Președinta R.Moldova, Maia Sandu, în următoarele zile, face vizite în Polonia și Franța. În Varșovia merge, în perioada 25-26 ianuarie, la invitația președintelui Karol Nawrocki. Iar la Strasbourg, pe 27 ianuarie, președinta Sandu va susține un discurs în deschiderea sesiunii de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Republica Moldova deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, mandat exercitat până la mijlocul lunii mai. 

Pentru unii, armata e lecția de disciplină care le-ar fi lipsit. Pentru alții, un an pierdut de care mai bine fugi. Între aceste două percepții se află Armata Națională a Republicii Moldova, o instituție care, dincolo de stereotipuri, s-a schimbat, participă la misiuni internaționale și își definește locul în ochii noii generații.

Un fost ministru al apărării al Republicii Moldova, Anatol Șalaru, explică ce înseamnă bugetul propus pentru apărare, care sunt provocările legate de protecția împotriva dronelor și ce opțiuni strategice are țara noastră într-un context regional instabil.

În contextul discuțiilor privind scenariul Unirii Republicii Moldova cu România președintele Nicușor Dan subliniază că majoritatea opiniei cetățenilor moldoveni este că obiectivul acestui stat este integrarea europeană. „România, evident - «frate mai mare», cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie - susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales. Eu sunt optimist că acest lucru se va întâmpla”, spune Nicușor Dan. Însă, spune președintele României, dacă în viitorul mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor vor avea altă opinie, „vom acționa în consecință”. „Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a mai declarat Nicușor Dan.

Cursurile de limbă română din Republica Moldova atrag mii de oameni în fiecare an. Este vorba de programul guvernamental prin care li se oferă ocazia celor care până acum nu au vorbit limba română să o învețe, gratuit. Mai multe detalii ne spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

Președinta Maia Sandu a avertizat, în recenta sa conferință de presă privind prioritățile pentru anul 2026, că „ordinea mondială se destramă”, că „marile puteri își creează sfere de influență” și că „Rusia rămâne o sursă majoră de insecuritate”, oferind cea mai clară imagine de până acum asupra modului în care Republica Moldova își reevaluează apărarea într-un context regional tot mai instabil. Expertul în securitate al comunității WatchDog, Petru Horea, spune că Republica Moldova trebuie să accelereze modernizarea apărării, în special în zona apărării antiaeriene.

”Cel mai mult îmi doresc pace pentru R.Moldova, cetățenii să fie în siguranța și să rămânem parte a lumii libere, lucrurile cele mai importante în special în contextul regional tot mai dificil. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea la UE și dacă R.Moldova ar fi sub protecția României”. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu la o conferință de presă unde a prezentat prioritățile instituției prezidențiale pentru anul 2026. Totodată, președinta Sandu a punctat că, în R.Moldova nu există sprijin majoritar pentru unirea cu România, în contextul discuțiilor intense din ultima perioadă. 

O dronă rusească a fost găsită în sudul R.Moldova, în raionul Ștefan Vodă. Poliția anunță că drona este activǎ și conține un dispozitiv explozibil. Cetățenii din zonă au fost evacuați. Specialiștii Secției tehnico-explozivă a Poliției vor efectua o explozie controlată la fața locului, spun oamenii legii. Ministerul Afacerilor Externe declară că asemenea incidente constituie o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. 

Republica Moldova are două soluții pentru a menține pacea și a rămâne parte a lumii libere – aderarea la Uniunea Europeană și dacă ar fi sub protecția României, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă susținută joi dimineața la Chișinău. Aceasta a accentuat că în acest moment există sprijinul populației pentru integrarea europeană, cale pe o urmează autoritățile de la Chișinău.

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, programate pentru 22 martie, au fost suspendate după o decizie a Curții Supreme de Justiție (CSJ) a Republicii Moldova, care a constatat neconcordanțe între cadrul electoral regional și legislația națională. Autoritățile locale și centrale caută acum o soluție legală pentru reluarea procesului electoral.

Unirea Republicii Moldova cu România nu mai este o discuție românească. A ajuns un subiect internațional. Ce anume s-a discutat la Davos despre asta? Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Curtea Supremă de Justiție de la Chișinău a suspendat alegerile în legislativul autonomiei găgăuze din sudul Republicii Moldova, din cauza unor neconcordanțe între legislația regională și cea națională. Se caută acum o soluție pentru reluarea alegerilor în regiunea care în ultimii ani a sfidat practic autoritatea și cursul oficial al Chișinăului, în special după ce puterea acolo a fost preluată prin cumpărare de voturi de gruparea oligarhului refugiat la Moscova, Ilan Șor. O corespondență de Liliana Barbăroșie.

