Procuratura Soroca anunță finalizarea urmăririi penale și trimiterea în instanță a doi tineri de 20 și 22 de ani, acuzați de omor comis cu deosebită cruzime asupra unui bărbat din satul Ocolina.Potrivit anchetei, în noaptea de 14 septembrie 2025, cei doi ar fi mers la domiciliul victimei, unde, pe fondul unui conflict, ar fi agresat bărbatul. Ulterior, potrivit procurorilor, aceștia l-ar fi transportat în zona împădurită de la marginea localității și ar fi continuat acțiunile violente, care au dus la decesul victimei. Corpul neînsuflețit ar fi fost ulterior ascuns.Ambii învinuiți se află în prezent în arest preventiv.Procuratura precizează că faptele imputate sunt sancționate de Codul penal cu până la 20 de ani de închisoare sau detențiune pe viață.Dosarul urmează să fie examinat de instanța de judecată din Soroca.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a desfășurat, timp de o săptămână, o serie de acțiuni ample la nivel național pentru combaterea traficului și consumului ilegal de droguri. În urma operațiunilor, oamenii legii au scos din circuit substanțe narcotice cu o valoare estimată pe piața neagră de peste 20,2 milioane de lei.Potrivit comunicatului, subdiviziunile specializate și cele teritoriale ale Poliției au documentat zeci de cazuri și au efectuat percheziții în mai multe raioane ale țării.Rezultatele operațiunilor:Contravențional: 78 de cazuri investigate; 9 percheziții efectuate.Penal: 15 cauze penale pornite; 17 percheziții la domicilii, în transport și asupra persoanelor implicate.În cadrul acțiunilor au fost ridicate mai multe tipuri de droguri, inclusiv hașiș, PVP, cocaină, mefedronă, MDMA și marijuana.Valoarea totală a substanțelor narcotice confiscate ajunge la 20.236.600 lei. 

Președintele american Donald Trump i-ar fi transmis liderului venezuelean Nicolás Maduro că are la dispoziție o săptămână pentru a părăsi în siguranță Venezuela, potrivit unor surse citate de agenția Reuters. Discuția ar fi avut loc pe 21 noiembrie, în cadrul unui apel telefonic între cei doi.Termenul impus de Trump ar fi expirat pe 28 noiembrie, iar la scurt timp după, liderul de la Casa Albă a anunțat pe rețelele sale de socializare că SUA închid spațiul aerian deasupra Venezuelei.Sursele citate de Reuters afirmă că Maduro ar fi fost dispus să plece, dar doar în schimbul unei amnistii juridice complete — ridicarea sancțiunilor americane și încetarea investigației deschise de Curtea Penală Internațională. Trump nu ar fi acceptat aceste condiții.După refuz, reprezentanți ai administrației lui Maduro ar fi solicitat o nouă convorbire telefonică cu președintele american, însă aceasta nu a mai fost aprobată, susțin sursele agenției.Tensiunile dintre Washington și Caracas s-au accentuat în ultimele săptămâni, după ce forțele americane au efectuat lovituri asupra unor nave presupus legate de narcocarteluri, declanșând o nouă escaladare diplomatică.

Procurorii PCCOCS, de comun cu angajații Serviciului Fiscal de Stat, au deconspirat o schemă de evaziune fiscală de aproximativ 8 milioane de lei comisă de o companie din Chișinău în domeniul construcțiilor.Ulterior acestei evaziuni din perioada anilor 2019-2022, potrivit datelor din dosarul penal, persoanele din conducerea companiei ar fi recurs și la spălarea banilor tăinuiți de stat. Mai exact, cu scopul de a deghiza originea ilicită a banilor respectivi, bănuiții i-au utilizat pentru cumpǎrarea mai multor bunuri imobile private.Prin urmare, în baza documentării acestei infracțiuni a companiei, oamenii legii au descins cu percheziții, documente contabile, contracte de cesiune a creanțelor, contracte de împrumut, contracte de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, telefoane mobile și purtători de informații ce urmează a fi examinate.

Primarul orașului Orhei, Tatiana Cociu, a anunțat, într-un mesaj video adresat locuitorilor municipiului, că își depune demisia, acuzând autoritățile centrale de „blocarea sistematică” a proiectelor locale și de „persecutarea” echipei sale. Edilul susține că presiunile ar fi făcut imposibilă continuarea activității sale în fruntea primăriei.Cociu a enumerat proiectele realizate în această perioadă — de la reabilitări de străzi, curți și grădinițe, până la modernizarea iluminatului public, renovarea stadionului, extinderea parcărilor, susținerea pensionarilor cu ajutoare lunare, transport public gratuit și funcționarea parcului OrheiLand.În același mesaj, primarul susține că autoritățile centrale „au împiedicat fiecare proiect”, și-ar fi atribuit rezultatele primăriei și ar fi exercitat presiuni asupra funcționarilor și locuitorilor orașului. Cociu acuză actuala guvernare că „a furat alegerile prezidențiale și parlamentare” și că a blocat fondurile destinate proiectelor sociale și investițiilor municipale.„Cu mare regret vă anunț: îmi dau demisia. Eu și colegii mei suntem amenințați cu arestări pentru că lucrăm pentru oameni. (…) Nu mai putem garanta rezultate și suntem nevoiți să închidem toate proiectele noastre”, a declarat Tatiana Cociu.Anunțul Tatianei Cociu vine la scurt timp după mesajul video al politicianului fugar Ilan Șor, care a comunicat că își „închide proiectele sociale” din Republica Moldova. Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, se află în Federația Rusă, iar autoritățile de la Chișinău au transmis Moscovei mai multe cereri de extrădare, rămase fără răspuns.Acesta acuză guvernarea că i-ar fi blocat, în ultimele șase luni, „peste 50 de milioane de dolari”, iar echipele sale locale ar fi supuse presiunilor. Șor susține că proiectele sale sociale ar putea fi reluate doar după o schimbare de putere în Republica Moldova.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, convoacă marți, 2 decembrie, ședința Consiliului Național de Securitate (CNS). În cadrul ședinței, membrii CNS vor examina riscurile de securitate informațională și cibernetică, fenomenul finanțării ilegale, precum și măsurile de consolidare a rezilienței statului și societății în fața amenințărilor hibride și a campaniilor de dezinformare și manipulare îndreptate împotriva Republicii Moldova. După ședința CNS, șefa statului va susține o conferință de presă, începând cu ora 16:30

Activitatea punctului de trecere a frontierei Giurgiulești–Reni a fost temporar sistată în noaptea de 2 decembrie 2025, după un atac cu drone asupra orașului Bolgrad, situat pe teritoriul Ucrainei. Potrivit Poliției de Frontieră, măsura a fost aplicată la ora 01:20, imediat după ce Serviciul Operațiuni Aeriene al Ministerului Apărării a semnalat prezența unor drone observate pe radare, deplasându-se dinspre Reni spre Bolgrad.Autoritățile de frontieră din sudul Republicii Moldova au fost alertate, fiind activate procedurile de monitorizare permanentă a spațiului aerian de-a lungul frontierei. Totodată, Poliția de Frontieră a fost informată de către omologii ucraineni că asupra orașului Bolgrad erau lansate drone de tip Shahed.În intervalul 01:15 – 01:30, patrulele mobile ale Sectoarelor Cișmichioi și Copceac, precum și patrula staționară din punctul de trecere Vulcănești, au raportat mai multe explozii în zona Bolgrad și activitatea intensă a sistemelor antiaeriene ucrainene.La ora 02:01, alerta aeriană în Ucraina a fost ridicată, iar traficul prin punctul de trecere Giurgiulești–Reni a fost reluat.Poliția de Frontieră subliniază că spațiul aerian al Republicii Moldova nu a fost survolat, iar în zona de frontieră nu au existat riscuri pentru cetățeni. Situația rămâne în monitorizare continuă, însă autoritățile dau asigurări că populația este în afara oricărui pericol.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat după convorbirile avute cu președintele Franței, Emmanuel Macron, că încetarea războiului și garanțiile de securitate au fost principalele subiecte discutate. Liderul de la Kyiv a subliniat că pacea „trebuie să fie cu adevărat durabilă” și că încheierea conflictului depinde de implicarea fiecărui șef de stat.„Războiul trebuie să se încheie cât mai curând. Acum multe depind de participarea fiecărui lider. Astăzi vom discuta și cu alți lideri”, a transmis Zelenski.Declarațiile vin după negocierile care au avut loc ieri, în Florida, între delegațiile ucraineană și americană. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a calificat discuțiile drept „productive”, iar trimisul special al președintelui american, Steve Witkoff, a apreciat întâlnirea cu partea ucraineană ca fiind „pozitivă”. Surse CNN au descris rundele de negocieri ca „dure, dar constructive”.În paralel, Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin se va întâlni cu Steve Witkoff pe 2 decembrie, în a doua parte a zilei. Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Putin, Rusia este „interesată de succesul” discuțiilor privind un posibil acord de pace și, din acest motiv, autoritățile ruse evită momentan să ofere detalii suplimentare presei despre procesul de negociere.

Drumul municipal de pe strada I. Vieru va fi reabilitat pentru prima dată, anunță primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov. Edilul s-a adresat locuitorilor de pe această stradă și ai străzilor adiacente pentru a-i informa despre începutul lucrărilor, începând dinspre strada Decebal. Aceasta este o etapă importantă pentru modernizarea infrastructurii și pentru siguranța și confortul locuitorilor.Pentru a executa lucrările calitativ și la timp, traficul pe strada I. Vieru va fi complet suspendat timp de 28 de zile, iar accesul din străzile adiacente va fi, de asemenea, afectat.„Știu că închiderea temporară a circulației va crea incomodități și vă cer sincer să aveți înțelegere și răbdare. Facem aceste lucrări pentru dumneavoastră — pentru ca în fața caselor dvs. să existe un drum comod și sigur, care să permită acces facil și sigur pentru toți locuitorii cartierului. Este un pas important pentru modernizarea infrastructurii și pentru creșterea calității vieții în cartierul dumneavoastră”, a menționat Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.Primarul a mulțumit cetățenilor pentru sprijin și încredere, subliniind că aceste lucrări fac parte dintr-un efort continuu de modernizare a municipiului Bălți și de îmbunătățire a infrastructurii rutiere din oraș.Recent, într-un mesaj dedicat celor doi ani de la obținerea mandatului, primarul Alexandr Petkov a făcut o scurtă trecere în revistă a realizărilor în domeniul infrastructurii rutiere din Bălți. În această perioadă, au fost reabilitate drumuri principale precum străzile Vasile Lupu, Independenței, Sportivă și Decebal, cu lucrări efectuate corect, incluzând înlocuirea rețelelor subterane și aplicarea de marcaje durabile. Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, au fost reparate curțile blocurilor pe străzile Glavan și Kolesov, iar podul de pe strada Babinschi a fost reabilitat pentru a permite extinderea unei rute noi de troleibuz. De asemenea, au fost construite sau modernizate drumuri de acces către instituții publice și scuaruri cu alei pietonale și iluminat modern.Printre proiectele noi lansate se numără reabilitarea străzilor 31 August și Kiev, construcția drumului de pe strada Dovator și modernizarea sistemului de canalizare pluvială. În paralel, s-a asigurat întreținerea drumurilor existente și repararea gropilor cu garanție, consolidând o abordare durabilă și responsabilă a infrastructurii urbane.

