Consilierul independent în consiliul municipal și raional Cahul, Sergiu Rența, a făcut anunțul întru-un LIVE pe Facebook.  Potrivit lui, procentul de voturi care trebuie să-l acumuleze un candidat independent este unul extrem de mare șansele de accede în parlament sunt foarte mici. Astfel, pentru a nu irosi voturile pe care le-ar putea acumula, Sergiu Rența a decis să candideze pe lista Partidului Liga Orașelor și Comunelor, condus de actualul primar de Leova, Alexandru Bujorean.  În același LIVE, Sergiu Rență menționează că a acumulat circa 2500 de semnături în susținerea sa ca și candidat independent pentru Alegerile Parlamentare din 28 septembrie 2025, menționând totodată că ar urma să fie poziționat pe un loc de frunte în lista LOC. Reamintim că la Alegerile Locale Generale din 2023, LOC a reușit să obțină 4 mandate de consilier municipal Cahul, fiind a 3-a după mărime fracțiune din CM Cahul după PAS și PSRM.  Menționăm că la moment au fost înregistrate în cursa electorală 4 partide politice și un candidat independent. 

Doi dintre cei trei frați răniți în accidentul de ieri, 12 august, din satul Burlăceni, raionul Cahul, se află în stare gravă și urmează să fie transferați la Chișinău pentru tratament specializat. Cel de-al treilea copil rămâne internat la spitalul raional, sub supraveghere medicală atentă, scrie ipn.md Menționăm că la data de 12 august curent s-a produs un grav accident rutier la ieșirea din satul Burlaceni, raionul Cahul. La ora 16:37, Dispeceratul comun de urgență al IMSP CNAMUP a recepționat un apel pentru acordarea asistenței medicale urgente la mai multe victime ce au suferit în urma impactului violent.  În urma impactului violent, cele cinci persoane aflate în Volkswagen au rămas blocate în interiorul vehiculului. La fața locului au intervenit echipaje ale poliției, salvatorilor și ambulanței, care au efectuat operațiuni de descarcerare.

Începând cu 13 august 2025, candidații la studii superioare de licență și master care nu au participat la sesiunea de bază sau nu s-au regăsit pe liste pot depune dosarele online pe www.eadmitere.gov.md până pe 15 august. Rezultatele intermediare vor fi publicate pe 20 august, iar cele finale pe 24 august. În sesiunea de bază, desfășurată între 21-28 iulie, au fost înmatriculați 11 986 de studenți la licență și 3 794 la master. Comanda de stat a fost acoperită în proporție de circa 80% la licență și 82% la master. Cele mai căutate domenii rămân Științe economice, Drept și Sănătate, unde aproape toate locurile bugetare au fost ocupate. Domeniul Științe ale educației câștigă tot mai mult interes, după sesiunea de bază fiind ocupate 86% din locurile alocate, rămânând circa 280 de locuri vacante la universitățile din Chișinău, Bălți, Cahul și Comrat. Totodată, mai sunt disponibile locuri la domeniile: Inginerie, Tehnologii de fabricare și prelucrare, Matematică și statistică, Științe chimice și biologice, Științe ale mediului, Servicii ale securității, Științe agricole, Silvicultură și Medicină veterinară, la Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”. Pentru detalii despre admitere, candidații pot apela linia gratuită 0 8000 5005 sau consulta platforma eadmitere.gov.md. Suport pentru completarea formularului online poate fi oferit și de comisiile de admitere ale universităților.

Între 6 și 12 august 2025, pe teritoriul Republicii Moldova au fost confirmate trei focare de Pestă porcină africană (PPA): unul în satul Braniște, raionul Rîșcani, și două în satul Seliște, raionul Leova. Toate cazurile au fost înregistrate la porci domestici. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) avertizează crescătorii de porcine să anunțe imediat medicii veterinari, autoritățile locale sau subdiviziunile teritoriale ale ANSA în cazul îmbolnăvirii, morții animalelor sau depistării cadavrelor de mistreți. Pentru a stimula raportarea rapidă, instituția anunță o recompensă de 50 de euro pentru fiecare cadavru de mistreț identificat și notificat autorităților, indicând locul exact unde se află. De asemenea, în contextul desfășurării lucrărilor de recoltare a cerealelor, ANSA îndeamnă fermierii să evite hrănirea porcilor cu cereale proaspăt recoltate. Acestea ar putea fi potențial contaminate de către mistreți cu virusul PPA. Evitați utilizarea în hrana animalelor a resturilor culinare și respectați cerințele minime de biosecuritate. Solicităm cetățenilor să nu procure animale fără certificate sanitar- veterinare și produse alimentare din locuri neautorizate. Nu achiziționați produse alimentare din carne de porc din țările vecine, în scopul aducerii acestora în Republica Moldova, deoarece vor fi confiscate și distruse, din motivul riscului pe care îl reprezintă.

La data de 12 august curent s-a produs un grav accident rutier la ieșirea din satul Burlaceni, raionul Cahul. La ora 16:37, Dispeceratul comun de urgență al IMSP CNAMUP a recepționat un apel pentru acordarea asistenței medicale urgente la mai multe victime ce au suferit în urma impactului violent.  Pentru deservirea solicitării au fost alocate 3 echipe de asistență medicală urgentă, dintre care 2 din cadrul SAMU Vulcănești și una SAMU Cahul.  Potrivit informațiilor preliminare s-au tamponat două automobile, una marca Mercedes Gelandewagen și Volkswagen Golf. La locul solicitării, echipele AMU au efectuat triajul victimelor și s-a constatat că familia formată din 5 persoane, pasagerii automobilului Volkswagen Golf, printre care 3 minori de 4, 7 și respectiv 10 ani au avut de suferit traumatisme de diferite grade.  Cu regret, în urma accidentului teribil, părinții copiilor în vârstă de 31 și respectiv 32 de ani au decedat până la sosirea ambulanței din cauza traumatismelor incompatibile cu viața. Ulterior, echipele AMU au transportat copiii în stare gravă cu monitorizarea permanentă a parametrilor vitali la spital ( 2 la IMSP Spitalul Raional Cahul și 1 la IMSP Spitalul Raional Vulcănești) pentru tratament specializat în condiții de staționar.  Oamenii legii documentează cazul și urmează să stabilească toate circumstanțele producerii tragicului accident rutier. Datele alarmante denotă că, în fiecare an, zeci de persoane își pierd viața sau suferă traume grave în urma accidentelor rutiere.  IMSP CNAMUP repetat face un apel către toți participanții la trafic – șoferi, pasageri, pietoni – să manifeste prudență, responsabilitate și respect reciproc în trafic!

În perioada vacanței de vară, mulți elevi, studenți, masteranzi și doctoranzi moldoveni care învață peste hotare se întorc acasă. Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) îi îndeamnă să-și actualizeze statutul de persoană asigurată, pentru a beneficia gratuit de servicii medicale pe durata șederii în Republica Moldova. Pentru activarea asigurării, tinerii trebuie să depună o cerere și documentele confirmative – cum ar fi adeverința de la instituția de învățământ sau alte acte care atestă statutul de elev/student/masterand/doctorand cu frecvență la zi și durata anului academic – la Secția relații cu beneficiarii din cadrul Agenției teritoriale CNAM de la domiciliu. Formularul cererii poate fi descărcat de pe site-ul oficial al CNAM. Statutul de persoană asigurată se acordă de la data depunerii documentelor și este valabil până la finalizarea perioadei de studii menționată în actul confirmativ, cu posibilitatea prelungirii în cazul promovării în anul următor. Cei care doresc să verifice online calitatea de asigurat o pot face accesând linkul: https://aoam.cnam.gov.md:10201/check-status.

Autoritățile Republicii Moldova – Poliția Națională, ANRCETI și Serviciul de Informații și Securitate – au anunțat intensificarea acțiunilor împotriva dezinformării în mediul online. În ultima perioadă, au fost transmise solicitări oficiale pentru blocarea a 443 de canale TikTok, care însumează peste 1,2 milioane de urmăritori și 4,5 milioane de vizualizări. Potrivit datelor oficiale: 98 de canale promovau narative false despre implicarea Republicii Moldova în războiul din Ucraina – 59 au fost deja blocate; 12 canale răspândeau informații privind presupuse fraude electorale – 7 au fost blocate; 128 de canale vizau atacuri coordonate împotriva persoanelor publice – 53 au fost blocate; 2 canale difuzau dezinformări despre activitatea organelor de drept – niciunul nu a fost blocat până acum; 97 de canale promovau mesaje împotriva partidului de guvernământ și incitau la ură și violență – 43 au fost blocate; 6 canale difuzau informații false privind traficul de minori ucraineni – 2 au fost blocate. Autoritățile îndeamnă cetățenii să verifice informațiile înainte de a le distribui și să se informeze din surse oficiale. Combaterea dezinformării rămâne o prioritate națională pentru protejarea securității și stabilității Republicii Moldova.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție, sub conducerea Procuraturii municipiului Cahul, au desfășurat acțiuni de urmărire penală în cadrul unui dosar pornit pe faptele de trafic de influență și corupere pasivă. Acțiunile vizează arhitectul din cadrul Primăriei Comrat, care ar fi pretins și primit mijloace financiare necuvenite pentru eliberarea autorizației de construire. Potrivit denunțătorului, bărbatul ar fi solicitat mijloace bănești pentru facilitarea înregistrării unui teren atribuit prin decizia Consiliului Municipal Comrat și pentru obținerea autorizației de construire a unui imobil pe acest teren. În cadrul urmăririi penale, mijloacele bănești estorcate, în sumă de 6 000 de lei, au fost transmise sub controlul ofițerilor CNA, fiind documentate și alte episoade de pretindere și primire de bani. În urma perchezițiilor efectuate astăzi dimineața la domiciliul, automobilul și biroul de serviciu al bănuitului, au fost depistate probe concludente pentru urmărirea penală. Bărbatul a fost reținut pentru 72 de ore. Investigațiile continuă pentru identificarea tuturor conexiunilor și probarea faptelor. CNA reamintește că orice persoană se prezumă nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile a instanței de judecată.

Creștinii ortodocși care urmează calendarul neîndreptat (iulian) intră la data de 14 august, în Postul Adormirii Maicii Domnului, cunoscut și ca Postul Sfintei Marii. Este al treilea post ca importanță din an și cel mai nou dintre cele patru posturi mari din tradiția creștină. De obicei, lăsatul secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului se face în data de 13 august, conform calendarului neîndreptat. În anii în care această zi cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte și postul se prelungește cu o zi, așa cum se întâmplă și în acest an,  prelungindu-se astfel la 15 zile – situație valabilă și în acest an. Postul îi pregătește pe credincioși pentru cele două mari praznice din luna august: Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos și Adormirea Maicii Domnului. El este considerat unul mai aspru, fiind rânduit după regulile Postului Mare, cu abținere de la produse de origine animală și, în multe zile, chiar de la untdelemn și vin. Potrivit tradiției, aceste zile de post amintesc de virtuțile și darurile Maicii Domnului, dar și de exemplul de rugăciune și post pe care însăși Născătoarea de Dumnezeu l-a urmat înainte de mutarea sa la cele veșnice. Sinaxarul praznicului arată că Maica Domnului a petrecut în rugăciune și post înainte de Adormirea sa. Originea postului a fost fixată la cinci secole după Adormirea Maicii Domnului. La început, durata era diferită în funcție de loc: creștinii din Antiohia posteau o singură zi, iar cei din Ierusalim opt zile. Uniformizarea a fost stabilită în anul 1166, la Sinodul din Constantinopol, hotărându-se ca Postul Adormirii Maicii Domnului să fie ținut între 1 și 15 august (calendar gregorian), respectiv între 14 și 28 august (calendar iulian).

