RFI

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, declară că ar vota pentru unirea cu România dacă s-ar organiza un referendum în acest sens. Declarația a fost făcută într-un podcast realizat de doi cunoscuți jurnaliști britanici, Rory Stewart și Alastair Campbell. Lina Grâu are detalii.

Președinta Republicii Moldova declară pentru anul trecut venituri de puțin sub 500 mii lei moldovenești, echivalentul a 25 mii de euro, din salariu și deplasările externe pe care le-a avut.

Deputatul Partidului ”Democrația Acasă” din R.Moldova, Vasile Costiuc, aliatul lui George Simion, va fi verificat de Autoritatea Națională de Integritate pentru că ar deține funcții incompatibile cu mandatul său. Mai exact, pe lângă funcția de deputat în Parlamentul de la Chișinău, Costiuc este administratorul unei firme din România, dar și administrator al unei asociații obștești. Astfel, ANI a inițiat un control în ceea ce privește respectarea regimului juridic al incompatibilităților de către parlamentarul moldovean.

Procesul împotriva fostului oligarh Vladimir Plahotniuc care are loc acum în Republica Moldova va fi un test pentru justiția moldovenească și va arăta dacă reformele din ultimii ani au fost eficiente. O corespondență de Liliana Barbăroșie.

Nicușor Dan acuză un nivel mare de dezinformare în presa românească. Spune că va crea un departament care va lupta cu dezinformarea. Și Maia Sandu spune că se confruntă cu fake news în spațiul public. Președinta de la Chișinău s-a adresat chiar și în judecată împotriva celor pe care îi acuză de răspândirea informațiilor false. Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Procesul lui Vlad Plahotniuc, declanșat după extrădarea sa din Grecia în toamna anului 2025, este considerat de mulți observatori drept cel mai important dosar penal din istoria recentă a Republicii Moldova. Nu doar prin numele inculpatului, fost lider al Partidului Democrat și figură centrală a regimului oligarhic de până în 2019, ci mai ales prin miza sa: capacitatea justiției de a gestiona un dosar complex, cu ramificații politice, financiare și instituționale, în condiții de proces echitabil. În timp ce dosarul înaintează, o parte a societății civile și a experților în drept avertizează că acest „test al justiției” riscă să fie ratat încă înainte de verdict. De ce acest gen de concluzii?

”R.Moldova trebuie să vizeze o aderare completă la Uniunea Europeană. R.Moldova trebuie să știe cum poate conta în deciziile europene, cum o fac alte state mici, statele baltice, spre exemplu, și nu numai. În contexul actual, și a-și sublinia aici negocierile de pace din Ucraina, devine evident că o decuplare a R.Moldova de Ucraina, de asemenea, este improbabilă. R.Moldova trebuie să-și facă auzită vocea și intențiile”, spune într-un interviu la RFI, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

”Uniunea Europeană își dorește să aibă R.Moldova în rândurile sale ca stat membru cu drepturi depline cât mai curând. Moldova este statul candidat care în ultimul an a făcut cele mai mari progrese spre aderarea la Uniunea Europeană, opinia fiind împărtășită de toate instituțiile europene. Țara este bine pregătită, iar negocierile tehnice vor fi mai scurte”, spune într-un interviu la RFI, europarlamentarul român, Siegfried Mureșan. Corespondenta RFI, Valeria Vițu, a discutat recent la Strasbourg cu președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu R.Moldova despre procesul de aderare, pașii ce urmează și de cât timp mai e nevoie ca Moldova să ajungă în marea familie europeană.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează că regiunea transnistreană este folosită tot mai des de persoanele condamnate pentru a se eschiva de la ispășirea pedepsei. ”Procedurile de dare în căutare a persoanei condamnate sunt ineficiente, pentru că presupun termeni care pun în pericol posibilitatea de a localiza persoana și astfel, se pierde șansa ca aceasta să fie adusă în fața justiției să se facă dreptate”, declară șefa statului, care a cerut, totodată, măsuri legislative urgente, inclusiv simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei condamnate. De asemenea, președinta Sandu a cerut măsuri pentru extinderea și revizuirea mecanismnului de evaluare externă a integrității judecătorilor.

