Refuzul președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, de a participa la Forumul Economic Mondial de la Davos ar putea marca o deteriorare serioasă a relațiilor cu președintele american Donald Trump, notează site-ul Strana.ua într-o analiză dedicată acestui subiect.Potrivit sursei, Zelenski și-a permis pentru prima dată, după scandalul din Biroul Oval, să manifeste public un disconfort evident față de Trump, chiar dacă nu sub forma unei critici directe. Semnalele unei tensiuni crescânde au apărut încă din weekend, când o delegație ucraineană a efectuat o vizită la Miami. Deși se aștepta ca acolo să fie agreate principalele parametri ai unor acorduri ce urmau să fie semnate la Davos – inclusiv garanții de securitate solicitate de Kiev – autoritățile ucrainene au comentat vizita extrem de laconic, iar Washingtonul nu a oferit nicio reacție publică.Lipsa informațiilor a alimentat presupunerile că negocierile pe subiectele sensibile au eșuat. Printre acestea se află retragerea trupelor ucrainene din Donbas, cerută de Moscova și respinsă de Kiev. Conform Strana.ua, după vizita delegației ucrainene în SUA ar fi devenit clar că Trump nu și-a modificat poziția și continuă să insiste asupra retragerii armatei ucrainene din regiunea Donețk.În dimineața zilei de luni au apărut informații potrivit cărora Zelenski ar putea să nu participe la Davos, iar semnarea unui acord dintre Ucraina și SUA privind crearea unui fond de reconstrucție ar fi anulată. Ulterior, președintele ucrainean a confirmat că nu va merge la forum, invocând necesitatea de a rămâne în țară pentru a gestiona consecințele atacurilor asupra infrastructurii energetice. Totuși, el a admis că ar putea totuși ajunge la Davos dacă vor fi pregătite documente concrete pentru semnare și dacă vor exista acorduri clare privind livrarea de sisteme de apărare antiaeriană, rachete și sprijin pentru sectorul energetic – recunoscând implicit că, în prezent, acestea lipsesc.În același timp, Zelenski a formulat câteva declarații cu tentă critică la adresa politicii lui Trump, afirmând că Statele Unite nu au reușit până acum să oprească Rusia. De asemenea, el și-a exprimat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, pe fondul declarațiilor lui Trump privind Groenlanda.Analiza Strana.ua mai subliniază că situația legată de Groenlanda reprezintă un factor suplimentar care a influențat decizia lui Zelenski. Potrivit sursei, principalul scop al unei eventuale vizite la Davos era încercarea de a convinge, alături de liderii europeni, Washingtonul să-și schimbe poziția privind soluționarea conflictului din Ucraina – inclusiv acordarea unor garanții americane pentru trupele europene ce ar putea fi desfășurate în Ucraina după război și renunțarea la cererea de retragere a armatei ucrainene din Donețk. După vizita de la Miami, ar fi devenit clar că această poziție a lui Trump nu s-a schimbat.În contextul tensiunilor dintre SUA și Europa pe tema Groenlandei, șansele unui răspuns favorabil din partea Washingtonului ar fi scăzut și mai mult. Astfel, Zelenski ar fi ales să nu participe la Davos pentru a evita o poziționare publică într-un conflict geopolitic major, care l-ar fi pus între SUA și Europa.Strana.ua concluzionează că problemele din negocieri continuă să se acumuleze, iar declarația recentă a lui Trump, potrivit căreia Zelenski „frânează procesul de pace”, reprezintă un semnal clar al tensiunilor. Cele mai grave consecințe ar putea apărea, avertizează sursa, dacă disputa dintre SUA și Europa privind Groenlanda va duce la o ruptură a „Occidentului colectiv”, ceea ce ar putea submina întreaga arhitectură de sprijin extern pe care Kievul a construit-o de la începutul războiului.

În perioada 12–18 ianuarie curent, în Republica Moldova au fost înregistrate 3.181 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), majoritatea fiind depistate la copii. Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), cifra este în creștere cu 67% față de săptămâna precedentă.Totodată, în intervalul menționat au fost confirmate 203 cazuri de gripă sezonieră, cu 33% mai puține comparativ cu săptămâna anterioară. Cele mai multe îmbolnăviri prin gripă au fost raportate în municipiul Chișinău – 143 de cazuri. Alte cazuri au fost înregistrate în Bălți și Orhei (câte 8), Dondușeni, Ialoveni, Soroca și Strășeni (câte 4), Anenii Noi, Căușeni, Drochia și Râșcani (câte 3), Dubăsari, Fălești, Florești și Rezina (câte 2), precum și câte un caz în Briceni, Cantemir, Călărași, Criuleni, Glodeni, Sângerei, Telenești și Ceadâr-Lunga.De asemenea, în săptămâna 03/2026 a fost raportat un caz de COVID-19.În contextul sezonului gripal, specialiștii ANSP îndeamnă populația să respecte în continuare măsurile de protecție pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Printre recomandări se numără păstrarea distanței sociale, evitarea locurilor aglomerate, spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, respectarea igienei tusei și strănutului, precum și aerisirea regulată a spațiilor închise.ANSP recomandă, de asemenea, efectuarea zilnică a triajului observațional în instituțiile preșcolare, purtarea măștilor în instituțiile medicale și adresarea la medicul de familie la apariția primelor simptome ale unei infecții respiratorii. Specialiștii mai subliniază importanța menținerii unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație echilibrată, odihnă suficientă și activitate fizică regulată.

Primarul General al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a prezentat cooperarea dintre România și Republica Moldova, precum și cele mai importante proiecte de dezvoltare implementate în Capitală, în cadrul Conferinței transfrontaliere pentru dezvoltare durabilă, informează Primăria Chișinău.Edilul a subliniat că procesul de integrare europeană este unul complex și nu depinde exclusiv de decizii politice, ci de cooperare, învățare și parteneriate de durată. „Integrarea europeană nu este un proces individual, ci presupune o singură opțiune de a avansa: cooperare, învățare și parteneriate de durată”, a declarat Ion Ceban.Totodată, acesta a menționat că România este și rămâne principalul partener strategic al Chișinăului, atât în ceea ce privește expertiza, cât și realizarea de proiecte comune și preluarea bunelor practici. Potrivit primarului, în prezent, municipalitatea gestionează peste 30 de proiecte internaționale majore, cu un portofoliu de peste 4,5 miliarde de lei – cel mai mare portofoliu administrat vreodată în Republica Moldova.În același timp, Chișinăul are peste 78 de parteneriate internaționale cu orașe și regiuni din diferite țări, multe dintre acestea fiind din România, inclusiv cu orașe precum Cluj-Napoca, București, Alba Iulia, Iași și Galați, dar și cu instituții universitare.Ion Ceban a mai declarat că municipiul Chișinău administrează unele dintre cele mai complexe proiecte realizate cu suportul instrumentelor financiare ale Uniunii Europene, printre care managementul integrat al deșeurilor. Municipalitatea se află la etapa finală a construcției stației de transfer și prelucrare a deșeurilor, un proiect realizat în premieră în Republica Moldova, care asigură întregul ciclu de gestionare a deșeurilor.Un alt proiect major vizează reabilitarea albiei râului Bîc și protecția împotriva inundațiilor. Potrivit edilului, lucrările au fost deja realizate pe o porțiune extinsă, urmând să mai fie reabilitați încă 7,6 kilometri în raza urbană. În ultimii ani, în municipiu au fost plantați peste 200 de mii de arbori și arbuști.Primarul a mai precizat că peste 70% din transportul public din Chișinău este transport electric, modernizat aproape în totalitate, iar zilnic pe traseu circulă peste 600 de unități de transport. De asemenea, municipalitatea implementează proiecte ample de reabilitare a zonelor urbane, extindere și construcție a drumurilor conform standardelor Uniunii Europene, precum și dezvoltarea transportului alternativ.În domeniul eficienței energetice, Ion Ceban a menționat că la Chișinău este implementat cel mai mare proiect de acest tip din țară, fiind reabilitate spitale, grădinițe și școli, iar alte 50 de grădinițe sunt incluse în prezent în astfel de programe.La final, primarul general a subliniat importanța continuării colaborării și a schimbului de experiență între parteneri, în beneficiul societății. „Îmi doresc ca această colaborare și schimbul de bune practici să fie în folosul oamenilor. Mulțumesc tuturor partenerilor – experți, societate civilă, orașe și consilii județene – pentru deschidere și cooperare”, a conchis Ion Ceban.

Fracțiunea Partidului Nostru în Parlament a înregistrat un proiect de lege care scapă primăriile de taxe și birocrație pentru bunurile donate gratuit, facilitând accesul la autospeciale, utilaje și echipamente pentru serviciile publice. În prezent primăriile  se confruntă de costuri excesive și procedurile birocratice pentru bunurile donate cu titlu gratuit. Chiar și donațiile esențiale pentru comunități — autospeciale, utilaje, echipamente pentru servicii publice — sunt supuse taxelor vamale, TVA-ului și altor accize, ceea ce face pentru multe primării, în special din mediul rural, imposibilă acceptarea lor. Lipsa unei reglementări unitare a determinat Parlamentul să adopte ani la rând legi speciale pentru fiecare donație sau localitate, creând tratamente inegale și dependență de decizii ad‑hoc. Noua lege propusă de Partidul Nostru instituie reguli clare și uniforme pentru toate autoritățile publice locale: scutirea de taxe vamale, TVA și accize pentru bunurile donate, includerea mijloacelor de transport și a utilajelor pentru serviciile publice, reguli stricte de utilizare în interes public și interdicția înstrăinării bunurilor, precum și mecanisme de control și monitorizare aprobate de Guvern. „Inițiativa nu este despre facilități fiscale, ci despre respectul față de comunități și oamenii care trăiesc în ele. Nu este normal ca o primărie să refuze o autospecială pentru salubrizare sau un microbuz pentru comunitate doar pentru că nu are bani să plătească taxe pentru un bun primit gratuit”, a spus Elena Grițco. Impactul asupra bugetului de stat este limitat, întrucât nu este vorba despre importuri comerciale, iar efectul social este major: servicii publice mai eficiente și comunități mai bine dotate. „Proiectul transmite un mesaj clar: bunurile destinate interesului public trebuie să ajungă acolo unde este nevoie de ele — la oameni, iar comunitățile nu trebuie pedepsite pentru lipsa resurselor. Dacă cineva donează pentru binele comunităților, statul nu trebuie să pună piedici, ci să ajute”, a conchis deputata Partidului Nostru.

Un militar prin contract al Armatei Naționale s-a rănit astăzi, 20 ianuarie, în urma unei împușcături cu arma din dotare, în timp ce își executa serviciul într-o unitate militară din garnizoana Florești.Potrivit comunicatului oficial al Armatei Naționale, incidentul s-a produs în jurul orei 10:50. La fața locului au intervenit autoritățile competente, iar cazul este investigat de poliție.Totodată, ministrul Apărării a dispus inițierea unei anchete de serviciu, care are drept scop elucidarea tuturor circumstanțelor în care s-a produs incidentul.Armata Națională urmează să revină cu informații suplimentare pe măsura desfășurării investigațiilor.

Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care Radu Dutcovici, un „activist” cunoscut pe rețelele sociale, cu peste 100 de mii de urmăritori și susținător declarat al PAS și al președintei Maia Sandu, este acuzat că ar fi strâns bani de la membri ai diasporei folosind, timp de mai mulți ani, aceeași poveste falsă despre o familie nevoiașă din Republica Moldova.Potrivit ZdG, din 2023, zeci de persoane, majoritatea din diaspora, în special din Italia, au fost contactate de Dutcovici cu un mesaj standardizat, urmat de prezentarea unui caz „urgent”: o mamă din satul Lăpușna, raionul Hîncești, cu „șase copii”, rămasă singură după ce soțul ar fi murit de cancer, iar doi dintre copii ar fi fost internați în spital cu probleme grave la plămâni. Mesajele erau însoțite constant de presiunea timpului și de solicitarea unui „ajutor”, de regulă financiar. Mai multe persoane afirmă că au transferat sume cuprinse între 15 și 300 de euro, uneori chiar mai mult, prin diverse platforme sau direct „în mână”, inclusiv la evenimente ale diasporei. După donații, unii primeau videoclipuri drept „dovadă” că ajutorul a ajuns la familie. Ulterior, donatorii au descoperit că aceleași videoclipuri erau reutilizate și trimise mai multor persoane, în perioade diferite, fiind prezentate drept recente.Ziarul de Gardă a discutat cu femeia din Lăpușna invocată în aceste colectări. Elena afirmă că are, de fapt, șapte copii, că soțul ei este în viață și că niciun copil nu a fost internat vreodată cu probleme la plămâni. Ea spune că Radu Dutcovici, aprig susținător PAS și al Maiei Sandu, a vizitat-o doar de patru ori în total, începând cu 2022, și că nu a primit niciodată bani din colectările despre care se vorbea, ci doar unele cutii cu haine și produse. De asemenea, femeia neagă că l-ar fi contactat vreodată pe Dutcovici sau că i-ar fi furnizat informații despre copii. Investigația mai arată că, în unele cazuri, donatorilor li s-a cerut să transfere bani nu pe numele lui Radu Dutcovici, ci pe cel al mamei sale. Totodată, cel puțin trei persoane afirmă că, după donațiile inițiale, au fost contactate din nou sub alte pretexte, inclusiv pentru a contribui financiar la cheltuieli de înmormântare, cu sume de până la 700 de euro.ZdG menționează și faptul că unele acțiuni prezentate public de Dutcovici drept inițiative personale, precum o așa-zisă „campanie de Paști”, ar fi fost organizate, în realitate, de alte asociații, contribuția lui fiind una minoră.Radu Dutcovici nu a răspuns solicitărilor redacției Ziarul de Gardă. După apariția acuzațiilor în spațiul public, el a publicat un mesaj video în care se declară nevinovat, susține că familiile ajutate sunt reale și îi îndeamnă pe cei care se consideră înșelați să-l contacteze pentru a „rezolva” situațiile, promițând inclusiv rambursarea banilor.

