Un nou sfârșit de an, un nou ghid al vinurilor bune din R.Moldova. Somelierul Andrei Cibotaru, jurat la competiții internaționale, autorul Fine Wine Guide a selectat 50 de vinuri, divinuri și băuturi tradiționale din R.Moldova și le-a prezentat în cea de-a șasea ediție a ghidului său. În acest an, în premieră, ghidul se axează doar pe vinuri din soiuri locale și tradiționale care cresc în R.Moldova. Fine Wine Guide urmează să ajungă la ambasadele R.Moldova, prin vinării, biblioteci, la Ministerul de Externe, fiind o carte de vizită a țării. Valeria Vițu a fost printre invitați la lansarea Fine Wine Guide și a stat de vorbă cu somelierul și autorul noului ghid, Andrei Cibotaru. 

„Republica Moldova participă activ la planul de reconstrucție a Ucrainei prin proiecte de infrastructură majore, iar acest angajament nu mai reprezintă doar o obligație morală, ci o oportunitate strategică pentru dezvoltarea economică a țării”, a declarat Ambasadorul Republicii Moldova la București, în cadrul forumului dedicat reconstrucției Ucrainei, desfășurat între 11–12 decembrie la Palatul Cercul Militar Național din capitala României.

Ministrul Apărării de la Chișinău, Anatolie Nosatîi, declară că informațiile din presa ucraineană despre un posibil atac asupra Ucrainei din Transnistria sunt exagerate și că în regiunea separatistă nu are loc o amplificare a activităților cu caracter militar. În Transnistria nu s-ar întâmpla acum nimic deosebit față de ce s-a întâmplat în ultimii ani, inclusiv de la începutul războiului din Ucraina, spune ministrul Apărării într-o emisiune la Jurnal TV.

Invitatul emisiunii, directorul asociației Promo-Lex, Ion Manole, vorbește despre drepturile omului în Transnistria, despre care se poate spune că este cea mai defavorizată zonă din Europa din acest punct de vedere.

Televiziunea națională publică din Ucraina publică o informație îngrijorătoare, potrivit căreia regiunea separatistă Transnistria ar fi reactivată de Federația Rusă. Presa din Ucraina scrie că au început măsuri de mobilizare a militarilor și au fost create capacități de producere a dronelor. În același timp, ministrul Apărării de la Chișinău, Anatolie Nosatîi, spune la Jurnal TV că aceste declarații sunt exagerate și că în regiunea transnistreană nu s-ar întâmpla acum nimic deosebit față de ce s-a întâmplat în ultimii ani, inclusiv de la începutul războiului din Ucraina. Jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari prezintă în „Cronica lui Vitalie” perspectiva descrisă de presa ucraineană.

Invitatul emisiunii, directorul asociației Promo-Lex, Ion Manole, vorbește despre drepturile omului în Transnistria, despre care se poate spune că este cea mai defavorizată zonă din Europa din acest punct de vedere. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie pe marginea unei conferințe dedicate subiectului care a avut loc la Chișinău. Conferința a subliniat existența în continuare a unor dificultăți serioase privind libertatea de expresie și de circulație, obstacole în accesul mass-media independente și al apărătorilor drepturilor omului în regiune, dar şi problemele cu care se confruntă școlile cu predare în limba română din regiune. Ion Manole avertizează că Transnistria poate deveni „buturuga mica care să împiedice carul mare” al integrării europene a Republicii Moldova.

Invitat la emisiunea Moldova Zoom, Eugen Tomac a subliniat că românii, polonezii și balticii au avertizat încă de acum 10 ani că Rusia nu se va opri la anexarea Crimeii. „Spuneam că Ucraina trebuie susținută, pentru că Rusia nu se va opri doar din acest atac barbar. Nimeni nu credea că acest război va atinge atât de puternic Uniunea Europeană”, spune europarlamentarul.

