Deputatul Partidului Nostru, Nicolae Margarint, a prezentat în Parlament inițiativa prin care 5% din accizele colectate din alcool și tutun vor fi redirecționate direct către programe pentru sport și tineret – una dintre cele mai ample propuneri dezvoltarea sportului și tineretului.În cadrul conferinței de presă, Margarint a atras atenția că "Moldova a subfinanțat cronic aceste domenii", iar consecințele sunt evidente: doar 0,7% din buget este alocat sportului și tineretului; peste 40% dintre sălile de sport școlare sunt neconforme, iar jumătate dintre tineri nu au acces la infrastructură sportivă în localitățile lor.În același timp, consumul de alcool în rândul adolescenților rămâne îngrijorător.„Propunem o schimbare simplă și morală: banii proveniți din ceea ce dăunează sănătății să fie investiți în sănătatea națiunii”, a declarat deputatul.Potrivit proiectului, direcționarea celor 5% din accize ar genera circa 258 de milioane de lei anual, fonduri care ar fi folosite pentru: * modernizarea sălilor de sport din școli și comunități; * dezvoltarea sportului de masă și de performanță pentru copii; * proiecte educaționale, culturale și civice pentru tineri. Margarint a subliniat că inițiativa nu implică taxe noi, ci reprezintă „o corectare morală a priorităților”, fără impact asupra deficitului bugetar.Pe termen lung, investițiile în sport ar reduce costurile din sănătate – economisind 3–4 lei pentru fiecare leu investit. Totodată, elevii care practică activități fizice au rezultate academice cu până la 17% mai bune, iar comunitățile ar beneficia de infrastructură modernă și centre de tineret funcționale.„Nu putem ridica o țară doar prin drumuri și clădiri. O ridicăm prin oameni – prin copiii și tinerii ei”, a afirmat Margarint, încheind cu mesajul: „Transformăm accizele în sănătate. Transformăm problemele în oportunități.”Această inițiativă a fost anunțată în campania electorală din 28 septembrie și a fost promovată constant, timp de mai mulți ani, de către președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, care a pledat pentru crearea unui mecanism predictibil de finanțare a sportului și tineretului. 

Majoritatea parlamentară PAS a înregistrat un proiect amplu de modificare a Regulamentului Parlamentului, care ar putea schimba semnificativ modul de desfășurare a ședințelor plenare. Inițiativa introduce conceptul de „ora votului”, noi reguli privind înscrierea la cuvânt și limite clare pentru durata dezbaterilor – prevederi care au provocat critici dure din partea unor aleși locali și a opoziției extraparlamentare. „Ora votului” – toate proiectele vor fi votate într-un interval dedicat Potrivit documentului, toate proiectele incluse pe ordinea de zi vor fi supuse votului doar în intervalul stabilit ca „ora votului”. Dacă în acel moment nu este întrunit cvorumul, președintele ședinței va amâna procedura și va anunța data exactă la care va fi reluat votul, fără a depăși următoarea ședință plenară. Reguli noi pentru luările de cuvânt Proiectul prevede că deputații trebuie să se înscrie la cuvânt la începutul ședinței sau imediat după aprobarea ordinii de zi, indicând tema intervenției și timpul necesar. Durata alocată rămâne limitată:  • până la 7 minute pentru reprezentanții fracțiunilor parlamentare,  • până la 5 minute pentru deputații neafiliați. Președintele ședinței va putea limita perioada de înscriere la cuvânt, o modificare care, potrivit autorilor, urmărește disciplinarea dezbaterilor și optimizarea timpului. Durata dezbaterilor, stabilită prin vot O altă schimbare importantă se referă la limitarea timpului alocat discutării fiecărui subiect. La propunerea președintelui ședinței sau a unei fracțiuni, plenul va decide prin vot un interval clar, ce va include prezentarea proiectului, întrebările și răspunsurile, precum și intervențiile deputaților. Odată epuizat timpul, dezbaterea se încheie automat. Reacții critice: acuzații de „dictatură” și „cenzură” Proiectul a stârnit reacții vehemente în spațiul public. Primarul capitalei, Ion Ceban, acuză guvernarea de tendințe autoritare: „Este inadmisibil să ne transformăm într-un stat unde ni se închide gura. Parlamentul riscă să devină o mașinărie de vot, unde PAS va adopta legi pe bandă rulantă”, a declarat edilul, afirmând că guvernarea limitează libertatea de exprimare într-o țară candidată la UE. Critici vin și din partea deputatului Vasile Costiuc (Democrația Acasă), care susține că modificările reprezintă „introducerea prin lege a cenzurii”: „Facem apel la societate să nu permită limitarea libertății de exprimare. Urmează Telegramul, TikTok și Facebook”, a avertizat acesta. Proiectul urmează să fie examinat în comisiile parlamentare, după care va fi supus votului în plen. PAS, deocamdată, nu a prezentat o reacție oficială la acuzațiile opoziției.

„Viteza la care s-a recurs în examinarea dosarului Plahotniuc în instanță și constrângerile legate de studierea volumelor de către inculpat ar putea să coste Republica Moldova o condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”. De această părere este expertul anticorupție, fost șef adjunct al CNA, Cristina Ciubotaru, care critică, totodată, și abordarea duplicitară față de procesul fostului lider al PDM în raport cu alte dosare de rezonanță care trenează de ani de zile, transmite UNIMEDIA. „Acum nu este clar de ce diferite dosare de rezonanță au viteze diferite. De ce unele trenează, dar altele se mișcă repede. De ce dosarul lui Dodon trebuie reluat de la zero și nimeni nu-i deranjat de faptul că viteza a fost tocmai trei ani și acum începem de la zero, dar de ce nu trebuie viteză aici? Mai ales că el nu a pus problema, că nu a reușit să studieze materialele dosarului, iar aici dacă vorbim despre un dosar care are sute de volume și i se dă câteva zile la dispoziție să studieze, fizic, nu poți să citești, să înțelegi, să discuți, să construiești strategia de apărare”, a declarat Cristina Ciubotaru în cadrul emisiunii „Contrasens” de la Ziua. Experta anticorupție susține că implicarea politicului prin declarații „de laudă” că dosarul este examinat cu o viteză mare ar putea costa Republica Moldova o condamnare la CEDO. „După mine această laudă care vine din zona politică că avem o viteză mare, foarte bine, că se încurajează, de fapt, mai târziu poate să ne coste pe noi o condamnare la CEDO pentru faptul că omului nu i-au fost asigurate garanții de apărare. Eu zic mai bine să-i dea timp să se pregătească, dacă procurorii sunt foarte convinși de probele pe care le au. Să prespunem că sunt probe și el urmează să fie condamnat în baza probelor pe care le-a acumulat procuratorul. De ce să nu-i dai voie să le citească? Să se pregătească. Plus declarațiile politice care vin sigur că pentru CEDO cântăresc, fiindcă justiția nu o fac politicienii, justiția o fac instanțele de judecată și când se încurajează o anumită viteză într-un caz, iar în alt caz nu ne trebuie viteză. Ați văzut supărări pe motivul că, vai de mine, se ia de la zero dosarul „Kuliok”. Ați auzit undeva acele supărări? Nimeni nu-i supărat”, a mai adăugat Cristina Ciubotaru.  

Parcul de distracții OrheiLand își sistează activitatea, a anunțat primărița demisionară a municipiului Orhei, Tatiana Cociu. Potrivit acesteia, decizia ar fi legată de încetarea finanțării din partea lui Ilan Șor, pe fondul „presiunilor politice” exercitate, susține ea, de actuala guvernare. „Cunoașteți deja despre decizia dificilă pe care Ilan Șor a fost nevoit să o ia din cauza politicii antipopulare a regimului Sandu, a hărțuirii echipei noastre, a abuzurilor poliției și a atacurilor asupra tuturor celor pe care ne-am străduit să-i ajutăm. (…) Cu mare regret, este vorba și despre încetarea finanțării iubitului nostru parc național OrheiLand”, a declarat Cociu. Primărița afirmă că închiderea parcului este „o pierdere foarte mare” pentru vizitatori, dar susține că acesta ar putea fi redeschis „atunci când situația din țară se va schimba”, menționând că sponsorii ar fi gata să reia investițiile „într-o Moldovă fără Sandu și PAS”. Deocamdată, nu este clar dacă OrheiLand se va închide definitiv sau ce urmează să se întâmple cu terenul pe care funcționează parcul. Parcul OrheiLand a fost inaugurat în 2018, la inițiativa lui Ilan Șor, și a devenit una dintre principalele atracții din regiune. Anunțul vine în aceeași săptămână în care oligarhul fugar Ilan Șor a informat că își închide toate așa-numitele „proiecte sociale” din Republica Moldova și că își retrage sprijinul politic, iar aleșii locali afiliați formațiunilor sale vor demisiona. Ulterior, reprezentanți ai rețelei sale politice au anunțat zilnic suspendarea câte unui proiect sau renunțarea la mandate. Ilan Șor, condamnat definitiv în aprilie la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, a fugit din Republica Moldova înainte de pronunțarea sentinței. Totodată, bunurile sale, evaluate la peste cinci miliarde de lei, urmează să fie confiscate în favoarea statului.

Ofițerii Direcției investigații criminale a INI au reținut două persoane implicate în omorul unui bărbat de 58 de ani, comis în septembrie 2025 în localitatea Văsieni din raionul Telenești. Potrivit oamenilor legii, victima fusese dată dispărută la 5 octombrie, iar corpul său neînsuflețit a fost descoperit de fiul său, într-o zonă din extravilanul localității. Acesta prezenta semne de moarte violentă, cadavrul fiind carbonizat. Imediat după descoperire, la caz au fost implicate subdiviziunile specializate ale IGP pentru investigarea circumstanțelor.Ancheta a arătat că victima locuia singură și avea un conflict cu un bărbat din localitate. Cei doi suspecți, un tânăr de 26 de ani și un minor de 15 ani, aflați sub influența alcoolului și a drogurilor, au aflat despre conflict și s-au dus la domiciliul victimei „pentru a-i cere socoteală”. Aceștia au pătruns în casă, au agresat bǎrbatul, apoi l-au transportat cu o căruță pe un câmp, unde l-au incendiat.Datorită măsurilor speciale de investigație desfășurate de ofițerii Direcției investigații criminale a INI, în comun  cu polițiștii din Telenești și cu suportul Direcției investigații analitice a INI, suspecții au fost identificați, reținuți și audiați, recunoscându-și vina și colaborând cu ancheta.La solicitarea Procuraturii Orhei, minorului de 15 ani i s-a aplicat măsura preventivă de arest la domiciliu, iar tânărul de 26 de ani a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 11 Bălți. Ambii au fost recunoscuți în calitate de învinuiți.

Guvernul Republicii Moldova pregătește introducerea unor taxe pentru coletele comandate de moldoveni de pe platforme precum Temu, AliExpress și alte magazine online din afara țării. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că măsura este „necesară”, atât din motive economice, cât și pentru protecția consumatorilor. Potrivit șefului Executivului, Ministerul Finanțelor se află în etapa finală de elaborare a cadrului legal care va reglementa regimul coletelor internaționale. „Discutăm acum cu Ministerul Finanțelor să reglementăm această activitate și sunt multe întrebări, evident, legate și de siguranță – ce vine în acele colete. Dar este și partea economică, care trebuie reglementată. Deci, o să facem niște schimbări”, a precizat Munteanu. În prezent, coletele provenite de pe platformele internaționale nu sunt taxate la intrarea în Republica Moldova, ceea ce, potrivit premierului, creează o situație inechitabilă pentru comercianții locali, obligați să achite taxe și să respecte controale stricte. „Acum nu există niciun fel de taxe din partea R. Moldova. Aceste taxe sunt necesare”, a subliniat acesta. Ce urmăresc noile reguli: două obiective principale  • Siguranța consumatorilor – prevenirea introducerii în țară a unor produse riscante, neconforme sau falsificate.  • Echitate economică – reducerea avantajului competitiv al platformelor online față de comercianții autohtoni. Reglementările finale urmează să fie prezentate publicului imediat ce Ministerul Finanțelor finalizează cadrul normativ. Decizia vine pe fondul unei creșteri accelerate a comenzilor făcute de moldoveni pe platformele chinezești. Potrivit datelor Poștei Moldovei, numărul coletelor online a crescut de cel puțin trei ori în primele șase luni ale anului, iar 88% dintre acestea provin din China. Printre cele mai populare produse se numără hainele, încălțămintea, electronicele și electrocasnicele. Autoritățile afirmă că vor comunica transparent noile măsuri și termenele de aplicare. „Imediat ce facem lucrurile astea, sigur vă anunțăm și îi anunțăm pe toți consumatorii”, a promis premierul Munteanu.

