Soldați, pompieri, carabinieri, politicieni și angajați din diverse domenii au lăsat birourile și uniformele, s-au îmbrăcat în haine de lucru și au pus mâna pe lopeți. Peste 700 de voluntari s-au alăturat, pe 15 noiembrie 2025, campaniei ,,Generația Pădurii”, pentru a sădi 80 de mii de puieți de salcâm și 10 mii de puieți de vișin turcesc pe un teren de peste 22 de hectare în zona forestieră a satului Chișcăreni, raionul Sângerei.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul prin care ziua de 20 noiembrie, când va fi înmormântat Ilie Ilașcu, simbol al rezistenței și al luptei pentru independența și integritatea teritorială a R.Moldova, să fie zi de doliu național. Toți cei care l-au respectat pe Ilie Ilașcu sunt invitați, joi, să își ia simbolic rămas-bun la Palatul Național, în intervalul 10:00–13:00. 

Ilie Ilașcu, unul dintre cei mai mari patrioți români din Basarabia, a decedat pe 17 noiembrie. A stat nouă ani închis în regiunea transnistreană, fiind chiar condamnat la moarte. Totuși, a supraviețuit și, chiar din temniță, a devenit parlamentar atât la Chișinău, cât și la București. Deși, după eliberare, a trăit în România, baștina sa a rămas satul Taxobeni din raionul Fălești, unde am mers să auzim poveștile rudelor și celor care l-au cunoscut.

Pentru a ocoli blocajul intervenit în lansarea negocierilor cu Republica Moldova și Ucraina, UE are în vedere deschiderea unei foi tehnice de parcurs pentru Chișinău și Kiev, cu un plan de acțiune pentru perioada următoare, urmând ca decizia politică să vină mai târziu, spune la RFI europarlamentarul român Dan Barna. Este o soluție pentru a ocoli opoziția Ungariei față de aspirațiile europene ale Kievului.

La Bruxelles s-a desfășurat, marți, 17 noiembrie, prima ediție a Forumului pentru Extinderea UE, organizat de Comisia Europeană. În dimineața zilei, înainte de Forum, premierul Alexandru Munteanu a avut o întrevedere cu europarlamentarii români Dan Barna, Siegfried Mureșan, Victor Negrescu și Nicu Ștefănuță. Larisa Bernaschi a discutat cu Dan Barna despre conținutul acestor discuții.

Ilie Ilașcu, luptătorul din regiunea separatistă Transnistria, care a fost închis timp de 9 ani după un simulacru de proces la Tiraspol, va fi înmormântat la București. Întristați de moartea lui Ilașcu, pe rețelele de socializare, oamenii cer ca în România și Republica Moldova să fie declarată o zi de doliu cu această ocazie. Mai multe ne spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Republica Moldova discută cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite ale Americii un plan de reintegrare a regiunii separatiste Transnistria, a declarat, marți, la Bruxelles, premierul de la Chișinău, Alexandru Munteanu. Regiunea estică a Republicii Moldova este subordonată politic Rusiei și are pe teritoriul său un contingent redus de trupe ruse și un important depozit de muniții rusești. Alexandru Munteanu spune că, deocamdată, nu poate oferi mai multe detalii despre planul discutat, dar precizează că acesta prevede și retragerea armatei ruse din stânga Nistrului, notează TV8.

O dronă rusească a intrat în spațiul aerian al R.Moldova, noaptea trecută. Informația a fost confirmată de Poliția de Frontieră, dar și Ministerul Apărării de la Chișinău. Drona nu a fost detectată de sistemele de monitorizare a spațiului aerian din cauza altitudinii mici de zbor, susțin autoritățile. Între timp, Ministerul Afacerilor Externe a condamnat cu fermitate incidentul, iar ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat, joi, la Externe. 

Expertul anticorupție Drago Kos, care a făcut parte din comisia internațională de evaluare a procurorului general și din Comitetul Consultativ Independent Anticorupție de pe lângă Președinție, respinge acuzațiile opoziției despre un posibil conflict de interese în activitatea sa de la Chișinău, numindu-le ridicule și subliniind că adevărata miză este atacarea Maiei Sandu și subminarea parcursului european al Moldovei. Mai multe despre mizele acestei controverse politice, aflăm de la Liliana Barbăroșie.

