Poliția desfășoară, la această oră, acțiuni de urmărire penală într-o localitate din raionul Anenii Noi, într-un dosar pornit inițial pe cazul dispariției unui bărbat.Potrivit oamenilor legii, în urma măsurilor speciale de investigație, principala versiune luată în calcul este omorul. Ca urmare a probelor acumulate, suspectul principal a fost reținut, alături de complicea acestuia – concubina bărbatului.În prezent, pe caz sunt desfășurate alte acțiuni procesuale, menite să stabilească toate circumstanțele producerii faptei.Poliția anunță că va reveni ulterior cu detalii suplimentare, pe măsură ce ancheta avansează.

Incidentul răsunător produs la Inspectoratul de Poliție Centru din Chișinău, unde au fost trase focuri de armă, continuă să stârnească reacții și controverse, inclusiv în rândul clasei politice. În timp ce cazul ridică semne serioase de întrebare privind siguranța și disciplina în cadrul unei instituții de forță, deputatul PAS Radu Marian a minimalizat importanța subiectului, afirmând că „se mai întâmplă” și că „nu trebuie să fie făcut circ” dintr-un asemenea incident.Invitat în studioul Vocea Basarabiei, parlamentarul a declarat că nu a urmărit atent cazul, dar a subliniat că investigarea situației trebuie lăsată în seama Poliției.„Nu am urmărit foarte atent această știre, dar cred că este foarte important să nu fie făcut circ din fiecare incident. Pentru că se întâmplă. Există organe abilitate. Există Poliția care trebuie să investigheze”, a spus Radu Marian.Totodată, deputatul PAS a admis că Poliția a reacționat tardiv, oferind explicații publice abia după ce informațiile au apărut pe rețelele de socializare. „Da, într-adevăr, trebuia Poliția să se acționeze mai rapid”, a mai declarat Marian.Într-un comunicat oficial, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat că s-a autosesizat după apariția informațiilor în spațiul public și că a sesizat Procuratura pentru a exclude orice suspiciune de mușamalizare. De asemenea, a fost dispusă o anchetă disciplinară de serviciu.Potrivit IGP, arma de serviciu a polițistului implicat se afla în unitatea de gardă, iar la fața locului au fost identificate trei cartușe. Conform declarațiilor preliminare, focurile ar fi fost trase dintr-o armă personală, deținută legal, care ar fi avut defecțiuni — aspecte ce urmează a fi verificate prin expertiză.Poliția susține că în momentul incidentului nu au existat conflicte între angajați sau persoane civile în sediul IP Centru. Cu toate acestea, din funcție au fost eliberați atât polițistul vizat, cât și conducerea inspectoratului — șeful și șeful adjunct.Cazul a intrat în atenția publică după ce deputatul Vasile Costiuc a declarat că, în incinta IP Centru, ar fi fost trase circa 30 de focuri de armă, acuzând conducerea Poliției și guvernarea de tentative de mușamalizare. Deși IGP respinge aceste afirmații, amploarea incidentului și reacțiile rezervate ale unor reprezentanți ai puterii continuă să alimenteze suspiciuni și nemulțumiri în societate.

Salvatorii și pompierii din nordul Republicii Moldova au intervenit în după-amiaza zilei de 22 decembrie 2025 în urma unui accident rutier produs în apropierea satului Nicoreni, raionul Drochia, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 16:55. Potrivit informațiilor preliminare, un automobil de model Nissan Primera s-a tamponat frontal cu un Ford Transit. În urma impactului, unul dintre conducătorii auto, un bărbat în vârstă de 36 de ani, a rămas blocat în interiorul mașinii avariate.Pentru efectuarea lucrărilor de descarcerare, la fața locului a intervenit o echipă de salvatori și pompieri, care, cu ajutorul echipamentului specializat, a reușit deblocarea victimei. Ulterior, bărbatul a fost preluat de echipajul medical și transportat la spitalul raional pentru îngrijiri medicale.Totodată, potrivit IGSU, în urma accidentului alte patru persoane au suferit diverse traumatisme. Acestea au primit îngrijirile necesare la fața locului.Cauza și circumstanțele producerii accidentului urmează să fie stabilite de organele de resort. În același timp, IGSU precizează că, în ultimele 24 de ore, salvatorii și pompierii au intervenit în 28 de situații de risc la nivel național.

Agenția Servicii Publice (ASP) anunță că, în anul 2026, în Republica Moldova va fi pus în circulație un nou model de permis de conducere, elaborat și aprobat în cadrul Programului de armonizare a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene. Potrivit instituției, permisele de conducere aflate deja în circulație vor rămâne valabile până la expirarea termenului înscris pe acestea.Noul permis de conducere urmează să fie introdus după îndeplinirea tuturor condițiilor tehnice necesare, însă nu mai târziu de data de 31 mai 2026. Data exactă de la care cetățenii vor putea solicita eliberarea noului document va fi comunicată ulterior de către ASP.Ce aduce nou permisul de conducerePotrivit ASP, noul document va avea un design actualizat și un nivel sporit de securitate împotriva falsificării. Printre principalele noutăți se numără: introducerea unui cod QR, care va permite verificarea rapidă și sigură a autenticității permisului și a datelor înscrise, prin intermediul Portalului guvernamental de verificare a datelor – verifica.gov.md; extinderea informațiilor privind eventualele restricții medicale ale conducătorilor auto.Autoritățile subliniază că aceste modificări contribuie la digitalizarea serviciilor publice și la verificarea imediată a veridicității documentelor.Ce se întâmplă cu permisele deja eliberateASP precizează că nu este necesară schimbarea permiselor de conducere aflate în circulație. Situația acestora este următoarea: permisele de model 1995 rămân valabile; permisele de model 2015 și 2019 sunt valabile până la data expirării; permisele de model 2008 nu mai sunt valabile, întrucât termenul lor de valabilitate a expirat.Noul permis va fi eliberat treptat, în paralel cu utilizarea documentelor existente, fără a fi organizată o preschimbare în masă.Introducerea noului model de permis de conducere face parte din procesul de modernizare a serviciilor publice și de aliniere a Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene. Agenția Servicii Publice va informa publicul, în timp util, despre lansarea oficială a eliberării noului document.

Dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc a ajuns, din nou, în atenția presei occidentale. Publicația independentă italiană „Il Giornale d’Italia” avertizează despre derapajele din reforma justiției de la Chișinău și pune sub semnul întrebării metodele la care s-a recurs în examinarea cauzei în care este vizat fostul lider PDM. Jurnaliștii italieni vorbesc, cu referire la experți naționali și internaționali, că rivalii șefei statului, Maia Sandu, au devenit țintele „luptei împotriva corupției”, informează Telegraph.md. „Criticii pun sub semnul întrebării atât metodele, cât și țintele „luptei împotriva corupției”. Țintele sunt foști politicieni și rivali ai Maiei Sandu, care nu mai sunt la guvernare. Totuși, în cinci ani nu a fost deschis niciun dosar împotriva formațiunii de la guvernare Partidul Acțiune și Solidaritate sau a funcționarilor guvernamentali. Autoritățile moldovene laudă dosarul împotriva fostului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, privind „furtul miliardului”, drept cel mai prestigios rezultat al lor. În 2014–2015, aproximativ un miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar, iar Plahotniuc a fost suspectul. Plahotniuc este un oligarh moldovean important și o figură politică controversată. Dar nu a deținut nicio funcție guvernamentală de șase ani, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la aplicabilitatea „luptei împotriva corupției”. Presiunea intensă asupra foștilor rivali ai Maiei Sandu seamănă mai degrabă cu o reprimare a opoziției decât cu o combatere a funcționarilor corupți. În plus, pe măsură ce ancheta avansează, observatori interni și internaționali avertizează că traiectoria sa ar putea submina încrederea în investigație și în întregul sistem”, se arată în articolul din „Il Giornale d’Italia”, semnat de Pietro Stramezzi și intitulat „Moldova, lupta împotriva corupției sau reprimarea opoziției? Experții se tem pentru independența justiției într-o țară candidată la UE”.Publicația italiană scrie și despre suspiciunile ce planează asupra modului cum decurge examinarea dosarului Plahotniuc și asupra integrității unor judecători.„Avocații lui Plahotniuc s-au plâns că apărării i s-a acordat foarte puțin timp pentru a examina un dosar vechi de un deceniu, care cuprinde 97 de volume a câte 300–400 de pagini fiecare, în timp ce procurorii au avut ani la dispoziție. Instanța a respins majoritatea martorilor apărării, inclusiv pe cei-cheie. Acest lucru a ridicat suspiciuni de părtinire. Separarea cazului Plahotniuc într-o procedură distinctă a făcut imposibilă urmărirea tuturor fluxurilor financiare și a beneficiarilor. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, monitorizând alegerile moldovenești din toamna anului 2025, a avertizat asupra „riscului unui control politic ocult asupra deciziilor judiciare”. Acest risc este real: doi judecători care gestionează cazuri de „anticorupție” de mare profil, inclusiv cel al lui Plahotniuc, sunt candidați pentru a conduce Camera Judiciară Supremă (Curtea Supremă a Justiției). Carierele lor depind acum de un dosar care ar putea avea conotații politice”, scrie publicația italiană.Jurnaliștii occidentali mai atrag atenția și asupra faptului că în UE crește tot mai mult scepticismul față de reformele din justiție.„În pofida sprijinului public al liderilor UE pentru agenda Maiei Sandu, scepticismul față de reformele guvernului său crește în culise. Fondul Monetar Internațional a refuzat să acorde Moldovei două tranșe în toamna anului 2025, invocând probleme ale sistemului judiciar și reforme eșuate ale procuraturii. Neîncrederea a crescut după ce șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a anunțat că a suspendat mai multe dosare de corupție de nivel înalt în 2024. (…) Guvernul moldovean a lansat reforme radicale, în special în domeniul justiției. Însă experții spun că direcția efectivă a acestor reforme se abate semnificativ de la scopurile declarate. În loc să creeze mai întâi mecanisme pentru a izola instanțele de controlul guvernamental, autoritățile au început cu „verificarea” judecătorilor și procurorilor. Oficialii au prezentat auditul drept o modalitate de a epura elementele corupte. În practică, acesta permite guvernului să păstreze doar judecătorii loiali, sub pretextul luptei împotriva corupției. Reprimarea, nu schimbarea instituțională, a devenit primul pas”, se mai arată în articol.Publicația italiană sugerează că, de acum încolo, Bruxelles va fi mai dură în criticile pe care le va formula.„Moldova a atras rareori atenția Europei. Însă, pe măsură ce caută aderarea la UE, Bruxelles-ul nu mai poate ignora ceea ce se întâmplă acolo. A închide ochii ar legitima abuzurile și ar trăda standardele europene de guvernanță. Aceste carențe instituționale îndepărtează și mai mult Moldova de integrarea în UE. Ignorarea lor ar stabili un precedent periculos, punând în pericol principiile fundamentale ale UE privind statul de drept și independența justiției”, se arată în concluzia făcută de publicația italiană.