Ofițerii Direcției investigații criminale a INI anunță reținerea și plasarea în arest preventiv a trei persoane implicate în cazul omorului unui bărbat de 60 de ani, care a avut loc în septembrie 2025, în satul Horodiște din raionul Rezina.Victima, locuia singură, și a fost găsită decedată în locuința sa de către un vecin, cu mâinile legate la spate și multiple leziuni corporale cauzate de lovituri cu pumnii și picioarele.Potrivit investigațiilor, motivul crimei ar fi fost banii bǎrbatului, care  lipseau de la fața locului. În urma măsurilor speciale de investigație desfășurate de ofițerii Direcției investigații criminale a INI, în comun cu Inspectoratele de Poliție Rezina și Orhei, cu suportul  ofițerilor Direcției investigații analitice a INI și polițiștilor din  BPDS ”Fulger”, au fost identificați și reținuți trei suspecți. Este vorba despre organizatorul crimei, un bărbat de 41 de ani, cu antecedente penale și depistat la reținere cu substanțe asemănătoare drogurilor, un minor de 17 ani, autor al faptei, care cooperează cu ancheta, și un bărbat de 23 de ani, implicat în comiterea omorului.La solicitarea Procuraturii Orhei- oficiul Rezina, suspecții au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile. Cei doi adulți încearcă să tergiverseze ancheta și să influențeze minorul. 

Politicianul fugar Ilan Șor a anunțat, într-un mesaj video, că își „închide proiectele sociale” din Republica Moldova, acuzând autoritățile de la Chișinău că i-ar fi blocat resursele financiare și că i-ar „persecuta” echipele locale. Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, se află în prezent în Federația Rusă, iar cererile de extrădare trimise de Chișinău către Moscova rămân fără răspuns. „Astăzi, cu inima grea, anunț că sunt nevoit să închid proiectele mele sociale din R. Moldova, care tot acest timp i-au ajutat pe oameni să supraviețuiască. Fondurile pe care le transferăm sunt blocate total, angajații noștri sunt arestați — vedeți și știți cu toții acest lucru”, a declarat Șor în mesaj. Șor acuză actuala guvernare că i-ar fi blocat în ultimele șase luni „peste 50 de milioane de dolari” și afirmă că proiectele sale sociale vor fi reluate doar după schimbarea conducerii politice a țării. „Prima sarcină este să-i scoată din închisoare și din necaz pe cei persecutați de sandiști… A doua sarcină — să dărâmăm regimul. Ajutorul pentru oameni și proiectele sociale vor fi reluate în totalitate imediat ce se va schimba această putere animalică”, a spus el. Șor a mai anunțat că renunță la sprijinul politic oferit reprezentanților locali ai grupului său, motivând că persoanele apropiate lui ar fi „în pericol”. „Reprezentanții noștri aleși vor fi forțați să demisioneze și să renunțe la mandatele lor. Îmi retrag sprijinul politic pentru ei. Nu am dreptul să risc viața și libertatea acestor oameni”, a transmis politicianul. În același mesaj, Ilan Șor a anunțat formarea unui „front național comun”, pe care îl descrie drept o platformă cu două obiective declarate:  1. „Eliberarea persoanelor persecutate”,  2. „Răsturnarea regimului”. „Creăm un front național comun. Prima sarcină va fi să-i scoatem din închisoare pe cei persecutați… A doua sarcină este răsturnarea regimului”, a afirmat Șor. Ilan Șor a fost condamnat definitiv în iunie 2024 la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”. El a fugit din Republica Moldova în 2019, iar de atunci se află în Federația Rusă. Partidul „Șor”, pe care îl conducea, a fost declarat neconstituțional în 2023, iar structurile sale au fost ulterior reorganizate sub alte denumiri.

Primarul Ion Ceban a anunțat în cadrul ședinței serviciilor municipale că vineri, 5 decembrie, de la ora 16:00, în Piața Marii Adunări Naționale va fi lansat cel mai mare Târg de Crăciun al Capitalei, împreună cu aprinderea Pomului principal de Crăciun și a tuturor decorațiunilor festive instalate în oraș. „Invităm toți doritorii, locuitorii și oaspeții Capitalei la evenimentul mult așteptat, în special pe cei mici”, a declarat edilul. Târgul va rămâne deschis până pe 18 ianuarie, iar municipalitatea promite o atmosferă festivă pe toată durata sărbătorilor de iarnă. Potrivit primarului, evenimentul atrage anual mii de vizitatori, iar numărul acestora este în continuă creștere. „Oamenii aleg să vină în PMAN pentru a petrece timp frumos alături de familie și prieteni”, a precizat Ceban, subliniind impactul social și turistic al târgului din Capitală. Ceremonia de deschidere de vineri va include un spectacol și un eveniment de excepție, iar municipalitatea pregătește o serie întreagă de activități pentru perioada următoare:  • evenimente dedicate ajunului Crăciunului (stil nou),  • program special în noaptea de Revelion,  • manifestări festive și pentru Crăciunul pe stil vechi. Primarul a mulțumit serviciilor municipale și tuturor celor implicați pentru efortul comun depus în pregătirea orașului: „Mulțumim tuturor pentru implicare, conlucrare și efortul depus împreună pentru ca orașul să se dezvolte și să crească.”

Republica Moldova marchează Ziua Națională a României printr-o serie de mesaje puternice și încărcate de simbolism, transmise de conducerea de la Chișinău. Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu au felicitat România și pe toți românii, subliniind legăturile istorice, culturale și valorice care unesc cele două maluri ale Prutului. Maia Sandu: „Datoria noastră este să apărăm moștenirea celor care au făcut posibil 1 Decembrie 1918” Șefa statului a amintit de momentul istoric al Marii Uniri, pe care l-a numit un reper al păcii, libertății și democrației pentru poporul român. Ea a atras atenția că aceste valori sunt astăzi amenințate, iar generația actuală are obligația de a apăra moștenirea lăsată de înaintași. „Să lăsăm copiilor și nepoților un spațiu românesc în care să poată trăi liber, demn și cu respect pentru valorile naționale”, a transmis Maia Sandu. Președinta a încheiat mesajul cu urarea: „La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!” Igor Grosu: „Este o sărbătoare a noastră comună” Președintele Parlamentului a subliniat unitatea culturală și istorică dintre Republica Moldova și România, afirmând că moldovenii se uită spre România „cu respect, recunoștință și gratitudine”. „Suntem binecuvântați să avem un frate chiar peste Prut, care ne ajută și ne ghidează ori de câte ori avem nevoie”, a spus Igor Grosu. Totodată, el a îndemnat la consolidarea proiectelor comune: „Să construim în continuare poduri, școli, grădinițe, punți de legătură.” Alexandru Munteanu: „Azi celebrăm împreună România și reconfirmăm angajamentul nostru ferm” Premierul Republicii Moldova a subliniat semnificația dublă a zilei de 1 Decembrie pentru cei care „simt românește”. El a vorbit despre istoria împărtășită, rădăcinile comune și aspirațiile convergente spre un viitor european. „Tot ce ne leagă face ca parcursul european pe care-l construim să fie unicul drum firesc”, a spus Munteanu, adăugând că România rămâne un reper fundamental pentru Chișinău. „Privim cu admirație progresele României, iar solidaritatea sa ne oferă încrederea că și Republica Moldova va reuși. La mulți ani, România!”, a transmis premierul.

Imprudența în timpul fumatului a mai făcut o victimă în nordul țării. Cazul a avut loc în seara zilei de 30 noiembrie 2025, într-o locuință din satul Pererâta, raionul Briceni. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 21:01. Potrivit informațiilor înregistrate, flăcările au cuprins bunurile materiale din interiorul unei odăi cu suprafața de 8 m² și parțial acoperișul casei. La fața locului au intervenit două echipaje de pompieri și salvatori. În timpul lichidării incendiului, pompierii au depistat în interior cadavrul carbonizat al unui bărbat de 72 de ani. În urma cercetărilor efectuate de specialiștii IGSU, s-a stabilit că, cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza imprudenței în timpul fumatului. Toate circumstanțele cazului urmează a fi stabilite de organele de drept. În acest sens, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență atenționează repetat cetățenii că nerespectarea regulilor de securitate în timpul fumatului, poate avea consecințe fatale. Salvatorii îndeamnă oamenii să evite fumatul în interiorul locuințelor, în special în apropierea materialelor combustibile sau a celor ușor inflamabile. De asemenea, oamenii sunt îndemnați să nu lase țigările aprinse fără supraveghere. Mai mult, în vederea prevenirii unor incendii, țigările trebuie să fie stinse în scrumieră cu puțină apă, iar apoi aruncate în coșul de gunoi. Potrivit IGSU de la începutul anului 2025, au fost înregistrate 170 de incendii provocate din cauza neglijenței în timpul fumatului, în urma cărora 38 persoane au decedat.

România marchează luni, 1 decembrie 2025, Ziua Națională printr-un amplu program de ceremonii și manifestări militare, desfășurate în București și în marile orașe ale țării. De la ora 11:00, la Arcul de Triumf, începe ceremonia oficială, cu intonarea Imnului Național și tragerea tradițională a 21 de salve de tun din zona Parcului Regele Mihai I. Parada militară propriu-zisă se desfășoară între 11:10 și 12:30, reunind:  • Peste 2.900 de militari  • 220 de mijloace tehnice  • 45 de aeronave Printre participanți se numără și 240 de militari străini, inclusiv din Republica Moldova, alături de contingente din Franța, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Spania, SUA și state aliate NATO. Publicul este sfătuit să ajungă în zonă cu cel puțin o oră înainte, iar deplasarea să fie făcută cu transportul public, dat fiind numărul mare de participanți și restricțiile de circulație. Parada include o serie de echipamente moderne:  • transportoare blindate Piranha V  • tancuri franceze Leclerc  • sisteme de artilerie CAESAR  • sisteme de rachete HIMARS și Patriot  • drone de luptă Bayraktar TB2 Dacă timpul permite, deasupra Bucureștiului vor survola avioane F-16, precum și elicoptere ale Forțelor Aeriene Române. După încheierea paradei, între 11:30 și 14:30, zona Arcului de Triumf găzduiește o expoziție de tehnică militară, unde vizitatorii pot vedea de aproape vehiculele și echipamentele folosite în timpul defilării. Ultimul eveniment al zilei începe la ora 19:00, când militarii Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” pornesc tradiționala retragere cu torțe, pe un traseu amplu ce include Calea Victoriei, Bulevardul Regina Elisabeta, Splaiul Independenței, Cotroceni și Bulevardul Iuliu Maniu, până la sediul brigăzii. Evenimentul se încheie în jurul orei 22:00. Evenimente în alte orașe ale României Alba Iulia — orașul Marii Uniri  • 11:00: Marea Adunare Națională, primirea soliilor  • 12:00: Te Deum și artificii la Catedrala Încoronării  • 13:15: Depuneri de coroane la Monumentul Marii Uniri  • 14:00: Paradă militară  • 16:00: Spectacol folcloric  • 17:30: Retragere cu torțe  • 20:30: Artificii în Piața Cetății Alba Carolina Constanța  • 09:00 – 10:00: Ceremonie la Monumentul Victoriei  • 11:00 – 13:00: Paradă militară pe Bulevardul Tomis Brașov  • 10:00: Sărbătorire organizată de Uniunea Junilor  • 12:00: Ceremonial militar și religios  • 18:00: Spectacol folcloric  • 19:30: Show de lasere Craiova  • 11:00: Ceremonie militar-religioasă  • 11:25: Depuneri de coroane la statuia lui Cuza  • 11:35 – 12:00: Defilare fără tehnică militară 1 Decembrie marchează votarea, în 1918, a Declarației de Unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, completând procesul început odată cu Unirea Basarabiei (27 martie 1918) și a Bucovinei (28 noiembrie 1918). Peste 100.000 de oameni au participat atunci la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, confirmând aspirația comună a românilor de pe ambele maluri ale Prutului. După Revoluția din 1989, Parlamentul României a stabilit 1 Decembrie ca zi națională oficială, înlocuind vechiul „23 August”.

