Ce drepturi ai ca femeie însărcinată sau mamă la locul de muncă? Totul despre concedii, protecție și echilibru între viața personală și carieră
Sarcina și maternitatea nu ar trebui să fie niciodată o frână în cariera unei femei. Într-o societate în care a deveni mamă e, de multe ori, echivalent cu a ieși, temporar sau definitiv, din câmpul muncii, e esențial să cunoaștem exact ce drepturi avem. Pentru că ele există. Sunt clare, reglementate prin lege, iar a le ignora sau, mai grav, a le lăsa nespuse, înseamnă să acceptăm o inegalitate tacită. În țara noastră, legislația oferă un cadru destul de bine conturat care le protejează pe femeile însărcinate și pe mamele angajate. Doar că aceste drepturi nu sunt întotdeauna cunoscute sau aplicate. Iar acest lucru costă oportunități profesionale, stabilitate financiară și, uneori, încrederea unei femei că își poate construi o carieră fără să renunțe la rolul de părinte. Concediul de maternitate – timp legal, plătit și meritat Femeile gravide au dreptul la concediu de maternitate plătit, împărțit în două perioade distincte: concediul prenatal și cel postnatal. În mod obișnuit, durata totală este de 126 de zile calendaristice – 70 de zile înainte de naștere și 56 de zile după. Acest concediu poate fi mai lung dacă există complicații medicale, naștere multiplă sau alte situații speciale: poate ajunge la 140 sau chiar 182 de zile. Concediul începe, în mod obișnuit, în jurul săptămânii 30 de sarcină, dar în cazurile de sarcină gemelară sau triplă, femeia are dreptul să beneficieze de acest concediu deja din săptămâna 24. Mai important decât durata este însă compensația financiară. Femeile care intră în concediu de maternitate beneficiază de o indemnizație în valoare de 100% din media veniturilor lor asigurate din ultimele 12 luni. Această indemnizație este plătită de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Iar dacă, din diverse motive, venitul mamei este mic sau inexistent, legislația permite, începând cu 2023, ca indemnizația să fie calculată în baza venitului tatălui, cu condiția ca acesta să fie asigurat. Este un detaliu semnificativ, mai ales pentru femeile aflate în șomaj sau care muncesc informal, și care, altfel, ar fi expuse riscului de a nu primi niciun sprijin financiar real în perioada maternității. Ce prevede legea: protecție clară pentru gravide și mame Una dintre cele mai importante garanții oferite de Codul Muncii este interdicția concedierii femeilor însărcinate sau a celor aflate în concediu de maternitate ori pentru îngrijirea copilului, până când acesta împlinește șase ani. Excepțiile sunt foarte puține și clar reglementate – de exemplu, dacă unitatea se desființează integral sau în cazuri grave de abateri disciplinare documentate. Pe lângă interdicția de concediere, femeile gravide beneficiază de o serie de măsuri de protecție la locul de muncă. Ele nu pot fi obligate să muncească ore suplimentare, pe timp de noapte sau în condiții considerate periculoase. În baza unui aviz medical, pot solicita adaptarea condițiilor de muncă sau trecerea temporară la o activitate mai ușoară, fără pierderea veniturilor salariale. Un alt drept important, rar cunoscut, este acela de a beneficia de timp liber plătit pentru consultațiile medicale prenatale. Acest timp nu trebuie recuperat și nu afectează salariul. Iar dacă angajatorul încearcă să impună o perioadă de probă unei femei însărcinate, trebuie știut că legea interzice expres acest lucru dacă angajata a informat oficial despre starea sa. Toate aceste măsuri nu sunt doar „clauze de protecție”. Ele sunt o formă de normalitate, de sprijin real într-o etapă în care echilibrul emoțional și fizic al femeii trebuie susținut, nu testat. Ce urmează după concediul de maternitate? În Republica Moldova, părinții care au încheiat concediul de maternitate au dreptul să solicite un concediu suplimentar pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani. Este o opțiune