”Procesul de integrare a R.Moldova în Uniunea Europeană, dar și procesul de reintegrare a țării ar putea fi decuplate pentru a permite o abordare sistemică, responsabilă și calmă”, declară vicepremierul pentru reintegrare al R.Moldova, Valeriu Chiveri. De partea sa, directorul executiv Promo-Lex, Ion Manole, consideră că acum Moldova are ”o fereastră de oportunitate” pentru a avansa în procesul de reintegrare. Discuții pe marginea acestui subiect au avut loc la Chișinău, la conferința națională privind drepturile omului din stânga Nistrului. 

Un eveniment consacrat interferenței ruse în alegerile din România și Republica Moldova a avut loc zilele trecute în Parlamentul European. La acesta au participat mai mulți europarlamentari români, dar și reprezentanți ai Comisiei Europene și experți în securitate cibernetică. Republica Moldova și România sunt studii de caz la Bruxelles în ceea ce privește interferențele ruse în alegeri, declară pentru RFI europarlamentarul Dan Barna, unul dintre organizatorii dezbaterii, și vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță.

Talentul își găsește, uneori, căi pe care nimeni nu le-ar fi putut prevedea. Pentru Vlad Lupușor, un adolescent din satul Stolniceni, raionul Edineț, ceea ce pentru alții ar fi părut o limită a devenit un nou început. Deși a pierdut darul vorbirii, nu s-a lăsat învins. A ales să se exprime prin culoare. De șase ani, pensula este vocea lui, iar prin pictură, Vlad reușește să spună lumii ceea ce cuvintele n-ar putea transmite niciodată.

Săptămâna aceasta a avut loc o ședință a grupurilor de lucru Chișinău-Tiraspol pe domeniul educației. În regiunea transnistreană funcționează opt școli cu predare în limba română, instituții, care, fiind subordonate Chișinăului, sunt sistematic, de peste 30 de ani, persecutate de administrația separatistă pro-rusă de la Tiraspol. Școlile românești din Transnistria au avut și un câștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar acest lucru nu a schimbat foarte mult atitudinea administrației separate. La ședința de săptămâna aceasta, Chișinăul a cerut Tiraspolului să înceteze orice formă de presiune asupra elevilor și cadrelor didactice din cele opt școli, inclusiv să renunțe la practica de înregistrare ilegală a minorilor în structurile militare transnistrene. Corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin și Ecaterina Tanasiiciuc, au fost în regiunea transnistreană și au vizitat una dintre școlile românești de acolo – liceul Evrica de la Râbnița, pentru a vedea care sunt condițiile și atmosfera în care își fac studiile elevii care învăță în limba română în Transnistria. 

În urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la Recorder, România se întreabă cum de au fost achitați pe bandă rulantă persoane acuzate că au furat milioane de euro? Cum a ajuns justiția din România să fie capturată? Ca să înțeleagă mecanismele capturării justiției, românii se pot uita, de pildă, peste Prut. Republica Moldova a trecut prin această situație acum 15 ani, când la putere era Vlad Plahotniuc, așa cum explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

Invitatul Moldova Zoom este europarlamentarul Eugen Tomac, cu care am discutat la sediul Parlamentului European de la Strasbourg. Eugen Tomac a vorbit despre sprijinul de care beneficiază Republica Moldova din partea UE, dar și despre faptul că autoritățile, dar și societatea Republicii Moldova trebuie să se mobilizeze pentru a face reformele necesare aderării. L-am întrebat pe Eugen Tomac și despre cum a citit el mesajele transmise de Rusia prin incursiunile cu drone în spațiul european din ultima perioadă și ce spun aceste incursiuni despre sinceritatea intențiilor Rusiei atunci când negociază pacea în Ucraina.

„Societatea noastră e foarte politizată. Se vorbește mult despre luptele politice de azi, dar mai puțin despre istoriile noastre adevărate de altădată. Cred că încă suntem în proces de a înțelege ce ni s-a întâmplat și de a crea narațiuni comune care să ne unească”, a spus jurnalista Maria-Paula Erizanu, invitată specială la RFI. Autoarea a publicat recent la Editura Cartier (Chișinău) volumul „Aicea-i și raiul, și iadul”.

