Comunitatea medicală din Cahul este în doliu după trecerea la cele veșnice a Emiliei Capitonova (08.12.1948 – 10.08.2025), medic infecționist și profesor la Colegiul de Medicină, care și-a dedicat peste 50 de ani din viață îngrijirii pacienților și formării noilor generații de specialiști. Din anul 1975, doamna Capitonova a predat Boli infecțioase la Colegiul de Medicină din Cahul, activând totodată și în cadrul Spitalului Raional Cahul. Colegii o descriu drept un specialist desăvârșit, o persoană blândă, creativă și dedicată profesiei, apreciată deopotrivă de pacienți, prieteni și colaboratori. Ceremonia de adio și înmormântarea vor avea loc marți, 12 august 2025, începând cu ora 10:30, la adresa: mun. Cahul, str. I. L. Caragiale, nr. 41, ap. 5. Familia, colegii și toți cei care au cunoscut-o îi vor păstra vie amintirea și recunoștința pentru contribuția adusă comunității.

În doar 48 de ore, polițiștii au scos din trafic 73 de șoferi care conduceau în stare de ebrietate, oprindu-i înainte ca imprudența lor să provoace accidente grave. Printre cele mai alarmante cazuri: Chișinău, sectorul Buiucani – șofer de Opel cu 1,59 mg/l alcool pur în aerul expirat; Cantemir – conducător de Volkswagen cu 1,12 mg/l; Bălți – șofer de Renault cu 1,09 mg/l; Anenii Noi – bărbat la volanul unui Ford cu 1,05 mg/l; Nisporeni – șofer de Volkswagen cu 1,03 mg/l; Strășeni și Călărași – doi bărbați pe motocultoare, cu 1,12 mg/l și 1,09 mg/l; Chișinău – bărbat pe trotinetă electrică, cu 1,09 mg/l. Toate persoanele au fost documentate conform legii, iar poliția reamintește că toleranța față de alcool la volan este zero. „Pentru o clipă de inconștiență, poți plăti cu viața ta sau a altora”, avertizează autoritățile.

S.A. „Apă-Canal Cahul” informează publicul că, în ultimele zile, a circulat în mediul online o informație falsă potrivit căreia furnizarea apei potabile ar urma să fie sistată timp de 14 zile. Reprezentanții întreprinderii precizează că această informație este eronată și nu provine din surse oficiale. Activitatea societății se desfășoară în regim normal, iar în cazul unor lucrări planificate sau intervenții neprevăzute, consumatorii vor fi anunțați prin canalele oficiale de comunicare. „Rugăm cetățenii să nu dea curs zvonurilor și să verifice informațiile doar din surse oficiale”, transmite administrația. Pentru întrebări sau clarificări, consumatorii pot apela numărul de telefon 0299 22000.

În perioada iulie 2024 - iunie 2025, față de 31 contribuabili care activează în domeniul asistenței stomatologice au fost aplicate primordial acțiuni de conformare manifestate prin efectuarea a 71 de vizite fiscale în scopul stabilirii datelor de ordin general, inclusiv vizite fiscale cu ieșirea la fața locului în scopul observării directe a activității contribuabilului privind disciplina de casă sau alte aspecte ce vizează administrarea fiscală. Urmare a monitorizării contribuabililor selectați în perioada de referință, cifra de afaceri s-a micșorat cu 11% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Obligațiile fiscale calculate la Bugetul public național s-au majorat cu 49% comparativ cu perioada similară a anului precedent și constituie 6,4 mil. lei, iar cele achitate - cu 50% și constituie 6,7 mil. lei.  Ponderea impozitelor și taxelor calculate la un leu venit din vânzări constituie 0,1235  lei, cu 72% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, iar Ponderea impozitelor și taxelor achitate la un leu venit din vânzări – 0,1257 lei, cu 74% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent. Salariu mediu la situația din 30 iunie 2025 constituie 6 384 lei, în creștere cu 37% sau cu 1 729 lei comparativ cu salariu mediu înregistrat la începutul perioadei de conformare, care este în mărime de 4 655 lei. Serviciul Fiscal de Stat își va orienta în continuare eforturile de a consolida colaborarea cu contribuabilii prin promovarea conformării voluntare, dezvoltarea continuă a sistemului de analiză și evaluare a riscurilor, pentru a susține un mediu economic bazat pe concurență loială și pentru a preîntâmpina cazurile de fraudare a bugetului de stat.

Biroul Național de Statistică informează că, în luna iulie 2025, prețurile medii de consum au înregistrat următoarele modificări: Față de iunie 2025: creștere nesemnificativă de cca 0,02% (indicele lunar al prețurilor de consum – 100,02%). Față de decembrie 2024: majorare cu peste 5,1% (indicele de la începutul anului – 105,1%). Față de iulie 2024: creștere cu peste 7,9% (indicele anual – 107,9%). Comparativ cu luna iunie 2025, evoluția prețurilor a fost influențată de: Majorarea prețurilor la mărfurile nealimentare cu peste 0,4% (+0,2 p.p. la IPC); Creșterea tarifelor la serviciile prestate populației cu peste 0,2% (+0,1 p.p. la IPC); Diminuarea prețurilor la produsele alimentare cu peste 0,6% (–0,2 p.p. la IPC). Mărfuri nealimentare: Combustibili și carburanți: +1,7% (motorină +7,1%, benzină +0,7%); Materiale de construcție: +0,3%; Gaz lichefiat: –2,9%. Servicii: Apă și canalizare: +0,6%; Transport pasageri: +0,3%. Produse alimentare: Scăderi semnificative: legume –4,6% (ceapă –35,0%, cartofi –22,6%, legume rădăcinoase –11,0%, usturoi –9,0%, varză –3,6%, roșii –2,7%), zahăr –1,5%, fructe –0,6%; Creșteri: ouă +2,4%, pâine +1,2%, carne și preparate din carne +0,5%, lapte și produse lactate +0,2%, ulei vegetal +0,2%. Inflația de la începutul anului În iulie 2025 față de decembrie 2024, prețurile medii de consum au crescut cu 5,1%, dintre care: Produse alimentare: +5,6%; Mărfuri nealimentare: +1,5%; Servicii: +9,6%. Inflația anuală În iulie 2025 față de iulie 2024, creșterea este de 7,9%, inclusiv: Produse alimentare: +10,3%; Mărfuri nealimentare: +2,1%; Servicii: +13,0%. Rata lunară a inflației din iulie 2025 (0,02%) este mai mică decât cea din iulie 2024 (0,23%), iar rata anuală (7,93%) s-a redus cu 0,24 puncte procentuale față de nivelul din iunie 2025 (8,17%).

Procuratura Cahul informează despre arestarea preventivă pe un termen de 30 de zile a unui minor de 17 ani, învinuit de omorul cu deosebită cruzime a unui copil în vârstă de 15 ani. Potrivit probelor preliminare, victima a fost găsită în extravilanul satului Andrușul de Sus, raionul Cahul, la 7 august 2025, cu semne multiple provocate cu un obiect tăietor-înțepător, precum și urme de strangulare. În urma acțiunilor de urmărire penală și a măsurilor speciale de investigație, desfășurate în comun de Inspectoratul de Poliție Cahul, ofițerii Direcției investigații Sud și Direcției investigații criminale a IGP, sub conducerea Procuraturii Cahul, a fost identificată și reținută persoana bănuită de comiterea infracțiunii. În privința acesteia, la demersul procurorilor, la 10 august 2025, instanța a aplicat măsura preventivă – arest pe un termen de 30 de zile. În cadrul perchezițiilor efectuate, au fost ridicate obiecte vestimentare și mijloace materiale de probă care vor fi supuse expertizelor biologice, genetice, chimice și tehnico-științifice. Investigațiile continuă în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cazului