legală importantă, menită să sprijine familiile în primele etape ale vieții copilului și poate fi exercitată nu doar de mamă, ci și de tată, bunici sau tutore legal. Acest concediu poate fi solicitat integral sau fracționat, în funcție de nevoile familiei, iar indemnizația lunară aferentă este achitată de CNAS, în baza venitului solicitantului. Un avantaj esențial al acestei forme de concediu este faptul că nu întrerupe vechimea în muncă și nici stagiul de cotizare, oferind astfel o plasă de siguranță profesională. În teorie, acest mecanism ar trebui să faciliteze echilibrul dintre viața de familie și carieră. În practică, însă, lucrurile sunt mult mai complicate. Potrivit studiului publicat de Organizația Internațională a Muncii în mai 2025, intitulat „Program privind tranziția pe piața muncii a femeilor aflate în concediul pentru îngrijirea copilului”, peste 130.000 de femei din Republica Moldova se află în afara pieței muncii din cauza responsabilităților familiale. Acest număr vorbește despre realități sistemice și despre lipsa unui sprijin concret în procesul de reintegrare profesională. Deși statisticile arată că femeile din Moldova sunt, în medie, mai educate decât bărbații, acest avantaj educațional nu se reflectă într-un acces egal la muncă sau într-o independență economică reală. Doar 37% dintre femeile cu copii sub șase ani sunt angajate, comparativ cu 66% dintre femeile fără copii. În zonele rurale, discrepanțele sunt și mai vizibile: doar 36,6% dintre femei sunt ocupate, față de 47,1% dintre bărbați. Studiul OIM arată clar că revenirea la muncă este, adesea, cea mai grea etapă a maternității. În lipsa unor servicii de îngrijire accesibile și de calitate, în absența unor politici publice sensibile la realitatea familială sau a angajatorilor dispuși să susțină această tranziție, multe femei rămân captive între așteptările tradiționale și limitările structurale. Mai grav este că sistemul actual permite absența de până la patru ani pentru îngrijirea copilului, o perioadă care, deși legal protejată, duce frecvent la pierderea competențelor profesionale, a încrederii de sine și la un refuz tăcut, dar sistemic, al reintegrării. La 1 ianuarie 2024, din totalul de 22.908 persoane care au beneficiat de indemnizații pentru creșterea copilului, peste 17.000 au fost femei, în timp ce doar 5.834 au fost bărbați. Cifrele reflectă o realitate în care îngrijirea copiilor rămâne o responsabilitate aproape exclusiv feminină. Acest dezechilibru este susținut de norme sociale adânc înrădăcinate: 91% dintre bărbați și 82% dintre femei cred că rolul principal al unei femei este să aibă grijă de gospodărie, iar 95% dintre bărbați consideră că spălarea și hrănirea copiilor intră, „natural”, în sarcina mamei. Consecințele sunt profunde. Doar 5% dintre persoanele intervievate în cadrul studiului afirmă că reușesc să mențină un echilibru real între muncă și viața personală, iar 70% dintre femeile cu copii se declară epuizate. Nu doar fizic, ci și psihic. Epuizate de presiunea de a face totul singure, de teama de a fi judecate dacă aleg să revină la muncă, și de vinovăția care le bântuie oricare ar fi alegerea. Pentru a răspunde acestor provocări, OIM recomandă o serie de măsuri urgente: extinderea serviciilor de îngrijire timpurie a copiilor (creșe, bone calificate, spații dedicate la locul de muncă), susținerea angajatorilor în implementarea de programe flexibile și reintegrare graduală, dar și lansarea unor campanii naționale care să promoveze împărțirea echitabilă a responsabilităților parentale. Doar astfel, femeile din Republica Moldova vor putea alege maternitatea fără să-și compromită cariera, iar societatea va deveni, cu adevărat, mai echitabilă. Concediul paternal: un instrument de echilibru și o declarație de parteneriat Concediul paternal nu este un gest simbolic, ci un drept legal cu un potențial real de a echilibra viața de familie și a combate inegalitățile de gen. În Republica