”Campaniile de dezinformare regizate din Federația Rusă vor continua, se vor schimba modalitățile și tehnologiile. Iată de ce una din lecțiile învățate în urma scrutinului din toamnă este că instituțiile mass-media trebuie să devină actori activi în combaterea dezinformării. Reziliența fiecărui om în parte, de fapt, constituie reziliența noastră ca societate și ca țară”, spune într-un interviu la RFI, directorul executiv al Asociției Presei Independente din R.Moldova, Petru Macovei.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul de numire a fostului premier, Dorin Recean, în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. El are misiunea de a contribui la promovarea eforturilor interinstituționale și multisectoriale orientate spre consolidarea capacității statului de a preveni și combate amenințările de tip hibrid la adresa securității naționale, anunță Președinția.

Oligarhul moldovean Ilan Șor și-a extins operațiunile de influență în Ungaria, unde anul viitor vor avea loc alegeri, iar actualul premier Viktor Orban este în pericol să piardă puterea. Investigația care a deconspirat această operațiune a constatat, pe baza documentelor interne și a analizelor fluxurilor financiare ale companiei, că opțiunea crypto a redevenit pentru Șor o miză strategică. Liliana Barbăroșie l-a contactat pe unul dintre autorii investigației, Matei Roșca, care a adăugat la analiza jurnalistică perspective suplimentare privind implicațiile rețelei.

Republica Moldova devine, în ultimii ani, un loc tot mai important pe harta cooperării europene, iar diplomația franceză își consolidează aici o prezență care merge dincolo de dialogul politic clasic. Într-un interviu pentru RFI, Dominique Waag vorbește despre rolul ambasadei ca „punte” între oameni și instituții, despre miza cooperării culturale și științifice ca formă de soft power, dar și despre felul în care Chișinăul se descoperă, treptat, ca un oraș care merită cunoscut.

Când se referă la Republica Moldova, Federația Rusă folosește termenul de „Moldavia” și nu „Moldova”. E o formă mai veche, sovietică a denumirii statului. Ca și în cazul Ucrainei, Rusia folosește și inventează doar anumite cuvinte impuse uneori prin lege. Care sunt explicațiile acestor exprimări lingvistice? Ne spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Oligarhul moldovean Ilan Șor, cel care a coordonat tentativa Moscovei de a deturna alegerile din Republica Moldova, încearcă acum să-și extindă operațiunile de influență în Ungaria, acolo unde anul viitor vor avea loc alegeri, iar actualul premier Viktor Orban este în pericol să piardă puterea. O corespondență de la Liliana Barbaroșie.

Uniunea Europeană va crește ajutorul pentru R.Moldova și Ucraina în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, care au afectat din nou și sistemul energetic moldovenesc.”Moscova continuă să folosească iarna ca armă”, declară reprezentanta Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen, precizând că UE condamnă ferm aceste lovituri. Între timp, R.Moldova a solicitat din nou ajutor de avarie din România în urma atacurilor asupra sistemului energetic al Ucrainei. 

Republica Moldova a apelat pentru a doua oară la energie electrică de avarie din România, luni după-amiaza, a anunțat ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu.

Energia de avarie și conexiunile suplimentare cu România au salvat stabilitatea energetică a Republicii Moldova în acest week-end, când sistemul energetic al Ucrainei a cedat după bombardamentele Rusiei, declară ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, într-un interviu acordat postului public de televiziune Moldova 1. Chișinăul a cerut ajutor de avarie României, iar liniile electrice din Republica Moldova au funcționat la încărcătura maximă, riscul fiind ca rețeaua să cedeze, declanșând astfel o deconectare a curentului electric la nivel național sau pe anumite regiuni.

