectul a devenit intens discutat după ce în spațiul online au apărut relatări potrivit cărora femeia ar fi fost victima unor abuzuri în familie. Într-o postare virală, o internaută susține că Ludmila ar fi trecut ani la rând prin umilințe și violențe.„O tragedie cât un univers s-a produs la Hîncești, această tragedie a zguduit o comunitate întreagă”, se arată într-o postare distribuită pe rețelele sociale, unde se afirmă că femeia ar fi trăit „ani de bătăi, umilințe și teroare”. Potrivit aceluiași mesaj, în ziua tragediei, femeia s-ar fi aruncat de la etajul unui bloc din Chișinău, însă aceste informații nu au fost confirmate oficial de autorități.Soțul femeii, Dumitru Vartic, vicepreședinte al Consiliului Raional Hîncești, a reacționat public printr-un mesaj în care vorbește despre pierderea suferită de familie și cere respectarea durerii celor apropiați.„Am pierdut soția mea și mama copiilor noștri. Pentru familia noastră, această pierdere este o tragedie greu de cuprins în cuvinte”, a scris acesta.El a subliniat că, în această perioadă, prioritatea sa sunt copiii cuplului.„Prioritatea mea acum sunt copiii noștri, care au nevoie de dragoste, sprijin și de un tată care să fie puternic pentru ei”, a menționat Dumitru Vartic.În același timp, Consiliul Raional Hîncești a transmis un mesaj de condoleanțe familiei, menționând că moartea Ludmilei Vartic reprezintă „o pierdere dureroasă pentru comunitate”.„Doamna Ludmila Vartic va rămâne în memoria noastră ca un om deosebit, dedicat, cu un caracter ales și cu o contribuție valoroasă adusă comunității”, se arată în mesajul instituției.Totodată, președinta Consiliului Raional Hîncești, Nicoletta Moroșanu, a solicitat demisia vicepreședintelui Dumitru Vartic, pe fondul scandalului public generat de acest caz.Între timp, Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie a anunțat că s-a autosesizat.„În spațiul public au apărut informații preliminare că femeia ar fi fost victimă a violenței. Aceste aspecte trebuie analizate cu maximă responsabilitate”, au precizat reprezentanții instituției.Autoritățile au solicitat informații de la instituțiile competente pentru a stabili toate circumstanțele tragediei.„Cert este că ceea ce s-a întâmplat este îngrozitor. În spatele acestei știri este viața unei femei care nu mai este și o familie care trece printr-o durere greu de imaginat”, se mai arată în mesajul instituției.Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii oficiale despre cauza exactă a decesului. Circumstanțele tragediei urmează să fie stabilite în urma verificărilor.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a anunțat, duminică, 8 martie 2026, că monitorizează în continuare situația de securitate din Orientul Mijlociu, prin intermediul misiunilor diplomatice ale țării din regiune, în contextul tensiunilor din ultimele zile.Potrivit instituției, Celula de Criză a MAE menține contactul permanent cu autoritățile locale și cu cetățenii moldoveni aflați în statele afectate și le recomandă acestora să urmărească în mod constant informațiile publicate de ambasadele Republicii Moldova. Situația din IsraelAutoritățile israeliene au anunțat că restricțiile stabilite de Comandamentul Frontului Intern rămân în vigoare și au fost extinse până luni, 9 martie 2026, ora 20:00.Totodată, Ministerul Transporturilor din Israel a informat că, începând cu 8 martie, Aeroportul Ben Gurion reia treptat zborurile de ieșire din țară. În această etapă, sunt autorizate cursele operate de companiile El Al, Israir, Arkia și Air Haifa, iar numărul pasagerilor este limitat conform reglementărilor stabilite de autorități.Cetățenii Republicii Moldova sunt îndemnați să verifice periodic informațiile publicate de companiile aeriene și actualizările Ambasadei Republicii Moldova în Israel. Emiratele Arabe UniteÎn Emiratele Arabe Unite, autoritățile continuă monitorizarea situației de securitate, iar infrastructura și serviciile publice funcționează în regim normal, deși există unele limitări în operarea zborurilor comerciale.Potrivit informațiilor publicate de Aeroportul Internațional Dubai, o cursă operată de compania FlyDubai pe ruta Dubai – Chișinău a decolat în dimineața zilei de 8 martie, iar aterizarea pe Aeroportul Internațional Chișinău este estimată pentru ora 15:13.Ambasada Republicii Moldova la Abu Dhabi analizează, împreună cu alte misiuni diplomatice, posibile opțiuni pentru evacuarea cetățenilor moldoveni în perioada următoare, în baza listelor de persoane înregistrate. Situația din QatarÎn Qatar, situația rămâne în mare parte neschimbată. Spațiul aerian al statului a fost redeschis parțial, însă operațiunile aeriene continuă să fie limitate.Ambasada Republicii Moldova la Doha monitorizează evoluțiile și gestionează solicitările de sprijin consular venite din partea cetățenilor moldoveni aflați în acest stat. Monitorizare și în alte state din regiuneMinisterul Afacerilor Externe precizează că și misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Turcia și Azerbaidjan monitorizează permanent evoluțiile de securitate din regiune, inclusiv situația din Iran, și mențin legătura cu autoritățile locale și partenerii diplomatici. Recomandările autoritățilorMAE recomandă cetățenilor Republicii Moldova aflați în Orientul Mijlociu: să respecte instrucțiunile autorităților locale; să urmărească paginile oficiale ale ambasadelor Republicii Moldova; să mențină legătura cu misiunile diplomatice pentru informații actualizate și asistență consulară.Lista completă a misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova și datele de contact pot fi consultate pe pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe.

Prețurile producătorilor la produsele agricole din Republica Moldova au crescut în medie cu 10,7% în anul 2025 față de 2024, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Cele mai mari majorări au fost înregistrate la produsele vegetale, în timp ce creșterile la produsele animaliere au fost mult mai moderate.Potrivit statisticienilor, prețurile la produsele vegetale s-au majorat în medie cu 12,9%, iar cele la produsele animaliere – cu 3,6%.Cele mai puternice scumpiri au fost înregistrate la culturile bostănoase alimentare, ale căror prețuri au crescut cu 45,3%. De asemenea, s-au scumpit semnificativ fructele și pomușoarele de cultură – cu 29,1%, floarea-soarelui – cu 19,2%, dar și culturile cerealiere și leguminoase boabe – cu 8,9%.În același timp, unele produse vegetale s-au ieftinit. Astfel, prețurile producătorilor la struguri au scăzut cu 17,6%, la rapiță – cu 11%, la cartofi – cu 6,6%, iar la soia – cu 5,9%.În sectorul produselor animaliere, cele mai mari creșteri de preț au fost înregistrate la ouăle alimentare – cu 17,4%, și la păsări – cu 7,8%.Pe de altă parte, prețurile la bovine au scăzut cu 10,7%, iar cele la lapte de toate tipurile – cu 0,9%.

O explozie puternică a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică la Ambasada SUA din Oslo, provocând pagube minore, dar fără a face victime, au anunțat autoritățile din Oslo. Potrivit poliției norvegiene, deflagrația s-a produs în jurul orei 01:00 în incinta complexului ambasadei, situat în partea de vest a orașului. Martorii au relatat că după explozie s-a ridicat un nor dens de fum din zona clădirii.„Era un strat foarte gros de fum pe stradă”, a declarat pentru Reuters Sebastian Toerstad, un elev de 18 ani care trecea cu mașina prin zonă în momentul incidentului.Potrivit acestuia, intrarea în clădire a suferit unele avarii. Ulterior, poliția a confirmat că explozia s-a produs la intrarea secției consulare a ambasadei.La fața locului au fost observați tehnicieni criminaliști care efectuau cercetări, iar zona a fost securizată de forțele de ordine. Poliția a precizat că nu au fost descoperite alte dispozitive explozive.„Investigațiile au fost desfășurate la fața locului cu ajutorul câinilor special antrenați, al dronelor și al unui elicopter, pentru a identifica unul sau mai mulți posibili autori”, se arată într-un comunicat al poliției din Oslo.Reprezentanții Departamentului de Stat al SUA și ai ambasadei nu au oferit deocamdată comentarii, incidentul având loc în afara programului obișnuit de lucru.Autoritățile norvegiene continuă ancheta pentru a stabili circumstanțele exacte ale exploziei.

În fiecare an, pe 8 martie, este sărbătorită Ziua Internațională a Femeii, o zi care marchează lupta pentru drepturi egale între femei și bărbați și progresul obținut de-a lungul secolului XX și XXI.Ziua Internațională a Femeii a apărut pe fondul mișcărilor sociale legate de muncă la începutul secolului XX, în America de Nord și Europa. Prima Zi națională a femeii a fost marcată în Statele Unite, la 28 februarie 1909, de Partidul Socialist, ca amintire a grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile protestau împotriva condițiilor de muncă.În 1910, Internaționala Socialistă, reunită la Copenhaga, a hotărât instituirea unei zile dedicate femeii, fără a stabili însă o dată anume. Data de 8 martie a fost aleasă abia în 1913. Prima celebrare internațională a avut loc la 19 martie 1911 în Austria, Danemarca, Germania și Elveția, unde femeile cereau dreptul la muncă, formare profesională, eliminarea discriminării, drept de vot și acces la funcții publice.În 1975, Organizația Națiunilor Unite a sărbătorit pentru prima dată Ziua Internațională a Femeii pe 8 martie, iar Declarația de la Beijing din 1995 a stabilit un cadru global pentru promovarea drepturilor femeii și atingerea potențialului fiecărei femei, semnat de 189 de state.Ziua de 8 martie rămâne astfel un simbol al luptei pentru egalitate și recunoașterea contribuției femeilor în toate domeniile vieții sociale, economice și politice.

Iranul a lansat noi atacuri asupra unor state din Golf în dimineața zilei de 7 martie, la doar câteva ore după ce președintele țării, Masoud Pezeshkian, și-a cerut scuze pentru loviturile anterioare și a promis că Teheranul va evita noi atacuri asupra statelor vecine.Potrivit Ministerului Apărării din Emiratele Arabe Unite, Iranul a lansat 16 rachete și 121 de drone asupra teritoriului statului din Golf. Autoritățile au precizat că atacurile au avut loc „în pofida promisiunilor făcute de președintele iranian de a opri loviturile asupra țărilor vecine”.De asemenea, ministerele apărării din Qatar și Bahrain au anunțat că teritoriile lor au fost vizate de atacuri iraniene, însă fără a oferi deocamdată detalii suplimentare privind amploarea sau pagubele.La rândul său, Arabia Saudită a comunicat că forțele sale aeriene au interceptat mai multe drone deasupra zăcământului petrolier Shaiba și două rachete în apropierea unei baze aeriene americane situate la sud-est de capitala Riad.Anterior în aceeași zi, televiziunea de stat iraniană a difuzat un mesaj al președintelui Pezeshkian, în care acesta și-a cerut scuze statelor vecine pentru loviturile lansate asupra teritoriilor lor. Liderul iranian a afirmat că Iranul va înceta atacurile asupra altor state dacă de pe teritoriile acestora nu vor mai fi lansate atacuri împotriva Iranului.Potrivit președintelui iranian, decizia ar fi fost luată de un consiliu temporar de conducere al Republicii Islamice. Ulterior însă, centrul de comandă al Forțelor Armate iraniene a transmis că operațiunile militare împotriva obiectivelor militare americane și israeliene vor continua, indiferent de locul în care acestea se află.