”Anul 2025 a fost unul foarte reușit pentru procesul de integrare europeană a R.Moldova, chiar dacă a avut loc pe fodnul unor ingerințe externe fără precedent, provocări majore cu care ne-am confruntat. Cel mai important eveniment al anului, din perspectiva expunerii internaționale a fost primul Summit Moldova-Uniunea Europeană. Pentru 2026, una din priorități este transpunerea legislației europene în legislația națională”, declară într-un interviu la RFI, șefa Biroului pentru integrare europeană din R.Moldova, Cristina Gherasimov. Între timp, Guvernul a actualizat, luni, Programul Național de Aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025 - 2029. Este documentul care stabilește, pas cu pas, ce reforme trebuie realizate pentru ca Moldova să devină stat membru al UE.

”Sunt absolut convins că o politică inteligentă de reconectare a celor două maluri ale Nistrului, prin proiecte tot mai multe comune economice, parteneriate sociale care să evite disputa ideologică, va crea climatul necesar pentru ca oamenii să își dorească tot mai mult să facă parte din Uniunea Europeană”, spune într-un interviu la RFI, europarlamentarul român, Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni, în contextul recentelor declarații ale oficialilor moldoveni legate de o eventuală decuplare a proceselor de integrare europeană a R.Moldova și reintegrare a țării.

La Moldova Zoom, invitată specială este Odile Renaud-Basso, președinta Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), aflată într-o vizită oficială la Bălți. Discuția s-a concentrat pe investițiile realizate de BERD în Moldova, securitatea energetică, sprijinul pentru mediul de afaceri și apropierea țării de Uniunea Europeană. Interviul este realizat de Ecaterina Tanasiiciuc.

”Republica Moldova are susținerea tuturor celor 27 de state membre UE, inclusiv a Ungariei, de a deschide oficial negocierile de aderare. R.Moldova a înregistrat cel mai mare progres comparativ cu alte state candidate, în ultimele 12 luni. Statele membre, împreună cu Ucraina, urmează să găsească o soluție pentru a debloca aspectul politic pentru țara vecină, iar pentru R.Moldova asta înseamnă că ne focusăm acum pe negocierile tehnice”, declară în interviul Moldova Zoom la RFI România, vicepremiera pentru integrare europeană a R.Moldova, Cristina Gherasimov.

Crăciunul în Republica Moldova are o particularitate, este sărbătorit de mulți cetățeni de două ori. Prima dată pe 25 decembrie, iar a doua pe 7 ianuarie, pe stil vechi. De ce se întâmplă asta, dar mai ales dacă Moș Crăciun vine de două ori, ne explică jurnalistul Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

Odată cu venirea iernii, Republica Moldova trăiește Crăciunul în două calendare. Pentru o parte a oamenilor, Nașterea Domnului este sărbătorită pe 25 decembrie, alături de majoritatea țărilor europene. Pentru alții, Crăciunul vine pe 7 ianuarie, potrivit calendarului iulian, urmat de biserica subordonată Patriarhiei Ruse. Diferența nu este una de credință, ci de calendar.

„Anul 2025 a fost unul foarte reușit pentru procesul de integrare europeană a R.Moldova, chiar dacă a avut loc pe fondul ingerințelor externe fără precedent”, declară în interviul Moldova Zoom, vicepremiera pentru integrare europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov. De ce totuși nu s-a reușit deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, promise de oficialii europeni? Explicațiile, în interviul realizat la Chișinău de Valeria Vițu.

Municipiul Bălți a fost desemnat „ Capitala Tineretului 2026, devenind a 13-a localitate după Cahul în 2023 și Edineț în 2025 care poartă acest titlu. Titlul îi revine pentru un an, timp în care orașul va fi gazda principală a programelor și inițiativelor dedicate tinerilor.