România marchează la 1 Decembrie 2025 107 ani de la Marea Unire, momentul în care, în 1918, visul de veacuri al românilor – reunirea într-un singur stat național – a devenit realitate. Ziua Națională este, astfel, nu doar o sărbătoare, ci o reafirmare a identității, demnității și unității poporului român. Drumul spre statul național unitar român a început la 24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu Țara Românească sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. A continuat cu alipirea Dobrogei în 1878, odată cu cucerirea independenței, apoi cu unirea Basarabiei (27 martie 1918) și a Bucovinei (28 noiembrie 1918), în timpul regelui Ferdinand I. Ultima verigă – și cea decisivă – a fost Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, decisă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. Potrivit Agerpres, Transilvania a avut cea mai puternică mișcare națională românească dintre teritoriile aflate sub dominație străină. De-a lungul anului 1918, politicieni, intelectuali și lideri ai comunităților românești au organizat comitete și consilii care să pregătească momentul decisiv al autodeterminării. Declarațiile lui Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul ungar au reprezentat prima afirmare oficială a dreptului românilor la libertate și autodeterminare, în spiritul celor 14 puncte ale președintelui american Woodrow Wilson. La 31 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul Național Român Central, care a pregătit convocarea Adunării de la Alba Iulia și a cerut, în mod ferm, eliberarea românilor de sub stăpânirea austro-ungară. La Alba Iulia s-au adunat 1.228 de delegați, reprezentând toate circumscripțiile electorale, instituțiile bisericești și culturale, organizațiile profesionale, studențești și muncitorești ale românilor transilvăneni. În afara sălii, pe Câmpul lui Horea, peste 100.000 de români – țărani, intelectuali, muncitori – așteptau cu sufletul la gură hotărârea istorică. Rezoluția adoptată proclama: „Unirea acestor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Tot atunci a fost creat Marele Sfat Național, iar mai târziu, regele Ferdinand a emis Decretul-lege din 11/24 decembrie 1918, care consfințea unirea cu Regatul României. În 1920, Parlamentul României a ratificat, prin lege, toate unirile istorice care au dus la formarea României Mari. La 15 octombrie 1922, la Catedrala Încoronării din Alba Iulia, regele Ferdinand I și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari – un act simbolic ce a consacrat unitatea statului român.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a decis să își anuleze întâlnirea planificată cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, ca reacție directă la vizita acestuia la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Anunțul a fost făcut de Marcin Przydacz, șeful Biroului de Politică Internațională din cadrul Președinției Poloniei.Potrivit lui Przydacz, Nawrocki „susține constant căutarea unor soluții reale pentru oprirea războiului din Ucraina”, război declanșat de Federația Rusă. Vizita lui Orbán la Moscova și mesajele transmise în contextul întâlnirii cu Putin au determinat partea poloneză să reducă la minimum programul vizitei în Ungaria.„În legătură cu vizita premierului Viktor Orbán la Moscova și cu contextul acesteia, președintele Nawrocki a decis să își limiteze programul în Ungaria doar la summitul liderilor Grupului de la Vișegrad”, a declarat Przydacz.În cadrul reuniunii cu președinții Cehiei, Slovaciei și Ungariei, șeful statului polonez urmează să discute teme de securitate și cooperare în Europa Centrală.Vizita lui Orbán la Moscova a avut loc vineri. Premierul ungar a afirmat atunci că își dorește „livrări stabile și avantajoase de petrol și gaze” din Rusia și a sugerat că un „stat tampon” al Ucrainei ar putea garanta pacea în perioada post-conflict.

La Washington au început discuțiile dintre delegația ucraineană și reprezentanții administrației americane privind pașii necesari pentru obținerea unui „acord de pace demn”, a anunțat ministrul Apărării al Ucrainei, Rustem Umerov.Potrivit oficialului, delegația ucraineană intră în negocieri cu trei priorități clare: menținerea unui dialog constructiv; avansarea discuțiilor pe baza progreselor obținute anterior la Geneva; protejarea intereselor fundamentale ale Ucrainei.Ulterior, Umerov a eliminat din rețelele sale sociale anunțul privind începerea discuțiilor cu Whitcoff și alți reprezentanți americani în SUA. Postarea a dispărut la scurt timp după publicare.Potrivit Axios, administrația americană dorește ca încă de astăzi să fie rezolvate neînțelegerile dintre Washington și Kiev pe cele două puncte esențiale ale planului de pace: aspectele teritoriale; garanțiile de securitate pentru Ucraina.Surse citate de publicație afirmă că aceste două subiecte vor domina negocierile de duminică dintre cele două delegații. Unul dintre interlocutori a declarat că „ucrainenii știu ce așteaptă SUA de la ei”, sugerând presiuni crescute pentru un acord.Conform acelorași surse, documentul agreat de americani și ucraineni urmează să fie prezentat președintelui rus Vladimir Putin marți, la Kremlin.

Despre tăcerea strategică a comunității experților și politicienilor de la ChișinăuAzi, în cele 5 raioane furate de regimul de la Moscova din corpul Republicii Moldova, numite regiunea transnistreană, au loc alegeri. Oamenii de acolo „aleg” așa-zisa administrație locală și așa-zisul Soviet Suprem.Toate funcțiile eligibile, cu excepția celei de așa-zis președinte, azi vor fi „legitimate” prin „alegeri”.Așadar, primarii, consilierii locali și deputații în Sovietul Suprem își vor lua puteri pentru următorul ciclu de 4 ani.Următorii 4 ani, în care, chipurile, noi, Republica Moldova, ne vom integra în Uniunea Europeană.Chiar și elevii de clasa a 8-a înțeleg că nu există soluție pozitivă de integrare europeană fără rezolvarea efectelor războiului Rusiei împotriva românismului din republica noastră.Noi ce facem? Tăcem strategic.Ați auzit vreo dezbatere? Vreo poziționare sau vreo luare de atitudine din partea autorităților ori a societății civile și a societății în civil? Eu știu că în cele 5 raioane temporar în afara controlului constituțional trăiesc peste 250 de mii de alegători, cetățeni ai Republicii Moldova. Și ce folos?Acești peste 250 de mii știu că noi mergem în Uniunea Europeană? Ei știu că pot, cel puțin, boicota aceste alegeri pentru a nu valida „puterea” neconstituțională și separatistă? Clar că nu știu. Nu știu pentru că nimeni de la Chișinău nu s-a trudit să le explice cum stau lucrurile. A încercat cineva, cu propagandă masivă proeuropeană, să ajungă la mințile și inimile lor?În schimb, radioul de la Tiraspol explică zilnic ce e cu „румыно-фашистские захватчики” și „гейевропа”.Acum vă întreb: cu cine luptați politic și ideologic, dragi guvernanți și societăți în civil? Aaaa, da: cu Șor și cu războiul hibrid, și la pachet cu cetățenii care își permit să vă dea cu nasul în prostia voastră. Cum să nu, ei doar sunt putiniști.Auziți, fraților: ăștia ne duc în Uniunea Europeană. Eu zic că ei nu știu drumul.Autor: Iurie Ciocan, fost președinte al Comisiei Electorale Centrale 

Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a anunțat că UE alocă 20 de milioane de euro pentru consolidarea apărării antiaeriene a Republicii Moldova, în contextul în care două drone rusești au încălcat vineri seara, 28 noiembrie, spațiul aerian al țării. Oficialul european a condamnat ferm incidentul, calificându-l drept „inacceptabil” și periculos pentru aviația civilă.„Încălcările spațiului aerian al Moldovei de către dronele rusești sunt inacceptabile și pun în pericol traficul aerian civil. UE investește 20 de milioane de euro anul acesta în apărarea antiaeriană a Moldovei pentru a-i întări securitatea. Cerul Moldovei nu poate deveni o victimă a războiului Rusiei”, a scris Kallas pe platforma X.Cele două drone, de tip „Gherbera” potrivit autorităților ucrainene, au survolat ilegal teritoriul R. Moldova, determinând închiderea spațiului aerian pentru aproximativ o oră și zece minute. Două aeronave care se pregăteau să aterizeze au fost deviate, iar o altă cursă, gata de decolare, a fost ținută la sol până la dispariția pericolului. Autoritățile moldovene au confirmat ulterior că nu au fost depistate resturi sau obiecte care să pună în pericol populația.

Primarul Capitalei, Ion Ceban, a anunțat că lucrările de reabilitare a scuarului și a scărilor din fața Complexului Memorial „Cimitirul Eroilor” se află pe ultima sută de metri. Proiectul este implementat de Pretura sectorului Botanica, în parteneriat cu Consiliul Județean Buzău din România.Edilul a subliniat că relația cu autoritățile buzoiene este una „foarte frumoasă”, amintind că Chișinăul și Buzăul au dezvoltat împreună mai multe proiecte de infrastructură și revitalizare urbană. La evenimentul oficial de inaugurare, Primăria intenționează să invite și partenerii din România.„În pofida la toate, Primăria Chișinău are cele mai multe parteneriate în ultima perioadă cu România și așa vom continua”, a declarat Ion Ceban.Proiectul de reabilitare a Complexului Memorial „Cimitirul Eroilor” a început în iunie 2023 și include o serie amplă de intervenții: reabilitarea trotuarelor existente; amenajarea unui scuar în formă de semicerc, dotat cu bănci și coșuri de gunoi; reconstrucția scării de acces către complex, inclusiv reabilitarea balustradei; restaurarea pilonilor și a peretelui de sprijin din perimetrul scuarului; crearea locurilor de parcare de-a lungul bd. Decebal; montarea pavajului tactil pentru orientarea persoanelor cu dizabilități; instalarea iluminatului stradal; amenajarea teritoriului adiacent.Primăria precizează că lucrările se apropie de final, iar inaugurarea oficială va avea loc în perioada următoare. Autoritățile afirmă că modernizarea acestei zone simbolice contribuie la valorificarea patrimoniului istoric al Chișinăului și la îmbunătățirea infrastructurii urbane din sectorul Botanica.