Cafeaua rămâne una dintre cele mai apreciate băuturi din lume, iar tendințele de consum și comerț confirmă această popularitate. În 2023, Uniunea Europeană a importat 2,7 milioane de tone de cafea din țări non-UE, în valoare de 10,6 miliarde de euro. Cea mai mare parte a cafelei importate a provenit din Brazilia – 921.900 de tone (34% din totalul importurilor extra-UE), și din Vietnam – 652.000 de tone (24%). Următoarele țări furnizoare au fost Uganda (206.500 de tone, 8%), Honduras (168.800 de tone, 6%), India (118.100 de tone, 4%), Columbia (112.700 de tone, 4%), Peru (83.000 de tone, 3%) și Indonezia (68.300 de tone, 2%). Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Germania a realizat cele mai multe importuri – 911.300 de tone (33%), urmată de Italia cu 624.600 de tone (23%), Belgia cu 278.200 de tone (10%) și Spania cu 249.500 de tone (9%). Consumul de cafea în Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii 10 ani, cu o rată anuală de 18% per adult. În anul 2000, un moldovean consuma, în medie, o singură ceașcă de cafea pe an. În 2024, cifra a ajuns la 167 de cești, depășind media globală de 140 cești per adult pe an (aproximativ 1,3 kg de cafea consumată). Cu toate acestea, diferența față de media Uniunii Europene rămâne semnificativă: un adult din UE consumă anual 1.170 de cești, de șapte ori mai mult decât media în Republica Moldova. Potrivit datelor, aproape 60% din cafeaua consumată în Moldova provine din Italia, urmată de Germania cu 10% și Rusia cu 8,6%. Doar 4,6% din cafea este importată direct din țările cultivatoare, restul fiind adusă din state industrializate care prelucrează boabele. Astfel, peste 95% din cafeaua consumată local provine din țări dezvoltate care nu cultivă, ci doar procesează cafeaua. Importurile de cafea au evoluat astfel: în anul 2000 au fost importate 23.000 kg de cafea la un preț mediu de 2,92 USD/kg, valoarea totală fiind de 67.160 USD. În 2005, cantitatea importată a crescut la 153.000 kg, cu un preț mediu de 3,71 USD/kg și o valoare totală de 567.630 USD. În 2010, importurile au ajuns la 250.000 kg, prețul mediu fiind de 7,01 USD/kg, iar valoarea totală de 1.752.500 USD. În 2015, Republica Moldova a importat 586.000 kg de cafea la un preț mediu de 6,75 USD/kg, în valoare de 3.955.500 USD. În 2020, importurile au atins 1.304.000 kg, cu un preț mediu de 6,68 USD/kg, valoarea totală fiind de 8.710.720 USD. Pentru 2024, estimările arată o cantitate importată de 2.130.000 kg, la un preț mediu de 8,40 USD/kg, ceea ce ar însemna un total de 17.892.000 USD. În Republica Moldova, prețul avantajos de import al boabelor de cafea a stimulat dezvoltarea procesării acestora pentru export. În ultimii trei ani, principalele piețe de export au fost: România – 89,1%, Emiratele Arabe Unite – 2,6%, Belarus – 1,4%, Arabia Saudită – 0,6% și Federația Rusă – 0,5%. În privința exporturilor de cafea boabe, în 2016 acestea au fost de 9.100 kg. În 2018, volumul exportat a urcat la 17.200 kg, în 2019 la 27.400 kg, iar în 2022 la 44.500 kg. Pentru 2024 se estimează un volum de 40.000 kg. În 2016, prețul de export al cafelei a fost de 13,26 USD/kg, cu 52 puncte procentuale mai mare comparativ cu prețul de import al boabelor, iar valoarea totală a exporturilor a fost de 120.000 USD. Pentru 2024 și 2025, diferența dintre prețul de import (8,24 USD/kg) și cel de export (15,98 USD/kg) este de 48 puncte procentuale. În 2024, exporturile totale au însumat 639.200 USD, cu 17,26 milioane USD mai puțin decât valoarea importurilor. Tendințele arată că, deși consumul de cafea în Republica Moldova este în creștere rapidă, nivelul rămâne mult sub media Uniunii Europene. Dezvoltarea capacităților de procesare locală, diversificarea piețelor de export și extinderea surselor directe de aprovizionare ar putea consolida sectorul și crește competitivitatea pe piața internațională. Acest comunicat de presă a fost elaborat de către echipa Știrile iData, din cadrul companiei Date Inteligente.

Tânărul artist plastic din Cahul, Daniel Donici, a vernisat o expoziție personală cu 22 de tablouri la Casa de Cultură „Geo Bogza” din municipiul Câmpina, județul Prahova, România. Evenimentul a avut loc la invitația lui Gabriel Valeriu Dima, reprezentant al Asociației Artiștilor Plastici Amatori „Câmpina Artelor”. Expoziția a avut drept scop promovarea valorilor artistice și a stilului personal al tânărului pictor, care îmbină tehnici inovatoare mixte. Criticul de artă Aristotel Bunescu a apreciat originalitatea lucrărilor, catalogând expoziția drept „valoroasă și autentică”. Cele 22 de tablouri expuse au fost realizate în perioada 2021–2025, fiecare purtând o încărcătură emoțională inspirată din experiențele trăite de artist, din copilărie până în prezent. Printre acestea, lucrarea preferată a pictorului este „Stare” – o compoziție cu sens și simbolistică ascunsă, care reflectă toate obstacolele întâmpinate în formarea sa profesională.  

Salariul unui cadru didactic nu este o sumă fixă, ci rezultatul unui calcul care ia în considerare mai mulți factori – de la vechimea în muncă și gradul didactic obținut, până la norma didactică, orele suplimentare sau funcțiile de conducere. La acestea se pot adăuga sporuri speciale. Dacă vrei să înțelegi cum se formează salariul unui profesor din Republica Moldova, citește articolul care urmează realizat de diez.md. În primul rând, trebuie să știi că, conform unei decizii a Guvernului, în anul 2025 salariile profesorilor sunt stabilite după cum urmează. fără grad didactic: 9.200 – 10.780 de lei grad didactic doi: 11.025 – 12.970 de lei grad didactic întâi: 12.675 – 14.950 de lei grad didactic superior 14.250 – 16.840 de lei Cum se formează salariul Potrivit informațiilor oferite de Ministerul Educației și Cercetării, salariul se formează în baza unei părți fixe și a unei părți variabile. Partea fixă cuprinde: salariul de bază; sporul lunar în valoare fixă; sporul lunar pentru gradul profesional; sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; sporul lunar pentru deținerea titlului onorific. Partea variabilă cuprinde: sporul pentru performanță; sporuri cu caracter specific – dirigenție, controlul lucrărilor scrise, administrarea cabinetelor. Salariul se calculează în același mod, indiferent dacă instituția de învățământ este situată în oraș sau în sat. Profesorii pot fi remunerați fie pe oră, fie în baza unei norme întregi de activitate. Ce tipuri de sporuri sunt prevăzute În funcție de gradul didactic pot fi oferite următoarele sporuri salariale: pentru gradul didactic II – 1.500 de lei; pentru gradul didactic I – 2.800 de lei; pentru gradul didactic superior – 4.000 de lei. Profesorii primesc un spor lunar timp de până la cinci ani după ce obțin un grad profesional. Dacă își mențin nivelul la evaluare, vor continua să primească acest spor. În schimb, dacă gradul le este anulat sau retrogradat, suma scade sau sporul dispare complet. Remunerația cadrelor didactice depinde și de vechimea în muncă și este împărțită în următoarele niveluri: nivelul I – de la 0 la 2 ani; nivelul II – de la 2 la 5 ani; nivelul III – de la 5 la 10 ani; nivelul IV – de la 10 la 15 ani; nivelul V – de la 15 la 20 de ani; nivelul VI – peste 20 de ani. Sporurile cu caracter specific, în valoare de 10% din salariul de bază anual, se acordă profesorilor pentru anumite activități. Lucrul cu copii cu cerințe educaționale speciale: instituții specializate pentru copii infectați cu tuberculoză; clase obișnuite din învățământul general; instituții de învățământ profesional-tehnic aflate în cadrul penitenciarelor; domeniul plasamentului copiilor rămași fără îngrijire părintească (definitiv sau temporar); internate generale; instituții pentru copii cu deficiențe de auz și văz; școli auxiliare pentru copii cu dificultăți severe de învățare. Activități suplimentare precum: îndeplinirea rolului de diriginte; corectarea lucrărilor scrise; gestionarea laboratoarelor școlare; gestionarea gospodăriei didactice, etc. Sporul pentru performanță este acordat de directorul școlii la evaluarea semestrială, în funcție de activitatea pe care a avut-o profesorul. Câte ore poate preda un profesor Volumul total de muncă al unui cadru didactic nu trebuie să depășească 1,25 norme didactice. O normă didactică standard reprezintă numărul de ore de predare pe săptămână care considerat un volum complet de muncă pentru un cadru didactic. Un profesor din învățământul primar, gimnazial sau liceal trebuie să predea, să instruiască, să evalueze și să desfășoare activități practice timp de 18 ore pe săptămână. Totuși, datorită normei didactice de 1,25, profesorii pot preda un pic mai multe ore: 18 ore × 1,25 = 22,5 ore. Potrivit MEC, în situațiile în care lipsesc profesori, directorii instituțiilor pot repartiza un volum mai mare de ore: până la 1,5 norme în învățământul general (primar, gimnazial, liceal); până la 2 norme în învățământul artistic.

Grație Programului guvernamental „Satul European”, sala de sport din satul Burlacu, raionul Cahul, a fost complet renovată și dotată cu echipamente moderne. Valoarea investiției se ridică la aproximativ 600 de mii de lei. Spațiul modernizat este acum frecventat atât de tineri, cât și de persoane în vârstă, devenind un loc de întâlnire și activitate pentru întreaga comunitate. https://www.facebook.com/reel/1103155317841715

În weekend, polițiștii au înregistrat peste 4.960 de abateri de la regulamentul circulației rutiere. Printre cele mai frecvente nereguli se numără: 73 de șoferi prinși la volan în stare de ebrietate sau sub influența substanțelor narcotice; 2.335 conducători auto care au depășit limita legală de viteză; 620 care au ignorat indicatoarele de prioritate și semnalele de interzicere ale semafoarelor; 320 de vehicule conduse fără verificare tehnică sau fără poliță de răspundere civilă auto; 435 de opriri efectuate în locuri interzise; 45 de cazuri de neacordare a priorității legale pietonilor sau bicicliștilor; 800 de șoferi surprinși fără centura de siguranță sau folosind telefonul mobil în timpul condusului; 50 de persoane sancționate pentru conducerea unui vehicul cu încălcarea dreptului de a conduce. De asemenea, în aceste zile, polițiștii din întreaga țară au intervenit în 1.685 de cazuri, apeluri recepționate prin Serviciul Unic 112.