Hărțuirea la locul de muncă nu este un incident izolat, ci o prezență insidioasă, profund resimțită. Ea se strecoară în birouri, deghizată în „glume nevinovate” și însoțită de tăceri apăsătoare. Se ascunde sub râsete forțate și în spatele ușilor închise, adesea minimizată cu remarci precum: „Ce te superi? Așa am glumit, prietenește”. Tragicul adevăr este că în Republica Moldova, una din cinci femei a trăit/trăiește această experiență. Însă, cel mai dureros, majoritatea tac. Le este teamă. Le este rușine. Și, oricât de clară ar fi legislația, ea rămâne o literă moartă dacă nu este aplicată. Deși avem, în sfârșit, o lege care nu mai lasă loc de interpretări, realitatea din teren, adesea, contrazice progresul legal. O spunem răspicat: dacă nu vorbim noi, frica și complicitatea vor continua să o acopere. Conform Studiului privind percepțiile și incidența fenomenului hărțuirii sexuale la locul de muncă, realizat în 2023 de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, aproximativ 17% dintre femeile angajate au declarat că au fost expuse la forme directe de hărțuire sexuală, precum gesturi obscene, atingeri neconsensuale sau glume cu tentă sexuală. Un procent semnificativ, de 8%, a menționat că au fost îmbrățișate fără permisiune, iar 2,2% dintre respondente au raportat experiențe grave, în care li s-au solicitat relații sexuale în schimbul unor beneficii sau favoruri la locul de muncă. Ce spune legea și cum ar trebui să funcționeze în practică Codul Muncii și Codul Penal al Republicii Moldova definesc hărțuirea sexuală ca pretinderea unui act sexual sau a unei acțiuni cu caracter sexual prin comportament fizic, verbal sau nonverbal, dacă se creează o atmosferă ostilă, umilitoare, discriminatorie. Conform Legii nr. 316/2022, aceste fapte sunt acum infracțiuni sancționate penal. Avocata și conferențiara universitară, Ludmila Spînu, explică: „Pentru comiterea hărțuirii sexuale, indiferent de locul comiterii, vor fi aplicate sancțiuni penale, adică cele mai aspre pedepse instituite în societate. Legislatorul a fost hotărât să nu lase soluții lejere, urmărind prin aceasta și un scop de prevenire a hărțuirii sexuale”. Ludmila Spînu menționează că, din punct de vedere juridic, hărțuirea sexuală presupune solicitarea explicită sau implicită a unui act sexual ori a unei acțiuni cu conotație sexuală, exprimată prin comportament fizic, verbal sau nonverbal. Esențial este că această conduită creează o atmosferă ostilă, umilitoare sau jignitoare pentru victimă. Solicitarea poate lua forma unei cereri directe, a unei insinuări sau a unui comportament de intimidare, și este adesea însoțită de un raport de putere sau de dependență – fie materială, profesională sau emoțională. În unele cazuri, făptuitorul amenință victima cu divulgarea unor informații compromițătoare, folosindu-le ca instrument de presiune. „Trebuie să fie clar: hărțuirea sexuală este considerată faptă consumată din momentul în care este formulată o astfel de solicitare, indiferent dacă actul în sine s-a produs sau nu”, subliniază avocata. Prin urmare, realizarea sau nereușita intenției agresorului nu influențează existența infracțiunii, atâta timp cât comportamentul a generat o stare de disconfort, degradare sau frică pentru victimă. Tăcerea: cel mai mare obstacol în calea justiției Un prim pas în sancționarea hărțuirii sexuale este ca victima să aleagă să vorbească. Iar aici intervine una dintre cele mai mari provocări: convingerile adânc înrădăcinate în societate. Ludmila Spînu atrage atenția că tradițiile și stereotipurile vechi, precum ideea că victima „și-a căutat-o” sau că mai bine „nu spui nimănui”, sunt printre principalele cauze ale criminalității latente pe acest subiect. Aceste mentalități afectează nu doar victimele, ci și modul în care reacționează instituțiile. „Chiar și unii reprezentanți ai organelor de drept pot deveni o piedică în procesul de documentare și sancționare, fiind ei înșiși parte a acestei societăți educate astfel”, afirmă avocata. Cu toate acestea, menționează că formările continue adresate polițiștilor și procurorilor încep să aibă efect, contribuind la o mai bună receptivitate și gestionare a cazurilor de hărțuire. Din punct de vedere legal, hărțuirea sexuală este o infracțiune cu caracter formal – ceea ce înseamnă că statul are obligația să intervină imediat ce se formulează o solicitare de natură sexuală, chiar dacă actul respectiv nu a avut loc. ,,Fără o victimă care să vorbească și să coopereze cu ancheta, acest mecanism nu poate fi declanșat. Plângerea e esențială – iar instituțiile sunt obligate nu doar să o recepționeze, ci și să încurajeze victimele să o formuleze.'', menționează Ludmila Spînu, avocată și conferențiară universitară Deși modificările legislative din ultimii ani au adus obligații clare pentru angajatori în ceea ce privește prevenirea hărțuirii sexuale, aplicarea lor practică depinde esențial de implicarea instituțiilor statului. Avocata Ludmila Spînu subliniază că aceste modificări oferă un cadru solid de protecție a inviolabilității sexuale, a libertății psihice și a demnității persoanei. Însă doar atunci când reprezentanții organelor de drept își îndeplinesc cu responsabilitate sarcinile de investigație și intervin prompt, legislația își atinge scopul. ,,Vorbim despre un mecanism deja existent, aplicabil oricărui tip de criminalitate – nu trebuie reinventat, doar pus în aplicare.'' - Ludmila Spînu, avocată și conferențiară universitară Ești victimă? Iată ce trebuie să știi și ce poți face! Dacă ai fost supusă hărțuirii sexuale, este esențial să știi că legislația națională îți oferă protecție reală. Aceste fapte sunt sancționate penal – cu cele mai severe pedepse prevăzute de lege. Acționează! Poți depune o plângere direct la poliție sau la procuratură. Este dreptul tău fundamental și nu trebuie să te temi că nu vei fi ascultată. Caută sprijin legal! Ai dreptul la un avocat, ales sau desemnat de stat. Republica Moldova oferă inclusiv asistență juridică gratuită. Adună dovezi! Fiecare detaliu, mesaj (text, email), înregistrare audio/video sau martor poate face diferența în procesul de investigație. Notează tot! Ai curajul să vorbești! Nu ești singură. Fără vocea ta, mecanismul legal rămâne doar pe hârtie. ,,Este nevoie de curaj să denunțați asemenea fapte ilicite, comise în orice context, inclusiv la locul de muncă, și să luați legătura cu un avocat, care să vă ghideze în pașii necesari.'' - Ludmila Spînu, avocată și conferențiară universitară Și încă ceva important: Nu transforma biroul într-un spațiu de umilință „A fost doar o glumă”, „Te-ai supărat degeaba. Era un compliment”. Aceste justificări acoperă zilnic forme subtile, dar persistente, de hărțuire sexuală la locul de muncă. Chiar dacă nu par grave, ele contribuie la un climat profesional profund ostil și inegal. Nu este vorba despre umor, ci despre putere – despre cine are voie să existe liber și respectat într-un spațiu profesional și cine este redus la tăcere. Potrivit unui raport al Organizației Internaționale a Muncii (ILO, 2022), aproape una din cinci persoane la nivel global a fost victima unei forme de violență sau hărțuire la locul de muncă, iar în majoritatea cazurilor victimele sunt femei. Același raport indică faptul că 8,5% (echivalentul a 277 de milioane de persoane) au experimentat violența fizică și hărțuirea în viața lor profesională. În Moldova, statisticile par să reflecte o imagine similară. Glumele cu tentă sexuală, remarcile despre aspectul fizic, insinuările „amuzante” – toate acestea par nevinovate, dar au un efect cumulativ dăunător. Studiile arată că umorul sexist este una dintre cele mai răspândite forme de micro-agresiune de gen, iar efectele sale psihologice sunt comparabile cu alte forme de violență. O cercetare a European Institute for Gender Equality (EIGE) confirmă că umorul sexist contribuie la normalizarea inegalității de gen, iar femeile expuse frecvent la astfel de comportamente dezvoltă niveluri mai ridicate de anxietate, o performanță scăzută și, adesea, ajung să abandoneze locul de muncă. În Moldova, cultura lui „am glumit” se intersectează periculos cu stereotipuri de gen adânc înrădăcinate. Femeile sunt condiționate să nu reacționeze, să „nu exagereze”, să nu iasă în evidență. Astfel, umorul devine un mecanism eficient de control social – o formă de hărțuire greu de denunțat, dar constant resimțită. O altă problemă majoră o reprezintă micro-agresiunile: discriminarea zilnică, mascată în „normalitate”. Aceste gesturi, observații sau comportamente subtile, repetate în timp, sapă adânc în încrederea și valoarea profesională a unei persoane. Ele nu țipă, nu lovesc, dar ucid încet spațiul de siguranță psihologică. Exemplele sunt nenumărate. Femeile sunt întrerupte frecvent în ședințe, ideile lor sunt ignorate până când sunt reformulate de un coleg bărbat. Li se fac observații nepotrivite despre ținută, tonul vocii sau starea emoțională – indicatori clasici ai evaluării prin lentila stereotipurilor de gen. Sunt trecute cu vederea la promovări sau în luarea deciziilor strategice, sub presupunerea că „nu vor rezista presiunii”. Toate acestea reflectă o cultură a excluderii cotidiene, ale cărei efecte se acumulează și duc la anxietate, burnout sau renunțare la un parcurs profesional promis. Conform unui raport al UN Women (2021), lipsa de acțiune în fața micro-agresiunilor crește probabilitatea escaladării spre forme mai grave de hărțuire și discriminare. Tăcerea menține hărțuirea invizibilă. Însă vocea victimelor, susținută de legi clare și instituții vigilente, o poate opri. Fiecare gest de curaj contează. Fiecare reacție instituțională – sau lipsa ei – face diferența. Avem legea. Acum, avem nevoie de aplicare, solidaritate și voință colectivă. Hărțuirea sexuală nu e o glumă deplasată. Nu e o scăpare. E o infracțiune. Și Moldova are, în sfârșit, mijloacele legale să o oprească. Întrebarea este: chiar o face?

Un grav accident rutier, produs în această seară în proximitatea satului Burlăceni, a curmat viețile a două persoane și a trimis la spital trei copii. Potrivit informațiilor preliminare, coliziunea s-a produs între un Mercedes, cu numere de înmatriculare străine, și un Volkswagen. Primele cercetări arată că viteza excesivă ar fi fost cauza principală a accidentului. În urma impactului violent, cele cinci persoane aflate în Volkswagen au rămas blocate în interiorul vehiculului. La fața locului au intervenit echipaje ale poliției, salvatorilor și ambulanței, care au efectuat operațiuni de descarcerare. Din nefericire, pentru șoferul de 32 de ani și soția acestuia, în vârstă de 33 de ani, nu s-a mai putut face nimic – aceștia au decedat pe loc. Cei trei copii ai cuplului, cu vârste de 5, 7 și 10 ani, au fost transportați de urgență la spital pentru îngrijiri medicale. Vezi și:  Tragedie la Burlăceni: două persoane decedate și trei copii răniți în urma unui accident gravVezi și:  Tragedie la Burlăceni: două persoane decedate și trei copii răniți în urma unui accident grav

Două persoane au murit și alte trei, dintre care copii, au fost rănite, în urma unui grav accident rutier produs în localitatea Burlăceni, raionul Cahul. Potrivit surselor PulsMedia.MD, accidentul s-a produs după ce două automobile – un Mercedes Gelandewagen și un Volkswagen – s-au ciocnit frontal. Impactul a fost extrem de violent: Mercedesul s-a răsturnat, iar Volkswagenul a ajuns într-o râpă de pe acostament. La fața locului au intervenit ambulanțe, echipaje de poliție și un echipaj de descarcerare. În total, cinci persoane au fost rănite, dintre care două în stare extrem de gravă. Potrivit informațiilor preliminare, cele două victime aflate în stare critică ar fi decedat înainte de sosirea ambulanței. Din rândul răniților fac parte și trei copii. Circumstanțele producerii tragediei urmează să fie stabilite de oamenii legii.

Cetățenii cu drept de vot pot obține informații despre procesul de organizare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 apelând Centrul de Apel, cu numărul unic de telefon (+373) 22 880101. Centrul va funcționa până pe 29 septembrie 2025. Pe durata acestei perioade, operatorii Centrului de Apel vor oferi sprijin persoanelor responsabile de gestionarea listelor electorale din cadrul autorităților publice locale, precum și membrilor organelor electorale inferioare, pentru aplicarea unitară a procedurilor de gestionare și actualizare a Registrului de stat al alegătorilor. Alegătorii vor putea solicita informații referitoare la procedura de vot, actele necesare pentru exercitarea dreptului de vot, arondarea la secția de votare, modalitatea de declarare a locului de ședere, obținerea certificatul cu drept de vot. Atenționăm că prin intermediul Centrului de Apel nu pot fi depuse contestații. Linia de informare va funcționa de luni până vineri, între orele 08:00 și 17:00, iar în perioada 27-29 septembrie 2025 programul de lucru va fi extins până la 24 de ore pe zi. Apelurile către Centrul de Apel se taxează la tarif ordinar, atât de la telefonul fix, cât și de la cel mobil, din orice localitate a Republicii Moldova.

O tânără de 20 de ani a fost transportată de urgență la spital, noaptea trecută, după ce ar fi încercat să își pună capăt zilelor într-un hotel din municipiul Cahul. Incidentul s-a produs în jurul orei 22:46, într-o cameră de pe strada Alexei Mateevici, susțin sursele pulsmedia Potrivit poliției, apelul la 112 a fost făcut de o persoană care a găsit victima însângerată, cu o plagă tăiată în zona gâtului. La fața locului au intervenit imediat echipaje de poliție și ambulanță, iar tânăra a fost preluată și transportată la spital, unde i-a fost acordat ajutor medical. Primele informații arată că gestul ar fi fost determinat de un conflict cu părinții. Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili toate circumstanțele, iar în prezent, tânăra se află în afara oricărui pericol.

Locuitorii sectorului Lapaevca din municipiul Cahul vor rămâne fără apă potabilă miercuri, 13 august 2025, în intervalul 08:00 – 20:00. Potrivit S.A. „Apă-Canal Cahul”, măsura este necesară pentru efectuarea lucrărilor de înlocuire a conductei magistrale cu diametrul de 300 mm, situată pe strada Mihai Viteazul. Reprezentanții întreprinderii își cer scuze pentru disconfortul creat și îi îndeamnă pe consumatori să își asigure din timp rezervele minime de apă necesare pentru consum și uz casnic.

Cele mai multe decese în rândul tinerilor cu vârsta între 15 și 34 de ani sunt provocate de accidente, intoxicații și traumatisme, potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică. În 2024, rata mortalității în această categorie de vârstă a fost de 96,2 decese la 100 000 locuitori, în scădere față de 2020 cu 14,8 decese. Din totalul deceselor, 41,3% au avut cauze externe, dintre care: Accidente de transport: 12,6% Leziuni auto-provocate: 9,9% Agresiuni/omucideri: 1,6% Pe lângă cauzele externe, alte motive frecvente ale mortalității tinerilor au fost bolile aparatului circulator (16,0%), bolile aparatului digestiv (9,9%), bolile aparatului respirator (8,7%) și tumorile (8,1%). Analiza pe segmente de vârstă arată că în rândul tinerilor de 15-19 ani mortalitatea a crescut în 2024 pentru majoritatea cauzelor, cu excepția tumorilor. În grupa 25-29 ani s-au înregistrat creșteri la decesele cauzate de tumori, boli ale aparatului circulator și leziuni auto-provocate. În schimb, în rândul tinerilor de 30-34 ani s-a constatat o scădere generală a mortalității, cu excepția bolilor respiratorii. Specialiștii atrag atenția asupra nevoii de campanii de prevenire a accidentelor rutiere, de combatere a suicidului și de promovare a unui stil de viață sănătos, pentru reducerea numărului de decese premature în rândul tinerilor.

Ai adunat zeci de ani de muncă, dar pensia nu vine automat – trebuie să o soliciți și să aduci dovezi clare ale activității tale. Pentru asta, ai nevoie de un dosar complet, iar carnetul de muncă joacă un rol esențial. Iată ce spune CNAS despre documentele necesare și ce se întâmplă dacă lipsesc unele informații, scrie anitcoruptie.md Când te pregătești pentru pensionare, primul pas este să verifici dacă toate perioadele de muncă sunt corect reflectate în actele tale – în special în carnetul de muncă. Acest document este în continuare actul de bază pentru dovedirea stagiului de cotizare înainte de 1 ianuarie 1999. Dacă carnetul a fost deja scanat de autorități, nu mai trebuie să aduci copia. Pentru a afla dacă a fost scanat, verifică ultima pagină, pe care trebuie să apară o ștampilă sau o mențiune cu textul „Scanat conform Hotărârii Guvernului nr. 426/2018”. Dacă nu există această inscripție, trebuie să te adresezi Casei Teritoriale de Asigurări Sociale din raza domiciliului pentru a-l scana și pentru a completa contul personal de asigurări sociale. Pe lângă carnetul de muncă, mai pot fi cerute documente suplimentare, mai ales dacă ai avut întreruperi în activitate, unele perioade nu sunt înscrise în carnet, informațiile sunt ilizibile sau incomplete. În aceste cazuri, CNAS acceptă adeverințe de la foști angajatori; extrase din ordine de angajare/concediere; copii ale contulului personal al angajatului în care se reflectă salariul calculat lunar; copii ale statelor de plată, schemei de încadrare; documente contabile sau fișe de personal. „Pentru confirmarea stagiului de cotizare se iau în considerare toate documentele ce reflectă perioada de muncă, dacă lipsesc sau sunt neclare înscrierile din carnetul de muncă”, precizează CNAS. În funcție de istoricul tău, printre documentele obligatorii care trebuie prezentate sunt diploma de studii superioare (de zi) – dacă ai învățat la facultate înainte de 1999 și livretul militar – dacă ai făcut armata. CNAS: „Conform Legii nr.156/1998, perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare sunt recunoscute perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus, precum și perioada de studiu în instituțiile de învățământ superior de zi realizat până la 01.01.1999. Respectiv prezentarea livretului militar și a diplomei de studii la instituția de învățământ superior de zi este obligatorie pentru ca aceste perioade sa fie incluse în stagiul de cotizare”. Important: dacă nu prezinți aceste acte, perioadele respective NU vor fi luate în calcul. Verifică și corectează din timp Este ideal să verifici dosarul tău de muncă cu cel puțin 6 luni înainte de a depune cererea de pensionare. Poți consulta contul personal de asigurări sociale prin platforma Acces CPAS, unde găsești perioadele lucrate după 1 ianuarie 1999; contribuțiile sociale declarate de angajatori; informațiile scanate din carnetul de muncă. Dacă observi erori, poți solicita corectarea lor în timp util. Pe scurt: nu aștepta ziua pensionării ca să verifici actele. Pregătirea dosarului corect te ajută să eviți refuzuri sau întârzierea deciziei și îți garantează că pensia se va calcula în funcție de toată munca depusă.