Rusia a lansat în noaptea de 7 martie un atac masiv asupra Ucrainei, folosind 29 de rachete și aproximativ 480 de drone, majoritatea de tip kamikaze. Informația a fost făcută publică de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-o postare pe Facebook.Potrivit liderului de la Kiev, una dintre cele mai grave lovituri a avut loc în orașul Kharkiv, unde o rachetă balistică rusească a lovit un bloc de locuințe. Intrarea clădirii a fost complet distrusă, iar etajele superioare ale unei clădiri vecine au fost avariate.Echipele de salvare au lucrat toată noaptea pentru a înlătura dărâmăturile. Până în prezent, autoritățile au confirmat moartea a șapte persoane, iar peste zece oameni au fost răniți, inclusiv copii. Potrivit autorităților, există temeri că alte persoane ar putea fi încă prinse sub ruine.Președintele ucrainean a declarat că Rusia a folosit 29 de rachete – aproape jumătate dintre ele balistice – și 480 de drone împotriva Ucrainei.Pagube au fost raportate și în alte regiuni ale țării. În Odesa a fost lovit un obiectiv de infrastructură.De asemenea, în capitala Kyiv, consecințele atacului aerian au fost înregistrate în sectoarele Holosiivskyi, Desnianskyi și Dniprovskyi.„Aceste atacuri brutale împotriva vieții trebuie să primească un răspuns din partea partenerilor noștri”, a subliniat Zelenski.Liderul ucrainean a mulțumit statelor care continuă să sprijine apărarea Ucrainei și a avertizat că Rusia nu a renunțat la încercările de a distruge infrastructura civilă și critică a țării. El a făcut apel la continuarea sprijinului internațional și la o cooperare mai activă cu Uniunea Europeană pentru consolidarea protecției populației.

Autoritățile din Ungaria au reținut șapte cetățeni ai Ucraina care transportau aproximativ 82 de milioane de dolari în numerar și aur, sub suspiciunea de spălare de bani. Incidentul a declanșat o dispută diplomatică majoră între cele două state, Kievul acuzând Budapesta că ar fi „luat ostatici” angajați ai unei bănci ucrainene.Potrivit agenției Reuters, intervenția a avut loc pe 5 martie 2026, când autoritățile fiscale ungare, sprijinite de forțe antitero, au interceptat pe o autostradă două vehicule blindate de transport valori cu numere de înmatriculare ucrainene.Administrația Națională pentru Taxe și Vamă din Ungaria (NAV) a anunțat că a deschis proceduri penale pentru suspiciuni de spălare de bani. În urma operațiunii au fost reținuți șapte cetățeni ucraineni, inclusiv un fost general al serviciilor de informații ale Ucrainei.În vehicule au fost descoperite 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și nouă kilograme de aur, transportate din Austria către Ucraina.Kievul acuză Budapesta de „terorism de stat”Ministrul de externe al Ucrainei, Andrîi Sîbiha, a declarat că persoanele reținute sunt angajați ai băncii de stat Oschadbank și a acuzat autoritățile ungare de acțiuni ilegale.„De fapt, vorbim despre faptul că Ungaria ia ostatici și fură bani. Acesta este terorism de stat”, a scris șeful diplomației ucrainene pe platforma X.Kievul a transmis o notă oficială prin care solicită eliberarea imediată a cetățenilor săi și a anunțat că va cere Uniunea Europeană să ofere o evaluare clară a acțiunilor Ungariei.În același timp, Ministerul de Externe de la Kiev le-a recomandat cetățenilor ucraineni să evite călătoriile în Ungaria, afirmând că nu le poate garanta siguranța în contextul acțiunilor considerate „arbitrare” ale autorităților de la Budapesta.Dispută legată de petrolul rusescTensiunile dintre cele două state s-au amplificat în ultimele săptămâni pe fondul conflictului privind reluarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba.Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a acuzat Kievul că tergiversează reluarea fluxurilor de petrol și a promis că va crește presiunea asupra Ucrainei. El a anunțat că Budapesta a oprit exporturile de motorină către Ucraina și ar putea bloca și alte transporturi de tranzit importante pentru Kiev.Disputa a avut deja efecte la nivel european: Ungaria a blocat recent noi sancțiuni ale UE împotriva Rusiei și un împrumut major destinat Ucrainei.Banca ucraineană susține că transportul era legalÎntr-un comunicat, Oschadbank a precizat că transportul valorilor a fost efectuat în baza unui acord internațional cu Raiffeisen Bank International și că încărcătura a fost declarată și autorizată conform regulilor vamale europene.Banca susține că semnalul GPS al vehiculelor arată că acestea se află în prezent în apropierea unei clădiri a serviciilor de securitate ungare din Budapesta.Reprezentanții Raiffeisen nu au comentat situația, invocând regulile de confidențialitate bancară.

Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a declarat că țara sa este pregătită să discute posibilitatea oferirii teritoriului lituanian pentru utilizare de către armata Statelor Unite în contextul escaladării tensiunilor cu Iran.Într-un interviu acordat postului public LRT, liderul de la Vilnius a afirmat că Lituania, în calitate de aliat responsabil, este dispusă să permită utilizarea bazelor sale de către Statele Unite ale Americii în scopuri logistice.„Ca aliat loial și responsabil, Lituania este pregătită să discute posibilitatea de a permite Statelor Unite să utilizeze teritoriul nostru. Acesta ar putea fi folosit nu pentru misiuni de luptă, ci pentru sarcini logistice, inclusiv pentru deservirea bombardierelor și avioanelor de vânătoare americane”, a declarat Nausėda.Declarația vine pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al continuării atacurilor asupra unor obiective din Iran. În același timp, fostul președinte american Donald Trump a adoptat un ton dur în raport cu Teheranul, afirmând că „nu va exista niciun acord cu Iranul, ci doar o capitulare necondiționată”.În paralel, potrivit agenției Reuters, Ucraina ar urma să trimită în următoarele zile militari specializați pentru a contribui la apărarea bazelor americane din regiune împotriva dronelor iraniene.Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că Statele Unite au solicitat sprijin din partea Kievului. Conform informațiilor preliminare, specialiștii ucraineni ar urma să ajute la protejarea militarilor și instalațiilor americane în mai multe state din Orientul Mijlociu.

Un nou scandal a izbucnit în Parlamentul Republicii Moldova, după ce majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat numirea lui Herman von Hebel în calitate de membru al Comisiei de evaluare externă a procurorilor (Comisia Vetting). În semn de protest, deputații opoziției au blocat tribuna și au scandat „Rușine!”.În timpul votului, parlamentarii din opoziție au întrerupt ședința legislativului, acuzând majoritatea PAS că ar fi modificat legea în mod special pentru a facilita numirea lui Herman von Hebel.Reprezentanții a cinci fracțiuni parlamentare din opoziție au anunțat că vor solicita întrevederi cu ambasadoarea Misiunea Uniunii Europene în Republica Moldova și cu ambasadorul Consiliul Europei la Chișinău. Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a declarat în cadrul unui briefing că opoziția cere implicarea partenerilor externi.„Noi, reprezentanții a cinci fracțiuni parlamentare, cerem întrevederi cu dvs. Până atunci solicităm implicarea dvs. activă, așa cum a fost în trecut, când Consiliul Europei a fost foarte activ în Republica Moldova”, a spus Batrîncea.Liderul Partidul Nostru, Renato Usatîi, a calificat ședința drept „una dintre cele mai rușinoase din istoria Parlamentului”, acuzând majoritatea că a modificat legislația pentru o singură persoană.„Majoritatea PAS a ignorat principiile statului de drept. Au avut posibilitatea să voteze cinci candidați din șase propuși de partenerii de dezvoltare cu 61 de voturi, dar au ales să modifice legea pentru o singură persoană”, a declarat Usatîi.Critici dure au venit și din partea deputatului Gaik Vartanean, reprezentant al Blocului Alternativa, care a afirmat că modificarea legislației în favoarea unei singure persoane reprezintă „o zi neagră pentru reforma justiției”.La rândul său, deputatul Alexandr Verșinin a acuzat majoritatea parlamentară de „cel mai mare act de corupție” și a cerut instituțiilor anticorupție să se autosesizeze.În pofida protestelor, Herman von Hebel a fost numit membru al Comisiei Vetting cu votul a 53 de deputați PAS, după ce Parlamentul a modificat recent legea pentru a permite numirea membrilor acestor comisii și cu votul majorității simple.De cealaltă parte, deputatul PAS Radu Marian a respins acuzațiile opoziției, susținând că atacurile la adresa lui Herman von Hebel vin din partea celor care „nu au trecut vetting-ul și sunt supărați”. „Mergem înainte, curățarea sistemului va continua”, a scris Marian.Și președinta Maia Sandu a justificat modificarea legislației, afirmând că în actualul Parlament nu există 61 de voturi pentru susținerea reformei justiției.„Ce facem? Ne blocăm și oprim reforma justiției? Nu. Același mecanism există și la numirea membrilor CSM și a fost coordonat cu Comisia de la Veneția. Se merge la majoritate simplă, care este totuși o majoritate”, a declarat șefa statului.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat dur modul în care majoritatea parlamentară a modificat legea pentru a permite numirea lui Herman von Hebel într-o funcție legată de evaluarea procurorilor. Politicianul susține că schimbările au fost adoptate în grabă și fără consultări reale.Renato Usatîi a declarat că legea a fost modificată într-un timp foarte scurt — votată în Parlament, promulgată și publicată — pentru ca numirea să poată avea loc imediat.„Ați văzut cu ce viteză a fost modificată legea. Ieri a trecut cu o viteză nebună prin Parlament, a fost promulgată și publicată chiar azi dimineață”, a spus Usatîi.Anterior  deputatul Partidului Nostru, Alexandr Berlinschi, a propus ca votul pentru candidați să fie separat, deoarece în procedură erau mai mulți pretendenți din diferite state: „Nu poți pune pe aceeași foaie candidați din două state diferite”.Renato Usatîi a afirmat că opoziția ar fi fost dispusă să susțină alți candidați, iar pentru aceasta ar fi existat suficiente voturi în Parlament.„Era nevoie de 61 de voturi și ar fi fost în jur de 70 pentru alți candidați. Dar este o aberație ca pentru un singur om să fie modificată legea”, a spus liderul Partidului Nostru.Politicianul a mai criticat majoritatea pentru faptul că deciziile ar fi fost luate fără transparență și a acuzat guvernarea că promovează reforme în justiție doar formal.„Nu puteți spune că doar majoritatea vrea reforme în justiție. Noi am votat toate legile care sunt în folosul cetățenilor”, a declarat președintele Partidului Nostru.El a mai spus că prezența redusă a presei la această ședință a Parlamentului arată că se încearcă distragerea atenției de la subiect.Declarațiile au fost făcute înaintea ședinței Parlamentului, în cadrul căreia urma să fie examinat subiectul numirii lui Herman von Hebel.