Nerespectarea regulilor antiincendiare la exploatarea sobelor și aparatelor electrice de încălzit a dus la producerea unor incendii soldate cu moartea a trei persoane, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).Primul caz a fost înregistrat în dimineața zilei de 19 ianuarie 2026, la ora 07:04, într-o locuință din satul Pruteni, raionul Fălești. Potrivit informațiilor preliminare, incendiul a izbucnit în interiorul casei, iar flăcările au cuprins mai multe bunuri materiale și parțial acoperișul locuinței. La fața locului a intervenit un echipaj de pompieri și salvatori, care a depistat cadavrul carbonizat al proprietarului, un bărbat în vârstă de 66 de ani. Specialiștii IGSU au stabilit preliminar că incendiul s-ar fi produs din cauza neînchiderii ușii sobei, fapt ce a dus la căderea jăraticului și izbucnirea focului.Un alt incendiu soldat cu deces a avut loc în aceeași dimineață, în orașul Glodeni, într-un apartament de pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nr. 9. Trei echipaje de pompieri au intervenit pentru lichidarea flăcărilor, care au cuprins bunuri materiale dintr-o cameră. În interior a fost depistat cadavrul carbonizat al proprietarei, o femeie în vârstă de 78 de ani. Totodată, pompierii au evacuat 10 persoane din scara blocului pentru a preveni intoxicarea cu produsele de ardere. Conform cercetărilor preliminare, incendiul ar fi izbucnit din cauza încălcării regulilor de utilizare a unei plăpumi electrice.Al treilea caz a fost înregistrat în seara zilei de 19 ianuarie, la ora 22:42, într-o gospodărie din satul Dubna, raionul Soroca. Potrivit informațiilor preliminare, incendiul s-a produs din cauza suprasolicitării sobei de încălzit. Flăcările au cuprins în totalitate o construcție auxiliară din curtea gospodăriei, iar în timpul intervenției pompierii au depistat cadavrul carbonizat al proprietarei, o femeie în vârstă de 83 de ani.Toate circumstanțele producerii incendiilor urmează a fi stabilite de organele de resort.În acest context, IGSU îndeamnă repetat cetățenii să respecte strict regulile antiincendiare la utilizarea sobelor și aparatelor electrice de încălzit, să verifice periodic funcționalitatea acestora și să întrerupă imediat exploatarea în cazul depistării unor defecțiuni. De asemenea, salvatorii recomandă aerisirea permanentă a încăperilor în care sunt instalate surse de încălzire.O atenție sporită trebuie acordată persoanelor în etate, considerate cele mai vulnerabile în fața acestor pericole. Pompierii fac apel la solidaritate și responsabilitate, îndemnând cetățenii să ofere sprijin vecinilor și rudelor în vârstă, mai ales în perioada rece a anului.Potrivit datelor statistice ale IGSU, de la începutul anului 2026 au fost înregistrate 193 de incendii, soldate cu decesul a 18 persoane.

Creștinii care respectă calendarul pe stil vechi îl pomenesc la data de 20 ianuarie pe Sfântul Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului, considerat ultimul proroc al Vechiului Testament și veriga de legătură dintre Vechiul și Noul Testament.Sărbătoarea vine imediat după Bobotează și este cunoscută în calendarul bisericesc drept Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan este numit și Înaintemergătorul, deoarece a avut misiunea de a pregăti oamenii pentru venirea Mântuitorului și de a-L boteza pe Iisus Hristos în apele Iordanului.Potrivit tradiției populare, în dimineața zilei de Sfântul Ioan, oamenii obișnuiesc să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriți de boli și necazuri pe parcursul anului. Tot în credința populară se spune că după această zi „se botează gerul”, adică iarna începe să-și piardă din putere, iar temperaturile treptat cresc.Biserica Ortodoxă a închinat șase sărbători Sfântului Ioan Botezătorul: Zămislirea – 23 septembrie / 6 octombrie Nașterea – 24 iunie / 7 iulie Soborul – 7 / 20 ianuarie Tăierea capului – 29 august / 11 septembrie Prima și a doua aflare a capului – 24 februarie / 8 martie A treia aflare a capului – 25 mai / 7 iunieSfântul Ioan este și unul dintre cei mai populari sfinți în onomastica românească. Potrivit Registrului de Stat al Populației, în Republica Moldova peste 100 de mii de persoane poartă numele Ion, acesta fiind unul dintre cele mai răspândite prenume din țară.

Piața imobiliară din municipiul Chișinău traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Potrivit datelor prezentate de economistul Marin Gospodarenco, citând informațiile I.P. Cadastrul Bunurilor Imobile, în trimestrul IV al anului 2025 au fost vândute doar 999 de apartamente, față de 4.647 în aceeași perioadă a anului precedent.Aceasta reprezintă o scădere de 78,5% a tranzacțiilor, ceea ce înseamnă că aproape 4 din 5 potențiali cumpărători au dispărut de pe piață.Economistul explică această prăbușire printr-o combinație de factori: prudența tot mai mare a populației, creditele ipotecare încă scumpe, menținerea unor prețuri ridicate la locuințe și un climat economic marcat de incertitudine. În acest context, mulți preferă să amâne achizițiile majore, evitând îndatorarea pe termen lung.„Nu mai este vorba despre o simplă pauză a pieței, ci despre un semnal clar că modelul actual al pieței imobiliare nu mai corespunde puterii reale de cumpărare”, subliniază Marin Gospodarenco.În ceea ce privește evoluția prețurilor, pe termen scurt este mai probabilă o stagnare, însoțită de negocieri mai dure, decât scăderi bruște. Totuși, dacă cererea va rămâne scăzută, iar numărul apartamentelor nevândute va continua să crească, presiunea pentru ajustări reale de preț va deveni inevitabilă, mai ales în segmentele considerate supraevaluate.Pentru cumpărători, actualul context înseamnă o nevoie sporită de analiză atentă a bugetului, evaluarea riguroasă a ofertelor disponibile și orientarea către soluții sustenabile pe termen lung.

Dorin Damir a fost reținut luni, 19 ianuarie, la scurt timp după ce instanța de judecată l-a condamnat la trei ani de închisoare, în dosarul privind angajările fictive din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.Potrivit sentinței pronunțate pe 19 ianuarie 2026, Damir a fost găsit vinovat pe două capete de acuzare și condamnat la trei ani de detenție, fiind achitat pe alte trei capete. Decizia a fost luată în lipsa inculpatului de un complet de judecată prezidat de magistrata Angela Catană, din care au mai făcut parte judecătorii Sergiu Stratan și Alexandru Negru.Sentințe similare au fost pronunțate și în cazul celorlalți doi inculpați din dosar. Valeriu Cojocaru, fost șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru două capete de acuzare și achitat pe alte trei. Aceeași pedeapsă a fost aplicată și fostului șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, care a fost, de asemenea, achitat parțial.Conform procurorilor, în anul 2017, în perioada guvernării Partidului Democrat, Dorin Damir ar fi fost angajat ilegal și doar formal în cadrul Direcției nr. 5 a INI, o subdiviziune specială a MAI, ulterior desființată. Acesta ar fi activat sub pseudonimul „HOLRIO”, fără a desfășura activitate polițienească reală.Dosarul de angajare ar fi fost întocmit cu încălcarea procedurilor legale, după modificarea regulamentelor interne, care au relaxat criteriile de recrutare și au permis includerea lui Damir în structură. Deși nu s-ar fi prezentat niciodată la muncă, între iunie 2017 și septembrie 2019, acesta ar fi încasat aproximativ 170.000 de lei din bugetul de stat. În doar două luni de la presupusa angajare, Damir ar fi obținut gradul special de inspector principal, iar ulterior pe cel de comisar.Anchetatorii mai susțin că, sub pretextul desfășurării unor „măsuri speciale de investigații”, lui Damir i-au fost eliberate acte de identitate și un pașaport pe un nume fictiv – Dumitru Busuioc – identitate folosită inclusiv pentru o călătorie personală la Kiev. Ulterior, pe același nume i-ar fi fost emis și un permis de conducere, dar cu fotografia sa reală.Pentru a crea aparența unei activități reale, pe numele lui Damir ar fi fost întocmite fișe de salarizare, rapoarte și evaluări. În registrul Direcției nr. 5 figurează patru rapoarte informative, unele alcătuite dintr-o singură frază și fără semnătura acestuia. Instanța a stabilit că documentele au fost redactate de alți angajați, la indicația superiorilor.Dosarul a fost expediat în judecată în septembrie 2021, iar examinarea în primă instanță a durat cinci ani și patru luni. Inițial, pronunțarea sentinței fusese stabilită pentru luna decembrie 2025, însă termenul a fost amânat. Pentru infracțiunile imputate – inclusiv abuz de serviciu, delapidare și fals în acte – legea prevede pedepse de până la 12 ani de închisoare.Contactat pentru o reacție, Dorin Damir a declarat că dosarul ar fi fost instrumentat „la comandă” și a respins acuzațiile, menționând că va face declarații detaliate după finalizarea definitivă a procesului.Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel.

Două incendii izbucnite în cursul zilei de 18 ianuarie 2026, în raioanele Călărași și Cahul, s-au soldat cu decesul a două persoane, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).Primul caz a avut loc în noaptea de 18 ianuarie, într-o gospodărie din comuna Hîrjauca, raionul Călărași. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 01:47, fiind anunțat un incendiu cu flacără deschisă într-o casă de locuit. La fața locului au intervenit două echipe de pompieri și salvatori.În interiorul locuinței, angajații IGSU au depistat cadavrul carbonizat al proprietarului, un bărbat în vârstă de 63 de ani. Incendiul a fost lichidat la ora 07:16. În urma arderii, au fost distruse bunurile materiale din interiorul a două odăi și aproximativ 60% din acoperișul casei.Cercetările preliminare arată că incendiul ar fi fost provocat de nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la utilizarea instalațiilor electrice. Potrivit IGSU, bărbatul folosea pentru încălzire un termogenerator electric conectat la rețea și lăsat pe timp de noapte în apropierea patului. Toate circumstanțele urmează a fi stabilite de organele competente.Un al doilea incendiu, soldat cu decesul unei persoane, a fost raportat în aceeași zi, la ora 17:24, într-o locuință de pe strada Nicolae Gribov nr. 45 din orașul Cahul. Focul a izbucnit în interiorul casei, iar o femeie aflată în stare inconștientă a fost extrasă de către localnici până la intervenția echipelor specializate. Ulterior, medicii Serviciului de Asistență Medicală Urgentă au constatat decesul acesteia.La fața locului a intervenit un echipaj de pompieri, care a stabilit că incendiul a afectat bunurile materiale din interiorul unei odăi cu suprafața de aproximativ 9 metri pătrați. Primele cercetări indică faptul că focul a izbucnit din cauza nerespectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea sobei de încălzit. Proprietara ar fi suprasolicitat soba, ceea ce a dus la mocnirea materialelor combustibile aflate în apropiere.În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență îndeamnă cetățenii să respecte cu strictețe regulile de prevenire a incendiilor. Salvatorii recomandă utilizarea corectă a surselor de încălzire, evitarea suprasolicitării sobelor, deconectarea aparatelor electrice atunci când nu sunt supravegheate și păstrarea materialelor combustibile la o distanță sigură față de sursele de căldură.Potrivit datelor IGSU, de la începutul anului 2026, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 173 de incendii, în urma cărora 15 persoane și-au pierdut viața.