În perioada 4 - 10 august 2025, încasările Serviciului Vamal la bugetul de stat se ridică la peste 791,16 milioane de lei, iar de la începutul anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 23,6 miliarde lei, ceea ce constituie îndeplinirea cifrei de control la 100,6%. Totodată, în perioada 4 - 10 august 2025, de către persoane fizice au fost introduse bunuri a căror valoare în vamă depășește limita neimpozabilă, fiind încasate plăți în valoare circa 28,6 milioane lei, ceea ce reprezintă 3,6% din totalul sumei încasate pentru perioada respectivă. Banii colectați de la contribuabili sunt vărsați direct în bugetul de stat și redistribuiți pentru salarii, dezvoltarea infrastructurii, proiecte sociale ș.a. De asemenea, pe parcursul săptămânii trecute, au fost perfectate 12 947 de declarații vamale, iar fluxul mijloacelor de transport a constituit 100 177 de traversări. Cele mai tranzitate posturi vamale rămân a fi Leușeni și Sculeni, cu 23 216 și, respectiv, 18 320 de traversări.

Sarcina și maternitatea nu ar trebui să fie niciodată o frână în cariera unei femei. Într-o societate în care a deveni mamă e, de multe ori, echivalent cu a ieși, temporar sau definitiv, din câmpul muncii, e esențial să cunoaștem exact ce drepturi avem. Pentru că ele există. Sunt clare, reglementate prin lege, iar a le ignora sau, mai grav, a le lăsa nespuse, înseamnă să acceptăm o inegalitate tacită. În țara noastră, legislația oferă un cadru destul de bine conturat care le protejează pe femeile însărcinate și pe mamele angajate. Doar că aceste drepturi nu sunt întotdeauna cunoscute sau aplicate. Iar acest lucru costă oportunități profesionale, stabilitate financiară și, uneori, încrederea unei femei că își poate construi o carieră fără să renunțe la rolul de părinte. Concediul de maternitate – timp legal, plătit și meritat Femeile gravide au dreptul la concediu de maternitate plătit, împărțit în două perioade distincte: concediul prenatal și cel postnatal. În mod obișnuit, durata totală este de 126 de zile calendaristice – 70 de zile înainte de naștere și 56 de zile după. Acest concediu poate fi mai lung dacă există complicații medicale, naștere multiplă sau alte situații speciale: poate ajunge la 140 sau chiar 182 de zile. Concediul începe, în mod obișnuit, în jurul săptămânii 30 de sarcină, dar în cazurile de sarcină gemelară sau triplă, femeia are dreptul să beneficieze de acest concediu deja din săptămâna 24. Mai important decât durata este însă compensația financiară. Femeile care intră în concediu de maternitate beneficiază de o indemnizație în valoare de 100% din media veniturilor lor asigurate din ultimele 12 luni. Această indemnizație este plătită de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Iar dacă, din diverse motive, venitul mamei este mic sau inexistent, legislația permite, începând cu 2023, ca indemnizația să fie calculată în baza venitului tatălui, cu condiția ca acesta să fie asigurat. Este un detaliu semnificativ, mai ales pentru femeile aflate în șomaj sau care muncesc informal, și care, altfel, ar fi expuse riscului de a nu primi niciun sprijin financiar real în perioada maternității. Ce prevede legea: protecție clară pentru gravide și mame Una dintre cele mai importante garanții oferite de Codul Muncii este interdicția concedierii femeilor însărcinate sau a celor aflate în concediu de maternitate ori pentru îngrijirea copilului, până când acesta împlinește șase ani. Excepțiile sunt foarte puține și clar reglementate – de exemplu, dacă unitatea se desființează integral sau în cazuri grave de abateri disciplinare documentate. Pe lângă interdicția de concediere, femeile gravide beneficiază de o serie de măsuri de protecție la locul de muncă. Ele nu pot fi obligate să muncească ore suplimentare, pe timp de noapte sau în condiții considerate periculoase. În baza unui aviz medical, pot solicita adaptarea condițiilor de muncă sau trecerea temporară la o activitate mai ușoară, fără pierderea veniturilor salariale. Un alt drept important, rar cunoscut, este acela de a beneficia de timp liber plătit pentru consultațiile medicale prenatale. Acest timp nu trebuie recuperat și nu afectează salariul. Iar dacă angajatorul încearcă să impună o perioadă de probă unei femei însărcinate, trebuie știut că legea interzice expres acest lucru dacă angajata a informat oficial despre starea sa. Toate aceste măsuri nu sunt doar „clauze de protecție”. Ele sunt o formă de normalitate, de sprijin real într-o etapă în care echilibrul emoțional și fizic al femeii trebuie susținut, nu testat. Ce urmează după concediul de maternitate? În Republica Moldova, părinții care au încheiat concediul de maternitate au dreptul să solicite un concediu suplimentar pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani. Este o opțiune legală importantă, menită să sprijine familiile în primele etape ale vieții copilului și poate fi exercitată nu doar de mamă, ci și de tată, bunici sau tutore legal. Acest concediu poate fi solicitat integral sau fracționat, în funcție de nevoile familiei, iar indemnizația lunară aferentă este achitată de CNAS, în baza venitului solicitantului. Un avantaj esențial al acestei forme de concediu este faptul că nu întrerupe vechimea în muncă și nici stagiul de cotizare, oferind astfel o plasă de siguranță profesională. În teorie, acest mecanism ar trebui să faciliteze echilibrul dintre viața de familie și carieră. În practică, însă, lucrurile sunt mult mai complicate. Potrivit studiului publicat de Organizația Internațională a Muncii în mai 2025, intitulat „Program privind tranziția pe piața muncii a femeilor aflate în concediul pentru îngrijirea copilului”, peste 130.000 de femei din Republica Moldova se află în afara pieței muncii din cauza responsabilităților familiale. Acest număr vorbește despre realități sistemice și despre lipsa unui sprijin concret în procesul de reintegrare profesională. Deși statisticile arată că femeile din Moldova sunt, în medie, mai educate decât bărbații, acest avantaj educațional nu se reflectă într-un acces egal la muncă sau într-o independență economică reală. Doar 37% dintre femeile cu copii sub șase ani sunt angajate, comparativ cu 66% dintre femeile fără copii. În zonele rurale, discrepanțele sunt și mai vizibile: doar 36,6% dintre femei sunt ocupate, față de 47,1% dintre bărbați. Studiul OIM arată clar că revenirea la muncă este, adesea, cea mai grea etapă a maternității. În lipsa unor servicii de îngrijire accesibile și de calitate, în absența unor politici publice sensibile la realitatea familială sau a angajatorilor dispuși să susțină această tranziție, multe femei rămân captive între așteptările tradiționale și limitările structurale. Mai grav este că sistemul actual permite absența de până la patru ani pentru îngrijirea copilului, o perioadă care, deși legal protejată, duce frecvent la pierderea competențelor profesionale, a încrederii de sine și la un refuz tăcut, dar sistemic, al reintegrării. La 1 ianuarie 2024, din totalul de 22.908 persoane care au beneficiat de indemnizații pentru creșterea copilului, peste 17.000 au fost femei, în timp ce doar 5.834 au fost bărbați. Cifrele reflectă o realitate în care îngrijirea copiilor rămâne o responsabilitate aproape exclusiv feminină. Acest dezechilibru este susținut de norme sociale adânc înrădăcinate: 91% dintre bărbați și 82% dintre femei cred că rolul principal al unei femei este să aibă grijă de gospodărie, iar 95% dintre bărbați consideră că spălarea și hrănirea copiilor intră, „natural”, în sarcina mamei. Consecințele sunt profunde. Doar 5% dintre persoanele intervievate în cadrul studiului afirmă că reușesc să mențină un echilibru real între muncă și viața personală, iar 70% dintre femeile cu copii se declară epuizate. Nu doar fizic, ci și psihic. Epuizate de presiunea de a face totul singure, de teama de a fi judecate dacă aleg să revină la muncă, și de vinovăția care le bântuie oricare ar fi alegerea. Pentru a răspunde acestor provocări, OIM recomandă o serie de măsuri urgente: extinderea serviciilor de îngrijire timpurie a copiilor (creșe, bone calificate, spații dedicate la locul de muncă), susținerea angajatorilor în implementarea de programe flexibile și reintegrare graduală, dar și lansarea unor campanii naționale care să promoveze împărțirea echitabilă a responsabilităților parentale. Doar astfel, femeile din Republica Moldova vor putea alege maternitatea fără să-și compromită cariera, iar societatea va deveni, cu adevărat, mai echitabilă. Concediul paternal: un instrument de echilibru și o declarație de parteneriat Concediul paternal nu este un gest simbolic, ci un drept legal cu un potențial real de a echilibra viața de familie și a combate inegalitățile de gen. În Republica Moldova, acest drept a fost introdus pentru prima dată prin Legea nr. 71/2016, care oferea taților 14 zile calendaristice de concediu plătit integral (100% din salariul mediu lunar asigurat), dar cu o perioadă limitată de aplicare doar în primele 56 de zile după nașterea copilului. În practică, efectele au fost minime: în 2021, doar 16% dintre tați au accesat efectiv acest drept. Pentru a încuraja implicarea reală a bărbaților în îngrijirea copiilor, în 2023 legislația a fost modificată. Noua formă a concediului paternal prevede 15 zile plătite în proporție de 100%, care pot fi luate oricând în decursul primului an de viață al copilului, integral sau fracționat, în trei tranșe de câte cinci zile. Este un pas semnificativ în direcția flexibilității și a adaptării la nevoile reale ale familiilor moderne. Cu toate acestea, datele recente arată că, în ciuda îmbunătățirilor legislative, concediul paternal rămâne masiv subutilizat. Conform datelor, de la 1 ianuarie 2024, doar 6 bărbați au beneficiat de indemnizația unică la nașterea copilului dintr-un total de 31.344 de beneficiari. Mai mult, dintre cele 22.908 persoane care au primit indemnizație pentru creșterea copilului până la 3 ani, peste 17.000 au fost femei, în timp ce doar 5.834 au fost bărbați. Această disparitate semnificativă reflectă nu doar obiceiuri sociale adânc înrădăcinate, ci și o lipsă de încurajare instituțională pentru tați de a-și asuma activ rolul de îngrijitor. Conform studiului OIM și datelor analizate de Banca Mondială în raportul Women, Business and the Law 2024, deși cadrul legal moldovenesc legat de paternitate primește scorul maxim – 100 din 100 – în termeni de existență legislativă, mecanismele de sprijin primesc doar 33,3 puncte. Cu alte cuvinte, legea există, dar aplicarea ei este slabă, iar bărbații nu sunt nici sprijiniți, nici stimulați să își ia concediul legal. În spatele acestor cifre se află norme culturale rigide. Potrivit Sondajului Generații și Gen (2020), 91% dintre bărbați și 82% dintre femei cred că rolul principal al unei femei este să se ocupe de gospodărie. Iar 95% dintre bărbați consideră că hrănirea și îngrijirea copiilor sunt responsabilitatea mamei. Într-un asemenea context, nu e de mirare că implicarea tatălui este văzută mai degrabă ca o excepție decât ca o normalitate. Și totuși, implicarea timpurie a tatălui în îngrijirea copilului are beneficii clare: reduce presiunea fizică și psihologică asupra mamei, facilitează revenirea ei în câmpul muncii, promovează echilibrul între viața profesională și cea personală și, nu în ultimul rând, întărește relația tată-copil de la cele mai fragede luni. Mesajul transmis este unul simplu, dar puternic: familia funcționează ca o echipă, iar parteneriatul real începe cu împărțirea grijilor, nu doar a responsabilităților financiare. Transformarea concediului paternal dintr-o „opțiune rar folosită” într-un standard acceptat și aplicat ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru egalitatea de gen în Republica Moldova. Însă pentru asta, e nevoie nu doar de legi bune, ci și de politici publice curajoase, angajatori responsabili și o societate dispusă să-și reconfigureze modelele de familie. Ai dreptul să știi, să cer, să alegi Într-un context în care încă ne luptăm cu stereotipuri, salarii inegale și presiuni culturale, cunoașterea drepturilor legale devine un instrument de putere. Poate că legislația nu rezolvă toate problemele, dar este un punct de sprijin. Femeile care știu ce li se cuvine pot cere mai mult, pot refuza nedreptatea și pot modela un mediu profesional mai echitabil – pentru ele și pentru generațiile viitoare. Iar dacă ești tată, coleg, angajator sau pur și simplu martor, nu uita: drepturile femeilor însărcinate și ale mamelor nu sunt o povară administrativă. Sunt o formă de respect, de normalitate și un indicator al progresului.