The New York Times examinează scenariile care ar putea determina Rusia să renunțe la război, însă concluziile analiștilor arată că, în prezent, nici factorii economici, nici cei militari nu par suficient de puternici pentru a schimba cursul decis de Vladimir Putin.Potrivit publicației, prăbușirea veniturilor din petrol lovește bugetul Rusiei și riscă să devină o problemă structurală, afectând treptat capacitatea armatei. Totuși, pentru a provoca un șoc major Kremlinului ar fi nevoie de măsuri mult mai dure, precum blocarea exporturilor de petrol către China sau lovirea infrastructurii petroliere. Ambele scenarii sunt însă considerate nerealiste în acest moment.Un potențial declanșator ar putea fi o criză bancară, însă echipa economică a lui Putin reușește pentru moment să stabilizeze sistemul financiar, în pofida presiunilor.Cheltuielile uriașe pentru război alimentează inflația, iar Banca Centrală a crescut semnificativ rata dobânzii, lucru care lovește mediul de afaceri și populația. Între timp, mari companii rusești se confruntă cu dificultăți: Căile Ferate Ruse (RJD) se sufocă sub datorii, iar AvtoVAZ își reduce producția cu 40% și trece la program de lucru de patru zile.Chiar și așa, analiștii notează că problemele economice nu vor scoate populația rusă în stradă — societatea este obișnuită cu declinul și restricțiile.Pe front, Rusia avansează lent, cu pierderi enorme — zeci de mii de oameni lunar. Kremlinul compensează însă prin noi recrutări, atrase prin plăți considerabile. Deși nu are capacitatea unor ofensive majore, Putin este dispus să continue războiul de uzură, un format în care mizează pe epuizarea Ucrainei și pe slăbirea sprijinului occidental.NYT concluzionează că Putin și-a legat puterea direct de rezultatul războiului, ceea ce îl face puțin probabil să cedeze sau să arate slăbiciune, indiferent de costuri.

Ursula von der Leyen și oficialii Comisiei Europene resping ferm orice asociere cu scandalul de corupție care a lovit Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), după perchezițiile efectuate marți dimineața de autoritățile belgiene și reținerea a doi foști oficiali de top: Federica Mogherini și Stefano Sannino.Potrivit Politico, Comisia insistă că ancheta nu o vizează pe președinta instituției și nici activitatea executivului european. Trei funcționari ai Comisiei au subliniat că investigația – axată pe suspiciuni privind atribuirea frauduloasă a unei licitații pentru administrarea unei academii de formare a viitorilor diplomați ai UE, gestionată de Colegiul Europei din Bruges – privește exclusiv SEAE, o instituție separată.„Nu Comisia se distanțează de scandal, ci o altă instituție este anchetată”, a declarat un oficial european, respingând criticile la adresa Ursulei von der Leyen și considerându-le „nedrepte și nechibzuite”, mai ales într-un moment în care aceasta încearcă să obțină susținere suplimentară pentru Ucraina înaintea summitului UE din decembrie.Kaja Kallas: „Acuzațiile sunt șocante, dar anterioare mandatului meu”Actualul șef al SEAE, Kaja Kallas, a încercat la rândul său să se delimiteze de suspiciunile care planează asupra instituției. Într-o scrisoare adresată angajaților SEAE, Kallas a descris acuzațiile împotriva lui Mogherini și Sannino ca fiind „profund șocante”, subliniind că acestea vizează perioada anterioară preluării mandatului său, în decembrie 2024.Ea a precizat că, odată instalată în funcție, a inițiat reforme interne, inclusiv o strategie antifraudă și o cooperare mai strânsă cu OLAF și Parchetul European (EPPO).Suspiciuni privind eficiența justiției belgieneScandalul riscă să amplifice tensiunile dintre instituțiile europene și autoritățile belgiene. Potrivit Politico, doi oficiali europeni au pus sub semnul întrebării modul în care Belgia gestionează astfel de cazuri, amintind că investigații sonore precum „Qatargate” sau dosarele privind activitățile de lobby ale Huawei au avut începuturi spectaculoase, dar fără progrese majore ulterioare.Ancheta actuală rămâne în desfășurare, iar atenția se îndreaptă acum atât spre SEAE, cât și spre modul în care autoritățile belgiene vor continua cercetările într-un caz care riscă să adâncească tensiunile politice la Bruxelles.

Astăzi, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, împreună cu procurorii PCCOCS și mascații BPDS „Fulger”, au desfășurat peste 50 de percheziții în mai multe raioane ale țării, inclusiv în municipiul Chișinău. Operațiunea are legătură cu un dosar penal ce vizează pregătirea unor acțiuni de destabilizare și dezordini în masă pe teritoriul Republicii Moldova.Potrivit informațiilor din comunicatul poliției, instruirile pentru aceste acțiuni ar fi avut loc anterior în Serbia. Din luna iulie, un grup organizat de persoane ar fi acționat cu intenție directă, în schimbul unor beneficii financiare, pentru a provoca tensiuni sociale, urmate de proteste violente menite să afecteze ordinea publică și siguranța cetățenilor.Instruirile s-ar fi desfășurat sub supravegherea unor instructori străini, într-o tabără din orașul Banja Koviljača, Serbia.În baza probelor acumulate, autoritățile au efectuat astăzi percheziții la 35 de persoane cu vârste între 21 și 54 de ani, domiciliate în Chișinău și în raioanele Ștefan Vodă, Șoldănești, Telenești, Soroca, Drochia, Strășeni, Ialoveni, Hîncești, Orhei și Ceadîr-Lunga.În urma descinderilor, au fost ridicate probe importante: telefoane mobile cu informații relevante anchetei; cartele SIM; carduri bancare, inclusiv emise de instituții financiare din Federația Rusă; valută străină, între care 3 350 dinari; peste 20 de pașapoarte biometrice cu ștampile de traversare a frontierei cu Serbia; stații radio; un binoclu; un mulaj de pistol-mitralieră tip AK; cartușe de diverse calibre; alte probe relevante dosarului.Investigațiile continuă, iar procurorii urmează să stabilească rolul fiecărui suspect și legăturile internaționale ale grupării. Autoritățile nu exclud efectuarea unor noi acțiuni procesuale în perioada următoare.

Neaprobarea bugetului capitalei pentru 2025 este rezultatul unei amânări intenționate din partea consilierilor PAS și PSRM, care folosesc ședințele în scopuri politice și mediatice. Declarația a fost făcută de către Denis Șova, consilier în Consiliul Municipal Chișinău din partea Partidului Nostru, la emisiunea „Glavnoie” de la TVC21. Potrivit lui Șova, comportamentul acestor fracțiuni la ultima ședință a Consiliului Municipal a fost un alt exemplu de ignorare demonstrativă a propriilor obligații: „Din punctul meu de vedere, este doar o pierdere de timp, un alt spectacol pentru a obține like-uri pe Facebook, Instagram și VKontakte. Pentru că, dacă ați urmărit ședința, principala lor pretenție era că, chipurile, nu li se răspunde la întrebări, deși întrebările lor nu aveau nicio legătură cu punctele de pe ordinea de zi.” Consilierul a menționat că a încercat de mai multe ori să asigure buna desfășurare a ședinței, inclusiv prin încercări directe de a readuce consilierii PAS și PSRM în sală. „Ca președinte al ședinței, am oferit de mai multe ori posibilitatea Zinaidei Popa să formuleze personal întrebarea. A fost nu o dată, nu de două, nu de trei sau patru ori… Am mers personal în biroul fiecărei fracțiuni și am încercat să-i invit să se întoarcă în sală, dar, din păcate, nu a reușit.” Potrivit lui Șova, 20 de consilieri — 17 de la PAS și trei de la PSRM — s-au înregistrat pentru a participa, dar apoi au părăsit ședința, dând peste cap cvorumul. El a amintit că pentru fiecare ședință consilierii primesc câte 2.904 lei. Reprezentantul Partidului Nostru a subliniat, de asemenea, că tocmai aceste fracțiuni solicitau anterior să fie discutat bugetul, dar, odată ce subiectul a fost inclus pe ordinea de zi, au insistat să fie scos. „Reprezentanții fracțiunii PAS au propus scoaterea subiectului bugetului de pe ordinea de zi, iar reprezentanții partidului socialiștilor au susținut. Pentru mine, este un nonsens: când strigi că bugetul este necesar, dar având 26 de voturi, scoți subiectul în loc să aduci modificări și să aprobi bugetul.” Șova a adăugat că, având majoritatea, PAS și PSRM pot aproba orice versiune a bugetului — cu orice modificări. „Dacă aveți 26 de voturi ca să scoateți subiectul, aveți aceleași 26 de voturi pentru a aduce orice modificări în buget. Îl schimbați cum considerați necesar și municipiul primește bugetul. De ce nu se întâmplă acest lucru? Nu știu.” Potrivit lui, din cauza blocajelor și a întârzierilor ședințelor, se acumulează sute de probleme nerezolvate care afectează direct locuitorii capitalei.

Fostul premier Vlad Filat contestă dur declarațiile premierului Alexandru Munteanu privind Bugetul de Stat pentru 2026, după ce acesta a fost prezentat de Guvern drept un „buget inovator” și orientat spre investiții. Într-o postare, Filat afirmă că documentul nu reprezintă o reformă, ci „cel mai scump buget de supraviețuire din istoria Republicii Moldova”.Potrivit lui, cifra de 11,4 miliarde de lei numită în proiect „investiții” ar fi în mare parte datorii rămase din 2025 – lucrări executate, facturi neachitate și șantiere în derulare pentru care statul nu și-ar fi onorat obligațiile. „Nici măcar nu vorbim de investiții noi”, afirmă Filat.El mai acuză Guvernul că în 2025 ar fi redus deja cu 817 milioane de lei fondurile pentru dezvoltare, iar în fiecare an „cel puțin 3 miliarde de lei rămân neexecutate”, ceea ce înseamnă că zeci de proiecte aprobate în buget nu sunt realizate.„Plătim dublu dobânzi față de investițiile reale”Filat atrage atenția și asupra creșterii costurilor pentru datoria publică. Potrivit lui, dobânzile vor ajunge în 2026 la 6,17 miliarde de lei, sumă care depășește de două ori nivelul investițiilor capitale reale. El pune această evoluție pe seama împrumuturilor interne scumpe și a deteriorării relației cu Fondul Monetar Internațional.„Costul prostiei se plătește cash”, scrie fostul premier, adăugând că numirea bugetului drept „inovator” ar arăta „cât de repede un tehnocrat, odată intrat în PAS, pierde contactul cu realitatea”.Proiectul bugetului aprobat de Guvern prevede: Venituri: 79,67 miliarde lei Cheltuieli: 100,57 miliarde lei Deficit: 20,9 miliarde lei Investiții capitale: 3 miliarde lei (creștere de 55% față de anul precedent) Finanțare externă preconizată: 5,71 miliarde lei

Guvernul a aprobat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, document prezentat drept „Bugetul investițiilor responsabile”. Autoritățile afirmă că prioritățile pentru anul viitor sunt infrastructura, modernizarea economiei și creșterea competitivității, însă proiectul include și un deficit bugetar semnificativ, de aproape 21 de miliarde de lei.Deficit de 20,9 miliarde de leiPotrivit proiectului, veniturile statului în 2026 sunt estimate la 79,67 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile vor ajunge la 100,57 miliarde de lei. Diferența, de 20,9 miliarde de lei, urmează să fie acoperită din împrumuturi și surse externe.Guvernul mizează pe finanțări externe de 5,71 miliarde de lei, sumă destinată derulării a aproximativ 112 proiecte.Investiții mai mari, majorări limitateÎn proiect este prevăzută o creștere cu 55% a investițiilor capitale – până la 3 miliarde de lei, cea mai mare alocare de acest gen din ultimii ani. Banii sunt orientați spre infrastructură, drumuri, creșe, grădinițe și programe de sprijin pentru antreprenori.Executivul anunță și câteva majorări: salariul minim va crește la 6.300 de lei; valoarea de referință utilizată în salarizare va fi majorată de la 2.200 la 2.400 de lei.Totuși, Guvernul menționează că majorări salariale mai consistente vor fi discutate abia după adoptarea noii legi a salarizării, planificată pentru anul viitor.Premierul Alexandru Munteanu a afirmat că Guvernul evită majorări salariale „rapide și mari”, pe motiv că acestea ar putea accentua deficitul și afecta economia. El a susținut că prioritizarea investițiilor este esențială pentru generarea unei creșteri economice sustenabile.Prognoze economice: creștere moderatăExecutivul estimează o creștere economică de 2,2% – 2,8% în 2026. În comunicat sunt menționate câteva date pozitive: creștere a producției industriale în octombrie (+6,4%) și creștere a lucrărilor de construcții în trimestrul III (+40,2%).Bugetele sociale și medicaleGuvernul a aprobat și proiectele pentru bugetul asigurărilor sociale și cel al fondurilor de asigurare medicală pentru anul 2026: Bugetul asigurărilor sociale: venituri și cheltuieli de 51,45 miliarde de lei; Fondurile de asigurare medicală: venituri de 18,83 miliarde de lei, cheltuieli de 19,22 miliarde de lei.

Rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, reacționează ferm la propunerea Ministerului Educației care ar permite rectorilor instituțiilor reorganizate să obțină un al treilea mandat consecutiv. Într-o postare publică, Șarov sugerează că modificarea ar deschide calea pentru ca rectorul Universității Tehnice a Moldovei, Viorel Bostan, să rămână în fruntea instituției timp de peste patru decenii.„Orice intenție de reorganizare care ar putea duce, în percepția publicului, la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități pentru aproximativ 44 de ani contravine flagrant principiilor de transparență, alternanță și democrație. Nu suntem Coreea de Nord”, a scris rectorul USM.Context: modificarea Codului Educației și absorbția Universității din CahulCriticile apar în contextul în care Ministerul Educației și Cercetării propune o excepție în Codul Educației. Aceasta ar permite rectorilor universităților reorganizate prin absorbție să candideze pentru încă un mandat, chiar dacă legislația actuală permite doar două mandate consecutive.Proiectul se află în consultare publică, iar ministrul Dan Perciun a anunțat recent că UTM urmează să absoarbă Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul. Procesul ar urma să fie finalizat până în martie 2026.Potrivit MEC, absorbția este un proces complex, iar instituțiile au nevoie de „stabilitate managerială” pentru a evita blocaje. Ministerul susține că transformarea ar permite crearea unui centru universitar puternic la Cahul, care se confruntă cu probleme de finanțare, puțini studenți la zi și concurența universităților din România.Șarov afirmă că reorganizarea nu poate fi justificată prin „calcule administrative”, dacă aceasta pune în pericol autonomia universitară și încrederea publică:„Reforma universitară nu poate fi justificată dacă prețul ei este autonomia instituțiilor, echilibrul regional și încrederea publică.”În replică, MEC insistă că propunerea are un scop exclusiv administrativ și ține de necesitatea consolidării centrului universitar din sudul țării.Ministerul spune că Universitatea din Cahul are doar 879 de studenți la licență, dintre care doar 320 la zi, se confruntă cu dificultăți bugetare și are nevoie de sprijin pentru a rămâne funcțională.De asemenea, autoritățile subliniază că UTM este instituția cu cea mai stabilă situație financiară dintre opțiunile analizate și că absorbția ar permite dezvoltarea programelor inginerești, IT și agricole.MEC va continua consultările publice, următoarea rundă fiind programată pentru 11 decembrie.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) trage un semnal de alarmă: profesorii și ceilalți angajați din sistemul educațional riscă să piardă bani în 2026, dacă Guvernul nu renunță la planul de a îngheța valoarea de referință pentru salarizare la 2.500 de lei. Sindicaliștii spun că această decizie, anunțată în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor, ar fi deosebit de gravă într-un an cu o inflație prognozată la 7–9%. Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual ar însemna venituri mai mici în realitate pentru angajații din educație, în condițiile în care salariile lor sunt deja sub media pe economie – constituind doar 82% din aceasta. Sindicaliștii atenționează că diferențele tot mai mari dintre salariile profesorilor și cele din alte domenii ar putea accentua plecarea specialiștilor din sistem și chiar ar pune în pericol funcționarea școlilor. „O astfel de decizie lovește direct în profesori și îi descurajează. Nu poți cere performanță când salariile rămân blocate, iar promisiunile nu sunt urmate de fapte”, a declarat președintele FSEȘ, Ghenadie Donos. Mai mulți reprezentanți ai comunității educaționale au vorbit la conferință despre situația dificilă din școli, grădinițe și universități:  Silvia Chicu, conferențiar universitar, a avertizat că stagnarea salariilor afectează grav mediul academic și cercetarea. Rodica Tataru și Angela Dascăl au vorbit despre suprasolicitarea cadrelor didactice din învățământul preșcolar și general și despre salariile extrem de mici ale personalului nedidactic, care abia ajung la 5.000–6.000 de lei. Cristina Agache, profesoară de limba română, a menționat că salariul unui profesor debutant rămâne sub 8.000 de lei net pentru 18 ore pe săptămână – o sumă insuficientă pentru un trai decent. Federația solicită autorităților un set de măsuri urgente:  • Majorarea valorilor de referință cu 21,5%;  • Stabilirea valorii de referință generale la 2.670 lei, iar pentru cadrele didactice și științifice la 3.100 lei;  • Crearea unui mecanism permanent prin care salariile să fie ajustate în funcție de inflație și de evoluția salariului mediu pe economie. Federația anunță că va continua demersurile oficiale și va intensifica acțiunile între prima și a doua lectură a Legii bugetului în Parlament. Între timp, o petiție online lansată de sindicat a strâns deja mii de semnături ale profesorilor din toată țara.

Procurorii de caz în dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc ar fi confirmat că miza cauzei penale „nu este elucidarea furtului miliardului”. Această afirmație a fost făcută de observatorul independent Fadei Nagacevschi, care se referă la o declarație făcută de acuzatori în timpul unei ședințe de judecată, scrie UNIMEDIA.„Nu am înțeles strategia organului de urmărire penală. În momentul în care justificau obiecțiile împotriva invitării martorilor apărării, a răsunat o frază interesantă din partea acuzatorului: că aici noi nu vizăm fenomenul furtului miliardului. Încerc să obțin înregistrarea audio din instanță pentru a confirma dacă a fost menționată această frază. Atunci asistăm la o manipulare crasă a opiniei publice că pe dosarul Plahotniuc se examinează furtul miliardului, dar dacă declarația acuzatorului este adevărată, reieșind din modul în care este format dosarul, apar dubii serioase cu privire la scopul acestuia. Se pare că scopul nu este elucidarea furtului miliardului, ci condamnarea rapidă a lui Plahotniuc, cu încălcarea standardelor statului de drept, ceea ce ar genera un grav deserviciu pentru Republica Moldova din perspectiva integrării europene”, a declarat Fadei Nagacevschi la emisiunea N4.La sfârșitul lunii septembrie, dosarul complex privind frauda bancară a fost separat de instanța de judecată, episodul în care este vizat Vlad Plahotniuc fiind disjuns de cealaltă cauză în care sunt inculpați foști conducători ai BNM și șefi ai băncilor implicate în devalizarea sistemului bancar.

Poliția anunță că astăzi, în localitatea Pepeni din raionul Sîngerei, a fost observată o dronă aflată la sol, inactivă și fără a se afla în zbor. La fața locului au intervenit oamenii legii pentru verificări și evaluarea situației.Potrivit comunicatului, a fost identificat bărbatul care descoperise drona încă de sâmbătă, pe un deal din apropierea satului. Acesta a decis însă să o transporte acasă pe cont propriu, fără a anunța autoritățile, fapt pentru care polițiștii au inițiat toate procedurile necesare.Drona urmează să fie examinată în condiții speciale de către specialiștii Secției Tehnico-Explozive, pentru stabilirea caracteristicilor tehnice și a eventualelor riscuri.Poliția reamintește populației: Nu atingeți și nu transportați drone căzute sau obiecte similare; Păstrați distanța până la sosirea autorităților; În cazul depistării unor astfel de obiecte, apelați imediat 112; Evitați manipularea obiectelor necunoscute pentru a preveni riscuri.Autoritățile continuă investigațiile.

„În spatele deciziei instanței de a aproba 27 de martori ai apărării lui Plahotniuc dintr-un total de peste 160 de persoane se ascund mai multe „tertipuri” și „mișcări” pentru a compromite procesul și construcția apărării”. Atenționările sunt făcute de avocatul Lucian Rogac și observatorul independent Fadei Nagacevschi, care susțin că „judecătorii au selectat intenționat un grup de martori despre care știu că, într-un număr mare, vor refuza să se prezintă în fața instanței”, scrie UNIMEDIA.„Apar suspiciuni cu privire la modul în care se selectează, în genere, martorii. De altfel, dacă o să observați, mulți dintre martorii selectați de către judecători, la propunerea apărării, sunt sub urmărire penală în alte dosare. Ceea ce le permite să refuze să se prezinte la mărturii, alții sunt plecați peste hotare. Probabil, asta a și fost miza – să nu ajungă în instanța de judecată. Iar persoanele care nu au discreția de a refuza să vină în calitate de martori în instanța de judecată au fost neglijați pentru a-i atrage în procesul de judecată”, a declarat Fadei Nagacevschi.Avocatul Lucian Rogac nu exclude că va primi refuz din partea instanței și atunci când va cere aducerea forțată a martorilor.„Va fi interesant dacă vom putea să-i administrăm pe toți. Mai bine zis, să-i putem invita pe toți. De aia noi am și dat, am prezentat o listă mai mare ca să avem de unde să alegem în caz că dintr-o instituție respectivă nu putem asigura prezența unui martor, să-l schimbăm pe celălalt. Dar instanța ne-a furat acest drept. Teoretic avem dreptul să-I aducem forțat, dar cred că în completul dat ne va fi refuzat, ca și multe alte cereri pe care le-am înaintat. Desigur, vom face uz de toate pârghiile de apărare. Este o misiune destul de dificilă pentru partea apărării pentru prezentarea martorilor în ședințele de judecată, or noi nu avem pârghiile pe care le au acuzatorii, în primul rând noi nu avem acces la registrul de date al populației și nu avem „organe de represalii”, fiindcă, din câte știm noi, la ședințele de judecată martorii au fost, așa-zis, invitați, dar mai degrabă au fost speriați prin readucere înapoi în calitate de bănuit”, a adăugat Lucian Rogac.Apărătorul și observatorul independent în cadrul procesului au reamintit că „reducerea” listei inițiale de martori cu peste 80 la sută reprezintă o „abatere crasă”, din ea fiind excluși exponenți importanți ai structurilor financiare și ai instituțiilor de stat din perioada 2013 – 2015, care au avut tangențe directe cu situația bancară de atunci.„Apărarea consideră drept o încălcare gravă a tuturor principiilor și garanțiilor consfințite de legislația națională și de Constituție, cât și de legislația internațională. După studierea mai amănunțită a materialelor cauzei, am prezentat o listă de 163 de martori și instanța ne-a limitat la doar 27 de martori, indicând expres care sunt aceștia. Considerăm acest lucru o ilegalitate crasă. Lipsesc persoane cu funcții-cheie din acea perioadă, mai ales persoane responsabile de monitorizarea sau reglementarea sistemului financiar-bancar la acea dată”, a declarat Lucian Rogac.„Pentru un observator independent este destul de straniu de a înțelege opunerea, cu atâta obstinență, de a invita toți demnitarii din acea perioadă, care au participat la acest proces decizional, care s-a finalizat cu furtul miliardului. Astăzi apărarea a prezentat documente, diferite hotărâri ale CC, anumite hotărâri de angajare a răspunderii Guvernului, acele garanții bancare.Dar toate lucrurile astea au fost aprobate de către anumiți demnitari și toate astea reprezintă un complex al acestei operațiuni care s-a finalizat cu furtul miliardului. La fiecare etapă a furtului miliardului au fost anumite intervenții și în condițiile în care se invoc aceste elemente, este imperios să fie invitate toate persoanele pentru a explica. Au votat de bună credință, pentru motive individuale sau au fost forțate de către cineva, șantajate, presate”, a mai adăugat Fadei Nagacevschi.