România se află în faza finală a demersurilor pentru a prelua controlul asupra Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova, singurul port maritim al țării vecine. Achiziția ar urma să fie realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța (APM), aflată în subordinea statului român, notează profit.ro. APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 de milioane de dolari pentru cumpărarea companiei Danube Logistics, operatorul portului Giurgiulești, al cărei unic acționar este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Pe lângă acest preț, compania românească s-a angajat să investească cel puțin 28 de milioane de dolari în modernizarea și dezvoltarea portului.Tranzacția trebuie să fie aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor APM, iar din punct de vedere al securității naționale, investiția a primit deja undă verde la Chișinău. Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului din Republica Moldova a aprobat operațiunea pe 11 iulie.Contestații și dispute în RomâniaAchiziția nu este lipsită de controverse. Fondul Proprietatea, acționar minoritar al Portului Constanța (cu 20% din acțiuni), a contestat în instanță decizia APM de a face oferta pentru Portul Giurgiulești. Fondul susține că prețul este prea mare și se bazează pe estimări „prea optimiste”, mai ales în contextul scăderii recente a traficului de mărfuri în porturile din regiune.Judecătorii au respins, însă, cererea Fondului Proprietatea de suspendare a deciziei APM, considerând că tranzacția nu este încă finalizată și nu produce, deocamdată, un prejudiciu cert.Fondul Proprietatea mai avertizează asupra unor riscuri, precum: expirarea în 2030 a dreptului de administrare a portului și a facilităților fiscale, litigii și sechestre asupra unor bunuri, posibile probleme de mediu care ar putea genera costuri suplimentare.Poziția statului românReprezentanții APM susțin că toate aceste riscuri au fost analizate și incluse în oferta finală. Unele dintre ele au fost transformate în condiții obligatorii pentru semnarea contractului, iar pentru altele s-au prevăzut mecanisme prin care o parte din bani să fie reținută până la clarificarea situațiilor sensibile.Potrivit APM, preluarea Portului Giurgiulești este o investiție strategică importantă pentru România, cu potențial de creștere economică și relevanță majoră în contextul reconstrucției Ucrainei și al dezvoltării infrastructurii regionale.Dacă toate aprobările vor fi obținute, România ar putea deveni, în premieră, actorul principal în administrarea celui mai important nod logistic fluvial-maritim al Republicii Moldova.

Cel puțin 39 de persoane și-au pierdut viața și zeci au fost rănite în urma unui grav accident feroviar produs duminică seara în sudul Spaniei, după ce două trenuri de mare viteză s-au ciocnit frontal în provincia Cordoba. Autoritățile avertizează că bilanțul victimelor ar putea crește, întrucât mai mulți pasageri au rămas blocați în vagoane grav avariate.Potrivit unor surse apropiate anchetei citate luni de agenția EFE și preluate de Agerpres, 73 de persoane sunt în continuare spitalizate, dintre care 24 se află în stare gravă, inclusiv patru minori.Accidentul s-a produs în apropiere de localitatea Adamuz, la aproximativ 360 de kilometri sud de Madrid. Un tren de mare viteză operat de compania privată Iryo, care circula pe ruta Malaga–Madrid, a deraiat și a ajuns pe linia alăturată, unde s-a ciocnit cu un tren al companiei publice Renfe, care venea din sens opus, pe ruta Madrid–Huelva, relatează News.ro. În urma impactului, trenul Renfe a fost împins de pe șine și s-a rostogolit pe un terasament.Șeful guvernului regional al Andaluziei, Juanma Moreno, a declarat luni dimineață că dintre cele 75 de persoane transportate la spital, 15 se aflau în stare gravă la acel moment și a avertizat că numărul victimelor ar putea crește.„Accidentul a fost foarte grav… probabil vom găsi mai multe cadavre”, a spus Moreno, precizând că va fi nevoie de utilaje grele pentru a îndepărta resturile metalice ale trenurilor și pentru a localiza alte victime.Potrivit publicației El Pais, printre cei decedați se află și conductorul în vârstă de 27 de ani al trenului Madrid–Huelva. Mărturii ale pasagerilorÎn cele două trenuri se aflau aproximativ 400 de pasageri, majoritatea cetățeni spanioli care călătoreau spre sau dinspre Madrid după weekend. Nu este clar câți turiști se aflau la bord.„Sunt mulți răniți. Încă tremur”, a declarat pentru El Pais Maria San José, în vârstă de 33 de ani, pasageră în trenul de mare viteză Malaga–Madrid, care a deraiat primul.Un pasager al trenului Renfe a povestit pentru postul public TVE: „Oamenii țipau, bagajele au căzut de pe rafturi. Eu călătoream în al patrulea vagon, ultimul, din fericire”.Cauza accidentului, necunoscutăPotrivit El Pais, trenul Renfe circula cu aproximativ 200 de kilometri pe oră în momentul impactului. Nu se cunoaște deocamdată viteza trenului Iryo în momentul deraierii.Ministrul spaniol al Transporturilor, Oscar Puente, a declarat că, în acest stadiu, cauza accidentului este necunoscută și a subliniat că este „cu adevărat ciudat” faptul că deraierea s-a produs pe o porțiune dreaptă de cale ferată, recent modernizată. El a menționat că linia respectivă a fost reabilitată în luna mai, în urma unei investiții de aproximativ 700 de milioane de euro.„Nu se poate specula asupra cauzelor accidentului. Toți experții consultați și-au exprimat uimirea”, a spus Puente, precizând că rezultatele anchetei ar putea fi făcute publice în cel puțin o lună.Administratorul infrastructurii feroviare, Adif, a transmis că accidentul s-a produs la ora 18:45 GMT, la aproximativ zece minute după ce trenul Iryo 6189 plecase din Cordoba spre Madrid. Compania Iryo a precizat că trenul implicat a fost fabricat în 2022 și a trecut ultima revizie tehnică pe 15 ianuarie, cu doar câteva zile înainte de tragedie, potrivit EFE, citată de El Mundo.În urma accidentului, toate trenurile de mare viteză care circulă între Madrid și Andaluzia au fost suspendate temporar.

Un grup de militari germani a părăsit de urgență Groenlanda, fără explicații oficiale. Potrivit publicației germane Bild, 15 militari ai Bundeswehrului, conduși de amiralul Ștefan Pauli, au primit în dimineața zilei de astăzi ordinul de a părăsi imediat insula.Conform sursei citate, militarii se află în prezent la aeroportul din Nuuk și se pregătesc să se îmbarce la un zbor al companiei Icelandair. Inițial, misiunea germană urma să rămână în Groenlanda pentru o perioadă mai îndelungată.Bild susține că retragerea bruscă ar putea fi legată de recentele declarații ale președintelui american Donald Trump, care a amenințat cu introducerea unor taxe comerciale împotriva statelor europene în contextul disputei privind Groenlanda.Anterior, Trump a calificat o eventuală trimitere a forțelor europene pe insulă drept „un joc foarte periculos”.Până în prezent, autoritățile germane nu au oferit comentarii oficiale privind motivele retragerii.

Un accident rutier în care au fost implicate două unități de transport public electric s-a produs astăzi pe bulevardul Dacia din capitală. Informația a fost confirmată de Î.M. „Regia Transport Electric”.Potrivit comunicatului oficial, în accident au fost implicate vehicule care deserveau rutele nr. 22 și nr. 30. În urma impactului, câțiva pasageri au avut nevoie de asistență medicală, fără ca, deocamdată, să fie oferite detalii despre starea acestora.Circumstanțele exacte ale producerii accidentului urmează să fie stabilite de organele abilitate. Totodată, la nivelul întreprinderii a fost inițiată o anchetă internă pentru clarificarea tuturor aspectelor ce țin de acest caz, în conformitate cu procedurile în vigoare.Regia Transport Electric anunță că va reveni cu informații suplimentare pe măsură ce ancheta va avansa.

Se împlinesc astăzi 17 ani de la dispariția lui Grigore Vieru, una dintre cele mai puternice și recognoscibile voci ale literaturii române din Basarabia, poetul care a transformat poezia într-o formă de rezistență și identitate națională.Grigore Vieru s-a stins din viață pe 18 ianuarie 2009, la vârsta de 73 de ani, în urma unui grav accident rutier produs în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, pe traseul Chișinău–Hâncești, în apropierea localității Dănceni. Poetul se întorcea de la Cahul, unde participase la o manifestare culturală dedicată lui Mihai Eminescu. Transportat în stare critică la Spitalul de Urgență din Chișinău, Vieru a murit două zile mai târziu, în urma unui stop cardiac.Înmormântarea a avut loc pe 20 ianuarie 2009, la Cimitirul Central din Chișinău, de pe strada Armenească. Ziua a fost declarată doliu național, iar drapelele de stat au fost coborâte în bernă, în semn de omagiu pentru poetul care a marcat decisiv conștiința culturală și civică a Republicii Moldova.Născut la 14 februarie 1935, în satul Pererâta, pe malul Prutului, în actualul raion Briceni, Grigore Vieru a debutat editorial în 1957, cu poezie pentru copii. Recunoașterea literară a venit odată cu volumul „Numele tău” (1968), prefațat de Ion Druță. Un loc aparte în creația sa îl ocupă „Albinuța”, abecedarul apărut în 1970, realizat împreună cu Spiridon Vangheli și ilustratorul Igor Vieru, carte devenită simbol pentru educația mai multor generații.Poezia lui Vieru a depășit granițele paginii scrise, transformându-se în cântec. Versurile sale au fost puse pe muzică și interpretate de artiști consacrați, iar poetul a semnat texte pentru proiecte culturale importante, inclusiv pentru filmul muzical „Maria Mirabela”. În 1988, pentru contribuția sa la literatura pentru copii, Grigore Vieru a fost distins cu Diploma de Onoare „Hans Christian Andersen”.La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru s-a afirmat și ca figură centrală a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia. Deputat în Sovietul Suprem de la Chișinău și unul dintre organizatorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989, poetul a fost implicat activ în procesul de adoptare a limbii române ca limbă oficială și în revenirea la grafia latină.Memoria sa este onorată și astăzi: în februarie 2010, bustul lui Grigore Vieru a fost instalat pe Aleea Clasicilor din capitală. În octombrie 2024 s-a stins din viață și soția sa, Raisa Vieru, cea care a contribuit constant la păstrarea și promovarea moștenirii poetului, prin volumele de omagiu „Un discipol al lui Orfeu” și „Omul duminicii”.

Consulatul General al Republicii Moldova la Iași a luat legătura cu autoritățile din județul Suceava după producerea unui accident rutier pe DN 17, în comuna Ilișești, în care a fost implicat un microbuz cu 11 cetățeni moldoveni.Potrivit informațiilor preliminare, două persoane au fost transportate la spital cu traumatisme ușoare spre medii. Ambele persoane au fost investigate medical și, ulterior, au părăsit unitatea spitalicească însoțite, aflându-se într-o stare satisfăcătoare. Ceilalți pasageri nu au necesitat îngrijiri medicale.Ministerul Afacerilor Externe monitorizează în continuare situația prin intermediul misiunii consulare.