Ofițerii Echipelor mobile ale Serviciului Vamal au documentat recent două cazuri de transport ilicit de mărfuri, în urma unor misiuni de control desfășurate în regiunea de sud a Republicii Moldova. În satul Giurgiulești, raionul Cahul, vameșii au oprit pentru verificări două microbuze de model Mercedes Sprinter. În interior au fost depistate articole de încălțăminte și îmbrăcăminte, unele dintre ele susceptibile de a încălca drepturile de proprietate intelectuală, care nu au fost declarate la trecerea frontierei vamale. Cazurile vizează doi cetățeni moldoveni, în vârstă de 33 și 42 de ani. Mărfurile au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor, iar persoanele riscă sancțiuni contravenționale, conform legislației în vigoare.

Originară din Cahul, Republica Moldova, Diana Domenco locuiește de 12 ani în Canada. Pasionată de politică și implicare civică, a reprezentat perspectiva tinerilor la evenimente internaționale precum NATO Youth Summit 2025. Se implică activ în susținerea cauzelor ucrainene și crede cu tărie că tinerii au un rol decisiv în modelarea viitorului politic și securitar al lumii. – Cum a fost trecerea de la viața din Cahul la cea din Canada și ce te-a determinat să pleci? „Tranziția a fost extrem de dificilă, mai ales că am plecat încă din liceu. Mama ne-a spus mie și surorii mele că vom merge în Canada doar în vizită la tatăl nostru, care lucra acolo de doi ani. Însă, în realitate, nu a fost o vacanță; ne-am stabilit definitiv acolo. A trebuit să începem totul de la zero: să închiriem o locuință, să învățăm limba și să ne obișnuim cu un stil de viață complet diferit. Parinții au luat această decizie, iar noi eram încă copii atunci. Visul tatălui meu de a pleca în Canada a fost moștenit de la bunicul său, iar mama, fiind o mamă grijulie, se gândea la momentul în care noi vom pleca la studii în străinătate și nu-și putea imagina să ne vedem doar o dată sau de două ori pe an. Așa că a acceptat să încercăm viața în Canada.” – Cum ai descoperit pasiunea pentru politică și implicarea civică? „Tatăl meu a fost întotdeauna implicat și interesat de politică, iar acest lucru a avut o influență importantă asupra mea. După ce am ajuns în Canada, trebuia să dau la colegiu (CEGEP) și aveam două direcții care mă atrăgeau: economia și politica. Am ales International Business, iar în cadrul acestei specializări am fost expusă atât la economie, cât și la politică, realizând că politica este ceea ce mă pasionează cu adevărat. Șocul cultural a fost puternic, mai ales din cauza diversității etnice și culturale. Îmi amintesc cum unii moldoveni făceau remarci rasiste sau negative la adresa altor persoane, iar eu plângeam pentru că nu înțelegeam de ce oamenii vorbesc așa. Această diversitate a fost motivul pentru care mi-am dorit să contribui la apărarea drepturilor omului și la justiție. Mai târziu, când a început războiul din Ucraina, fiindcă mama mea este ucraineancă, am realizat cât de mult mă afectează și am simțit nevoia să mă implic mai profund. În plus, am o pasiune sinceră pentru istorie și pentru procesul continuu de învățare. Ador să citesc și cred că asta mă ajută foarte mult.” -Cum crezi că tinerii pot influența politicile internaționale, în special în contextul securității? „Tinerii joacă un rol fundamental în modelarea viitorului politic și securitar al lumii. La summitul NATO la care am participat, a fost subliniat un mesaj puternic: „Be the me who serve the we” – adică „Fii acel eu care servește acel noi”. Tinerii aduc energie, creativitate și o perspectivă proaspătă, fiind adesea cei care inițiază schimbări sociale majore. Istoria recentă ne arată exemple clare: mișcarea OTPOR din Serbia, care a contribuit la căderea unui regim autoritar, sau „Printemps érable” în Montreal, care a reunit mii de tineri în proteste pașnice. Mai mult, migrația tinerilor și conectivitatea globală influențează direct stabilitatea și securitatea unor țări, cum ar fi Albania, Muntenegru sau chiar Moldova. Prin activism, educație, participare la dialoguri globale și folosirea rețelelor sociale, tinerii pot exercita presiune asupra factorilor de decizie și pot construi punți de dialog între națiuni, contribuind astfel la pace și securitate internațională.” – Ce lecții poate prelua Republica Moldova din experiența Canadei în implicare civică și politică externă? „Republica Moldova este o țară cu un potențial imens, dar încă se confruntă cu efectele profunde ale „ADN-ului post-sovietic”, un set de mentalități și obiceiuri adânc înrădăcinate care, din păcate, pot frâna progresul. Am discutat cu academicieni care explică că această moștenire culturală face dificilă schimbarea și explică de ce, deși oamenii își doresc reforme, mulți nu sunt pregătiți să se implice activ. Unul dintre lucrurile esențiale pe care le-am observat în Canada este importanța unei societăți civile dinamice și educate, în care cetățenii au acces facil la informație și oportunități de participare politică.În Canada, implicarea în voluntariat și activități benevole este parte integrantă din viața tinerilor încă din liceu. Această cultură a voluntariatului nu doar că dezvoltă abilități, dar creează și o empatie reală față de ceilalți și o înțelegere profundă că fiecare acțiune, oricât de mică, contează. Această mentalitate încurajează cetățenii să fie activi și responsabili, să contribuie constant la binele comunității, ceea ce întărește țesutul social și încurajează o participare civică autentică.De exemplu, în Montreal există platforme digitale unde oamenii se pot înscrie la evenimente, seminarii și discuții pe teme care îi interesează — de la politică și finanțe, până la drepturile omului — și pot interacționa direct cu lideri sau experți, ceea ce le dă speranță și încredere că pot face diferența. În Moldova, cred că lipsește această speranță și această convingere că implicarea chiar contează. Votul, activismul, participarea la viața comunității sunt vitale pentru a crea schimbarea. Eu am avut șansa să mă stabilesc într-o țară care inițial nu era a mea, am învățat limbi noi, m-am adaptat și am construit o viață stabilă, însă nimic nu se compară cu dorul de casă, și de atât mă gândesc să mă întorc definitiv acasă. Sunt pregătită să aduc această experiență și să contribui la dezvoltarea comunității din Moldova, inspirând și motivând oamenii să creadă în puterea lor de a schimba lucrurile.” Povestea Dianei Domenco este despre curaj, adaptare și dorința de a construi punți între lumi. Deși viața i-a oferit un drum departe de Cahul, ea nu și-a pierdut niciodată legătura cu rădăcinile și credința că schimbarea începe cu fiecare dintre noi. Experiența acumulată în Canada și pe scena internațională devine acum combustibil pentru un vis mai mare: acela de a aduce acasă valorile, cunoștințele și energia necesare pentru ca Moldova să devină o țară în care implicarea civică nu este excepția, ci regula. Iar pentru Diana, aceasta nu este doar o misiune personală, ci o chemare către toți cei care cred că viitorul poate fi scris împreună.

Peste 10 000 de dosare au fost înregistrate în primul tur al concursului de admitere în cele 35 de colegii și 13 centre de excelență din țară, desfășurat în perioada 21 iulie – 10 august 2025. Înscrierea candidaților a avut loc exclusiv prin modulul e-Admitere din cadrul Sistemului informațional de management în educație pentru învățământul profesional tehnic. Din totalul dosarelor depuse, 386 vizează programe de formare profesională prin învățământ dual. Anul acesta, interesul pentru unele domenii a fost semnificativ, la unele specialități candidând între 2 și 3 elevi pentru un loc. Printre cele mai solicitate programe de formare profesională se regăsesc: programarea și testarea produselor program, dezvoltarea aplicațiilor web, medicină, îngrijirea bolnavilor, stomatologie, învățământ primar, educație timpurie, contabilitate, finanțe și bănci,  arhitectură. Pentru turul II al concursului de admitere, care se va desfășura în perioada 13 și 20 august 2025, rămân disponibile peste 1.000 de locuri. Rezultatele vor fi afișate în perioada 25–26 august 2025. Menționăm că turul I al admiterii în școlile profesionale se va încheia duminică, 17 august. Candidații care nu reușesc să depună dosarul până la această dată vor avea posibilitatea să participe la turul II al concursului.  Mai multe detalii despre admiterea în învățământul profesional tehnic sunt disponibile pe https://ipt.mec.gov.md/.

Mașinile camuflate ale poliției, echipate cu camere video de 360 de grade, în curând vor putea înregistra și depășirea limitei legale de viteză, a anunțat șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1, transmite agora.md. Numărul autovehiculelor aflate în căutare și identificate în trafic de către autorități a crescut semnificativ în țara noastră, de la 15-20 pe lună, la 25-30, precizează șeful IGP. Creșterea se datorează activității mașinilor camuflate, dotate cu sisteme video performante, care permit supravegherea traficului la 360 de grade. Aceste vehicule sunt capabile să identifice automat mașinile care circulă fără asigurare obligatorie, fără inspecție tehnică valabilă sau care figurează ca fiind căutate. În perioada următoare, sistemele din dotarea mașinilor camuflate vor putea și să constate depășirea vitezei de deplasare a vehiculelor, funcție aflată în curs de certificare. Specialiștii moldoveni au fost instruiți în acest sens în Lituania, iar autoritățile estimează că omologarea echipamentelor va fi finalizată în următoarele două săptămâni, permițând aplicarea legală a sancțiunilor. ,,Noi trebuie să conștientizăm că asta este un pericol. Când ducem un copil în mijlocul de transport și trebuie să îl punem în siguranță sau centura de siguranță trebuie să fie fixată corespunzător de a ne asigura viața. Nu doar de dragul ca să nu fim fixați de camerele video sau de polițist. Nu este securitatea polițistului, este securitatea fiecărui participant la trafic'' - Vasile Cernăuțeanu, șef Inspectoratului General de Poliție. Respectarea vitezei legale rămâne una dintre cele mai mari provocări în traficul rutier din R. Moldova. Un exemplu recent arată că, în localitatea Măgdăcești, aproximativ 15 vehicule, inclusiv camioane, au fost surprinse de mașinile capcană ale poliției circulând cu viteze de 80-90 km/h într-un interval de doar un minut, potrivit șefului IGP. Amintim că, la momentul de față Poliția Națională are în dotare 31 de autovehicule echipate cu tehnologii speciale, utilizate pentru supravegherea traficului și documentarea abaterilor de la regulile de circulație.

Numărul căsătoriilor în rândul tinerilor este în scădere constantă, arată datele prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS). În anul 2024, în Republica Moldova au fost încheiate 14,8 mii căsătorii, cu 6,0% mai puține față de anul precedent. În cazul căsătoriilor pentru prima dată, 86,1% dintre cupluri au avut ambii parteneri cu vârsta între 16 și 34 de ani. Tendințe demografice Datele arată o diminuare la toate grupele de vârstă, însă cele mai mari scăderi au fost înregistrate la: Bărbați 25-29 ani: -8,4% față de 2023 Femei 16-19 ani: -14,7% Vârsta medie la prima căsătorie este în creștere – 29,9 ani pentru bărbați și 26,9 ani pentru femei. Cei mai mulți bărbați care s-au căsătorit în 2024 pentru prima dată aparțin grupei de 25-29 ani (39,3%), iar cele mai multe femei – grupei 20-24 ani (45,7%). Specialiștii explică această tendință prin schimbarea priorităților tinerilor, care aleg să își continue studiile, să își dezvolte cariera sau să emigreze înainte de a întemeia o familie. În paralel, crește și vârsta la care se nasc primii copii, în special în mediul urban. Această evoluție este similară cu tendințele din alte țări europene, unde căsătoria este adesea amânată în favoarea stabilității financiare și personale.

La data 9 august 2025, Cartierul Valincia din municipiul Cahul a îmbrăcat haine de sărbătoare, marcând hramul printr-un eveniment care a îmbinat tradiția creștină cu mișcarea și spiritul competițional. Organizat de Primăria municipiului Cahul în parteneriat cu Biserica „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”, evenimentul a adus în fața comunității atât competiții de sporturi intelectuale – șah și joc de dame – cât și probe de forță și îndemânare precum lupte libere și trântă, atrăgând participanți de toate vârstele. „Scopul manifestării a fost de a transmite mesajul că trupul și sufletul se desăvârșesc împreună, atunci când credința este susținută de un mod de viață sănătos, iar sănătatea trupească este pusă în slujba comunității”, menționează Vadim Beresteanu într-un mesaj pe rețelele de socializare Atmosfera de sărbătoare, spiritul de fair-play și sentimentul de unitate au transformat această zi într-o lecție de comuniune, tradiție și respect reciproc, lăsând amintiri frumoase în inimile tuturor participanților.