Armata rusă a atacat în noaptea de 23 decembrie infrastructura regiunii Odesa, folosind drone de atac. În urma loviturilor, o navă civilă a fost incendiată în port, iar peste 100 de locuințe au fost avariate. Din fericire, nu au fost raportate victime.Potrivit informațiilor transmise de Procuratura regională Odesa, citate de UNIAN, forțele armate ale Federației Ruse au vizat obiective de infrastructură critică. Totodată, au fost afectate și obiective civile: un bloc privat cu două etaje a fost parțial distrus, iar un garaj a fost avariat. La fața locului activează procurori și polițiști, fiind inițiată o anchetă penală pentru crime de război (art. 438 alin. 1 Cod penal al Ucrainei).Șeful Administrației Militare Regionale Odesa, Oleg Kiper, a declarat că a fost vorba despre o nouă lovitură masivă cu drone asupra sudului regiunii. În zonele afectate au fost înregistrate pagube la infrastructura energetică, portuară, de transport, industrială și rezidențială.Într-unul dintre raioane au fost avariate un cargo civil, un depozit și acoperișul unei case cu două etaje. Într-o altă zonă, ferestrele și acoperișurile a 122 de case particulare au fost deteriorate, iar alte trei blocuri au rămas cu geamurile sparte. De asemenea, a fost avariat un depozit nefuncțional.„În zonele lovite se înregistrează întreruperi de energie electrică. Infrastructura critică este alimentată de generatoare, iar punctele de reziliență au fost activate. Aproximativ 900 de persoane au solicitat deja ajutor”, a precizat Oleg Kiper, menționând că intervențiile sunt îngreunate de alertele aeriene repetate.Serviciul pentru Situații de Urgență din regiune a confirmat că, pe parcursul nopții, au izbucnit mai multe incendii, inclusiv pe o navă civilă și într-un depozit al unei întreprinderi private. De asemenea, a ars acoperișul unei locuințe, iar un garaj din sectorul privat a fost distrus. Toate incendiile au fost între timp lichidate.Amintim că Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022, iar regiunea Odesa este frecvent vizată de atacuri asupra porturilor și infrastructurii energetice. În noaptea de 22 decembrie, un atac similar a lăsat o parte din Odesa fără electricitate și s-a soldat cu rănirea unui bărbat de 30 de ani.

Poliția continuă acțiunile de prevenire și combatere a traficului de droguri, cu accent pe reducerea riscurilor asociate acestui fenomen, în special în rândul tinerilor.Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliției, în perioada 15–21 decembrie, oamenii legii au desfășurat activități operative, acțiuni de informare publică și monitorizare a mediului online, urmărind identificarea timpurie a tentativelor de atragere a persoanelor în consumul, distribuirea, transportarea sau promovarea substanțelor narcotice, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale și al platformelor digitale.În urma investigațiilor și perchezițiilor efectuate la nivel național, au fost scoase din circuit substanțe narcotice în valoare totală de 7.484.838 de lei.În același interval, polițiștii au inițiat 147 de cauze contravenționale și 44 de cauze penale. Printre drogurile ridicate se numără preponderent PVP („sare”), hașiș, mefedronă, marijuana (produs final) și cocaină.Poliția subliniază că prevenirea consumului de droguri începe prin informare, responsabilitate și implicarea activă a comunității. În acest context, părinții, cadrele didactice și cetățenii sunt îndemnați să semnaleze orice comportament sau activitate suspectă care ar putea pune în pericol copiii și tinerii.

Deputatul Serghei Ivanov, președinte al Comisiei agricultură și industrie alimentară și membru al Partidului Nostru, a subliniat necesitatea unor măsuri proactive pentru a proteja fermierii de riscul insolvenței. „Noi trebuie să ne concentrăm pe prevenire, această lege este pentru cei deja aflați în insolvență, dar ce facem cu cei care riscă să ajungă în insolvență, oamenii care se străduiesc până la ultimele puteri, oameni care sunt afectați din cauza penalităților?” – a declarat Ivanov, la consultările publice pe marginea proiectului de lege privind instituirea unui moratoriu asupra urmăririi silite a bunurilor unor categorii de fermieri. Totodată, deputatul a evidențiat și importanța sprijinului financiar direct pentru agricultori: „Trebuie să lucrăm la infuzia de capital în agricultură, mai exact la producători. Dacă vor exista infuzii de capital, credeți-mă că va fi foarte bine. Și pentru bănci, și pentru distribuții și pentru tot ce urmează.” De menționat că Parlamentul examinează un proiect de lege care prevede instituirea unui moratoriu de 12 luni asupra executărilor silite pentru fermierii micro și mici afectați de calamitățile naturale din perioada 2024–2025. Scopul este prevenirea falimentelor în agricultură și menținerea stabilității socio-economice în mediul rural, afectat de secetă, înghețuri târzii, grindină și ploi torențiale, care au compromis culturile de porumb, floarea-soarelui, grâu, livezi și vii. Fracțiunea Partidului Nostru a reiterat că va susține proiecte legislative care sprijină agricultura și a făcut apel la o comunicare mai eficientă între Parlament și Executiv pentru implementarea acestor măsuri.

O instanță din Franța l-a condamnat în lipsă, la începutul lunii decembrie, pe fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, la doi ani de închisoare și la plata unei amenzi de 100.000 de euro pentru spălare de bani într-un dosar de corupție. Informația reiese dintr-o hotărâre judecătorească consultată de AFP, transmite Agerpres.Potrivit deciziei din 8 decembrie, Tribunalul corecțional din Paris a emis și un mandat de arestare pe numele lui Vlad Filat, acesta neprezentându-se la proces.În același dosar, instanța a condamnat-o și pe fosta soție a lui Filat la 18 luni de închisoare cu suspendare și o amendă de 150.000 de euro. De asemenea, cei doi vor trebui să achite, în solidar, suma de 10.000 de euro Republicii Moldova, cu titlu de daune morale.Vlad Filat, în vârstă de 56 de ani, a fost prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 2009–2013. În 2016, acesta a fost condamnat în Republica Moldova la nouă ani de închisoare pentru corupție și abuz de putere, fiind acuzat de delapidarea a 260 de milioane de dolari într-un dosar de fraudă estimat la un miliard de dolari. El a fost eliberat din detenție în 2019 și este liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), formațiune cu orientare pro-europeană.Dosarul judecat în Franța vizează fapte de spălare de bani legate de mituire a unui funcționar public străin. Conform instanței, Filat și fosta sa soție au achiziționat, în anii 2012 și 2014, mai multe proprietăți, inclusiv în regiunea Haute-Savoie din sud-estul Franței, prin intermediul unor companii și al unui interpus. Bunurile ar fi fost cumpărate cu fonduri provenite de la o companie canadiană care a obținut, în 2011, contractul pentru Loteria Națională a Republicii Moldova, în perioada în care Filat era șeful Guvernului.În motivarea sentinței, instanța a reținut că Vlad Filat „a spălat cu bună știință bani proveniți din propria corupție în timp ce conducea guvernul țării sale și, ca atare, era obligat să acționeze în interes public”. Judecătorii au subliniat că faptele trebuie analizate și în contextul „fragilității economice și al nivelului scăzut de dezvoltare al Republicii Moldova”, dar și al valorilor democratice și al transparenței promovate de partidul pro-european pe care Filat l-a condus.Totodată, instanța franceză a dispus confiscarea bunurilor imobiliare vizate în dosar. Potrivit unei surse judiciare, Vlad Filat a făcut apel la această condamnare.Sursa: Agerpres

Pompierii din capitală au intervenit în dimineața zilei de 22 decembrie 2025 pentru lichidarea unui incendiu izbucnit pe teritoriul Liceului Teoretic „Iulia Hasdeu”, situat pe strada Titulescu nr. 18 din municipiul Chișinău, anunță Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 10:43, iar la fața locului au fost trimise cinci echipaje de pompieri și salvatori. Odată ajunși, angajații IGSU au stabilit că incendiul a izbucnit la un panou electric aflat la etajul trei al clădirii. Datorită intervenției operative, focul nu s-a răspândit. Incendiul a fost localizat la ora 11:00 și lichidat complet la ora 11:07. În urma incidentului, nicio persoană nu a avut de suferit. Din clădire au fost evacuați 1.200 de elevi, 87 de cadre didactice și 10 angajați auxiliari. Procesul de evacuare s-a desfășurat organizat și a durat 2 minute și 30 de secunde, fără a fi înregistrate victime. IGSU menționează că anterior, în cadrul instituției de învățământ, au fost organizate două exerciții de evacuare, cu participarea elevilor și a personalului, fapt care a contribuit semnificativ la buna gestionare a situației de urgență. Totodată, salvatorii informează că, în ultimele 24 de ore, pompierii și salvatorii au intervenit în 23 de situații de risc pe teritoriul țării.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a publicat un comunicat oficial privind incidentul produs la Inspectoratul de Poliție Centru din Chișinău, în noaptea de 19 decembrie. Potrivit Poliției, instituția s-a autosesizat imediat după apariția informațiilor despre caz. Pentru a exclude orice suspiciune de mușamalizare, autoritățile anunță că a fost sesizată Procuratura, care examinează circumstanțele incidentului. În paralel, tot vineri, a fost dispusă o anchetă de serviciu disciplinară, menită să stabilească toate detaliile producerii acestuia. IGP precizează că, la momentul incidentului, arma din dotarea polițistului vizat se afla în unitatea de gardă și nu era asupra sa. În urma primelor examinări la fața locului, au fost depistate trei cartușe. Conform declarațiilor polițistului implicat, cele trei focuri de armă ar fi fost trase din arma sa personală, deținută legal, care ar fi avut anumite defecțiuni. Toate aceste afirmații urmează să fie verificate în cadrul anchetei, inclusiv prin expertizarea armei. De asemenea, Poliția subliniază că, în momentul producerii incidentului, în sediul Inspectoratului de Poliție Centru nu au avut loc conflicte între angajați sau persoane civile și nu s-au înregistrat împușcături în contextul unor altercații. În urma celor constatate, IGP anunță că au fost eliberați din funcție atât polițistul vizat de incident, cât și conducerea Inspectoratului de Poliție Centru — șeful și șeful adjunct. Amintim că anterior deputatul Vasile Costiuc a declarat public că, în incinta IP Centru, ar fi fost trase circa 30 de focuri de armă, în urma unui conflict între doi ofițeri, acuzând conducerea Poliției de tentative de mușamalizare și cerând demisii în lanț. Poliția respinge aceste informații și afirmă că doar ancheta procurorilor va stabili toate circumstanțele exacte ale cazului.

Circa 30 de focuri de armă ar fi fost trase în incinta Inspectoratului de Poliție Centru, în noaptea de 18 decembrie, când a fost marcată Ziua Națională a Poliției. Informația a fost făcută publică de deputatul Vasile Costiuc, care acuză conducerea Poliției că ar încerca să mușamalizeze cazul. Potrivit lui Costiuc, doi ofițeri ar fi fost implicați într-o altercație în timpul unei petreceri dedicate zilei profesionale, iar ulterior ar fi fost escortați la sediul IP Centru. Acolo, unul dintre ei ar fi deschis focul, fiind trase aproximativ 30 de gloanțe. Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a confirmat pentru Realitatea.md producerea incidentului și a precizat că a fost inițiată o anchetă de serviciu disciplinară. „A fost dispusă o anchetă de serviciu disciplinară. Cu certitudine, arma din dotare a acelui angajat era în unitatea de gardă, ceea ce exclude utilizarea armei din dotare. Se examinează versiunea utilizării unei arme personale. Este exclus să fi avut loc împușcături între angajați. În sediu era doar un singur angajat”, a declarat Cernăuțeanu. De cealaltă parte, deputatul Vasile Costiuc susține că incidentul ar fi fost mult mai grav și cere explicații publice din partea conducerii IGP. Într-o postare pe rețelele sociale, acesta afirmă că, dacă informațiile se confirmă, mai mulți șefi din Poliție ar trebui să fie demiși din funcție. Totodată, Costiuc susține că, în urma incidentului, ar fi fost sesizate structurile interne de integritate ale Ministerului Afacerilor Interne și Procuratura municipiului Chișinău, care ar fi inițiat cercetări pe acest caz. Până în prezent, autoritățile nu au oferit detalii oficiale privind existența unui dosar penal. Ancheta este în desfășurare, iar IGP urmează să vină cu informații suplimentare după finalizarea verificărilor.