În Moldova, multe femei urcă în carieră cu perseverență, curaj și competență. Dar, la un moment dat, indiferent cât de sus au ajuns, dau cu fruntea de ceva invizibil. Nu e zid, nu e tavan. E o barieră pe care nu o poți atinge, dar care te ține pe loc: plafonul de sticlă. Un termen născut în anii ’80 în Statele Unite, plafonul de sticlă desemnează acele obstacole invizibile care le împiedică pe femei să acceadă în poziții de top, de conducere sau de decizie, chiar dacă sunt calificate și au performanțe remarcabile. Nu e vorba despre lipsa de merit, ci despre un sistem care, subtil sau evident, le ține pe loc. European Institute for Gender Equality spune că termenul „sticlă” se folosește, deoarece aceste impedimente sunt aparent invizibile. Sunt, de obicei, legate de menținerea status quo-ului în organizații, spre deosebire de posibilitățile de avansare în carieră transparente și egale pentru femei și bărbați. Cum arată plafonul de sticlă în Republica Moldova, dar și UE? Portretul statistic al femeilor și bărbaților în Republica Moldova indică faptul că, în anul 2023, bărbații au deținut majoritatea funcțiilor de conducere la toate nivelurile în Republica Moldova, reprezentând 56,4% din totalul conducătorilor, în timp ce femeile au ocupat 43,6% dintre aceste poziții. Această distribuție evidențiază o subreprezentare a femeilor în funcțiile de luare a deciziilor.​ Cu toate acestea, în Parlamentul Republicii Moldova, la sfârșitul anului 2024, femeile reprezentau 40% din totalul deputaților, un procent superior mediei europene de 31,8% și celei globale de 27,2%. ​ În sectorul justiției, femeile au fost majoritare, constituind 52% din totalul judecătorilor la începutul anului 2025. În contrast, în cadrul structurilor de poliție, poliție de frontieră și protecție civilă, femeile reprezentau doar 26,1% din personal la începutul anului 2024. ​ Datele privind demografia întreprinderilor din perioada 2016–2022 vorbește despre faptul că bărbații au fost majoritari în conducerea afacerilor, deținând, în medie, 66,2% din funcțiile de conducere. Femeile au fost predominant prezente în domeniul învățământului, unde au ocupat 62,6% din funcțiile de conducere în 2022. În schimb, în industria extractivă, doar 13,6% dintre întreprinderi erau conduse de femei. Totodată, în municipiul Chișinău, în 2022, 63,7% dintre întreprinderile nou-înregistrate erau fondate de bărbați, iar 36,3% de femei. Trebuie să menționăm că Moldova ocupă și un loc modest în clasamentul global privind egalitatea de gen, conform raportului Global Gender Gap 2023 al World Economic Forum, cu scoruri scăzute la capitolul leadership economic și politic. Aceste date nu reflectă însă lipsa de voință sau pregătire, ci un dezechilibru sistemic, întreținut de mentalități, așteptări sociale și politici publice incomplete. Făcând referire la studiului Comisiei Europene „Echilibrul de gen în consiliile de administrație ale întreprinderilor > Promovarea egalității de gen și spargerea plafonului de sticlă”, în ciuda progreselor înregistrate în promovarea egalității de gen, plafonul de sticlă continuă să limiteze accesul femeilor la poziții de conducere în companiile listate din Uniunea Europeană. Conform datelor prezentate de Comisie, în octombrie 2022, femeile reprezentau în medie 32,2% din membrii consiliilor de administrație ale celor mai mari companii listate din UE, un record istoric, dar încă sub pragul de echilibru de 40%.​ Pentru a accelera progresul și a sparge plafonul de sticlă, UE a adoptat Directiva (UE) 2022/2381, care impune ca, până la 30 iunie 2026, companiile mari listate să asigure o reprezentare de cel puțin 40% a sexului subreprezentat în rândul membrilor neexecutivi ai consiliilor de administrație sau 33% în rândul tuturor directorilor. Directiva prevede criterii transparente, neutre din punct de vedere al genului și bazate pe merit pentru selecția membrilor consiliilor, precum și măsuri corective pentru companiile care nu îndeplinesc aceste obiective .​ Analiza impactului măsurilor naționale arată că statele membre care au implementat cote obligatorii de gen au înregistrat progrese semnificative. În octombrie 2022, femeile reprezentau în medie 38,3% dintre membrii consiliilor de administrație în aceste țări, comparativ cu 31,4% în statele cu măsuri voluntare și doar 17,5% în cele fără nicio măsură.  Ce împiedică femeile să ajungă sus? Realitatea cu care ne confruntăm ne arată zilnic că leadershipul poartă amprenta stereotipurilor de gen. Cu toate acestea, femeile continuă să demonstreze că nu doar pot conduce, ci o fac adesea cu mai multă empatie, claritate și eficiență decât omologii lor bărbați. Datele de la InPower Coachingarată că femeile lider excelează la capitole precum compasiune, etică, comunicare și organizare — trăsături care nu doar că sunt esențiale pentru o conducere sănătoasă, dar care contribuie și la performanțe financiare mai bune pe termen lung în cadrul organizațiilor conduse echilibrat. Pe de altă parte, etichetele vechi se țin scai. Liderii bărbați sunt în continuare percepuți ca fiind „decidenții naturali”, în timp ce femeile trebuie să jongleze între empatie și fermitate pentru a fi luate în serios. Ele nu sunt doar aplaudate pentru reușite, ci și judecate mai aspru când greșesc. Această presiune dublă e susținută de o realitate în care doar 10% dintre angajații CEO din top Fortune 500 sunt femei — și au mandate mai scurte decât bărbații. Peste toate astea, vine și povara invizibilă a responsabilităților de acasă. În Moldova, multe femei trebuie să-și planifice cariera în funcție de orarul copiilor, lipsa grădinițelor sau nevoile părinților în vârstă. Accesul limitat la servicii de îngrijire transformă opțiunea de a accepta un rol de conducere într-un lux greu de permis. La nivel profesional, rețelele informale care sprijină ascensiunea în carieră funcționează diferit. Bărbații se promovează între ei, fac networking, creează alianțe. Femeile, în schimb, pășesc adesea singure spre poziții de leadership, fără un mentor sau o comunitate de sprijin care să le valideze curajul. Și, totuși, poate cel mai subtil obstacol e internalizat: multe femei nu aplică la poziții înalte, nu cer măriri sau evită să se exprime în spații dominate de bărbați. Nu pentru că nu sunt pregătite, ci pentru că li s-a spus, direct sau indirect, că nu sunt „de ajuns”. Iar când crești într-un sistem care-ți cere să muncești dublu ca să fii considerată la fel, ajungi, fără să vrei, să-ți pui singură frână. Exemplul care spune mai mult decât statisticile D. este de profesie juristă și muncește de mai mulți ani în cadrul unei instituții medicale din Chișinău. Femeia povestește, pentru AGORA, că, după patru ani în care a fost în concediu de maternitate și pentru îngrijirea copilului, s-a reîntors la muncă. A decis să-și continue cariera, dar nu a fost să fie. La șase luni după revenire, conducerea instituției a promovat în funcția de șef al subdiviziunii unde muncea un bărbat. A fost promovat cumnatul directorului – un angajat care anterior se ocupa de gospodărie. Eu, între timp, sunt rugată să gestionez litigii judiciare de milioane de lei, ascunse de conducere până în acel moment. Nu mi s-a oferit nicio explicație pentru această decizie. Toată conducerea evită discuțiile, tergiversează răspunsurile și refuză să clarifice motivele reale. A fost promovat cumnatul directorului – un angajat care anterior se ocupa de gospodărie. Eu, între timp, sunt rugată să gestionez litigii judiciare de milioane de lei, ascunse de conducere până în acel moment. Nu mi s-a oferit nicio explicație pentru această decizie. Toată conducerea evită discuțiile, tergiversează răspunsurile și refuză să clarifice motivele reale. D. afirmă că nu poate spune cu certitudine dacă perioada de concediu a influențat această decizie, dar este clar că numirea bărbatului respectiv în funcție a fost făcută pe criterii de rudenie, și nicidecum pe criterii axate pe profesionalism. D. susține că aceste acțiuni au fost ilegale, fapt pentru care a sesizat instituțiile de drept. Am fost angajată de un alt conducător, care mi-a recunoscut și apreciat munca. Odată cu schimbarea conducerii, însă, promovările s-au făcut netransparent și în mod evident arbitrar. Am încercat să obțin un dialog, dar actualul director refuză orice formă de comunicare. Mai grav este că sindicatul – care ar trebui să mă apere – mi-a blocat numărul de telefon și refuză să răspundă sesizărilor. De data aceasta am decis să merg pe cale legală și voi face lobby la nivel de Parlament și Guvern, pentru ca astfel de abuzuri să nu se mai repete. Nu mai e doar despre mine. Este despre un sistem în care competența e ignorată, iar abuzul devine normă. Ce putem face pentru a sparge plafonul? Plafonul de sticlă nu se sparge de la sine. E nevoie de politici, solidaritate și curaj. Iată câteva direcții: Acces egal la leadership și formare. Femeile trebuie încurajate și sprijinite să urmeze programe de leadership, mentorat și dezvoltare profesională. Politici publice de sprijin familial. Concedii parentale echitabile, servicii de îngrijire a copiilor, modele de muncă flexibile. Reprezentare egală în poziții de decizie. Prin cote de gen în politică, boarduri și funcții publice. Comitetul CEDAW subliniază în observațiile finale adresate Republicii Moldova (2020) importanța consolidării mecanismelor instituționale care promovează egalitatea de gen și alocarea resurselor necesare pentru implementarea efectivă a politicilor de incluziune. Una dintre recomandările esențiale este introducerea unor măsuri temporare speciale, precum cotele de gen, pentru a accelera participarea femeilor în funcții de conducere, în politică, în administrația publică și în mediul corporativ. Combaterea stereotipurilor prin educație și media. Fetele trebuie să crească știind că pot conduce, pot inova, pot decide. Promovarea modelelor feminine autentice. Femei din Moldova care au reușit, în ciuda obstacolelor, au nevoie de vizibilitate, nu de idealizare. Plafonul de sticlă din Moldova nu este doar despre lipsa femeilor în funcții înalte. Este despre o societate care nu valorifică la adevărata capacitate jumătate din potențialul său. Este despre fiica care trebuie să vadă că mama ei poate conduce, despre profesoara care vrea să devină ministră, despre antreprenoarea care nu mai acceptă să fie subevaluată. Pentru toate acestea, plafonul trebuie spart. Nu cu forța, ci cu determinare, solidaritate și politici corecte. Pentru că doar atunci când fiecare femeie are șansa să urce cât de sus vrea, putem spune că trăim într-o societate cu adevărat liberă.