În contextul Zilei Internaționale a Tineretului, primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș, a transmis un mesaj călduros și plin de sens destinat tinerilor din municipiu și din întreaga Republică Moldova: „Dragi tineri! Astăzi, de Ziua Internațională a Tineretului, (stabilită de ONU în 1999), vă felicit pe tinerii din Cahul și din toată R. Moldova. Vă doresc să fiți sănătoși, să vă bucurați de pace și dragoste în familiile voastre, să aveți condiții bune de viață, studii și muncă. Să credeți în Dumnezeu, să investiți în formarea voastră, să vă alegeți cu grijă anturajul, să protejați integritatea voastră și să vă puneți mereu obiective nobile de a crește și a sluji pe ceilalți cu demnitate. La mulți ani! Dumnezeu să vă binecuvânteze!”, a scris Nicolae Dandiș pe pagina sa de Facebook. Programul activităților dedicate Zilei Internaționale a Tineretului 2025 la Cahul Ziua Internațională a Tineretului a fost instituită în 1999 de Adunarea Generală a ONU, la recomandarea Conferinței Mondiale a Miniștrilor Responsabili cu Tineretul, desfășurată la Lisabona în 1998. Scopul a fost crearea unei zile anuale dedicate atragerii atenției globale asupra provocărilor și problemelor cu care se confruntă tinerii, dar și recunoașterii potențialului lor în dezvoltarea societății. Valorile pe care le promovează Participarea activă a tinerilor în viața politică, economică și socială. Educația de calitate și accesul la oportunități egale pentru toți. Drepturile omului și egalitatea de șanse, indiferent de gen, etnie sau religie. Pace și non-violență, implicarea tinerilor în prevenirea conflictelor și consolidarea păcii. Dezvoltare durabilă și responsabilitate față de mediu. Solidaritate între generații și colaborare pentru binele comun. Ziua este celebrată în întreaga lume prin acțiuni civice, campanii de voluntariat, festivaluri și proiecte dedicate creativității și inovației tinerilor.

Atmosferă electrizantă, tribune pline și momente de suspans – așa poate fi descrisă ediția din acest an a Campionatului Raional de Fotbal, desfășurat între lunile iunie și august 2025 pe stadioanele din raionul Cahul. Opt echipe reprezentând localitățile Colibași, Baurci-Moldoveni, Burlacu, Cotihana, Badicul Moldovenesc, Larga Nouă, Cahul și Zîrnești s-au luptat pentru trofeu, oferind publicului partide spectaculoase și un nivel de joc demn de o competiție de prestigiu. Marea finală a avut loc duminică, 10 august, pe stadionul raional „Atlant” din Cahul, între FC „Prut” Colibași și FC „Haiducii” Baurci-Moldoveni. După un meci echilibrat, scorul de 1:1 la finalul celor 90 de minute a trimis disputa la lovituri de departajare. Acolo, fotbaliștii din Colibași au demonstrat nervi de oțel, impunându-se cu 4:3 și cucerind Cupa Raională 2025, devenind totodată campionii raionului. Ceremonia de premiere a adus împreună sportivii, suporterii și oficialitățile locale. Campionii și vicecampionii au fost felicitați de Ion Groza, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Pavel Groza, președintele raionului Cahul, precum și de vicepreședinții Nicon Pîslari și Elena Cebotari. Clasamentul final al Campionatului Raional de Fotbal 2025: FC „Prut” Colibași – campioană și câștigătoare a Cupei Raionale FC „Haiducii” Baurci-Moldoveni – vicecampioană FC „Burlacu” – locul trei FC „Dacia” Cotihana – locul patru

Comunitatea medicală din Cahul este în doliu după trecerea la cele veșnice a Emiliei Capitonova (08.12.1948 – 10.08.2025), medic infecționist și profesor la Colegiul de Medicină, care și-a dedicat peste 50 de ani din viață îngrijirii pacienților și formării noilor generații de specialiști. Din anul 1975, doamna Capitonova a predat Boli infecțioase la Colegiul de Medicină din Cahul, activând totodată și în cadrul Spitalului Raional Cahul. Colegii o descriu drept un specialist desăvârșit, o persoană blândă, creativă și dedicată profesiei, apreciată deopotrivă de pacienți, prieteni și colaboratori. Ceremonia de adio și înmormântarea vor avea loc marți, 12 august 2025, începând cu ora 10:30, la adresa: mun. Cahul, str. I. L. Caragiale, nr. 41, ap. 5. Familia, colegii și toți cei care au cunoscut-o îi vor păstra vie amintirea și recunoștința pentru contribuția adusă comunității.

În doar 48 de ore, polițiștii au scos din trafic 73 de șoferi care conduceau în stare de ebrietate, oprindu-i înainte ca imprudența lor să provoace accidente grave. Printre cele mai alarmante cazuri: Chișinău, sectorul Buiucani – șofer de Opel cu 1,59 mg/l alcool pur în aerul expirat; Cantemir – conducător de Volkswagen cu 1,12 mg/l; Bălți – șofer de Renault cu 1,09 mg/l; Anenii Noi – bărbat la volanul unui Ford cu 1,05 mg/l; Nisporeni – șofer de Volkswagen cu 1,03 mg/l; Strășeni și Călărași – doi bărbați pe motocultoare, cu 1,12 mg/l și 1,09 mg/l; Chișinău – bărbat pe trotinetă electrică, cu 1,09 mg/l. Toate persoanele au fost documentate conform legii, iar poliția reamintește că toleranța față de alcool la volan este zero. „Pentru o clipă de inconștiență, poți plăti cu viața ta sau a altora”, avertizează autoritățile.

S.A. „Apă-Canal Cahul” informează publicul că, în ultimele zile, a circulat în mediul online o informație falsă potrivit căreia furnizarea apei potabile ar urma să fie sistată timp de 14 zile. Reprezentanții întreprinderii precizează că această informație este eronată și nu provine din surse oficiale. Activitatea societății se desfășoară în regim normal, iar în cazul unor lucrări planificate sau intervenții neprevăzute, consumatorii vor fi anunțați prin canalele oficiale de comunicare. „Rugăm cetățenii să nu dea curs zvonurilor și să verifice informațiile doar din surse oficiale”, transmite administrația. Pentru întrebări sau clarificări, consumatorii pot apela numărul de telefon 0299 22000.

În perioada iulie 2024 - iunie 2025, față de 31 contribuabili care activează în domeniul asistenței stomatologice au fost aplicate primordial acțiuni de conformare manifestate prin efectuarea a 71 de vizite fiscale în scopul stabilirii datelor de ordin general, inclusiv vizite fiscale cu ieșirea la fața locului în scopul observării directe a activității contribuabilului privind disciplina de casă sau alte aspecte ce vizează administrarea fiscală. Urmare a monitorizării contribuabililor selectați în perioada de referință, cifra de afaceri s-a micșorat cu 11% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Obligațiile fiscale calculate la Bugetul public național s-au majorat cu 49% comparativ cu perioada similară a anului precedent și constituie 6,4 mil. lei, iar cele achitate - cu 50% și constituie 6,7 mil. lei.  Ponderea impozitelor și taxelor calculate la un leu venit din vânzări constituie 0,1235  lei, cu 72% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, iar Ponderea impozitelor și taxelor achitate la un leu venit din vânzări – 0,1257 lei, cu 74% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent. Salariu mediu la situația din 30 iunie 2025 constituie 6 384 lei, în creștere cu 37% sau cu 1 729 lei comparativ cu salariu mediu înregistrat la începutul perioadei de conformare, care este în mărime de 4 655 lei. Serviciul Fiscal de Stat își va orienta în continuare eforturile de a consolida colaborarea cu contribuabilii prin promovarea conformării voluntare, dezvoltarea continuă a sistemului de analiză și evaluare a riscurilor, pentru a susține un mediu economic bazat pe concurență loială și pentru a preîntâmpina cazurile de fraudare a bugetului de stat.

Biroul Național de Statistică informează că, în luna iulie 2025, prețurile medii de consum au înregistrat următoarele modificări: Față de iunie 2025: creștere nesemnificativă de cca 0,02% (indicele lunar al prețurilor de consum – 100,02%). Față de decembrie 2024: majorare cu peste 5,1% (indicele de la începutul anului – 105,1%). Față de iulie 2024: creștere cu peste 7,9% (indicele anual – 107,9%). Comparativ cu luna iunie 2025, evoluția prețurilor a fost influențată de: Majorarea prețurilor la mărfurile nealimentare cu peste 0,4% (+0,2 p.p. la IPC); Creșterea tarifelor la serviciile prestate populației cu peste 0,2% (+0,1 p.p. la IPC); Diminuarea prețurilor la produsele alimentare cu peste 0,6% (–0,2 p.p. la IPC). Mărfuri nealimentare: Combustibili și carburanți: +1,7% (motorină +7,1%, benzină +0,7%); Materiale de construcție: +0,3%; Gaz lichefiat: –2,9%. Servicii: Apă și canalizare: +0,6%; Transport pasageri: +0,3%. Produse alimentare: Scăderi semnificative: legume –4,6% (ceapă –35,0%, cartofi –22,6%, legume rădăcinoase –11,0%, usturoi –9,0%, varză –3,6%, roșii –2,7%), zahăr –1,5%, fructe –0,6%; Creșteri: ouă +2,4%, pâine +1,2%, carne și preparate din carne +0,5%, lapte și produse lactate +0,2%, ulei vegetal +0,2%. Inflația de la începutul anului În iulie 2025 față de decembrie 2024, prețurile medii de consum au crescut cu 5,1%, dintre care: Produse alimentare: +5,6%; Mărfuri nealimentare: +1,5%; Servicii: +9,6%. Inflația anuală În iulie 2025 față de iulie 2024, creșterea este de 7,9%, inclusiv: Produse alimentare: +10,3%; Mărfuri nealimentare: +2,1%; Servicii: +13,0%. Rata lunară a inflației din iulie 2025 (0,02%) este mai mică decât cea din iulie 2024 (0,23%), iar rata anuală (7,93%) s-a redus cu 0,24 puncte procentuale față de nivelul din iunie 2025 (8,17%).

Procuratura Cahul informează despre arestarea preventivă pe un termen de 30 de zile a unui minor de 17 ani, învinuit de omorul cu deosebită cruzime a unui copil în vârstă de 15 ani. Potrivit probelor preliminare, victima a fost găsită în extravilanul satului Andrușul de Sus, raionul Cahul, la 7 august 2025, cu semne multiple provocate cu un obiect tăietor-înțepător, precum și urme de strangulare. În urma acțiunilor de urmărire penală și a măsurilor speciale de investigație, desfășurate în comun de Inspectoratul de Poliție Cahul, ofițerii Direcției investigații Sud și Direcției investigații criminale a IGP, sub conducerea Procuraturii Cahul, a fost identificată și reținută persoana bănuită de comiterea infracțiunii. În privința acesteia, la demersul procurorilor, la 10 august 2025, instanța a aplicat măsura preventivă – arest pe un termen de 30 de zile. În cadrul perchezițiilor efectuate, au fost ridicate obiecte vestimentare și mijloace materiale de probă care vor fi supuse expertizelor biologice, genetice, chimice și tehnico-științifice. Investigațiile continuă în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cazului

Cafeaua rămâne una dintre cele mai apreciate băuturi din lume, iar tendințele de consum și comerț confirmă această popularitate. În 2023, Uniunea Europeană a importat 2,7 milioane de tone de cafea din țări non-UE, în valoare de 10,6 miliarde de euro. Cea mai mare parte a cafelei importate a provenit din Brazilia – 921.900 de tone (34% din totalul importurilor extra-UE), și din Vietnam – 652.000 de tone (24%). Următoarele țări furnizoare au fost Uganda (206.500 de tone, 8%), Honduras (168.800 de tone, 6%), India (118.100 de tone, 4%), Columbia (112.700 de tone, 4%), Peru (83.000 de tone, 3%) și Indonezia (68.300 de tone, 2%). Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Germania a realizat cele mai multe importuri – 911.300 de tone (33%), urmată de Italia cu 624.600 de tone (23%), Belgia cu 278.200 de tone (10%) și Spania cu 249.500 de tone (9%). Consumul de cafea în Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii 10 ani, cu o rată anuală de 18% per adult. În anul 2000, un moldovean consuma, în medie, o singură ceașcă de cafea pe an. În 2024, cifra a ajuns la 167 de cești, depășind media globală de 140 cești per adult pe an (aproximativ 1,3 kg de cafea consumată). Cu toate acestea, diferența față de media Uniunii Europene rămâne semnificativă: un adult din UE consumă anual 1.170 de cești, de șapte ori mai mult decât media în Republica Moldova. Potrivit datelor, aproape 60% din cafeaua consumată în Moldova provine din Italia, urmată de Germania cu 10% și Rusia cu 8,6%. Doar 4,6% din cafea este importată direct din țările cultivatoare, restul fiind adusă din state industrializate care prelucrează boabele. Astfel, peste 95% din cafeaua consumată local provine din țări dezvoltate care nu cultivă, ci doar procesează cafeaua. Importurile de cafea au evoluat astfel: în anul 2000 au fost importate 23.000 kg de cafea la un preț mediu de 2,92 USD/kg, valoarea totală fiind de 67.160 USD. În 2005, cantitatea importată a crescut la 153.000 kg, cu un preț mediu de 3,71 USD/kg și o valoare totală de 567.630 USD. În 2010, importurile au ajuns la 250.000 kg, prețul mediu fiind de 7,01 USD/kg, iar valoarea totală de 1.752.500 USD. În 2015, Republica Moldova a importat 586.000 kg de cafea la un preț mediu de 6,75 USD/kg, în valoare de 3.955.500 USD. În 2020, importurile au atins 1.304.000 kg, cu un preț mediu de 6,68 USD/kg, valoarea totală fiind de 8.710.720 USD. Pentru 2024, estimările arată o cantitate importată de 2.130.000 kg, la un preț mediu de 8,40 USD/kg, ceea ce ar însemna un total de 17.892.000 USD. În Republica Moldova, prețul avantajos de import al boabelor de cafea a stimulat dezvoltarea procesării acestora pentru export. În ultimii trei ani, principalele piețe de export au fost: România – 89,1%, Emiratele Arabe Unite – 2,6%, Belarus – 1,4%, Arabia Saudită – 0,6% și Federația Rusă – 0,5%. În privința exporturilor de cafea boabe, în 2016 acestea au fost de 9.100 kg. În 2018, volumul exportat a urcat la 17.200 kg, în 2019 la 27.400 kg, iar în 2022 la 44.500 kg. Pentru 2024 se estimează un volum de 40.000 kg. În 2016, prețul de export al cafelei a fost de 13,26 USD/kg, cu 52 puncte procentuale mai mare comparativ cu prețul de import al boabelor, iar valoarea totală a exporturilor a fost de 120.000 USD. Pentru 2024 și 2025, diferența dintre prețul de import (8,24 USD/kg) și cel de export (15,98 USD/kg) este de 48 puncte procentuale. În 2024, exporturile totale au însumat 639.200 USD, cu 17,26 milioane USD mai puțin decât valoarea importurilor. Tendințele arată că, deși consumul de cafea în Republica Moldova este în creștere rapidă, nivelul rămâne mult sub media Uniunii Europene. Dezvoltarea capacităților de procesare locală, diversificarea piețelor de export și extinderea surselor directe de aprovizionare ar putea consolida sectorul și crește competitivitatea pe piața internațională. Acest comunicat de presă a fost elaborat de către echipa Știrile iData, din cadrul companiei Date Inteligente.