Războiul din Orientul Mijlociu riscă să provoace o criză energetică globală majoră, iar prețul petrolului ar putea ajunge la 150 de dolari barilul în doar câteva săptămâni, avertizează ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi.Într-un interviu acordat publicației Financial Times, oficialul a declarat că escaladarea conflictului din regiune ar putea duce la oprirea producției și exporturilor de energie în statele din Golful Persic, ceea ce ar avea efecte grave asupra economiei mondiale.Potrivit lui al-Kaabi, dacă războiul se prelungește și traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz este blocat, prețul petrolului ar putea crește până la 150 de dolari barilul, iar cel al gazelor naturale ar putea ajunge la 40 de dolari pentru un milion de unități termice britanice (MMBtu).„Acest lucru ar putea prăbuși economiile lumii. Dacă războiul continuă câteva săptămâni, creșterea economică globală va fi afectată, prețurile energiei vor crește peste tot și vor apărea lipsuri de produse”, a avertizat ministrul.Situația s-a agravat după ce cea mai mare instalație de gaz natural lichefiat a Qatarului, situată la complexul industrial Ras Laffan Industrial City, a fost lovită de o dronă iraniană. Autoritățile din Qatar au fost nevoite să declare forță majoră pentru unele livrări de gaz, iar evaluarea pagubelor este încă în curs.Qatarul este al doilea cel mai mare producător de gaz natural lichefiat din lume, iar eventualele perturbări ale livrărilor ar putea afecta grav piețele internaționale. Ministrul energiei a avertizat că statele din regiunea Golfului ar putea fi nevoite să invoce forța majoră și să suspende exporturile dacă conflictul continuă.Un alt risc major îl reprezintă blocarea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele tranzacționate la nivel global. În ultimele zile, traficul naval în zonă a scăzut drastic, mai multe nave fiind lovite, iar costurile de asigurare pentru transport au crescut puternic.Oficialii americani au anunțat că marina SUA ar putea escorta nave comerciale prin strâmtoare pentru a menține fluxul de energie, însă Saad al-Kaabi consideră că riscurile rămân foarte mari pentru companiile de transport maritim.Pe lângă energie, blocarea acestei rute comerciale ar putea afecta și industria petrochimică, producția de îngrășăminte și comerțul global, avertizează oficialul din Qatar.

Urmare a pronunțării sentinței în privința accidentului mortal de la Boldurești-Nisporeni în 2024, procurorii PCCOCS au contestat blândețea pedepsei față de complicele șoferului condamnat.Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), acesta l-a favorizat pe fostul primar condamnat, ca să nu fie tras la răspundere pentru faptul că l-a lovit mortal pe șosea pe adolescentul de 14 ani. Mai exact, complicele l-a ajutat pe fostul primar (care fugise de la fața locului) să creeze impresia falsă că nu mașina dânsului ar fi fost implicată în accident. În acest sens, complicele i-a montat altei mașini de același model plăcuța de înmatriculare a celei reale cu care a fost lovit mortal adolescentul.Potrivit sentinței pronunțate de Judecătoria Chișinău, acesta a fost condamnat la 2 ani închisoare, cu suspendarea parțială a executării ei, astfel încât doar 6 luni ar urma să fie executate în închisoare. În ziua pronunțării sentinței, inculpatul care fusese anunțat în căutare a fost reținut, astfel încât acum este în penitenciar. Totuși, procurorii PCCOCS consideră pedeapsa prea blândă, astfel încât au solicitat la Curtea de Apel Centru o pedeapsă pentru un termen mai lung, cu închisoare pentru întreaga durată de 3 ani - pedeapsa maximă prevăzută de Codul penal.În ceea ce-l privește pe inculpatul principal, fostul primar al localității, acesta a fost condamnat la 7 ani închisoare – pedeapsa maximă prevăzută de Codul penal.

Deputatul PAS Radu Marian a comentat controversa legată de amendamentul legislativ care permite numirea membrilor în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor cu votul majorității simple, în anumite condiții – modificare despre care opoziția spune că ar fi fost făcută „cu dedicație” pentru juristul olandez Herman von Hebel.Într-o postare publică, Marian a respins criticile opoziției și a afirmat că acestea ar avea drept scop blocarea reformei justiției și a procesului de vetting.„Toate criticile opoziției față de Herman von Hebel sunt doar praf în ochi pentru a bloca reforma justiției și procesul de vetting. Nu am auzit încă niciun argument serios împotriva integrității acestui candidat, un candidat care a fost propus oficial de UE și care a trecut toate verificările oficialilor europeni”, a scris deputatul PAS.Acesta a mai susținut că von Hebel ar fi fost „printre cei mai eficienți membri în comisiile anterioare” și a acuzat că atacurile împotriva sa ar fi orchestrate de persoane nemulțumite de rezultatele evaluărilor.„Toate atacurile asupra acestui candidat au fost puse la cale de cei care nu au trecut vetting-ul și sunt supărați”, a adăugat Marian.Declarațiile vin după ce, în Parlament, majoritatea PAS a adoptat un amendament care permite numirea membrilor comisiilor de evaluare externă și în lipsa votului a 61 de deputați, dacă propunerea nu întrunește majoritatea calificată în prima rundă de vot. Modificarea a fost criticată de opoziție, care susține că aceasta ar fi fost introdusă pentru a facilita numirea lui Herman von Hebel.Invitată joi la emisiunea Cabinetul din Umbră de la Jurnal TV, președinta Maia Sandu a declarat că lipsa unei majorități de 61 de voturi în Parlament nu trebuie să blocheze reforma justiției.„Faptul că nu există 61 de deputați în Parlament care să susțină reforma justiției nu înseamnă că trebuie să o oprim”, a spus șefa statului.Legea care conține acest amendament a fost promulgată la scurt timp de Maia Sandu, iar ulterior a fost publicată deja în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, intrând în vigoare la doar câteva zile după adoptarea în Parlament.Între timp, mai multe partide din opoziție au anunțat că au contestat prevederea la Curtea Constituțională a Republicii Moldova, solicitând verificarea constituționalității modificării legislative. Opoziția susține că schimbarea regulilor de vot ar submina procedura inițială stabilită pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare din cadrul reformei justiției.

Președinta Maia Sandu a comentat modificarea legislativă adoptată recent de majoritatea Partidul Acțiune și Solidaritate, care permite numirea membrilor internaționali în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor și cu votul majorității simple a deputaților.Invitată joi, 5 martie, la emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, șefa statului a fost întrebată de ce se insistă asupra candidaturii lui Herman von Hebel, fost președinte al Comisiei Pre-Vetting, pentru funcția de membru al comisiei care evaluează procurorii.Maia Sandu a afirmat că în actualul Parlamentul Republicii Moldova nu există suficiente voturi pentru a atinge pragul de 61 de deputați necesar anterior pentru astfel de numiri.„În acest Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Dacă nu se găsesc 61 de voturi, ce facem? Ne blocăm și oprim reforma justiției? Nu. Așa cum este și la numirea membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii, se încearcă mai întâi cu 3/5, iar dacă nu sunt 61 de voturi, se poate merge pe o majoritate simplă”, a declarat președinta.Potrivit șefei statului, procedura de selectare a membrilor internaționali presupune că Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova face o preselecție a candidaților și transmite Parlamentului o listă scurtă din care deputații aleg. În cazul actual, ar fi fost preselectați mai mulți candidați, inclusiv un expert francez și un expert din Olanda, Herman von Hebel, care a făcut parte anterior din Comisia de Pre-Vetting.Sandu a mai afirmat că această comisie ar fi avut un rol important în procesul de reformă a justiției. „Cele mai mari atacuri au fost la membrii Comisiei Pre-Vetting încă din prima zi. Această comisie a făcut cea mai importantă curățenie în sistemul justiției”, a spus ea. Critici din partea experțilorModificarea legislativă a fost însă criticată de mai mulți experți și organizații din societatea civilă.Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a calificat drept „regretabilă și nejustificată” schimbarea legislației care permite numirea membrilor internaționali ai comisiei prin votul majorității simple de 51 de deputați.Experții au atras atenția asupra modului în care a fost promovat amendamentul, susținând că acesta a fost introdus și adoptat într-un ritm accelerat, fără consultări publice și fără respectarea principiilor de transparență și consens politic recomandate de Comisia de la Veneția și alte instituții europene.„Este o decizie absolut regretabilă, pentru că nu este justificată, nu a fost consultată și cred că va servi ca un semnal destul de prost pentru Comisia Europeană”, a declarat expertul Ilie Chirtoacă.Totodată, CRJM a subliniat că Comisia de evaluare a procurorilor nu se află în blocaj total, deoarece instituția este operațională și poate continua examinarea dosarelor persoanelor supuse evaluării externe.Potrivit experților, arhitectura mecanismului de evaluare a fost inițial concepută pe baza unui consens politic larg, reflectat în votul a cel puțin 61 de deputați, iar modificarea acestui mecanism în grabă și fără consultări ar putea afecta credibilitatea procesului. Opoziția va contesta amendamentul la CCCele cinci fracțiuni parlamentare din opoziție au anunțat că vor depune o contestație la Curtea Constituțională împotriva amendamentului inițiat de PAS, prin care pragul necesar pentru desemnarea membrilor Comisiei de Vetting a fost redus de la 61 la 51 de voturi. Potrivit opoziției, modificarea legislativă reprezintă un abuz și favorizează în mod direct numirea expertului olandez Herman von Hebel, fost șef al Comisiei pre-Vetting, în funcția de membru al comisiei. Amendamentul a fost adoptat de majoritatea PAS în lectura a doua a proiectului privind fortificarea securității judecătorilor, cu 55 de voturi. Astfel, pentru desemnarea membrilor Comisiei de Vetting nu mai este necesară majoritatea calificată de două treimi, ci o majoritate simplă de 51 de voturi. Inițiativa legislativă a fost propusă de deputatul PAS Igor Chiriac. Anterior ședinței, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a recunoscut că modificarea a fost făcută pentru a facilita alegerea lui Herman von Hebel, care a stârnit controverse în perioada în care a condus Comisia de pre-Vetting.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat legea adoptată în regim de urgență de majoritatea parlamentară a Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care modifică procedura de numire a membrilor în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor.Decretul de promulgare a fost publicat pe site-ul Președinției la scurt timp după votul din Parlament, modificarea legislativă fiind adoptată pentru a permite numirea juristului olandez Herman von Hebel în Comisia de Vetting.Amendament adoptat după eșecul numiriiÎn ședința de astăzi a Parlamentului, 55 de deputați PAS, inclusiv Dinu Plîngău, au votat pentru modificarea numărului de voturi necesare pentru numirea membrilor comisiei de evaluare.Amendamentul a fost introdus peste noapte într-un pachet de legi care fusese deja votat în prima lectură, după ce majoritatea parlamentară nu a reușit anterior să obțină voturile necesare pentru numirea lui Herman von Hebel.Săptămâna trecută, Parlamentul nu a reușit să numească doi membri ai comisiei – pe Bernard Lavigne și Herman von Hebel – deoarece opoziția a votat împotrivă.Cum se schimbă proceduraPotrivit noilor prevederi, dacă o rezoluție de numire nu obține numărul necesar de voturi în plen, candidatura va fi reexaminată de Comisia parlamentară juridică. Dacă aceiași candidați sunt menținuți, comisia va înainta din nou proiectul de hotărâre Parlamentului, iar acesta va putea fi adoptat cu votul majorității simple a deputaților aleși.Critici dure din partea opozițieiOpoziția a criticat dur procedura, acuzând majoritatea că modifică regulile în timpul procesului și ignoră recomandările Comisia de la Veneția.Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a declarat că amendamentul „sfidează orice logică”, deoarece candidatura fusese deja respinsă de 61 de deputați, iar procedura ar fi trebuit considerată încheiată.La rândul său, deputatul Alexander Verșinin a calificat acțiunile majorității drept „neconstituționale” și a cerut intervenția Centrul Național Anticorupție, susținând că situația ar reprezenta „un act grav de corupție și trafic de influență”.Autorul amendamentului, deputatul PAS Igor Chiriac, a respins criticile și a declarat că modificările sunt „corecte și în limitele legii”.Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că guvernarea nu va permite opoziției să blocheze reforma justiției și procedura de vetting.Potrivit lui Grosu, situația nu reprezintă „o schimbare a regulilor jocului în timpul desfășurării lui”, ci o soluție pentru depășirea blocajelor apărute în procesul de reformă.