Fostul premier moldovean, Vlad Filat, și prima sa soție au fost condamnați de o instanță franceză pentru spălare de bani, scrie Ziarul de Gardă. Filat a fost condamnat la doi ani de închisoare și plata unei amenzi de 100 000 de euro, iar fosta sa soție – la 18 luni de închisoare cu suspendare și o amendă de 150 000 de euro. Aceasta va trebui să plătească, împreună cu Filat, 10 000 de euro Republicii Moldova pentru daune morale. Magistrații francezi au pronunțat sentința la începutul lunii decembrie.

Nu este exclus ca anul viitor în discuțiile de pace pentru Ucraina să apară și numele Republicii Moldova, în contextul în care Rusia ar vrea să își păstreze teritoriile pe care le controlează în acest moment și să-și extindă influența și în alte regiuni, cum este și cazul Transnistriei. Invitatul Moldova Zoom de astăzi este Alexandru Lăzescu, analist de politică externă, cu care a stat de vorbă Larisa Bernaschi.

Un fost premier de la Chișinău a fost condamnat la închisoare. Doar că nu s-a întâmplat în Republica Moldova, ci în Franța. Potrivit Agerpress, o instanță a decis ca Vlad Filat să stea doi ani în închisoare în Franța și să plătească 100 de mii de euro statului francez pentru spălare de bani într-un dosar de corupție. Dar cine este Vlad Filat și ce rol a jucat în politica Republicii Moldova? Ne explică jurnaistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronical lui Vitalie”.

România va găzdui, în primul trimestru al anului 2026, trilaterala miniștrilor de externe de la București, Kiev și Chișinău.”Un subiect important pe agendă va fi procesul de reconstrucție a Ucrainei”, declară ministra de Externe a României, Oana Țoiu, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, cu prilejul reuniunii șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale Republicii Moldova din străinătate.

”Integrarea R.Moldova în Uniunea Europeană este prioritate zero și pentru România. Negocierile tehnice, lansate recent de UE, sunt un răspuns, un anunț extrem de important. Este meritul moldovenilor. S-a ajuns la acest compromis nu pentru că UE nu vrea R. Moldova în Uniunea Europeană, ci pentru că există o serie de factori care ne-au pus în această situație”, declară într-un interviu la RFI, europarlamentarul român, Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni. Corespondenta Valeria Vițu, aflată la Strasbourg, unde a avut loc ultima sesiune plenară a Parlamentului European din acest an, a discutat cu membrul grupului Renew Europe despre procesul de aderare, negocierile tehnice, lansate de UE.

Înghețurile târzii de primăvară, dar și episoadele neașteptate de frig din toamnă sau chiar din mijlocul iernii rămân una dintre cele mai mari temeri ale agricultorilor. O singură noapte cu temperaturi sub zero grade poate șterge munca de un an întreg. Doar în primăvara acestui an, înghețurile au afectat mii de hectare de livezi din Republica Moldova, iar la unele culturi sensibile, precum caisul sau cireșul, pierderile estimate depășesc 40–50 la sută.

De peste trei decenii, Republica Moldova rămâne o țară divizată, cu un conflict înghețat care continuă să marcheze vieți și destine. Pe malul stâng al Nistrului, regiunea transnistreană se află sub control de facto rusesc, iar prezența militarilor străini rămâne o realitate zilnică, în ciuda eforturilor diplomatice și a promisiunilor politice. Satul Coșnița, aflat sub jurisdicția Chișinăului, dar separat de restul țării printr-un pod păzit de militari ruși, este una dintre comunitățile care poartă încă rănile războiului din 1992. Aici, veteranii conflictului își amintesc nu doar de lupte, ci și de pierderi, frică și promisiuni neonorate, într-un prezent în care tancurile și armele sunt din nou la vedere.