”Moldova demonstrează zi de zi că poate îndeplini angajamentele necesare pentru a deveni stat european. Să mergem înainte spre apartenența la UE înseamnă o garanție de pace și stabilitate pentru Republica Moldova”. Declarația aparține prim-ministrului R.Moldova, Alexandru Munteanu, și a fost făcută la Bruxelles, unde a avut întrevederi cu mai mulți oficiali de rang înalt.Totodată, prim-ministrul moldovean a participat la prima ediție a Forumului pentru Extinderea UE, organizat de Comisia Europeană. 

Lotul de elevi al Republicii Moldova ia de cinci ani medalia de aur la olimpiada internațională de robotică. În acest an, competiția a avut loc în Panama, iar la concurs au participat peste 100 de țări. Robotica a ajuns în Republica Moldova acum mai bine de 10 ani și a devenit un domeniu de joc, pasiune și performanță pentru mii de elevi. În acest an, provocarea concursului a ținut de mediu, iar tinerii ingineri din Republica Moldova au prezentat juriului un păianjen robotizat care poate planta, în mod autonom, copaci în zone greu accesibile.

Creșterea consumului de substanțe interzise nu ocolește nici Republica Moldova. O delegație a Agenției Naționale pentru Politici și Coorodonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor codusă de președintele instituției, Rareș-Petru Achiriloaie, a avut o primă discuție cu reprezentanții Guvernului de la Chișinău.

România și Republica Moldova se despart de Ilie Ilașcu, fost parlamentar la Chișinău, dar și la București. Familia sa este cea care a anunțat moartea fostului luptător în războiul din Transnistria. Ilașcu a fost condamnat la moarte în Tiraspol, apoi a fost eliberat după 9 ani de închisoare. Jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari ne povestește despre lupta lui Ilie Ilașcu în „Cronica lui Vitalie”.

Ilie Ilaşcu, fost senator român, deținut politic în regiunea transnistreană și una dintre figurile centrale ale mișcării de eliberare națională din Republica Moldova de la începutul anilor 1990, a murit luni, la vârsta de 73 de ani, potrivit familiei. Trupul său va fi depus la capela Bisericii „Sfânta Sofia” din București între 18 și 20 noiembrie, după care va fi înmormântat în capitala României, orașul în care a locuit mulți ani. Moartea lui Ilie Ilaşcu marchează dispariţia unuia dintre cele mai simbolice nume ale rezistenţei românești în Transnistria — omul care a stat nouă ani în detenția de la Tiraspol, care a fost condamnat la moarte. Un portret semnat de Liliana Barbaroșie.

Ilie Ilaşcu, fost senator român, deținut politic în regiunea transnistriană și una dintre figurile centrale ale mișcării de eliberare națională din Republica Moldova, a murit luni, la vârsta de 73 de ani. Moartea lui Ilaşcu marchează dispariţia unuia dintre cele mai simbolice nume ale rezistenţei românești în Transnistria — omul care a stat nouă ani în detenția de la Tiraspol, care a fost condamnat la moarte, închis într-o cușcă de fier în sala tribunalului, ales parlamentar în timp ce era în lanțuri și devenit subiect de hotărâre la CEDO, într-un dosar ce a schimbat jurisprudența Curții Europene.

Chișinăul a găzduit, timp de trei zile, cea de-a patra ediție a Festivalului Astra Film, cel mai longeviv eveniment de film documentar din România, care de patru ani a ajuns și în Republica Moldova. Sute de spectatori au umplut, seară de seară, sala Cineplex Loteanu din Chișinău, pentru a urmări documentare premiate la ediția din acest an de la Sibiu și pentru a participa la dezbateri cu specialiști din industria de film și experți în teme sensibile: ura din mediul online, fenomenul Tate sau războaiele din Ucraina și Afganistan.

Despre noile provocări din Transnistria, discutăm azi cu profesorul Cristian Barna, expert în studii de securitate și cu jurnalistul Mihai Isac, sosit de la Chișinău.

Abia instalat în funcție, premierul moldovean Alexandru Munteanu se află deja în centrul unei controverse. Euromaidan Press — un portal proucrainean cunoscut pentru tonul său militant — a publicat un articol promovat masiv prin campanii plătite pe rețelele de socializare, sugerând că Munteanu ar controla firma ucraineană de securitate Venbest și că aceasta ar reprezenta un risc pentru Ucraina. Materialul combină date reale cu speculații alarmiste și insinuări, fără probe concrete și fără a consulta premierul. Într-un context regional tensionat, acuzația atrage atenția și provoacă îndoieli — iar articolul însăși e destul de controversat. De ce, ne spune Liliana Barbăroșie.