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a declarat că, dacă ar fi fost la conducere, ar fi declarat starea de alertă încă din prima zi a crizei provocate de atacul asupra Iranului. Acest apt ar fi permis direcționarea resurselor financiare din rezerva de stat spre procurarea motorinei și a produselor petroliere. Potrivit liderului Partidului Nostru, astăzi, Moldova ar fi putut economisi aproximativ 100 de milioane de euro dacă s-ar fi acționat atunci. „Dar ei s-au trezit acum cu alerta în mâini, iar Energocom, știm bune e campion la cumpărat când e cel mai scump. Bloomberg scrie că tranzitul s-a prăbușit cu 92%. Iar ai noștri ne asigură că e totul în regulă, rezerve sunt, petrol există. Dar problema principală este că prețul va fi foarte mare. Prețul motorinei va depăși 30 de lei pe litru. Dar cel mai grav vor fi situații în care nici banii nu vor putea rezolva problema, din cauza contextului global”, a avertizat liderul politic”, a declarat Renato Usatîi. Și asta, potrivit deputatului Partidului Nostru, se întâmplă într-o situație în care în Guvern sunt angajați sute de consilieri – în unele ministere mai mulți decât angajații.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat un amendament legislativ care permite numirea membrilor în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor și cu votul majorității simple, în anumite condiții. Modificarea a fost adoptată în cadrul unui proiect de lege ce introduce și sancțiuni penale pentru amenințarea sau agresarea judecătorilor și procurorilor.Amendamentul a fost înaintat de fracțiunea Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și introduce o măsură subsidiară pentru desemnarea membrilor acestor comisii. Conform legislației în vigoare, aceștia trebuie numiți cu votul a trei cincimi din numărul deputaților aleși. Până acum însă legea nu prevedea ce se întâmplă dacă acest prag nu este atins.Autorii amendamentului susțin că această lacună legislativă ar putea bloca procesul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, mai ales în contextul termenelor limită stabilite pentru reforma justiției. Potrivit documentului, lipsa unei soluții ar putea afecta grav procesul, în condițiile în care termenul-limită pentru finalizarea evaluării este 31 decembrie 2026.Opoziția parlamentară a criticat inițiativa, acuzând majoritatea că modifică regulile pentru a facilita numirea unor persoane concrete în funcții. În replică, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că autoritățile de la Chișinău s-au consultat cu partenerii de dezvoltare înainte de a propune schimbările legislative.Totodată, Grosu i-a luat apărarea lui Herman von Hebel, subliniind că statul nu are nicio pretenție morală sau juridică față de acesta. 

Parlamentul Republicii Moldova examinează în aceste momente un amendament legislativ care ar putea modifica modul de numire a membrilor în comisiile de evaluare externă a procurorilor. Proiectul prevede reducerea pragului de vot necesar pentru numire de la trei cincimi din deputați (61 de voturi) la cel puțin 51 de voturi.Amendamentul a fost propus de deputatul Igor Chiriac și este susținut de majoritatea parlamentară a Partidul Acțiune și Solidaritate. Inițiativa apare după ce candidatura lui Herman von Hebel pentru funcția de membru al Comisiei de evaluare externă a procurorilor nu a întrunit anterior numărul necesar de voturi în Parlament.Autorul amendamentului susține că există un blocaj în procesul de numire a membrilor comisiei de vetting și că legislația actuală nu prevede ce se întâmplă în cazul în care nu este întrunit numărul necesar de voturi.„Prin prezentul amendament se propune instituirea unei măsuri subsidiare la numirea membrilor în comisiile de evaluare. Potrivit cadrului legal, membrii comisiilor de evaluare sunt numiți cu votul a 3/5 din deputații aleși. Legea, însă, nu prevede cazul când nu este întrunit numărul necesar de voturi. Un astfel de gol legislativ poate afecta grav procesul de evaluare externă, în special în contextul constrângerilor temporale, având în vedere că termenul-limită este 31 decembrie 2026”, se arată în amendament.Inițiativa a fost criticată de opoziție. Deputatul Alexandr Berlinschii a solicitat excluderea proiectului de pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 5 martie, argumentând că modificarea ar reduce pragul de vot necesar pentru numirea membrilor comisiei.„Se dorește ca numirea domnului Herman von Hebel să fie cu 51 de voturi, dar nu cu trei cincimi – 61, așa cum prevede actuala lege”, a declarat Berlinschii.Solicitarea de excludere a proiectului de pe ordinea de zi a fost respinsă de majoritatea parlamentară PAS.Înainte de ședința Parlamentului, președintele legislativului, Igor Grosu, a declarat presei că Herman von Hebel ar fi fost supus unor „atacuri concertate”. Totodată, acesta a menționat că a discutat cu partenerii care au înaintat candidatura despre posibila modificare a cadrului legal.Dezbaterile asupra amendamentului continuă în plenul Parlamentului. Dacă va fi adoptată, modificarea ar permite numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a procurorilor cu majoritatea simplă a deputaților.

Primarul general al capitalei, Ion Ceban, acuză consilierii Partidul Acțiune și Solidaritate că ar fi provocat deliberat un scandal în cadrul Primăria municipiului Chișinău și că ar fi încercat să perturbe o consultare publică privind dezvoltarea infrastructurii capitalei.Potrivit edilului, incidentul s-a produs pe 5 martie, în timpul unei ședințe de prezentare publică a Planului de Mobilitate Urbană – un document strategic pentru dezvoltarea infrastructurii și organizarea traficului din Chișinău.Ceban susține că evenimentul fusese anunțat din timp și urma să se desfășoare cu participarea experților, specialiștilor și a cetățenilor interesați. În sală s-ar fi aflat aproximativ 100 de participanți.„În loc să participe la o discuție profesionistă despre viitorul mobilității urbane, consilierii PAS au ales să provoace haos instituțional”, a declarat primarul într-o postare publică.Edilul afirmă că reprezentanții PAS ar fi intrat în sala unde avea loc prezentarea și ar fi cerut evacuarea publicului, invocând organizarea unei ședințe a Consiliul Municipal Chișinău. Mai mult, aceștia ar fi solicitat intervenția poliției pentru evacuarea cetățenilor din sală.În opinia primarului, acțiunile consilierilor ar reprezenta „show-uri politice intenționate”, menite să creeze tensiuni și să blocheze activitatea administrației municipale.Totodată, Ceban a precizat că următoarea ședință oficială a Consiliului Municipal Chișinău este programată pentru data de 12 martie 2026, stabilită de secretariatul CMC.În același mesaj, primarul a acuzat guvernarea că ar încerca să distragă atenția publică de la alte probleme din societate, printre care scumpirea carburanților și gazelor, facturile mari la energie, salariile și pensiile mici, precum și situația din justiție.Deocamdată, reprezentanții PAS nu au comentat public acuzațiile lansate de Ion Ceban.

Carburanții se vor scumpi din nou în Republica Moldova. Potrivit Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), pentru data de 6 martie 2026 au fost stabilite noi prețuri maximale la benzină și motorină.Astfel, benzina COR 95 va costa maximum 24,33 lei/litru, cu 16 bani mai mult decât în ziua precedentă. În același timp, motorina standard va ajunge la 22,24 lei/litru, în creștere cu 47 de bani pe litru.Scumpirea vine în contextul fluctuațiilor de pe piețele petroliere internaționale și al tensiunilor din regiunea Golfului Persic. Totuși, ANRE menționează că cotațiile Platts au înregistrat în ultima zi o ușoară scădere, de aproximativ 1% la benzină și 3% la motorină, ceea ce ar putea indica un prim semnal de stabilizare a pieței.În paralel, autoritățile au introdus măsuri suplimentare pentru protejarea stocurilor interne de carburanți. La 5 martie a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 81/2026, care declară stare de alertă în sectorul produselor petroliere și stabilește reguli stricte privind gestionarea stocurilor din Portul Internațional Liber Giurgiulești.Conform noilor reguli, exportul sau reexportul carburanților din port va fi permis doar dacă stocurile depășesc 8.000 de tone pentru benzină și 25.000 de tone pentru motorină, măsură menită să asigure aprovizionarea pieței interne și să prevină redirecționarea produselor petroliere către alte piețe regionale.Totodată, produsele petroliere importate sau depozitate în antrepozite vamale nu vor putea fi ulterior exportate, iar autoritățile vor introduce coridoare dedicate de vămuire pentru a accelera importul carburanților.ANRE precizează că monitorizează zilnic stocurile deținute de companiile importatoare și susține că, în prezent, rezervele de produse petroliere din țară sunt suficiente și nu există riscuri sistemice pentru consumatori. În același timp, instituția îndeamnă populația la consum responsabil, pentru a evita presiuni suplimentare asupra lanțurilor de aprovizionare.