Au apărut noi detalii despre cazul copilului care săptămâna curentă, în după-amiaza zilei de joi 07 august, în jurul orei, 16:00 a fost găsit mort pe malul unui iaz din localitatea Andrușul de Sus, din raionul Cahul. Potrivit surselor PulsMedia.MD din teritoriu, dânsul a fost ucis cu sânge rece. Este vorba despre adolescentul în vârstă de 15 ani care a fost declarat dispărut după ce la data de 5 august curent, în jurul orei 20:00, a plecat de acasă într-o direcție necunoscută și nu a mai dat niciun semn de viață. Două zile mai târziu acesta a fost găsit zăcând fără suflare pe malul iazului din localitate având pe suprafața corpului mai multe plăgi provocate cu un cuțit. Oamenii legii au demarat imediat o anchetă, din grupul de investigații făcând parte însuși șeful IP Cahul, Ștefan Nucă, menționează sursele. Organele de drept au stabilit că minorul de 15 ani ar fi avut un conflict cu un alt adolescent din aceeași localitate, în vârstă de 17 ani, care i-ar fi insultat prietena de mai multe ori. Cei doi și-ar fi dat întâlnire pentru a-și regla conturile, iar adolescentul de 17 ani l-a atacat cu un cuțit de mai multe ori, după care l-a strangulat cu o funie până când l-a ucis. După comiterea crimei, individul a abandonat cadavrul copilului de 15 ani și a fugit într-o direcție necunoscută. Sursele menționează că după ce au fost efectuate toate măsurile speciale de investigații de către angajații IP Cahul, inclusiv expertiza medico-legală, pe parcursul zilei de ieri, 10 august, s-a reușit identificarea și reținerea suspectului. Pe numele acestuia a fost pornită o cauză penală, iar astăzi urmează a fi escortat în fața judecătorului de instrucție pentru a i se acorda mandat de arest pentru 30 de zile.

Alina Dundev, o tânără din Cahul de 25 de ani, poartă cu ea energia unui om care s-a întors acasă cu un plan. După ce și-a finalizat studiile la București, în 2022 a ales să revină în raionul Cahul, hotărâtă să contribuie la schimbarea comunității din care provine. În rolul său de asistent social și parajurist, este vocea celor vulnerabili și liantul care îi conectează la drepturi și servicii importante. Pasiunea ei pentru scrierea și implementarea de proiecte se împletește cu dorința de a aduce dezvoltare economică și infrastructură modernă în oraș. Participarea la RAM Impact Cahul i-a deschis noi orizonturi: a descoperit instrumente de comunicare care îi vor ajuta proiectele și inițiativele sociale să ajungă mai ușor la oameni și să atragă atenția investitorilor. -Cum ai aflat de eveniment și ce te-a determinat să participi la cele 2 zile de RAM Impact? „Am aflat de acest eveniment printr-o recomandare pe Facebook, distribuită de pagina ziuadeazi.md. M-a atras din start formatul interactiv și faptul că era dedicat creatorilor de conținut din sudul țării. Mi s-a părut o oportunitate valoroasă de a învăța direct de la profesioniști și de a mă conecta cu alți tineri interesați de media digitală.”  -Cu ce așteptări ai venit și dacă acestea s-au confirmat?  „Am venit cu așteptarea de a învăța tehnici noi de creare și editare video, dar și de a înțelege cum pot construi o prezență online sustenabilă. Nu doar că s-au confirmat, dar au fost depășite – am avut parte de sesiuni extrem de utile, discuții profunde și inspirație reală.” -Care au fost domeniile sau subiectele care te-au interesat cel mai mult și de ce?  „Cel mai mult m-au interesat:  Impactul TikTok asupra publicului tânăr, pentru că e o platformă pe care o folosesc zilnic și voiam să aflu cum o pot folosi responsabil;  Workshop-ul despre crearea conținutului video de la A la Z, unde am învățat pas cu pas procesul creativ, de la idee până la postare;  Panelul despre dezinformare, care m-a făcut să reflectez la rolul nostru, al creatorilor, în combaterea știrilor false.” -Ai avut careva curiozități și întrebări și dacă ți s-au răspuns la ele? „Da, am avut întrebări despre cum pot atrage sponsori pentru proiecte de conținut și cum se monetizează eficient o pagină mică, aflată la început. Răspunsurile au fost oferite în sesiunea despre storytelling cu impact, dar și în discuțiile directe cu trainerii.”  -Ce ai învățat pentru tine din aceste 2 zile? „Am învățat cât de important este să ai o voce autentică și bine argumentată în mediul online, dar și câtă muncă și strategie stau în spatele conținutului de calitate. Am descoperit și instrumente concrete pentru editare, analiză și promovare.” -Cum vezi rolul creatorilor de conținut sau cum vezi mai exact dezvoltarea acestui domeniu în Cahul? Care sunt provocările? „Văd un potențial enorm – în Cahul sunt mulți tineri talentați, dar domeniul rămâne încă la început. Provocările țin de lipsa accesului la echipamente, de cunoștințe tehnice și de susținerea constantă. Totuși, evenimente ca RAM Impact dau un impuls real și construiesc o comunitate activă, care poate schimba lucrurile.” -Alina, ce vei face tu mai departe? „Voi aplica ce am învățat pentru a crea conținut video relevant, care nu doar informează, ci și inspiră. Voi continua să colaborez cu alți creatori locali și voi împărtăși cunoștințele cu cei care vor să învețe, așa cum am făcut-o și eu. Cred că este important să creștem împreună.”