”Trebuie regândite mecanismele prin care să protejezi presa ca o instituție cu o valoare importantă într-o societate care este expusă unor influențe hibride din afară”, spune în interviul Moldova Zoom, jurnalista TV8, Mariana Rață. Moderatoarea emisiunii ”Cutia Neagră” a devenit în ultima perioada ținta unor atacuri orchestrare ce au drept scop intimidarea și discreditarea imaginii sale. Mai multe ONG-uri de media de la Chișinău un lansat un apel prin care își exprimă îngrijorarea și condamnă cu fermitate intensificarea campaniilor de denigrare și hărțuire împotriva instituțiilor mass-media și jurnaliștilor din R. Moldova.

”R.Moldova a ales să iasă din zona gri a geografiei și să se alăture eforturilor europene de apărare a democrației, libertății și păcii”. Declarația aparține premierului R.Moldova, Alexandru Munteanu, și a fost făcută la Forumul Economic de la Davos. Potrivit șefului Cabinetului de Miniștri de la Chișinău, evenimentul din acest an depășește dimensiunea economică a discuțiilor,”este despre cum reușim să creștem dialogul și cooperarea, despre cât de important este să găsim soluții în comun pentru a construi împreună stabilitate și prosperitate”.

Comunitatea Statelor Independente, CSI, este un instrument inutil pentru Republica Moldova. Este o structură golită de conținut, care a fost folosită selectiv de-a lungul istoriei și exploatată politic de Federația Rusă, spune la RFI invitatul emisiunii Moldova Zoom, diplomatul și fostul purtător de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă.

Guvernul accelerează procesul de amalgamare voluntară a localităților și vor începe consultări publice cu autoritățile locale și cetățenii. Executivul promite primării mai puternice și servicii publice mai accesibil. În timp ce comuna Călinești din raionul Fălești este deja un exemplu de unificare reușită, alte localități din nordul republicii, precum Drochia sau Sângerei, se confruntă cu lipsa specialiștilor și reticența oamenilor.

Republica Moldova s-ar putea uni cu România în situația în care democrația ar fi amenințată de Rusia, explică Maia Sandu. Ce crede Rusia despre Unire? S-ar opune? Dar mai ales cât de mult ar conta părerea Kremlinului? Explică Vitalie Cojocari, jurnalist Euronews România, în „Cronica lui Vitalie”.

Părăsirea CSI este o retragere tardivă, dar necesară, dintr-o organizație devenită epavă geopolitică inutilă pentru Republica Moldova, spune la RFI invitatul Moldova Zoom de astăzi, diplomatul și fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă. Ministerul de Externe de la Chișinău a inițiat procedurile pentru retragerea completă a Moldovei din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI), structură moștenitoare a Uniunii Sovietice, dominată de Rusia. Chișinăul vrea astfel să lase în urmă și ultima rămășiță a Uniunii Sovietice pentru a fi gata de aderarea la UE către 2028. Opoziția pro-rusă de la Chișinău a reacționat dur la declarațiile puterii pro-europene, în termeni care repetă la indigo retorica Kremlinului în raport cu Republica Moldova. „Poate duce țara noastră la o tragedie similară celei trăite de poporul Ucrainei”, spune liderul socialiștilor, fostul președinte Igor Dodon.

Schimbarea ordinii internaționale, când statele mari își impun poziția prin forță, pune presiune pe statele mici. De aici și mesajul, aparent paradoxal, transmis de Maia Sandu prin declarația că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, spune la RFI invitata emisiunii Moldova Zoom, jurnalista și scriitoarea Paula Erizanu. Am discutat și care e diferența de mesaj a unui „Maladets!” care vine de la un vorbitor de rusă și a celui care vine de la un artist român, dacă Republica Moldova chiar l-a învins pe Putin, așa cum scrie The Telegraph, dar și despre cum se vede România din R.Moldova.