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut duminică o declarație de presă la Palatul Cotroceni, în care a vorbit despre ceea ce a numit „probleme grave din justiție”, semnalate prin sesizările primite de la magistrați din întreaga țară.Șeful statului român a anunțat că, imediat după sărbători, în luna ianuarie, va iniția un referendum în cadrul corpului magistraților, cu o singură întrebare:„Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”Potrivit lui Nicușor Dan, rezultatul acestui demers va fi decisiv pentru viitorul CSM.„Dacă magistrații vor spune că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile. Dacă însă răspunsul va fi că CSM nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a declarat președintele României.Nicușor Dan a precizat că a primit sesizări de la sute de magistrați, care reclamă existența unei categorii de judecători și procurori – membri ai CSM sau șefi de instanțe – care nu ar acționa în interes public, ci în interesul unui grup restrâns din interiorul sistemului. Potrivit sesizărilor, activitatea profesională a magistraților ar depinde, în multe cazuri, de decizii discreționare ale acestor persoane.Președintele României a menționat inclusiv acuzații privind promovările la Înalta Curte de Casație și Justiție, care, potrivit magistraților semnatari, nu s-ar fi bazat pe criterii de profesionalism, ci pe obediență față de grupurile de influență din sistemul judiciar.Totodată, Nicușor Dan a atras atenția asupra faptului că, deși aproape o mie de magistrați au semnat o scrisoare prin care au cerut intervenția Președinției, foarte puțini au avut curajul să participe la discuții publice. Acesta a vorbit despre o atmosferă de teamă și presiuni în interiorul sistemului, inclusiv despre mesaje de intimidare și propuneri „nepotrivite”, precum întâlniri în locuri izolate, de teama unor eventuale repercusiuni.În acest context, șeful statului român a anunțat că luni, la ora 10:00, va avea loc o discuție publică cu magistrații care își asumă în mod deschis sesizările privind problemele din justiție, iar întâlnirile confidențiale vor fi reprogramate. De asemenea, dacă vor fi formulate acuzații publice la adresa unor persoane din sistem, va fi organizată o altă întâlnire publică, în care cei vizați să își poată prezenta punctul de vedere.Nicușor Dan a subliniat că sesizările primite nu reprezintă fapte demonstrate, ci acuzații care trebuie verificate, însă a avertizat că situația este gravă prin prisma suspiciunilor legate de integritatea sistemului judiciar. El a mai menționat că o parte dintre probleme țin de legislație, iar altele de modul de funcționare a conducerilor instanțelor, unde puterea șefilor de instanță este considerată excesivă.Declarațiile președintelui vin după ce acesta a anunțat că a urmărit integral un documentar realizat de Recorder despre justiție și că lucrează la un raport privind disfuncționalitățile sistemului, invitând magistrații să îi scrie direct despre problemele întâmpinate, cu asumare profesională.În paralel, 178 de procurori și judecători de la instituții-cheie din România – inclusiv Parchetul General, DNA, DIICOT și mai multe curți de apel – au semnat o scrisoare de susținere pentru magistrații care au vorbit public despre presiunile și problemele din sistem. Semnatarii afirmă că nu este vorba despre cazuri izolate, ci despre probleme sistemice, subliniind că „adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate”.

Ministra afacerilor externe a României, Oana-Silvia Țoiu, va întreprinde luni, 22 decembrie, o vizită de lucru în Republica Moldova, la invitația viceprim-ministrului și ministrului afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi.Vizita are loc în contextul participării oficialului român la Reuniunea șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova din străinătate, eveniment care reunește reprezentanții corpului diplomatic moldovenesc.Potrivit comunicatului Ministerului Afacerilor Externe, agenda vizitei include întrevederi cu viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, precum și cu prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu.După întrevederea de la Ministerul Afacerilor Externe, miniștrii Mihai Popșoi și Oana-Silvia Țoiu vor susține declarații de presă comune. Evenimentul este programat să aibă loc în incinta Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, situat pe strada 31 August 1989, nr. 80, începând cu ora 12:30.

Judecătoarea Marina Rusu a lansat un apel public la susținere, semnalând o problemă gravă din sistemul de justiție legată de nerespectarea drepturilor părinților care revin la muncă cu program redus, în special ale mamelor care alăptează.Într-o postare amplă pe rețelele sociale, magistrata precizează că este mamă a șapte copii, dintre care cinci sunt minori, iar doi sunt alăptați la sân, cea mai mică neavând încă doi ani. În aceste condiții, ea a revenit la serviciu cu program redus de patru ore pe zi, conform prevederilor legale, beneficiind și de pauza necesară pentru alăptare.Potrivit Marinei Rusu, în practică, situația este diferită: volumul de muncă repartizat este identic cu cel al judecătorilor care activează opt ore pe zi, fiind astfel pusă zilnic în fața unei alegeri dificile — fie să plece la timp și să lase munca neterminată, fie să rămână peste program, în detrimentul sănătății sale și al copiilor.Judecătoarea susține că a existat zile în care a fost nevoită să rămână la serviciu până seara târziu pentru a examina dosare și a motiva hotărâri, în timp ce acasă o așteptau copiii. Ea subliniază că dreptul la alăptare este un drept al copilului și al mamei, nu un privilegiu opțional.Marina Rusu afirmă că a sesizat instituțiile competente, solicitând ajustarea volumului de muncă proporțional cu timpul de lucru achitat, însă examinarea problemei ar fi fost suspendată pe termen nedeterminat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În lipsa unei soluții, magistrata a decis să se adreseze 29 de organizații naționale și internaționale, calificând situația drept „o problemă de sistem”.Totodată, ea atrage atenția că regulamentele actuale nu prevăd clar situația judecătorilor care revin la muncă cu program redus, menționând că nu este doar o problemă a femeilor, ci și a bărbaților, tații având același drept de a fi alături de copii.În acest context, judecătoarea a anunțat un protest tăcut, programat pentru luni, 22 decembrie, la ora 10:00, în fața Consiliului Superior al Magistraturii, pe strada Mihai Eminescu nr. 5 din Chișinău. Ea subliniază că acțiunea nu este îndreptată împotriva unei persoane sau instituții, ci reprezintă un apel la solidaritate și respectarea drepturilor reale ale copiilor și părinților.„Nu vreau ca drepturile să existe doar pe hârtie. Copiii nu pot aștepta, iar alăptarea nu poate fi amânată”, a transmis Marina Rusu, îndemnând cetățenii care consideră situația nedreaptă să fie prezenți și să își exprime sprijinul.

Trei persoane, dintre care două minore, au suferit intoxicație cu monoxid de carbon, emanat de la o sobă de încălzit defectă. Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 21 decembrie 2025, într-o gospodărie din localitatea Puhoi, raionul Ialoveni, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 04:52. Potrivit informațiilor preliminare, o femeie în vârstă de 60 de ani și nepoatele sale, de 12 și 9 ani, au prezentat semne de intoxicație cu produsele de ardere. Toate cele trei persoane au fost transportate la spitalul raional pentru investigații medicale, ulterior fiind externate, starea lor de sănătate fiind stabilă.În urma cercetărilor efectuate, specialiștii IGSU au stabilit că, în timpul exploatării sobei, fumul nu a fost evacuat corespunzător prin canalele de fum, pătrunzând în interiorul locuinței prin fisurile sobei.În acest context, IGSU îndeamnă repetat cetățenii să verifice periodic starea sobelor de încălzit și a canalelor de evacuare a fumului, să nu utilizeze sobe defecte sau improvizate și să aerisească încăperile în timpul și după folosirea acestora. De asemenea, salvatorii recomandă ca focul din sobă să fie stins pe timpul nopții.Totodată, oamenii sunt avertizați să nu meargă la somn în încăperi unde persistă miros de fum sau există riscul acumulării de monoxid de carbon, pentru a preveni cazurile de intoxicație.În situații de risc, cetățenii sunt îndemnați să apeleze de urgență Serviciul 112.

Partidul Nostru a organizat la Palatul Republicii, o reuniune de totalizare a activității din anul 2025 și de stabilire a obiectivelor prioritare pentru 2026. La eveniment au participat peste 700 de membri și activiști ai formațiunii din întreaga țară, precum și din diaspora. Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a prezentat o sinteză a activității politice, evidențiind atât realizările, cât și problemele care necesită soluții. El a subliniat că 2025 a fost anul în care Partidul Nostru a devenit, în premieră, partid parlamentar, rezultat care trebuie consolidat la următoarele scrutine. În acest context, Usatîi a mulțumit colegilor de partid pentru munca depusă, în special în campania electorală. Totodată, liderul formațiunii a menționat că agenda parlamentară a fracțiunii trebuie să răspundă așteptărilor cetățenilor și obiectivelor de bază ale partidului, accentuând necesitatea consolidării organizațiilor teritoriale și a atragerii unei expertize mai largi în activitatea Partidului Nostru. În altă ordine de idei, Renato Usatîi a anunțat că anul viitor Partidul Nostru va organiza cel mai mare congres de la crearea formațiunii, care are o istorie de aproape 11 ani. La final, conducerea Partidului Nostru a transmis felicitări tuturor membrilor formațiunii, dar și la toți cetățenii Republicii Moldova cu prilejul sărbătorilor de iarnă.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, este gata să reia dialogul cu omologul său francez, Emmanuel Macron, în cazul în care va exista interes și voință politică din partea Parisului. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.Potrivit acestuia, eventualele contacte dintre Moscova și Paris nu trebuie să se transforme într-un schimb de reproșuri sau „lecții morale”. „Dacă există voință politică reciprocă, acest lucru poate fi evaluat doar pozitiv”, a subliniat Peskov.Reacția Kremlinului vine după declarațiile lui Emmanuel Macron făcute în urma summitului Uniunii Europene de la Bruxelles, din 19 decembrie, unde liderul francez a îndemnat statele UE să se pregătească pentru eventuale discuții cu Rusia, în cazul în care negocierile actuale nu vor duce la un „pace durabilă” în Ucraina.Anterior, Macron a afirmat că Europa ar trebui să reia dialogul cu Rusia, mai ales după ce, la același summit, nu s-a ajuns la un consens privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei.„Consider că o nouă discuție cu Vladimir Putin ar putea fi utilă. Altfel, vom continua să discutăm între noi și cu negociatorii, ceea ce nu este optim”, a declarat președintele Franței.

Un jaf de amploare a avut loc în Belgia, unde hoții au sustras un obiect de o valoare istorică excepțională: inelul de aur al lui Napoleon Bonaparte, împodobit cu cinci diamante.Incidentul s-a produs în noaptea de 18 decembrie, când doi indivizi necunoscuți au pătruns prin efracție în muzeul „Ultimul cartier general al lui Napoleon”, situat în comuna Genappe. Potrivit autorităților, atacatorii au spart o fereastră și au furat mai multe exponate valoroase, inclusiv monede istorice.Cea mai importantă pierdere este însă inelul lui Napoleon, despre care legenda spune că a fost găsit pe 18 iunie 1815, în timpul retragerii împăratului după înfrângerea de la Waterloo.Jaful are loc pe fondul unui val de furturi din muzee europene, înregistrat în acest an. Printre cele mai cunoscute cazuri se numără furtul bijuteriilor lui Napoleon de la Muzeul Luvru, obiecte care nu au fost recuperate până în prezent. Autoritățile nu exclud ca aceste infracțiuni să fie interconectate sau să fi fost comise la comanda unui colecționar privat, obsedat de epoca napoleoniană.Reprezentanții statului belgian subliniază că valoarea istorică a artefactelor furate este incomparabil mai mare decât valoarea lor de piață, iar ancheta este în plină desfășurare.