După ce săptămâna trecută a efectuat prima sa vizită externă la București, prim-ministrul R.Moldova, Alexandru Munteanu, merge, luni, la Bruxelles, într-o vizită oficială de două zile.”Mesajul nostru peste tot va fi unul ferm. Moldova a demonstrat prin acțiuni concrete că este capabilă și pregătită să îndeplinească toate angajamentele necesare pentru a deveni stat european și contribuitor la economia și securitatea europeană”, susține premierul R.Moldova 

Transnistria, zonă separatistă din Republica Moldova, este practic ultimul teritoriu din Europa în care s-a păstrat Uniunea Sovietică. Acest lucru, paradoxal, atrage turiști, inclusiv din România, care vor să vadă cu ochii lor ce presupunea să trăiești în fostul colos comunist. Despre călătoria în trecut ne vorbește jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Încă o criză de gestionat pentru autoritățile de la Chișinău – autonomia găgăuză, controlată de la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor este într-un vid de putere, iar Chișinăul ar trebui să se asigure că noile alegeri de acolo vor fi corecte și vor readuce regiunea într-o logică democratică. Mandatul actualului Legislativ local – Adunarea Populară – expiră, însă noi alegeri nu pot fi organizate pentru că aceeași Adunare Populară a desființat acum doi ani Comisia Electorală din autonomie. Șefa puterii executive, bașcana regiunii Evghenia Guțul, va sta în închisoare în următorii șapte ani, condamnată pentru corupție electorală și finanțarea ilegală a partidelor lui Ilan Șor. Iar vineri și-a prezentat demisia președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov. „Constantinov a comis mai multe crime și vrea să scape de răspundere și cred că va încerca să fugă din Republica Moldova”, spune la RFI directorul portalului Nokta din Comrat, jurnalistul Mihail Sirkeli, într-un interviu realizat de Valeria Vițu.

Ce faci când îți este dor de gustul de acasă, dar te afli în străinătate? Ei bine, moldovenii, românii, dar și ucrainenii din Franța au găsit se pare o cale. Magazinele ”Moldova” le alină dorul fie de sărbători, dar și zilele obișnuite. Corespondenta RFI, Valeria Vițu, a descoperit zilele trecute o ”Moldova” în orașul francez Meaux și a aflat că,în regiunea pariziană sunt șase magazine de acest fel. 

Pe un teren de antrenament de lângă Bălți, strigătele de comandă s-au amestecat cu sirenele ambulanțelor și nori de fum dens. În ciuda ploilor reci de noiembrie, zeci de militari și carabinieri aleargă printre baricade, simulând apărarea unei baze, dispersarea unei mulțimi furioase și acordarea primului ajutor unui „rănit” întins pe câmp. Este atmosfera exercițiului „Scutul Păcii 2025” — un test riguros de trei săptămâni, desfășurat între 26 octombrie și 13 noiembrie.

Radu Magdin, analist politic, spune că vizita premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, la București are două aspecte: unul simbolic ca primă vizită externă și al doilea strategic pentru viitorul Republicii Moldova în UE.

Actualul Guvern de la Chișinău va continua proiectele de infrastructură cu România începute în ultimii patru ani și va dezvolta altele noi, din fondurile oferite de UE, din contribuții proprii și cu finanțare de la București. „Începând cu 2021, Republica Moldova a intrat într-o normalitate în relația cu România, însemnând o colaborare de acasă-acasă”, spune în studioul RFI vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii de la Chișinău, care a făcut parte din delegația oficială care l-a însoțit joi pe premierul moldovean în vizita la București.

Republica Moldova și România au o relație istorică și culturală deosebit de importantă. Acest lucru este repetat insistent de politicienii de la Chișinău și de la București. Dar există riscul ca relația de frăție să fie distrusă? De ce anume? Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

În cadrul primei sale vizite externe, noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu a transmis joi la București un mesaj de recunoștință pentru sprijinul României în integrarea europeană a Republicii Moldova. Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii, a acordat un interviu în studioul RFI, în care a vorbit despre proiectele în derulare sau în pregătire cu România, care vor transforma în următorii ani frontiera moldo-română într-un șantier care să unească cele două maluri ale Prutului.

Parlamentul de la Chișinău a denunțat acordul cu Rusia privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, semnat la Moscova, pe 30 octombrie 1998. Documentul a fost votat, joi, în prima lectură, de 60 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, dar și cei ai Partidului ”Democrația Acasă”. Opoziția pro-rusă a criticat inițiativa guvernării.”Denunțarea acordului nu este împotriva culturii sau limbii ruse, ci împotriva politizării și camuflării”, declară ministrul Culturii, Cristian Jardan. 