Stocurile de produse petroliere existente în Republica Moldova sunt suficiente și nu există riscuri sistemice pentru consumatori, anunță Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).Potrivit instituției, rezervele actuale de carburanți din depozitele din țară acoperă aproximativ 7 zile de consum pentru motorină. În același timp, în Portul Internațional Liber Giurgiulești există stocuri suplimentare care ar putea asigura încă circa 4 zile de consum de motorină.În plus, carburanții disponibili în stațiile de alimentare din țară pot acoperi consumul cu amănuntul pentru încă aproximativ 10 zile, potrivit datelor prezentate de ANRE.Instituția menționează că monitorizează permanent nivelul rezervelor printr-un mecanism de raportare zilnică a stocurilor deținute de companiile importatoare, astfel încât eventualele riscuri de aprovizionare să poată fi identificate din timp.ANRE atrage atenția că produsele petroliere aflate în terminalul din Giurgiulești pot avea și alte destinații decât piața din Republica Moldova, în special în contextul creșterii cererii în regiune. Din acest motiv, Guvernul a decis plafonarea cantităților deținute în terminalul petrolier, pentru a asigura o securitate mai mare a aprovizionării interne.Totodată, autoritatea subliniază că un consum responsabil este important pentru menținerea cererii în limite normale, în contextul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care influențează piața globală a petrolului.Conform ANRE, mecanismul actual de plafonare zilnică a prețurilor la benzină și motorină, bazat pe media de 14 zile a cotațiilor internaționale Platts, protejează consumatorii de fluctuațiile bruște ale pieței și previne ajustările speculative ale prețurilor. În același timp, instituția consideră că criticile apărute în spațiul public privind modul de stabilire a prețurilor la carburanți sunt neîntemeiate.

Drone iraniene au lovit teritoriul Azerbaidjan, provocând un incendiu în apropierea aeroportului din orașul Nakhchivan. Informația este relatată de Reuters, care citează surse locale și imagini apărute pe rețelele sociale.Potrivit datelor preliminare, rachete și drone lansate din Iran au căzut în apropierea aeroportului din Nakhchivan, iar în urma impactului ar fi izbucnit un incendiu pe teritoriul aerogării. Canale locale de informare susțin că lovitura ar fi fost una țintită, iar la fața locului ar fi fost găsite resturi ale dronei.Aeroportul Internațional Nakhchivan este situat la aproximativ 10 km de granița cu Iranul. Azerbaidjan este un aliat al Turciei.Acesta este primul caz în care drone iraniene sunt folosite pentru a lovi direct teritoriul Azerbaidjanului.Autoritățile de la Baku au reacționat dur. Ministerul Afacerilor Externe al Azerbaidjan l-a convocat de urgență pe ambasadorul Iran în Azerbaidjan, Mojtaba Demirchilou, pentru a cere explicații.Diplomația azeră a calificat incidentul drept o încălcare gravă a normelor internaționale, subliniind că țara își rezervă dreptul de a lua măsuri de răspuns.

Televiziunea de stat din Iran a difuzat joi, 5 martie, un mesaj al ayatollahului Abdollah Javadi Amoli, care a făcut declarații dure pe fondul escaladării conflictului dintre Iran, Israel și Statele Unite ale Americii.Potrivit agenției Associated Press, liderul religios a afirmat că țara se află „în pragul unei mari încercări” și a îndemnat populația să își păstreze unitatea.„Suntem în pragul unei mari încercări și trebuie să fim atenți să păstrăm pe deplin această unitate, să menținem această solidaritate”, a declarat ayatollahul în discursul difuzat la televiziunea de stat.În același timp, în mesaj au fost lansate apeluri radicale la „vărsarea sângelui sioniștilor” și al președintelui american Donald Trump. „Imamul vremii spune: «Luptați împotriva Americii opresoare, sângele lui este pe umerii mei»”, a adăugat acesta.Declarația reprezintă una dintre puținele poziții religioase publice exprimate în Iran după atacurile aeriene comune lansate de Israel și Statele Unite ale Americii asupra țării. Până în prezent, autoritățile din Washington, D.C. sau Ierusalim nu au reacționat oficial la aceste declarații.Escaladarea rapidă a războiului a început după loviturile aeriene ale SUA și Israelului, în urma cărora ar fi fost ucis liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. Ulterior, Iran a lansat atacuri de represalii asupra Israel și asupra unor obiective din regiunea Golful Persic. În conflict s-a implicat și gruparea libaneză Hezbollah, aliată a Teheranului.

Universitatea de Stat din Moldova are un nou rector. În urma scrutinului desfășurat pe 3 martie 2026, Otilia Dandara a obținut cele mai multe voturi și devine prima femeie aleasă în această funcție în istoria instituției.Potrivit rezultatelor oficiale, candidații au obținut următoarele voturi: Otilia Dandara – 796 voturi; Florentin Paladi – 631 voturi; Dumitru Dodul – 39 voturi.La scrutin au participat 1.483 de alegători din comunitatea academică cu drept de vot, ceea ce, potrivit instituției, demonstrează un nivel înalt de implicare în procesul de alegere a conducerii universității.În urma votului, Otilia Dandara a fost aleasă rector al Universitatea de Stat din Moldova, mandatul urmând să fie confirmat conform prevederilor legale și ale regulamentului instituției.Otilia Dandara este doctor în științe ale educației, doctor habilitat în pedagogie și profesor universitar. Din anul 2021 până în prezent, a ocupat funcția de prim-prorector, prorector pentru activitatea didactică și studențească. De asemenea, este coordonator al mai multor proiecte naționale și internaționale și deține brevetul de invenție pentru „Platforma educațională e-Cariera – serviciu de consiliere în carieră online”.Amintim că actualul rector al USM, Igor Șarov, a anunțat pe 27 ianuarie că nu va candida pentru un nou mandat.

Operatorul sistemului energetic din Slovacia analizează posibilitatea rezilierii unilaterale a contractului cu Ucraina, ceea ce ar putea duce la sistarea livrărilor de urgență de energie electrică către această țară.Directorul SEPS a declarat că o eventuală sistare a acestor livrări nu ar reprezenta o problemă critică pentru Ucraina, întrucât alte state europene ar putea oferi sprijin energetic în situații de urgență.În același timp, potrivit datelor companiei de analiză energetică ExPro Consulting, livrările de energie electrică din Slovacia către Ucraina nu doar că nu au scăzut, ci au crescut în luna februarie, atingând niveluri record.Tensiunile dintre cele două state au apărut pe fondul unui conflict legat de tranzitul petrolului. Premierul slovac Robert Fico a declarat anterior că Kievul nu este interesat de reluarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba. În urma acestor divergențe, Bratislava a suspendat temporar livrările de urgență de energie electrică către Ucraina.În acest context, autoritățile de la Kiev i-au propus premierului slovac Robert Fico o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 6 sau 9 martie, pentru a discuta problemele acumulate în relațiile bilaterale.

Prima ședință a Comisia parlamentară specială de monitorizare și control asupra realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova va avea loc vineri, 6 martie, la Parlament. Anunțul a fost făcut de deputatul Alexandr Berlinschii, membru al fracțiunii Partidul Nostru, care este și secretar al comisiei.Alexandr Berlinschii a precizat că ședința a fost stabilită după ce el și alți membri ai comisiei au solicitat convocarea acesteia pe 3 martie. Potrivit parlamentarului, cererea a fost adresată președintelui comisiei, deputatul Ion Groza, deoarece de la constituirea comisiei nu a fost organizată nicio reuniune, deși regulamentul prevede convocarea ședințelor cel puțin o dată la două luni.În cadrul ședinței programate pentru 6 martie vor avea loc audieri ale autorităților responsabile de politicile de reintegrare. Astfel, sunt așteptați vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, un reprezentant al Comisia Unificată de Control și un reprezentant al Biroul pentru Politici de Reintegrare.Aceștia urmează să prezinte rapoarte privind acțiunile întreprinse de Guvern în procesul de reglementare transnistreană și implementarea politicilor de reintegrare. Deputatul a menționat că va reveni cu detalii după desfășurarea ședinței.

O rachetă balistică lansată din Iran și care se îndrepta spre spațiul aerian al Turciei a fost distrusă de sistemele de apărare aeriană ale NATO, după ce a traversat spațiul aerian al Irakului și Siriei. Informația a fost confirmată miercuri de Ministerul Apărării de la Ankara.Potrivit autorităților turce, muniția balistică a fost detectată în timp ce se deplasa spre spațiul aerian al Turciei, iar sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO, dislocate în estul Mării Mediterane, au intervenit rapid și au neutralizat-o.Fragmente ale rachetei interceptoare au căzut în orașul Dörtyol din provincia Hatay, în sudul Turciei. Oficialii au precizat că nu au fost raportate victime sau răniți.„O rachetă balistică lansată din Iran, detectată în timp ce traversa spațiul aerian al Irakului și Siriei și se îndrepta spre spațiul aerian turc, a fost angajată în timp util de sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO și neutralizată”, se arată în comunicatul Ministerului turc al Apărării.Ankara a transmis totodată că își rezervă dreptul de a răspunde oricăror acțiuni ostile și a cerut tuturor părților implicate să evite escaladarea conflictului.Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, i-a transmis omologului său iranian, Abbas Araghchi, protestul oficial al Turciei într-o convorbire telefonică, solicitând evitarea unor pași care ar putea extinde conflictul în regiune.La rândul său, NATO a condamnat incidentul. Purtătoarea de cuvânt a Alianței, Allison Hart, a declarat că organizația „condamnă țintirea Turciei de către Iran” și a subliniat că NATO rămâne solidară cu toți aliații săi, inclusiv cu Ankara.„Postura noastră de descurajare și apărare rămâne puternică în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește apărarea aeriană și antirachetă”, a spus oficialul NATO.În contextul tensiunilor regionale, Turcia a anunțat că va continua consultările cu statele membre NATO și cu alți aliați pentru a evalua situația.Deocamdată, Ankara nu a invocat Articolul 5 al Tratatului NATO, care prevede principiul apărării colective – potrivit căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. Totuși, autoritățile turce au subliniat că situația este analizată în cadrul consultărilor cu aliații.