Guvernul a aprobat noile reguli de acordare a compensațiilor pentru perioada rece a anului 2025–2026. Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, sprijinul financiar va varia între 500 și 1.000 de lei, în funcție de nivelul de vulnerabilitate energetică, veniturile familiei și tipul sistemului de încălzire utilizat. Compensațiile nu vor mai fi acordate prin reducere directă în factură, ci vor fi achitate exclusiv în numerar, prin transfer pe card sau ridicare de la orice oficiu poștal cu buletinul de identitate. Valoarea compensațiilor  • 500 de lei – suma minimă, neschimbată față de anul trecut;  • 1.000 de lei – suma maximă, ajustată la tarifele actuale și consumul mediu. „Este un sprijin stabil, un mecanism care protejează familiile vulnerabile și le oferă previzibilitate”, a declarat ministra Natalia Plugaru. Criterii de eligibilitate actualizate Un element nou introdus este analiza veniturilor din dobânzi bancare, care nu trebuie să depășească 4.000 de lei anual per gospodărie. Gradul de vulnerabilitate energetică este calculat automat de Sistemul Informațional „Vulnerabilitate Energetică”, pe baza datelor de la instituțiile fiscale, sociale, bancare și furnizorii de energie. Câte cereri au fost depuse până acum Până în prezent, platforma compensatii.gov.md a înregistrat aproximativ 780.000 de cereri. Reguli de aplicare:  • cererile depuse după 28 noiembrie sunt valabile din luna următoare;  • dacă sunt depuse după data de 25 a lunii, compensația se calculează din luna ce urmează. Pentru suport este disponibil Call Center-ul 0 8000 5000, de luni până vineri, între orele 08:00–18:00.

În anul 2026, moldovenii nu vor mai beneficia de compensații la energia electrică direct în factură. Anunțul a fost făcut de ministra Muncii, Natalia Plugaru, după ședința de Guvern din 3 decembrie. Potrivit acesteia, mecanismul aplicat în 2025 – prin care statul, cu sprijinul Uniunii Europene, a acoperit automat o parte din costuri – nu va mai fi extins anul viitor. „Această compensație în factură se va aplica doar pentru anul curent. Anul viitor nu prevedem această compensație. Ne vom centra pe compensații monetare pentru căldură, pentru a ținti doar familiile vulnerabile. Ultima plată în factură va fi pentru factura din luna decembrie”, a declarat Plugaru. Tarifele au crescut semnificativ la începutul anului 2025:  • +75% pentru consumatorii Premier Energy (de la 2,34 lei/kWh la 4,1 lei/kWh);  • +65% pentru FEE Nord (de la 2,84 lei/kWh la 4,68 lei/kWh). În august, tarifele au scăzut ușor, dar continuă să fie mai mari decât înainte de criză:  • 3,59 lei/kWh pentru Premier Energy;  • 4,00 lei/kWh pentru FEE Nord. Măsura eliminării compensațiilor în factură înseamnă că, începând cu ianuarie 2026, consumatorii vor achita integral costul energiei electrice, indiferent de nivelul venitului. Guvernul afirmă că resursele vor fi concentrate pe sprijinirea gospodăriilor cu adevărat vulnerabile prin plăți directe, nu prin subvenționarea facturilor tuturor consumatorilor.

Partidul Nostru a înregistrat în Legislativ un proiect de Hotărâre pentru instituirea Comisiei parlamentare de anchetă care să verifice toate achizițiile și cheltuielile publice efectuate de către ministere și instituții în perioada stării de urgență din 2022–2023. Astfel, deputații Fracțiunii Partidului Nostru cer să fie făcută lumină în ceea ce privește eventualele supraprețuri și conflicte de interese, dar și firmele selectate la achiziții. „Astăzi prezentăm un proiect care nu este despre politică. Este despre adevăr, dreptate și respect față de oameni. În perioada stării de urgență, statul a cheltuit sume uriașe din bugetul public prin proceduri rapide, netransparente și, uneori, fără explicații clare. S-au făcut achiziții directe, s-au dat contracte în câteva ore, s-au plătit prețuri de multe ori mai mari decât cele din piață. Iar oamenii au rămas doar cu facturi mai mari, cu datorii și cu întrebări fără răspuns. Oamenii merită să știe adevărul: unde s-au dus banii lor? Cine a profitat de criză? Și câți bani s-au scurs din buzunarul statului în buzunare private?”, a declarat vicepreședinta Fracțiunii Partidului Nostru, Elena Grițco. Astfel, Comisia parlamentară de anchetă va verifica toate achizițiile făcute în anii 2022–2023, inclusiv dacă s-au plătit supraprețuri, dacă firmele au fost alese corect, dacă au existat conflicte de interese, dacă cineva a folosit frica oamenilor pentru a umple conturi private. „Nu urmărim răzbunare. Urmărim responsabilitate. Cei care au gestionat banii publici trebuie să dea explicațiile de rigoare. Moldova nu mai poate trăi în suspiciuni!”, a declarat Grițco. Fracțiunea Partidului Nostru menționează că instituirea Comisiei de anchetă privind gestionarea banilor publici în perioada stării de urgență este primul pas pentru a reda încrederea cetățenilor în instituțiile statului: „Banul public nu aparține politicienilor, dar cetățenilor Republicii Moldova!”. 

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se confruntă cu o criză majoră a credibilității UE, după ce doi oficiali de rang înalt au fost reținuți într-o anchetă de fraudă, arată o analiză Politico.Federica Mogherini, fostă vicepreședintă a Comisiei și șefă a serviciului de politică externă al UE (EEAS), și Stefano Sannino, fost secretar-general al EEAS și acum oficial în Comisia von der Leyen, fac obiectul unei anchete. Aceștia sunt suspectați că au comis fraude și conflicte de interese în cadrul unei licitații pentru înființarea Academiei Diplomatice a Uniunii Europene, legată de College of Europe.În plan politic, situația pune o presiune extraordinară asupra Președintei Comisiei Ursula von der Leyen, criticii acesteia cerând o nouă moțiune de cenzură. Deși unii oficiali apără pe von der Leyen, argumentând că serviciul extern (EEAS) este autonom. Scandalul a inflamat relațiile interne și a provocat îngrijorări serioase cu privire la reputația și credibilitatea instituțiilor europene.„Știu că cei care nu o plac pe von der Leyen vor folosi acest lucru împotriva ei, dar ei folosesc orice împotriva ei”, a declarat un oficial european citat de Politico. „Deoarece președinta von der Leyen este liderul cel mai vizibil din Bruxelles, îi atribuim toate responsabilitățile”, a adăugat oficialul. „Și nu este corect ca ea să fie supusă unei moțiuni de cenzură pentru ceva ce ar fi făcut Serviciul de Acțiune Externă. Ea nu este responsabilă pentru toate instituțiile”, a concluzionat acesta.De asemenea, incidentul este folosit de adversarii externi și partidele eurosceptice pentru a ataca standardele Uniunii privind statul de drept, mai ales în contextul unor scandaluri anterioare, precum Qatargate. Gheorghe Piperea, eurodeputatul român care a fost în spatele unui vot de neîncredere eșuat împotriva lui von der Leyen în iulie, a declarat pentru Politico faptul că ia în considerare posibilitatea de a iniția o nouă moțiune.Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat pentru mass-media de stat că oficialii UE „preferă să ignore propriile probleme, în timp ce le dau constant lecții tuturor celorlalți”.UE se luptă să scape de o serie de scandaluri de corupție de la începutul acestui deceniu. Raidurile de marți vin în urma scandalului „Qatargate” din 2022, când statul din Golf a fost acuzat că a încercat să influențeze europarlamentarii prin mită și cadouri, precum și a anchetei din acest an privind activitățile de lobby ale gigantului tehnologic chinez Huawei în Europa.Fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, a fost reținută marți, în cadrul unei anchete în Belgia privind o posibilă fraudă în utilizarea fondurilor UE, a declarat pentru AFP o sursă apropiată cazului.Mogherini conduce în prezent Colegiul Europei din Bruges, iar ancheta se referă la presupuse fraude legate de formarea tinerilor diplomați, finanțată de UE.Alte două persoane, inclusiv un înalt funcționar al Comisiei, au fost arestate la Bruxelles marți dimineață în legătură cu ancheta, potrivit aceleiași surse.Parchetul European (EPPO) a anunțat marți percheziții la Colegiul Europei din Bruges și la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) din Bruxelles.La cererea EPPO, aprobată de judecătorul de instrucție, Poliția Federală (FGP West-Vlaanderen) a efectuat percheziții în mai multe clădiri ale Colegiului Europei din Bruges, la Serviciul European de Acțiune Externă din Bruxelles și la locuințele suspecților. Perchezițiile au beneficiat și de sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).În discuție este proiectul pentru Academia Diplomatică a Uniunii Europene - un program de formare de nouă luni pentru tinerii diplomați din statele membre -, care a fost atribuit de Serviciul European de Acțiune Externă Colegiului Europei din Belgia, în perioada 2021-2022, în urma unei proceduri de licitație.Ancheta se concentrează asupra faptului dacă Colegiul Europei și/sau reprezentanții acestuia au fost informați în prealabil cu privire la criteriile de selecție ale procedurii de licitație și au avut motive suficiente să creadă că li se va atribui implementarea proiectului, înainte de publicarea oficială de către SEAE a anunțului de licitație.Există suspiciuni puternice că, în timpul procesului de licitație pentru program, a fost încălcat articolul 169 din Regulamentul financiar referitor la concurența loială și că informații confidențiale legate de achizițiile publice în curs au fost partajate cu unul dintre candidații care participau la licitație.Înainte de percheziții, EPPO a solicitat ridicarea imunității mai multor suspecți, care a fost acordată.Faptele care fac obiectul anchetei au fost raportate inițial către OLAF. Acestea ar putea constitui fraudă în domeniul achizițiilor publice, corupție, conflict de interese și încălcare a secretului profesional. Ancheta este în curs de desfășurare pentru a clarifica faptele și a stabili dacă au avut loc infracțiuni.

O echipă de asistență medicală urgentă din cadrul SAMU Ungheni a fost amenințată cu arma în timpul unei intervenții, în dimineața zilei de 2 decembrie 2025. Incidentul a avut loc după ce medicii au fost chemați să acorde ajutor unei femei de 47 de ani, care suferise o sincopă. Potrivit comunicatului Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), apelul la 112 a fost înregistrat la ora 09:24, iar echipa medicală a ajuns la fața locului în numai patru minute. Acolo, salvatorii au găsit trei persoane aflate în stare de ebrietate. În timpul intervenției, soțul pacientei, în vârstă de aproximativ 50 de ani, a devenit violent și a scos un pistol din buzunar, amenințând personalul medical. Deși se aflau într-o situație cu risc major, medicii și paramedicii au continuat acordarea asistenței, reușind să stabilizeze pacienta și să o transporte în siguranță la spital pentru îngrijiri specializate. Poliția, sosită la fața locului, urmează să clarifice circumstanțele acestui caz șocant. CNAMUP condamnă cu fermitate orice formă de agresiune asupra personalului medical, menționând că astfel de incidente pun în pericol atât viața echipelor de intervenție, cât și a pacienților. În primele șase luni ale anului 2025 au fost raportate 195 de cazuri de agresiuni împotriva echipelor AMU – 169 verbale și 26 fizice –, iar numărul lor este în creștere.