După așa-zisele alegeri din 30 noiembrie – un exercițiu nerecunoscut internațional și organizat în afara oricărui cadru democratic, despre care experții au spus și că a fost lipsit de orice concurență reală – Sovietul Suprem de la Tiraspol și-a desemnat noua conducere. Tatiana Zalevskaia, în vârstă de 32 de ani, a fost aleasă președintă a așa-zisului legislativ de la Tiraspol, însoțită în funcțiile de vicepreședinți de Galina Antiufeeva, soția generalului rus Alexandr Antiufeev, și de Alexandr Korșunov, fostul „spicher” al sovietului. Departe de a marca o schimbare de generație, configurația reconfirmă influența vechilor elite și rolul dominant al structurilor politice și economice care controlează regiunea, afirmă observatorii. Sovietul Suprem rămâne, de fapt, mai spun experții, un instrument de validare formală a deciziilor luate în cercuri informale de putere, cu sprijinul direct al Moscovei. Când în acest context o femeie tânără ajunge la conducerea legislativului, este logic să ne întrebăm: care sunt, totuși, mizele?

Republica Moldova este prioritatea numărul 1 pentru România când este vorba de ajutoare financiare. Chișinăul primește cea mai mare parte din asistența pentru dezvoltare acordată de București, spune Agenția RoAid. Cum funcționează ajutorul dat de România și cât de tare supără asta Rusia, ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Republica Moldova a evitat cu ajutorul României o cădere a sistemului energetic, din cauza bombardamentelor Rusiei în Ucraina, dar situația rămâne volatilă și se poate repeta, avertizează invitatul Moldova Zoom, expertul în energie al comunității WatchDog de la Chișinău, Eugen Muravschi. Autoritățile la rândul lor transmit mesaje care să liniștească populația și o îndeamnă să economisească energia electrică.

„Moldova este o țară 100% europeană și sunt convins că va fi pregătită pentru a adera la Uniunea Europeană, pentru că are mulți oameni de valoare. Sunt convins că dacă acești oameni de valoare din țară și din diaspora vor decide să se implice, Republica Moldova poate deveni un actor influent în Uniunea Europeană”, a declarat la RFI vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Republica Moldova speră să deschidă negocierile de aderare până la finalul anului, iar cea de-a XI-a ediție a Forumului de Integrare Europeană – considerat de mulți cel mai important reper anual pentru „verificarea pulsului” integrării – a evidențiat încă o dată că fereastra europeană este deschisă, iar ritmul reformelor rămâne ridicat. Totuși, discuțiile au scos în prim-plan o vulnerabilitate-cheie: fără consens intern și fără coeziune socială, ritmul nu poate fi susținut.

În weekend, Ucraina a fost bombardată din nou de Federația Rusă. Armata Rusă a lovit sistemul energetic ucrainean, iar din cauza asta a fost afectat și sistemul energetic din Republica Moldova. Pentru a nu rămâne fără curent, Chișinăul a fost nevoit să apeleze de urgență la România. Cum anume? Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Republica Moldova a reușit să evite cu ajutorul României un blackout în acest weekend, după ce Rusia a bombardat sistemul energetic ucrainean în regiunea Odesa. Un nod regional a fost scos din funcțiune, ceea ce a afectat și sistemul energetic din Republica Moldova. Chișinăul a cerut României ajutor de avarie. Autoritățile cer populației să consume responsabil, în special în orele de vârf, pentru a nu suprasolicita rețelele, care sunt încărcate aproape de limita maximă. Riscul nu este încă depășit, reparațiile sistemului energetic în Ucraina vor dura câteva săptămâni. Detalii, de la jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

Lipsită de garanțiile oferite de Alianța Nord-Atlantică, Republica Moldova își pune speranțele în aderarea rapidă la Uniunea Europeană, inclusiv ca formă de protecție în fața agresiunii ruse. Dar care sunt marile riscuri care stau în fața acestei țări și a noului ei guvern?

Săptămâna aceasta, RFI România s-a deplasat în Republica Moldova pentru o serie de interviuri înregistrate la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, capitala țării. Ne-am întâlnit acolo cu filologul Carolina Dodu-Savca și jurnalista Nata Albot pentru un interviu comun despre țara lor, orașul lor, speranțele lor.