Opoziția din Moldova se confruntă cu presiuni uriașe, iar în societate domnesc frica, deznădejdea și neputința în fața puterii. Este concluzia comentatorului politic Tomasz Jankowski, exprimată într-un amplu articol despre situația din țara noastră, publicat pe site-ul myslpolska.info, sursă citată de UNIMEDIA.În articolul intitulat: „Moldova: laborator al globalismului” autorul scrie că „Partidul Acțiune și Solidaritate a creat deja o întreagă nouă elită, bine dotată cu granturi occidentale, care are dreptul să decidă cine este în lege și cine este în afara ei”.Jankowski aduce drept exemplu cazul mai multor politicieni de opoziție din R. Moldova, inclusiv al fostului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc și trece în revistă modul în care dosarul acestuia este instrumentat.„În cazul Vlad Plahotniuc (fost lider al Partidului Democrat) — instanța a avut nevoie de doar nouă zile pentru a studia materialele și a soluționa toate cererile, în ciuda faptului că dosarul consta din aproximativ 100 de volume. În faza de prezentare a probelor, acuzarea a prezentat circa 50 de martori; totuși, dintre cei 164 de martori propuși de apărare instanța a admis doar 27, fără a oferi un motiv detaliat pentru refuz. Mai mult, contrar normelor legale, tribunalul a selectat singur martorii care urmau să depună mărturie în favoarea acuzatului”, a scris Jankowski.Autorul mai scrie și despre cazurile altor politicieni, care, potrivit lui, ar fi persecutați de putere. E vorba de Ion Ceban, Iurie Leancă sau Igor Dodon.Jankowski a mai adăugat că „opoziția din Moldova se confruntă cu represalii, iar funcționarii corupți din cercul de putere al PAS, în ciuda implicării în intrigi suspecte, într-un mod ciudat evită consecințele, deoarece acțiunile lor ilegale sunt „strategic reduse la tăcere”.„Această impunitate a liderilor, combinată cu represiunile împotriva opoziției, a terorizat cetățenii. În societate acum domnesc frica, deznădejdea și neputința în fața puterii. Fix asta a dorit Maia Sandu să realizeze cu sprijinul elitelor conducătoare ale UE, pentru care Republica Moldova este pur și simplu încă o „poveste de succes” și un instrument al jocurilor geopolitice murdare în Europa de Est. Și — cel puțin până acum — se dovedește a fi un laborator. (…) Pentru că, deși autoritățile din Republica Moldova adoră să se fotografieze cu steagurile Uniunii Europene și să vorbească despre vremuri minunate, amețind populația cu străluciri occidentale, situația economică a țării arată totuși groaznic. Iar puterea politică, în loc să influențeze acest lucru, testează represiunile împotriva opoziției”, a mai scris Jankowski.În ultimele săptămâni, dosarul lui Plahotniuc a căpătat mai multă rezonanță, odată cu apariția fostului lider PDM în instanță, unde, potrivit lui, a demontat mai multe acuzații și a acuzat încă dată că puterea politică face presiune pe procurori și judecători pentru a-l condamna cu orișice preț.Vlad Plahotniuc reclamă o bază „extrem de șubredă” din punct de vedere juridic a dosarului în care este vizat” și spune că nu a fost adusă nicio probă concludentă privind pretinsa „creare a unei organizații criminale sau implicare în escrocherii”. Fostul lider al PDM susține că acuzarea operează în rechizitoriu cu un șir de „aluzii, supoziții și erori juridice, care, potrivit lui, ar fi fost incluse intenționat pentru a „umfla” dosarul în urma presiunilor din spațiul public alimentate de declarațiile exponenților guvernării”.Mai mult, în cadrul audierilor sale din instanță, Plahotniuc a insistat că lipsesc probe pe elementele de definiție a articolelor invocate din Codul Penal în baza cărora au fost elaborate capetele de acuzare. În contextul învinuirilor privind crearea așa-zisei organizații criminale, politicianul menționează lipsa elementelor componenței de infracțiune, prevăzute de legislația penală, privind condițiile de constituire a unei astfel de grupări, elemente ce ar demonstra rolul său în structura infracțională sau recrutarea pretinșilor membri.„Pe acest cap de acuzare, nu există probe că aș fi întemeiat, condus sau coordonat vreo organizație criminală, nici măcar vreun e-mail, mesaj sau apel telefonic. Probabil, procurorii s-au inspirat foarte mult din „Nașul”, doar povești inspirate, dar nu am văzut nicio probă”, a declarat Vlad Plahotniuc în timpul audierilor din instanță.De asemenea, Plahotniuc susține că acuzatorii, „în multe situații ar fi dublat în mod artificial sumele din dosar” și, deși îl acuză că este beneficiarul final al miliardului furat, „îi atribuie doar 2 la sută din banii dispăruți”. Mai mult, el susține că în dosar sumele au fost „umflate cu credite ce nu ar avea legătură cu băncile moldovenești”.De asemenea, Plahotniuc susține că sumele ar fi chiar dublate de procurori, „fiind calculate eronat atât atunci când ar fi fost precum primite de inculpat, cât și atunci când aceleași sume precum ar fi fost spălate”.„M-au făcut beneficiarul principal al fraudei bancare de un miliard. În dosarul meu, acuzarea speculează sume de 60-70-80 de milioane, uitând să spună că, de fapt, sumele sunt dublate – o dată la primire, a doua oară la spălare, la uscare etc, doar ca să fie suma cât mai mare. Ei au o problemă. Cum poate beneficiarul final al fraudei de un miliard să primească 2 sau 3 procente din fraudă? „Capo di tutti capi” cu 2 procente? E o aberație”, a declarat Vlad Plahotniuc în cadrul audierilor din sala de judecată.

Președintele Donald Trump a anunțat că United States Navy ar putea începe escortarea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz, dacă va fi necesar, pentru a garanta tranzitul sigur al transporturilor de energie. Declarația a fost făcută pe rețeaua socială Truth Social și a fost relatată de Reuters.Potrivit liderului de la Casa Albă, Statele Unite ale Americii sunt pregătite să utilizeze forțele armate pentru a asigura tranzitul neîntrerupt prin rutele maritime considerate critice pentru comerțul global.„Cu efect imediat, am dispus U.S. International Development Finance Corporation să ofere, la prețuri rezonabile, asigurări pentru riscuri politice și garanții de securitate financiară pentru toate transporturile maritime, în special pentru cele de energie care tranzitează Golful Persic”, a declarat Trump.Președintele american a subliniat că scopul acestor măsuri este menținerea fluxului liber de energie către piețele globale.„Dacă va fi necesar, Marina SUA va începe escortarea petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz cât mai curând posibil. Indiferent de circumstanțe, Statele Unite vor asigura fluxul liber de energie către lume”, a afirmat liderul american.Declarațiile vin în contextul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite ale Americii și Iran, după atacurile recente lansate de Washington asupra unor obiective iraniene.Potrivit postului Fox News, într-o notificare oficială trimisă Congresul Statelor Unite, Trump a precizat că în loviturile asupra Iranului nu au fost implicate trupe terestre americane. Liderul de la Casa Albă a susținut că operațiunea a fost planificată pentru a reduce la minimum victimele civile, pentru a descuraja noi atacuri și pentru a neutraliza activități ostile ale Teheranului.În același timp, Trump a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului „se desfășoară foarte bine” și chiar depășește planul inițial, însă a avertizat că Washingtonul nu poate estima deocamdată durata operațiunilor militare care ar putea fi necesare.

Un bărbat de 61 de ani și-a pierdut viața, iar alte 27 de persoane, inclusiv șase minori, au fost salvate de pompieri în urma unui incendiu izbucnit într-un cămin din sectorul Botanica al capitalei.Potrivit Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, incendiul a avut loc în seara zilei de 3 martie 2026, într-un cămin de pe strada Salcâmilor 22/1 din Chișinău. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 20:47.Conform informațiilor preliminare, flăcări deschise și fum dens au fost observate la etajul doi al clădirii cu cinci nivele. La fața locului au intervenit trei echipe de pompieri și salvatori.În timpul intervenției, salvatorii au descoperit pe balconul camerei afectate de incendiu cadavrul parțial carbonizat al unui bărbat în vârstă de 61 de ani.Incendiul a fost localizat la ora 20:58 și lichidat complet la ora 22:14. Focul a distrus bunurile materiale din interiorul unei încăperi cu suprafața de aproximativ 18 metri pătrați.Pentru a evita intoxicarea cu fum, pompierii au evacuat din cămin 27 de persoane, dintre care șase minori. Potrivit IGSU, 12 persoane au fost evacuate prin scara interioară a clădirii, iar alte 11 au fost salvate cu ajutorul autoscării de intervenție.Circumstanțele și cauza izbucnirii incendiului urmează să fie stabilite de specialiști.Datele Inspectoratul General pentru Situații de Urgență arată că, de la începutul anului 2026, în Republica Moldova au fost înregistrate 427 de incendii, în urma cărora 57 de persoane și-au pierdut viața.

Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la petrol, provocată de conflictul militar din Orientul Mijlociu.Decizia a fost aprobată astăzi de Cabinetul de miniștri, la inițiativa Centrul Național de Management al Crizelor, după o serie de ședințe operative în care au fost analizate riscurile pentru securitatea energetică, economia țării și siguranța cetățenilor.Premierul Alexandru Munteanu a declarat că autoritățile monitorizează evoluțiile din regiune încă de sâmbătă, când au fost lansate operațiuni militare de către Statele Unite ale Americii și Israel în Golful Persic.„De sâmbătă am înțeles că este o criză majoră, un război despre care nu știm cât va dura. Unele rute de aprovizionare s-au modificat, iar prețul petrolului Brent a depășit deja 80 de dolari pe baril. Este o criză globală care afectează întreaga lume și ne afectează și pe noi”, a declarat premierul.Potrivit acestuia, autoritățile au activat imediat mecanismele naționale de gestionare a crizelor și au elaborat un plan de acțiuni împreună cu ministerele și instituțiile responsabile, în condițiile în care incertitudinea privind evoluția conflictului rămâne ridicată.În cadrul analizei realizate de Centrul Național de Management al Crizelor, au fost evaluate trei domenii prioritare: securitatea energetică și rutele de aprovizionare; impactul economic, inclusiv evoluția prețurilor; securitatea statului și siguranța cetățenilor.Autoritățile au anunțat mai multe măsuri preventive. Printre acestea se numără asigurarea stocurilor minime de rezervă pentru produsele petroliere, cu accent pe terminalul petrolier din Portul Internațional Liber Giurgiulești, precum și limitarea exporturilor de energie electrică din surse regenerabile în anumite intervale orare, pentru protejarea sistemului energetic național.Totodată, instituțiile statului se pregătesc pentru sezonul agricol, perioadă în care consumul de motorină crește semnificativ.Reprezentanții Centrul Național de Management al Crizelor dau asigurări că alimentarea cu energie și produse petroliere continuă în regim normal și îndeamnă populația să evite achizițiile excesive.„Măsurile adoptate au caracter preventiv și sunt menite să evite orice întrerupere. Starea de alertă a fost instituită tocmai pentru a garanta stocuri suficiente și pentru a preveni eventualele lipsuri”, se arată în comunicatul instituției.Până vineri, 6 martie, ora 10:00, instituțiile responsabile trebuie să prezinte planurile de acțiune pentru gestionarea situației, cu termene cuprinse între 10 zile și 3 luni.