Instanța a respins aprobarea listei integrale a martorilor apărării în dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc. Din cei peste 160 de persoane propuse să fie chemate la audieri în fața completului, judecătorii au acceptat doar 27. Avocatul Lucian Rogac califică încheierea magistraților drept o „discriminare și o nouă tentativă de dezavantajare a lui Vlad Plahotniuc în construcția apărării”. Magistrații au lăsat fără reacție mențiunea avocaților, scrie UNIMEDIA.Astfel printre cei acceptați să vină în calitate de martori se numără fostul premier Iurie Leancă, foștii deputați Oleg Reidman, Veaceslav Ioniță, fostul secretar general al Guvernului Victor Bodiu, foștii președinți de Parlament, Marian Lupu și Andrian Candu, precum și fostul guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu, și fosta viceguvernatoare a Băncii Centrale, Emma Tăbîrță.Lista propusă de apărătorii lui Vlad Plahotniuc este însă mult mai mare în care figurează și alți factori de decizie din perioada 2013 – 2015 din Guvern și Parlament, precum și foști șefi ai celor mai importante structuri financiare.Avocatul Lucian Rogac a denunțat că instanța tratează discriminatoriu această cauză și că acuzarea a fost favorizată în acest proces, în special prin audierea celor aproximativ 50 de martori propuși de procurori.„Am solicitat adăugirea sau completarea martorilor pe care i-am solicitat inițial cu o listă mai extinsă. În instanță am motivat pe deplin necesitatea audierii acestor martori în instanță, or primul capăt de acuzare și cel mai grav adus clientului meu este crearea și conducerea unei organizații criminale. Iar în acest sens, acuzarea nu a adus niciun martor care să demonstreze acest fapt. Nu a fost prezentată nici o probă care să demonstreze acest fapt. Iar în vederea susținerii apărării și demontării acuzațiilor înaintate, am și solicitat audierea anumitor factori de decizie din acea perioadă, 2013-2015, membri ai Parlamentului, Guvernului, CNPF-ului, Băncii Naționale și reprezentanți, factori de decizie din anumite bănci”, a declarat anterior Lucian Rogac.Apărarea a subliniat anterior că „o abordare discriminatorie în cazul stabilirii listei de martori reprezintă o încălcare a principiului unui proces echitabil, cel al transparenței și ridică suspiciuni privind integritatea examinării”.Magistrații nu au comentat până acum afirmațiile avocaților.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în colaborare cu Procuratura municipiului Bălți, efectuează mai multe percheziții la persoane din conducerea Penitenciarului nr. 6 Soroca, precum și la un deținut din aceeași instituție. Operațiunea se desfășoară în cadrul unui dosar penal deschis pe fapte de corupere pasivă și corupere activă. Potrivit materialelor cauzei, un șef de secție din penitenciar este bănuit că ar fi solicitat și primit, în repetate rânduri, bani de la soția unui deținut, în schimbul facilitării transmiterii unor obiecte interzise către persoane aflate în detenție. Perchezițiile din această dimineață au loc la în birourile conducerii și în unele celule din cadrul penitenciarului, la domiciliile și automobilele persoanelor vizate, dar și la unele persoane terțe. În urma acțiunilor de urmărire penală, un șef de secție a fost reținut și urmează să fie  plasat în izolator pentru 72 de ore, conform procedurilor legale.

Primarul orașului Taraclia, Veaceslav Lupov, a anunțat miercuri dimineață că demisionează din funcție. Decizia vine la scurt timp după declarația politicianului fugar Ilan Șor, care a anunțat pe 1 decembrie retragerea proiectelor „sociale” desfășurate în Republica Moldova și a sprijinului politic pentru primarii afiliați. „Demisionez. Este o decizie dificilă, dar în condițiile actuale, singura onestă posibilă. Autoritățile nu doresc ca orașul să se dezvolte. Nu au nevoie de o Taraclie prosperă și fac totul ca echipa noastră să nu poată lucra eficient”, a declarat Lupov într-un video publicat pe rețelele de socializare. Edilul a reiterat mesajele promovate de Ilan Șor, afirmând că dezvoltarea orașului ar fi avut loc „grație echipei Șor”, în timp ce guvernarea actuală ar bloca proiectele sociale: „Continuarea implementării proiectelor cu dedicare totală este imposibilă sub dictatura stabilită sub regimul Sandu – PAS. (…) Ne sunt blocate cele mai importante inițiative — asistența socială și sprijinul pentru oameni.” Anunțul lui Lupov survine la doar o zi după ce și primara orașului Orhei, Tatiana Cociu, și-a depus mandatul. Aceasta fusese aleasă în 2023 pe lista Partidului Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei, parte a Blocului „Victorie” condus de Șor. Veaceslav Lupov a devenit primar al orașului Taraclia în urma alegerilor din 2019, candidând din partea Partidului „Șor”. În vara anului 2023, formațiunea a fost declarată neconstituțională și lichidată. La alegerile locale din 2023, Lupov a candidat din nou, de această dată ca independent. Pe 1 decembrie 2025, Ilan Șor — condamnat în Republica Moldova și refugiat în Rusia — a anunțat că „își închide proiectele sociale” și că autoritățile i-ar fi blocat finanțările. Tot el a propus crearea unui „front național comun” împotriva guvernării PAS și a promis că va relua activitățile sociale „după schimbarea puterii”.

Patru membri ai unei familii din localitatea Grozasca, raionul Ungheni, au trecut prin momente de cumpănă în noaptea de 3 decembrie, după ce s-au intoxicat cu monoxid de carbon emanat de la o sobă defectă. Apelul la Serviciul 112 a fost făcut la ora 01:38.Potrivit IGSU, este vorba despre o femeie de 44 de ani și trei minori cu vârstele de 8, 11 și 15 ani. Toți au suferit o intoxicație ușoară cu gaze toxice și au primit îngrijiri medicale. Viața lor este acum în afara oricărui pericol, iar familia a refuzat spitalizarea.Investigațiile preliminare arată că monoxidul de carbon a pătruns în încăpere din cauza exploatării necorespunzătoare a canalului de evacuare al sobei. În locuință nu s-a produs ardere deschisă.În acest context, IGSU reamintește populației cât de importantă este prevenția pentru evitarea intoxicațiilor cu monoxid de carbon și recomandă: verificarea sobelor și a coșurilor de fum înainte de utilizare; curățarea periodică a canalelor de evacuare; evitarea folosirii sobelor defecte sau improvizate; supravegherea focului în permanență; aerisirea regulată a încăperilor, în special pe timp de noapte; instalarea detectoarelor de fum și monoxid de carbon.Potrivit datelor pentru anul 2025, au fost înregistrate 19 cazuri de intoxicații cu produse ale arderii, în urma cărora 49 de persoane, dintre care 27 de minori, au fost afectate. Două dintre aceste persoane și-au pierdut viața.

Negocierile purtate la Moscova între reprezentanții speciali ai președintelui rus Vladimir Putin și trimișii lui Donald Trump — miliardarul Steve Witkoff și ginerele fostului președinte american, Jared Kushner — au fost „productive” și „constructive”, potrivit oficialilor ruși.Asistentul prezidențial Iuri Ușakov a declarat că discuția dintre Putin și Witkoff a fost „constructivă, utilă și substanțială”. Deși un compromis concret nu a fost încă identificat, părțile au discutat „esența” propunerilor americane privind reglementarea conflictului din Ucraina, nu formulările exacte.Ușakov a precizat că Rusia a primit de la delegația americană patru documente suplimentare pe lângă planul inițial al lui Trump pentru soluționarea conflictului. Discuțiile au vizat: posibile căi de avansare spre o reglementare durabilă, elementele de fond ale planului american, perspectivele unei cooperări continue între Moscova și Washington în vederea păcii.„Cu unele propuneri putem fi de acord, altele au stârnit critici. Dar discuția a fost utilă”, a subliniat oficialul rus.Întrebat dacă au fost identificate compromisuri, Ușakov a explicat că problema teritorială rămâne cea mai importantă atât pentru Rusia, cât și pentru americani, iar unele formulări din propunerile SUA „nu sunt acceptabile”. Alte idei sunt „mai mult sau mai puțin promițătoare”, însă necesită discuții suplimentare.La întrebarea dacă negocierile au apropiat părțile de pace, Ușakov a răspuns: „Cu siguranță nu ne-au îndepărtat.”Potrivit lui Ușakov, delegația americană: i-a transmis lui Putin salutări și „cele mai bune urări” din partea lui Donald Trump, iar președintele rus a trimis, la rândul său, o serie de „semnale politice” și salutări către Trump prin intermediul lui Witkoff.

Principalii parteneri strategici ai Moldovei, în special Statele Unite și Uniunea Europeană, vor fi sesizați despre modul cum instanța examinează dosarul Plahotniuc și despre blocajele în asigurarea unei transparențe și a unui proces echitabil. Un set de observații, în acest sens, urmează să fie expediate de fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, scrie UNIMEDIA.Observatorul în dosarul Plahotniuc s-a referit, în special, la refuzul instanței de a permite jurnaliștilor relatarea și filmarea integrală a ședințelor cu participarea lui Vlad Plahotniuc.„Modul în care instanța a abordat acest demers al apărării demonstrează incapacitatea statului de a face față unor provocări legate de transparentizarea și generează suspiciuni de politizare și tentative de a ascunde adevărul de ochii societății, ceea ce este un deserviciu în raport cu partenerii de dezvoltare, or acest caz nu este monitorizat doar pe intern, ci și pe extern în ceea ce privește respectarea statului de drept. (…) Am să comunic public observațiile mele și mă voi adresa către partenerii de dezvoltare, care monitorizează cazul, ca să înțeleagă cum stau lucrurile în acest caz. Noi avem câțiva parteneri importanți, SUA, UE și state ale UE, care sunt interesați de respectivul caz, inclusiv Consiliul Europei. Apar suspiciuni cu privire la implicarea politicului în procesul de creare a completului, ținând cont de interesul unor judecători de a se promova în instanțe superioare”, a declarat Fadei Nagacevschi.Totodată, expertul în cazul Plahotniuc denunță și abordările instanței în procesul de audiere a martorilor și reiterează faptul că arestul preventiv în cazul lui Vlad Plahotniuc nu este unul justificat.„Am observat o poziție extrem de subțire a procuraturii cu suportul unor judecători de a se opune demersului de invitare a martorilor. Foarte mult se observă că pe procesul ăsta este o grabă și urgență dacă comparați alte dosare. (…) Arestul preventiv trebuie să fie făcut în strictă conformitate cu normele CEDO. Moldova a investit zeci de milioane de lei pentru monitorizare electronică, pentru a putea oferi șansă alternativă, să fie în arest la domiciliu cu brățară electronică, pentru ca statul să-și eficientizeze cheltuielile. Din cauza incapacității statului de a înțelege esența măsurii preventive noi plătim 30 de mii de lei pe lună pentru deținerea unei persoane. Măsura preventivă nu este o sancțiune, are un scop expres prevăzut de lege. Noi am fost condamnați nu o singură dată pe subiectul respectiv”, a mai adăugat Fadei Nagacevschi.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că Moscova „nu intenționează și nu își dorește” un conflict militar cu statele europene, însă a avertizat că Rusia este pregătită să reacționeze rapid dacă Europa ar iniția ostilități.„Dacă Europa însăși va începe acțiuni militare împotriva noastră — vom răspunde imediat și în deplină măsură. Europa nu este Ucraina. Acolo acționăm cât se poate de atent, chirurgical. În cazul unui război direct cu Europa, nu va mai exista cu cine și despre ce să negociem”, a subliniat Putin.Declarațiile au fost făcute în ajunul unei întâlniri cu reprezentanți americani, context în care liderul de la Kremlin a acuzat țările europene că încearcă să submineze inițiativele de pace promovate de Donald Trump.Putin susține că Europa „s-a autoexclus” din procesul de reglementare a conflictului din Ucraina și că în prezent „împiedică eforturile Statelor Unite”. Potrivit lui, statele europene înaintează propuneri „inacceptabile pentru Rusia” în cadrul unui eventual plan de pace.Totuși, președintele rus nu exclude revenirea europenilor la masa negocierilor, cu condiția ca aceștia să „țină cont de realitățile de pe teren”.