Tânărul artist plastic din Cahul, Daniel Donici, a vernisat o expoziție personală cu 22 de tablouri la Casa de Cultură „Geo Bogza” din municipiul Câmpina, județul Prahova, România. Evenimentul a avut loc la invitația lui Gabriel Valeriu Dima, reprezentant al Asociației Artiștilor Plastici Amatori „Câmpina Artelor”. Expoziția a avut drept scop promovarea valorilor artistice și a stilului personal al tânărului pictor, care îmbină tehnici inovatoare mixte. Criticul de artă Aristotel Bunescu a apreciat originalitatea lucrărilor, catalogând expoziția drept „valoroasă și autentică”. Cele 22 de tablouri expuse au fost realizate în perioada 2021–2025, fiecare purtând o încărcătură emoțională inspirată din experiențele trăite de artist, din copilărie până în prezent. Printre acestea, lucrarea preferată a pictorului este „Stare” – o compoziție cu sens și simbolistică ascunsă, care reflectă toate obstacolele întâmpinate în formarea sa profesională.  

Salariul unui cadru didactic nu este o sumă fixă, ci rezultatul unui calcul care ia în considerare mai mulți factori – de la vechimea în muncă și gradul didactic obținut, până la norma didactică, orele suplimentare sau funcțiile de conducere. La acestea se pot adăuga sporuri speciale. Dacă vrei să înțelegi cum se formează salariul unui profesor din Republica Moldova, citește articolul care urmează realizat de diez.md. În primul rând, trebuie să știi că, conform unei decizii a Guvernului, în anul 2025 salariile profesorilor sunt stabilite după cum urmează. fără grad didactic: 9.200 – 10.780 de lei grad didactic doi: 11.025 – 12.970 de lei grad didactic întâi: 12.675 – 14.950 de lei grad didactic superior 14.250 – 16.840 de lei Cum se formează salariul Potrivit informațiilor oferite de Ministerul Educației și Cercetării, salariul se formează în baza unei părți fixe și a unei părți variabile. Partea fixă cuprinde: salariul de bază; sporul lunar în valoare fixă; sporul lunar pentru gradul profesional; sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; sporul lunar pentru deținerea titlului onorific. Partea variabilă cuprinde: sporul pentru performanță; sporuri cu caracter specific – dirigenție, controlul lucrărilor scrise, administrarea cabinetelor. Salariul se calculează în același mod, indiferent dacă instituția de învățământ este situată în oraș sau în sat. Profesorii pot fi remunerați fie pe oră, fie în baza unei norme întregi de activitate. Ce tipuri de sporuri sunt prevăzute În funcție de gradul didactic pot fi oferite următoarele sporuri salariale: pentru gradul didactic II – 1.500 de lei; pentru gradul didactic I – 2.800 de lei; pentru gradul didactic superior – 4.000 de lei. Profesorii primesc un spor lunar timp de până la cinci ani după ce obțin un grad profesional. Dacă își mențin nivelul la evaluare, vor continua să primească acest spor. În schimb, dacă gradul le este anulat sau retrogradat, suma scade sau sporul dispare complet. Remunerația cadrelor didactice depinde și de vechimea în muncă și este împărțită în următoarele niveluri: nivelul I – de la 0 la 2 ani; nivelul II – de la 2 la 5 ani; nivelul III – de la 5 la 10 ani; nivelul IV – de la 10 la 15 ani; nivelul V – de la 15 la 20 de ani; nivelul VI – peste 20 de ani. Sporurile cu caracter specific, în valoare de 10% din salariul de bază anual, se acordă profesorilor pentru anumite activități. Lucrul cu copii cu cerințe educaționale speciale: instituții specializate pentru copii infectați cu tuberculoză; clase obișnuite din învățământul general; instituții de învățământ profesional-tehnic aflate în cadrul penitenciarelor; domeniul plasamentului copiilor rămași fără îngrijire părintească (definitiv sau temporar); internate generale; instituții pentru copii cu deficiențe de auz și văz; școli auxiliare pentru copii cu dificultăți severe de învățare. Activități suplimentare precum: îndeplinirea rolului de diriginte; corectarea lucrărilor scrise; gestionarea laboratoarelor școlare; gestionarea gospodăriei didactice, etc. Sporul pentru performanță este acordat de directorul școlii la evaluarea semestrială, în funcție de activitatea pe care a avut-o profesorul. Câte ore poate preda un profesor Volumul total de muncă al unui cadru didactic nu trebuie să depășească 1,25 norme didactice. O normă didactică standard reprezintă numărul de ore de predare pe săptămână care considerat un volum complet de muncă pentru un cadru didactic. Un profesor din învățământul primar, gimnazial sau liceal trebuie să predea, să instruiască, să evalueze și să desfășoare activități practice timp de 18 ore pe săptămână. Totuși, datorită normei didactice de 1,25, profesorii pot preda un pic mai multe ore: 18 ore × 1,25 = 22,5 ore. Potrivit MEC, în situațiile în care lipsesc profesori, directorii instituțiilor pot repartiza un volum mai mare de ore: până la 1,5 norme în învățământul general (primar, gimnazial, liceal); până la 2 norme în învățământul artistic.

Grație Programului guvernamental „Satul European”, sala de sport din satul Burlacu, raionul Cahul, a fost complet renovată și dotată cu echipamente moderne. Valoarea investiției se ridică la aproximativ 600 de mii de lei. Spațiul modernizat este acum frecventat atât de tineri, cât și de persoane în vârstă, devenind un loc de întâlnire și activitate pentru întreaga comunitate. https://www.facebook.com/reel/1103155317841715

În weekend, polițiștii au înregistrat peste 4.960 de abateri de la regulamentul circulației rutiere. Printre cele mai frecvente nereguli se numără: 73 de șoferi prinși la volan în stare de ebrietate sau sub influența substanțelor narcotice; 2.335 conducători auto care au depășit limita legală de viteză; 620 care au ignorat indicatoarele de prioritate și semnalele de interzicere ale semafoarelor; 320 de vehicule conduse fără verificare tehnică sau fără poliță de răspundere civilă auto; 435 de opriri efectuate în locuri interzise; 45 de cazuri de neacordare a priorității legale pietonilor sau bicicliștilor; 800 de șoferi surprinși fără centura de siguranță sau folosind telefonul mobil în timpul condusului; 50 de persoane sancționate pentru conducerea unui vehicul cu încălcarea dreptului de a conduce. De asemenea, în aceste zile, polițiștii din întreaga țară au intervenit în 1.685 de cazuri, apeluri recepționate prin Serviciul Unic 112.

În perioada 4 - 10 august 2025, încasările Serviciului Vamal la bugetul de stat se ridică la peste 791,16 milioane de lei, iar de la începutul anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 23,6 miliarde lei, ceea ce constituie îndeplinirea cifrei de control la 100,6%. Totodată, în perioada 4 - 10 august 2025, de către persoane fizice au fost introduse bunuri a căror valoare în vamă depășește limita neimpozabilă, fiind încasate plăți în valoare circa 28,6 milioane lei, ceea ce reprezintă 3,6% din totalul sumei încasate pentru perioada respectivă. Banii colectați de la contribuabili sunt vărsați direct în bugetul de stat și redistribuiți pentru salarii, dezvoltarea infrastructurii, proiecte sociale ș.a. De asemenea, pe parcursul săptămânii trecute, au fost perfectate 12 947 de declarații vamale, iar fluxul mijloacelor de transport a constituit 100 177 de traversări. Cele mai tranzitate posturi vamale rămân a fi Leușeni și Sculeni, cu 23 216 și, respectiv, 18 320 de traversări.

Sarcina și maternitatea nu ar trebui să fie niciodată o frână în cariera unei femei. Într-o societate în care a deveni mamă e, de multe ori, echivalent cu a ieși, temporar sau definitiv, din câmpul muncii, e esențial să cunoaștem exact ce drepturi avem. Pentru că ele există. Sunt clare, reglementate prin lege, iar a le ignora sau, mai grav, a le lăsa nespuse, înseamnă să acceptăm o inegalitate tacită. În țara noastră, legislația oferă un cadru destul de bine conturat care le protejează pe femeile însărcinate și pe mamele angajate. Doar că aceste drepturi nu sunt întotdeauna cunoscute sau aplicate. Iar acest lucru costă oportunități profesionale, stabilitate financiară și, uneori, încrederea unei femei că își poate construi o carieră fără să renunțe la rolul de părinte. Concediul de maternitate – timp legal, plătit și meritat Femeile gravide au dreptul la concediu de maternitate plătit, împărțit în două perioade distincte: concediul prenatal și cel postnatal. În mod obișnuit, durata totală este de 126 de zile calendaristice – 70 de zile înainte de naștere și 56 de zile după. Acest concediu poate fi mai lung dacă există complicații medicale, naștere multiplă sau alte situații speciale: poate ajunge la 140 sau chiar 182 de zile. Concediul începe, în mod obișnuit, în jurul săptămânii 30 de sarcină, dar în cazurile de sarcină gemelară sau triplă, femeia are dreptul să beneficieze de acest concediu deja din săptămâna 24. Mai important decât durata este însă compensația financiară. Femeile care intră în concediu de maternitate beneficiază de o indemnizație în valoare de 100% din media veniturilor lor asigurate din ultimele 12 luni. Această indemnizație este plătită de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Iar dacă, din diverse motive, venitul mamei este mic sau inexistent, legislația permite, începând cu 2023, ca indemnizația să fie calculată în baza venitului tatălui, cu condiția ca acesta să fie asigurat. Este un detaliu semnificativ, mai ales pentru femeile aflate în șomaj sau care muncesc informal, și care, altfel, ar fi expuse riscului de a nu primi niciun sprijin financiar real în perioada maternității. Ce prevede legea: protecție clară pentru gravide și mame Una dintre cele mai importante garanții oferite de Codul Muncii este interdicția concedierii femeilor însărcinate sau a celor aflate în concediu de maternitate ori pentru îngrijirea copilului, până când acesta împlinește șase ani. Excepțiile sunt foarte puține și clar reglementate – de exemplu, dacă unitatea se desființează integral sau în cazuri grave de abateri disciplinare documentate. Pe lângă interdicția de concediere, femeile gravide beneficiază de o serie de măsuri de protecție la locul de muncă. Ele nu pot fi obligate să muncească ore suplimentare, pe timp de noapte sau în condiții considerate periculoase. În baza unui aviz medical, pot solicita adaptarea condițiilor de muncă sau trecerea temporară la o activitate mai ușoară, fără pierderea veniturilor salariale. Un alt drept important, rar cunoscut, este acela de a beneficia de timp liber plătit pentru consultațiile medicale prenatale. Acest timp nu trebuie recuperat și nu afectează salariul. Iar dacă angajatorul încearcă să impună o perioadă de probă unei femei însărcinate, trebuie știut că legea interzice expres acest lucru dacă angajata a informat oficial despre starea sa. Toate aceste măsuri nu sunt doar „clauze de protecție”. Ele sunt o formă de normalitate, de sprijin real într-o etapă în care echilibrul emoțional și fizic al femeii trebuie susținut, nu testat. Ce urmează după concediul de maternitate? În Republica Moldova, părinții care au încheiat concediul de maternitate au dreptul să solicite un concediu suplimentar pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani. Este o opțiune legală importantă, menită să sprijine familiile în primele etape ale vieții copilului și poate fi exercitată nu doar de mamă, ci și de tată, bunici sau tutore legal. Acest concediu poate fi solicitat integral sau fracționat, în funcție de nevoile familiei, iar indemnizația lunară aferentă este achitată de CNAS, în baza venitului solicitantului. Un avantaj esențial al acestei forme de concediu este faptul că nu întrerupe vechimea în muncă și nici stagiul de cotizare, oferind astfel o plasă de siguranță profesională. În teorie, acest mecanism ar trebui să faciliteze echilibrul dintre viața de familie și carieră. În practică, însă, lucrurile sunt mult mai complicate. Potrivit studiului publicat de Organizația Internațională a Muncii în mai 2025, intitulat „Program privind tranziția pe piața muncii a femeilor aflate în concediul pentru îngrijirea copilului”, peste 130.000 de femei din Republica Moldova se află în afara pieței muncii din cauza responsabilităților familiale. Acest număr vorbește despre realități sistemice și despre lipsa unui sprijin concret în procesul de reintegrare profesională. Deși statisticile arată că femeile din Moldova sunt, în medie, mai educate decât bărbații, acest avantaj educațional nu se reflectă într-un acces egal la muncă sau într-o independență economică reală. Doar 37% dintre femeile cu copii sub șase ani sunt angajate, comparativ cu 66% dintre femeile fără copii. În zonele rurale, discrepanțele sunt și mai vizibile: doar 36,6% dintre femei sunt ocupate, față de 47,1% dintre bărbați. Studiul OIM arată clar că revenirea la muncă este, adesea, cea mai grea etapă a maternității. În lipsa unor servicii de îngrijire accesibile și de calitate, în absența unor politici publice sensibile la realitatea familială sau a angajatorilor dispuși să susțină această tranziție, multe femei rămân captive între așteptările tradiționale și limitările structurale. Mai grav este că sistemul actual permite absența de până la patru ani pentru îngrijirea copilului, o perioadă care, deși legal protejată, duce frecvent la pierderea competențelor profesionale, a încrederii de sine și la un refuz tăcut, dar sistemic, al reintegrării. La 1 ianuarie 2024, din totalul de 22.908 persoane care au beneficiat de indemnizații pentru creșterea copilului, peste 17.000 au fost femei, în timp ce doar 5.834 au fost bărbați. Cifrele reflectă o realitate în care îngrijirea copiilor rămâne o responsabilitate aproape exclusiv feminină. Acest dezechilibru este susținut de norme sociale adânc înrădăcinate: 91% dintre bărbați și 82% dintre femei cred că rolul principal al unei femei este să aibă grijă de gospodărie, iar 95% dintre bărbați consideră că spălarea și hrănirea copiilor intră, „natural”, în sarcina mamei. Consecințele sunt profunde. Doar 5% dintre persoanele intervievate în cadrul studiului afirmă că reușesc să mențină un echilibru real între muncă și viața personală, iar 70% dintre femeile cu copii se declară epuizate. Nu doar fizic, ci și psihic. Epuizate de presiunea de a face totul singure, de teama de a fi judecate dacă aleg să revină la muncă, și de vinovăția care le bântuie oricare ar fi alegerea. Pentru a răspunde acestor provocări, OIM recomandă o serie de măsuri urgente: extinderea serviciilor de îngrijire timpurie a copiilor (creșe, bone calificate, spații dedicate la locul de muncă), susținerea angajatorilor în implementarea de programe flexibile și reintegrare graduală, dar și lansarea unor campanii naționale care să promoveze împărțirea echitabilă a responsabilităților parentale. Doar astfel, femeile din Republica Moldova vor putea alege maternitatea fără să-și compromită cariera, iar societatea va deveni, cu adevărat, mai echitabilă. Concediul paternal: un instrument de echilibru și o declarație de parteneriat Concediul paternal nu este un gest simbolic, ci un drept legal cu un potențial real de a echilibra viața de familie și a combate inegalitățile de gen. În Republica Moldova, acest drept a fost introdus pentru prima dată prin Legea nr. 71/2016, care oferea taților 14 zile calendaristice de concediu plătit integral (100% din salariul mediu lunar asigurat), dar cu o perioadă limitată de aplicare doar în primele 56 de zile după nașterea copilului. În practică, efectele au fost minime: în 2021, doar 16% dintre tați au accesat efectiv acest drept. Pentru a încuraja implicarea reală a bărbaților în îngrijirea copiilor, în 2023 legislația a fost modificată. Noua formă a concediului paternal prevede 15 zile plătite în proporție de 100%, care pot fi luate oricând în decursul primului an de viață al copilului, integral sau fracționat, în trei tranșe de câte cinci zile. Este un pas semnificativ în direcția flexibilității și a adaptării la nevoile reale ale familiilor moderne. Cu toate acestea, datele recente arată că, în ciuda îmbunătățirilor legislative, concediul paternal rămâne masiv subutilizat. Conform datelor, de la 1 ianuarie 2024, doar 6 bărbați au beneficiat de indemnizația unică la nașterea copilului dintr-un total de 31.344 de beneficiari. Mai mult, dintre cele 22.908 persoane care au primit indemnizație pentru creșterea copilului până la 3 ani, peste 17.000 au fost femei, în timp ce doar 5.834 au fost bărbați. Această disparitate semnificativă reflectă nu doar obiceiuri sociale adânc înrădăcinate, ci și o lipsă de încurajare instituțională pentru tați de a-și asuma activ rolul de îngrijitor. Conform studiului OIM și datelor analizate de Banca Mondială în raportul Women, Business and the Law 2024, deși cadrul legal moldovenesc legat de paternitate primește scorul maxim – 100 din 100 – în termeni de existență legislativă, mecanismele de sprijin primesc doar 33,3 puncte. Cu alte cuvinte, legea există, dar aplicarea ei este slabă, iar bărbații nu sunt nici sprijiniți, nici stimulați să își ia concediul legal. În spatele acestor cifre se află norme culturale rigide. Potrivit Sondajului Generații și Gen (2020), 91% dintre bărbați și 82% dintre femei cred că rolul principal al unei femei este să se ocupe de gospodărie. Iar 95% dintre bărbați consideră că hrănirea și îngrijirea copiilor sunt responsabilitatea mamei. Într-un asemenea context, nu e de mirare că implicarea tatălui este văzută mai degrabă ca o excepție decât ca o normalitate. Și totuși, implicarea timpurie a tatălui în îngrijirea copilului are beneficii clare: reduce presiunea fizică și psihologică asupra mamei, facilitează revenirea ei în câmpul muncii, promovează echilibrul între viața profesională și cea personală și, nu în ultimul rând, întărește relația tată-copil de la cele mai fragede luni. Mesajul transmis este unul simplu, dar puternic: familia funcționează ca o echipă, iar parteneriatul real începe cu împărțirea grijilor, nu doar a responsabilităților financiare. Transformarea concediului paternal dintr-o „opțiune rar folosită” într-un standard acceptat și aplicat ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru egalitatea de gen în Republica Moldova. Însă pentru asta, e nevoie nu doar de legi bune, ci și de politici publice curajoase, angajatori responsabili și o societate dispusă să-și reconfigureze modelele de familie. Ai dreptul să știi, să cer, să alegi Într-un context în care încă ne luptăm cu stereotipuri, salarii inegale și presiuni culturale, cunoașterea drepturilor legale devine un instrument de putere. Poate că legislația nu rezolvă toate problemele, dar este un punct de sprijin. Femeile care știu ce li se cuvine pot cere mai mult, pot refuza nedreptatea și pot modela un mediu profesional mai echitabil – pentru ele și pentru generațiile viitoare. Iar dacă ești tată, coleg, angajator sau pur și simplu martor, nu uita: drepturile femeilor însărcinate și ale mamelor nu sunt o povară administrativă. Sunt o formă de respect, de normalitate și un indicator al progresului.