Președintele Vladimir Putin a semnat bugetul federal al Federației Ruse pentru 2026, care prevede alocări record pentru sectorul militar. Potrivit datelor publicate în presa rusă și analizelor independente, Kremlinul va investi minimum 166 de miliarde de dolari în continuarea războiului împotriva Ucrainei — cel mai mare nivel al cheltuielilor de apărare de la prăbușirea URSS.Suma uriașă reprezintă aproximativ o treime din totalul cheltuielilor statului, ceea ce marchează o militarizare accentuată a economiei ruse. Creșterea bugetului armatei vine însă cu costuri sociale semnificative: fondurile suplimentare au fost obținute prin tăieri în domeniile sociale, reducerea unor programe interne de sprijin și prin majorări fiscale.Pentru finanțarea bugetului uriaș de apărare, autoritățile de la Moscova au introdus noi taxe și impozite, au scumpit serviciile comunale și au instituit diverse contribuții suplimentare, măsuri care vor afecta direct nivelul de trai al populației.Analiștii subliniază că această orientare bugetară confirmă intenția Kremlinului de a continua războiul pe termen lung, în timp ce cetățenilor ruși li se cere „să strângă cureaua” pentru a susține mașinăria militară.

Demisia lui Andrei Iermak din funcția de șef al Oficiului Președintelui Ucrainei ar putea indica o schimbare majoră în abordarea Kievului față de negocierile de pace, notează publicația americană The American Conservative, analizând rolul și poziția acestuia în echipa prezidențială.Potrivit sursei, Iermak a fost unul dintre cei mai duri negociatori ai Ucrainei, opunându-se constant concesiilor teritoriale pe care analiștii occidentali le consideră esențiale pentru un eventual acord de pace. Chiar săptămâna aceasta, el declara că președintele Volodimir Zelenski „nu va schimba niciodată pământ pentru pace”, deși propunerea SUA ar permite ca anumite teritorii — inclusiv părți din regiunea Donețk — să fie transformate într-o zonă demilitarizată.Publicația amintește că, anul trecut, Iermak a coautorat un articol în Foreign Affairs în care „victoria totală” era prezentată drept singura cale spre pace, o perspectivă pe care comentatorii o consideră „nerealistă în contextul superiorității militare a Rusiei”.„Plecarea lui Iermak crește probabilitatea unei abordări mai flexibile a Kievului”, scrie The American Conservative, care sugerează că îndepărtarea acestuia din echipa de negociere ar putea reduce diferențele dintre pozițiile Ucrainei și ale Rusiei.The Telegraph: Iermak „irita” Washingtonul de mult timpÎn același timp, The Telegraph reamintește că Iermak era considerat de multă vreme o figură problematică pentru administrația americană. Publicația scrie că acesta ar fi comis mai multe erori în relația cu Casa Albă, inclusiv recomandarea către Zelenski de a insista asupra unei întâlniri în Biroul Oval cu Donald Trump — întâlnire descrisă ulterior drept „dezastruoasă”.Ziarul britanic mai notează că: Iermak ar fi sugerat să-i fie prezentate lui Trump fotografii cu prizonieri de război ucraineni emaciați, ceea ce ar fi „compromis” atmosfera discuției. După acea întâlnire, apropiați ai lui Trump i-ar fi recomandat lui Zelenski să-l demită pe Iermak, inclusiv din cauza faptului că acesta avea nevoie de traducător în timpul discuțiilor. Stilul său „abrupt și moralizator” îl transformase într-un „iritant bipartizan”, obosind atât republicanii, cât și democrații din Washington.Potrivit unor versiuni vehiculate în presa ucraineană, demisia lui Iermak ar fi legată de refuzul administrației Zelenski — și al lui Iermak personal — de a accepta punctele esențiale ale planului de pace propus de Donald Trump, care ar include retragera trupelor ucrainene din întreaga regiune Donețk.Prin pierderea funcției de șef al Oficiului Președintelui, Iermak își pierde și poziția de șef al delegației ucrainene în negocierile cu SUA, care vor fi reluate mâine la Miami — deja fără el la masă.

Rusia a lansat în noaptea și dimineața zilei de astăzi unul dintre cele mai masive atacuri asupra Ucrainei din ultima perioadă, folosind aproximativ 36 de rachete și aproape 600 de drone, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski.„Principalele ținte ale atacului au fost infrastructura energetică și obiectivele civile. Sunt multe distrugeri și incendii în blocuri de locuit. În acest moment, sunt cunoscute zeci de răniți și trei persoane decedate”, a transmis Zelenski, comentând consecințele loviturilor rusești.Președintele Ucrainei a subliniat că țara are nevoie urgentă de un număr suficient de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană, necesare pentru a proteja populația și infrastructura critică.Zelenski a îndemnat și țările europene să ia decizii privind utilizarea activelor rusești înghețate, în contextul în care Moscova continuă atacurile cu drone și rachete. „Este timpul ca Europa să ia o decizie privind activele înghețate, dacă Rusia nu vrea să renunțe la loviturile cu drone și rachete. Și trebuie discutat cu toți partenerii despre pașii necesari pentru a încheia acest război”, a adăugat liderul de la Kiev.Cea mai afectată zonă a fost capitala Ucrainei și împrejurimile sale. La Kiev, autoritățile confirmă doi morți și aproape 30 de răniți, în urma loviturilor care au avariat grav mai multe blocuri de locuit și au provocat incendii puternice. Partea vestică a orașului a rămas fără energie electrică.În regiunea Kiev, atacurile au lovit mai multe localități, inclusiv șase blocuri din raionul Brovarî, unde au fost raportate două persoane rănite.Ministerul Energiei al Ucrainei informează că aproximativ 500.000 de consumatori din Kiev și 100.000 din regiunea Kiev au rămas fără energie electrică din cauza loviturilor masive asupra infrastructurii energetice.Autoritățile continuă lucrările de intervenție, iar bilanțul victimelor ar putea crește pe măsură ce situația este evaluată în zonele afectate.

Spațiul aerian al Republicii Moldova ar fi fost închis temporar în această seară, după ce mai multe surse din aviație au semnalat prezența unor drone care s-ar fi apropiat de teritoriul țării. Deocamdată, Autoritatea Aeronautică Civilă și MoldATSA nu au confirmat oficial incidentul, însă datele de pe platformele de monitorizare a zborurilor par să susțină aceste informații.Potrivit surselor, toate aeronavele care urmau să aterizeze la Chișinău au fost redirecționate sau menținute în așteptare în spațiul aerian al României. Mai multe canale de Telegram din Ucraina au transmis, la rândul lor, că drone s-ar fi deplasat în direcția Republicii Moldova, alimentând suspiciunile privind activarea procedurilor de alertă aeriană.Ulterior, alarma aeriană a fost ridicată, iar spațiul aerian al Republicii Moldova a fost redeschis pentru trafic.Liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, a confirmat într-o postare publică închiderea temporară a spațiului aerian:„Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis temporar. Acum e redeschis. Două drone rusești au survolat din nou cerul nostru, una tocmai zburând deasupra raionului Florești. Patru avioane de la Barcelona, Roma, Verona și Paris care veneau spre Chișinău au fost ținute în spațiul aerian al României, până când dronele au părăsit Republica Moldova.”

Poliția de Frontieră a confirmat oficial, printr-un comunicat emis în această seară, că două drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova în regiunea de nord a țării. Informațiile au fost transmise inițial de Serviciul Operațiuni Aeriene al Ministerului Apărării.Potrivit datelor oficiale, cele două drone au pătruns în spațiul aerian național pe direcția Stanislavka (regiunea Odesa, Ucraina) – Vărăncău (regiunea din stânga Nistrului), fiind nedetectabile pe radar. Ulterior, autoritățile de frontieră ucrainene au informat partea moldoveană că dronele au fost observate și pe traseul Velikaia Kosnița (Ucraina) – Ruslanovca (raionul Soroca), traversând frontiera de stat „dintr-o parte în alta”.Ca urmare a incidentului, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis temporar, fiind redeschis ulterior cu excepția regiunii de Nord, unde situația rămâne sub monitorizare.Poliția de Frontieră anunță că, în baza informațiilor primite, au fost inițiate procedurile prevăzute de legislația în vigoare. Zona pe unde ar fi trecut dronele este în prezent verificată de echipe specializate, însă până la această oră nu au fost identificate obiecte sau resturi care să prezinte riscuri pentru populație.Autoritățile continuă să monitorizeze situația, iar noi informații urmează să fie făcute publice pe măsură ce ancheta avansează.

Premierul Alexandru Munteanu a depus declarația de avere pentru anul 2024, iar documentul relevă active financiare și proprietăți considerabile atât în Republica Moldova, cât și în străinătate.Potrivit declarației, Munteanu deține: 93.000 de euro în conturi bancare deschise în România, Italia și Republica Moldova; Peste 1 milion USD investiți în titluri de stat americane, portofolii Robinhood și un fond de pensii din SUA; 131.000 grivne ucrainene; 2.700 lei românești; 21.000 lei moldovenești.Premierul declară trei bunuri imobile: Un apartament obținut prin donație; Un apartament achiziționat în 2023, în valoare de 677.000 de euro; O casă de locuit în Ucraina.Munteanu figurează și ca fondator sau coproprietar în mai multe companii: 100% din 4i Capital Partners LLC (SUA); 16% din Venbest Security Services (Ucraina); 21,86% din JSC VGP Ruta Ukraine.Declarația integrală  aici. 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat vineri seara, într-un mesaj video, că șeful Oficiului Președintelui, Andrii Iermak, și-a depus demisia, în contextul unei ample investigații anticorupție care vizează sectorul energetic și mai multe persoane influente din cercurile politice de la Kiev.„Vreau ca nimeni să nu aibă întrebări față de Ucraina. De aceea, astăzi luăm următoarele decizii interne. Primul pas – va avea loc o resetare a Oficiului Președintelui. Șeful Oficiului, Andrii Iermak, a depus cererea de demisie”, a declarat Zelenski.Liderul ucrainean i-a mulțumit lui Iermak pentru modul în care a reprezentat poziția Ucrainei în negocierile internaționale:Zelenski a anunțat că noul șef al Oficiului Prezidențial va fi selectat după consultări, care vor avea loc sâmbătă. Președintele a insistat că statul are nevoie de „forță internă”, în condițiile războiului și ale presiunilor diplomatice.„Pentru a avea această forță internă, nu trebuie să existe motive de distragere de la apărarea Ucrainei”, a subliniat el.În paralel cu anunțul demisiei lui Iermak, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Anticorupție (SAP) au confirmat că, în ultimele 15 luni, au desfășurat o investigație extinsă privind o schemă de corupție de proporții în sectorul energetic, operațiune denumită „Midas”.Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi influențat decizii strategice în cadrul companiei de stat Energoatom, prin intermediul unor oficiali, politicieni și oameni de afaceri.În schemă apar nume sonore: Timur Mindici, om de afaceri, cunoscut sub aliasul „Carlson”; Herman Halușcenko, ministrul Justiției și fost ministru al Energiei, poreclit „Profesorul”; Dmitro Basov, director executiv pentru securitate la Energoatom („Tenor”); alte persoane influente, inclusiv foști oficiali guvernamentali.Directorul NABU, Semen Krivonos, a anunțat că urmează „noi dezvăluiri importante” în dosarul „Midas”, semn că investigațiile vor continua la nivel înalt.Deși numele lui Andrii Iermak nu este menționat în dosar, demisia sa vine la scurt timp după ce anchetatorii au efectuat percheziții la locuința acestuia, fapt care a atras o puternică atenție internațională și apeluri la clarificarea situației din interiorul administrației prezidențiale.Iermak, considerat cel mai influent colaborator al lui Zelenski încă de la începutul invaziei ruse, a fost și principalul negociator al Kievului în discuțiile cu SUA privind formula de pace.