Fiul liderului Ceceniei, Ramzan Kadîrov, susținut de Moscova, se află în stare gravă în urma unui accident rutier produs în capitala republicii, Groznîi. Informația a fost publicată de canalul de Telegram cecen de opoziție Niyso, care citează surse proprii.Potrivit acestora, coloana de mașini în care se afla Adam Kadîrov se deplasa cu viteză mare pe străzile orașului, iar la volanul unuia dintre automobile s-ar fi aflat chiar el. La un moment dat, coloana ar fi lovit un obstacol, după care mai multe vehicule au intrat în coliziune. În urma accidentului ar fi existat mai multe victime, însă numărul acestora nu este cunoscut în prezent.Adam Kadîrov a fost transportat de urgență la spitalul republican din Groznîi, unde a fost internat în stare gravă și inconștient, în secția de reanimare. Conform acelorași surse, tânărul urma să fie transferat la Moscova pentru îngrijiri medicale specializate.Publicația Важные истории, care a monitorizat datele FlightRadar, relatează că un avion sanitar, la bordul căruia s-ar fi putut afla Adam Kadîrov, a aterizat pe Aeroportul Vnukovo din Moscova pe 17 ianuarie, la ora locală 01:10. Aeronava a decolat din Cecenia la 19:37 și a ajuns în capitala rusă cu aproximativ o jumătate de oră mai devreme decât un zbor regulat.În același timp, informațiile privind starea tânărului diferă. Potrivit unei versiuni, Adam Kadîrov se află în continuare în stare gravă, în timp ce alte surse susțin că acesta și-ar fi recăpătat cunoștința, iar medicii nu ar vedea motive serioase de îngrijorare.Autoritățile Ceceniei nu au comentat, deocamdată, accidentul rutier și nici starea de sănătate a lui Adam Kadîrov. Sursele citate mai afirmă că, la scurt timp după incident, forțele de securitate ar fi izolat mai multe zone din Groznîi, în special drumurile care duc spre spitalul unde a fost internat tânărul, fapt ce a alimentat speculațiile privind gravitatea situației.Adam Kadîrov, în vârstă de 18 ani, este una dintre cele mai vizibile figuri din familia liderului cecen. El a atras atenția publică în septembrie 2023, când Ramzan Kadîrov a publicat un videoclip în care Adam, pe atunci în vârstă de 15 ani, îl bătea într-un centru de detenție preventivă pe Nikita Juravel, acuzat într-un dosar penal pentru incendierea Coranului. La acea vreme, liderul Ceceniei a declarat că este „mândru” de fiul său.După acel episod, Adam Kadîrov a primit mai multe distincții și a fost numit în funcții publice importante în republică, inclusiv secretar al Consiliului de Securitate al Ceceniei și coordonator al Ministerului Afacerilor Interne al republicii.Până în acest moment, circumstanțele exacte ale accidentului și numărul persoanelor rănite nu au fost confirmate oficial.

Poliția anunță că, în urmă cu aproximativ o oră, a fost sesizată de către un vânător care a comunicat că, la intrarea în satul Nucăreni, raionul Telenești, pe malul unui iaz, a observat o dronă de aproximativ 2,5 metri lungime.Potrivit oamenilor legii, zona a fost imediat izolată, iar la fața locului au fost îndreptați specialiștii secției tehnico-explozive, care urmează să investigheze obiectul în detaliu și să stabilească proveniența acestuia, precum și eventualele riscuri.Poliția face apel către cetățeni să manifeste maximă prudență.Autoritățile vor reveni cu informații suplimentare pe măsură ce investigațiile avansează.

Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului a decis, astăzi, 16 ianuarie 2026, aplicarea unei amenzi SRL „Lukoil-Moldova” în mărime de 5% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 5 milioane de lei, pentru nerespectarea unei decizii anterioare a Consiliului. Totodată, companiei i-a fost acordat un termen de cinci zile pentru conformare, anunță Ministerul Energiei.Decizia vine în contextul în care, prin hotărârea din 15 decembrie, Consiliul a obligat Lukoil-Moldova să revină la situația existentă anterior anului 2005 și să transmită în proprietatea statului infrastructura complexului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, în termen de 20 de zile.Potrivit Ministerului Energiei, la 14 ianuarie, instituțiile statului au primit refuzul oficial al SRL „Lukoil-Moldova” de a semna Actul de transmitere-primire a bunurilor aferente complexului petrolier de la Aeroport. Compania a invocat lipsa aprobării din partea asociatului unic, Lukoil International GmbH.În condițiile în care termenele stabilite au fost depășite, iar decizia Consiliului nu a fost executată, autoritățile anunță aplicarea graduală a măsurilor prevăzute de Legea nr. 174/2021 privind investițiile de importanță pentru securitatea statului. În prima etapă, Lukoil-Moldova este obligată să achite amenda aplicată și să se conformeze deciziei anterioare în termen de cinci zile.Ministerul Energiei precizează că Aeroportul Internațional Chișinău își continuă activitatea în regim normal, asigurând servicii de calitate pentru pasageri și deservirea navelor la sol, inclusiv aprovizionarea neîntreruptă cu combustibil.

Un bărbat în vârstă de 68 de ani a fost recunoscut vinovat de trafic de ființe umane, trafic de copii, viol și acțiuni cu caracter sexual neconsimțite. Printr-o sentință recent pronunțată, instanța de judecată i-a stabilit pedeapsa sub formă de detențiune pe viață.Potrivit acuzării, în perioada anilor 2010–2014, inculpatul, aflându-se la domiciliul său, precum și în alte spații dintr-o localitate din centrul țării, urmărind satisfacerea poftei sexuale, a abuzat sexual două minore, începând cu vârsta de 14 și, respectiv, 16 ani. În urma acestor abuzuri, una dintre minore a rămas însărcinată.Faptele ilegale au început încă din anul 2000, când inculpatul a cunoscut părinții copiilor și le-a insuflat ideea că ar fi „Mesia” sau „apostolul Mihail”. Sub această influență, membrii familiei au ajuns să creadă că îi sunt supuși și obligați să i se închine, fiind tratați de acesta drept „robi”.Profitând de starea de vulnerabilitate a victimelor, inculpatul le-a impus diverse munci, i-a supus violenței fizice și psihice și i-a amenințat cu moartea sau incendierea în cazul nesupunerii. În unele episoade de cruzime, acesta a recurs la acte menite să inducă frică și supunere totală, inclusiv prin introducerea temporară a copiilor într-un cuptor, susținând că le arată „cum este iadul”.Sub controlul făptuitorului, în 2003, mama copiilor a fost constrânsă să se deplaseze în Italia la muncă fiind obligată să îi transmită aproximativ 70% din veniturile obținute. Ulterior, în anul 2009 și fiica mai mare a acesteia a fost impusă să muncească peste hotare. Din motiv că aceasta pe parcurs a refuzat să mai transmită bani făptuitorului și să fie exploatată în continuare, inculpatul a agresat-o fizic pe mama acesteia, astfel încât aceasta a avut nevoie de îngrijiri medicale.Inculpatul a refuzat să facă declarații pe caz.

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a emis o avertizare de călătorie pentru cetățenii ruși, recomandându-le să evite deplasările în Republica Moldova. Diplomația de la Moscova susține că, pe teritoriul țării noastre, s-ar înregistra cazuri de „discriminare, hărțuire nejustificată și tratament inadecvat” din partea autorităților moldovenești.Potrivit unui comunicat al MAE rus, deținătorii de pașapoarte ale Federației Ruse ar fi supuși, la sosirea pe Aeroportul Internațional Chișinău, unor controale „umilitoare”, fiind obligați să aștepte ore în șir în zona de tranzit. Oficialii ruși afirmă că au existat situații în care cetățeni ruși ar fi rămas pe aeroport chiar și peste două zile, după care li s-ar fi refuzat intrarea în Republica Moldova „sub pretexte inventate”.De asemenea, Moscova acuză aplicarea arbitrară a legislației, rețineri forțate la frontieră și inițierea unor proceduri penale fără dovezi credibile. La plecarea din Chișinău, susține MAE rus, ar fi practicate tergiversări intenționate ale controalelor de securitate, care ar duce la pierderea zborurilor. Totodată, diplomația rusă afirmă că reprezentanților săi nu li s-ar permite să ofere asistență consulară cetățenilor vizați.„În aceste condiții, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei recomandă insistent cetățenilor ruși să țină cont de riscurile menționate și, dacă este posibil, să se abțină de la călătoriile în Republica Moldova”, se arată în declarația oficială.În reacție, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău respinge ferm acuzațiile și califică alerta emisă de Moscova drept nefondată. Autoritățile moldovenești afirmă că Republica Moldova este o țară sigură pentru vizitatori și că nu există riscuri de securitate care să justifice avertizări de călătorie de natura celor invocate de MAE-ul rus.„Autoritățile Republicii Moldova aplică legislația națională în mod nediscriminatoriu tuturor cetățenilor străini, inclusiv cetățenilor Federației Ruse, în conformitate cu standardele internaționale și cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului”, se menționează în reacția MAE.Ministerul de Externe de la Chișinău respinge, totodată, „tentativele de prezentare eronată a realităților din Republica Moldova” și îndeamnă la o informare corectă și responsabilă a publicului.

Lidera opoziției din Venezuela și laureata Premiului Nobel pentru Pace, Maria Corina Machado, i-a oferit joi, 15 ianuarie, medalia asociată distincției președintelui Statelor Unite, Donald Trump, în cadrul unei întâlniri desfășurate la Casa Albă, relatează Reuters. Gestul a fost interpretat drept o încercare de a influența poziția Washingtonului privind viitorul politic al Venezuelei.Un oficial al administrației americane a confirmat că Donald Trump intenționează să păstreze medalia primită. Ulterior, președintele SUA a scris pe rețelele sociale că Machado i-a oferit Premiul Nobel pentru Pace „pentru munca pe care am făcut-o”, calificând gestul drept „un semn minunat de respect reciproc”.Maria Corina Machado a descris întrevederea drept „excelentă” și a declarat că darul reprezintă o recunoaștere a ceea ce ea a numit „angajamentul unic” al lui Trump față de libertatea poporului venezuelean. Casa Albă a publicat ulterior o fotografie în care Trump și Machado apar ținând o ramă aurie cu medalia, însoțită de mesajul: „Președintelui Donald J. Trump, în semn de recunoștință pentru leadershipul dumneavoastră extraordinar în promovarea păcii prin forță”, descris ca un „simbol personal de gratitudine în numele poporului venezuelean”.Demersul vine după ce Donald Trump a respins anterior ideea de a o sprijini pe Machado ca lider al Venezuelei, în locul lui Nicolas Maduro, capturat de forțele americane într-o operațiune fulgerătoare la începutul lunii ianuarie. Casa Albă a subliniat că, deși președintele american a fost deschis dialogului, el și-a menținut evaluarea „realistă” potrivit căreia Machado nu dispune, în prezent, de sprijinul necesar pentru a conduce țara pe termen scurt.Deși i-a înmânat medalia de aur care însoțește Premiul Nobel pentru Pace, distincția rămâne oficial a Mariei Corina Machado. Institutul Nobel din Norvegia a precizat că premiul nu poate fi transferat, împărțit sau revocat.Întâlnirea de la Casa Albă, care a durat puțin peste o oră, a fost prima întrevedere directă dintre Trump și Machado, deși cei doi mai avuseseră discuții telefonice. După întâlnire, lidera opoziției venezuelene s-a văzut cu mai mulți senatori americani, atât republicani, cât și democrați.Vizita are loc într-un context politic extrem de volatil pentru Venezuela. După capturarea lui Maduro, mai multe figuri ale opoziției, membri ai diasporei și politicieni din SUA și America Latină au vorbit despre posibilitatea relansării unui proces de democratizare. Totuși, unii oficiali americani rămân sceptici. Senatorul democrat Chris Murphy a declarat că Machado le-ar fi spus legislatorilor că represiunea nu s-a diminuat semnificativ și că puterea ar fi tot mai consolidată în jurul președintei interimare Delcy Rodríguez.Donald Trump a afirmat că prioritățile sale vizează accesul Statelor Unite la petrolul venezuelean și reconstrucția economică a țării, lăudând-o în repetate rânduri pe Delcy Rodríguez, care a preluat conducerea Venezuelei după capturarea lui Maduro.Maria Corina Machado este una dintre cele mai cunoscute figuri ale opoziției venezuelene din ultimul deceniu. În 2025, ea a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru promovarea rezistenței civice pașnice, a mobilizării democratice și a apărării drepturilor fundamentale într-un context marcat de represiune politică.