În cadrul evenimentului RAM Impact, desfășurat în sudul țării, creatorii de conținut și formatorii de opinie au discutat despre rolul și influența platformei TikTok în modul în care publicul, în special tinerii, se informează. Discuțiile au atins subiecte precum diferența dintre divertisment și informare, fenomenul „cancel culture” și pericolele dezinformării. Vicu consideră că succesul TikTok-ului este strâns legat de ușurința cu care poate fi folosit: „Eu cred că în momentul de față, dacă să ne orientăm pe zona noastră, TikTok-ul este cea mai populară platformă și care a crescut cel mai rapid dintr-un simplu motiv… asta are legătură, eu voi merge pe tema mea, cu crearea smartphone-urilor. Din momentul în care instalezi TikTok, indiferent de vârsta pe care o ai, vei putea utiliza aplicația, pentru că ea implică un singur gest pe care toți îl știu, acesta este ‘Swipe-ul’. Până acum toate platformele cereau înregistrare, dacă erai pe Facebook sau Odnoclasniki, era un algoritm complex.” Pentru Beatrice, platforma oferă un mod mult mai accesibil și atractiv de a consuma informația: „Eu vă spun sincer, eu nu prea citesc. Dacă ar fi să aleg în timpul zilei să iau telefonul să mă uit pe TikTok să scrolez o oră, sau să citesc o oră, alegerea cred că este evidentă. N-am să citesc o carte o oră, pentru că informația, din punctul meu de vedere, se primește și se consumă mult mai ușor. Nu știu dacă se dă sau se creează mai greu, dar cred că pentru toată lumea este mult mai comod și mult mai interesant să vadă TikTok-uri cu anumită informație decât să citească articole lungi sau cărți.” Divertisment sau informare? Întrebați unde se trasează granița dintre simpla creare de conținut și influențare, amândoi au fost de acord că diferența aproape a dispărut. Beatrice: „Eu cred că absolut orice conținut este informare și influențare. Nu contează dacă are 1000 de vizualizări, căci toți aceștia au fost oarecum informați și influențați, strict părerea mea.” Vicu: „Eu cred că pe această platformă, granița aceasta s-a șters complet. Fie că vorbim de o pagină creată acum o săptămână, fie vorbim de o simplă persoană sau de un brand, deja asta cumva totuși se contopește.” „Cancel culture” – realitate sau mit? Discuția a ajuns și la fenomenul „cancel culture”. Beatrice a venit cu o opinie directă și controversată: „Mi se pare că în ultima vreme, contextul moralist a devenit un trend. Tot felul de oameni își expun părerea public, și uneori o fac doar pentru vizualizări, doar pentru acceptare, validare pe online. Nu cred că există cancel culture, îmi pare rău. Cred că doar există un fel de rușinare publică… Am renunțat la un limbaj agresiv pe internet, pentru că mi se pare că omul dacă vrea să învețe ceva e bine să-i expui părerea într-un mod empatic. În ce s-a transformat conceptul acesta moralist? Mi se pare că deja este un concurs, în care eu nu vreau să particip.” Vicu a adăugat: „Eu cred că noi, în Republica Moldova, cancel culture nu avem. În România cred că există, dar cumva nu a adus neapărat la un heit, dar măcar la o schimbare de atitudine cel puțin.” TikTok și dezinformarea Ambii formatori au recunoscut că pe TikTok există mult conținut menit să distragă atenția de la subiecte importante și chiar să răspândească informații false. Soluția propusă: să creezi conținut valoros, care conține informații verificate, și să eviți reproducerea mesajelor false. Vicu a explicat mecanismul prin care utilizatorii pot fi prinși în bule informaționale: „Momentul în care vezi un video, două, mai ai un fel de imunitate și dai skip. Dar după asta algoritmul îți împinge încă cinci azi, zece mâine, după aia conturile asociate ca stil de conținut… îți creezi un fel de bulă imaginară unde doar ceea ce vezi tu e adevărat, deoarece nu spune asta doar o persoană, ci 13 diferite.” Pentru a urmări toată discuția, accesează video.

În acest an, producătorii de mere din Moldova vor recolta mai puține fructe, decât în 2024. Astfel, producția totală este evaluată preliminar la 277 mii tone, în scădere cu 31,5% față de volumul realizat în 2024 (404,6 mii tone). Scăderea producției globale se datorează celor două valuri de înghețuri de primăvară, precum și reducerii suprafețelor pe rod. „În 2025, din totalul recoltei de mere, estimăm că în jur de 70 de mii de tone, adică 25,3%, vor fi exportate, cu peste 33 de mii de tone mai puțin față de anul trecut. Pe piața internă vor rămâne în jur de 40 de mii de tone, iar pentru procesare vor fi direcționate circa 167 de mii de tone, ceea ce înseamnă o reducere de peste 84 de mii de tone, comparativ cu 2024.”, a menționat Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct. Tendința de scădere a producției în urma înghețurilor s-a manifestat în Europa neuniform. În țări din Europa Central-Estică și sud-estul Europei, precum: Grecia – 51,52%, România – 39, 53%, Ucraina cu -7,6% (1 milion tone) și Serbia cu -26,7% (238.000 tone). În schimb, statele din vestul și centrul continentului, precum Austria, Cehia, Polonia și Belgia nu au fost afectate de înghețuri și estimează chiar creșteri ale recoltei. Prognoza preliminară recoltei de mere, elaborată în iulie, are la bază metodologia WAPA (Asociația Mondială a Merelor și Perelor) și se sprijină pe estimările realizate de către  membrii Moldova Fruct din diferite regiuni ale țării, informațiile oferite de specialiștii regionali, precum și datele furnizate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, dar și de Direcțiile Agricole din raioanele Briceni, Soroca și Edineț.  „În Uniunea Europeană, tendința generală indică o scădere a producției de mere față de media ultimilor ani, cu 7,5% sub nivelul perioadei de referință, chiar dacă volumul estimat pentru 2025, de 10,46 milioane tone, se menține aproape de cel din 2024 (-0,1%). Aceste date au fost prezentate în cadrul Conferinței anuale Prognosfruit 2025, organizată de WAPA, la care Moldova Fruct a participat în perioada 6–8 august 2025, la Angers, Franța.”, a declarat Iurie Fală. În 2025, cele mai mari scăderi ale producției de mere din UE sunt înregistrate la soiurile Red Delicious (-19,2%) și Idared (-8,8%). Golden Delicious, cel mai cultivat soi din Uniune, înregistrează o diminuare ușoară de 0,9%, iar producția de Gala rămâne practic neschimbată față de anul trecut. Ca pondere în totalul producției, Golden Delicious ocupă primul loc, cu 20% din volumul recoltei, urmat de Gala cu 14% și de alte soiuri noi, care însumează 7%. Moldova Fruct este membră WAPA și, din 2018, participă constant la Conferința Prognosfruit. Anul acesta, prezența Asociației a fost posibilă datorită sprijinului oferit de programul Bridge, implementat de Agenția de Investiții din Republicii Moldova.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) respinge cu fermitate informațiile apărute recent în spațiul public, potrivit cărora grănicerii din Ucraina ar avea permisiunea de a pătrunde până la 1,5 kilometri pe teritoriul Republicii Moldova pentru a urmări persoane care încearcă să evite controlul de frontieră. Potrivit autorităților, aceste afirmații sunt false și tendențioase, iar activitatea Poliției de Frontieră se desfășoară strict în conformitate cu legislația națională și cu acordurile bilaterale în vigoare între Republica Moldova și Ucraina. IGPF subliniază că nu este admisă în niciun caz încălcarea suveranității sau integrității teritoriale a vreunui stat. În contextul tentativelor de trecere ilegală a frontierei, instituția precizează că sunt aplicate măsuri conforme cu prevederile legale ale Republicii Moldova, fără implicarea directă a autorităților ucrainene pe teritoriul național. De asemenea, Poliția de Frontieră dezminte și speculațiile conform cărora sistemele de supraveghere video instalate în zona de frontieră ar fi controlate de partea ucraineană sau că ar exista un acces al acestora la fluxurile video ale autorităților moldovenești. Poliția de Frontieră îndeamnă cetățenii să se informeze doar din surse oficiale și să evite distribuirea informațiilor neverificate care pot genera confuzie și neîncredere în societate.