Rușii au bombardat deosebit de intens regiunea Odesa săptămâna trecută. În afară de orașul Odesa, au avut de suferit și satele apropiate de Republica Moldova și România. Este vorba de localitățile cu etnici români, care sunt acum într-o situație dificilă. Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Ce înseamnă pentru Republica Moldova deschiderea negocierilor tehnice cu UE și lipsa unei decizii la nivel politic? Răspunsul – în interviul cu invitatul Moldova Zoom de astăzi, europarlamentarul Eugen Tomac, membru al grupului Renew Europe. Un interviu realizat la Strasbourg de Valeria Vițu.

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, face, luni, o vizită în R.Moldova, la invitația omologului moldovean, Mihai Popșoi, în contextul reuniunii șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale R.Moldova din străinătate. Este pentru a doua oară, de la preluarea mandatului, când șefa Externelor de la București vine la Chișinău.

Invitatul emisiunii Moldova Zoom este Ghenadie Râbacov, coordonator de proiecte educaționale, profesor, lingvist și traducător. Discutăm despre câți vorbitori de franceză are astăzi Republica Moldova, cine sunt ei și de ce interesul pentru franceză rămâne viu, chiar și într-o perioadă în care engleza domină.

În nordul Republicii Moldova, într-o gospodărie veche din satul Mândreștii Noi, raionul Sângerei, meșteșugul cojocăritului prinde din nou viață. În cămăruța unde se taie pielea, se bate cusătura și se topește mirosul de lână naturală, soții Artur și Alexandra Oleinic duc mai departe priceperea moștenită din bătrâni. În atelierul lor prind formă căciula țurcănească, căciula de miel astrahan, opincile cusute fir cu fir, dar și bundițele ornamentate, lucrate sută la sută manual, toate din materiale naturale și purtate tradițional de urători și colindători în Ajunul Anului Nou.

Un studiu recent realizat de o organizație neguvernamentală care promovează coeziunea socială în Republica Moldova arată că, în sudul țării, informația circulă foarte fragmentat. Cercetarea s-a concentrat pe Găgăuzia și Taraclia și a arătat că oamenii se informează în mare parte online, mai ales prin rețelele de socializare, sau de la prieteni și rude. În același timp, există o neîncredere ridicată față de mass-media națională, în special cea în limba română, și față de mesajele oficiale ale autorităților centrale. Locuitorii consideră că dezinformarea este o problemă serioasă, dar responsabilitatea este atribuită mai mult autorităților, politicienilor locali, Uniunii Europene și țărilor occidentale, și mai puțin Rusiei. Pe baza acestor constatări contradictorii, studiul recomandă dezvoltarea unui ecosistem media mai incluziv, cu conținut multilingv, sprijin pentru jurnalismul regional și programe de educație media. Liliana Barbăroșie a analizat mai detaliat cercetarea și are amănunte.

Vladimir Putin i-a numit pe europeni porci. Televiziunea de stat de la Moscova a încercat să explice retorica lui Vladimir Putin. Ce acuzații aduce României și ce legătură are eticheta cu Republica Moldova, explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. O femeie a murit, iar cei trei copii ai săi au fost răniți pe un pod peste răul Nistru din sudul Ucrainei, pod care făcea legătura dintre Odesa și Reni. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, a anunțat că cei patru se aflau într-un automobil civil care se deplasa pe pod în momentul în care drona rusească a explodat.

Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru.

O echipă a FMI a purtat în ultimele două săptămâni discuții cu autoritățile Republicii Moldova, iar șefa misiunii, Alina Iancu, a declarat la încheierea misiunii că după mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, FMI atestă o recuperare treptată a creșterii economice. Procesul de aderare la UE și Planul de creștere oferă o oportunitate unică pentru stimularea productivității, accelerarea creșterii economice pe termen lung și îmbunătățirea nivelului de trai. Pentru valorificarea acestei oportunități vor fi necesare reforme hotărâte care să ducă la eliminarea deficiențelor structurale.