Perchezițiile desfășurate de agențiile anticorupție ucrainene la domiciliul lui Andrei Iermak, șeful cancelariei președintelui Volodimir Zelenski, au ajuns rapid în atenția presei internaționale, care analizează posibilele consecințe politice și diplomatice ale acestui episod.Potrivit The Guardian, acțiunile procurorilor ar putea avea „consecințe enorme pentru Ucraina” și chiar pentru negocierile de pace, având în vedere rolul central al lui Iermak în dialogul dintre Kiev și partenerii occidentali. Unii oficiali străini apreciau accesul direct pe care acesta îl oferea către Zelenski, în timp ce alții îl considerau un interlocutor „incomod”. Jurnaliștii notează că Zelenski s-a opus mereu demiterii lui Iermak, iar relația strânsă dintre cei doi face dificil de imaginat o astfel de decizie.În același timp, Reuters scrie că o eventuală plecare a șefului administrației prezidențiale ar putea fi interpretată în două moduri: fie ca un angajament ferm al lui Zelenski de a „face ordine”, fie ca un semnal că acuzațiile de corupție se apropie periculos de cercul apropiat președintelui. Agenția subliniază că scandalul izbucnește într-un moment extrem de sensibil, în care Washingtonul pune presiune pe Kiev să accepte propunerile privind negocierile de pace.Reacții din UE: „Instituțiile anticorupție funcționează”Comisia Europeană a reacționat pozitiv la efectuarea perchezițiilor. Potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt Paula Pinho, citate de Le Monde, acțiunea demonstrează că agențiile anticorupție ale Ucrainei „își fac treaba”. În aceeași notă, reprezentantul CE Guillaume Mercier a remarcat că ancheta arată că instituțiile specializate „există și au autoritatea să acționeze”.Bruxelles-ul a subliniat în repetate rânduri că lupta împotriva corupției rămâne o condiție esențială în procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.Varșovia: „Veste proastă pentru parcursul european al Ucrainei”În Polonia, presa și oficialii au primit cu îngrijorare vestea perchezițiilor. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, citat de wPolityce, a declarat că situația „nu este o veste bună” pentru securitatea regională și pentru perspectiva integrării Ucrainei în UE.„Aderarea în Uniunea Europeană este imposibilă fără transparență, inclusiv în politica anticorupție”, a subliniat ministrul, exprimând totodată speranța că efortul militar „eroic” al Ucrainei nu va fi umbrit de scandaluri exploatate de forțe ostile Kievului.Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) a confirmat oficial efectuarea perchezițiilor, precizând că acestea sunt autorizate în cadrul unei anchete în curs. În paralel, procurorii anticorupție din cadrul SAP participă la acțiunile procedurale.Deși mai multe persoane din anturajul lui Zelenski sunt vizate în investigații, nici președintele, nici Andrei Iermak nu sunt acuzați oficial de vreo infracțiune.Iermak, 54 de ani, a confirmat pe rețelele sociale că anchetatorii „au acces deplin” în locuința sa, fiind asistat de avocați.

Judecătoria Chișinău a dispus arestarea pentru 30 de zile a organizatorului contrabandei cu armament descoperit în camionul oprit la vama Leușeni-Albița în noaptea de 20 noiembrie. Decizia a fost luată la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), anunță instituția.Bărbatul de 52 de ani, administrator al unei companii, este considerat principalul organizator al schemei și va fi cercetat în continuare în custodia statului, pentru a preveni eschivarea acestuia și pentru a asigura obiectivitatea investigațiilor.PCCOCS precizează că alte trei persoane rămân în arest preventiv și sunt investigate în același dosar: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii; conducătorul companiei de transport; brokerul.În ceea ce privește șoferul camionului — cetățean al Republicii Moldova — acesta a fost reținut de autoritățile din România, care au ridicat și marfa transportată ilegal.Camionul, încărcat cu armament, a fost oprit în jurul orei 01:30, în noaptea de 20 noiembrie, la punctul de trecere Albița. Șoferul declarase că transporta „elemente metalice” destinate Israelului, iar vehiculul fusese sigilat.Potrivit Procuraturii Generale, armele au ajuns în Republica Moldova prin contrabandă repetată, fiind introduse de un „cărăuș” care intra periodic în țară cu un camion marfar din Ucraina.Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, a declarat anterior că armamentul este de origine rusească și ar reprezenta „trofee de război” capturate pe teritoriul Ucrainei.PCCOCS subliniază că investigațiile penale continuă, iar toate persoanele implicate beneficiază de prezumția nevinovăției, conform legii.

Spitalul Municipal „Sfânta Treime” se pregătește să inaugureze unul dintre cele mai mari și moderne blocuri operatorii din Republica Moldova. Potrivit primarului Ion Ceban, noul bloc operator centralizat dispune de 15 săli de operație, construite conform standardelor internaționale, care pot funcționa simultan. Acestea sunt completate de o zonă de terapie intensivă și de spații special amenajate pentru pregătirea personalului medical.Blocul este dotat cu un sistem avansat de ventilare și beneficiază de trei surse autonome de energie, fapt ce garantează continuitatea intervențiilor și siguranța pacienților în orice situație. Tot aici au fost amenajate boxe pentru colectarea și dezinfectarea instrumentarului medical, precum și spații auxiliare pentru medici și asistente. O noutate este și sala dedicată serviciilor de telemedicină, care va permite consultații și intervenții la distanță prin videoconferință.Proiectul reprezintă una dintre cele mai mari investiții medicale realizate în capitală în ultimii ani. Reconstrucția capitală a blocului operator — cu 15 săli și un compartiment de terapie intensivă postanestezică — a fost finanțată integral din sursele proprii ale spitalului, în baza unui model de autogestiune financiară eficientă. Costul total al lucrărilor de infrastructură se ridică la 43,6 milioane de lei.În prezent, blocul operator este în proces de dotare cu utilaj medical, iar odată cu deschiderea sa vor fi inaugurate și trei secții noi: chirurgie vasculară, neurochirurgie și cardiochirurgie.Primăria Chișinău, Administrația Centrală și conducerea instituției medicale au colaborat pe tot parcursul proiectului, în timp ce spitalul și-a continuat activitatea în cele opt săli operatorii descentralizate, fără întreruperi ale intervențiilor.Spitalul „Sfânta Treime” este unul dintre cele mai mari din țară, cu 636 de paturi în regim normal și cu o capacitate extinsă la 1.200 de paturi în perioada pandemiei. Instituția înregistrează anual peste 80.000 de adresări, dintre care 32.000 de pacienți sunt spitalizați. Numărul intervențiilor chirurgicale efectuate aici a crescut la 22.000 pe an, față de 8.000 anterior.În ultimii ani, spitalul trece printr-un amplu proces de modernizare: eficientizare energetică, reparații capitale, reabilitarea secțiilor și dotarea cu echipamente medicale performante. A fost instalat cel mai avansat RMN 3T din țară, iar un nou computer tomograf de ultimă generație a fost pus în funcțiune.Instituția deține cel mai înalt calificativ acordat de Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate, confirmând standarde înalte de calitate și siguranță.

Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat vineri că își depune demisia din funcție, în urma controverselor legate de parcursul său academic. Decizia vine după ce presa din România a dezvăluit că într-un CV mai vechi oficialul ar fi indicat studii care nu corespund realității.„Mi-am depus astăzi demisia din funcţia de ministru al Apărării Naţionale. (…) Fac acest gest cu asumare și respect față de Armata Română”, a scris Moșteanu pe Facebook, precizând că decizia a fost discutată cu președintele Nicușor Dan, premierul României și conducerea partidului USR.Fostul ministru afirmă că România și Europa se află într-un context de securitate delicat, „sub asaltul Rusiei”, iar Armata Română are nevoie de stabilitate și claritate în conducere.„Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, a precizat el.Moșteanu susține că în cele cinci luni de mandat a lucrat pentru „o Armată bine dotată, mai bine motivată și mai bine înzestrată”, că a întărit relațiile cu partenerii externi și a accelerat programele de modernizare.Controversa a pornit după ce publicația „Libertatea” a relatat că într-un CV oficial din perioada în care Moșteanu activa la Ministerul Transporturilor apărea mențiunea că ar fi absolvit Universitatea Athenaeum din București — instituție care, potrivit sursei citate, neagă că l-ar fi avut vreodată ca student.Pentru a răspunde criticilor, Moșteanu și-a publicat joi diploma de licență obținută în 2015 la Universitatea Bioterra, Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic. El a admis existența unei „greșeli jenante” în acel CV:„Într-un CV făcut în 2016 în viteză, pe un model de pe net, a rămas o greșeală care recunosc că mă jenează. (…) Pentru asta îmi cer scuze.”Moșteanu spune că a început prima facultate în 1992, la Automatică, dar a renunțat în anul doi pentru a munci. Ulterior, a urmat alte studii universitare, însă a finalizat licența abia în 2015.El susține că în cariera profesională din mediul privat și antreprenorial nu a avut nevoie de diplomă, însă a continuat să învețe „în fiecare zi”.