Republica Moldova anunță că vrea să lase în urmă și ultima rămășiță a Uniunii Sovietice. Este vorba de CSI, Comunitatea Statelor Independente. Care este legătură cu URSS? Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Ministerul de Externe de la Chișinău a inițiat procedurile pentru retragerea completă a Moldovei din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI), structură moștenitoare a Uniunii Sovietice dominată de Rusia. Ministrul de Externe Mihai Popșoi a anunțat la postul public de radio că urmează denunțarea acordurilor care stau la baza formării organizației internaționale. Mai exact, Moldova va denunța Acordul de fondare și anexa, dar și statutul CSI. Astfel, din punct de vedere juridic, Republica Moldova nu va mai face parte din Comunitate.

Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a transmis condoleanțe după tragicul accident feroviar din Spania. Cel puțin 39 de persoane au decedat, iar alte 170 sunt rănite.”Suntem alături în aceste momente de doliu și pierdere cumplită”, este mesajul președintei Maia Sandu. Ministerul de Externe de la Chișinău susține că printre victime nu sunt cetățeni moldoveni.

La peste trei decenii de la proclamarea independenței Republicii Moldova, municipiul Bălți din nordul țării rămâne unul dintre orașele în care moștenirea simbolică a perioadei sovietice este încă vizibilă: prin monumente, fațade de clădiri, dar și prin denumirea unor străzi. De ce decomunizarea a fost parțială, fragmentată sau chiar blocată? Și ce spune acest lucru despre raportarea noastră la istorie, memorie și spațiul public? Răspunsurile le-a căutat corespondentul nostru din nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin, în dialogul cu invitata de astăzi, Lidia Pădureac, doctor în istorie la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

Pe 16 ianuarie 2026 Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a emis un comunicat de presă în care au reluat o acuzație mai veche: Chișinăul continuă să facă presiuni asupra cetățenilor ruși care călătoresc în Republica Moldova în scop personal sau pentru turism.

Găgăuzia, singura regiune din Republica Moldova unde cotele de gen nu se aplică, rămâne constant aproape fără femei în legislativ. Deși autonomia a avut deja două bașcane femei, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) este cel mai inaccesibil nivel de putere pentru femei din țară – doar 5,7% dintre deputați sunt femei în actuala componență. În timp ce restul Republicii Moldova aplică cote și crește numărul femeilor în funcții alese, Găgăuzia rămâne o excepție. Alegerile anunțate pentru martie 2026 trebuie să răspundă, pe lângă multe alte întrebări, și la una crucială pentru democrație: vor reuși femeile să treacă de pragul acestei excepții care durează de decenii?

Apar noi tensiuni între Moscova și Chișinău. Autoritățile ruse au venit cu un avertisment prin care îi îndeamnă pe cetățenii ruși să nu călătorească în Republica Moldova. Îndemnul face parte dintr-un scenariu de destabilizare, spun autoritățile de peste Prut. Explică situația jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

La peste trei decenii de la proclamarea independenței Republicii Moldova, municipiul Bălți din nordul țării rămâne unul dintre orașele în care moștenirea simbolică a perioadei sovietice este încă vizibilă: prin monumente, fațade de clădiri, dar și prin denumirea unor străzi. De ce decomunizarea a fost parțială, fragmentată sau chiar blocată? Și ce spune acest lucru despre raportarea noastră la istorie, memorie și spațiul public? Răspunsurile le-a căutat corespondentul nostru din nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin, în dialogul cu invitata de astăzi, Lidia Pădureac, doctor în istorie la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

Paula Seling, membră a juriului internațional în finala națională a concursului Eurovision Moldova a fost criticată dur pe rețelele de socializare după ce a venit cu mesajul în limba rusă ”Maladieț Moldova” ceea ce înseamnă ”Bravo, Moldova”. Astfel a ales artista să felicite publicul de la Chișinău. Ulterior, Paula Seling și-a cerut scuze, menționând că nu știa ce spune și nu a făcut-o intenționat.”Unde dai și unde crapă. Nu a fost un gest politic și nu mi-am dorit nicio clipă să jignesc pe cineva ”, a precizat Paula Seling.

O nouă dronă rusească a fost găsită, sâmbătă, în R.Moldova. De această dată pe malul unui lac din raionul Telenești, anunță Poliția. Zona a fost imediat izolată, iar specialiștii secției tehnico-explozive au investigat obiectul. 

”Pentru pacienții de oncologie sau pentru alte patologii pentru care nu există în momentul de față terapie în Republica Moldova, cred că putem dezvolta un sistem de colaborare comercial între cele două state, astfel încât să putem sprijini și să putem asigura tratamentul acestor pacienți într-un schimb comercial evident transparent și instituțional”, declară ministrul român al Sănătății, Alexandru Rogobete, aflat, vineri, într-o vizită la Chișinău.  