Ucraina așteaptă până la 5 miliarde de dolari din partea statelor NATO până la sfârșitul acestui an și între 12 și 16 miliarde de dolari pentru anul 2026, a declarat șefa Misiunii Ucrainei pe lângă NATO, Aliona Hetmanciuk, înaintea reuniunii miniștrilor de Externe ai Alianței, care are loc în aceste zile la Bruxelles.Potrivit acesteia, în cadrul reuniunii miniștrilor Apărării din 15 octombrie, statele membre NATO au anunțat contribuții de puțin peste 2 miliarde de dolari în mecanismul PURL — un program destinat achiziționării de armament american pentru Ucraina. Între timp, țările Alianței au semnalat disponibilitatea de a majora sprijinul la 4 miliarde, iar Kievul speră ca suma să ajungă la 5 miliarde până la finalul lui 2025.Pentru 2026, obiectivul Ucrainei este de a obține între 12 și 16 miliarde de dolari prin același mecanism, sumă necesară pentru a asigura continuitatea sprijinului militar în fața agresiunii ruse.Hetmanciuk a subliniat că fondurile PURL sunt vitale pentru respingerea ofensivei ruse de pe front, în special în contextul necesității munițiilor cu rază lungă de acțiune în zonele de interdicție („kill zones”). Totodată, Ucraina are nevoie de sisteme suplimentare de apărare antiaeriană pentru protecția orașelor și a infrastructurii critice.Diplomata a mai menționat că fundamentul relațiilor dintre Ucraina și Statele Unite este menținerea suveranității Ucrainei. Dreptul Kievului de a-și alege alianțele rămâne un principiu de bază, chiar dacă unii parteneri nu văd, deocamdată, aderarea la NATO ca pe cea mai solidă garanție de securitate.În acest context, Hetmanciuk a avertizat că orice proces de negociere privind războiul nu trebuie interpretat ca un motiv pentru reducerea sprijinului acordat Ucrainei de către parteneri.

Primăria Chișinău a anunțat inițierea procesului de lansare a Planului municipal de acțiuni pentru prevenirea consumului de droguri și a altor substanțe nocive în rândul copiilor și tinerilor pentru anii 2026–2028 — un document strategic pe care municipalitatea îl consideră esențial pentru siguranța și sănătatea noii generații.În acest context, astăzi, 2 decembrie, a fost organizată o ședință multisectorială cu participarea conducerii instituțiilor de învățământ primar și secundar, ciclul I și II. Scopul întâlnirii a fost consolidarea direcțiilor de acțiune ale municipalității în domeniul prevenirii și intervenției timpurii.La discuții au participat reprezentanți ai Direcției Generale Educație, Tineret și Sport, ai Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, ai Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului, precum și ai Poliției municipale Chișinău. Primăria subliniază că această componență multisectorială reprezintă un angajament ferm de a construi un front comun împotriva fenomenelor care pun în pericol dezvoltarea copiilor și tinerilor.În cadrul reuniunii au fost stabilite fundamentele pentru etapele inițiale ale Planului municipal 2026–2028, axate pe o abordare coordonată la nivelul Chișinăului, extinderea programelor de informare și educare pentru elevi și părinți, consolidarea parteneriatelor dintre școli, structurile sociale, poliție și administrația locală, precum și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de monitorizare și intervenție timpurie.În perioada următoare, Primăria Chișinău va continua procesul prin organizarea unor ședințe sectoriale, în cadrul cărora vor fi atribuite responsabilități specifice fiecărei instituții, stabilit calendarul de implementare și definite mecanismele de coordonare necesare pentru realizarea Planului municipal 2026–2028.

Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, a solicitat oficial Ministerului Muncii și Protecției Sociale să prezinte toate informațiile privind noua schemă de compensare la energie, după ce Guvernul a anunțat plafonarea compensațiilor pentru această iarnă. Potrivit parlamentarului, numeroși cetățeni au adresat întrebări despre modul în care plafonarea îi va afecta, motiv pentru care consideră necesară „transparență și date clare”. În acest sens, el a depus o cerere prin care solicită detalii privind numărul cererilor depuse, criteriile de aprobare și respingere, precum și formula exactă de calcul utilizată pentru stabilirea compensațiilor. ”Solicităm detalii privind modul în care sunt tratate diferențele dintre consumatorii ce utilizează diferite tipuri de energie (electricitate, gaze naturale, agent termic, combustibili solizi), precum și eventualele discrepanțe teritoriale între mediul urban și rural. Rugăm să fie prezentată formula exactă de calcul a compensațiilor, temeiurile statistice ale algoritmului, instituțiile care l-au elaborat și dacă acesta a fost supus unei evaluări independente”, se arată în interpelarea deputatului Partidului Nostru, adresată Ministerului Muncii. Cuiumju cere, de asemenea, informații despre capacitatea bugetară pentru sezonul rece 2025–2026, dificultățile întâmpinate de persoanele vulnerabile în procesul de accesare a compensațiilor, inclusiv digitizarea procedurilor, dar și măsurile de control menite să prevină eventualele abuzuri. ”Solicităm totodată date privind impactul real al compensațiilor asupra facturilor achitate de populație, nivelul de reducere a plăților pentru consumatorul mediu și numărul persoanelor care rămân neeligibile deși se află în situații sociale dificile. Rugăm să fie indicate mecanismele de monitorizare a potențialelor abuzuri, numărul cazurilor investigate și măsurile întreprinse în acest sens”. Nu în ultimul rând, parlamentarul solicită prezentarea surselor externe de finanțare utilizate pentru acest program. Deputatul subliniază că doar prin publicarea acestor date autoritățile pot asigura încrederea cetățenilor în mecanismul de compensare și pot garanta o aplicare echitabilă a schemei pentru toți beneficiarii. Valoarea maximă a compensațiilor pentru căldură și energie electrică în acest an va scădea de la 1 400 la 1 000 de lei, iar suma minimă va fi de 500 de lei. Proiectul care prevede reducerea plafoanelor l compensații a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței Guvernului de miercuri, 3 decembrie.

Fostul lider democrat Vlad Plahotniuc susține că acuzațiile procurorilor la adresa sa sunt lipsite de logică, dar și de probe. Mai mult, principalii martori care ar putea face lumină în acest caz nu au fost audiați. Acesta a mai atras atenția că principala învinuire din dosar constă în faptul că ar fi fost capul unei grupări criminale care controla toate instituțiile statului, însă anchetatorii refuză să discute cu reprezentanții acestor instituții care putea confirma sau infirma dacă au fost sau nu controlați de Plahotniuc, scrie UNIMEDIA.„Onorată instanță, în primul rând sunt un om care mă declar nevinovat. Sunt aici, în fața noastră, pentru a mă apăra împotriva unor acuzații, dar, ce este important, și pentru a face lumină în frauda bancară, în procesul care deja durează mai mult de zece ani. Eu nu am venit să cer favorul pentru mine. Cer doar o șansă egală și de a-mi demonstra nevinovăția. Și a arătat adevărul prin intermediul probelor acumulate, dar și-a martorilor noi identificați și esențiali pentru a face lumină și a arăta adevărul în frauda bancară”, a declarat Plahotniuc.Fostul lider democrat a declarat că se aștepta ca în fața instanței să fie invitați în calitate de martori ai acuzării demnitari din perioada în care s-a produs frauda bancară și care ar fi executat ordinele lui Plahotniuc. Totuși, spune Plahotniuc, niciunul nu a fost audiat în cadrul ședințelor de judecată.„Eu am fost acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, care a influențat și a controlat, la nivelul de stat, deciziile și acțiunile autorităților, precum legislative, executive, judecătorești, autorități legate sau responsabile de gestionarea domeniului financiar bancar, autorităților interne de supraveghere și comerciale și executive și fără acești martori este imposibil de demonstrat dacă această acuzație este veridică sau nu. Toți acești oameni i-au făcut complicii mei în această acuzație, pe prim-miniștri, unii miniștri de responsabilitate financiară, vorbim de președinții curților judecătorești, care au luat anumite decizii, conducerea BNM, conducere CNPF-ului, i-au făcut complicii mei care au acționat forțat ori benevol, că au executat ordinele mele, dar acuzația nu a venit cu nici cu unul din ei să fie audiați. Păi numai mărturiile lor puteau să arate adevărul ori nu. De ce nu a venit cu nimeni? Absolut cu nimeni. Pe acuzația cea mai principală noi nu avem nici un martor. Și nicio probă nu am auzit să avem înregistrări că eu aș fi ordonat, aș fi spus cuiva, nici unul, pe acuzația principală, nu a fost audiat”, a declarat Vlad Plahotniuc.În aceeași ordine de idei, fostul lider PDM a amintit că în perioada la care se face referire nu ocupa nicio funcție publică, iar guvernarea era una de coaliție, în frunte cu Vlad Filat care îi era rival, respectiv nu i se subordona.„În perioada respectivă, vorbim de anii 2012 și 2013, de când se vorbește, eu nu am avut statut oficial. Și Plahotniuc din 2012-2013 nu e Plahotniuc din 2016-2019. A fost cu tot o altă conjunctură, cu totul alte circumstanțe”, a mai spus Plahotniuc.

Fosta şefă a diplomaţiei UE, Federica Mogherini, a fost reţinută marţi, în cadrul unei anchete în Belgia privind o posibilă fraudă în utilizarea fondurilor UE, a declarat pentru agenția de știri AFP o sursă apropiată cazului, citată de Agerpres. Mogherini conduce în prezent Colegiul Europei din Bruges, iar ancheta se referă la presupuse fraude legate de formarea tinerilor diplomaţi, finanţată de UE. Alte două persoane, inclusiv un înalt funcţionar al Comisiei, au fost arestate la Bruxelles marţi dimineaţă în legătură cu ancheta, potrivit aceleiaşi surse. Parchetul European (EPPO) a anunţat marţi percheziţii la Colegiul Europei din Bruges şi la Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) din Bruxelles. La cererea EPPO, aprobată de judecătorul de instrucţie, Poliţia Federală (FGP West-Vlaanderen) a efectuat percheziţii în mai multe clădiri ale Colegiului Europei din Bruges, la Serviciul European de Acţiune Externă din Bruxelles şi la locuinţele suspecţilor. Percheziţiile au beneficiat şi de sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). În discuţie este proiectul pentru Academia Diplomatică a Uniunii Europene – un program de formare de nouă luni pentru tinerii diplomaţi din statele membre -, care a fost atribuit de Serviciul European de Acţiune Externă Colegiului Europei din Belgia, în perioada 2021-2022, în urma unei proceduri de licitaţie. Ancheta se concentrează asupra faptului dacă Colegiul Europei şi/sau reprezentanţii acestuia au fost informaţi în prealabil cu privire la criteriile de selecţie ale procedurii de licitaţie şi au avut motive suficiente să creadă că li se va atribui implementarea proiectului, înainte de publicarea oficială de către SEAE a anunţului de licitaţie. Există suspiciuni puternice că, în timpul procesului de licitaţie pentru program, a fost încălcat articolul 169 din Regulamentul financiar referitor la concurenţa loială şi că informaţii confidenţiale legate de achiziţiile publice în curs au fost partajate cu unul dintre candidaţii care participau la licitaţie. Înainte de percheziţii, EPPO a solicitat ridicarea imunităţii mai multor suspecţi, care a fost acordată. Faptele care fac obiectul anchetei au fost raportate iniţial către OLAF. Acestea ar putea constitui fraudă în domeniul achiziţiilor publice, corupţie, conflict de interese şi încălcare a secretului profesional. Ancheta este în curs de desfăşurare pentru a clarifica faptele şi a stabili dacă au avut loc infracţiuni.

Procuratura Soroca anunță finalizarea urmăririi penale și trimiterea în instanță a doi tineri de 20 și 22 de ani, acuzați de omor comis cu deosebită cruzime asupra unui bărbat din satul Ocolina.Potrivit anchetei, în noaptea de 14 septembrie 2025, cei doi ar fi mers la domiciliul victimei, unde, pe fondul unui conflict, ar fi agresat bărbatul. Ulterior, potrivit procurorilor, aceștia l-ar fi transportat în zona împădurită de la marginea localității și ar fi continuat acțiunile violente, care au dus la decesul victimei. Corpul neînsuflețit ar fi fost ulterior ascuns.Ambii învinuiți se află în prezent în arest preventiv.Procuratura precizează că faptele imputate sunt sancționate de Codul penal cu până la 20 de ani de închisoare sau detențiune pe viață.Dosarul urmează să fie examinat de instanța de judecată din Soroca.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a desfășurat, timp de o săptămână, o serie de acțiuni ample la nivel național pentru combaterea traficului și consumului ilegal de droguri. În urma operațiunilor, oamenii legii au scos din circuit substanțe narcotice cu o valoare estimată pe piața neagră de peste 20,2 milioane de lei.Potrivit comunicatului, subdiviziunile specializate și cele teritoriale ale Poliției au documentat zeci de cazuri și au efectuat percheziții în mai multe raioane ale țării.Rezultatele operațiunilor:Contravențional: 78 de cazuri investigate; 9 percheziții efectuate.Penal: 15 cauze penale pornite; 17 percheziții la domicilii, în transport și asupra persoanelor implicate.În cadrul acțiunilor au fost ridicate mai multe tipuri de droguri, inclusiv hașiș, PVP, cocaină, mefedronă, MDMA și marijuana.Valoarea totală a substanțelor narcotice confiscate ajunge la 20.236.600 lei. 