În contextul reapariției în spațiul public a discuțiilor despre un eventual referendum privind Unirea Republicii Moldova cu România, activistul politic și unionist Vlad Bilețchi a publicat pe canalul său de Telegram o analiză amplă și critică la adresa modului în care subiectul este abordat de actuala conducere a statului. În analiza sa, Bilețchi pornește de la o paralelă controversată: „Ce are în comun Maia Sandu și Igor Dodon?”, răspunsul fiind, în opinia sa, „declarațiile hazardante și identice în privința Unirii”. Activistul critică utilizarea termenului de „înghițire” a Republicii Moldova de către România, considerând că acesta este folosit intenționat pentru a evita noțiuni precum „reunificare”, „reîntregire” sau „restabilirea adevărului istoric”. Potrivit lui Bilețchi, această retorică ar perpetua consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și ale regimurilor totalitare care au divizat artificial spațiul românesc. El afirmă că, deși fascismul și comunismul sovietic sunt oficial condamnate, „opera și consecințele acestor regimuri continuă să fie acceptate tacit”, inclusiv prin promovarea unui „moldovenism civic” care ar susține existența unei identități separate de România și de națiunea română. Activistul subliniază că Moldova istorică nu se reduce la actualul teritoriu al Republicii Moldova, amintind de regiuni precum Iași, Vaslui, Suceava sau Putna, care fac parte din același spațiu istoric, dar se află astăzi dincolo de granițele statului moldovean. Bilețchi se declară sceptic față de „schimbările bruște de retorică” ale actualei puteri și ridică semne de întrebare asupra utilității unor declarații politice care nu sunt urmate de acțiuni concrete. În opinia sa, un moment-cheie ratat a fost perioada de început a invaziei ruse asupra Ucrainei, când Republica Moldova se afla într-o stare accentuată de vulnerabilitate. „Atunci se putea realiza rapid atât integrarea europeană, cât și securitatea sub umbrela NATO, mult mai simplu prin Unirea cu România. Nu 28 de voturi, ci doar două: Republica Moldova și România”, susține activistul, adăugând că, în contextul pericolului iminent, opoziția față de Unire ar fi fost minimă, dovadă fiind cozile masive de la frontieră spre România din primele săptămâni ale războiului. Vlad Bilețchi afirmă că, încă din prima zi a invaziei, s-a aflat în fața Președinției, unde a depus oficial o cerere de Unire în cancelaria șefei statului. În acest context, el se întreabă „cui servește acum această declarație, în lipsa unor acțiuni ferme și garantate”. În analiza sa, activistul avertizează și asupra riscurilor geopolitice, amintind că Rusia a folosit în mod repetat „pericolul Unirii” drept pretext pentru agresiuni politice și militare. Ca exemplu, el invocă războiul din 1992, propaganda rusă și declarațiile generalului rus Alexandr Lebed, care ar fi justificat intervenția militară prin pretinsa apărare a populației rusofone de o presupusă „românizare” și „Unire forțată”. Amintim că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că, în cazul organizării unui referendum, ar vota pentru Unirea cu România. Declarația a fost făcută pe 11 ianuarie, în cadrul podcastului britanic „The Rest Is Politics”, unde șefa statului a subliniat dificultățile tot mai mari ale unei țări mici de a rezista presiunilor Rusiei și de a supraviețui ca stat democratic și suveran.https://www.youtube.com/shorts/39DaR7j4mwo?feature=share Totodată, premierul Alexandru Munteanu a precizat că, la nivel personal, ar susține Unirea cu România, însă, în calitate de șef al Guvernului, va acționa strict în baza voinței majorității populației și a direcției oficiale asumate de stat, respectiv integrarea europeană a Republicii Moldova.

După declarațiile șefei statului privind susținerea unirii cu România, și prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a afirmat public că, la nivel personal, ar vota „pentru” unire. Totuși, în calitate de șef al Executivului, acesta a subliniat că va acționa strict în baza voinței majorității populației și a direcției oficiale asumate de stat – integrarea europeană. Declarația a fost făcută în cadrul unei vizite de lucru în nordul Republicii Moldova, în discuțiile cu presa locală, informează Observatorul de Nord. „Este o decizie personală. Ca Alexandru Munteanu, aș vota «pentru»”, a precizat premierul. În același timp, șeful Guvernului a reiterat că, din poziția pe care o deține, prioritatea sa rămâne implementarea obiectivului strategic al Republicii Moldova – aderarea la Uniunea Europeană, pe care o consideră expresia voinței majorității cetățenilor. Munteanu a explicat că rolul prim-ministrului este acela de a gestiona interesul public și de a pune în aplicare direcția aleasă democratic de populație. „Ca prim-ministru al R. Moldova, care e un manager și trebuie să îndeplinească voința majorității populației R. Moldova, care a decis că obiectivul nostru este integrarea europeană, eu o să fac tot ce este în posibilitățile mele, în cunoștințele mele, am să depun toate eforturile ca să obținem acest obiectiv”, a declarat oficialul. Premierul a mai adăugat că autoritățile fac deja pași concreți pe acest drum și că integrarea europeană rămâne, „deocamdată”, cel mai important obiectiv pentru Republica Moldova.

Un angajat al Inspectoratului de Poliție Glodeni este bănuit că s-ar fi aflat la volan în stare de ebrietate. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, cazul a avut loc în noaptea trecută, după ce oamenii legii au fost sesizați telefonic de un cetățean care a anunțat că un conducător auto din Glodeni ar conduce sub influența alcoolului.În urma intervenției, polițiștii au stopat pe strada Suveranității un automobil de marca Dacia Logan, la volanul căruia se afla un bărbat de 35 de ani, angajat al Inspectoratului de Poliție Glodeni. Acesta a refuzat testarea alcoolscopică, fiind escortat la IMSP Glodeni, unde i-au fost prelevate probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei.Până la obținerea rezultatelor, conducerea Inspectoratului General al Poliției a dispus inițierea procedurilor legale de suspendare din funcție a angajatului vizat, precum și a șefului Inspectoratului de Poliție Glodeni, invocând deficiențe grave de management și lipsă de control asupra disciplinei personalului.„Niciun angajat nu este mai presus de lege, iar orice încălcare a normelor legale sau a conduitei profesionale va fi sancționată prompt, dur și fără excepții”, subliniază IGP într-un comunicat oficial. Alte circumstanțe urmează a fi stabilite în cadrul procedurilor legale.Potrivit NordNews, persoana oprită în trafic este Anatolie Muncă, șeful Serviciului Patrulare din raionul Glodeni. Jurnaliștii notează că ofițerul ar fi consumat băuturi alcoolice într-un local de pe strada Mihai Eminescu din oraș, după care ar fi urcat la volanul automobilului.Martorii susțin că bărbatul ar fi avut dificultăți în a introduce cheia în contact, iar pe parcursul deplasării ar fi încălcat regulile de circulație rutieră, inclusiv deplasându-se pe contrasens într-un sens giratoriu. Și în acest caz, conducătorul auto a refuzat testarea cu aparatul Drager, solicitând prelevarea probelor biologice.Cazul are loc la doar două zile după un alt incident similar. Pe 14 ianuarie, șeful adjunct al Procuraturii Glodeni, Ion Crișciuc, a fost prins conducând în stare de ebrietate și a refuzat testarea alcoolscopică. Ulterior, acesta și-a anunțat demisia, iar pe numele său a fost deschis un dosar penal.Foto: NordNews.md

În iunie 1989, la centenarul morții lui Mihai Eminescu, Securitatea a fost pusă în alertă maximă. Documente CNSAS arată cum un eveniment cultural a devenit spațiu de solidaritate româno-moldovenească, supravegheat prin note informative, microfoane și rapoarte secrete. În iunie 1989, într-o Românie aparent înghețată politic, dar aflată deja pe marginea prăpastiei, comemorarea a 100 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu a devenit unul dintre cele mai sensibile evenimente culturale ale ultimului an de comunism. Între 8 și 18 iunie, la Botoșani, Iași, Râmnicu Vâlcea și București, Simpozionul Internațional „Mihai Eminescu” a reunit scriitori români și străini, inclusiv delegații din state socialiste și capitaliste. Pentru Securitate, amploarea manifestărilor și mai ales prezența scriitorilor din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească au transformat evenimentul într-o operațiune de supraveghere complexă. Documentele aflate astăzi în arhiva CNSAS arată că aproape fiecare gest, întâlnire sau conversație a fost monitorizată. „În sfîrșit sîntem acasă” Unul dintre cele mai emoționante episoade, dar și unul dintre cele mai atent consemnate de Securitate, a avut loc în noaptea de 14 spre 15 iunie 1989. O notă informativă furnizată la 18 iunie de informatorul cu numele conspirativ „Dobrescu” surprinde atmosfera unei întâlniri nocturne organizate de scriitorii din Chișinău: „În noaptea de 14 spre 15 scriitorii din Chişinău au propus să facă priveghi. Directorul hotelului le-a oferit o cameră unde s-au adunat toţi delegaţii din Cernăuţi, Chişinău şi din ţara noastră, respectiv 7 sau 8 care au fost premiaţi. Juriul a refuzat să participe la această întîlnire.” Potrivit aceleiași note, în cameră s-au strâns aproximativ 50 de persoane, care au decis ca fiecare să citească sau să spună ceva: „Basarabenii, în cor, au recitat Doina de Eminescu şi apoi poezii de-ale lor.” Momentul capătă o încărcătură simbolică și politică explozivă atunci când Grigore Vieru, liderul delegației din Chișinău, rostește: „Eminescu este al nostru.” Replica vine imediat, din partea Mariei Vilceanu, descrisă de informator drept „mai curajoasă dintre toţi”: „Nu Eminescu este al vostru, ci voi sînteţi ai noştri.” Nota continuă cu o mărturie rară despre dimensiunea emoțională a întâlnirii: „Unii dintre basarabeni au spus: «În sfîrşit sîntem acasă» şi au început să plîngă.” Pentru Securitate, astfel de afirmații depășeau cu mult cadrul unei simple comemorări literare. Mașina de scris cu caractere latine – un obiect subversiv Un alt episod revelator este legat de solicitarea lui Nicolae Dabija și Grigore Vieru, consemnată într-o notă internă a Securității, probabil emisă de Direcția I (informații interne). Cei doi scriitori au cerut sprijin pentru obținerea unei mașini de scris cu caractere latine: „Nicolae Dabija și Grigore Vieru din R.S.S. Moldovenească, aflaţi în ţara noastră ca invitaţi la Simpozionul Internațional «Mihai Eminescu», au solicitat lui Dumitru Radu Popescu – preşedintele Uniunii Scriitorilor, să-i sprijine în obţinerea unei maşini de scris cu caractere latine.” Contextul era extrem de sensibil: „Au precizat că, începînd cu data de 15 iunie a.c., au obţinut aprobarea pentru tipărirea cu caractere latine a revistei Literatură şi artă, al cărei redactor şef este Nicolae Dabija, dar nu au cu ce să dactilografieze spalturile în limba română, întrucît în U.R.S.S. nu se găsesc maşini de scris cu asemenea caractere.” Nota consemnează și o afirmație care, pentru autorități, suna aproape sfidător: „În ce priveşte modalitatea de introducere în R.S.S. Moldovenească a maşinii de scris, cei doi au afirmat că nu ar fi probleme întrucît, fiind recent aleşi în Sovietul Suprem al Republicii, nu vor fi controlați la frontieră.” Dumitru Radu Popescu urma să informeze Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR, semn că problema a fost tratată la nivel politic înalt. Trenul spre Eminescu: „un drept” Gradul de alertă al autorităților române reiese clar și dintr-o telegramă transmisă de la Moscova la 10 iunie 1989, ora 08.00, prin Ministerul Afacerilor Externe. Documentul redă o scrisoare publicată pe prima pagină a săptămânalului Literatura și Arta din Chișinău: „La 15 iunie 1989, în toată lumea se va omagia centenarul morții lui Mihai Eminescu, clasicul literaturii moldo-române. Noi, băștinașii Moldovei Sovietice, apelăm la Guvernul Moldovei Sovietice și cel al Republicii Socialiste România de a da consimțămîntul să fie pus la dispoziție un tren turistic cu care să plece toți doritorii din Moldova pentru a depune flori la mormîntul lui Eminescu.” Apelul este formulat într-un limbaj care revendică explicit un drept: „Dorim să fim înțeleși just, căci un așa eveniment are loc o dată în viață. Rugăm să nu ne lipsiți de acest drept.” Telegrama a fost transmisă unor nume-cheie ale aparatului de stat și de securitate: Constantin Olteanu, Ion Stoian, Ion Stănescu, Aron Bordea, iar pe un alt exemplar apare menționat și Iulian Vlad, șeful Departamentului Securității Statului. Microfoane, mușchi de vacă și „măsuri IDEB” Dincolo de documentele politice, arhiva CNSAS păstrează și detalii aparent banale, dar extrem de sugestive. Un raport din 13 iunie 1989 consemnează suma de 142 de lei drept: „cheltuieli măsuri IDEB la Hotel Dorobanți – acțiunea Eminescu”. Nota de plată aferentă arată consumul a doi ofițeri de Securitate: – 2 porții de mușchi de vacă – 2 salate – 4 chifle – 1 brifcor – 2 sticle de apă În realitate, cei doi ofițeri nu erau simpli clienți: „Ofițerii de securitate disimulau că sunt clienți ai restaurantului, în timp ce instalau «șipca» – microfonul care intercepta convorbirile ambientale.” Aceste „măsuri IDEB” (Interceptarea Discuţiilor prin Intermediul Emiţătorilor Alimentaţi la Baterie) urmau să înregistreze conversațiile participanților la Simpozionul Eminescu. Sursa: Mediafax