În Moldova, multe femei urcă în carieră cu perseverență, curaj și competență. Dar, la un moment dat, indiferent cât de sus au ajuns, dau cu fruntea de ceva invizibil. Nu e zid, nu e tavan. E o barieră pe care nu o poți atinge, dar care te ține pe loc: plafonul de sticlă. Un termen născut în anii ’80 în Statele Unite, plafonul de sticlă desemnează acele obstacole invizibile care le împiedică pe femei să acceadă în poziții de top, de conducere sau de decizie, chiar dacă sunt calificate și au performanțe remarcabile. Nu e vorba despre lipsa de merit, ci despre un sistem care, subtil sau evident, le ține pe loc. European Institute for Gender Equality spune că termenul „sticlă” se folosește, deoarece aceste impedimente sunt aparent invizibile. Sunt, de obicei, legate de menținerea status quo-ului în organizații, spre deosebire de posibilitățile de avansare în carieră transparente și egale pentru femei și bărbați. Cum arată plafonul de sticlă în Republica Moldova, dar și UE? Portretul statistic al femeilor și bărbaților în Republica Moldova indică faptul că, în anul 2023, bărbații au deținut majoritatea funcțiilor de conducere la toate nivelurile în Republica Moldova, reprezentând 56,4% din totalul conducătorilor, în timp ce femeile au ocupat 43,6% dintre aceste poziții. Această distribuție evidențiază o subreprezentare a femeilor în funcțiile de luare a deciziilor.​ Cu toate acestea, în Parlamentul Republicii Moldova, la sfârșitul anului 2024, femeile reprezentau 40% din totalul deputaților, un procent superior mediei europene de 31,8% și celei globale de 27,2%. ​ În sectorul justiției, femeile au fost majoritare, constituind 52% din totalul judecătorilor la începutul anului 2025. În contrast, în cadrul structurilor de poliție, poliție de frontieră și protecție civilă, femeile reprezentau doar 26,1% din personal la începutul anului 2024. ​ Datele privind demografia întreprinderilor din perioada 2016–2022 vorbește despre faptul că bărbații au fost majoritari în conducerea afacerilor, deținând, în medie, 66,2% din funcțiile de conducere. Femeile au fost predominant prezente în domeniul învățământului, unde au ocupat 62,6% din funcțiile de conducere în 2022. În schimb, în industria extractivă, doar 13,6% dintre întreprinderi erau conduse de femei. Totodată, în municipiul Chișinău, în 2022, 63,7% dintre întreprinderile nou-înregistrate erau fondate de bărbați, iar 36,3% de femei. Trebuie să menționăm că Moldova ocupă și un loc modest în clasamentul global privind egalitatea de gen, conform raportului Global Gender Gap 2023 al World Economic Forum, cu scoruri scăzute la capitolul leadership economic și politic. Aceste date nu reflectă însă lipsa de voință sau pregătire, ci un dezechilibru sistemic, întreținut de mentalități, așteptări sociale și politici publice incomplete. Făcând referire la studiului Comisiei Europene „Echilibrul de gen în consiliile de administrație ale întreprinderilor > Promovarea egalității de gen și spargerea plafonului de sticlă”, în ciuda progreselor înregistrate în promovarea egalității de gen, plafonul de sticlă continuă să limiteze accesul femeilor la poziții de conducere în companiile listate din Uniunea Europeană. Conform datelor prezentate de Comisie, în octombrie 2022, femeile reprezentau în medie 32,2% din membrii consiliilor de administrație ale celor mai mari companii listate din UE, un record istoric, dar încă sub pragul de echilibru de 40%.​ Pentru a accelera progresul și a sparge plafonul de sticlă, UE a adoptat Directiva (UE) 2022/2381, care impune ca, până la 30 iunie 2026, companiile mari listate să asigure o reprezentare de cel puțin 40% a sexului subreprezentat în rândul membrilor neexecutivi ai consiliilor de administrație sau 33% în rândul tuturor directorilor. Directiva prevede criterii transparente, neutre din punct de vedere al genului și bazate pe merit pentru selecția membrilor consiliilor, precum și măsuri corective pentru companiile care nu îndeplinesc aceste obiective .​ Analiza impactului măsurilor naționale arată că statele membre care au implementat cote obligatorii de gen au înregistrat progrese semnificative. În octombrie 2022, femeile reprezentau în medie 38,3% dintre membrii consiliilor de administrație în aceste țări, comparativ cu 31,4% în statele cu măsuri voluntare și doar 17,5% în cele fără nicio măsură.  Ce împiedică femeile să ajungă sus? Realitatea cu care ne confruntăm ne arată zilnic că leadershipul poartă amprenta stereotipurilor de gen. Cu toate acestea, femeile continuă să demonstreze că nu doar pot conduce, ci o fac adesea cu mai multă empatie, claritate și eficiență decât omologii lor bărbați. Datele de la InPower Coachingarată că femeile lider excelează la capitole precum compasiune, etică, comunicare și organizare — trăsături care nu doar că sunt esențiale pentru o conducere sănătoasă, dar care contribuie și la performanțe financiare mai bune pe termen lung în cadrul organizațiilor conduse echilibrat. Pe de altă parte, etichetele vechi se țin scai. Liderii bărbați sunt în continuare percepuți ca fiind „decidenții naturali”, în timp ce femeile trebuie să jongleze între empatie și fermitate pentru a fi luate în serios. Ele nu sunt doar aplaudate pentru reușite, ci și judecate mai aspru când greșesc. Această presiune dublă e susținută de o realitate în care doar 10% dintre angajații CEO din top Fortune 500 sunt femei — și au mandate mai scurte decât bărbații. Peste toate astea, vine și povara invizibilă a responsabilităților de acasă. În Moldova, multe femei trebuie să-și planifice cariera în funcție de orarul copiilor, lipsa grădinițelor sau nevoile părinților în vârstă. Accesul limitat la servicii de îngrijire transformă opțiunea de a accepta un rol de conducere într-un lux greu de permis. La nivel profesional, rețelele informale care sprijină ascensiunea în carieră funcționează diferit. Bărbații se promovează între ei, fac networking, creează alianțe. Femeile, în schimb, pășesc adesea singure spre poziții de leadership, fără un mentor sau o comunitate de sprijin care să le valideze curajul. Și, totuși, poate cel mai subtil obstacol e internalizat: multe femei nu aplică la poziții înalte, nu cer măriri sau evită să se exprime în spații dominate de bărbați. Nu pentru că nu sunt pregătite, ci pentru că li s-a spus, direct sau indirect, că nu sunt „de ajuns”. Iar când crești într-un sistem care-ți cere să muncești dublu ca să fii considerată la fel, ajungi, fără să vrei, să-ți pui singură frână. Exemplul care spune mai mult decât statisticile D. este de profesie juristă și muncește de mai mulți ani în cadrul unei instituții medicale din Chișinău. Femeia povestește, pentru AGORA, că, după patru ani în care a fost în concediu de maternitate și pentru îngrijirea copilului, s-a reîntors la muncă. A decis să-și continue cariera, dar nu a fost să fie. La șase luni după revenire, conducerea instituției a promovat în funcția de șef al subdiviziunii unde muncea un bărbat. A fost promovat cumnatul directorului – un angajat care anterior se ocupa de gospodărie. Eu, între timp, sunt rugată să gestionez litigii judiciare de milioane de lei, ascunse de conducere până în acel moment. Nu mi s-a oferit nicio explicație pentru această decizie. Toată conducerea evită discuțiile, tergiversează răspunsurile și refuză să clarifice motivele reale. A fost promovat cumnatul directorului – un angajat care anterior se ocupa de gospodărie. Eu, între timp, sunt rugată să gestionez litigii judiciare de milioane de lei, ascunse de conducere până în acel moment. Nu mi s-a oferit nicio explicație pentru această decizie. Toată conducerea evită discuțiile, tergiversează răspunsurile și refuză să clarifice motivele reale. D. afirmă că nu poate spune cu certitudine dacă perioada de concediu a influențat această decizie, dar este clar că numirea bărbatului respectiv în funcție a fost făcută pe criterii de rudenie, și nicidecum pe criterii axate pe profesionalism. D. susține că aceste acțiuni au fost ilegale, fapt pentru care a sesizat instituțiile de drept. Am fost angajată de un alt conducător, care mi-a recunoscut și apreciat munca. Odată cu schimbarea conducerii, însă, promovările s-au făcut netransparent și în mod evident arbitrar. Am încercat să obțin un dialog, dar actualul director refuză orice formă de comunicare. Mai grav este că sindicatul – care ar trebui să mă apere – mi-a blocat numărul de telefon și refuză să răspundă sesizărilor. De data aceasta am decis să merg pe cale legală și voi face lobby la nivel de Parlament și Guvern, pentru ca astfel de abuzuri să nu se mai repete. Nu mai e doar despre mine. Este despre un sistem în care competența e ignorată, iar abuzul devine normă. Ce putem face pentru a sparge plafonul? Plafonul de sticlă nu se sparge de la sine. E nevoie de politici, solidaritate și curaj. Iată câteva direcții: Acces egal la leadership și formare. Femeile trebuie încurajate și sprijinite să urmeze programe de leadership, mentorat și dezvoltare profesională. Politici publice de sprijin familial. Concedii parentale echitabile, servicii de îngrijire a copiilor, modele de muncă flexibile. Reprezentare egală în poziții de decizie. Prin cote de gen în politică, boarduri și funcții publice. Comitetul CEDAW subliniază în observațiile finale adresate Republicii Moldova (2020) importanța consolidării mecanismelor instituționale care promovează egalitatea de gen și alocarea resurselor necesare pentru implementarea efectivă a politicilor de incluziune. Una dintre recomandările esențiale este introducerea unor măsuri temporare speciale, precum cotele de gen, pentru a accelera participarea femeilor în funcții de conducere, în politică, în administrația publică și în mediul corporativ. Combaterea stereotipurilor prin educație și media. Fetele trebuie să crească știind că pot conduce, pot inova, pot decide. Promovarea modelelor feminine autentice. Femei din Moldova care au reușit, în ciuda obstacolelor, au nevoie de vizibilitate, nu de idealizare. Plafonul de sticlă din Moldova nu este doar despre lipsa femeilor în funcții înalte. Este despre o societate care nu valorifică la adevărata capacitate jumătate din potențialul său. Este despre fiica care trebuie să vadă că mama ei poate conduce, despre profesoara care vrea să devină ministră, despre antreprenoarea care nu mai acceptă să fie subevaluată. Pentru toate acestea, plafonul trebuie spart. Nu cu forța, ci cu determinare, solidaritate și politici corecte. Pentru că doar atunci când fiecare femeie are șansa să urce cât de sus vrea, putem spune că trăim într-o societate cu adevărat liberă.