Președintele american Donald Trump i-ar fi transmis liderului venezuelean Nicolás Maduro că are la dispoziție o săptămână pentru a părăsi în siguranță Venezuela, potrivit unor surse citate de agenția Reuters. Discuția ar fi avut loc pe 21 noiembrie, în cadrul unui apel telefonic între cei doi.Termenul impus de Trump ar fi expirat pe 28 noiembrie, iar la scurt timp după, liderul de la Casa Albă a anunțat pe rețelele sale de socializare că SUA închid spațiul aerian deasupra Venezuelei.Sursele citate de Reuters afirmă că Maduro ar fi fost dispus să plece, dar doar în schimbul unei amnistii juridice complete — ridicarea sancțiunilor americane și încetarea investigației deschise de Curtea Penală Internațională. Trump nu ar fi acceptat aceste condiții.După refuz, reprezentanți ai administrației lui Maduro ar fi solicitat o nouă convorbire telefonică cu președintele american, însă aceasta nu a mai fost aprobată, susțin sursele agenției.Tensiunile dintre Washington și Caracas s-au accentuat în ultimele săptămâni, după ce forțele americane au efectuat lovituri asupra unor nave presupus legate de narcocarteluri, declanșând o nouă escaladare diplomatică.

Procurorii PCCOCS, de comun cu angajații Serviciului Fiscal de Stat, au deconspirat o schemă de evaziune fiscală de aproximativ 8 milioane de lei comisă de o companie din Chișinău în domeniul construcțiilor.Ulterior acestei evaziuni din perioada anilor 2019-2022, potrivit datelor din dosarul penal, persoanele din conducerea companiei ar fi recurs și la spălarea banilor tăinuiți de stat. Mai exact, cu scopul de a deghiza originea ilicită a banilor respectivi, bănuiții i-au utilizat pentru cumpǎrarea mai multor bunuri imobile private.Prin urmare, în baza documentării acestei infracțiuni a companiei, oamenii legii au descins cu percheziții, documente contabile, contracte de cesiune a creanțelor, contracte de împrumut, contracte de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, telefoane mobile și purtători de informații ce urmează a fi examinate.

Primarul orașului Orhei, Tatiana Cociu, a anunțat, într-un mesaj video adresat locuitorilor municipiului, că își depune demisia, acuzând autoritățile centrale de „blocarea sistematică” a proiectelor locale și de „persecutarea” echipei sale. Edilul susține că presiunile ar fi făcut imposibilă continuarea activității sale în fruntea primăriei.Cociu a enumerat proiectele realizate în această perioadă — de la reabilitări de străzi, curți și grădinițe, până la modernizarea iluminatului public, renovarea stadionului, extinderea parcărilor, susținerea pensionarilor cu ajutoare lunare, transport public gratuit și funcționarea parcului OrheiLand.În același mesaj, primarul susține că autoritățile centrale „au împiedicat fiecare proiect”, și-ar fi atribuit rezultatele primăriei și ar fi exercitat presiuni asupra funcționarilor și locuitorilor orașului. Cociu acuză actuala guvernare că „a furat alegerile prezidențiale și parlamentare” și că a blocat fondurile destinate proiectelor sociale și investițiilor municipale.„Cu mare regret vă anunț: îmi dau demisia. Eu și colegii mei suntem amenințați cu arestări pentru că lucrăm pentru oameni. (…) Nu mai putem garanta rezultate și suntem nevoiți să închidem toate proiectele noastre”, a declarat Tatiana Cociu.Anunțul Tatianei Cociu vine la scurt timp după mesajul video al politicianului fugar Ilan Șor, care a comunicat că își „închide proiectele sociale” din Republica Moldova. Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, se află în Federația Rusă, iar autoritățile de la Chișinău au transmis Moscovei mai multe cereri de extrădare, rămase fără răspuns.Acesta acuză guvernarea că i-ar fi blocat, în ultimele șase luni, „peste 50 de milioane de dolari”, iar echipele sale locale ar fi supuse presiunilor. Șor susține că proiectele sale sociale ar putea fi reluate doar după o schimbare de putere în Republica Moldova.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, convoacă marți, 2 decembrie, ședința Consiliului Național de Securitate (CNS). În cadrul ședinței, membrii CNS vor examina riscurile de securitate informațională și cibernetică, fenomenul finanțării ilegale, precum și măsurile de consolidare a rezilienței statului și societății în fața amenințărilor hibride și a campaniilor de dezinformare și manipulare îndreptate împotriva Republicii Moldova. După ședința CNS, șefa statului va susține o conferință de presă, începând cu ora 16:30

Activitatea punctului de trecere a frontierei Giurgiulești–Reni a fost temporar sistată în noaptea de 2 decembrie 2025, după un atac cu drone asupra orașului Bolgrad, situat pe teritoriul Ucrainei. Potrivit Poliției de Frontieră, măsura a fost aplicată la ora 01:20, imediat după ce Serviciul Operațiuni Aeriene al Ministerului Apărării a semnalat prezența unor drone observate pe radare, deplasându-se dinspre Reni spre Bolgrad.Autoritățile de frontieră din sudul Republicii Moldova au fost alertate, fiind activate procedurile de monitorizare permanentă a spațiului aerian de-a lungul frontierei. Totodată, Poliția de Frontieră a fost informată de către omologii ucraineni că asupra orașului Bolgrad erau lansate drone de tip Shahed.În intervalul 01:15 – 01:30, patrulele mobile ale Sectoarelor Cișmichioi și Copceac, precum și patrula staționară din punctul de trecere Vulcănești, au raportat mai multe explozii în zona Bolgrad și activitatea intensă a sistemelor antiaeriene ucrainene.La ora 02:01, alerta aeriană în Ucraina a fost ridicată, iar traficul prin punctul de trecere Giurgiulești–Reni a fost reluat.Poliția de Frontieră subliniază că spațiul aerian al Republicii Moldova nu a fost survolat, iar în zona de frontieră nu au existat riscuri pentru cetățeni. Situația rămâne în monitorizare continuă, însă autoritățile dau asigurări că populația este în afara oricărui pericol.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat după convorbirile avute cu președintele Franței, Emmanuel Macron, că încetarea războiului și garanțiile de securitate au fost principalele subiecte discutate. Liderul de la Kyiv a subliniat că pacea „trebuie să fie cu adevărat durabilă” și că încheierea conflictului depinde de implicarea fiecărui șef de stat.„Războiul trebuie să se încheie cât mai curând. Acum multe depind de participarea fiecărui lider. Astăzi vom discuta și cu alți lideri”, a transmis Zelenski.Declarațiile vin după negocierile care au avut loc ieri, în Florida, între delegațiile ucraineană și americană. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a calificat discuțiile drept „productive”, iar trimisul special al președintelui american, Steve Witkoff, a apreciat întâlnirea cu partea ucraineană ca fiind „pozitivă”. Surse CNN au descris rundele de negocieri ca „dure, dar constructive”.În paralel, Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin se va întâlni cu Steve Witkoff pe 2 decembrie, în a doua parte a zilei. Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Putin, Rusia este „interesată de succesul” discuțiilor privind un posibil acord de pace și, din acest motiv, autoritățile ruse evită momentan să ofere detalii suplimentare presei despre procesul de negociere.

Drumul municipal de pe strada I. Vieru va fi reabilitat pentru prima dată, anunță primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov. Edilul s-a adresat locuitorilor de pe această stradă și ai străzilor adiacente pentru a-i informa despre începutul lucrărilor, începând dinspre strada Decebal. Aceasta este o etapă importantă pentru modernizarea infrastructurii și pentru siguranța și confortul locuitorilor.Pentru a executa lucrările calitativ și la timp, traficul pe strada I. Vieru va fi complet suspendat timp de 28 de zile, iar accesul din străzile adiacente va fi, de asemenea, afectat.„Știu că închiderea temporară a circulației va crea incomodități și vă cer sincer să aveți înțelegere și răbdare. Facem aceste lucrări pentru dumneavoastră — pentru ca în fața caselor dvs. să existe un drum comod și sigur, care să permită acces facil și sigur pentru toți locuitorii cartierului. Este un pas important pentru modernizarea infrastructurii și pentru creșterea calității vieții în cartierul dumneavoastră”, a menționat Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.Primarul a mulțumit cetățenilor pentru sprijin și încredere, subliniind că aceste lucrări fac parte dintr-un efort continuu de modernizare a municipiului Bălți și de îmbunătățire a infrastructurii rutiere din oraș.Recent, într-un mesaj dedicat celor doi ani de la obținerea mandatului, primarul Alexandr Petkov a făcut o scurtă trecere în revistă a realizărilor în domeniul infrastructurii rutiere din Bălți. În această perioadă, au fost reabilitate drumuri principale precum străzile Vasile Lupu, Independenței, Sportivă și Decebal, cu lucrări efectuate corect, incluzând înlocuirea rețelelor subterane și aplicarea de marcaje durabile. Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, au fost reparate curțile blocurilor pe străzile Glavan și Kolesov, iar podul de pe strada Babinschi a fost reabilitat pentru a permite extinderea unei rute noi de troleibuz. De asemenea, au fost construite sau modernizate drumuri de acces către instituții publice și scuaruri cu alei pietonale și iluminat modern.Printre proiectele noi lansate se numără reabilitarea străzilor 31 August și Kiev, construcția drumului de pe strada Dovator și modernizarea sistemului de canalizare pluvială. În paralel, s-a asigurat întreținerea drumurilor existente și repararea gropilor cu garanție, consolidând o abordare durabilă și responsabilă a infrastructurii urbane.

Ofițerii Direcției investigații criminale a INI anunță reținerea și plasarea în arest preventiv a trei persoane implicate în cazul omorului unui bărbat de 60 de ani, care a avut loc în septembrie 2025, în satul Horodiște din raionul Rezina.Victima, locuia singură, și a fost găsită decedată în locuința sa de către un vecin, cu mâinile legate la spate și multiple leziuni corporale cauzate de lovituri cu pumnii și picioarele.Potrivit investigațiilor, motivul crimei ar fi fost banii bǎrbatului, care  lipseau de la fața locului. În urma măsurilor speciale de investigație desfășurate de ofițerii Direcției investigații criminale a INI, în comun cu Inspectoratele de Poliție Rezina și Orhei, cu suportul  ofițerilor Direcției investigații analitice a INI și polițiștilor din  BPDS ”Fulger”, au fost identificați și reținuți trei suspecți. Este vorba despre organizatorul crimei, un bărbat de 41 de ani, cu antecedente penale și depistat la reținere cu substanțe asemănătoare drogurilor, un minor de 17 ani, autor al faptei, care cooperează cu ancheta, și un bărbat de 23 de ani, implicat în comiterea omorului.La solicitarea Procuraturii Orhei- oficiul Rezina, suspecții au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile. Cei doi adulți încearcă să tergiverseze ancheta și să influențeze minorul. 