Victoria Furtună, președinta Partidului „Moldova Mare”, este așteptată pe 16 ianuarie la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) de la București, pentru a fi audiată în legătură cu solicitarea Serviciului Român de Informații (SRI) privind retragerea cetățeniei române. Potrivit informațiilor disponibile, cererea a fost formulată în anul 2025 și vizează mai multe persoane, inclusiv pe Victoria Furtună. Demersul SRI are la bază articolul 25 alineatul (1) litera b din Legea cetățeniei române, care prevede că cetățenia română poate fi retrasă persoanei care, aflându-se în străinătate, se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau cu care se află în stare de război. Într-o reacție publică amplă, Victoria Furtună susține că nu a fost înștiințată oficial despre existența unei asemenea proceduri și că a aflat despre presupusele audieri exclusiv din presă, după ce a fost contactată de jurnaliști din România și Republica Moldova. „Nu am primit nicio citație, niciun act oficial. Am aflat din mass-media că aș fi așteptată la audieri”, afirmă Furtună, calificând situația drept o strategie menită să creeze impresia unei eventuale neprezentări din partea sa. Lidera Partidului „Moldova Mare” mai declară că, chiar dacă ar dori să se prezinte la ANC, acest lucru ar fi imposibil, întrucât are interdicție de intrare în Uniunea Europeană, instituită în baza unor sancțiuni pe care le consideră politice. Victoria Furtună respinge ferm acuzațiile care ar sta la baza solicitării SRI, despre care afirmă că ar include suspiciuni de terorism, legături cu grupări teroriste, presupuse planuri de atac împotriva României și obținerea cetățeniei române prin intermediul așa-numitului „clan Corduneanu”. „Aceste afirmații sunt false, aberante și defăimătoare. Nu există niciun dosar penal, administrativ sau vreo hotărâre judecătorească împotriva mea”, susține Furtună. Ea precizează că a dobândit cetățenia română în mod legal, în anul 2006, în baza căsătoriei, cu respectarea prevederilor Legii nr. 21/1991, iar actul de acordare nu a fost niciodată contestat sau anulat. În opinia sa, contextul real al situației este unul politic, nu juridic. Victoria Furtună leagă demersurile actuale de implicarea sa politică din ultimii ani și de plângerile depuse la Parchetul General din România împotriva unor oficiali de rang înalt. „Retragerea cetățeniei române este o măsură excepțională și poate avea loc doar în urma unor fapte dovedite prin hotărâri definitive. Suspiciunile și etichetele fără probe nu sunt lege”, afirmă lidera Partidului „Moldova Mare”. În final, Victoria Furtună declară că nu va accepta stigmatizarea și intimidarea și susține că va renunța la cetățenia română doar în cazul unei condamnări definitive și irevocabile pentru atentat la securitatea României. „Problema nu sunt eu, ci un stat care se teme de opoziție”, a conchis aceasta.

Pe teritoriul satului Volintiri, raionul Ștefan Vodă a fost depistat un mistreț mort. Informația a fost confirmată de Primăria satului Volintiri, care precizează că cazul a fost raportat imediat autorităților competente.Potrivit administrației locale, situația este monitorizată în comun cu specialiștii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), fiind aplicate procedurile legale în vigoare. Totodată, au fost dispuse măsuri de prevenire pentru a evita orice risc de răspândire a Pestei Porcine Africane.Primăria face apel către cetățeni să respecte cu strictețe recomandările autorităților: să nu atingă animale sălbatice moarte sau bolnave; să nu transporte și să nu consume carne provenită din surse neautorizate; să anunțe imediat Primăria în cazul depistării unor situații similare.Reprezentanții administrației locale subliniază că respectarea acestor măsuri este esențială pentru protejarea gospodăriilor și a efectivului de animale din localitate.Primăria satului Volintiri anunță că va reveni cu informații suplimentare pe măsură ce situația va evolua.

Centrul Național Anticorupție și procurorii mun. Chișinău desfășoară acțiuni de urmărire penală în raza capitalei într-un dosar privind construcția ilegală a unui local din strada E. Doga - zonă istorică a municipiului. Perchezițiile au loc la mai multe persoane responsabile de executarea lucrărilor cu abateri de la documentația de proiect, extinderea construcției pe proprietate publică și recepția finală în lipsa actelor permisive în condițiile în care construcția era sistată în baza unui act de control al Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică (INST). La moment, 10 persoane au statut de bănuit printre care șeful Agenției de Inspectare a Monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, beneficiarul localului, reprezentantul unui agent economic și mai mulți responsabili de lucrările tehnice. Ofițerii de urmărire penală documentează încălcările admise de persoanele bănuite prin prisma săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 257 alin (2) si art. 257/1 alin (2) din Codul penal – ”Executarea necalitativă a construcţiilor”. Acțiunile de urmărire penală se desfășoară sub conducerea procesuală a Procuraturii mun. Chișinău, iar bănuiții urmează a fi escortați la sediul CNA pentru audieri.

Deputatul Partidului Nostru, Nicolae Margarint, a depus interpelări oficiale către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) și Centrul Național Anticorupție (CNA) în legătură cu nereguli grave în domeniul gestiunii colective a drepturilor de autor pe care le-a depistat în urma audiențelor. Potrivit lui Nicolae Margarint, sistemul actual se confruntă cu monopol și lipsă de transparență, ceea ce afectează direct veniturile autorilor, interpreților, artiștilor emeriți și altor reprezentanți ai breslei culturale. „În Republica Moldova activează șase organizații de gestiune colectivă avizate de către AGEPI, care au dreptul să colecteze bani de la agenții economici. Un fel de racket, care merg la baruri, restaurante, magazine comerciale, posturi de radio, TV, peste tot unde sună muzica, aceste organizații merg și colectează bani. Vorbim despre o sumă de zeci de milioane de lei colectate anual”, a declarat Margarint într-un live pe Facebook. Potrivit lui, printre problemele semnalate se numără monopolul organizațiilor existente; lipsa controalelor și a transparenței privind sumele colectate și modul de distribuire; suspiciuni de delapidare a fondurilor. Deputatul a solicitat AGEPI să furnizeze informații detaliate despre colectările din 2021 până în prezent, inclusiv sumele încasate, distribuția lor și eventualele nereguli. Totodată, CNA a fost întrebat dacă există investigații sau cauze penale în acest domeniu și care este stadiul acestora. „Dacă învinuirile se vor confirma, vom solicita demisia conducerii AGEPI și tragerea la răspundere penală a celor vinovați”, a declarat Margarint. El a dat asigurări că va aborda problema pe platforma parlamentară, inclusiv cu prezentarea detaliată a problemelor existente, lacunelor legislative și motivelor pentru care legislația nu este aplicată corect. 

Pe 15 ianuarie, Republica Moldova și România marchează Ziua Națională a Culturii, sărbătoare dedicată patrimoniului cultural comun și memoriei poetului național Mihai Eminescu, la 176 de ani de la nașterea sa. Data a devenit, de-a lungul anilor, un reper simbolic pentru afirmarea identității culturale românești de pe ambele maluri ale Prutului. La Chișinău, Ministerul Culturii a anunțat un program amplu de manifestări cultural-artistice, care include spectacole, recitaluri de poezie, expoziții, proiecții de film și întâlniri tematice. Unul dintre momentele centrale ale zilei este ceremonia de decernare a Premiilor în domeniul Culturii pentru anul 2025, care va avea loc în seara de 15 ianuarie, la Palatul Republicii. Concursul organizat de Ministerul Culturii include atât categorii consacrate, cât și patru noi distincții dedicate patrimoniului cultural. Tot astăzi, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova va fi lansată ediția „Calendarul Național 2026”, iar Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” găzduiește discuții despre rolul culturii în societate și un quiz interactiv intitulat „Recunoaște personalitățile culturii naționale”. Ziua Națională a Culturii este marcată și de instituțiile muzeale. Muzeul Național al Literaturii Române sărbătorește 60 de ani de la fondare, iar Muzeul Național de Artă organizează, pentru al cincilea an consecutiv, o nocturnă muzeală deschisă publicului larg. Evenimentele din acest an se desfășoară sub semnul „Anului Mihai Eminescu”, declarat în 2025 pentru a marca aniversarea jubiliară a poetului considerat una dintre cele mai importante personalități ale literaturii române și universale. Mihai Eminescu, născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani, a fost poet, prozator și jurnalist, lăsând o moștenire culturală fundamentală pentru spațiul românesc. Pe lângă opera sa literară, Eminescu s-a remarcat printr-o publicistică incisivă, publicată în special în perioada în care a activat ca redactor la ziarul „Timpul”, oferind o analiză critică a vieții politice și sociale a epocii sale. Poetul a publicat primul poem la vârsta de 16 ani, a studiat la Viena, iar manuscrisele sale — 46 de volume, însumând aproximativ 14.000 de file — au fost donate Academiei Române de Titu Maiorescu. Mihai Eminescu s-a stins din viață la 15 iunie 1889, la București, fiind înmormântat la cimitirul Bellu. În 1948, a fost ales post-mortem membru al Academiei Române. Ziua Națională a Culturii rămâne, astfel, nu doar un omagiu adus lui Eminescu, ci și un prilej de reafirmare a valorilor culturale care unesc comunitățile românești de pe ambele maluri ale Prutului.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a venit cu precizări după anunțul autorităților Statelor Unite ale Americii privind suspendarea temporară a emiterii vizelor de imigrare pentru cetățenii mai multor state, inclusiv ai Republicii Moldova, măsură care va intra în vigoare din 21 ianuarie 2026. Potrivit MAE, decizia are un caracter strict administrativ și face parte dintr-un proces de reevaluare a criteriilor privind utilizarea asistenței publice („public charge”), fără a reprezenta o interdicție generală de călătorie sau acces în SUA. Ministerul subliniază că:  • vizele de imigrare deja emise rămân valabile și nu sunt revocate;  • vizele neimigrante (turistice, de studii, de muncă, de afaceri etc.) nu sunt afectate și continuă să fie procesate în regim normal;  • cererile pentru vize de imigrare pot fi în continuare depuse și intervievate, însă emiterea efectivă a vizelor este temporar suspendată;  • impactul asupra cetățenilor Republicii Moldova este limitat, întrucât numărul vizelor de imigrare emise anual la Chișinău a fost constant redus. MAE reamintește că vizele de imigrare permit stabilirea permanentă în SUA, spre deosebire de vizele neimigrante, care sunt destinate șederilor temporare. Totodată, această evoluție are loc într-un context diplomatic sensibil, în condițiile în care Statele Unite nu au, de mai mult timp, un ambasador acreditat în Republica Moldova, situație care alimentează percepțiile privind o răcire a relațiilor bilaterale, deși autoritățile nu au anunțat oficial o schimbare de politică față de Chișinău. Pentru informații oficiale și actualizate, cetățenii sunt îndemnați să consulte pagina Ambasadei SUA la Chișinău și platforma travel.state.gov.

Un accident rutier grav s-a produs astăzi pe traseul R-30, în apropierea orașului Anenii Noi. Poliția a fost sesizată în cursul zilei despre producerea coliziunii.Potrivit informațiilor preliminare oferite de oamenii legii, un automobil de marca Toyota, condus de o femeie în vârstă de 61 de ani, ar fi intrat pe contrasens din motive care urmează a fi stabilite. Mașina s-a ciocnit frontal cu un camion, la volanul căruia se afla un bărbat de 35 de ani.În urma impactului, șoferița automobilului Toyota a suferit traumatisme incompatibile cu viața și a decedat pe loc.Poliția investighează cazul și urmează să stabilească toate circumstanțele în care s-a produs accidentul.