Președintele Fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat situația actuală a salariilor din sectorul public și a condițiilor de muncă ale inspectorilor de stat. Deputatul a ținut un discurs de la tribuna paramentului la această temă în cadrul dezbaterilor pe marginea proiectul de l modificare a Legii privind Inspectoratul de Stat al Muncii și Legii privind controlul de stat. „Nu poți cere rezultate de la oameni plătiți cu 9–10 mii de lei și, în același timp, să le mărești atribuțiile. Problema salariilor la negru nu se rezolvă cu grabă și bifări pentru partenerii externi, dar cu o adevărată revoluție fiscală și prin dialog cu cei din economia reală”, a declarat Renato Usatîi.În discursul său, politicianul a făcut referire la inspecțiile muncii și la necesitatea ca inspectorii să aibă atât atribuții clare, cât și resurse adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile. „Astăzi, dacă salariile ar fi fost 25.000–30.000 de lei pentru inspectori, aș fi avut încredere că vor face treaba corect. Așa însă, e greu să ceri responsabilitate și rezultate când oamenii sunt plătiți prea puțin”, a punctat Usatîi.Liderul Partidului Nostru a mai amintit experiența personală ca primar al municipiului Bălți, unde a constatat că reformele, deși benefice pentru cetățeni, erau adesea greu de implementat din cauza resurselor financiare limitate și a birocrației. „Trebuie să creăm condiții pentru oameni și să asigurăm că cei care apără drepturile muncitorilor pot face asta cu demnitate și fără constrângeri financiare”, a concluzionat Usatîi.Liderul Partidului Nostru a criticat, de asemenea, discrepanțele între angajați și unii oameni de afaceri, remarcând că în timp ce unii patroni circulă cu mașini de lux, muncitorii primesc salarii mici și nu beneficiază de condiții decente de muncă: „Mă doare când văd patroni cu S-Class, iar oamenii care le fac banii merg la lucru cu încălțăminte ruptă, fără echipament și fără respect!”, a spus Renato Usatîi. „Eu sunt pentru reforme, poate și mult mai dure decât ce își propun astăzi autoritățile, dar pentru ca acestea să dea rezultat, oamenii trebuie să fie plătiți corect și să aibă sprijin real în activitatea lor”, a subliniat el.Președintele Fracțiunii Partidului Nostru a subliniat că, până la adoptarea proiectului în a doua lectură, trebuie să fie realizate consultări temeinice cu participarea tuturor actorilor vizați, inclusiv a patronatelor. „Să reluăm dialogul și să rezolvăm rapid ce e de rezolvat, astfel încât să putem vota această lege până la sfârșitul anului și să demonstrăm partenerilor de dezvoltare că suntem eficienți. Până la lectura a doua, dacă vom consulta proiectul temeinic, cred că vom avea susținerea tuturor deputaților”, a încheiat Renato Usatîi.

Fostul premier Vlad Filat lansează critici dure la adresa autorităților în legătură cu modul în care Republica Moldova a achiziționat gaze în ultimii doi ani și acuză lipsa de transparență a ANRE privind prețul actual de import. Într-o postare publicată astăzi, Filat afirmă că Moldova a plătit între 25% și 90% mai mult decât statele din Uniunea Europeană, ceea ce ar fi generat pierderi directe de 317 milioane de dolari pentru consumatori și economie. Potrivit acestuia, diferențele față de prețul mediu european nu au fost accidentale, ci „consecvente”, iar nota finală a fost achitată de cetățeni și de mediul de afaceri. Filat susține că, pentru prima dată de la înființarea ANRE, instituția ar fi „închis complet” accesul public la date privind prețul mediu de achiziție a gazelor naturale — informație care anterior era publică. În timp ce prețul mediu de achiziție în UE ar fi scăzut cu 25%, ajungând la 382 USD pentru 1.000 m³, în Moldova nu se cunoaște nici sursa gazelor, nici cantitatea, nici prețul de import. „Unicul indicator indirect”, spune Filat, rămâne prețul mediu de furnizare, care în trimestrul III al anului 2025 este cu 32% mai mare decât în perioada similară a anului trecut. În postare, fostul premier atrage atenția și asupra creșterii semnificative a tarifului pentru consumatorii casnici:  • anul trecut: 13,13 lei/m³,  • în prezent: 16,75 lei/m³. Filat afirmă că majorările se resimt în întreaga economie și contribuie la „recesiuni repetate, falimente, scădere industrială, sărăcirea populației și cea mai mare depopulare din istoria țării”. În final, fostul premier califică situația drept „sabotaj economic asupra unei țări deja fragile” și întreabă retoric: „Până când, Moldova?” Deocamdată, autoritățile nu au comentat acuzațiile formulate de Vlad Filat privind politicile de achiziție a gazelor și decizia ANRE de a nu publica prețul mediu de import.

Astăzi, 28 noiembrie, creștinii ortodocși de stil vechi au intrat în Postul Crăciunului, o perioadă de pregătire spirituală care durează 40 de zile și se încheie pe 7 ianuarie, când este sărbătorită Nașterea Domnului.Pe durata postului, credincioșii sunt îndemnați să adopte o alimentație fără carne, lapte și ouă, respectând tradițiile bisericești. Consumul de pește este permis în zilele de sâmbătă și duminică, precum și la unele sărbători religioase importante din această perioadă.Această perioadă este văzută nu doar ca o perioadă de restricții alimentare, ci și ca un timp al rugăciunii, al faptelor bune și al introspecției. Preoții îi îndeamnă pe credincioși să participe la slujbe, să se roage și să ofere sprijin celor aflați în nevoie.Postul Crăciunului este considerat o oportunitate de curățare sufletească și de apropiere de valorile creștine, pregătind credincioșii pentru bucuria sărbătorii Nașterii Domnului.

NABU și Procuratura Specializată Anticorupție (SAP) au efectuat în această dimineață percheziții la șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, Andrii Ermak, în zona cartierului guvernamental din Kiev. Informația a fost confirmată oficial de NABU. „NABU și SAP desfășoară acțiuni de urmărire penală (percheziții) la conducătorul Oficiului Președintelui Ucrainei. Acțiunile sunt autorizate și au loc în cadrul unei investigații în curs”, se arată în comunicatul instituției. Mai multe detalii vor fi comunicate ulterior, au precizat reprezentanții biroului anticorupție. Potrivit jurnalistilor publicației „Ukrainska Pravda”, aproximativ 10 angajați ai NABU și SAP au fost surprinși intrând în cartierul guvernamental chiar înainte de începerea perchezițiilor. Agenția de presă UNIAN a solicitat instituțiilor anticorupție comentarii oficiale privind operațiunea, însă acestea nu au fost oferite până la această oră. În prezent, nu este cunoscut dosarul în cadrul căruia este vizat Andrii Ermak, iar autoritățile nu au informat dacă perchezițiile au legătură cu investigațiile recente privind corupția la nivel înalt. Operațiunea are loc pe fundalul unui scandal major, după ce detectivii NABU l-au identificat pe omul de afaceri Timur Mindici drept suspect în crearea unei organizații criminale, spălarea banilor proveniți din scheme ilegale și exercitarea unei influențe nejustificate asupra fostului ministru al Apărării, Rustem Umerov. Subiectul investigațiilor anticorupție a fost discutat și la ședința fracțiunii „Slujitorul Poporului”, la 20 noiembrie, la care a participat și președintele Volodimir Zelenski. Potrivit surselor, la întrebarea privind o posibilă demisie a șefului administrației prezidențiale, Zelenski ar fi răspuns că „studiază situația, se gândește”. Andrii Ermak a fost prezent la ședință.

Procurorii PCCOCS, împreună cu ofițerii de poliție și angajații trupelor speciale „Fulger”, desfășoară astăzi peste 20 de percheziții pe teritoriul Republicii Moldova, în cadrul investigațiilor din cauza penală „Tux”. Descinderile au loc la domiciliile și în automobilele persoanelor vizate în dosar, iar rezultatele vor fi coraportate la probatoriul acumulat până în prezent, anunță procurorii.Potrivit PCCOCS, ancheta penală continuă cu noi acțiuni procesuale, în timp ce persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției.Perchezițiile au loc la doar câteva zile după audierile din Parlament privind schema de criptomonedă TUX, considerate una dintre cele mai mari escrocherii financiare din ultimii ani.Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a confirmat în cadrul audierilor că printre organizatorii schemei s-ar regăsi foști angajați ai Ministerului Afacerilor Interne și ai altor instituții de stat. El a precizat că IGP a inițiat o anchetă încă din luna august, în baza articolelor privind „practicarea ilegală a activității de întreprinzător” și „spălarea de bani”.Totuși, investigarea este anevoioasă, întrucât o parte din operațiunile schemei s-a desfășurat în afara țării, fiind necesară cooperarea cu autorități străine prin comisii rogatorii.La audieri au mai fost prezenți sau au transmis note oficiale reprezentanți ai INI, Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și PCCOCS. Nicio instituție nu a putut stabili, deocamdată, amploarea reală a escrocheriei.Presa a relatat anterior că prăbușirea platformei de investiții TUX ar fi afectat circa 50 de mii de cetățeni, atrași de promisiuni de profit rapid. Pe 7 octombrie, utilizatorii au primit un mesaj prin care li se cerea o plată suplimentară de 100 de dolari pentru a-și accesa conturile, însă după efectuarea transferului accesul le-a fost blocat definitiv.Cifra uriașă nu a fost confirmată oficial: CNPF a primit doar cinci sesizări, iar IGP – 13. Cernăuțeanu crede că mulți păgubiți evită să depună plângeri, temându-se că ar putea recunoaște indirect implicarea într-o activitate nereglementată. În cazul funcționarilor publici, aceștia ar fi fost obligați să declare eventuale câștiguri, a precizat el.PCCOCS a informat deputații că, deși nu a primit sesizări din partea victimelor, investigația a fost pornită din oficiu.Deputații din opoziție au acuzat instituțiile statului că nu au intervenit la timp pentru stoparea schemei TUX.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că planul de pace propus de Donald Trump pentru Ucraina, format inițial din 28 de puncte, a fost împărțit în patru componente în urma discuțiilor dintre delegațiile Ucrainei și SUA la Geneva. Potrivit lui Putin, Moscova a primit acest document și îl consideră o posibilă bază pentru negocieri.„După discuțiile de la Geneva dintre Ucraina și Statele Unite, ei au decis între ei că toate cele 28 de puncte trebuie împărțite în patru părți. Toate acestea ne-au fost transmise. În general, suntem de acord că planul Trump poate constitui fundamentul unor viitoare acorduri”, a spus liderul de la Kremlin.Putin a afirmat că, deocamdată, nu există un proiect complet al unui acord de pace, ci doar „un set de întrebări propuse pentru discuții”. Totodată, el a precizat că americanii „țin cont în anumite aspecte” de poziția Rusiei, subliniind necesitatea negocierilor punct cu punct.Președintele rus a confirmat că o delegație din SUA este așteptată săptămâna viitoare la Moscova, în contextul discuțiilor privind posibilele formule de pace.Putin a mai declarat că Rusia este gata să semneze un document prin care să confirme oficial că nu are „planuri agresive” față de Europa — un punct care figurează în propunerile lui Trump. El a respins din nou ideea unui ipotetic atac asupra statelor europene, numindu-i pe cei care promovează astfel de scenarii „șarlatani”.În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Putin a reiterat cererea ca armata ucraineană să se retragă din „teritoriile ocupate”. „Dacă vor pleca, noi vom opri ostilitățile. Dacă nu, le vom atinge obiectivele pe cale militară”, a declarat el.Planul lui Trump prevede, printre altele, retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk — o propunere considerată inacceptabilă de autoritățile de la Kiev.Putin a afirmat că, în prezent, nu este posibilă semnarea unui acord cu Ucraina „din punct de vedere juridic”, motivând că Rusia are nevoie de recunoaștere internațională pentru teritoriile ocupate. „Trebuie ca deciziile noastre să fie recunoscute de actorii internaționali majori. Avem nevoie de recunoaștere, dar nu de la Ucraina acum”, a spus președintele rus.El a insistat că Ucraina ar trebui să organizeze un referendum pe tema frontierelor, o idee respinsă anterior de Kiev.În ciuda pozițiilor dure, Putin a spus că în viitor „este posibilă o înțelegere cu Ucraina”, adăugând că „există destui oameni sănătoși în această țară care vor relații normale cu Rusia”.Declarația a fost imediat comentată de canale apropiate administrației Zelenski, care au scris că „Putin a început castingul pentru a cincea coloană”.Autoritățile ucrainene nu au reacționat oficial deocamdată.