Republica Moldova este lider între statele candidate la Uniunea Europeană în realizarea reformelor privind Planul de Creștere Economică.”Rezultatele sunt extrem de încurajatoare. Moldova a realizat pe deplin toate cerințele din prima perioadă de raportare și merge înainte, cu trei pași”. Declarația a fost făcută de directorul general pentru Extindere și Vecinătate Estică a UE, Gert Jan Koopman.

În curtea Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Bălți se înalță un bust din bronz al poetului, realizat în anul 1990, într-o perioadă de renaștere a conștiinței naționale. An de an, aici, elevii și profesorii marchează Ziua Culturii Naționale prin activități educative și momente de comemorare.

De la Chișinău și București continuă să vină mesaje care susțin idea unirii Republicii Moldova cu România. Mai prudente de la București, mai apăsate de la Chișinău.

România a marcat, pe 15 ianuarie, 176 de ani de la ziua de naștere a lui Mihai Eminescu. În acest an, sărbătoarea a coincis cu dezbaterea unei teme despre care ziaristul Mihai Eminescu a scris foarte mult încă acum 150 de ani: Unirea Basarabieie cu România. Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

România și Republica Moldova au marcat joi Ziua Culturii Naționale, de ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu. La Chișinău, președinta Maia Sandu a transmis cu această ocazie un mesaj în care a subliniat că în momentele dificile ale istoriei, cultura a reprezentat o formă de rezistență: „Noi, moldovenii, am reușit să ne păstrăm limba maternă și cultura în ciuda unor furtuni geopolitice. Le-am păstrat pentru că ele nu au fost simple tradiții transmise prin inerție, ci forme autentice de rezistență”.

Președinta partidului pro-rus ”Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată condamnatului Ilan Șor, refuză audierile de astăzi de la București privind retragerea cetățeniei. Furtună spune că nu poate ajunge în România pentru că are interdicție în Uniunea Europeană. În plus, nu a fost ”citată oficial”. Astăzi, lidera formațiunii urma să se prezinte la audieri, la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, la solicitarea Serviciului Român de Informații.

Decizia Statelor Unite ale Americii privind suspendarea temporară a emiterii vizelor de imigrare pentru cetățenii unor state, inclusiv ai R.Moldova, nu constituie o interdicție generală de călătorie sau de acces în SUA, precizează  Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău. MAE precizează că măsura are caracter administrativ, fiind parte a unui proces de reevaluare a criteriilor privind utilizarea asistenței publice, ”public charge”. Iar ambasadorul R.Moldova în SUA susține că impactul asupra cetățenilor Republicii Moldova este limitat.

Ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu face joi și vineri o vizită în SUA, una dintre priorități fiind finanțarea liniei electrice Strășeni–Gutinaș, care va conecta Republica Moldova de România și spațiul energetic european.

România este dispusă să accepte Unirea cu Republica Moldova. Dar pentru asta este nevoie ca și cetățenii de peste Prut să fie de acord. Aceasta este poziția președinției Republicii Moldova. Care sunt variantele și ce spun sondajele? Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Regiunea transnistreană se află într-o nouă stare de urgență în economie, pe fondul unei crize energetice profunde și al prăbușirii principalelor surse de venit ale regimului de la Tiraspol. Autoritățile separatiste discută deja despre prelungirea acestei măsuri și în 2026. În paralel însă, spațiul public a fost inundat de informații false – de la presupuse „blocade” instituite de Chișinău și Kiev, până la narațiuni alarmiste despre o izolare totală și un colaps iminent. Ce se întâmplă, de fapt, în regiunea transnistreană? Care este realitatea din spatele acestor titluri și cui folosesc falsurile? Jurnalista Irina Tabaranu, de la platforma Zona de Securitate, explică într-un interviu relatat pentru RFI contextul real al dezinformării, situația armatei ruse din stânga Nistrului și prăbușirea unui sistem economic construit pe gaz gratuit.

Explicăm ce fel de vize au fost suspendate de Statele Unite – pe lista celor 75 de state vizate figurează și Republica Moldova, dar sunt oprite doar vizele de imigrare, nu și cele turistice sau de studii. Opoziția pro-rusă s-a și grăbit să acuze guvernarea pro-europeană că ar fi compromis relația cu SUA. O discuție cu analistul comunității WatchDog.md, Andrei Curăraru.