Pentru prima dată din anul 2022, a fost reluată circulația feroviară pe ruta Odesa – Chișinău, ca urmare a suplimentării vagoanelor pe traseul Kiev – Chișinău de către compania ucraineană „Ukrzalizniția”.Decizia a fost luată în contextul atacului lansat de Rusia asupra unui pod din apropierea frontierei moldo-ucrainene, care a îngreunat semnificativ circulația rutieră între Odesa și Chișinău. Astfel, transportul feroviar a devenit o alternativă importantă pentru pasagerii afectați de restricțiile de pe drumurile auto.Potrivit companiei feroviare ucrainene, cererea pentru bilete a fost extrem de mare, peste jumătate dintre locurile disponibile fiind vândute în primele trei ore de la lansarea vânzărilor.Reluarea legăturii feroviare este văzută ca o soluție temporară, dar esențială, pentru menținerea mobilității între Ucraina și Republica Moldova, în condițiile provocate de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) anunță că, pe fondul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și al intensificării atacurilor asupra infrastructurii critice și de transport din sudul țării vecine, o parte din fluxurile de transport de mărfuri vor fi redirecționate temporar prin Republica Moldova.Potrivit CNMC, bombardarea recentă a podului de pe traseul Odesa–Reni, care traversează râul Nistru, a dus la deteriorarea și blocarea unor rute logistice esențiale. În aceste condiții, pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu produse vitale, bunuri umanitare și alte mărfuri indispensabile populației afectate de război, o parte dintre camioane vor tranzita teritoriul Republicii Moldova.Autoritățile subliniază că tranzitarea acestor transporturi este necesară pentru menținerea funcționării lanțurilor logistice regionale, iar blocarea completă a rutelor ar avea consecințe directe asupra situației umanitare și economice din zonă.Republica Moldova sprijină acest efort de solidaritate regională în limita capacităților sale, printr-o mobilizare coordonată a instituțiilor responsabile, în cadrul mecanismului asigurat de CNMC. În gestionarea situației sunt implicate Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Serviciul Vamal, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, precum și alte autorități cu atribuții relevante.Instituțiile statului asigură dirijarea controlată a fluxurilor de transport, aplicarea procedurilor vamale și de securitate, precum și cooperarea permanentă cu partea ucraineană, pentru a evita blocajele majore și a reduce impactul asupra traficului intern. Totodată, sunt luate măsuri pentru protejarea infrastructurii rutiere, menținerea ordinii publice și asigurarea securității la frontieră.Pentru sprijinirea cetățenilor ucraineni afectați, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a instalat o tabără mobilă temporară în apropierea punctului de trecere a frontierei Palanca – Maiaki – Udobnoe, unde este oferit ajutor umanitar și asistență de primă necesitate.CNMC precizează că situația este monitorizată permanent, iar măsurile adoptate vor fi ajustate în funcție de evoluțiile din regiune, astfel încât sprijinul acordat să fie eficient și responsabil.

Un accident rutier s-a produs astăzi, în jurul orei 10:00, pe traseul R-29, în apropiere de Ceadîr-Lunga. Potrivit informațiilor oferite de poliție, un echipaj aflat în misiune de serviciu a fost implicat în coliziune.Conform datelor preliminare, autospeciala de poliție se deplasa cu semnalele luminoase speciale în funcțiune și efectua o manevră regulamentară de virare la stânga, când a fost tamponată de un microbuz. Șoferul acestuia ar fi ieșit pe contrasens, lovind vehiculul poliției.În urma impactului, angajații Poliției au avut nevoie de îngrijiri medicale.Ambii conducători auto au fost supuși testării alcoolscopice, rezultatele fiind negative în ambele cazuri.Pe acest caz a fost inițiată documentarea conform procedurii legale, urmând ca oamenii legii să stabilească toate circumstanțele producerii accidentului rutier.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova anunță restricții temporare de circulație la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, în contextul situației din zona de frontieră. Informațiile au fost făcute publice vineri, 20 decembrie 2025, la ora 12:20.Potrivit comunicatului oficial, prin PTF Tudora–Starokazacie, traversarea spre Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina) este permisă tuturor călătorilor, fără restricții. În schimb, în direcția regiunii Odesa, pot traversa frontiera doar cetățenii ucraineni, precum și mijloacele de transport cu masa de până la 7 tone.De asemenea, prin PTF Palanca–Maiaki–Udobnoe, traversarea pe sensul de ieșire din Republica Moldova este autorizată exclusiv cetățenilor ucraineni care se deplasează spre Odesa și vehiculelor cu masa de până la 7 tone.Poliția de Frontieră recomandă cetățenilor să evite deplasările în această direcție, până la revenirea la un regim normal de circulație, și să se informeze din surse oficiale înainte de a porni la drum.

Armata Federației Ruse a lansat, în seara zilei de 19 decembrie, un atac balistic asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa, soldat cu cel puțin opt persoane decedate și 27 rănite. Informația a fost confirmată de Direcția Principală a Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență (GSSU) din regiunea Odesa.Potrivit salvatorilor, unele dintre victime se aflau într-un autobuz surprins în epicentrul loviturii. „Opt vieți au fost curmate în urma atacului inamic din regiunea Odesa, iar alte 27 de persoane au suferit răni”, au comunicat reprezentanții GSSU.În urma impactului, mai multe camioane au luat foc într-o parcare, fiind avariate și automobile de tip turism. Toate incendiile au fost lichidate оператив, au precizat autoritățile.Procuratura regională Odesa a anunțat pentru UNIAN că a fost inițiată o anchetă penală pentru comiterea de crime de război soldate cu moartea civililor (art. 438 alin. 2 din Codul penal al Ucrainei). Conform datelor preliminare, victimele aveau vârste cuprinse între 20 și 62 de ani, iar identitatea unor persoane este încă în curs de stabilire.În spațiul online, martorii susțin că mai multe persoane au murit în propriile mașini, iar focosul rachetei ar fi fost de tip cluster, informații care urmează a fi verificate de anchetatori.Târziu în seara zilei de 19 decembrie, șeful Administrației Militare Regionale Odesa, Oleg Kiper, a confirmat că trupele ruse au lovit infrastructura portuară, provocând un incendiu pe teritoriul obiectivului.Inițial, autoritățile anunțaseră șapte decese și 15 răniți, însă bilanțul a fost ulterior actualizat.Totodată, armata rusă a lansat mai multe lovituri puternice asupra podului din zona localității Maiaki, ceea ce a dus la blocarea traseului Odesa–Reni. Drept urmare, mii de persoane au rămas blocate în ambuteiaje de proporții.Atacul are loc în contextul agresiunii militare declanșate de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022, conflict care continuă să provoace victime civile și distrugeri majore ale infrastructurii.

La 19 decembrie se împlinesc 33 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei ca parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române, prin hotărârea Sfântului Sinod din anul 1992. Evenimentul reprezintă un reper important pentru viața bisericească a românilor din Basarabia, marcând revenirea la continuitatea canonică și istorică într-un context considerat dificil.Reactivarea Mitropoliei Basarabiei a avut loc la inițiativa clericilor și credincioșilor români din Basarabia, reuniți în Adunarea Eparhială de la Chișinău, care au decis reluarea activității mitropoliei istorice și l-au ales pe Preasfințitul Părinte Petru Păduraru, Episcop de Bălți, în calitate de locțiitor de mitropolit.Istoria Mitropoliei Moldovei începe în anul 1401, când Patriarhia Ecumenică a recunoscut Mitropolia Moldovei ca Biserică autonomă, condusă de un ierarh român. Teritoriul canonic se întindea atunci între râurile Milcov și Nistru.După Marea Unire din 1918, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în 1919, integrarea eparhiilor din Basarabia și din celelalte provincii istorice în structura Bisericii Ortodoxe Române autocefale. Mitropolia Basarabiei a fost înființată oficial în 1925, prin Decret Regal, având jurisdicție asupra teritoriului dintre Prut și Nistru.Activitatea acesteia a fost însă întreruptă în anul 1944, odată cu instaurarea regimului sovietic, când Mitropolitul Efrem Enăchescu a fost forțat să părăsească scaunul mitropolitan. Deși a rămas inactivă timp de aproape 50 de ani, Mitropolia Basarabiei nu a fost niciodată desființată canonic de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.După reactivarea din 1992, Mitropolia Basarabiei a solicitat în mod repetat recunoașterea oficială din partea autorităților Republicii Moldova, obținând acest statut abia în anul 2002, în urma unei hotărâri favorabile a Curții Europene a Drepturilor Omului.Mesajul Mitropolitului PetruCu prilejul aniversării, Mitropolitul Basarabiei, Petru, a transmis un mesaj în care a subliniat că data de 19 decembrie reprezintă „un reper al dreptății istorice și al vindecării canonice”, iar reactivarea Mitropoliei Basarabiei nu a fost doar un act administrativ, ci „rodul unei conștiințe eclesiale vii și al unei lucrări plămădite în jertfă, răbdare și credință”.Mitropolitul a adus un omagiu ierarhilor și clericilor care au susținut reactivarea mitropoliei, amintindu-i pe Patriarhul Teoctist, pe Patriarhul Daniel, precum și pe mitropoliții Nestor Vornicescu și Antonie Plămădeală, pentru care anul 2026 a fost declarat An omagial.În mesajul său, ÎPS Petru a evidențiat rolul actual al Mitropoliei Basarabiei în viața societății, prin activități pastorale, culturale, filantropice și sociale, exprimându-și încrederea că aceasta va rămâne „mărturia continuității canonice și eclesiale românești” și în anii ce urmează.„Privim înainte cu nădejde și responsabilitate, convinși că osteneala nu a fost zadarnică și că rănile Ortodoxiei din Basarabia vor fi tămăduite”, a transmis Mitropolitul Basarabiei, urând credincioșilor „La mulți ani!” cu prilejul împlinirii celor 33 de ani de la reactivare.

Agenția Servicii Publice (ASP) anunță intensificarea controalelor în procesul de examinare auto și scoate în evidență un număr semnificativ de permise de conducere anulate din cauza fraudării examenelor.Potrivit ASP, de la începutul anului 2025 au fost anulate 300 de permise de conducere obținute ilegal prin fraudarea probelor de examen. Din acest total, 56 de cazuri au fost contestate în instanță, iar până în prezent ASP a câștigat 8 dosare în primă instanță, fără a pierde vreun proces. Restul cauzelor se află încă pe rolul instanțelor de judecată.Totodată, Agenția informează că alte aproximativ 700 de cazuri de fraudare a examenului teoretic, depistate la subdiviziunile de examinare auto din municipiile Bălți și Edineț, se află în procedură administrativă, urmând ca permisele de conducere să fie anulate în perioada următoare.Directorul ASP, Mircea Eșanu, a declarat că instituția aplică „toleranță zero” față de corupție, subliniind că orice permis obținut ilegal va fi anulat, indiferent de momentul eliberării acestuia. Potrivit lui, mita nu oferă garanții, ci duce la pierderi financiare și la anularea dreptului de a conduce.În cadrul acțiunilor de curățare a sistemului, au fost inițiate peste 180 de anchete de serviciu, în urma cărora 8 examinatori au fost concediați, iar 3 au părăsit instituția de bunăvoie.ASP precizează că persoanele cărora le-au fost anulate permisele de conducere au dreptul să conteste decizia în instanță, însă instituția va continua ferm acțiunile de combatere a fraudei pentru a asigura că pe drumurile publice ajung doar șoferi care au obținut permisul în mod legal.