Republica Moldova trece printr-un moment cheie al parcursului său european, marcat de deschiderea noilor clustere de negociere cu UE, consolidarea rezilienței în fața atacurilor hibride și adâncirea cooperării cu România în domeniile energiei, securității și educației. Despre ritmul reformelor de la Chișinău, rolul Bucureștiului în susținerea integrării europene, modernizarea armatei și protejarea identității românești de pe ambele maluri ale Prutului, ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, vorbește într-un interviu acordat Moldova Zoom.

Sistemul energetic al Republicii Moldova se confruntă cu dificultăți în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Potrivit unui anunț făcut sâmbătă de Moldelectrica, operatorul sistemului de transport al energiei electrice din Republica Moldova, un grup energetic important a fost deconectat, iar liniile de interconexiune sunt aproape de capacitatea maximă. Astfel, Moldoelectrica a solicitat României energie de avarie, pentru a stabiliza rețeaua și de a preveni eventuale suprasarcini.

Pericolul dronelor nu pare să fie conștientizat de oamenii de rând din Republica Moldova. Ministerul de Interne avertizează: nu atingeți dronele găsite la sol, pot fi periculoase.

RFI România, postul în limba română al grupului France Médias Monde (cu sediul la București), a realizat miercuri, 3 decembrie, patru emisiuni speciale în Republica Moldova, în incinta Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Programul special, realizat cu public și difuzat între 3 și 9 decembrie, oferă o radiografie a situației Republicii Moldova în fața marilor sale provocări europene: procesul de aderare, economie, securitate și apărare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut astăzi o întrevedere cu Marie-Christine Saragosse, președinta grupului de presă France Médias Monde, și Barbara Massing, directoarea generală a Deutsche Welle, transmite Președinția Republicii Moldova.

Ediția de astăzi este dedicată integral discuțiilor cu experți de la Chișinău despre prezentul și viitorul Republicii Moldova.

„Majoritatea vorbitorilor de rusă merg la cursurile gratuite de limbă rămână, pe care Guvernul a început să le organizeze acum doi ani, pentru a da examenul de cetățenie sau pentru a se integra în societate. Dar sunt și cazuri excepționale - un cursant mai în vârstă mi-a spus că s-a născut în Siberia și nu a reușit să învețe limba română. «Măcar să mor în limba română», spunea el. A învățat foarte bine și acum vorbește fluent”, spune la RFI profesoara Violina Dănilă, invitată a emisiunii Moldova Zoom. Violina Dănilă este asistent universitar la Catedra de Limba Română și Filologie Romanică a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți și formatoare în cadrul programului național de studiere gratuită a limbii române, lansat acum doi ani de Guvernul Republicii Moldova. Un interviu realizat de corespondentul RFI în nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin.

Puțini mai știu că prima urbe care, în 1918, a votat pentru Unirea Basarabiei cu Țara, a fost orașul Bălți. Un adevăr istoric ce pare azi de domeniul fantasticului, dar care totodată explică de ce la Bălți procesul de rusificare din perioada sovietică a fost unul mai accentuat și cu efecte premeditate pe termen lung, încât și astăzi simțim consecințele. Totuși, spiritul românesc n-a dispărut fără urmă, la nord.

În noaptea de 28 spre 29 noiembrie, Republica Moldova a trăit unul dintre cele mai tensionate momente de la începutul războiului din Ucraina. Două drone, identificate ca aparținând Rusiei, au traversat ilegal spațiul aerian al țării, determinând autoritățile să închidă temporar spațiul aerian pentru protejarea zborurilor civile. O măsură rară și un semnal al tensiunii care planează tot mai des deasupra Moldovei.

În fiecare an, în dimineața rece a zilei de 1 Decembrie, Alba Iulia se trezește altfel. Orașul în care România s-a născut ca stat modern își recapătă pulsul istoric. Dincolo de ceremonia oficială, parada militară și mulțimile care vin să sărbătorească Ziua Națională, există o tradiție care, an de an, aduce o altă lumină în Cetate, lumină tânără, venită „de peste Prut”. Este vorba despre inițiativa Federației Tinerilor Basarabeni care a pornit timid, din câteva organizații studențești, și care astăzi a devenit un fenomen emoționant: „Hora Unirii jucată de tinerii basarabeni”. Anul acesta nu a fost o excepție – peste 250 de studenți de la Cluj, București, Iași, Brașov, Galați, Oradea și Timișoara s-au adunat la Cetatea de la Alba Iulia.