Mai multe state din Asia se confruntă cu probleme în aprovizionarea cu combustibil, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al închiderii strâmtorii Ormuz – una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului.Potrivit datelor din industrie, aproximativ 84% din petrolul care trece prin strâmtoarea Ormuz este destinat țărilor asiatice, iar blocarea acestei rute a declanșat temeri privind un posibil deficit de combustibil.În Thailanda, autoritățile au anunțat că rezervele de petrol ar putea acoperi necesarul pentru aproximativ două luni. În același timp, guvernul a decis interzicerea exportului de combustibil, pentru a proteja piața internă.Pe fondul acestor temeri, turiștii și localnicii au început să cumpere masiv benzină, în special în zone turistice precum Samui și Phuket, unde oamenii umplu canistre și chiar sticle cu combustibil. În unele stații de alimentare au fost introduse restricții privind vânzarea benzinei în recipiente.O situație similară se înregistrează și în Sri Lanka, unde la stațiile de alimentare s-au format cozi de kilometri, pe fondul panicii generate de posibila lipsă de carburant.Îngrijorări există și în Vietnam, după ce importatorul PV Gas Trading a anunțat suspendarea livrărilor de gaz lichefiat, invocând probleme ale furnizorilor din Orientul Mijlociu și riscurile pentru transportul maritim. Experții din industrie recomandă autorităților să majoreze rezervele interne, să limiteze exporturile și să ajusteze flexibil prețurile, pentru a preveni o criză energetică.

Discuțiile privind reluarea importurilor de gaz rusesc ar putea reveni pe agenda Uniunii Europene, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al creșterii puternice a prețurilor la energie. Declarația a fost făcută de ministrul Energiei din Norvegia, Terje Aasland, citat de Reuters.Oficialul norvegian a afirmat, în cadrul unei conferințe desfășurate la Oslo, că situația geopolitică din ultimele zile ar putea determina statele europene să redeschidă dezbaterea privind securitatea energetică.„UE a fost foarte clară în privința dorinței de a se elibera de petrolul și gazul rusesc, însă evenimentele din ultimele trei-patru zile au fost complicate. Având în vedere contextul geopolitic actual, cred că această discuție va reveni”, a declarat ministrul.În același timp, prețurile gazelor naturale în Europa au crescut brusc în această săptămână, înregistrând o majorare de aproximativ 75% și atingând cel mai ridicat nivel din ultimii ani.Situația a fost agravată după ce Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaz natural lichefiat (GNL), a suspendat luni producția.Reamintim că, în urmă cu mai puțin de o lună, statele membre ale Uniunea Europeană au aprobat definitiv un plan de eliminare treptată a importurilor de gaz din Rusia până la sfârșitul anului 2027.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție în comun cu procurorii mun. Chișinău anunță reținerea în flagrant a patru persoane, în momentul primirii sub control a unei mite în valoare de 40.000 de euro. Reținerea a avut loc în sectorul Rîșcani al capitalei, la scurt timp după transmiterea sumei, documentată de ofițerii anticorupție.Potrivit materialelor cauzei, bănuiții ar fi pretins anterior suma menționată, susținând că ar avea influență asupra unor persoane publice pentru a le determina să adopte o decizie favorabilă într-un dosar penal. Mai exact, aceștia ar fi promis că pot facilita liberarea de pedeapsă penală a unei persoane condamnate în primă instanță.Transmiterea banilor a avut loc sub controlul ofițerilor CNA. În urma perchezițiilor efectuate, a fost ridicată întreaga sumă de 40.000 de euro, precum și dispozitive electronice utilizate pentru realizarea înțelegerii prealabile privind comiterea infracțiunii.Cele patru persoane au fost reținute pentru 72 de ore și urmează a fi plasate în izolatorul de urmărire penală al CNA.

O persoană a fost salvată de pompieri în urma unui incendiu izbucnit într-un apartament din sectorul Râșcani al capitalei. Intervenția a avut loc în dimineața zilei de marți, pe strada Nicolae Dimo.Potrivit Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 10:20. Persoana care a solicitat ajutorul a anunțat că într-un apartament dintr-un bloc de locuit de pe strada Nicolae Dimo nr. 18 a izbucnit un incendiu, iar în interior se afla o persoană blocată.La fața locului au fost trimise cinci echipe de salvatori și pompieri. Ajunși la destinație, aceștia au stabilit că flăcările au cuprins un apartament situat la etajul patru al clădirii, existând riscul ca focul să se extindă și la locuințele vecine.Pompierii au reușit să localizeze incendiul la ora 10:36, iar datorită intervenției prompte focul nu s-a răspândit. Totodată, salvatorii au reușit să evacueze și să salveze persoana care se afla în interiorul apartamentului cuprins de flăcări.Potrivit IGSU, alte victime nu au fost raportate.Incendiul a fost lichidat complet la ora 10:52, iar circumstanțele și cauza producerii acestuia urmează să fie stabilite de specialiști.

Cristina Moșin, administrator al SRL „Fertil Med” și al clinicii private „Alternativa Clinic”, și Veaceslav Moșin, fondatorul companiei și medic în cadrul instituției, sunt vizați într-un dosar penal complex instrumentat de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în care acuzațiile formulate împotriva lor includ infracțiuni grave pentru care legea prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare, transmite Telegraph.md. În paralel cu procedurile penale, cei doi au inițiat un demers la Curtea Constituțională, contestând prevederi din legislația adoptată de majoritatea parlamentară PAS, care constituie temeiul juridic al acuzațiilor formulate în dosar.Potrivit actelor procesuale, ordonanțele de punere sub învinuire au fost emise la 13 martie 2025, după perchezițiile desfășurate cu o săptămână înainte, la 6 martie 2025, la sediul clinicii și la domiciliile celor doi. În urma acțiunilor de urmărire penală, procurorii au ridicat documente, suporturi informaționale și sume importante de bani considerate relevante pentru dosarul pornit în decembrie 2024. Ancheta vizează activitatea desfășurată în cadrul „Alternativa Clinic”, unde ar fi fost prestate servicii de fertilizare in vitro și proceduri medicale conexe fără autorizațiile obligatorii prevăzute de legislație.Cristina Moșin este învinuit pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.158 alin.(3) lit.c) din Codul penal — trafic de organe, țesuturi și celule umane săvârșit în scopul obținerii unui venit, în circumstanțe agravante — infracțiune pentru care legea prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare. De asemenea, aceasta este învinuit pentru infracțiunea prevăzută de art.241 alin.(2) lit.f) din Codul penal — practicarea ilegală a activității de întreprinzător. Veaceslav Moșin este vizat în același dosar pentru participarea la aceleași fapte, fiind indicat că ar fi organizat și coordonat activitatea împreună cu administratorul clinicii.În materialele cauzei se menționează că instituția medicală ar fi funcționat fără autorizația specială emisă de Ministerul Sănătății la propunerea Agenției de Transplant, autorizație obligatorie pentru activitățile de reproducere asistată medicală și pentru manipularea celulelor reproductive umane. Procurorii susțin că activitatea ar fi fost desfășurată începând cu anul 2023, deși obligația de autorizare este în vigoare din 1 ianuarie 2023, iar instituția nu era inclusă în registrul prestatorilor autorizați.Argumentele indică și faptul că sediul clinicii ar fi fost amenajat într-o clădire care anterior avea destinație de restaurant și nu era proiectată pentru activități medicale, ceea ce a ridicat suplimentar suspiciuni privind respectarea cerințelor legale și sanitare. Totodată, anchetatorii au constatat existența unor venituri semnificative provenite din activitatea clinicii, inclusiv sume descoperite în timpul perchezițiilor, considerate de acuzare ca fiind rezultate din activități desfășurate fără autorizare și fără respectarea legislației fiscale.Un element important îl constituie faptul că „Alternativa Clinic” ar fi semnat contracte cu instituții publice, inclusiv cu Compania Națională de Asigurări în Medicină, în valoare de aproximativ 1,58 milioane de lei pentru furnizarea de servicii FIV, deși nu deținea autorizațiile necesare. În apariții publice ulterioare dezvăluirilor din presă, Veaceslav Moșin și Cristina Moșin au negat că ar fi desfășurat activități ilegale, însă au recunoscut că nu dețin autorizația pentru transplant, susținând că procedurile de autorizare nu ar fi fost funcționale la nivel instituțional.Pentru redacția Telegraph, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a confirmat că dosarul a ajuns în faza de trimitere în instanța de judecată, însă se așteaptă decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova.Motivul principal pentru care au atacat legea la Curtea Constituțională este legat direct de acuzațiile penale. În sesizările depuse, aceștia contestă prevederile introduse prin Legea nr.339/2022, votată de majoritatea PAS, care au modificat cadrul normativ privind sănătatea reproducerii și autorizarea activităților ce implică celule reproductive umane. Apărarea susține că legea ar fi introdus obligații noi și sancțiuni severe fără a prevedea o perioadă tranzitorie clară pentru conformare, ceea ce ar fi generat o situație de insecuritate juridică și ar fi permis aplicarea retroactivă a normelor în detrimentul prestatorilor existenți pe piață.În documente se arată că, deși legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, mecanismele administrative necesare pentru obținerea autorizațiilor nu ar fi fost operaționale, iar autoritățile nu ar fi aprobat procedurile secundare indispensabile. Se invocă faptul că instituțiile medicale ar fi depus solicitări pentru autorizare, dar nu ar fi primit răspunsuri funcționale sau proceduri aplicabile, ceea ce ar fi creat un blocaj administrativ generalizat. Apărarea mai susține că, în aceste condiții, incriminarea penală a activității ar încălca principiul previzibilității legii și libertatea activității de întreprinzător garantată de Constituție.Prin urmare, scopul excepției de neconstituționalitate este înlăturarea temeiului juridic al acuzațiilor penale. Dacă prevederile contestate ar fi declarate neconstituționale sau ar fi interpretate în sens favorabil, acest lucru ar putea influența direct dosarul penal, inclusiv prin excluderea răspunderii pentru activitatea desfășurată fără autorizațiile prevăzute de legea contestată. Instanța de judecată a admis ridicarea excepției și a transmis sesizarea Curții Constituționale, reținând că normele contestate sunt relevante pentru cauza penală și că rezultatul controlului de constituționalitate ar putea influența soluția finală în dosar.Cristina Moșin și Veaceslav Moșin se află astfel într-o situație juridică cu miză majoră: pe de o parte, sunt cercetați pentru infracțiuni grave, inclusiv trafic de organe, țesuturi și celule umane — faptă pentru care legea prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare — precum și pentru practicarea ilegală a activității de întreprinzător, iar pe de altă parte încearcă să obțină, prin Curtea Constituțională, anularea cadrului legal adoptat de majoritatea parlamentară PAS care a stat la baza anchetei penale împotriva lor.Redacția Telegraph a transmis o solicitare oficială de informații și un drept la replică persoanelor vizate, pentru a clarifica aceste aspecte și eventualele contradicții dintre pozițiile exprimate anterior și demersul de contestare a legii la Curtea Constituțională. În cazul în care va fi oferit un punct de vedere oficial, acesta va fi publicat integral.