Nicolae Eșanu, fost viceministru al Justiției și membru al Comisiei de la Veneția, atrage atenția asupra unor pretinse abateri în măsura preventivă aplicată lui Vlad Plahotniuc. Juristul susține că societatea nu a primit „explicații clare” legate de motivarea arestului în cazul fostului lider al PDM. De asemenea, Eșanu califică drept inadmisibile declarațiile politicienilor prin care dosarul Plahotniuc este descris drept un „test al justiției”, lucru ce pune la îndoială asigurarea unui proces echitabil, transmite Telegraph.md. „Îmi pun acum întrebarea, de ce Plahotniuc este judecat în stare de arest. Mie îmi trebuie explicație. Noi trebuie să avem o discuție. Eu vreau ca în societate, când cineva este arestat, să mi se dea explicații. Din ce am citit despre arestul lui Plahotniuc eu nu am văzut că există motive, cu excepția faptului că el este Plahotniuc. E fals. Arestul nu este pedeapsă, arestul este o măsură în cazul în care este justificată. Și noi transmitem isteria asta în societate”, a declarat Nicolae Eșanu în cadrul unei emisiuni de la N4, citat de UNIMEDIA.Fostul viceministru al Justiției califică inacceptabile declarațiile politicienilor care promovează în spațiul public ideea că examinarea dosarului Plahotniuc reprezintă un „test al justiției”. „Pentru mine o să fie un test dacă judecătorii o să perceapă asta drept test sau nu. Dacă judecătorii percep asta ca test, noi justiție deja nu mai avem, pentru că judecătorii, clar, o să spună că crocodilii poate zboară nu prea sus, dar totuși zboară, pentru că ei vor să treacă testul. Nu, test este anume ca să nu se perceapă ca test. Plahotniuc trebuie condamnat dacă acolo există probe culese în conformitate cu legea și trebuie eliberat dacă probele nu există. Apropo, toată lumea, inclusiv la facultate, consideră greșit când spun că hotărârile judecătorești stabilesc adevărul. Este fals. Hotărârile judecătorești țin locul adevărului. Judecătorul examinează probele. Deci, poate Plahotniuc e sfânt, dar dacă acolo există probe din care rezultă că el a comis infracțiune, el trebuie condamnat. Și nu ai ce-i face judecătorului. Pentru că judecătorul judecă în baza probelor. Și invers, chiar dacă el l-a văzut în direct că a comis fapta, dar dacă în dosar nu există probe, judecătorul nu are altă alternativă decât să-l achite. Testul este pentru acei care propun testul. Pentru mine asta este deplorabil și este trist că avem lideri de opinie care spun acest lucru și promovează această idee”, subliniază Eșanu.Fostul oficial atenționează și asupra unor suspiciuni de încălcare a principiilor unui proces echitabil.„Dosarul lui Plahotniuc este un dosar obișnuit. Și noi înțelegem că noi transmitem o idee de injustiție. Justiția selectivă anume asta înseamnă – că tu îl tratezi diferit. Apropo, la CEDO sunt extrem de multe cazuri în care persoanele contestă asemenea cazuri de discriminare. Deci, dacă Plahotniuc o să fie tratat diferit și judecătorii o să acționeze pornind de la aceea că asta este un test, înseamnă că domnul Plahotniuc în cazul de față sau oricare altă persoană nu a beneficiat de un proces echitabil, care înseamnă imparțialitate”, a mai adăugat Nicolae Eșanu. Fostul viceministru al Justiției critică și viteza cu care este examinată cauza penală în care este vizat Vlad Plahotniuc.„Cauza care se examinează mai repede, în regim prioritar, din cauza persoanei, nu este justiție. Poți să examinezi mai repede anumite cauze, de corupție de exemplu, dar dacă tu examinezi în mod deosebit cauza unei persoane concrete, aceasta nu este justiție, dar este bătaie de joc. Toate persoanele trebuie să fie tratate în fața justiției echidistant.Dacă se examinează cauzele politice, are prioritate, și la toți politicienii se examinează cu prioritate, e ok, tu poți să faci asta. Dar dacă tu îl alegi pe cutărescu sau că e frauda bancară, eu cred că e o problemă. Justiția făcută la fugă, asta nu este justiție”, a mai declarat Nicolae Eșanu.Amintim că, la sfârșitul lunii septembrie, referindu-se la extrădarea în Republica Moldova a fostului lider democrat, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că este „o știre bună pentru toată lumea”, precizând că finalitatea acestui dosar rămâne „cel mai important test” pentru justiție.

Un grup de deputați ai Partidului Nostru a depus o sesizare la Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității Legii privind organizarea și funcționarea camerelor agricole. Legea impune agricultorilor aderarea obligatorie la camerele agricole, fără consimțământ, precum și asumarea unor obligații financiare și administrative aferente acestei apartenențe. Autorii sesizării sunt deputații Serghei Ivanov, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, și Alexandr Berlinschii, membru al Comisiei juridice, pentru numiri și imunități. „Această lege este abuzivă, neconstituțională și încalcă libertățile fundamentale ale agricultorilor. La ziua de astăzi, statul datorează agricultorilor în județ 4 miliarde de lei, și ce face guvernarea? Vine cu o lege prin care îi obligă pe agricultori să se asocieze. Mai mult decât atât, acești agricultori sunt obligați să facă parte din această cameră agricolă și să achite cotizații”, a spus deputatul Alexandr Berlinschii jurnaliștilor în fața Curții Constituționale. Un alt aspect contestat vizează statutul juridic ambiguu al camerelor agricole, calificate drept persoane juridice de drept public, dar organizate și funcționând după logica unor structuri asociative, cu membri, cotizații și organe interne. Această situație ridică probleme de claritate, previzibilitate a legii și de respectare a principiilor statului de drept, spune parlamentarii. Deputații Partidului Nostru precizează că aceste prevederi încalcă libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a nu te asocia, garantat de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.  În sesizare este menționat și rolul privilegiat atribuit Camerei Agricole Naționale în relația cu statul, precum și competențele conferite Ministerului Agriculturii în raport cu camerele agricole. Fracțiunea Partidului Nostru atenționează că aceste prevederi pot duce la monopolizarea dialogului instituțional cu agricultorii și la substituirea mecanismelor pluraliste de consultare existente. În sesizarea depusă la Curtea Constituțională se invocă și ingerințe în dreptul de proprietate prin impunerea cotizațiilor obligatorii, afectarea libertății economice și a concurenței loiale, precum și riscul de marginalizare a asociațiilor agricole deja existente, constituite pe baza principiului liberei asocieri. „Guvernul trebuie să vină cu plata datoriilor, dar nu cu taxe ascunse!”, a declarat deputatul. Fracțiunea Partidului Nostru subliniază că organizarea dialogului dintre stat și agricultori este necesară, însă nu poate fi realizată prin constrângere, asociere forțată sau instituirea unui canal unic de reprezentare. Deputații Alexandr Berlinschii și Serghei Ivanov precizează că sesizarea nu urmărește blocarea cooperării dintre stat și sectorul agricol, ci verificarea conformității constituționale a unui model instituțional care afectează drepturi fundamentale și principii esențiale ale statului de drept.

Semnarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele blocului sud-american Mercosur nu va avea loc sâmbătă, așa cum era planificat, ci va fi amânată până luna viitoare, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul summitului liderilor UE desfășurat joi la Bruxelles. Informația a fost confirmată de doi diplomați europeni pentru POLITICO și citată de Digi24.ro. Potrivit sursei citate, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a acceptat cererea premierului italian Giorgia Meloni de a amâna semnarea acordului. Decizia are drept scop oferirea de timp suplimentar pentru ca autoritățile de la Roma să poată liniști fermierii italieni, îngrijorați de impactul importurilor de carne de pasăre și vită la prețuri mai mici asupra pieței interne. Schimbarea de poziție a Giorgiei Meloni a dat peste cap obiectivul asumat de liderii europeni de a semna acordul în această săptămână cu țările Mercosur – Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay. Premierul italian i-a solicitat liderului brazilian mai mult timp pentru a susține acordul la nivel intern și pentru a obține sprijin politic, în condițiile în care documentul este negociat de aproape 25 de ani. Contextul este tensionat, după ce mii de agricultori europeni au protestat joi la Bruxelles față de acordul de liber schimb UE–Mercosur. Manifestațiile au degenerat în confruntări cu forțele de ordine și acte de vandalism. Protestatarii au incendiat pneuri și au aruncat cu cartofi și alte obiecte, iar poliția a intervenit cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene. Acordul UE–Mercosur rămâne unul dintre cele mai controversate dosare comerciale ale Uniunii Europene, fiind criticat de fermieri și organizații agricole care se tem de concurența produselor sud-americane și de standardele diferite de producție.   

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anunță blocarea și distrugerea mai multor loturi de produse alimentare de import, depistate cu depășiri ale limitelor maxime admise de pesticide. Este vorba despre 7.500 kg de mărar, 7.500 kg de pătrunjel și 171,36 kg de „Ceai negru” – echivalentul a 4.032 de pliculețe a câte 42,5 grame. Probele au fost prelevate la postul de inspecție la frontieră Leușeni, în cadrul controalelor întărite dispuse de ANSA. Potrivit rezultatelor analizelor de laborator, produsele conțineau pesticidele Penconazol, Kresoxim-metil și Novaluron în cantități ce depășesc limita maximă admisă (LMA), substanțe care pot genera riscuri serioase pentru sănătatea umană. În consecință, atât ceaiul, cât și produsele vegetale au fost declarate neconforme și distruse integral, sub supravegherea inspectorilor ANSA. Agenția subliniază că produsele din loturile respective nu au ajuns pe piața Republicii Moldova. ANSA avertizează că reziduurile de pesticide nu dispar prin spălare sau tratare termică, iar orice depășire a limitelor admise reprezintă un pericol pentru siguranța alimentară.

Poliția de Frontieră anunță că, potrivit informațiilor primite de la autoritățile ucrainene, la ora 04:10, traversarea podului Maiaki–Udobnoe a fost suspendată, ca urmare a unui nou atac cu drone în zonă. Pentru a asigura siguranța cetățenilor, toate mijloacele de transport care se deplasau spre Odesa au fost redirecționate și întoarse pe teritoriul Republicii Moldova, precizează Poliția de Frontieră. În aceste condiții, activitatea punctului de trecere a frontierei „Palanca–Maiaki–Udobnoe” este sistată pe sensul de ieșire din Republica Moldova. Totodată, în PTF „Tudora–Starokazacie”, traversarea frontierei este permisă doar călătorilor care se deplasează în direcția Belgorod-Denestrovsk (Ucraina). Autoritățile de frontieră recomandă cetățenilor să se abțină de la deplasări în această direcție și să urmărească informațiile oficiale pentru actualizări privind situația de la frontieră.

Un atac aerian lansat asupra teritoriului Ucrainei a avut loc astăzi, în jurul orei 16:00, vizând infrastructura din apropierea frontierei cu Republica Moldova. Potrivit informațiilor oficiale, drone care transportau încărcătură explozivă au lovit podul situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe, pe traseul Odesa–Reni, care asigură traversarea peste râul Nistru.În urma incidentului, circulația pe pod a fost complet sistată, iar zona a fost izolată de autoritățile ucrainene pentru evaluarea situației și prevenirea unor riscuri suplimentare.Poliția de Frontieră a Republicii Moldova anunță că, din motive de securitate, activitatea punctelor de trecere a frontierei Palanca–Maiaki-Udobnoe și Tudora–Starokazacie este sistată până la noi dispoziții.Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în zona respectivă, să manifeste prudență sporită și să se abțină de la călătorii în regiunea Odesa, Ucraina, în contextul situației de securitate.

În perioada sărbătorilor de iarnă, când pe mesele multor familii apar produse pescărești, în special icre roșii și caviar, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) lansează un avertisment ferm privind riscurile consumului de icre procurate din surse neautorizate.Potrivit ANSA, icrele sunt produse extrem de perisabile și pot deveni un pericol real pentru sănătate dacă sunt manipulate, procesate sau păstrate necorespunzător. Achiziționarea acestora de la persoane fizice, din portbagajele mașinilor, din piețe improvizate sau prin intermediul rețelelor online reprezintă un risc major, întrucât produsele respective nu sunt supuse controlului veterinar, nu dețin certificate de calitate și sunt obținute în condiții de igienă necunoscute.Pentru a evita toxiinfecțiile alimentare grave, ANSA recomandă consumatorilor să procure icre doar din unități autorizate și înregistrate în domeniul siguranței alimentelor, precum magazine specializate, supermarketuri sau piețe agroalimentare autorizate. Instituția îndeamnă cetățenii să spună „NU” comerțului tenebru și să nu se lase atrași de ofertele „promoționale” de pe rețelele de socializare, în lipsa documentelor de proveniență și a bonului fiscal.De asemenea, specialiștii ANSA subliniază câteva criterii esențiale de calitate care trebuie verificate înainte de cumpărare: integritatea ambalajului, care trebuie să fie ermetic închis și nedeformat, etichetarea corectă cu toate informațiile obligatorii, aspectul și mirosul specific de pește proaspăt, precum și respectarea regimului termic de păstrare, de regulă între 0°C și +4°C.ANSA precizează că fiecare consumator are dreptul să solicite vânzătorului actele care confirmă calitatea și originea produselor pescărești.Totodată, Agenția reamintește agenților economici că, începând cu 19 decembrie 2024, au intrat în vigoare modificările la Hotărârea Guvernului nr. 610/2023 privind cerințele de calitate pentru produsele pescărești și de acvacultură. Conform noilor prevederi, în denumirea produselor imitate nu pot fi utilizați termeni specifici produselor naturale, precum „icre”, „caviar” sau „crab”.„Sănătatea publică depinde inclusiv de alegerile alimentare ale fiecărui cetățean. Refuzând să cumpărați din locuri neautorizate, contribuiți la combaterea pieței tenebre și la protejarea familiei”, subliniază ANSA.În cazul în care sunt depistate produse neconforme sau unități comerciale care nu respectă normele de igienă, cetățenii sunt îndemnați să sesizeze imediat Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor la Call-center-ul 022 511 511.