Au apărut noi detalii despre cazul copilului care săptămâna curentă, în după-amiaza zilei de joi 07 august, în jurul orei, 16:00 a fost găsit mort pe malul unui iaz din localitatea Andrușul de Sus, din raionul Cahul. Potrivit surselor PulsMedia.MD din teritoriu, dânsul a fost ucis cu sânge rece. Este vorba despre adolescentul în vârstă de 15 ani care a fost declarat dispărut după ce la data de 5 august curent, în jurul orei 20:00, a plecat de acasă într-o direcție necunoscută și nu a mai dat niciun semn de viață. Două zile mai târziu acesta a fost găsit zăcând fără suflare pe malul iazului din localitate având pe suprafața corpului mai multe plăgi provocate cu un cuțit. Oamenii legii au demarat imediat o anchetă, din grupul de investigații făcând parte însuși șeful IP Cahul, Ștefan Nucă, menționează sursele. Organele de drept au stabilit că minorul de 15 ani ar fi avut un conflict cu un alt adolescent din aceeași localitate, în vârstă de 17 ani, care i-ar fi insultat prietena de mai multe ori. Cei doi și-ar fi dat întâlnire pentru a-și regla conturile, iar adolescentul de 17 ani l-a atacat cu un cuțit de mai multe ori, după care l-a strangulat cu o funie până când l-a ucis. După comiterea crimei, individul a abandonat cadavrul copilului de 15 ani și a fugit într-o direcție necunoscută. Sursele menționează că după ce au fost efectuate toate măsurile speciale de investigații de către angajații IP Cahul, inclusiv expertiza medico-legală, pe parcursul zilei de ieri, 10 august, s-a reușit identificarea și reținerea suspectului. Pe numele acestuia a fost pornită o cauză penală, iar astăzi urmează a fi escortat în fața judecătorului de instrucție pentru a i se acorda mandat de arest pentru 30 de zile.

Alina Dundev, o tânără din Cahul de 25 de ani, poartă cu ea energia unui om care s-a întors acasă cu un plan. După ce și-a finalizat studiile la București, în 2022 a ales să revină în raionul Cahul, hotărâtă să contribuie la schimbarea comunității din care provine. În rolul său de asistent social și parajurist, este vocea celor vulnerabili și liantul care îi conectează la drepturi și servicii importante. Pasiunea ei pentru scrierea și implementarea de proiecte se împletește cu dorința de a aduce dezvoltare economică și infrastructură modernă în oraș. Participarea la RAM Impact Cahul i-a deschis noi orizonturi: a descoperit instrumente de comunicare care îi vor ajuta proiectele și inițiativele sociale să ajungă mai ușor la oameni și să atragă atenția investitorilor. -Cum ai aflat de eveniment și ce te-a determinat să participi la cele 2 zile de RAM Impact? „Am aflat de acest eveniment printr-o recomandare pe Facebook, distribuită de pagina ziuadeazi.md. M-a atras din start formatul interactiv și faptul că era dedicat creatorilor de conținut din sudul țării. Mi s-a părut o oportunitate valoroasă de a învăța direct de la profesioniști și de a mă conecta cu alți tineri interesați de media digitală.”  -Cu ce așteptări ai venit și dacă acestea s-au confirmat?  „Am venit cu așteptarea de a învăța tehnici noi de creare și editare video, dar și de a înțelege cum pot construi o prezență online sustenabilă. Nu doar că s-au confirmat, dar au fost depășite – am avut parte de sesiuni extrem de utile, discuții profunde și inspirație reală.” -Care au fost domeniile sau subiectele care te-au interesat cel mai mult și de ce?  „Cel mai mult m-au interesat:  Impactul TikTok asupra publicului tânăr, pentru că e o platformă pe care o folosesc zilnic și voiam să aflu cum o pot folosi responsabil;  Workshop-ul despre crearea conținutului video de la A la Z, unde am învățat pas cu pas procesul creativ, de la idee până la postare;  Panelul despre dezinformare, care m-a făcut să reflectez la rolul nostru, al creatorilor, în combaterea știrilor false.” -Ai avut careva curiozități și întrebări și dacă ți s-au răspuns la ele? „Da, am avut întrebări despre cum pot atrage sponsori pentru proiecte de conținut și cum se monetizează eficient o pagină mică, aflată la început. Răspunsurile au fost oferite în sesiunea despre storytelling cu impact, dar și în discuțiile directe cu trainerii.”  -Ce ai învățat pentru tine din aceste 2 zile? „Am învățat cât de important este să ai o voce autentică și bine argumentată în mediul online, dar și câtă muncă și strategie stau în spatele conținutului de calitate. Am descoperit și instrumente concrete pentru editare, analiză și promovare.” -Cum vezi rolul creatorilor de conținut sau cum vezi mai exact dezvoltarea acestui domeniu în Cahul? Care sunt provocările? „Văd un potențial enorm – în Cahul sunt mulți tineri talentați, dar domeniul rămâne încă la început. Provocările țin de lipsa accesului la echipamente, de cunoștințe tehnice și de susținerea constantă. Totuși, evenimente ca RAM Impact dau un impuls real și construiesc o comunitate activă, care poate schimba lucrurile.” -Alina, ce vei face tu mai departe? „Voi aplica ce am învățat pentru a crea conținut video relevant, care nu doar informează, ci și inspiră. Voi continua să colaborez cu alți creatori locali și voi împărtăși cunoștințele cu cei care vor să învețe, așa cum am făcut-o și eu. Cred că este important să creștem împreună.”

În cadrul evenimentului RAM Impact, desfășurat în sudul țării, creatorii de conținut și formatorii de opinie au discutat despre rolul și influența platformei TikTok în modul în care publicul, în special tinerii, se informează. Discuțiile au atins subiecte precum diferența dintre divertisment și informare, fenomenul „cancel culture” și pericolele dezinformării. Vicu consideră că succesul TikTok-ului este strâns legat de ușurința cu care poate fi folosit: „Eu cred că în momentul de față, dacă să ne orientăm pe zona noastră, TikTok-ul este cea mai populară platformă și care a crescut cel mai rapid dintr-un simplu motiv… asta are legătură, eu voi merge pe tema mea, cu crearea smartphone-urilor. Din momentul în care instalezi TikTok, indiferent de vârsta pe care o ai, vei putea utiliza aplicația, pentru că ea implică un singur gest pe care toți îl știu, acesta este ‘Swipe-ul’. Până acum toate platformele cereau înregistrare, dacă erai pe Facebook sau Odnoclasniki, era un algoritm complex.” Pentru Beatrice, platforma oferă un mod mult mai accesibil și atractiv de a consuma informația: „Eu vă spun sincer, eu nu prea citesc. Dacă ar fi să aleg în timpul zilei să iau telefonul să mă uit pe TikTok să scrolez o oră, sau să citesc o oră, alegerea cred că este evidentă. N-am să citesc o carte o oră, pentru că informația, din punctul meu de vedere, se primește și se consumă mult mai ușor. Nu știu dacă se dă sau se creează mai greu, dar cred că pentru toată lumea este mult mai comod și mult mai interesant să vadă TikTok-uri cu anumită informație decât să citească articole lungi sau cărți.” Divertisment sau informare? Întrebați unde se trasează granița dintre simpla creare de conținut și influențare, amândoi au fost de acord că diferența aproape a dispărut. Beatrice: „Eu cred că absolut orice conținut este informare și influențare. Nu contează dacă are 1000 de vizualizări, căci toți aceștia au fost oarecum informați și influențați, strict părerea mea.” Vicu: „Eu cred că pe această platformă, granița aceasta s-a șters complet. Fie că vorbim de o pagină creată acum o săptămână, fie vorbim de o simplă persoană sau de un brand, deja asta cumva totuși se contopește.” „Cancel culture” – realitate sau mit? Discuția a ajuns și la fenomenul „cancel culture”. Beatrice a venit cu o opinie directă și controversată: „Mi se pare că în ultima vreme, contextul moralist a devenit un trend. Tot felul de oameni își expun părerea public, și uneori o fac doar pentru vizualizări, doar pentru acceptare, validare pe online. Nu cred că există cancel culture, îmi pare rău. Cred că doar există un fel de rușinare publică… Am renunțat la un limbaj agresiv pe internet, pentru că mi se pare că omul dacă vrea să învețe ceva e bine să-i expui părerea într-un mod empatic. În ce s-a transformat conceptul acesta moralist? Mi se pare că deja este un concurs, în care eu nu vreau să particip.” Vicu a adăugat: „Eu cred că noi, în Republica Moldova, cancel culture nu avem. În România cred că există, dar cumva nu a adus neapărat la un heit, dar măcar la o schimbare de atitudine cel puțin.” TikTok și dezinformarea Ambii formatori au recunoscut că pe TikTok există mult conținut menit să distragă atenția de la subiecte importante și chiar să răspândească informații false. Soluția propusă: să creezi conținut valoros, care conține informații verificate, și să eviți reproducerea mesajelor false. Vicu a explicat mecanismul prin care utilizatorii pot fi prinși în bule informaționale: „Momentul în care vezi un video, două, mai ai un fel de imunitate și dai skip. Dar după asta algoritmul îți împinge încă cinci azi, zece mâine, după aia conturile asociate ca stil de conținut… îți creezi un fel de bulă imaginară unde doar ceea ce vezi tu e adevărat, deoarece nu spune asta doar o persoană, ci 13 diferite.” Pentru a urmări toată discuția, accesează video.

În acest an, producătorii de mere din Moldova vor recolta mai puține fructe, decât în 2024. Astfel, producția totală este evaluată preliminar la 277 mii tone, în scădere cu 31,5% față de volumul realizat în 2024 (404,6 mii tone). Scăderea producției globale se datorează celor două valuri de înghețuri de primăvară, precum și reducerii suprafețelor pe rod. „În 2025, din totalul recoltei de mere, estimăm că în jur de 70 de mii de tone, adică 25,3%, vor fi exportate, cu peste 33 de mii de tone mai puțin față de anul trecut. Pe piața internă vor rămâne în jur de 40 de mii de tone, iar pentru procesare vor fi direcționate circa 167 de mii de tone, ceea ce înseamnă o reducere de peste 84 de mii de tone, comparativ cu 2024.”, a menționat Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct. Tendința de scădere a producției în urma înghețurilor s-a manifestat în Europa neuniform. În țări din Europa Central-Estică și sud-estul Europei, precum: Grecia – 51,52%, România – 39, 53%, Ucraina cu -7,6% (1 milion tone) și Serbia cu -26,7% (238.000 tone). În schimb, statele din vestul și centrul continentului, precum Austria, Cehia, Polonia și Belgia nu au fost afectate de înghețuri și estimează chiar creșteri ale recoltei. Prognoza preliminară recoltei de mere, elaborată în iulie, are la bază metodologia WAPA (Asociația Mondială a Merelor și Perelor) și se sprijină pe estimările realizate de către  membrii Moldova Fruct din diferite regiuni ale țării, informațiile oferite de specialiștii regionali, precum și datele furnizate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, dar și de Direcțiile Agricole din raioanele Briceni, Soroca și Edineț.  „În Uniunea Europeană, tendința generală indică o scădere a producției de mere față de media ultimilor ani, cu 7,5% sub nivelul perioadei de referință, chiar dacă volumul estimat pentru 2025, de 10,46 milioane tone, se menține aproape de cel din 2024 (-0,1%). Aceste date au fost prezentate în cadrul Conferinței anuale Prognosfruit 2025, organizată de WAPA, la care Moldova Fruct a participat în perioada 6–8 august 2025, la Angers, Franța.”, a declarat Iurie Fală. În 2025, cele mai mari scăderi ale producției de mere din UE sunt înregistrate la soiurile Red Delicious (-19,2%) și Idared (-8,8%). Golden Delicious, cel mai cultivat soi din Uniune, înregistrează o diminuare ușoară de 0,9%, iar producția de Gala rămâne practic neschimbată față de anul trecut. Ca pondere în totalul producției, Golden Delicious ocupă primul loc, cu 20% din volumul recoltei, urmat de Gala cu 14% și de alte soiuri noi, care însumează 7%. Moldova Fruct este membră WAPA și, din 2018, participă constant la Conferința Prognosfruit. Anul acesta, prezența Asociației a fost posibilă datorită sprijinului oferit de programul Bridge, implementat de Agenția de Investiții din Republicii Moldova.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) respinge cu fermitate informațiile apărute recent în spațiul public, potrivit cărora grănicerii din Ucraina ar avea permisiunea de a pătrunde până la 1,5 kilometri pe teritoriul Republicii Moldova pentru a urmări persoane care încearcă să evite controlul de frontieră. Potrivit autorităților, aceste afirmații sunt false și tendențioase, iar activitatea Poliției de Frontieră se desfășoară strict în conformitate cu legislația națională și cu acordurile bilaterale în vigoare între Republica Moldova și Ucraina. IGPF subliniază că nu este admisă în niciun caz încălcarea suveranității sau integrității teritoriale a vreunui stat. În contextul tentativelor de trecere ilegală a frontierei, instituția precizează că sunt aplicate măsuri conforme cu prevederile legale ale Republicii Moldova, fără implicarea directă a autorităților ucrainene pe teritoriul național. De asemenea, Poliția de Frontieră dezminte și speculațiile conform cărora sistemele de supraveghere video instalate în zona de frontieră ar fi controlate de partea ucraineană sau că ar exista un acces al acestora la fluxurile video ale autorităților moldovenești. Poliția de Frontieră îndeamnă cetățenii să se informeze doar din surse oficiale și să evite distribuirea informațiilor neverificate care pot genera confuzie și neîncredere în societate.