Statele Unite le-au cerut luni cetățenilor lor din aproape tot Orientul Mijlociu "să plece imediat" din regiune cu zboruri comerciale din cauza riscurilor asociate războiului împotriva Iranului, notează Agerpres cu referire la AFP.Avertismentul se aplică pentru 14 țări din regiune, inclusiv Egipt, Arabia Saudită, Irak și Siria, conform unui aviz publicat pe X de secretarul de stat adjunct pentru afaceri consulare, Mora Namdar, și republicat de Marco Rubio.Departamentul de Stat ordonase deja personalului neesențial de la ambasadele sale, precum și familiilor acestora, să părăsească aceste țări, în special cele din Golf, unde mai multe state au fost atacate de Iran ca represalii pentru atacurile americano-israeliene.Multe țări din regiune găzduiesc baze militare americane.Potrivit furnizorului de date aeronautice Cirium, cel puțin 1.560 de zboruri cu sosire din Orientul Mijlociu din 3.779 au fost anulate luni, după 2.000 de anulări duminică din 4.000.

Pompierii au intervenit în dimineața zilei de 3 martie la sediul Ministerul Sănătății al Republicii Moldova din Chișinău, după ce a fost observat fum dens într-un birou al instituției.Potrivit Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 09:16. Fumul provenea dintr-un birou situat la etajul doi al clădirii Ministerului Sănătății de pe strada Vasile Alecsandri nr. 2.La fața locului au fost mobilizate echipe de salvatori și pompieri conform nivelului sporit de intervenție.În urma verificărilor efectuate, specialiștii au stabilit că un calculator dintr-un birou de serviciu a luat foc, iar etajul a fost inundat cu fum. Incendiul a fost stins rapid de angajații instituției cu ajutorul mijloacelor primare de intervenție, înainte ca flăcările să se extindă.Potrivit IGSU, forțele de intervenție au gestionat situația, iar persoanele aflate în clădire au ieșit singure în siguranță. Din fericire, nimeni nu a avut de suferit.Datorită intervenției rapide, nivelul sporit de intervenție a fost ulterior anulat.Autoritățile urmează să stabilească circumstanțele și cauza exactă a izbucnirii incendiului.

Iranul ar avea suficient combustibil nuclear pentru a produce până la 11 bombe atomice, potrivit declarațiilor făcute de emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff.Acesta a afirmat că reprezentanții iranieni au recunoscut acest lucru chiar în timpul primei runde de negocieri cu delegația americană.Potrivit lui Witkoff, negociatorii iranieni au declarat deschis că dețin aproximativ 460 de kilograme de combustibil nuclear îmbogățit la 60%, cantitate care ar putea fi folosită pentru fabricarea a 11 bombe nucleare.„La prima întâlnire, ambii negociatori iranieni ne-au spus direct și fără rețineri că au 460 de kilograme de combustibil nuclear îmbogățit la 60% și că știu că din acesta pot fi fabricate 11 bombe nucleare. Aceasta a fost poziția lor de pornire în negocieri”, a declarat Witkoff.Oficialul american a mai spus că delegația iraniană era „mândră” că a reușit să ocolească protocoalele internaționale de control pentru a ajunge la acest nivel de îmbogățire a uraniului.Witkoff a descris și ultimele încercări eșuate de a ajunge la un acord nuclear cu Teheranul. El a menționat că președintele Donald Trump l-a trimis împreună cu Jared Kushner la negocieri la Geneva pentru a testa dacă Iranul este dispus să accepte o înțelegere care să răspundă intereselor Statelor Unite.În cadrul discuțiilor, delegația americană ar fi propus un moratoriu de zece ani asupra îmbogățirii uraniului, oferind în schimb combustibil nuclear pentru programul energetic al Iranului.„Am discutat cu ei despre renunțarea completă la îmbogățirea uraniului timp de zece ani, iar noi am fi plătit combustibilul. Au respins oferta, iar în acel moment ne-am dat seama că nu au alte planuri decât să păstreze îmbogățirea pentru producerea armelor”, a spus Witkoff.Potrivit acestuia, delegația americană a înțeles încă de la finalul celei de-a doua runde de negocieri că șansele pentru un acord sunt minime, însă a revenit la o a treia întâlnire ca ultimă încercare. „Nu a existat niciun rezultat pozitiv”, a precizat el.Anterior, autoritățile de la Washington au declarat că scopul operațiunii militare împotriva Iranului este să garanteze că statul din Orientul Mijlociu nu va obține niciodată arme nucleare. De asemenea, SUA urmăresc distrugerea completă a arsenalului de rachete al Iranului și eliminarea industriei sale de rachete.Între timp, agenția Bloomberg a relatat, citând surse, că Emiratele Arabe Unite și Qatar încearcă prin intermediul aliaților să-l convingă pe Donald Trump să opteze pentru o soluție diplomatică în conflictul cu Iranul.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat o nouă strategie privind rolul armelor nucleare franceze în securitatea Europei, în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre liderii europeni și administrația președintelui american Donald Trump.Într-un discurs susținut la o bază de submarine din regiunea Bretania, liderul francez a anunțat că a ordonat creșterea numărului de focoase nucleare din arsenalul Franței. Totodată, autoritățile franceze nu vor mai face publice datele privind dimensiunea acestui arsenal.„Traversăm o perioadă de tulburări geopolitice, asociate cu riscuri majore”, a declarat Macron, subliniind că modelul de descurajare nucleară al Franței trebuie „consolidat”.Președintele francez a accentuat că descurajarea nucleară a Franței este „fiabilă și eficientă”, avertizând că orice stat care ar îndrăzni să atace Franța ar trebui să fie conștient de „prețul insuportabil” pe care îl va plăti.„Pentru a fi liberi, trebuie să fim temuți. Iar pentru a fi temuți, trebuie să fim puternici”, a afirmat liderul de la Paris.Declarațiile vin pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale liderilor europeni privind garanțiile de securitate oferite de Statele Unite prin umbrela nucleară. În prezent, Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană.În același timp, Franța și Regatul Unit au semnat în luna iulie o declarație comună care prevede coordonarea forțelor nucleare ale celor două state, acestea urmând însă să rămână independente. Londra, deși nu mai face parte din Uniunea Europeană, rămâne un aliat important în cadrul NATO.Potrivit presei internaționale, în Europa au început discuții privind dezvoltarea sau extinderea capacităților nucleare pentru prima dată de la finalul Războiul Rece, pe fondul temerilor că statele europene ar putea fi nevoite să își asigure singure securitatea în fața amenințărilor venite din partea Rusiei, care deține cel mai mare arsenal nuclear din lume.

De la 1 martie a intrat în vigoare legea privind majorarea plafonului de înregistrare ca plătitor de TVA, inițiativă promovată de fracțiunea Partidului  Nostru în cadrul programului său electoral. Anunțul a fost făcut de deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, care este membru al Comisiei pentru economie, buget și finanțe.Potrivit acestuia, fracțiunea a propus inițial majorarea plafonului până la 3,2 milioane de lei cifră de afaceri anuală. În urma discuțiilor, a fost acceptată o variantă mai redusă, stabilind plafonul la 1,7 milioane de lei.„Ce înseamnă aceasta? Că antreprenorii moldoveni care nu depășesc cifra de afaceri de 1,7 milioane de lei anual nu sunt obligați să se înregistreze în calitate de plătitor de TVA. De ce este important? Pentru că, prin această modificare, noi reducem presiunea administrativă, lăsăm mai mulți bani în circuitul de afaceri și creăm condiții reale pentru creștere și stabilitate”, a explicat deputatul.Constantin Cuiumju a precizat că modificarea va reduce povara administrativă pentru întreprinderile mici și va oferi un impuls dezvoltării mediului de afaceri din Republica Moldova.„Micile afaceri au nevoie de aer, nu de birocrație. Prin această modificare reducem presiunea administrativă, lăsăm mai mulți bani în circuitul afacerii și creăm condiții reale pentru creștere și stabilitate. Este un pas concret pentru susținerea antreprenorilor moldoveni”, a declarat deputatul.Până în prezent plafonul a fost de 1,2 milioane lei. Acesta a fost stabilit în anul 2018 și a fost depășit în timp, inflația crescând cu aproximativ 90% de atunci.

Primarul general al Chișinău, Ion Ceban, a comentat situația de la Durlești, unde primărița și viceprimarul orașului au fost plasați în arest într-un dosar privind presupuse fraude cu terenuri publice.În cadrul ședinței serviciilor municipale, Ceban a declarat că justiția trebuie să își facă datoria, însă a calificat evoluțiile de la Primăria Durlești drept o posibilă tentativă de preluare politică a instituției.„Justiția să-și facă treaba, însă ceea ce urmează în Primăria Durlești reprezintă un atac raider asupra conducerii primăriei din partea PAS și o tentativă de a pune, cu orice preț, un reprezentant al acestui partid în fruntea primăriei”, a declarat edilul.Potrivit lui Ceban, astfel de acțiuni ar face parte dintr-o strategie mai amplă de preluare a conducerii mai multor primării din țară.„Suntem împotriva acestor atacuri gândite de PAS asupra primăriilor și a încercărilor de a prelua conducerea acestora prin dosare, șantaj, procuratură, CNA, ANI și alte măsuri abuzive îndreptate împotriva primarilor”, a afirmat primarul capitalei.Totodată, liderul Mișcarea Alternativa Națională a declarat că el și formațiunea pe care o conduce se disociază de astfel de acțiuni, despre care spune că ar fi îndreptate împotriva aleșilor locali. În același context, acesta a sugerat că acțiunile ar avea loc, potrivit unor primari, la indicațiile directe ale președintei Maia Sandu.Declarațiile vin după ce primărița din Durlești, Eleonora Șaran, și viceprimarul Mihai Enachi au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile într-un dosar ce vizează presupuse scheme de înstrăinare ilegală a unor terenuri. Alte persoane vizate în dosar se află în arest la domiciliu.