Dezvoltarea economică este o sarcină dificilă în condițiile unui război la hotar, spune expertul economic Dumitru Pîntea, expert la asociația Parteneriate pentru Noua Economie, invitat la RFI, la emisiunea Moldova Zoom. „Suntem optimiști pentru că suntem pro-europeni și considerăm că putem aduce Republica Moldova în UE. Mulți din noi am văzut nivelul de trai, valorile, principiile care stau la baza societăților europene și vrem să le vedem și la noi. Respectiv, trebuie să depunem eforturi și să sperăm că acel rezultat final va fi cât mai aproape”, spune Dumitru Pîntea.

Republica Moldova urmărește cu mult interes unul dintre cele mai spectaculoase procese de judecată din istoria statului. Este vorba de procesul lui Vlad Plahotniuc, acuzat de mai multe scheme de corupție. Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

Discuțiile de aderare la UE pentru Republica Moldova rămân la nivel tehnic din cauza opoziției Ungariei pentru aderarea Ucrainei. Chișinăul, însă, nu dramatizează și pune accent pe continuarea reformelor, în așteptarea unei noi oportunități. Cele mai dificile reforme țin de reformarea justiției, anticorupția, dar și de dezvoltarea economică. Noul premier moldovean Alexandru Munteanu a preluat acum ceva mai mult de o lună conducerea executivului cu promisiunea de a pune accent pe dezvoltarea economică. Un obiectiv susținut și de UE prin planul de creștere economică de 1,9 miliarde. Invitatul de astăzi al Moldova Zoom este expertul economic de la Chișinău, Dumitru Pîntea, cu care am discutat despre perspectivele de creștere economică a Republicii Moldova

Douăsprezece cete de colindători au urcat pe scenă în cadrul Festivalului-concurs Național „Colindăm din sat în sat”, ajuns la cea de-a patra ediție. Evenimentul a adus în prim-plan colindul și urătura tradițional românească, obiceiuri care își au originile daco-romane care, de-a lungul timpului, au fost adaptate și îmbogățite cu semnificații creștine.

Republica Moldova devine un subiect de interes tot mai mare în mediul academic european, iar dosarul transnistrean continuă să genereze întrebări, mituri și dezbateri intense. Despre aceste teme, dar și despre parcursul personal al unui tânăr originar din Bender, am discutat cu Dmitri Damian, doctorand la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și asistent universitar. Dmitri a atras atenția printr-o prezentare despre Transnistria susținută în fața studenților de la Facultatea de Științe Politice. El spune că interesul academic pentru Republica Moldova pornește de la complexitatea internă a statului.

Chișinăul a deschis Forumul Justiției cu discursuri solemne despre integrarea europeană, statul de drept și ireversibilitatea reformelor. Mesajul a fost aproape unanim: Republica Moldova este pe finalul celei mai dificile reforme posibile în justiție – evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Doar că sistemul are și o altă realitate. După vetting, sunt mai puțini judecători și procurori, funcțiile vacante se ocupă greu, iar profesiile juridice rămân, în continuare, puțin atractive. Acesta este contextul în care a început cea de-a șaptea ediție a Forumului Justiției.

Comisia de la Veneția nu vede cu ochi buni reorganizarea a două procuraturi de la Chișinău. Ceea ce readuce în discuție problemele cu justiția, călcâiul lui Ahile în aderarea Republicii Moldova la UE. Despre ce este vorba ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Republica Moldova este pe finalul celei mai dificile reforme posibile în justiție – evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Doar că sistemul are și o altă realitate. După evaluarea externă, procedură numită vetting, în sistem au rămas mai puțini judecători și procurori, funcțiile vacante se ocupă greu, iar profesiile juridice rămân, în continuare, puțin atractive. Justiția, unul din capitolele foarte importante pentru aderarea la UE, este și unul din domeniile cele mai dificile de reformat. Care este etapa la care se află această reformă în Republica Moldova și ce provocări stau în fața autorităților și a factorilor din domeniu? Subiectul este discutat la Forumul anual al Justiției care are loc zilele acestea la Chișinău, iar Liliana Barbăroșie are detalii.