Ministrul Infrastructurii de la Chișinău, Vladimir Bolea, a declarat într-un interviu acordat în studioul RFI, pentru emisiunea Moldova Zoom, că prima vizită externă a premierului moldovean Alexandru Munteanu la București are o semnificație aparte, iar proiectele comune vor transforma în următorii ani frontiera moldo-română într-un șantier care să conecteze cele două țări.

Corespondenta RFI în R.Moldova, Valeria Vițu, este printre cei șapte finaliști ai concursului Premiului Național de Etică și Deontologie Jurnalistică 2025. Este pentru a patra oară când corespondenta RFI la Chișinău a fost admisă la concurs și ajunge în finală. Potrivit Regulamentului concursului, la totalizarea cumulativă a punctajului candidaților, 75% îl constituie votul comun al experților și membrilor Consiliului de experți și experte, iar 25%, votul publicului. Câștigătorul Premiului va fi anunțat la Forumul Mass-Media din decembrie.

Stereotipul potrivit căruia doar femeile pot avea grijă de copiii mici în grădinițe și școli are rădăcini adânci în Republica Moldova. Totuși, la Bălți, există exemple care contrazic această percepție. Printre cele 453 de cadre didactice din instituțiile de educație timpurie din municipiu se numără și trei bărbați — toți în calitate de coordonatori muzicali. La fel, în școlile din municipiu, doi dintre cei 239 de învățători sunt reprezentanți ai „sexului puternic”.

Noul Premier al Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, vine într-o vizită în România. Este prima vizită externă a prim-ministrului de la Chișinău de la preluarea mandatului. Despre importanța vizitei, dar și despre o declarație nefericită a șefului Executivului de peste Prut ne vorbește jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu este la București pentru prima sa vizită externă. Ce semnifică această vizită și care sunt temele de pe agenda relațiilor Chișinău-București, discutăm cu invitata Moldova Zoom de astăzi, președinta asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă.

Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe toate cele șase clustere tematice. Concluzia aparține lui Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care subliniază că „procesul tehnic este finalizat”, iar acum miza este una politică — să nu fie blocat calendarul comun cu Ucraina.

Soprana Valentina Nafornița spune că Republica Moldova are mare nevoie de o sală de concerte de talie mondială și și-ar dori să se implice într-un eventual proiect de construire a unei noi Filarmonici la Chișinău, în locul celei care a ars acum cinci ani.

La Chișinău s-a declanșat un război al declarațiilor între cele două Mitropolii Ortodoxe. Mitropolia Moldovei care ține de Patriarhia Rusă este supărată că i-au plecat preoți la Mitropolia Basarabiei, care ține de Patriarhia Română. Așa că a transmis un comunicat în care anunță că i-a caterisit pe prelați. Mitropolia Basarabiei a răspuns că Mitropolia Moldovei este o structură bisericească a Patriarhiei Moscovei. Mai multe ne spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

De la ștampile în pașaport, la amprente digitale și poza feței. Așa arată acum trecerea frontierelor europene pentru cetățenii din țările care nu fac parte din blocul comunitar. Granițele a 25 de state membre ale Uniunii Europene și ale celor patru state din Asociația Europeană a Liberului Schimb: Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia, funcționează, din 12 octombrie 2025, cu un nou sistem de intrare-ieșire, cunoscut drept EES. Amprentarea nu se va aplica copiilor sub 12 ani și nici persoanelor pentru care prelevarea datelor biometrice este imposibilă. În Republica Moldova, noul sistem funcționează, deocamdată, doar pe partea română a punctului de trecere Costești–Stânca, fiind considerat de mulți călători un adevărat know-how tehnologic.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, declară la Chișinău că obiectivul Republicii Moldova de a încheia negocierile până în 2028 este unul extrem de ambițios, dar realist, numind Republica Moldova o campioană a aderării la UE. Moldova este pregătită, din punct de vedere tehnic, de deschiderea negocierilor de aderare. Ce-i mai lipsește ca să treacă la o nouă etapă? Liliana Barbăroșie a discutat cu expertul de la Chișinău Iulian Groza, directorul Institutului de Politici și Reforme Europene, invitatul de astăzi la Moldova Zoom.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a transmis astăzi, la Chișinău, un nou semnal clar de susținere pentru Republica Moldova. În cadrul unui eveniment public la care a participat și premierul Alexandru Munteanu, oficiala europeană a declarat că Moldova va fi pregătită, până la sfârșitul acestui an, să deschidă negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe toate cele șase clustere tematice.