”Președinția Comitetului de Miniștri, deținută în prezent de R.Moldova, este o ocazie de a demonstra angajamentul față de Consiliul Europei (CoE) și valorile sale și, totodată, o modalitate prin care Moldova își aduce contribuția la consolidarea acestor valori, într-o perioadă de provocări majore, când democrația este vizată de forțe care nu își doresc menținerea acestor sisteme democratice, în care democrația trebuie ajutată să se apere mai eficient. Este o acțiune importantă pentru țara noastră, iar sprijinirea Ucrainei este una dintre priorități”, declară într-un interviu la RFI, la Strasbourg, ambasadoarea Daniela Cujbă, reprezentantul permanent al R.Moldova pe lângă Consiliul Europei.

Declarațiile președintei Maia Sandu privind opțiunea sa personală pozitivă privind idea unirii Republicii Moldova cu România continuă să fie discutate în spațiul public. Mădălina Șerban a abordat subiectul cu Nicolae Țîbrigan, cercetător la Academia Română, iar Cosmin Ruscior l-a întrebat despre declarațiile președintei de la Chișinău pe europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Maia Sandu și-a reluat o declarație mai veche, că ar vota la un referendum pentru Unirea cu România. Declarația a supărat Moscova și opoziția prorusă de la Chișinău. În schimb, la București, un asemenea plan B de aderare la UE are aliați, mai ales Cotroceni. Despre avantajele și dezavantajele Unirii ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

Bulgaro-moldoveanul Victor Petrov, un politician pro-rus din Republica Moldova, a dat în judecată Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași după ce, în martie 2025, i s-a refuzat intrarea în România. Motivul invocat de polițiști: prezența lui Petrov pe o listă de persoane sancționate de Uniunea Europeană pentru că au ca intenție destabilizarea Republicii Moldova.

Dacă în statele Uniunii Europene sărbătorile de iarnă s-au încheiat, iar oamenii s-au întors la lucru încă din primele zile ale Noului An, în Republica Moldova cheful de sărbătoare nu se grăbește să plece. Pentru creștinii care urmează calendarul iulian, Crăciunul se ține pe 7 ianuarie. Mesele festive, colindele și întâlnirile continuă până la Bobotează, pe 19 ianuarie.

Declarațiile Maiei Sandu, care a spus într-un interviu pentru doi jurnaliști britanici că ar vota pentru unirea cu România dacă s-ar organiza un referendum în acest sens, au trezit multiple reacții.

Președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, declară că ar vota pentru unirea cu România dacă s-ar organiza un referendum în acest sens, într-un podcast realizat de doi cunoscuți jurnaliști britanici. Declarațiile Maiei Sandu au trezit multiple reacții la Chișinău. Socialiștii cer demisia președintei și judecarea acesteia pentru „tradare de patrie”, iar liderul lor, fostul președinte socialist Igor Dodon, spune că Maia Sandu pledează pentru Unire „pentru a deveni ultimul șef de stat al Republicii Moldova” și a fi „președintă a noii țări românești”. Experții de la Chișinău văd în declarația Maiei Sandu un mesaj transmis în contextul intențiilor agresive ale Rusiei la adresa Republicii Moldova. „Avem oricând la îndemână opțiunea de a intra sub umbrela NATO dacă vom deveni ținte directe ale Rusiei”, astfel citește mesajul șefei statului analistul politic Andrei Curăraru, de la WatchDog Chișinău, în emisiunea Punctul pe Azi de la TVR Moldova. Iar europarlamentarul român Dan Barna spune că declarația Maiei Sandu a fost auzită și la Bruxelles.

Serialul Plaha filmat în Republica Moldova a devenit extrem de urmărit în România. După ce a fost un succes pe YouTube, acum este popular și pe Netflix. Doar că producția cinematografică s-a terminat la episodul 10. În viața reală, însă, continuă… cu un proces în justiție urmărit de cetățenii moldoveni. Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

O intenție a guvernului pro-european de la Chișinău de a reorganiza Universitatea din Cahul stârnește controverse. Autoritățile o prezintă drept o reformă necesară, însă experții și mediul academic avertizează că graba deciziei și lipsa consultării publice riscă să afecteze identitatea universitară locală și să submineze cooperarea cu universitățile românești.