Republica Moldova trebuie să continue reformele și pregătirea internă pentru integrarea europeană, indiferent de ritmul sau deblocarea deciziilor politice la nivelul Uniunii Europene, afirmă Marcel Spătari, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, într-un interviu la RFI. „Trebuie să pregătim țara ca să fie eligibilă pentru aderare, indiferent de cum progresează negocierile”, a declarat Marcel Spătari, invitat la emisiunea Moldova Zoom.

La final de an, Chișinăul mizează pe un semnal politic clar din partea Uniunii Europene privind începutul negocierilor de aderare. Așteptarea este susținută de ritmul accelerat al reformelor și de evaluările favorabile ale Comisiei Europene, dar rămâne condiționată de un obstacol major: lipsa consensului între cele 27 de state membre, în special din cauza poziției Ungariei față de Ucraina.

Republica Moldova trebuie să continue reformele și pregătirea internă pentru integrarea europeană, indiferent de ritmul sau deblocarea deciziilor politice la nivelul Uniunii Europene, afirmă Marcel Spătari, președintele Comisiei pentru integrare europeană din legislativul de la Chișinău, invitatul de astăzi al Moldova Zoom. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie, care trece în revistă și contextul în care Consiliul European va discuta săptămâna aceasta felul în care vor continua negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

Premierul moldovean Alexandru Munteanu a anunțat că statul va prelua în 20 de zile infrastructura companiei Lukoil-Moldova, din cauza neîndeplinirii de către aceasta a obligațiilor investiționale, dar și din cauza că întreprinderea nu a exclus din structura corporativă entitățile vizate de sancțiunile impuse de SUA.

Dificultățile energetice prin care trece Republica Moldova, pe fondul atacurilor Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, au devenit subiect de știri false în România, alimentate de retorica unor lideri de opinie și chiar a unor politicieni din zona suveranistă. Autoritățile de la Chișinău explică: Republica Moldova își achită integral nota de plată către România, chiar dacă energia de avarie costă de 4–5 ori mai mult decât cea cumpărată în regim comercial. Este adevărat că România ajută la menținerea funcționalității rețelelor electrice din Republica Moldova, însă consumul este achitat integral. Cui servește această dezinformare explică Ecaterina Tanasiiciuc.

Administrația de la Tiraspol a reintrodus, luni, starea de urgență în domeniul economic, invocând dificultăți în aprovizionarea regiunii cu gaze naturale, livrări finanțate de Federația Rusă. Măsura este declarată temporară și este justificată de autoritățile separatiste prin situația energetică pe care o califică drept „complicată”. Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat, în cadrul unei ședințe oficiale, că administrația de la Tiraspol menține situația sub control, deși recunoaște impactul direct asupra economiei și populației. Totodată, Krasnoselski a acuzat Uniunea Europeană că ar influența negativ contextul economic și energetic din regiune, potrivit serviciului său de presă.

La Prepelița, comună traversatã de drumul național Bălți–Chișinău, reabilitat în 2022 din fonduri europene, schimbarea nu are nevoie de panouri sau discursuri oficiale, spune o localnicã, Elena. „Satul nostru este unul frumos, dar pe zi ce trece se schimbă la față datorită investițiilor europene. Suntem foarte bucuroși de toate proiectele care le primim. Suntem și noi un popor care merităm să trăim bine, să avem și noi tot ce au europenii”, a spus ea.

Cetățenii străini care vor să se mute în Rusia vor fi obligați să semneze un contract cu Ministerul rus al Apărării. Riscă, astfel, să fie mobilizați pe front. În această situație ar putea fi cei 200 de mii de cetățeni moldoveni, avertizează Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău. De ce se întâmplă asta și ce s-a schimbat în legislația rusească, ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.