Politicianul fugar Ilan Șor a anunțat, într-un mesaj video, că își „închide proiectele sociale” din Republica Moldova, acuzând autoritățile de la Chișinău că i-ar fi blocat resursele financiare și că i-ar „persecuta” echipele locale. Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, se află în prezent în Federația Rusă, iar cererile de extrădare trimise de Chișinău către Moscova rămân fără răspuns. „Astăzi, cu inima grea, anunț că sunt nevoit să închid proiectele mele sociale din R. Moldova, care tot acest timp i-au ajutat pe oameni să supraviețuiască. Fondurile pe care le transferăm sunt blocate total, angajații noștri sunt arestați — vedeți și știți cu toții acest lucru”, a declarat Șor în mesaj. Șor acuză actuala guvernare că i-ar fi blocat în ultimele șase luni „peste 50 de milioane de dolari” și afirmă că proiectele sale sociale vor fi reluate doar după schimbarea conducerii politice a țării. „Prima sarcină este să-i scoată din închisoare și din necaz pe cei persecutați de sandiști… A doua sarcină — să dărâmăm regimul. Ajutorul pentru oameni și proiectele sociale vor fi reluate în totalitate imediat ce se va schimba această putere animalică”, a spus el. Șor a mai anunțat că renunță la sprijinul politic oferit reprezentanților locali ai grupului său, motivând că persoanele apropiate lui ar fi „în pericol”. „Reprezentanții noștri aleși vor fi forțați să demisioneze și să renunțe la mandatele lor. Îmi retrag sprijinul politic pentru ei. Nu am dreptul să risc viața și libertatea acestor oameni”, a transmis politicianul. În același mesaj, Ilan Șor a anunțat formarea unui „front național comun”, pe care îl descrie drept o platformă cu două obiective declarate:  1. „Eliberarea persoanelor persecutate”,  2. „Răsturnarea regimului”. „Creăm un front național comun. Prima sarcină va fi să-i scoatem din închisoare pe cei persecutați… A doua sarcină este răsturnarea regimului”, a afirmat Șor. Ilan Șor a fost condamnat definitiv în iunie 2024 la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”. El a fugit din Republica Moldova în 2019, iar de atunci se află în Federația Rusă. Partidul „Șor”, pe care îl conducea, a fost declarat neconstituțional în 2023, iar structurile sale au fost ulterior reorganizate sub alte denumiri.

Primarul Ion Ceban a anunțat în cadrul ședinței serviciilor municipale că vineri, 5 decembrie, de la ora 16:00, în Piața Marii Adunări Naționale va fi lansat cel mai mare Târg de Crăciun al Capitalei, împreună cu aprinderea Pomului principal de Crăciun și a tuturor decorațiunilor festive instalate în oraș. „Invităm toți doritorii, locuitorii și oaspeții Capitalei la evenimentul mult așteptat, în special pe cei mici”, a declarat edilul. Târgul va rămâne deschis până pe 18 ianuarie, iar municipalitatea promite o atmosferă festivă pe toată durata sărbătorilor de iarnă. Potrivit primarului, evenimentul atrage anual mii de vizitatori, iar numărul acestora este în continuă creștere. „Oamenii aleg să vină în PMAN pentru a petrece timp frumos alături de familie și prieteni”, a precizat Ceban, subliniind impactul social și turistic al târgului din Capitală. Ceremonia de deschidere de vineri va include un spectacol și un eveniment de excepție, iar municipalitatea pregătește o serie întreagă de activități pentru perioada următoare:  • evenimente dedicate ajunului Crăciunului (stil nou),  • program special în noaptea de Revelion,  • manifestări festive și pentru Crăciunul pe stil vechi. Primarul a mulțumit serviciilor municipale și tuturor celor implicați pentru efortul comun depus în pregătirea orașului: „Mulțumim tuturor pentru implicare, conlucrare și efortul depus împreună pentru ca orașul să se dezvolte și să crească.”

Republica Moldova marchează Ziua Națională a României printr-o serie de mesaje puternice și încărcate de simbolism, transmise de conducerea de la Chișinău. Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu au felicitat România și pe toți românii, subliniind legăturile istorice, culturale și valorice care unesc cele două maluri ale Prutului. Maia Sandu: „Datoria noastră este să apărăm moștenirea celor care au făcut posibil 1 Decembrie 1918” Șefa statului a amintit de momentul istoric al Marii Uniri, pe care l-a numit un reper al păcii, libertății și democrației pentru poporul român. Ea a atras atenția că aceste valori sunt astăzi amenințate, iar generația actuală are obligația de a apăra moștenirea lăsată de înaintași. „Să lăsăm copiilor și nepoților un spațiu românesc în care să poată trăi liber, demn și cu respect pentru valorile naționale”, a transmis Maia Sandu. Președinta a încheiat mesajul cu urarea: „La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!” Igor Grosu: „Este o sărbătoare a noastră comună” Președintele Parlamentului a subliniat unitatea culturală și istorică dintre Republica Moldova și România, afirmând că moldovenii se uită spre România „cu respect, recunoștință și gratitudine”. „Suntem binecuvântați să avem un frate chiar peste Prut, care ne ajută și ne ghidează ori de câte ori avem nevoie”, a spus Igor Grosu. Totodată, el a îndemnat la consolidarea proiectelor comune: „Să construim în continuare poduri, școli, grădinițe, punți de legătură.” Alexandru Munteanu: „Azi celebrăm împreună România și reconfirmăm angajamentul nostru ferm” Premierul Republicii Moldova a subliniat semnificația dublă a zilei de 1 Decembrie pentru cei care „simt românește”. El a vorbit despre istoria împărtășită, rădăcinile comune și aspirațiile convergente spre un viitor european. „Tot ce ne leagă face ca parcursul european pe care-l construim să fie unicul drum firesc”, a spus Munteanu, adăugând că România rămâne un reper fundamental pentru Chișinău. „Privim cu admirație progresele României, iar solidaritatea sa ne oferă încrederea că și Republica Moldova va reuși. La mulți ani, România!”, a transmis premierul.

Imprudența în timpul fumatului a mai făcut o victimă în nordul țării. Cazul a avut loc în seara zilei de 30 noiembrie 2025, într-o locuință din satul Pererâta, raionul Briceni. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 21:01. Potrivit informațiilor înregistrate, flăcările au cuprins bunurile materiale din interiorul unei odăi cu suprafața de 8 m² și parțial acoperișul casei. La fața locului au intervenit două echipaje de pompieri și salvatori. În timpul lichidării incendiului, pompierii au depistat în interior cadavrul carbonizat al unui bărbat de 72 de ani. În urma cercetărilor efectuate de specialiștii IGSU, s-a stabilit că, cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza imprudenței în timpul fumatului. Toate circumstanțele cazului urmează a fi stabilite de organele de drept. În acest sens, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență atenționează repetat cetățenii că nerespectarea regulilor de securitate în timpul fumatului, poate avea consecințe fatale. Salvatorii îndeamnă oamenii să evite fumatul în interiorul locuințelor, în special în apropierea materialelor combustibile sau a celor ușor inflamabile. De asemenea, oamenii sunt îndemnați să nu lase țigările aprinse fără supraveghere. Mai mult, în vederea prevenirii unor incendii, țigările trebuie să fie stinse în scrumieră cu puțină apă, iar apoi aruncate în coșul de gunoi. Potrivit IGSU de la începutul anului 2025, au fost înregistrate 170 de incendii provocate din cauza neglijenței în timpul fumatului, în urma cărora 38 persoane au decedat.

România marchează luni, 1 decembrie 2025, Ziua Națională printr-un amplu program de ceremonii și manifestări militare, desfășurate în București și în marile orașe ale țării. De la ora 11:00, la Arcul de Triumf, începe ceremonia oficială, cu intonarea Imnului Național și tragerea tradițională a 21 de salve de tun din zona Parcului Regele Mihai I. Parada militară propriu-zisă se desfășoară între 11:10 și 12:30, reunind:  • Peste 2.900 de militari  • 220 de mijloace tehnice  • 45 de aeronave Printre participanți se numără și 240 de militari străini, inclusiv din Republica Moldova, alături de contingente din Franța, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Spania, SUA și state aliate NATO. Publicul este sfătuit să ajungă în zonă cu cel puțin o oră înainte, iar deplasarea să fie făcută cu transportul public, dat fiind numărul mare de participanți și restricțiile de circulație. Parada include o serie de echipamente moderne:  • transportoare blindate Piranha V  • tancuri franceze Leclerc  • sisteme de artilerie CAESAR  • sisteme de rachete HIMARS și Patriot  • drone de luptă Bayraktar TB2 Dacă timpul permite, deasupra Bucureștiului vor survola avioane F-16, precum și elicoptere ale Forțelor Aeriene Române. După încheierea paradei, între 11:30 și 14:30, zona Arcului de Triumf găzduiește o expoziție de tehnică militară, unde vizitatorii pot vedea de aproape vehiculele și echipamentele folosite în timpul defilării. Ultimul eveniment al zilei începe la ora 19:00, când militarii Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” pornesc tradiționala retragere cu torțe, pe un traseu amplu ce include Calea Victoriei, Bulevardul Regina Elisabeta, Splaiul Independenței, Cotroceni și Bulevardul Iuliu Maniu, până la sediul brigăzii. Evenimentul se încheie în jurul orei 22:00. Evenimente în alte orașe ale României Alba Iulia — orașul Marii Uniri  • 11:00: Marea Adunare Națională, primirea soliilor  • 12:00: Te Deum și artificii la Catedrala Încoronării  • 13:15: Depuneri de coroane la Monumentul Marii Uniri  • 14:00: Paradă militară  • 16:00: Spectacol folcloric  • 17:30: Retragere cu torțe  • 20:30: Artificii în Piața Cetății Alba Carolina Constanța  • 09:00 – 10:00: Ceremonie la Monumentul Victoriei  • 11:00 – 13:00: Paradă militară pe Bulevardul Tomis Brașov  • 10:00: Sărbătorire organizată de Uniunea Junilor  • 12:00: Ceremonial militar și religios  • 18:00: Spectacol folcloric  • 19:30: Show de lasere Craiova  • 11:00: Ceremonie militar-religioasă  • 11:25: Depuneri de coroane la statuia lui Cuza  • 11:35 – 12:00: Defilare fără tehnică militară 1 Decembrie marchează votarea, în 1918, a Declarației de Unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, completând procesul început odată cu Unirea Basarabiei (27 martie 1918) și a Bucovinei (28 noiembrie 1918). Peste 100.000 de oameni au participat atunci la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, confirmând aspirația comună a românilor de pe ambele maluri ale Prutului. După Revoluția din 1989, Parlamentul României a stabilit 1 Decembrie ca zi națională oficială, înlocuind vechiul „23 August”.

România marchează la 1 Decembrie 2025 107 ani de la Marea Unire, momentul în care, în 1918, visul de veacuri al românilor – reunirea într-un singur stat național – a devenit realitate. Ziua Națională este, astfel, nu doar o sărbătoare, ci o reafirmare a identității, demnității și unității poporului român. Drumul spre statul național unitar român a început la 24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu Țara Românească sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. A continuat cu alipirea Dobrogei în 1878, odată cu cucerirea independenței, apoi cu unirea Basarabiei (27 martie 1918) și a Bucovinei (28 noiembrie 1918), în timpul regelui Ferdinand I. Ultima verigă – și cea decisivă – a fost Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, decisă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. Potrivit Agerpres, Transilvania a avut cea mai puternică mișcare națională românească dintre teritoriile aflate sub dominație străină. De-a lungul anului 1918, politicieni, intelectuali și lideri ai comunităților românești au organizat comitete și consilii care să pregătească momentul decisiv al autodeterminării. Declarațiile lui Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul ungar au reprezentat prima afirmare oficială a dreptului românilor la libertate și autodeterminare, în spiritul celor 14 puncte ale președintelui american Woodrow Wilson. La 31 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul Național Român Central, care a pregătit convocarea Adunării de la Alba Iulia și a cerut, în mod ferm, eliberarea românilor de sub stăpânirea austro-ungară. La Alba Iulia s-au adunat 1.228 de delegați, reprezentând toate circumscripțiile electorale, instituțiile bisericești și culturale, organizațiile profesionale, studențești și muncitorești ale românilor transilvăneni. În afara sălii, pe Câmpul lui Horea, peste 100.000 de români – țărani, intelectuali, muncitori – așteptau cu sufletul la gură hotărârea istorică. Rezoluția adoptată proclama: „Unirea acestor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Tot atunci a fost creat Marele Sfat Național, iar mai târziu, regele Ferdinand a emis Decretul-lege din 11/24 decembrie 1918, care consfințea unirea cu Regatul României. În 1920, Parlamentul României a ratificat, prin lege, toate unirile istorice care au dus la formarea României Mari. La 15 octombrie 1922, la Catedrala Încoronării din Alba Iulia, regele Ferdinand I și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari – un act simbolic ce a consacrat unitatea statului român.