Trecerea moldovenilor de la utilizarea cardurilor bancare pentru retrageri de numerar la plăți digitale a accelerat semnificativ dezvoltarea comerțului online, iar începând cu 2023, achitările cu cardul contribuie cu peste 80% la această creștere. „Tendința este una clară. Maximum în următorii doi ani, cardurile vor deveni principalul instrument de plată, iar retragerea numerarului va fi mai slabă”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 08 august, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.  Potrivit expertului, piața cardurilor bancare din Republica Moldova este divizată în: carduri moldovenești cu rulaj în Republica Moldova – 79%, carduri străine cu rulaj în Republica Moldova – 11%, și carduri moldovenești cu rulaj peste hotare – 10%. La fel, a spus că piața cardurilor bancare a avut în 2021 un rulaj de 26,6 mlrd/lei, în 2022 – de 33,7 mlrd/lei, 2023 – 25,3 mlrd/lei, în 2024 - 28,6 mlrd/lei, 2024 – 28,6 mlrd/lei, iar în primul semestru din 2025 – de 17,6 mlrd/lei.  Anul trecut, plățile moldovenilor cu cardul, în țară și peste hotare, au totalizat 83,8 mlrd/lei, dintre care: 62,1 mlrd/lei – achitări în țară, 18 mlrd/lei – achitări peste hotare, iar 3,7 mlrd/lei – achitări cu un card străin. În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, s-a ajuns la 96,5 mlrd/lei, dintre care 71,4 mlrd/lei au fost achitări în Moldova, 21 mlrd/lei - achitări peste hotare, iar 4,1 mlrd/lei – achitări cu un card străin. „Plățile moldovenilor cu cardul, în prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, au fost de 106 mlrd/lei, dintre care: 69 mlrd/lei – plățile cu cardul fizic, 19,5 mlrd/lei – internet banking, iar 17,5 mlrd/lei – comerțul online în țară și peste hotare”, a spus expertul.  Cu referire la plățile cu cardul, realizate în Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2024 au fost de 62,1 mlrd/lei, dintre care: 41 mlrd/lei – achitări cu cardul fizic în țară, 17 mlrd/lei – internet banking, iar 3 mlrd/lei – comerțul online în țară. În prima jumătate a anului 2025, plățile cu cardul, realizate intern, au ajuns la 71,4 mlrd/lei: 48,3 mlrd/lei – achitări în țară, 19,5 mlrd/lei – internet banking, iar 3,3 mlrd/lei – comerțul online în Moldova. Plățile cu cardul realizate peste hotare, în 2024 au fost de 18 mlrd/lei, dintre care 9,7 mlrd/lei – comerțul online, iar 8,3 mlrd/lei – achitări cu cardul fizic pentru bunuri. În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, s-a ajuns la 21 mlrd/lei, dintre care 11,3 – comerțul online, iar 9,7 mlrd/lei – achitări cu cardul fizic pentru bunuri.  Comerțul online în Republica Moldova, afirmă economistul, în 2020 a fost de 9,6 mlrd/lei și a vizat procurări de bunuri peste hotare, internet banking, procurări de bunuri și achitări de servicii în țară și procurări cu carduri străine în Republica Moldova. În 2024, rulajul comerțului online a ajuns la 32,8 mlrd/lei. Cei mai mulți bani au mers pe internet banking – 37 mlrd/lei, apoi pentru procurări de bunuri peste hotare – 9,7 mlrd/lei, procurări cu carduri străine în Republica Moldova – 3,1 mlrd/lei și procurări de bunuri și achitări de servicii în Republica Moldova – 3 mlrd/lei.  „În prima jumătate a anului curent, în valoare anuală, comerțul online din Republica Moldova a ajuns la 37,6 mlrd/lei. 19,5 mlrd/lei – internet banking, 11,3 mlrd/lei – procurări de bunuri peste hotare, 3,6 mlrd/lei – procurări cu carduri străine în Moldova și 3,3 mlrd/lei – procurări de bunuri și achitări de servicii în țară. Din 2021 comerțul online crește exclusiv din contul intern banking. La noi cardul a devenit un mijloc de plată, în special pe piața bunurilor”, a afirmat economistul.  Potrivit analistului economic, în Republica Moldova curieratul este un tip de comerț extern. Serviciile poștale se dezvoltă puternic, dar sunt asigurate de către companii străine, care și-au creat o logistică perfectă de transport a bunurilor de import către persoane fizice în Republica Moldova. „Serviciile poștale, toate pe care le avem, 5 companii poștale mari și 14 mici, băncile comerciale, Guvernul, companiile private, dacă tot suntem în era digitalizării, trebuie să creeze un sistem unic de comerț online în Republica Moldova. Costurile de curierat întreținute de către fiecare firmă sunt extrem de mari și nu ne face competitivi. Nu avem un sistem unic care să ne permită achitarea online și livrarea prin intermediul serviciilor specializate de poștă”, a menționat analistul economic.  Expertul a mai spus că în Republica Moldova, în 2023 au fost prestate 8,7 mln de servicii poștale cu pachete mici și colete, dintre care 1,8 mln la nivel național, iar 6,9 mln – la nivel internațional. În 2024 au fost prestate 12 mln de servicii poștale cu pachete mici și colete, dintre care 2,3 mln – la nivel național, iar 9,7 mln – la nivel internațional. „Sistemul poștal moldovenesc trece prin transformări enorme. În 2024, Poșta Moldovei o pierdut poziția de lider de pe piață, deținând 44%, după ce în 2023 a avut 52,3% din cota de piață”, a conchis expertul.  Prezentarea PDF poate fi accesată aici: http://viitorul.org/ro/content/achit%C4%83rile-cu-cardul-impulsioneaz%C4%83-cre%C8%99terea-comer%C8%9Bului-online-%C3%AEn-republica-moldova-analiz%C4%83 IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat va oferi date mai exact despre starea vremii și nivelul apei. Instituția a fost dotată cu stații meteorologice și hidrologice avansate, precum și cu 14 senzori pentru monitorizarea temperaturii și umidității solului.  Noile tipuri de stații vor furniza date în timp real despre temperatură, precipitații, umiditate și nivelurile râurilor, contribuind astfel la: îmbunătățirea prognozelor meteo și a avertizării timpurii; luarea unor decizii rapide și informate în caz de fenomene extreme; susținerea fermierilor în alegerea momentului optim pentru semănat, irigare sau recoltare; gestionarea eficientă a resurselor de apă. Inițiativa are drept obiectiv creșterea rezilienței sectorului agricol în fața schimbărilor climatice și fenomenelor extreme. În deschiderea evenimentului, Secretara de Stat, Aliona Rusnac, a vorbit despre importanța instalării stațiilor pentru efectuarea măsurărilor de înaltă precizie, esențiale în monitorizarea resurselor de apă și a condițiilor meteorologice. Totodată, a exprimat recunoștința față de partenerii de proiect pentru contribuția valoroasă adusă în sprijinul locuitorilor și fermierilor din Moldova. Șapte stații moderne meteorologice, paisprezece senzori de temperatură și umiditate a solului, cinci stații hidrologice în zona de sud a țării au fost achiziționate cu suportul Guvernului Japoniei și al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Moldova. Alte șase stații hidrologice automate, amplasate în bazinul râului Nistru, dintre care stațiile de la Unguri și Răscăieți dotate suplimentar cu pluviometre și senzori de măsurare a temperaturii și umidității aerului, au fost modernizate cu sprijinul Suediei și al PNUD.  Ministerul Mediului apreciază contribuția  partenerilor de dezvoltare oferită  țării noastre în modernizarea infrastructurii de mediu și în promovarea unei gestionări sustenabile a resurselor naturale.

Bulgaria este al șaselea cel mai important partener economic al Republicii Moldova din Uniunea Europeană. În 2024, valoarea totală a schimburilor comerciale dintre cele două țări a depășit 267 milioane de dolari, marcând o creștere de 14,8% față de 2023. Aceste relații comerciale acoperă o gamă variată de produse. Printre cele mai importante produse exportate din Republica Moldova în Bulgaria se numără: Semințe de floarea-soarelui: 51,4 milioane dolari (în creștere cu 275,6% față de 2023) Semințe de rapiță: 13,9 milioane dolari Ulei din semințe de floarea-soarelui: 12,9 milioane dolari (în creștere cu 1157,4% față de 2023) Contoare de gaze: 8,6 milioane dolari (în creștere cu 43,8% față de 2023) Uleiuri din petrol: 2,8 milioane dolari (în creștere cu 206% față de 2023) Fire și cabluri: 2 milioane dolari. La capitolul importuri din Bulgaria, Republica Moldova achiziționează în principal: Geamuri Fire și cabluri Detergenți și soluții de curățare Articole din plastic pentru ambalare (dopuri, capace, capsule) Fire și bețe din plastic Preparate alimentare. Comerțul în continuă creștere cu Bulgaria înseamnă mai multe oportunități pentru companiile moldovenești de a-și valorifica produsele pe piața europeană. Totodată, această tendință reflectă încrederea reciprocă și potențialul unui parteneriat economic durabil, care aduce beneficii ambelor economii.

Serviciul Fiscal de Stat a identificat mai multe cazuri de nerespectare a legislației fiscale de către contribuabilii care desfășoară activitate în domeniul turismului. Astfel, în cadrul acțiunilor de control efectuate la data de 06 august 2025, a fost depistată o persoană fizică care presta servicii turistice contra cost, fără a deține o formă organizatorico-juridică. Aceasta organiza în mod sistematic tururi pe teritoriul Republicii Moldova, precum și plecări ale grupurilor de persoane către destinații turistice internaționale, promovând aceste servicii prin intermediul platformei de socializare Facebook. Reamintim că, la data de 20 iunie 2025, Serviciul Fiscal de Stat a organizat Consiliul de conformare cu participarea reprezentanților din sectorul turismului. În cadrul evenimentului, participanții au fost informați despre riscurile constatate în urma analizei contribuabililor din domeniul turismului, precum și despre acțiunile de administrare fiscală care urmează a fi implementate în vederea diminuării cazurilor de eschivare de la plata obligațiilor fiscale. În prezent, aceste acțiuni sunt în desfășurare. În context, Serviciul Fiscal de Stat recomandă insistent tuturor contribuabililor din domeniul vizat să desfășoare activitatea în conformitate cu prevederile legale și să respecte următoarele obligații fiscale: utilizarea echipamentelor de casă și control, cu emiterea bonurilor fiscale pentru fiecare tranzacție, conform legislației în vigoare; contabilizarea corectă a tuturor veniturilor obținute; angajarea în mod legal a tuturor persoanelor implicate în activitate, cu respectarea obligațiilor de declarare și achitare a salariilor; declararea și achitarea integrală și în termen a obligațiilor fiscale. Încurajăm consumatorii să solicite bonul fiscal, care atestă cumpărarea unui produs sau prestarea unui serviciu, asigurând astfel drepturile legale în calitate de consumatori.  De asemenea, invităm cetățenii să semnaleze cazurile de încălcare a legislației fiscale prin intermediul Centrului unic de apel al SFS – apel gratuit la numărul 0 8000 1525.