Trecerea moldovenilor de la utilizarea cardurilor bancare pentru retrageri de numerar la plăți digitale a accelerat semnificativ dezvoltarea comerțului online, iar începând cu 2023, achitările cu cardul contribuie cu peste 80% la această creștere. „Tendința este una clară. Maximum în următorii doi ani, cardurile vor deveni principalul instrument de plată, iar retragerea numerarului va fi mai slabă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 08 august, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.  Potrivit expertului, piața cardurilor bancare din Republica Moldova este divizată în: carduri moldovenești cu rulaj în Republica Moldova – 79%, carduri străine cu rulaj în Republica Moldova – 11%, și carduri moldovenești cu rulaj peste hotare – 10%. La fel, a spus că piața cardurilor bancare a avut în 2021 un rulaj de 26,6 mlrd/lei, în 2022 – de 33,7 mlrd/lei, 2023 – 25,3 mlrd/lei, în 2024 - 28,6 mlrd/lei, 2024 – 28,6 mlrd/lei, iar în primul semestru din 2025 – de 17,6 mlrd/lei.  Anul trecut, plățile moldovenilor cu cardul, în țară și peste hotare, au totalizat 83,8 mlrd/lei, dintre care: 62,1 mlrd/lei – achitări în țară, 18 mlrd/lei – achitări peste hotare, iar 3,7 mlrd/lei – achitări cu un card străin. În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, s-a ajuns la 96,5 mlrd/lei, dintre care 71,4 mlrd/lei au fost achitări în Moldova, 21 mlrd/lei - achitări peste hotare, iar 4,1 mlrd/lei – achitări cu un card străin. „Plățile moldovenilor cu cardul, în prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, au fost de 106 mlrd/lei, dintre care: 69 mlrd/lei – plățile cu cardul fizic, 19,5 mlrd/lei – internet banking, iar 17,5 mlrd/lei – comerțul online în țară și peste hotare”, a spus expertul.  Cu referire la plățile cu cardul, realizate în Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2024 au fost de 62,1 mlrd/lei, dintre care: 41 mlrd/lei – achitări cu cardul fizic în țară, 17 mlrd/lei – internet banking, iar 3 mlrd/lei – comerțul online în țară. În prima jumătate a anului 2025, plățile cu cardul, realizate intern, au ajuns la 71,4 mlrd/lei: 48,3 mlrd/lei – achitări în țară, 19,5 mlrd/lei – internet banking, iar 3,3 mlrd/lei – comerțul online în Moldova. Plățile cu cardul realizate peste hotare, în 2024 au fost de 18 mlrd/lei, dintre care 9,7 mlrd/lei – comerțul online, iar 8,3 mlrd/lei – achitări cu cardul fizic pentru bunuri. În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, s-a ajuns la 21 mlrd/lei, dintre care 11,3 – comerțul online, iar 9,7 mlrd/lei – achitări cu cardul fizic pentru bunuri.  Comerțul online în Republica Moldova, afirmă economistul, în 2020 a fost de 9,6 mlrd/lei și a vizat procurări de bunuri peste hotare, internet banking, procurări de bunuri și achitări de servicii în țară și procurări cu carduri străine în Republica Moldova. În 2024, rulajul comerțului online a ajuns la 32,8 mlrd/lei. Cei mai mulți bani au mers pe internet banking – 37 mlrd/lei, apoi pentru procurări de bunuri peste hotare – 9,7 mlrd/lei, procurări cu carduri străine în Republica Moldova – 3,1 mlrd/lei și procurări de bunuri și achitări de servicii în Republica Moldova – 3 mlrd/lei.  „În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, comerțul online din Republica Moldova a ajuns la 37,6 mlrd/lei. 19,5 mlrd/lei – internet banking, 11,3 mlrd/lei – procurări de bunuri peste hotare, 3,6 mlrd/lei – procurări cu carduri străine în Moldova și 3,3 mlrd/lei – procurări de bunuri și achitări de servicii în țară. Din 2021 comerțul online crește exclusiv din contul intern banking. La noi cardul a devenit un mijloc de plată, în special pe piața bunurilor”, a afirmat economistul.  Potrivit analistului economic, în Republica Moldova curieratul este un tip de comerț extern. Serviciile poștale se dezvoltă puternic, dar sunt asigurate de către companii străine, care și-au creat o logistică perfectă de transport a bunurilor de import către persoane fizice în Republica Moldova. „Serviciile poștale, toate pe care le avem, 5 companii poștale mari și 14 mici, băncile comerciale, Guvernul, companiile private, dacă tot suntem în era digitalizării, trebuie să creeze un sistem unic de comerț online în Republica Moldova. Costurile de curierat întreținute de către fiecare firmă sunt extrem de mari și nu ne face competitivi. Nu avem un sistem unic care să ne permită achitarea online și livrarea prin intermediul serviciilor specializate de poștă”, a menționat analistul economic.  Expertul a mai spus că în Republica Moldova, în 2023 au fost prestate 8,7 mln de servicii poștale cu pachete mici și colete, dintre care 1,8 mln la nivel național, iar 6,9 mln – la nivel internațional. În 2024 au fost prestate 12 mln de servicii poștale cu pachete mici și colete, dintre care 2,3 mln – la nivel național, iar 9,7 mln – la nivel internațional. „Sistemul poștal moldovenesc trece prin transformări enorme. În 2024, Poșta Moldovei o pierdut poziția de lider de pe piață, deținând 44%, după ce în 2023 a avut 52,3% din cota de piață”, a conchis expertul.  Prezentarea PDF poate fi accesată aici: http://viitorul.org/ro/content/achit%C4%83rile-cu-cardul-impulsioneaz%C4%83-cre%C8%99terea-comer%C8%9Bului-online-%C3%AEn-republica-moldova-analiz%C4%83 IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat va oferi date mai exact despre starea vremii și nivelul apei. Instituția a fost dotată cu stații meteorologice și hidrologice avansate, precum și cu 14 senzori pentru monitorizarea temperaturii și umidității solului.  Noile tipuri de stații vor furniza date în timp real despre temperatură, precipitații, umiditate și nivelurile râurilor, contribuind astfel la: îmbunătățirea prognozelor meteo și a avertizării timpurii; luarea unor decizii rapide și informate în caz de fenomene extreme; susținerea fermierilor în alegerea momentului optim pentru semănat, irigare sau recoltare; gestionarea eficientă a resurselor de apă. Inițiativa are drept obiectiv creșterea rezilienței sectorului agricol în fața schimbărilor climatice și fenomenelor extreme. În deschiderea evenimentului, Secretara de Stat, Aliona Rusnac, a vorbit despre importanța instalării stațiilor pentru efectuarea măsurărilor de înaltă precizie, esențiale în monitorizarea resurselor de apă și a condițiilor meteorologice. Totodată, a exprimat recunoștința față de partenerii de proiect pentru contribuția valoroasă adusă în sprijinul locuitorilor și fermierilor din Moldova. Șapte stații moderne meteorologice, paisprezece senzori de temperatură și umiditate a solului, cinci stații hidrologice în zona de sud a țării au fost achiziționate cu suportul Guvernului Japoniei și al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Moldova. Alte șase stații hidrologice automate, amplasate în bazinul râului Nistru, dintre care stațiile de la Unguri și Răscăieți dotate suplimentar cu pluviometre și senzori de măsurare a temperaturii și umidității aerului, au fost modernizate cu sprijinul Suediei și al PNUD.  Ministerul Mediului apreciază contribuția  partenerilor de dezvoltare oferită  țării noastre în modernizarea infrastructurii de mediu și în promovarea unei gestionări sustenabile a resurselor naturale.

Bulgaria este al șaselea cel mai important partener economic al Republicii Moldova din Uniunea Europeană. În 2024, valoarea totală a schimburilor comerciale dintre cele două țări a depășit 267 milioane de dolari, marcând o creștere de 14,8% față de 2023. Aceste relații comerciale acoperă o gamă variată de produse. Printre cele mai importante produse exportate din Republica Moldova în Bulgaria se numără: Semințe de floarea-soarelui: 51,4 milioane dolari (în creștere cu 275,6% față de 2023) Semințe de rapiță: 13,9 milioane dolari Ulei din semințe de floarea-soarelui: 12,9 milioane dolari (în creștere cu 1157,4% față de 2023) Contoare de gaze: 8,6 milioane dolari (în creștere cu 43,8% față de 2023) Uleiuri din petrol: 2,8 milioane dolari (în creștere cu 206% față de 2023) Fire și cabluri: 2 milioane dolari. La capitolul importuri din Bulgaria, Republica Moldova achiziționează în principal: Geamuri Fire și cabluri Detergenți și soluții de curățare Articole din plastic pentru ambalare (dopuri, capace, capsule) Fire și bețe din plastic Preparate alimentare. Comerțul în continuă creștere cu Bulgaria înseamnă mai multe oportunități pentru companiile moldovenești de a-și valorifica produsele pe piața europeană. Totodată, această tendință reflectă încrederea reciprocă și potențialul unui parteneriat economic durabil, care aduce beneficii ambelor economii.

Serviciul Fiscal de Stat a identificat mai multe cazuri de nerespectare a legislației fiscale de către contribuabilii care desfășoară activitate în domeniul turismului. Astfel, în cadrul acțiunilor de control efectuate la data de 06 august 2025, a fost depistată o persoană fizică care presta servicii turistice contra cost, fără a deține o formă organizatorico-juridică. Aceasta organiza în mod sistematic tururi pe teritoriul Republicii Moldova, precum și plecări ale grupurilor de persoane către destinații turistice internaționale, promovând aceste servicii prin intermediul platformei de socializare Facebook. Reamintim că, la data de 20 iunie 2025, Serviciul Fiscal de Stat a organizat Consiliul de conformare cu participarea reprezentanților din sectorul turismului. În cadrul evenimentului, participanții au fost informați despre riscurile constatate în urma analizei contribuabililor din domeniul turismului, precum și despre acțiunile de administrare fiscală care urmează a fi implementate în vederea diminuării cazurilor de eschivare de la plata obligațiilor fiscale. În prezent, aceste acțiuni sunt în desfășurare. În context, Serviciul Fiscal de Stat recomandă insistent tuturor contribuabililor din domeniul vizat să desfășoare activitatea în conformitate cu prevederile legale și să respecte următoarele obligații fiscale: utilizarea echipamentelor de casă și control, cu emiterea bonurilor fiscale pentru fiecare tranzacție, conform legislației în vigoare; contabilizarea corectă a tuturor veniturilor obținute; angajarea în mod legal a tuturor persoanelor implicate în activitate, cu respectarea obligațiilor de declarare și achitare a salariilor; declararea și achitarea integrală și în termen a obligațiilor fiscale. Încurajăm consumatorii să solicite bonul fiscal, care atestă cumpărarea unui produs sau prestarea unui serviciu, asigurând astfel drepturile legale în calitate de consumatori.  De asemenea, invităm cetățenii să semnaleze cazurile de încălcare a legislației fiscale prin intermediul Centrului unic de apel al SFS – apel gratuit la numărul 0 8000 1525.

Ofițerii INI și cei ai subdiviziunilor teritoriale, în comun cu procurorii PCCOCS, cu suportul polițiștilor din  BPDS „Fulger” la 7 august, au efectuat 78 de percheziții în mai multe localități ale țării. Acțiunile s-au desfășurat în cadrul unei cauze penale inițiate pe faptele de corupere electorală, finanțare ilegală a partidelor politice și spălare de bani. Pe parcursul investigațiilor au fost obținute probe concludente care demonstrează că un grup de persoane, având roluri bine determinate, acționau din interes material și în beneficiul organizației criminale „Șor”. Scopul acestora era coruperea alegătorilor în contextul viitoarelor alegeri parlamentare din septembrie, prin utilizarea diferitor metode ilegale de finanțare. Membrii grupului transferau, converteau, lichidau și distribuiau mijloace bănești de proveniență dubioasă, obținute prin intermediul aplicației mobile „PSB” a băncii ruse „Promsviazybank” (instituție financiară aflată sub sancțiuni internaționale). În timpul perchezițiilor au fost ridicate mai multe arme deținute ilegal, telefoane mobile, laptopuri, documente bancare, carduri „pyypl”, înscrisuri și alte obiecte relevante, care demonstrează activitatea infracțională a grupării. Ofițerii au stabilit cǎ în timpul perchezițiilor, pe conturile PSB ale persoanelor supuse acțiunilor de urmărire penală, erau transferate sume de bani în ruble rusești, aplicația PSB fiind activă pe telefoanele membrilor organizației criminale care o deschid prin intermediul aplicațiilor „VPN Russia”. Mai mult, în cadrul investigațiilor s-a stabilit că reprezentanții organizației criminale instalează în telefoanele cetățenilor aplicația mobilă „TAITO”, în care aceștia introduc voluntar date cu caracter personal – nume, adresă, număr de telefon, IDNP – similar aplicației „PSB”, utilizate pentru transferurile ilegale de bani cu scop de corupere electorală în timpul alegerilor prezidențiale și referendumului republican din toamna anului 2024. Prin intermediul aplicației „Taito” se creează grupuri de tip „chat închis” formate din membri afiliați organizației criminale, care primesc indicații și mesaje directe de la coordonatori și conducători. De asemenea s-a stabilit că o parte din fondurile primite prin „PSB” sunt ulterior likefiate prin aplicația Telegram, utilizând canalul-bot “Bankgreenmanager”. S-a mai stabilit că, prin intermediul grupurilor Telegram, membrii organizației criminale primesc de la curatorii din Federația rusă sarcini de a distribui și comenta link-uri cu videoclipuri de dezinformare pe rețele de socializare. Până în prezent, două persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Este important de menționat că aceștia dețin deja statutul de inculpat într-o cauză penală examinată de Judecătoria Soroca, inițiată în baza art. 181¹ alin. (1) din Codul penal – „Coruperea electorală”. În timpul desfășurării acțiunilor procesuale, una dintre persoanele reținute a refuzat deschiderea ușii în fața oamenilor legii, motiv pentru care a fost necesară intervenția forțată prin spargerea ușii. Observând acțiunile polițiștilor, persoana a aruncat pe fereastră o geantă ce conținea mai multe obiecte de interes pentru cauza penală. Obiectele au fost ulterior recuperate și ridicate. Investigațiile continuă în vederea documentării tuturor circumstanțelor și atragerii la răspundere a tuturor persoanelor implicate.

La Piața Centrală din Cahul, pe strada Griviței, tarabele sunt pline de legume și fructe de sezon, iar cumpărătorii pot alege dintr-o gamă variată de produse. Vedeți în continuare prețurile câtorva produse: Cartofi soi “Yurga” – 8 lei/kg Cartofi albi – 5 lei/kg Cartofi soi “Valeria” – 8 lei/kg Cartofi soi “Agata” – 8,50 lei/kg Ceapă galbenă – 6 lei/kg Ceapă galbenă (alt sortiment) – 7,99 lei/kg Varză albă – 10 lei/kg Morcov – 10 lei/kg Ardei gras – 10 lei/kg Roșii – 12 lei/kg, 13 lei/kg și 14 lei/kg (în funcție de soi și calitate) Prune – 12 lei/kg Ulei (la bidon mare) – 120 lei și 130 lei (în funcție de tip și cantitate)