Regiunea transnistreană dispune în prezent de aproximativ 54–56 de milioane de metri cubi de gaze, un volum suficient pentru aproape două săptămâni, raportat la consumul actual. Declarația a fost făcută de ministrul energiei, Dorin Junghietu, într-un interviu pentru IPN, în care oficialul a subliniat că mecanismul actual de furnizare a gazelor către stânga Nistrului rămâne funcțional.Junghietu a precizat că, în eventualitatea unei întreruperi, Guvernul poate activa mecanismul de sprijin în valoare de 60 de milioane de euro, creat pentru a preveni situații critice și susținut financiar de Uniunea Europeană. Deși administrația de la Tiraspol a refuzat inițial această asistență, autoritățile de la Chișinău afirmă că prioritatea rămâne protejarea cetățenilor Republicii Moldova din regiune și evitarea unei noi crize umanitare.Potrivit ministrului, cea mai mare parte a gazelor este utilizată pentru producerea energiei electrice. Centrala din regiune consumă zilnic în jur de 3 milioane de metri cubi de gaze, generând între 150 și 160 MW, uneori chiar până la 180 MW. Acest volum acoperă necesarul intern, completat de cei 34–35 MW produși de centrala hidroelectrică.Junghietu a menționat că Guvernul nu cunoaște prețul gazelor practicat în regiune, întrucât aceste date țin de contracte comerciale interne care nu sunt comunicate autorităților constituționale.Ministrul a reamintit, de asemenea, că ANRE a desemnat în toamnă Moldovagaz drept entitate responsabilă pentru furnizarea gazelor către Tiraspoltransgaz, în conformitate cu legislația. Compania are și obligația de a procura volumele necesare pentru respectarea cerinței de stocare de 15%.

Un accident grav s-a produs în această dimineață pe traseul Ohrincea–Cruglic, în raionul Criuleni. Potrivit Poliției, un automobil de marca Volkswagen s-a izbit violent de stația de așteptare a transportului public din apropierea satului Cruglic, după care a fost cuprins de flăcări. Șoferul, un bărbat de 33 de ani din raionul Rîbnița, a fost găsit decedat. Poliția precizează că, anterior impactului, vehiculul fusese observat de un echipaj INSP în stația din localitatea Ivancea, raionul Orhei. În timpul verificărilor, agenții i-au cerut conducătorului auto actele și supunerea la testarea alcoolscopică. Bărbatul a pornit însă motorul și a plecat de la fața locului, ignorând indicațiile legale ale polițiștilor. Ulterior, pe traseul R-6–G-72, șoferul a continuat să se deplaseze cu viteză excesivă și nu a oprit nici la semnalele agenților aflați pe traseu. Pe un carosabil umed, în apropierea satului Cruglic, acesta a pierdut controlul asupra volanului și a intrat în plin în stația de așteptare. Polițiștii ajunși la fața locului i-au acordat primul ajutor până la sosirea ambulanței, însă medicii nu au mai putut decât să constate decesul. Cadavrul a fost transportat la expertiza medico-legală pentru stabilirea cauzei exacte a morții. Poliția urmează să stabilească toate circumstanțele producerii tragediei.

Parlamentul a denunțat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale. Proiectul a fost susțin în lectura a doua de 57 deputați.Acordul a fost semnat în anul 1998, la Moscova și a intrat în vigoare în iulie 2001. În baza documentului, Federația Rusă a deschis la Chișinău, în 2009, Centrul Cultural Rus. De la momentul ratificării Acordului, Republica Moldova nu a instituit un Centru cultural în Federația Rusă, în baza principiului reciprocității prevăzut de Acord.Centrul Cultural Rus se află sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept «Russkiy Mir»”.Proiectul de denunțare a fost elaborat de Ministerul Culturii la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești în februarie 2025.Autorii susțin că, în contextul actualei situații geopolitice și al riscului ridicat de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, prezentând un risc pentru securitatea informațională a Republicii Moldova. Totodată, având în vedere că țara noastră nu are un centru cultural pe teritoriul Federației Ruse, nu există un mecanism echitabil pentru promovarea informațiilor despre Republica Moldova, ceea ce subminează echilibrul și scopul inițial al Acordului.

Fostul ministru al Justiției Fadei Nagacevschi denunță o „justiție selectivă în cazul dosarului în care este vizat Vlad Plahotniuc, lucru demonstrat inclusiv de abaterile și de modul în care este examinată în instanță această cauză”. Juristul se referă, în special, la „grabă suspectă operată de unii dintre judecătorii care examinează dosarul și care sunt în proces de vetting și în așteptarea unor promovări”. Ministerul Justiției nu a comentat aceste afirmații. Anterior însă, un deputat PAS a recunoscut public faptul că ședințele pe dosarul Plahotniuc se desfășoară într-un ritm alert, scrie UNIMEDIA.Nagacevschi atrage atenția și asupra concluziilor recente ale Consiliului Europei care atenționează despre existența unor suspiciuni „cu privire la capturarea justiției”.„Este o justiție selectivă, este o justiție politică, eu sunt convins pe acest caz, inclusiv cu privire la modul de formare a completului de judecată, inclusiv cu privire la faptul că unii judecători din complet își doresc foarte mult să ajungă la Curtea Supremă de Justiție. Sunt în proceduri de vetting. Astea sunt elemente extrem de importante, mai ales în condițiile în care APCE a scris că sunt suspiciuni de la Comisia de la Veneția că factorul executiv se implică excesiv în procedura de numire a judecătorilor. Mai exact, APCE a menționat că avem suspiciuni serioase cu privire la capturarea justiției”, a declarat Fadei Nagacevschi în cadrul unei emisiuni de la postul TV GRT.„Alte eforturi ale administrației Sandu au inclus un vetting amplu al judecătorilor și procurorilor, reorganizarea instituțională a Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, precum și noi cerințe privind transparența averilor și examinarea publică a numirilor. Numeroși judecători au fost demiși sau au demisionat în anticiparea controalelor de integritate înăsprite, iar pentru cauzele cu profil înalt a fost introdus un mecanism de monitorizare externă susținut de donatori.Totuși, reforma justiției a devenit „călcâiul lui Ahile” al Moldovei. Judecătorii, grupurile de interese organizate și reprezentanți ai opoziției au lansat imediat campanii intense, juridice și mediatice, acuzând guvernul de urmăriri selective și de politizarea luptei anticorupție. Partenerii internaționali au recunoscut progresele, dar au recomandat consultări mai transparente și mai incluzive. Comisia de la Veneția a semnalat, de asemenea, îngrijorări privind concentrarea influenței executive în numirile din sistemul judiciar. Doar 40% dintre magistrați au trecut evaluarea de integritate, justiția rămâne lentă, instituțiile sunt fragile, iar administrația publică nu are suficienți oameni pentru a duce reformele până la capăt”, scrie în raportul APCE.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a anunțat că, împreună cu deputații Partidului MAN, a depus în Parlament Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea parcărilor și parcajelor auto atât în capitală, cât și la nivel național. Potrivit edilului, inițiativa prevede adoptarea unei Legi Speciale care să stabilească baza juridică necesară pentru gestionarea unitară și modernă a parcărilor din intravilanul administrat de autoritățile publice locale. Ceban afirmă că, deși Primăria Chișinău a construit și amenajat în ultimii ani mii de locuri de parcare, „nu există în prezent reglementări clare” care să definească statutul, modul de administrare, funcționare și utilizare a parcărilor publice și private. Noul proiect urmărește armonizarea cadrului legal cu bunele practici europene. Potrivit inițiatorilor, legea ar contribui la decongestionarea traficului, la restabilirea ordinii pe străzi și în curțile blocurilor, precum și la gestionarea eficientă a spațiului urban. În prezent, Chișinăul este grav suprasolicitat din punct de vedere al numărului de vehicule. Orașul a fost proiectat pentru aproximativ 90.000 de mașini, însă astăzi în capitală sunt înregistrate peste 400.000 de automobile, la care se adaugă zilnic alte sute de mașini care intră sau traversează orașul. În total, numărul vehiculelor aflate zilnic în circulație depășește jumătate de milion, subliniază Ceban. Obiectivele proiectului de lege includ:  1. Gestionarea eficientă a spațiului urban;  2. Ameliorarea fluxului rutier;  3. Promovarea transportului public și alternativ;  4. Crearea unui sistem transparent și echitabil de plată pentru parcările publice și private. Ceban a menționat că problema parcărilor îi vizează direct sau indirect pe „90% dintre deputații și funcționarii instituțiilor statului”, întrucât majoritatea locuiesc în Chișinău. În acest context, el a făcut apel către parlamentari să contrasemneze și să susțină proiectul. „Este nevoie doar de voința deputaților de a vota acest proiect de lege propus spre examinare și aprobare”, a declarat edilul.

Preşedintele României Nicuşor Dan a declarat că dronele care au intrat până acum pe teritoriul nostru sunt ”accidente”. În opinia sa, un exemplu de acţiune ostilă a Rusia este campania de dezinformare şi manipulare din ultimii 10 ani, transmite ProTV.ro. ”Toate aceste drone care din când în când intră pe teritoriul nostru sunt accidente, nu sunt… Acolo unde putem spune cu precizie că este vorba de o acţiune ostilă a Rusia este campania de dezinformare şi manipulare de 10 ani. Acolo este o certitudine”, a spus preşedintele Nicuşor Dan, despre incidentul cu drona care a intrat pe teritoriul naţional, în urmă cu o zi.”Dacă vă veţi uita la ce s-a întâmplat cu drone de-a lungul şi de-a latul Europei o să vedeţi că tipul ăsta de lucruri s-a întâmplat în multe alte locuri, pe diverse aeroporturi s-a întâmplat lucrul ăsta. Deci sunt chestiuni tehnice”, a mai spus el, potrivit News.ro. Întrebat dacă ministrul Apărării i-a oferit o explicaţie la ce s-a întâmplat marți, 25 noiembrie, cu dronele, Nicuşor Dan a răspuns: ”Bineînţeles că am avut discuţii şi cu domnul ministru şi cu Şeful statului major, pe chestiunea asta şi în linii mari, explicaţiile pe care le-am văzut de la dumnealor, în spaţiul public, sunt cele care sunt reale”.