Soprana Operei de stat de la Viena, Valentina Naforniță, face publicului din București o invitație la Gala Generozității, un eveniment anual caritabil, devenit deja tradițional la Chișinău, în sprijinul dezinstituționalizării copiilor din Republica Moldova.

În Republica Moldova, judo este o artă marțială cu tradiție. Peste două mii de sportivi practică această disciplină olimpică, iar datorită celor mai buni dintre ei, tricolorul ajunge tot mai des pe podiumurile internaționale. Ca orice sport, judo cere disciplină, muncă și sacrificii.

Republica Moldova face un nou pas spre Uniunea Europeană. Guvernul urmează să examineze miercuri, 12 noiembrie, proiectul de denunțare a Acordului de la Bișkek, semnat în 1992, care permitea circulația fără viză între statele CSI. Ministerul de Externe precizează că decizia nu afectează călătoriile cu Rusia, reglementate separat printr-un tratat bilateral, și că modificările vizează doar Tadjikistan și Kârgâzstan.

Guvernul de la Chișinău abia instalat este în fața primei sale crize energetice fără precedent. Sancțiunile americane asupra companiilor energetice rusești va avea un efect asupra Republicii Moldova. În special, asupra aeroportului pe care riscă să-l lase fără kerosen. Despre ce este vorba, ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Invitata Moldova Zoom este soprana Operei de stat de la Viena, Valentina Naforniță, care de 12 ani este patronul Galei Generozității, un eveniment anual caritabil în sprijinul dezinstituționalizării copiilor din Republica Moldova. În acest an evenimentul trece Prutul și vine și la București, pe 22 noiembrie la Ateneul Român. Iar Valentina Nafornița vă face o invitație – la muzică de calitate și generozitate pentru o cauză nobilă: închiderea orfelinatelor din Republica Moldova.

Integrarea europeană, participarea tinerilor în viața politică și rolul femeilor în luarea deciziilor au fost principalele teme discutate la întâlnirea dintre președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și elevii Liceului Teoretic ,,Spiru Haret” din Chișinău. Evenimentul a avut loc vineri, 7 noiembrie, în prezența Președintei Maia Sandu.

Pe fundalul dezbaterilor tot mai intense privind dreptul de veto în Uniunea Europeană, Chișinăul precizează că prioritatea sa rămâne viteza procesului de aderare. Noul emisar al Republicii Moldova pentru afaceri europene, Nicu Popescu, explică modul în care trebuie înțeleasă o eventuală limitare temporară a dreptului de veto pentru noii membri, inclusiv Moldova și Ucraina, și de ce aceasta reprezintă un pas tehnic, necesar și cu numeroase precedente în istoria extinderilor europene. Explicațiile lui Nicu Popescu vin pe fundalul distorsionărilor la care au recurs din nou oponenții de la Chișinău ai integrării europene. Liliana Barbăroșie relatează.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a efectuat o vizită de două zile în Republica Moldova. În cadrul acesteia, înaltul oficial european a anunțat deschiderea biroului Parlamentului European la Chișinău, în timpul discursului susținut în fața deputaților, de la tribuna Parlamentului. La ședință a lipsit fracțiunea comuniștilor. Pe parcursul vizitei, Metsola a avut întrevederi cu președinta Maia Sandu și cu premierul Alexandru Munteanu. Vizita s-a încheiat cu o discuție despre principiile democrației, desfășurată la Liceul Teoretic „Spiru Haret”, alături de Maia Sandu și elevi din clasele liceale.

Când sunt întrebați care stat este cel mai bun prieten al României, 13 la sută dintre români nu au nicio îndoială, este vorba de Republica Moldova. Asta spune un sondaj Avangarde. Dar ce părere au cetățenii moldoveni despre România? Ne explică, jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Invitatul Moldova Zoom de astăzi este șeful Departamentului pentru relația cu Republica Moldova, Valentin Răducanu, care trece în revistă proiectele finanțate de la bugetul României pentru Republica Moldova și spune că, pe viitor, numărul de proiecte ar putea crește. Un interviu realizat de Larisa Bernaschi.

Dialog plin de spiritualitate cu Emilian Galaicu-Păun, poet, romancier, eseist, traducător moldovean și redactor-șef la Editura Cartier. Emilian Galaicu-Păun a primit numeroase premii, printre care Premiul Național de Literatură al Moldovei în 2015 și Premiul Național de Poezie „George Bacovia” al României în 2019.