Departamentul de Stat al Statelor Unite va suspenda, începând cu 21 ianuarie, procesarea vizelor de imigrare pentru cetățenii a 75 de țări, inclusiv Republica Moldova. Informația a fost făcută publică de televiziunea americană Fox News, care citează un document intern al Departamentului de Stat, iar ulterior a fost confirmată de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.Potrivit sursei citate, măsura va fi aplicată pe termen nedeterminat, până la finalizarea unei reevaluări ample a procedurilor de screening și verificare a solicitanților de vize. Republica Moldova se regăsește explicit pe lista statelor vizate de această suspendare, alături de țări din Europa, Asia, Africa și America Latină.Conform documentului intern consultat de Fox News, decizia face parte din eforturile administrației americane de a înăspri politicile de imigrație, prin aplicarea strictă a așa-numitei prevederi „public charge” („povară socială”) din legislația SUA. Aceasta le oferă ofițerilor consulari dreptul de a refuza vizele solicitanților care, în opinia lor, ar putea deveni dependenți de beneficiile sociale în Statele Unite.În noiembrie 2025, Departamentul de Stat a transmis deja o telegramă tuturor consulatelor americane, prin care diplomații erau instruiți să aplice reguli mai dure de verificare. Printre criteriile luate în calcul se numără starea de sănătate, vârsta, nivelul de educație, cunoașterea limbii engleze, situația financiară, precum și potențiala necesitate de îngrijiri medicale pe termen lung. Persoanele mai în vârstă sau cele care au beneficiat anterior de asistență publică ar putea avea șanse mai mici de a obține o viză de imigrare.Suspendarea procesării vizelor pentru Republica Moldova și celelalte state incluse va rămâne în vigoare fără un termen-limită clar stabilit. Excepțiile vor fi rare și vor fi acordate doar după o analiză detaliată a riscului ca solicitantul să devină o „povară socială” pentru sistemul american.Măsura se înscrie în contextul înăspririi politicilor de imigrație promovate de administrația președintelui Donald Trump. Potrivit datelor Departamentului de Stat citate de Fox News, în anul 2025 au fost revocate peste 100.000 de vize, un nivel record, de peste două ori mai mare comparativ cu anul 2024.Pe lista completă a țărilor vizate de suspendarea procesării vizelor de imigrare se regăsesc, printre altele, Republica Moldova, Albania, Muntenegru, Rusia, Belarus, Egipt, Iran, Irak, Somalia, Afganistan, Brazilia, Nigeria, Yemen și Uzbekistan.

Un grav accident rutier s-a produs astăzi, în jurul orei 15:30, pe traseul R-3, în direcția raionului Cimișlia. Poliția investighează circumstanțele în care s-a produs coliziunea soldată cu două decese.Potrivit informațiilor preliminare, un automobil de marca Toyota, condus de un bărbat de 27 de ani, în care se aflau alți trei pasageri, efectua manevra de virare la stânga. În acel moment, un Mercedes, condus de un bărbat de 36 de ani, a ieșit la depășire și a tamponat lateral stânga Toyota.În urma impactului, șoferul Toyota și un pasager — un copil de 8 luni — au decedat pe loc. Alte trei persoane, cei doi pasageri din Toyota și conducătorul Mercedesului, au suferit diverse traumatisme și au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale.Oamenii legii continuă cercetările pentru a stabili toate circumstanțele care au dus la producerea accidentului.

Tânăra de 19 ani implicată în accidentul grav de la Ștefan Vodă era însărcinată în luna a noua. Din păcate, bebelușul a decedat, scrie Pro TV. Declarațiile au fost făcute de directorul interimar al spitalului Ștefan Vodă, Pelin Victor. Totodată, el a precizat pentru sursa citată că femeia se află în stare extrem de gravă.Amintim, un grav accident rutier s-a produs în noaptea de astăzi, în jurul orei 03:30, între localitățile Răscăieții Noi și Viișoara, raionul Ștefan Vodă.Potrivit informațiilor preliminare oferite de poliție, un automobil de marca Toyota, condus de un tânăr de 25 de ani, a derapat de pe carosabil și s-a tamponat violent într-un copac.În urma verificărilor efectuate la fața locului, oamenii legii au stabilit că șoferul nu deținea permis de conducere și se afla în stare de ebrietate avansată. Testarea cu aparatul Drager a indicat o concentrație de 0,89 mg/l alcool în aerul expirat.În urma impactului, pasagera din automobil, o tânără de 19 ani, a suferit traumatisme și a fost transportată la spital pentru acordarea îngrijirilor medicale necesare.

Iranul a transmis un avertisment dur statelor din regiune care găzduiesc trupe americane, anunțând că va lovi bazele militare ale SUA dacă Washingtonul va lansa un atac asupra Teheranului. Declarația a fost făcută de un oficial iranian de rang înalt, sub protecția anonimatului, într-un interviu acordat agenției Reuters.Potrivit sursei, Teheranul a cerut aliaților regionali ai Statelor Unite „să împiedice Washingtonul să atace Iranul”, avertizând că bazele americane din țări precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Turcia ar deveni ținte în cazul unei intervenții militare.Tensiunile au crescut pe fondul amenințărilor repetate ale președintelui american Donald Trump, care a vorbit deschis despre o posibilă intervenție în sprijinul protestatarilor din Iran. Într-un interviu pentru CBS News, Trump a promis „măsuri foarte dure” dacă autoritățile iraniene vor continua execuțiile protestatarilor și i-a îndemnat pe iranieni să își intensifice manifestațiile, afirmând că „ajutorul este pe drum”.Surse diplomatice au declarat pentru Reuters că o parte din personalul american a fost sfătuit să părăsească baza aeriană Al Udeid din Qatar, principalul hub militar al SUA în regiune. Un diplomat a descris situația drept o „schimbare de postură”, nu o evacuare ordonată, menționând că nu există semne ale unei retrageri masive a trupelor, așa cum s-a întâmplat anul trecut înaintea unui atac iranian cu rachete.Iranul acuză Statele Unite și Israelul că ar fi instigat protestele interne, pe care le califică drept acte teroriste. Potrivit organizației americane HRANA, peste 2.400 de protestatari și-au pierdut viața în reprimarea manifestațiilor, în timp ce un oficial iranian a vorbit despre aproximativ 2.000 de morți. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a calificat represiunea drept „cea mai violentă din istoria contemporană a Iranului”.În paralel, contactele directe dintre ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, și emisarul special al SUA, Steve Witkoff, au fost suspendate. Informațiile din interiorul Iranului rămân limitate din cauza unei pene masive de internet.Statele Unite dispun de forțe militare importante în regiune, inclusiv cartierul general avansat al Comandamentului Central la Al Udeid, în Qatar, și sediul Flotei a Cincea a Marinei SUA în Bahrain. Evoluțiile recente amplifică riscul unei escaladări regionale, în contextul în care atât Iranul, cât și actorii internaționali urmăresc cu atenție posibilele scenarii de intervenție sau colaps politic.

Pompierii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) au intervenit în dimineața zilei de 14 ianuarie 2026 pentru lichidarea unui incendiu izbucnit la mai multe automobile parcate în curtea unui bloc de locuit de pe bulevardul Decebal nr. 23 din municipiul Chișinău.Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 04:33. Potrivit informațiilor preliminare, un automobil a fost cuprins de flăcări, motiv pentru care la fața locului au fost îndreptate două echipe de pompieri.Ajunși la intervenție, angajații IGSU au constatat că incendiul s-a extins și a afectat trei automobile parcate în ograda blocului de locuit. Flăcările au fost localizate la ora 04:51 și lichidate complet la ora 05:25.În urma incendiului a ars secțiunea motorului unui automobil de model Mercedes, salonul unui automobil de model Škoda Octavia, precum și secțiunea motorului și parțial salonul unui automobil de model Toyota Land Cruiser.Victime nu au fost raportate. Cauza și circumstanțele producerii incendiului urmează a fi stabilite de organele de resort.Potrivit IGSU, în ultimele 24 de ore salvatorii și pompierii au intervenit în 36 de situații de risc pe teritoriul țării.

Un grav accident rutier s-a produs în noaptea de astăzi, în jurul orei 03:30, între localitățile Răscăieții Noi și Viișoara, raionul Ștefan Vodă.Potrivit informațiilor preliminare oferite de poliție, un automobil de marca Toyota, condus de un tânăr de 25 de ani, a derapat de pe carosabil și s-a tamponat violent într-un copac.În urma verificărilor efectuate la fața locului, oamenii legii au stabilit că șoferul nu deținea permis de conducere și se afla în stare de ebrietate avansată. Testarea cu aparatul Drager a indicat o concentrație de 0,89 mg/l alcool în aerul expirat.În urma impactului, pasagera din automobil, o tânără de 19 ani, a suferit traumatisme și a fost transportată la spital pentru acordarea îngrijirilor medicale necesare.Tânărul de la volan urmează să fie reținut conform procedurii legale, iar poliția continuă documentarea cazului pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat progrese importante în îmbunătățirea condițiilor de trai și instruire pentru militarii moldoveni. Într-o postare publică, șefa statului a prezentat șantierul noii unități militare care este construită în localitatea Băcioi.„De mulți ani vorbim despre condițiile precare în care locuiesc și se antrenează militarii moldoveni. În sfârșit lucrurile se schimbă în bine”, a declarat Maia Sandu. Potrivit acesteia, noua tabără militară va oferi condiții moderne de cazare și instruire, aliniate celor mai bune practici internaționale.Președinta a subliniat că investițiile în domeniul apărării nu vizează escaladarea conflictelor, ci consolidarea securității și stabilității statului. „Investițiile în apărare sunt investiții în pace, în stabilitate și în încrederea că, chiar și într-o lume complicată, putem avea grijă unii de alții și să ne facem cu cinste datoria față de țară”, a menționat Maia Sandu.  

Organele anticorupție din Ucraina ar fi informat-o pe lidera fracțiunii „Batkivșcina” din Rada Supremă, Iulia Timoșenko, despre existența unor suspiciuni pe numele său. Informația este relatată de publicația Ukrainska Pravda, care citează o sursă din cercurile politice. Deocamdată, autoritățile nu au făcut publice detalii oficiale despre acuzații.În același timp, Iulia Timoșenko a anunțat pe rețelele de socializare că în sediul partidului au avut loc percheziții care au durat toată noaptea. Aceasta nu a confirmat explicit dacă a primit sau nu statutul de suspect.Potrivit declarațiilor sale, peste 30 de persoane „înarmate până în dinți” ar fi pătruns în clădire fără a prezenta documente, iar angajații ar fi fost practic ținuți ostatici. Timoșenko susține că nu i-au fost oferite explicații clare privind acțiunile desfășurate, ci doar „declarații publice zgomotoase pe internet”.Lidera „Batkivșcina” califică acțiunile structurilor anticorupție drept un „mare exercițiu de PR” și afirmă că, nefiind găsite probe, anchetatorii ar fi ridicat telefoanele sale de serviciu, documente parlamentare și economii personale, toate declarate oficial. Ea respinge categoric acuzațiile și sugerează că perchezițiile ar avea un substrat politic, în context electoral.„Pare că alegerile sunt mult mai aproape decât credeam, iar cineva a decis să înceapă eliminarea concurenților”, a scris Timoșenko, menționând că nu este primul „ordin politic” îndreptat împotriva sa.Amintim că, pe 13 ianuarie, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei a anunțat că liderul uneia dintre fracțiunile parlamentare a fost demascat într-un caz de mituirea unor deputați pentru a vota anumite proiecte de lege. Numele persoanei nu a fost făcut public, însă se preciza că ar fi oferit avantaje necuvenite deputaților din alte fracțiuni, pentru voturi „pentru” sau „împotriva” unor inițiative legislative.Fapta este încadrată preliminar la articolul 369, alineatul 4 din Codul penal al Ucrainei, care prevede pedepse cu închisoarea de la 5 la 10 ani, cu sau fără confiscarea averii.

O persoană a fost grav rănită în urma unei explozii provocate de o scurgere de gaz de la un aragaz, incident produs în dimineața zilei de 13 ianuarie 2026, într-o gospodărie din satul Costești, raionul Ialoveni.Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 10:30. Potrivit informațiilor, într-o locuință s-a produs o deflagrație, în urma căreia a izbucnit un incendiu, iar proprietarul casei a suferit arsuri pe o mare parte a corpului.La fața locului au intervenit două echipe de salvatori și pompieri. Ajunși la destinație, aceștia au stabilit că explozia a afectat bunuri materiale din încăperile bucătăriei și dormitorului.Victima, un bărbat în vârstă de 58 de ani, a suferit arsuri pe aproximativ 50% din suprafața corpului. Acesta a fost preluat de echipajul medical și transportat la spitalul raional pentru acordarea îngrijirilor medicale necesare. Potrivit informațiilor, starea sa este grav-stabilă.Incendiul a fost localizat la ora 10:56 și lichidat complet un minut mai târziu, la ora 10:57.Specialiștii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au stabilit preliminar că incidentul s-a produs din cauza nerespectării regulilor de exploatare a instalațiilor alimentate cu gaze naturale. Toate circumstanțele urmează să fie clarificate în cadrul anchetei.În acest context, salvatorii și pompierii îndeamnă cetățenii să verifice periodic funcționalitatea instalațiilor conectate la rețeaua de gaze, să aerisească încăperile înainte de utilizarea aragazelor și să respecte cu strictețe normele de siguranță.De asemenea, IGSU recomandă instalarea detectoarelor de fum și gaz în locuințe, pentru depistarea rapidă a scurgerilor periculoase și prevenirea incidentelor grave. În caz de urgență, cetățenii sunt îndemnați să apeleze Serviciul 112.