Moldova, acest drept a fost introdus pentru prima dată prin Legea nr. 71/2016, care oferea taților 14 zile calendaristice de concediu plătit integral (100% din salariul mediu lunar asigurat), dar cu o perioadă limitată de aplicare doar în primele 56 de zile după nașterea copilului. În practică, efectele au fost minime: în 2021, doar 16% dintre tați au accesat efectiv acest drept. Pentru a încuraja implicarea reală a bărbaților în îngrijirea copiilor, în 2023 legislația a fost modificată. Noua formă a concediului paternal prevede 15 zile plătite în proporție de 100%, care pot fi luate oricând în decursul primului an de viață al copilului, integral sau fracționat, în trei tranșe de câte cinci zile. Este un pas semnificativ în direcția flexibilității și a adaptării la nevoile reale ale familiilor moderne. Cu toate acestea, datele recente arată că, în ciuda îmbunătățirilor legislative, concediul paternal rămâne masiv subutilizat. Conform datelor, de la 1 ianuarie 2024, doar 6 bărbați au beneficiat de indemnizația unică la nașterea copilului dintr-un total de 31.344 de beneficiari. Mai mult, dintre cele 22.908 persoane care au primit indemnizație pentru creșterea copilului până la 3 ani, peste 17.000 au fost femei, în timp ce doar 5.834 au fost bărbați. Această disparitate semnificativă reflectă nu doar obiceiuri sociale adânc înrădăcinate, ci și o lipsă de încurajare instituțională pentru tați de a-și asuma activ rolul de îngrijitor. Conform studiului OIM și datelor analizate de Banca Mondială în raportul Women, Business and the Law 2024, deși cadrul legal moldovenesc legat de paternitate primește scorul maxim – 100 din 100 – în termeni de existență legislativă, mecanismele de sprijin primesc doar 33,3 puncte. Cu alte cuvinte, legea există, dar aplicarea ei este slabă, iar bărbații nu sunt nici sprijiniți, nici stimulați să își ia concediul legal. În spatele acestor cifre se află norme culturale rigide. Potrivit Sondajului Generații și Gen (2020), 91% dintre bărbați și 82% dintre femei cred că rolul principal al unei femei este să se ocupe de gospodărie. Iar 95% dintre bărbați consideră că hrănirea și îngrijirea copiilor sunt responsabilitatea mamei. Într-un asemenea context, nu e de mirare că implicarea tatălui este văzută mai degrabă ca o excepție decât ca o normalitate. Și totuși, implicarea timpurie a tatălui în îngrijirea copilului are beneficii clare: reduce presiunea fizică și psihologică asupra mamei, facilitează revenirea ei în câmpul muncii, promovează echilibrul între viața profesională și cea personală și, nu în ultimul rând, întărește relația tată-copil de la cele mai fragede luni. Mesajul transmis este unul simplu, dar puternic: familia funcționează ca o echipă, iar parteneriatul real începe cu împărțirea grijilor, nu doar a responsabilităților financiare. Transformarea concediului paternal dintr-o „opțiune rar folosită” într-un standard acceptat și aplicat ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru egalitatea de gen în Republica Moldova. Însă pentru asta, e nevoie nu doar de legi bune, ci și de politici publice curajoase, angajatori responsabili și o societate dispusă să-și reconfigureze modelele de familie. Ai dreptul să știi, să cer, să alegi Într-un context în care încă ne luptăm cu stereotipuri, salarii inegale și presiuni culturale, cunoașterea drepturilor legale devine un instrument de putere. Poate că legislația nu rezolvă toate problemele, dar este un punct de sprijin. Femeile care știu ce li se cuvine pot cere mai mult, pot refuza nedreptatea și pot modela un mediu profesional mai echitabil – pentru ele și pentru generațiile viitoare. Iar dacă ești tată, coleg, angajator sau pur și simplu martor, nu uita: drepturile femeilor însărcinate și ale mamelor nu sunt o povară administrativă. Sunt o formă de respect, de normalitate și un indicator al progresului.
Alte ştiri de Ziua de Azi
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.