Conducerea de vârf a Ucrainei ar putea deveni vizată într-un dosar de corupție instrumentat de Biroul Național Anticorupție (NABU), cunoscut în spațiul public drept „dosarul Mindici”. Declarația a fost făcută de detectivul NABU Magamedrasulov, recent eliberat din arest, într-un interviu acordat presei ucrainene.Potrivit acestuia, ancheta a fost inițiată inițial pe fapte de presupusă corupție din cadrul Ministerului Apărării, iar sectorul energetic a apărut ulterior în cursul investigațiilor. „La început, munca noastră a vizat Ministerul Apărării și activitatea lui Carlson (Mindici – n.red.) în această direcție. Acesta a fost motivul principal al declanșării anchetei. Nu am considerat niciodată că Mindici este figura-cheie în implementarea tuturor acestor proiecte. Din punct de vedere al dimensiunii și mecanismului, acest lucru este imposibil”, a declarat Magamedrasulov.Întrebat dacă în materialele dosarului ar putea apărea reprezentanți ai conducerii supreme a statului, detectivul a răspuns: „Sper că da”. Totodată, el a subliniat că „nu toate informațiile cunoscute pot deveni probe în instanță”, precizând că în dosar vor ajunge „doar acele fapte care pot fi dovedite corespunzător”.Amintim că, în urma perchezițiilor efectuate în cadrul dosarului Mindici, șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, Andrii Iermak, a fost demis, potrivit informațiilor apărute anterior în presă. De asemenea, în dosar este menționat și Rustem Umerov, iar, conform unor relatări media, NABU ar fi avut în vizor și un apropiat al președintelui ucrainean, Serghei Șefir.Autoritățile ucrainene nu au comentat oficial, deocamdată, declarațiile detectivului, iar ancheta se află în desfășurare.

Serghei Ivanov, deputatul Partidului Nostru și președintele Comisiei pentru Agricultură și Industrie Alimentară, a prezentat în plenul Parlamentului moțiunea simplă împotriva Ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga. Moțiunea a fost semnată de 42 de parlamentari din diferite fracțiuni de opoziție. Deputații au înaintat mai multe revendicări față de ministerul de resort, inclusiv elaborarea unui pachet de măsuri și acțiuni concrete întru susținerea producătorilor agricoli pentru a nu compromite campania lucrărilor agricole de primăvară. În special, se cere de urgență identificare surselor financiare pentru acoperirea datoriilor față de solicitanții de subvenții agricole pentru anii 2024-2025, dar și a datoriilor pentru acoperirea parțială a pierderilor suportate de către producători ca rezultat al calamităților naturale. De asemenea, deputații cer restituirea TVA și accizei achitată pentru motorină utilizată la lucrările în sectorul agricol și plafonarea adaosului comercial la produsele de uz fitosanitar și fertilizanți. Totodată, în moțiune este indicată necesitatea subvenționării cu până la 30% a costului semințelor și materialului săditor autohton utilizate în procesul de producere și stimularea în acest sens a instituțiilor științifice și a producătorilor de semințe și material săditor autohton. Un punct important este majorarea FNDAMR cu suma de 1,4 miliarde lei, ceea ce reprezintă o măsură necesară și urgentă, proporțională cu obligațiile deja asumate de stat și esențială pentru evitarea colapsului sectorului agricol. „În ultimii trei ani, constatăm suferința agricultorilor, iar concomitent suferă și PIB-ul țării, în timp ce deficitul bugetar se mărește tot mai mult. Cel mai mare semnal de alarmă este că, în primele nouă luni ale acestui an, exporturile au scăzut cu 10%, iar importurile s-au mărit cu 33%. Având în vedere aceste aspecte, și ținând cont de faptul că doamna ministră a Agriculturii și întreg ministerul nu a participat la prezentarea bugetului pentru anul 2026, nereușind să adreseze întrebări pertinente și să clarifice cât de prioritar este domeniul agricol, precum și faptul că propunerile noastre nu au fost luate în considerare, solicităm adoptarea unei moțiuni simple asupra politicilor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Cerem ca ministerul să vină clar cu soluții de redresare a uneia dintre cele mai importante ramuri ale economiei”, a declarat Serghei Ivanov în plenul Legislativului. Reamintim că Partidul Nostru a înregistrat, miercuri, un amendament prin care propune majorarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNADR) de la 2,3 miliarde lei la 4,3 miliarde lei, pentru a acoperi cel puțin parțial datoriile statului față de agricultori pentru anii 2024–2025 la investițiile post-investiționale. Aceste fonduri lipsesc în prezent din circuitul economic al fermierilor și afectează planurile lor de afaceri.

După ce redacția telegraph.md a publicat articolul despre apartamentul în care locuiește Ana Cucerescu, înregistrat pe numele mamei acesteia, iar discuțiile despre acest imobil ar fi fost purtate cu Natalia Politov-Cangaș, martor în dosarul lui Vlad Plahotniuc, în ședința de miercuri, 17 decembrie 2025, judecătorul a citit o declarație potrivit căreia nu ar fi interacționat cu Politov, iar despre bunul procurat ar fi existat discuții doar cu o „companie de leasing”.Potrivit Agenției de Presă Telegraph, declarația judecătorului a atras atenția prin faptul că bunurile imobile nu se vând prin intermediul companiilor de leasing, ci prin agenții imobiliare. Din acest motiv, redacția telegraph.md a verificat și alte declarații depuse de Ana Cucerescu la ANI, pentru a stabili dacă pe numele acesteia a fost procurat vreun autoturism în credit sau leasing.Astfel, în declarațiile prezentate începând cu anul 2020 este indicat faptul că Ana Cucerescu a primit spre folosință, pe lângă apartamentul din sectorul Buiucani al capitalei, inclusiv un Nissan Qashqai, fabricat în 2010, însă acesta a fost înregistrat oficial pe numele tatălui său.Automobilul de model Nissan Qashqai a fost procurat în 2020, în același an în care familia Cucerescu a procurat și apartamentul familiei Politov-Cangaș, iar toate bunurile au fost transmise imediat spre folosința Anei Cucerescu, judecător. În prezent nu se știe dacă autoturismul mai este în posesia judecătorului Ana Cucerescu, aceasta utilizându-l și în 2024, iar această incertitudine este alimentată de informația potrivit căreia ar deține acum un autoturism de model Kona Hybrid, al cărui preț începe de la 25500 USD.Unitatea de transport a fost fotografiată chiar în parcarea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, unde activează judecătorul menționat.Automobilul Kona Hybrid nu figurează în declarația de avere a judecătorului, ceea ce înseamnă fie că este utilizat fără a fi declarat oficial, fie că a fost procurat în acest an și va fi declarat la depunerea declarației privind veniturile și averile pentru anul curent.Tot în 2020, așa cum s-a menționat și în articolul anterior, Ana Cucerescu a primit de la mama sa și suma de 3500 de euro.Potrivit documentelor, Ana Cucerescu a contractat și două împrumuturi, în 2019, de la Victoriabank, în sumă totală de aproximativ 10000 de euro, cu termen de rambursare în 2024, unul fiind achitat mai rapid. De asemenea, a indicat și un împrumut de 50000 de lei de la MAIB, contractat anterior, iar frecvența prelungirii acestuia sugerează că este vorba despre un card de credit, suma reală utilizată anual putând fi mai mare, având în vedere că, în cazul acestor produse, debitarea și creditarea sunt periodice, iar linia de credit poate fi utilizată de mai multe ori în același an.Către judecătorul Ana Cucerescu a fost expediată anterior o solicitare de a comenta situația legată de apartament, iar în prezent este așteptat și un răspuns referitor la autoturismele indicate mai sus.sursa: Telegraph.md

Statele europene sunt profund divizate înaintea summitului Uniunii Europene de astăzi, dedicat așa-numitului „credit reparatoriu” pentru Ucraina. Informația este relatată de publicația Politico, care citează surse diplomatice implicate în negocieri.Potrivit unei surse citate de Politico, miza principală a summitului este convingerea Belgiei să renunțe la opoziția față de acest credit, chiar dacă discuțiile ar urma să se prelungească până târziu în noapte. Cu toate acestea, după săptămâni de presiuni și negocieri, premierul belgian Bart De Wever „nu și-a schimbat poziția”.„Cu mai puțin de 24 de ore înainte de termenul critic, ambasadorul Belgiei le-a spus colegilor, în cadrul unor discuții cu ușile închise, că «mergem înapoi»”, scrie Politico.În acest context, unele state membre, printre care Germania și Letonia, au propus ca decizia privind utilizarea activelor rusești pentru garantarea creditului să fie adoptată prin majoritate calificată, și nu prin consens. O astfel de procedură ar necesita sprijinul a cel puțin 15 state membre din totalul de 27.Belgia a avertizat însă că, în acest scenariu, nu va elibera activele rusești aflate pe teritoriul său. Oficialii belgieni au declarat pentru Politico că „nu are sens să li se respingă obiecțiile”, întrucât fondurile aflate în depozitarul Euroclear pur și simplu nu vor fi puse la dispoziție.Ca soluție alternativă, în cazul în care „creditul reparatoriu” va eșua, este analizată ideea unui plan de îndatorare comună, susținut de următorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru o perioadă de șapte ani.Această variantă este însă contestată de Ungaria și Slovacia, care se opun asumării unui nou nivel de datorie comună la nivelul UE.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a anunțat că, la data de 16 decembrie 2025, o echipă de specialiști a efectuat testarea tehnică a tronsonului feroviar Prut-2 (Republica Moldova) – Fălciu (România), marcând un pas important spre reluarea circulației feroviare pe acest sector transfrontalier.Potrivit comunicatului CFM, testarea a avut drept scop verificarea stării tehnice a infrastructurii feroviare și confirmarea funcționalității tronsonului recent reabilitat, inclusiv a podului feroviar peste râul Prut.Ultimul tren de marfă a circulat pe acest sector în 1989, iar transportul de pasageri a fost realizat pentru ultima dată în 2009. Parcursul experimental efectuat acum reprezintă primul pas concret către reluarea traficului feroviar, după o perioadă de inactivitate de câteva decenii.Reabilitarea infrastructurii feroviare — care include podul feroviar și stațiile de frontieră Prut 2 (Republica Moldova) și Fălciu (România) — este realizată în baza Memorandumului de înțelegere privind reluarea conexiunii feroviare Prut–Fălciu, semnat la 14 aprilie 2025 de Î.S. „Calea Ferată din Moldova” și Compania Națională de Căi Ferate din România.Autoritățile feroviare din cele două state susțin că reluarea acestei conexiuni va contribui la dezvoltarea transportului transfrontalier, la creșterea schimburilor economice și la îmbunătățirea mobilității dintre Republica Moldova și România.