Ion Crișciuc, adjunctul procurorului-șef al Procuraturii raionului Glodeni, este vizat într-un dosar penal, după ce ar fi fost surprins conducând un automobil în stare de ebrietate. Incidentul a avut loc în noaptea trecută, în apropiere de municipiul Bălți.Potrivit informațiilor publicate de nordinfo.md, autoturismul condus de Crișciuc a fost tras pe dreapta de polițiști, după ce a fost observat deplasându-se haotic pe carosabil. În momentul opririi, șoferul ar fi refuzat atât testarea alcoolscopică cu aparatul Dräger, cât și recoltarea probelor biologice.Conform legislației în vigoare, refuzul de a fi supus testării alcoolscopice sau de a oferi probe biologice constituie infracțiune. Pe acest caz a fost inițiat un dosar penal, iar toate circumstanțele urmează să fie stabilite în cadrul anchetei.Codul penal al Republicii Moldova prevede sancțiuni pentru asemenea fapte, inclusiv pedeapsă penală și privarea dreptului de a conduce mijloace de transport.Jurnaliștii Nordinfo au surprins momentul în care Ion Crișciuc este rugat de agenții de patrulare să coboare din automobil. Potrivit imaginilor, acesta a reacționat cu dificultate la solicitările polițiștilor. De asemenea, sursa menționează că procurorul ar fi încercat să convingă jurnaliștii să nu facă public incidentul.Până în prezent, autoritățile nu au oferit un comentariu oficial suplimentar pe marginea cazului.

Iranul traversează una dintre cele mai grave crize interne din ultimii ani, pe fondul protestelor masive și al represiunii violente exercitate de forțele de securitate. Începând cu 8 ianuarie, autoritățile de la Teheran au întrerupt aproape total accesul la internet, izolând practic țara de restul lumii.În acest context, compania SpaceX a anunțat că a făcut serviciul de internet prin satelit Starlink gratuit pentru utilizatorii din Iran, în pofida faptului că utilizarea acestuia este oficial interzisă în statul iranian. Măsura vine ca răspuns la blocajul informațional impus de autorități.Potrivit unor surse, regimul accelerează construcția unui așa-numit „internet intern”, strict controlat de stat. Acesta permite accesul doar la motoare de căutare, hărți, aplicații de mesagerie și platforme de streaming guvernamentale, supuse unei cenzuri dure. Surse din interior afirmă că o versiune de bază a acestui sistem funcționează deja și este izolată de internetul global chiar mai sever decât modelul utilizat în China.Între timp, informațiile despre amploarea represiunii sunt alarmante. Postul CBS, citând surse din interiorul Iranului, vorbește despre un număr cuprins între 12.000 și 20.000 de persoane ucise în timpul intervențiilor forțelor de ordine pentru reprimarea protestelor. Opoziția iraniană avansează cifre și mai mari, de până la 50.000 de victime. Verificarea acestor date este însă imposibilă din cauza lipsei comunicațiilor.Surse medicale relatează că spitalele sunt supraaglomerate, iar medicii sunt nevoiți să decidă pe cine pot salva, din cauza deficitului critic de săli de operație și echipamente. Un medic a declarat că, la un moment dat, gravitatea rănilor a crescut brusc, sugerând că forțele de securitate ar fi primit ordin să folosească muniție de război.Pe plan internațional, The Washington Post scrie că Statele Unite au solicitat aliaților europeni informații de intelligence privind posibile ținte, în eventualitatea unor lovituri asupra Iranului. Fostul președinte american Donald Trump a promis sprijin, însă fără a oferi detalii concrete.În același timp, Arabia Saudită, Omanul și Qatarul încearcă să convingă Washingtonul să nu lanseze un atac în acest moment, temându-se de destabilizarea regiunii și de o posibilă blocare a Strâmtorii Ormuz. Israelul, la rândul său, ar fi recomandat prudență, considerând că regimul ayatollahilor nu este încă suficient de slăbit pentru o lovitură decisivă.

Biroul Național de Statistică (BNS) anunță că, în luna decembrie 2025, prețurile medii de consum din Republica Moldova au înregistrat o creștere de 0,9% față de luna noiembrie, iar comparativ cu decembrie 2024 – de 6,8%.Ce a influențat scumpirile din decembrieCreșterea lunară a prețurilor a fost determinată, în principal, de scumpirea serviciilor, care au crescut în medie cu 3,5%. Cel mai mare impact l-a avut majorarea tarifelor la energia electrică, care au crescut cu 24,9%, odată cu încetarea compensațiilor acordate de stat începând cu 1 decembrie 2025. În lipsa acestor compensații, în indicele prețurilor este reflectat tariful integral stabilit de ANRE.În același timp: Produsele alimentare s-au ieftinit ușor, cu 0,1%, în special legumele (-1,8%) și fructele (-1,0%). Bunurile nealimentare au scăzut cu 0,2%, cea mai mare reducere fiind la combustibili și carburanți (-2,0%), inclusiv motorina (-6,5%) și benzina (-2,1%).Totuși, unele alimente s-au scumpit: ouăle de găină – +2,8%; uleiul vegetal, laptele și produsele lactate – +0,4% fiecare.La capitolul servicii, pe lângă energia electrică: prețurile din alimentația publică au crescut cu 0,2%; transportul de pasageri s-a ieftinit cu 0,4%, inclusiv transportul aerian (-1,8%).Inflația anuală și media pe 2025Comparativ cu luna decembrie 2024, prețurile de consum au crescut, în medie, cu 6,8%: produse alimentare: +5,6%; bunuri nealimentare: +2,3%; servicii prestate populației: +14,8%.Totodată, inflația medie anuală în 2025 a constituit 7,8%, mai mare decât în 2024, când a fost de 4,7%.Cum se situează Moldova față de alte țăriÎn luna decembrie 2025, Republica Moldova, cu o creștere lunară a prețurilor de 0,9%, s-a situat: sub Islanda (1,2%); la același nivel cu Turcia (0,9%); peste țări precum Ucraina (0,2%), Polonia și Slovenia (0,0%) sau Lituania (-0,1%).La nivel anual, cu o inflație de 6,8%, Moldova a avut un nivel: mult mai mic decât în Turcia (30,9%) și Ucraina (8,0%); mai mare decât în Polonia, Cehia, Slovenia sau statele baltice.

Dosarul în care fostul primar al satului Boldurești, Nicanor Ciochină, este învinuit de accidentarea mortală a unui adolescent bate pasul pe loc, după ce instanța a suspendat dezbaterile judiciare. Pronunțarea unei decizii finale a fost amânată până la o hotărâre a Curții Constituționale.Judecătoria a admis cererea depusă de inculpat privind ridicarea unei excepții de neconstituționalitate, ceea ce a dus automat la suspendarea procesului. Examinarea cauzei urmează să fie reluată abia după ce Curtea Constituțională va decide dacă norma contestată este sau nu conformă cu Legea Supremă.La ședința anterioară, Nicanor Ciochină a înaintat trei cereri, dintre care două au fost respinse. Cea de-a treia, admisă ulterior, vizează presupusa încălcare a dreptului la apărare, apărarea susținând că instanța s-ar fi bazat pe declarații făcute în faza de urmărire penală.Avocatul mamei adolescentului decedat, Dorin Podlisnic, a criticat dur această solicitare, calificând-o drept o tentativă de tergiversare a procesului. Potrivit acestuia, sesizarea Curții Constituționale ar putea întârzia examinarea dosarului cu încă aproximativ șase luni.Deși următoarea ședință a fost fixată pentru data de 19 februarie, cauza nu va putea avansa pe fond până la pronunțarea Curții Constituționale, ceea ce prelungește incertitudinea în acest dosar de rezonanță. Nicanor Ciochină este acuzat că, în februarie 2024, ar fi accidentat mortal cu automobilul un băiat de 14 ani din localitate și ar fi părăsit locul faptei, încercând ulterior să ascundă urmele infracțiunii.

Investițiile pentru construcția liniei electrice Chișinău–Vulcănești vor fi recuperate din tarifele plătite de consumatori, printr-o ajustare estimată la aproximativ 5%. Potrivit autorităților, această modificare ar putea însemna o majorare de până la 18–20 de bănuți pentru fiecare kilowatt-oră.Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, într-o emisiune radio, unde a explicat că includerea costurilor de investiții în tarif este o practică firească, însă impactul asupra populației ar urma să fie unul limitat. Oficialul a subliniat că nivelul tarifelor depinde și de evoluția prețurilor regionale de achiziție a energiei electrice, iar eventualele ieftiniri pe piață ar putea duce, în timp, la ajustări în jos ale tarifelor finale.Ministrul a amintit că, în vara anului trecut, tarifele la energie electrică au fost reduse semnificativ, cu 40–50 de bani, ca urmare a scăderii prețurilor de achiziție. Totodată, Dorin Junghietu a precizat că perioada de rambursare a investiției pentru linia Chișinău–Vulcănești a fost extinsă intenționat, pentru a evita o presiune suplimentară bruscă asupra facturilor achitate de populație.În prezent, începând cu 1 august 2025, consumatorii din centrul și sudul Republicii Moldova plătesc 3,59 lei pentru un kilowatt-oră, în timp ce în nordul țării tariful este de 4 lei/kWh. Ajustarea anunțată ar urma să fie aplicată în funcție de deciziile de reglementare și de evoluția pieței energetice.

Un incendiu izbucnit într-o locuință din orașul Lipcani, raionul Briceni, s-a soldat cu decesul proprietarei. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), tragedia s-a produs în seara zilei de 12 ianuarie 2026, pe strada Libertății nr. 90.Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 20:14, iar la fața locului au intervenit două echipe de pompieri și salvatori. Ajunși, aceștia au constatat că flăcările au cuprins acoperișul locuinței, precum și mai multe bunuri din interior. Casa avea o suprafață de aproximativ 63 de metri pătrați.Incendiul a fost lichidat la ora 00:13. În timpul intervenției, pompierii au depistat pe pragul locuinței cadavrul parțial carbonizat al proprietarei, o femeie în vârstă de 81 de ani. Totodată, salvatorii au evacuat din interior o butelie cu gaz propan–butan, prevenind astfel o posibilă explozie.În urma cercetărilor preliminare, specialiștii IGSU au stabilit că, cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza unei scurgeri de gaz de la butelie.În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență reiterează apelul către populație de a evita exploatarea buteliilor de gaz în interiorul locuințelor. Acestea trebuie păstrate în aer liber, în cutii metalice bine ventilate și în poziție verticală. De asemenea, este strict interzisă utilizarea buteliilor și furtunurilor deteriorate.În caz de situații de urgență, cetățenii sunt îndemnați să apeleze Serviciul 112. IGSU mai precizează că, în ultimele 24 de ore, salvatorii și pompierii au intervenit în 32 de situații de risc.

Departamentul de Stat al SUA a emis un avertisment de urgență pentru cetățenii americani aflați în Iran, îndemnându-i să părăsească imediat țara din cauza deteriorării rapide a situației de securitate. Anunțul a fost publicat pe site-ul misiunii diplomatice americane.În mesaj, autoritățile americane subliniază că cetățenii SUA trebuie să-și organizeze evacuarea pe cont propriu și să nu se bazeze pe sprijinul guvernului american. „Părăsiți imediat Iranul. Aveți un plan de ieșire care nu presupune ajutor din partea guvernului SUA”, se arată în comunicat.Potrivit Departamentului de Stat, situația din Iran se agravează rapid, fiind raportate: intensificarea protestelor și a tulburărilor în masă; blocarea internetului; închiderea unor drumuri; restricții severe asupra transportului public.Cetățenilor americani li se recomandă, dacă situația de securitate permite, să ia în considerare părăsirea Iranului pe cale terestră, prin Armenia sau Turcia. Cei care nu pot ieși din țară sunt sfătuiți să se adăpostească în locuri sigure, să evite aparițiile publice, să-și facă rezerve de apă, alimente și medicamente și să aibă mijloace alternative de comunicare, în contextul întreruperii complete a internetului.Avertismentele de acest tip și evacuarea personalului diplomatic preced, de regulă, o escaladare majoră a conflictelor sau posibile intervenții militare.Între timp, grupul pentru drepturile omului HRANA susține că cel puțin 500 de persoane ar fi murit în Iran în urma protestelor antiguvernamentale. Datele sunt bazate pe informații furnizate de activiști din interiorul și din afara țării. În aproximativ două săptămâni de tulburări, circa 10.600 de persoane ar fi fost reținute. Autoritățile iraniene nu au publicat cifre oficiale privind numărul victimelor.Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să propună noi sancțiuni împotriva Iranului, ca reacție la reprimarea violentă a protestelor. Totodată, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat introducerea unor noi restricții comerciale împotriva statelor care vor continua să coopereze cu Iranul.