În timp ce România își sărbătorea Ziua Națională, la Tiraspol se anunțau rezultatele unor așa-zise alegeri în Sovietul Suprem. Alegerile nu sunt recunoscute de nimeni, așa că nu au venit observatori internaționali. Doar câțiva deputați ruși au lăudat „standardele democrației” din regiunea separatistă, asta deși nu există concurență electorală, iar organizarea campaniei este complet ilegală. Mai multe ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Invitata emisiunii este profesoara Violina Dănilă, asistentă universitară la Catedra de Limba Română a Universității „Alecu Russo” din Bălți. Aceasta ne vorbește despre ce îi motivează pe vorbitorii de rusă de la Bălți să învețe limba română. Un interviu realizat de Dumitru Pelin.

Oligarhul fugar la Moscova, Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, anunță că își închide ceea ce numește „proiecte sociale” în Republica Moldova și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali pe care i-a promovat, invocând blocarea finanțărilor de către guvernare. De cealaltă parte, guvernarea afirmă că procesele penale împotriva lui Ilan Șor și a acoliților lui vor continua, iar experții atrag atenția că ceea ce Șor numește „proiecte sociale” sunt de fapt scheme de corupere a alegătorilor, care au devenit neinteresante după ce Moscova a pierdut trei ture de alegeri în Republica Moldova. Rusia nu renunță, însă, la Republica Moldova, atrag atenția experții, ci doar își schimbă tehnicile.

Drumul către Europa: după un scrutin major, Republica Moldova se pregătește să înceapă negocierile de aderare. Care sunt mizele?

De Ziua Națională a României, președinta R.Moldova, Maia Sandu, i-a felicitat pe toți românii declarând că ”datoria noastră este să onorăm prin fapte eforturile și sacrificiile celor care au făcut posibilă decizia istorică de la Alba Iulia”. Au venit cu mesaje de felicitare pentru românii de pretutindeni și premierul Alexandru Munteanu, dar și speakerul moldovean, Igor Grosu.

Ministerul Afacerilor Interne al R.Moldova anunță că, două zboruri au fost redirecționate spre aeroportul din Bacău, noaptea trecută, iar spațiul aerian a fost închis temporar timp de aproximativ o oră, în intervalul 22:43 – 23:53,”ca măsură de urgență după ce două drone neidentificate au survolat ilegal teritoriul național, creând un pericol direct pentru siguranța aeronautică”.

Pentru a doua oară în 2025, Președinția a retras cetățenia unor persoane active în Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană. După un prim caz în iulie — când cinci bărbați au rămas fără cetățenie pentru că s-au înrolat voluntar în structuri militare ruse dislocate ilegal — alte cinci persoane pierd acum cetățenia Moldovei, după ce autoritățile au constatat că aceasta a fost obținută prin încălcarea procedurilor legale.

În ultimele luni, atenția mediatică s-a concentrat asupra crizei politice din Găgăuzia, sudul autonom al Republicii Moldova. Blocajul instituțional este profund: legislativul local nu mai funcționează, iar bașcana (șeful executiv al autonomiei Găgăuziei) Evghenia Guțul se află în detenție, condamnată la șapte ani pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale. Regiunea a ajuns, de facto, sub influența oligarhului fugar Ilan Șor, iar cumpărarea alegătorilor a consolidat controlul său asupra autonomiei. Localnicii privesc cu reticență politica: unii speră la revenirea bașcanei, alții sunt dezinteresați sau dezamăgiți. Tinerii se declară neimplicați, iar persoanele mai în vârstă așteaptă cu speranță reluarea alegerilor. În acest context, Chișinăul și experții încearcă să răspundă la două întrebări cruciale: când vor fi organizate noile alegeri și cum poate fi limitată influența Moscovei asupra procesului electoral.