Statele Unite ale Americii și Federația Rusă urmează să poarte, în acest weekend, negocieri privind încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea este așteptată să aibă loc la Miami și va reuni oficiali americani și ruși, scrie Politico, cu trimitere la surse apropiate discuțiilor.Potrivit publicației, administrația SUA intenționează să prezinte părții ruse rezultatele celui mai recent rund de negocieri desfășurate la Berlin privind planul de pace și să încerce să convingă Moscova să accepte o versiune actualizată a propunerii de încetare a ostilităților.Sursele Politico afirmă că din delegația rusă ar urma să facă parte Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran al Rusiei. Statele Unite vor fi reprezentate de emisarul special al administrației Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american.Totodată, la finalul acestei săptămâni, la Miami este așteptată și o delegație ucraineană, condusă de consilierul pentru securitate națională Rustem Umerov, care va avea întrevederi separate cu Witkoff și Kushner. Surse Axios precizează că, în prezent, nu există planuri pentru o reuniune trilaterală SUA–Ucraina–Rusia.Politico notează că negocierile dintre SUA și Rusia sunt un demers separat de discuțiile pe care Washingtonul le poartă cu aliații săi. În acest context, autoritățile americane intenționează să convoace în perioada următoare un grup de oficiali militari ai statelor care sprijină Ucraina, pentru a lucra asupra detaliilor tehnice legate de securitate și teritorii.Între timp, liderii europeni au petrecut ultimele două săptămâni încercând să ajungă la un consens privind garanțiile de securitate pentru Kiev. Printre opțiunile analizate se numără instituirea unei zone demilitarizate de-a lungul actualei linii a frontului și angajamente privind instruirea trupelor ucrainene și monitorizarea unui eventual armistițiu.Un oficial european, sub protecția anonimatului, a declarat că forțele unei eventuale coaliții ar putea utiliza avioane și drone pentru supravegherea liniei frontului, în timp ce o parte din trupe ar urma să fie desfășurate în vestul Ucrainei, cu scopul de a sprijini refacerea capacităților armatei ucrainene, nu pentru a participa direct la lupte.În acest context, ministrul britanic al Apărării, John Healey, a declarat că negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei au înregistrat progrese și că discuțiile sunt mai avansate decât oricând de la începutul conflictului.Pe de altă parte, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a reafirmat că Moscova nu va renunța la obiectivele sale teritoriale în Ucraina și susține că acestea vor fi atinse fie pe cale diplomatică, fie militară. Liderul de la Kremlin a mai declarat că Rusia dispune de capacități pentru a accelera ofensiva pe direcții-cheie ale frontului.

Fondul Monetar Internațional (FMI) lansează un avertisment sever la adresa Republicii Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația oficială, șefa misiunii FMI pentru Moldova, Alina Iancu, constată o revenire economică timidă, dar atrage atenția asupra unor dezechilibre profunde care mențin economia într-o zonă de risc ridicat.Potrivit FMI, creșterea economică estimată pentru 2025, de 2,7%, este susținută aproape exclusiv de consum și importuri, nu de sporirea competitivității sau de investiții productive. Deficitul de cont curent a ajuns la aproximativ 20% din PIB — unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune — pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează că această situație reflectă o pierdere clară de competitivitate a economiei moldovenești.Finanțe publice sub presiune și cheltuieli orientate spre consumRaportul FMI evidențiază și deteriorarea finanțelor publice. Deficitul bugetar este prognozat să crească de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și până la 5,2% în 2026. Presiunile sunt generate de cheltuielile curente ridicate, majorările salariale și sprijinul social acordat fără o țintire clară. În același timp, investițiile capitale sunt subexecutate, iar resursele publice sunt direcționate mai mult către consum decât către dezvoltare.Experții FMI transmit un mesaj ferm: Republica Moldova va fi nevoită să înăsprească politica fiscală. Instituția constată un nivel scăzut al veniturilor bugetare raportat la economii comparabile și descrie sistemul fiscal drept „complex și distorsionant”. FMI recomandă eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, extinderea bazei de impozitare și revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnalând o posibilă creștere a poverii fiscale.Compensațiile energetice și politica monetară, sub lupa FMIÎn sectorul energetic, FMI susține eliminarea treptată a compensațiilor generalizate la energia electrică și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât sprijinul să fie direcționat strict către gospodăriile cele mai vulnerabile. Potrivit instituției, actualul model nu mai este sustenabil pe termen mediu.Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxări suplimentare ale politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de Banca Națională a Moldovei. Creșterea inflației de bază și relansarea economică ar putea reaprinde presiunile inflaționiste. Totodată, cerințele ridicate privind rezervele obligatorii frânează creditarea, iar normalizarea acestora trebuie realizată cu maximă prudență.Risc de supraîncălzire pe piața imobiliarăUn alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată o creștere de 24% a prețurilor locuințelor într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri macroprudențiale mai stricte. Programul „Prima Casă” este menționat explicit, FMI solicitând alinierea acestuia la criterii mai dure de evaluare a debitorilor, pentru a preveni o eventuală bulă imobiliară.Anticorupția, punctul cel mai sensibilCel mai critic capitol rămâne însă lupta anticorupție. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progrese serioase și măsuri concrete”, nu doar angajamente declarative.Instituții-cheie și cooperarea cu FMIFMI a analizat inclusiv demiterea guvernatorului BNM, Octavian Armașu, și plecarea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, fără ca aceste evoluții să afecteze cooperarea cu autoritățile de la Chișinău. Potrivit Alinei Iancu, consolidarea instituțiilor statului și a procesului de elaborare a politicilor publice rămâne o prioritate-cheie, iar în cazul BNM au fost convenite măsuri suplimentare pentru întărirea independenței instituției.Tranșa de 170 de milioane de dolari, pierdută din cauza reformelor neimplementateFMI atrage atenția și asupra ineficienței gestionării banilor publici și a problemelor cronice de planificare bugetară. Programul precedent cu FMI a expirat cu două revizuiri nefinalizate, din cauza progreselor insuficiente în finanțele publice și guvernanță, inclusiv în combaterea corupției la nivel înalt. Drept urmare, Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de aproape 170 de milioane de dolari, întrucât Guvernul nu a implementat reformele asumate.

Șaisprezece artiști vor concura în Finala Națională Eurovision 2026, după ce au fost selectați marți, 16 decembrie, în urma audițiilor live organizate de Compania „Teleradio-Moldova”, în cadrul Selecției Naționale, transmite Moldova 1. La audiții s-au înscris 37 de participanți, însă doar 34 au urcat pe scenă, ceilalți trei alegând să nu se prezinte. Deși regulamentul prevedea inițial calificarea a cel mult 10 concurenți, organizatorii au decis să extindă lista finaliștilor, aplicând prevederea 4.3.6 din Regulamentul Selecției Naționale.Potrivit organizatorilor, decizia a fost luată din cauza numărului mare de piese valoroase și a prestațiilor apreciate ale artiștilor. „Anume audițiile live ne-au ajutat să vedem cine este cu adevărat pregătit pentru scena mare. Am ținut cont nu doar de voce, ci și de carismă, prezență scenică și capacitatea de a comunica cu publicul. Inițial intenționam să alegem 10 participanți, însă am decis să mergem mai departe cu 16 finaliști, pentru că am simțit potențial la mai mulți artiști”, a declarat Serghei Orlov, producător muzical al selecției naționale.Audițiile live au durat peste șase ore, timp în care producătorii muzicali au oferit recomandări individuale concurenților, privind dezvoltarea pieselor, interpretarea scenică și potențialul artistic pentru etapa următoare.„Avem finaliștii! Urmează o lună de muncă intensă alături de ei, pentru a perfecționa prestațiile, astfel încât finala să fie de calitate. Indiferent de câștigător, toți participanții vor avea o evoluție demnă”, a menționat Roman Burlaca, producător muzical al Selecției Naționale.Finala Națională Eurovision 2026 va avea loc pe 17 ianuarie, iar câștigătorul va reprezenta Republica Moldova la cea de-a 70-a ediție a Eurovision Song Contest, care se va desfășura la Viena, Austria. Cele două semifinale sunt programate pentru 12 și 14 mai, iar marea finală va avea loc pe 16 mai.Republica Moldova va participa pentru a 20-a oară la competiția internațională. Cel mai bun rezultat obținut până acum rămâne cel din 2017, când trupa SunStroke Project s-a clasat pe locul trei, cu piesa „Hey mamma”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a extins lista țărilor ai căror cetățeni au interdicție de intrare pe teritoriul american. Potrivit noilor decizii ale administrației de la Washington, pe „lista neagră” au fost adăugate încă cinci state: Burkina Faso, Mali, Niger, Sudanul de Sud și Siria.Totodată, autoritățile americane au anunțat că interdicția de intrare se aplică și persoanelor care dețin documente palestiniene.În paralel, pentru cetățenii altor 15 state au fost introduse restricții parțiale de intrare în SUA, numărul total al țărilor vizate de astfel de limitări ajungând la 22. Printre acestea se numără Angola, Antigua și Barbuda, Benin, Coasta de Fildeș, Dominica, Gabon, Gambia, Malawi, Mauritania, Nigeria, Senegal, Tanzania, Tonga, Zambia și Zimbabwe.Administrația Trump justifică măsurile prin nivelul ridicat de corupție din aceste state și prin riscurile legate de utilizarea documentelor false de către solicitanții de viză.Amintim că, în vara acestui an, Donald Trump a instituit o interdicție totală de intrare în SUA pentru cetățenii a 12 țări, printre care Afganistan și Iran. La acel moment, restricții parțiale au fost aplicate și pentru cetățeni din șapte state, inclusiv Cuba, Venezuela și Turkmenistan.Noile decizii vin în contextul înăspririi politicii de imigrație promovate de administrația americană.

Republica Moldova va negocia cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) un împrumut suplimentar în valoare de 150 de milioane de euro, destinat reabilitării a două tronsoane de drum de importanță strategică. Comisia pentru politică externă a aprobat avizul consultativ pentru negocierea și semnarea modificării Acordului de împrumut aferent Proiectului V de reabilitare a drumurilor din Moldova.În urma suplimentării finanțării, vor fi modernizate la standarde europene două sectoare importante de infrastructură rutieră. Este vorba despre al doilea sector al centurii municipiului Chișinău (M2), cu o lungime de 9,4 kilometri, care va fi extins la patru benzi de circulație. Totodată, va fi reabilitat drumul M1, ce asigură conexiunea dintre frontiera cu România (Leușeni), Chișinău, Dubăsari și frontiera cu Ucraina, pe o distanță de 84 de kilometri.Guvernul Republicii Moldova a solicitat suplimentarea împrumutului pentru a garanta finalizarea lucrărilor de reabilitare a tronsoanelor M1 și M2 în conformitate cu standardele europene. Aceste drumuri au fost incluse recent în Regulamentul UE 2024/1679 privind dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T).Împrumutul inițial a fost contractat anul trecut, pe baza unor studii realizate în anii 2014 și 2021. Executivul subliniază că, în perioada 2021–2025, sectorul construcțiilor rutiere a fost puternic afectat de crizele economice, fapt care a determinat creșterea costurilor pentru materiale și manoperă cu până la 39%.După semnarea Acordului, acesta urmează să fie ratificat de Parlament.

Începând cu 1 ianuarie 2026, salariul minim pe țară va crește de la 5500 la 6300 de lei lunar, ceea ce este cu 15% mai mult comparativ cu anul curent și cu 87% mai mult comparativ cu salariul minim de 2935 de lei în 2021. Guvernul a aprobat, astăzi, cuantumul salariului minim, mediu, precum și modificări la Regulamentul privind la modul de stabilire şi plată a indemnizațiilor adresate familiilor cu copii. Tot din 1 ianuarie, cuantumul salariului mediu lunar pe economie va crește de la 16100 de lei în anul 2025 la 17400 de lei în anul 2026. Actualizarea cuantumului va contribui la creșterea atractivității ofertelor de angajare, motivarea angajaților și asigurarea stabilității forței de muncă prin pachete salariale competitive. Pentru susținerea familiilor cu copii va fi majorată indemnizația unică la naștere. Din 1 ianuarie, aceasta va constitui 21886 de lei, în creștere cu peste 536 de lei. Menționăm că este o creștere de 130% față de indemnizația de 9459 de lei în 2021. Conform prognozelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, în anul 2026 de această indemnizație vor beneficia peste 36 de mii copii.

Încălcarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea aparatelor electrice a provocat decesul unui bărbat. Cazul a fost înregistrat în după amiaza zilei de 16 decembrie 2025, într-o casă de locuit din satul Ruseștii Noi, raionul Ialoveni.Potrivit informațiilor, în interiorul locuinței s-a produs un incendiu care s-a autostins până la apelarea echipelor specializate. La fața locului, salvatorii au depistat cadavrul proprietarului, un bărbat în vârstă de 65 de ani, care cel mai probabil s-ar fi intoxicat cu produsele de ardere.În urma cercetărilor efectuate la fața locului, s-a stabilit preliminar că victima ar fi lăsat plita electrică conectată în apropierea sa, în timp ce dormea. Din cauza supraîncălzirii aparatului electric, în încăpere s-a produs un incendiu care s-a autostins. În urma arderii au fost afectate o saltea, lenjeria de pat și mai multe haine aflate pe pat.Alte circumstanțe ale incidentului urmează a fi stabilite de specialiști. În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență avertizează cetățenii, că nerespectarea regulilor antiincendiare la utilizarea aparatelor electrice de încălzit poate duce la cazuri fatale.Pompierii și salvatorii îndeamnă oamenii să instaleze corect și să verifice periodic funcționalitatea aparatele electrice de încălzit, cum ar fi reșourile electrice, plăpumile și aerotermele. Mai  mult, persoanele sunt rugate să evite amplasarea acestora lângă materiale combustibile, cum ar fi mobilier, lenjerie, haine și alte obiecte ușor inflamabile. Totodată, este important ca pe timp de noapte sau la plecare din locuință, aparatele neapărat să fie deconectate.Potrivit IGSU, de la începutul anului 2025 în Republica Moldova au fost înregistrate 107 incendii produse în urma exploatării aparatelor și echipamentelor electrice, în urma cărora 8 persoane au decedat.În caz de situații de risc cetățenii sunt îndemnați să apeleze Serviciul de urgență 112

După o perioadă lungă de știri economice negative, Biroul Național de Statistică a adus, în sfârșit, o veste bună: în trimestrul III 2025, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 5,2% față de aceeași perioadă din 2024. Este o cifră care arată bine și care trebuie salutată. Dar, pentru a o înțelege corect, este important să vedem ce stă în spatele ei, susține expertul economic Veaceslav Ioniță într-o analiză pe blogul său.  O creștere mare pe fondul unei baze joaseUltima creștere mai mare decât cea actuală a fost în 2021, un an atipic. Atunci, în trimestrul IV, PIB-ul a crescut cu 18,3%, ca urmare a unei recuperări spectaculoase după prăbușirea din 2020.În 2020, economia a fost lovită dur nu atât de COVID, cât de cea mai slabă performanță agricolă din istorie.În 2021, agricultura a avut un an excepțional, ceea ce a generat un „carusel” economic: cădere abruptă urmată de o revenire la fel de abruptă. 2025: recuperare modestă, nu boom economicÎn trimestrul III 2024, PIB-ul a scăzut cu –1,9%, marcând începutul celei de-a treia recesiuni din ultimii cinci ani.Recesiunea a fost mai puțin adâncă decât cea din 2020, iar recuperarea din 2025 este, în consecință, mai modestă.Prin urmare, creșterea de 5,2% reprezintă o revenire după recesiune, nu începutul unui ciclu solid de dezvoltare. Agricultura – din nou motorul principalCea mai mare contribuție la creșterea PIB a venit din agricultură: +2,1 puncte procentuale, după o scădere de –2,2% în 2024.Și exporturile au început să crească după aproape trei ani de declin, însă aproape exclusiv pe baza materiei prime agricole.Aceasta confirmă vulnerabilitatea structurală a economiei moldovenești, excesiv dependentă de climă și de agricultură neprocesată. Un semnal cu adevărat pozitiv: investițiileUn element încurajator este creșterea formării brute de capital cu circa 20%.Datele din piața muncii confirmă această tendință: în trimestrul III 2025, numărul angajaților în construcții a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 10–20 de ani, atât în construcții rezidențiale, cât și inginerești. ConcluziaCreșterea de 5,2% este: bună, necesară, dar fragilă.Ea arată o recuperare, nu o transformare structurală.Republica Moldova rămâne singura dintre țările vecine Ucrainei care, în 2025, nu a revenit încă la nivelul PIB din 2021, de dinaintea războiului.Este un motiv de prudență, nu de euforie.Ne bucurăm de semnalul pozitiv, dar avem încă mult de lucru.

România ar putea da în trafic, până la sfârșitul acestui an, încă aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), pe sectorul cuprins între Focșani și Adjud. Anunțul a fost făcut de directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, într-o postare publicată marți pe Facebook. Potrivit acestuia, lucrările sunt într-o fază avansată, iar constructorul român UMB desfășoară o „cursă contracronometru” pentru a finaliza tronsonul până la sfârșitul anului. Recepția lucrărilor ar putea avea loc în perioada 23–24 decembrie, în cazul în care testele de calitate și siguranță vor confirma respectarea standardelor. „Dacă totul corespunde cerințelor, românii vor putea circula continuu pe aproximativ 250 de kilometri de autostradă, de la București până la Adjud”, a precizat Cristian Pistol. Sectorul care ar urma să fie deschis traficului este format din două tronsoane: 35,6 km din Tronsonul 1 Focșani–Bacău și alți aproximativ 17 km până la Adjud Nord, parte a Tronsonului 2. Odată cu deschiderea acestora, Adjudul va fi legat direct de București prin autostradă, prin A7 și A3. În prezent, circa 145 de kilometri din A7 sunt deja în folosință, între Ploiești (intersecția cu A3) – Buzău și Buzău – Focșani Nord. Autostrada Moldovei A7 are o lungime totală de aproape 450 de kilometri, de la Ploiești până la Siret, la granița cu Ucraina, fiind considerată „coloana vertebrală” a infrastructurii rutiere din estul României. Proiectul este relevant și pentru Republica Moldova, în contextul conectivității regionale, întrucât A7 va facilita accesul rapid spre nord-estul României, zona Suceava – Siret, punct cheie de legătură cu Republica Moldova și Ucraina, precum și spre viitoarele conexiuni cu Autostrada Unirii (A8). Ministrul român de Finanțe, Alexandru Nazare, a declarat recent că până în anul 2030 Autostrada A7 ar urma să fie finalizată până la Pașcani, iar legăturile cu A8 vor fi asigurate. În prezent, din totalul traseului Ploiești–Siret, aproximativ 145 km sunt deschiși, 190 km sunt în lucru, iar alți circa 115 km se află în proceduri de licitație. Majoritatea loturilor de pe A7 sunt construite de compania UMB, controlată de antreprenorul Dorinel Umbrărescu, motiv pentru care autostrada este supranumită neoficial și „Autostrada Umbrărescu”. Autoritățile române susțin că finalizarea A7 va contribui la dezvoltarea economică a regiunii Moldova din România, prin scoaterea traficului greu de pe DN2 (E85), unul dintre cele mai aglomerate și periculoase drumuri naționale, și prin îmbunătățirea mobilității regionale, cu impact inclusiv asupra legăturilor cu Republica Moldova.

Toate fracțiunile de opoziție din Parlament au semnat o declarație comună prin care condamnă inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de a modifica Regulamentul Legislativului. Potrivit opoziției, schimbările propuse ar restrânge drepturile deputaților și ar afecta funcționarea democratică a Parlamentului.Semnatarii susțin că modificările ar limita dreptul aleșilor de a se exprima, ar reduce durata și substanța dezbaterilor parlamentare și ar transforma procesul legislativ într-o simplă formalitate.Declarația a fost făcută publică de liderul PSRM, Igor Dodon, pe pagina sa de Facebook. Acesta a afirmat că inițiativa majorității parlamentare reprezintă „o încălcare gravă a Constituției”, „o lovitură asupra pluralismului politic” și „o amenințare la adresa dezbaterii democratice în Parlament”.„Nu vom permite transformarea Legislativului într-o instituție subordonată intereselor unei majorități trecătoare”, a scris Igor Dodon.Până în prezent, reprezentanții PAS nu au comentat public declarația comună a opoziției.

Tot mai mulți agricultori ajung sub executare silită din partea băncilor, după ce statul nu și-a onorat obligațiile privind subvențiile post-investiționale. Serghei Ivanov, deputat al Partidului Nostru și președinte al Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, solicită Guvernului să prezinte de urgență un program structurat și transparent de achitare a datoriilor față de fermieri.„Doar pentru anul 2024, datoria statului față de agricultori se ridică la 1,367 miliarde lei pentru subvențiile post-investiționale. Și nu mai vorbim de subvențiile post-investiționale pentru anul curent. Foarte mulți agricultori din păcate au ajuns într-o situație financiară precară. Atunci când au investit în 2024, fermierii s-au bazat pe aceste subvenții. Au  contractat credite bancare, bazându-se pe faptul că subvențiile vor fi achitate la timp. În 2025, o mare parte dintre ei se confruntă cu executări silite din partea băncilor, tocmai pentru că aceste subvenții nu au ajuns, iar din ele urmau să achite ultimele rate la bancă”, a declarat Serghei Ianov, în cadrul unor consultări pe tema bugetului pentru anul viitor.Deputatul a spus că Guvernul trebuie să fie sincer în raport cu fermierii și să le prezinte foarte clar cum și când vor fi achitate datoriile:„Înțelegem că întreaga sumă nu poate fi achitată imediat. Guvernul trebuie să iasă în fața agricultorilor și să spună clar care este situația reală. Dacă banii nu sunt disponibili integral, este necesar un program structurat și transparent care să indice cum și în ce termene vor fi achitate aceste subvenții. Fermierii au nevoie de predictibilitate!”, a declarat Serghei Ivanov.

Cadrele didactice și personalul non-didactic din întreaga Republică Moldova au organizat marți, 16 decembrie, un flashmob național pentru a cere majorarea salariilor și soluții urgente pentru sistemul educațional. Acțiunea a avut loc în instituțiile de învățământ din țară, în timpul pauzelor, la inițiativa Federației Sindicale a Educației și Științei (FSEȘ).Profesorii au ieșit cu pancarte pe care se putea citi: „Respect pentru munca pedagogului”, „Nu lăsați Moldova fără viitor”, „Educația – prioritate națională”, „Demnitate pentru Educație”, „Nu neglijați cadrele didactice”, „Salariu echitabil”. Mesajele au vizat atât condițiile salariale, cât și rolul strategic al educației pentru viitorul țării.Potrivit sindicatelor, acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Demnitate pentru Educație – Solidaritate pentru un viitor echitabil” și a coincis cu ziua în care comisiile parlamentare discută proiectul Legii bugetului. Prin acest gest, angajații din educație au dorit să transmită un mesaj clar guvernării: educația nu poate fi ignorată.Până la ora 11:30, cadrele didactice și științifice din toată țara au ridicat o foaie albă – simbol al demnității și al viitorului încă nescris – și au citit cu voce tare Articolul 43 din Constituția Republicii Moldova, care garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil. Sindicatele susțin că acest gest a fost unul de unitate și solidaritate profesională.FSEȘ solicită alocarea resurselor bugetare necesare pentru majorarea valorii de referință, astfel încât să fie păstrată puterea de cumpărare și să fie redusă discrepanța dintre salariul mediu din educație și media pe economie. Printre revendicări se numără majorarea cu 21,5% a valorilor de referință, stabilirea valorii de referință de bază la 2.670 de lei, iar pentru cadrele didactice și științifice – la 3.100 de lei, precum și aducerea salariilor din educație la nivelul salariului mediu pe economie.Sindicatele atrag atenția că înghețarea valorii de referință prevăzută în proiectul bugetului pentru anul 2026 nu asigură nicio creștere salarială reală și afectează atractivitatea profesiei didactice, în condițiile în care costul vieții continuă să crească.De cealaltă parte, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că revendicările sindicatelor sunt justificate, însă situația bugetară actuală nu permite onorarea acestora fără riscuri financiare majore. Într-o emisiune la Moldova 1, oficialul a menționat că acceptarea cererilor în acest moment ar însemna acordarea unor „salarii pe datorie”.„Solicitările sindicatelor privind majorările sunt pertinente. Am avut consultări cu sindicatele la minister, însă spațiul fiscal este limitat. Astăzi, să facem aceste majorări ar însemna să le facem pe datorie, ceea ce ar fi o soluție nesustenabilă”, a declarat ministrul Finanțelor, exprimându-și speranța că discuții mai ample vor avea loc în perspectiva bugetului pentru anul 2027. [video width="568" height="320" mp4="https://libertv.md/wp-content/uploads/2025/12/AQPKK-olKABpjdOPIUkENQCpyqLl7fCJJ1h1eYfCfUPVJkWzJMB8uaaCpoq70qyUwRVLCz3Lvpla_753RVfcAtI7sppIUIydIHXPXFnwag.mp4"][/video]