Vicepreședintele Comisiei, Renato Usatîi, a declarat că lupta împotriva traficului și vânzării de droguri nu poate fi eficientă fără măsuri radicale și modificări reale în legislație. Potrivit acestuia, nu este suficientă majorarea pedepsei maxime, ci este necesară creșterea pedepsei minime pentru astfel de infracțiuni. Declarația a fost făcută după audierile de astăzi pe tema drogurilor, în cadrul Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică.Usatîi a propus ca sancțiunea pentru vânzarea drogurilor să pornească de la cel puțin 15 ani de închisoare, iar pentru organizatorii rețelelor de trafic să fie aplicată detenția pe viață, fără alternative de pedeapsă.Totodată, el a atras atenția asupra unor vulnerabilități existente în sistem, precum lipsa unor mecanisme eficiente de identificare a expeditorilor și destinatarilor de colete și posibilitatea procurării cartelelor telefonice preplătite fără prezentarea unui act de identitate. În acest context, fracțiunea Partidul Nostru va veni cu inițiative legislative menite să elimine aceste breșe.Renato Usatîi a subliniat necesitatea unui dialog permanent între Parlament și instituțiile responsabile — Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală și Serviciul de Informații și Securitate — precum și crearea unui grup de lucru care să acționeze constant pentru prevenirea criminalității, nu doar în urma unor incidente grave.Deputatul a mai menționat că fenomenul drogurilor afectează grav societatea, în special tinerii, și că este nevoie de acțiuni ferme pentru protejarea securității cetățenilor și a viitorului Republicii Moldova.

Armata Română va fi dotată cu 231 de sisteme antirachetă portabile Mistral, produse de compania franceză MBDA, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale. Contractul, semnat marți, 25 noiembrie, are o valoare de 625,5 milioane de euro fără TVA și include, pe lângă sistemele MANPAD, 934 de rachete Mistral, servicii de instruire, muniții de antrenament, documentație tehnică, un simulator și suport logistic. Achiziția a fost aprobată de Parlament încă din iunie 2022 și se desfășoară în cadrul inițiativei „European Joint Acquisition of Mistral System”, coordonată de Franța, la care participă și alte state europene precum Belgia, Cipru, Estonia și Ungaria. Programul face parte din cadrul mai amplu al inițiativei europene SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei), care urmărește consolidarea capacităților de apărare ale statelor membre în fața unei potențiale agresiuni ruse. Aceasta este prima achiziție majoră de armament din Franța, țară care conduce grupul de luptă al NATO dislocat în România și joacă un rol esențial în apărarea flancului estic al Alianței. Potrivit MApN, sistemele Mistral vor fi utilizate de toate cele trei categorii de forțe ale Armatei României, precum și de Forțele pentru Operații Speciale, fiind destinate întăririi apărării antiaeriene cu rază foarte scurtă de acțiune.

Un atac armat a avut loc în această seară în centrul Washingtonului, în apropiere de stația de metrou Farragut West, la aproximativ un kilometru și jumătate de Casa Albă. Țintele atacatorului au fost doi membri ai Gărzii Naționale a SUA, care, potrivit autorităților, au murit ulterior din cauza rănilor suferite.Poliția a anunțat că suspectul a fost neutralizat pe loc, iar ulterior, conform Fox News, acesta a fost reținut.Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat dur la incident, declarând că „animalul care i-a atacat pe cei doi membri ai Gărzii Naționale va plăti un preț foarte mare”.Secretarul Departamentului pentru Securitate Internă a cerut americanilor să se roage pentru familiile celor doi militari, în timp ce ancheta pentru stabilirea circumstanțelor atacului este în desfășurare.

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău a început să procure kerosen de la mai mulți furnizori petroliști din România, după sancționarea companiei Lukoil, a anunțat ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Măsura a fost luată pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu combustibil pentru aviație, în condițiile în care Lukoil Moldova era până recent singurul furnizor.Decizia vine după ce autoritățile au preluat temporar gestionarea terminalului petrolier al aeroportului, în baza unui contract de comodat cu Lukoil, în contextul sancțiunilor impuse de Statele Unite companiei rusești pe fondul războiului din Ucraina. Evaluarea infrastructurii este aproape finalizată, iar aeroportul gestionează deja întreg procesul de alimentare a aeronavelor.„Negocierile continuă pentru finalizarea tranzacției, iar kerosenul este achiziționat de la producători din România”, a precizat ministrul Energiei.La începutul săptămânii, directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, a anunțat că Lukoil Moldova a fost obligată să vândă infrastructura de depozitare și distribuție a kerosenului de la aeroport, ca urmare a unei decizii a Consiliului pentru aprobarea investițiilor strategice. Acesta a dat asigurări că riscul ca aeroportul să rămână fără combustibil a fost complet înlăturat și că aerogara operează la capacitate maximă.Întrebat cine se ocupă în prezent de importul de carburant, ministrul Junghietu a răspuns: „Aeroportul aduce. Aeroportul aduce kerosen de la companii producătoare din România.”De săptămâna trecută, Aeroportul Chișinău alimentează avioanele din propriile surse, după ce stocurile furnizate de Lukoil au fost epuizate pe 22 noiembrie. Au fost deja stabilite noile tarife pentru combustibil, iar contractele cu operatorii aerieni sunt în faza finală de pregătire.Preluarea temporară a administrării terminalului petrolier a fost decisă de autorități în urma sancțiunilor internaționale aplicate Lukoil, intrate în vigoare pe 21 noiembrie. Scopul măsurii este prevenirea oricărui risc de întrerupere a alimentării aeronavelor care operează pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Activistul civic Vlad Bilețchi a reacționat dur la gestul Ministerului Afacerilor Externe, care l-a întâmpinat pe ambasadorul rus Oleg Ozerov, la ieșirea din instituție, cu drona rusească prăbușită pe teritoriul Republicii Moldova. Într-o postare pe rețelele sociale, Bilețchi a calificat momentul drept „un show ieftin”, menit să creeze imagini spectaculoase în presă, în locul unor acțiuni reale de consolidare a securității.„În loc de acțiuni concrete de protecție aeriană și siguranță națională, ei ne livrează imagini frumoase în presa controlată politic spre deliciul mulțimii turmentate. Propagandă cu aplaudaci plătiți”, a scris acesta.Activistul avertizează că un astfel de „spectacol” nu rezolvă vulnerabilitățile existente și nu descurajează riscurile reale la adresa Republicii Moldova.„Doar că rușii pot răspunde cu o dronă pe bune, una reală și cu explozibil, țintită într-o clădire guvernamentală sau bloc de locuit plin de oameni. Doamne ferește!”, afirmă Bilețchi, criticând incapacitatea autorităților de a preveni amenințările aeriene.El acuză guvernarea că răspunde situațiilor de securitate cu gesturi simbolice și cu promovarea unor imagini „curajoase” în presă:„Ce va face guvernarea noastră ‘curajoasă’, care cică ‘ne protejează’? Iarăși va publica fotografii ‘curajoase’ în presa ‘liberă’ – controlată politic”, a spus activistul.Bilețchi subliniază că diferența dintre „politruci și oameni politici” constă în capacitatea de a întreprinde acțiuni concrete, nu în gesturi de PR. El insistă pe soluții reale pentru securitatea Republicii Moldova, precum consolidarea apărării antiaeriene și orientarea strategică către structuri de securitate internațională.„Vorbe goale și propagandă în loc de acțiuni concrete pentru a securiza spațiul aerian și a garanta securitatea națională: NATO, Unirea sau măcar niște rachete sol-aer”, a punctat acesta.Declarațiile vin în contextul în care, pe 25 noiembrie, șase drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, una dintre ele prăbușindu-se în raionul Florești. Autoritățile au condamnat incidentul și au înmânat o notă de protest ambasadorului Federației Ruse.

Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului a organizat astăzi, 26 noiembrie 2025, o serie de audieri privind trei subiecte majore: creșterea consumului și traficului de droguri în Republica Moldova, tragedia de la Hotelul Național, soldată cu moartea unei adolescente, și cazul camionului cu muniții militare depistat la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița.La discuții au participat reprezentanți ai MAI, Inspectoratului General de Poliție, Serviciului de Informații și Securitate, Procuraturii Generale și ai altor instituții, care au prezentat informații actualizate legate de cele trei dosare.Recomandări în cazul Hotelului NaționalÎn privința incidentului de la Hotelul Național, membrii Comisiei au recomandat Poliției intensificarea raziilor în perimetrul clădirii, iar Primăriei Chișinău să asigure îngrădirea imobilului. Deputații consideră necesar ca proprietarii să fie obligați să instaleze garduri la clădirile abandonate sau aflate în renovare și să afișeze un banner cu proiectul de restaurare, pentru a evita accesul neautorizat și riscurile aferente.Creșterea consumului și traficului de droguriPreședintele Comisiei, Lilian Carp, a subliniat necesitatea unor intervenții legislative urgente, având în vedere creșterea alarmantă a consumului și traficului de droguri în țară.„Trebuie să luăm măsuri ca aceste droguri să nu ajungă pe teritoriul Republicii Moldova. Acțiunile care trebuie întreprinse sunt de consolidare a instituțiilor statului, care au atribuții de a interveni”, a declarat Carp.Potrivit acestuia, 99% dintre drogurile sintetice de pe piața moldovenească provin din import, multe fiind introduse în țară prin colete. Pentru a le depista mai eficient, este necesară modernizarea echipamentelor vamale și ale polițiștilor de frontieră, precum și crearea unui registru electronic al coletelor, cu indicarea expeditorului și destinatarului.De asemenea, Comisia propune elaborarea unui proiect de lege care să înăsprească pedepsele pentru punerea în circulație a drogurilor și să accelereze examinarea acestor cauze în instanță.Cazul camionului cu muniții militareÎn ceea ce privește camionul cu muniții militare depistat la Leușeni-Albița, Lilian Carp a precizat că ancheta este în desfășurare atât în Republica Moldova, cât și în România.„Acțiunile pe care le întreprind autoritățile noastre împreună cu autoritățile române au ca obiect destructurarea întregii grupări”, a spus Carp.Potrivit informațiilor prezentate, anchetatorii au stabilit traseul camionului până la frontieră și au confirmat că armele erau fabricate în Federația Rusă în perioada 2019–2024. Autoritățile moldovene colaborează și cu cele ucrainene pentru a stabili detalii suplimentare privind proveniența și destinația armamentului.Pentru prevenirea situațiilor similare, Comisia consideră prioritară dotarea punctelor de trecere a frontierei de pe segmentul ucrainean cu scanere moderne, precum și promovarea unor inițiative legislative care să reglementeze mai strict pedepsele pentru traficul de armament.