Ofițerii INI și cei ai subdiviziunilor teritoriale, în comun cu procurorii PCCOCS, cu suportul polițiștilor din  BPDS „Fulger” la 7 august, au efectuat 78 de percheziții în mai multe localități ale țării. Acțiunile s-au desfășurat în cadrul unei cauze penale inițiate pe faptele de corupere electorală, finanțare ilegală a partidelor politice și spălare de bani. Pe parcursul investigațiilor au fost obținute probe concludente care demonstrează că un grup de persoane, având roluri bine determinate, acționau din interes material și în beneficiul organizației criminale „Șor”. Scopul acestora era coruperea alegătorilor în contextul viitoarelor alegeri parlamentare din septembrie, prin utilizarea diferitor metode ilegale de finanțare. Membrii grupului transferau, converteau, lichidau și distribuiau mijloace bănești de proveniență dubioasă, obținute prin intermediul aplicației mobile „PSB” a băncii ruse „Promsviazybank” (instituție financiară aflată sub sancțiuni internaționale). În timpul perchezițiilor au fost ridicate mai multe arme deținute ilegal, telefoane mobile, laptopuri, documente bancare, carduri „pyypl”, înscrisuri și alte obiecte relevante, care demonstrează activitatea infracțională a grupării. Ofițerii au stabilit cǎ în timpul perchezițiilor, pe conturile PSB ale persoanelor supuse acțiunilor de urmărire penală, erau transferate sume de bani în ruble rusești, aplicația PSB fiind activă pe telefoanele membrilor organizației criminale care o deschid prin intermediul aplicațiilor „VPN Russia”. Mai mult, în cadrul investigațiilor s-a stabilit că reprezentanții organizației criminale instalează în telefoanele cetățenilor aplicația mobilă „TAITO”, în care aceștia introduc voluntar date cu caracter personal – nume, adresă, număr de telefon, IDNP – similar aplicației „PSB”, utilizate pentru transferurile ilegale de bani cu scop de corupere electorală în timpul alegerilor prezidențiale și referendumului republican din toamna anului 2024. Prin intermediul aplicației „Taito” se creează grupuri de tip „chat închis” formate din membri afiliați organizației criminale, care primesc indicații și mesaje directe de la coordonatori și conducători. De asemenea s-a stabilit că o parte din fondurile primite prin „PSB” sunt ulterior likefiate prin aplicația Telegram, utilizând canalul-bot “Bankgreenmanager”. S-a mai stabilit că, prin intermediul grupurilor Telegram, membrii organizației criminale primesc de la curatorii din Federația rusă sarcini de a distribui și comenta link-uri cu videoclipuri de dezinformare pe rețele de socializare. Până în prezent, două persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Este important de menționat că aceștia dețin deja statutul de inculpat într-o cauză penală examinată de Judecătoria Soroca, inițiată în baza art. 181¹ alin. (1) din Codul penal – „Coruperea electorală”. În timpul desfășurării acțiunilor procesuale, una dintre persoanele reținute a refuzat deschiderea ușii în fața oamenilor legii, motiv pentru care a fost necesară intervenția forțată prin spargerea ușii. Observând acțiunile polițiștilor, persoana a aruncat pe fereastră o geantă ce conținea mai multe obiecte de interes pentru cauza penală. Obiectele au fost ulterior recuperate și ridicate. Investigațiile continuă în vederea documentării tuturor circumstanțelor și atragerii la răspundere a tuturor persoanelor implicate.

La Piața Centrală din Cahul, pe strada Griviței, tarabele sunt pline de legume și fructe de sezon, iar cumpărătorii pot alege dintr-o gamă variată de produse. Vedeți în continuare prețurile câtorva produse: Cartofi soi “Yurga” – 8 lei/kg Cartofi albi – 5 lei/kg Cartofi soi “Valeria” – 8 lei/kg Cartofi soi “Agata” – 8,50 lei/kg Ceapă galbenă – 6 lei/kg Ceapă galbenă (alt sortiment) – 7,99 lei/kg Varză albă – 10 lei/kg Morcov – 10 lei/kg Ardei gras – 10 lei/kg Roșii – 12 lei/kg, 13 lei/kg și 14 lei/kg (în funcție de soi și calitate) Prune – 12 lei/kg Ulei (la bidon mare) – 120 lei și 130 lei (în funcție de tip și cantitate)

Într-un vox realizat la Taraclia, am stat de vorbă cu localnicii despre cum văd viitorul Republicii Moldova după alegerile parlamentare din toamna 2025.  Oamenii ne-au vorbit despre principalele lor temeri, care variază de la stagnarea economică și migrația tinerilor, până la instabilitatea politică și corupția din instituțiile publice. Despre promisiunile electorale care li s-au părut mincinoase și despre câtă încredere mai au în procesul electoral. Am aflat ce schimbări își doresc, ce cred că ar trebui reformat și cum își imaginează propriul viitor în țară.

Pe 24 august 2025, începând cu ora 10:00, la Casa de Cultură din satul Brînza, raionul Cahul, va avea loc ediția a V-a a Zilei Apicultorului, eveniment desfășurat sub genericul „Regatul Albinelor”. Manifestarea adună apicultori din întreg raionul Cahul și din alte zone ale țării, care își vor prezenta produsele apicole și vor împărtăși din experiența lor. Vizitatorii vor putea descoperi mierea nouă, polenul, propolisul, lăptișorul de matcă și alte bunătăți naturale pregătite special pentru sezonul rece. Evenimentul este dedicat atât producătorilor, cât și iubitorilor de produse apicole, fiind o oportunitate de a cunoaște mai bine rolul albinelor și munca apicultorilor. Organizatorii îi așteaptă pe toți cei interesați să se bucure de aromele și beneficiile mierii și să descopere poveștile din fascinantul „Regat al Albinelor”.

Două zile de paneluri, discuții și ateliere despre conținut digital, responsabilitate socială și rolul creatorilor în spațiul informațional. Așa a arătat RAM Impact, eveniment desfășurat la Cahul, în perioada 2-3 august 2025, unde artiști, influenceri și experți au vorbit deschis despre provocările și oportunitățile mediului online. Printre invitați s-a numărat și Vlad Sabajuc, liderul formației SATOSHI, care a vorbit cu sinceritate despre experiența sa artistică, despre relația cu rețelele sociale și despre cât de dificil este să rămâi autentic într-o lume media presată de conformism. „Să cânți acasă e greu: se intersectează două lumi” Vlad Sabajuc nu ascunde că a cânta la Cahul – orașul natal – este mereu o provocare emoțională: „Eu mă simt foarte straniu să cânt în Cahul de fiecare dată, pentru că se intersectează două realități pe care nu vreau să le intersectez. Adică fundalul meu personal, tot stratul acesta de amintiri care ține de intim, de o zonă foarte sensibilă și copilărească, pe care nu vreau să o intersectez cu zona asta a mea adultă, profesională mai ales, care ține de personalitatea mea artistică și creează altfel de percepții. Se distorsionează percepția persoanei mele care s-a format aici cu asta care acum activează. Cumva asta pe mine de fiecare dată îmi dă un fel de, parcă mă scoate din priză și mă pune înapoi așa un fel de bloc când cânt acasă. Eu mă strădui să mă detașez și să livrez, să cânt, dar nu pot să nu observ fețe pe care le cunosc și locuri pe care le arhicunosc, și asta crează o distorsiune de percepție și nu e plăcut.” Artistul și mesajele sociale: între divertisment și responsabilitate Întrebat despre mesajele sociale din muzica sa și asumarea acestora, Vlad a explicat: „Cred că depinde de tipul de artist care derivă din tipul lui de personalitate de om, cum este el ca om. Există artiști, creatori de conținut care se raportează la creația lor doar ca la divertisment, ceea ce este absolut firesc, normal și sănătos, și cred că este rolul primordial al artei acesta, divertismentul și provocarea emoțiilor. Și există tipuri de artiști, ci mai degrabă tipuri de oameni, de personalități, care așa este natura lor, încât ei vor să fie mai vocali, mai prezenți, mai rebeli, ei sunt nonconformiști sau vor să aibă un punct de vedere alternativ… (…) Cred că eu tot fac parte din așa categorie… Un artist poate să fie neutru complet și să-și exprime punctele de vedere strict prin creație și este absolut ok. Și un artist poate să-și asume un rol de propagare a anumitor narative și idei, dar în cazul dat, artistul, după părerea mea, este moral obligat să se informeze, să fie absolut documentat, părerile lui trebuie să fie fondate… Artistul nu este în dreptul moral de a dicta opinii, mai ales politice.” El a adăugat că muzica are putere de propagandă, dar aceasta trebuie utilizată responsabil: „Rolul muzicii este unul de divertisment, după cum am spus, și nu este unul educativ și sper că nu va deveni niciodată un instrument al educației, pentru educație noi avem școli, universități, grădinițe, familie în primul rând. Muzica poate fi un instrument de educație, cu siguranță, ea are această capacitate, dar ea nu este din fabrică așa. Ea din fabrică te face să plângi, să râzi, să te bucuri, să vrei să alergi, să vrei să pupi pe cineva. Asta face muzica, Ea face apel la instinct, nu la rațiune. De asta, muzica în primul rând este un instrument de divertisment. Contextul în care apare muzica, citesc și întrebarea „Muzica poate fi o metodă de propagandă?” Cu siguranță muzica poate fi o metodă de propagandă 100% ca orice altă cale informațională. Eu aleg să mă asociez cu evenimentele care îmi reprezintă mie codul meu de valori și de idei pe care le împărtășesc cu și să le evit pe alea cre nu o fac. Uneori transmit niște idei mai conștient, alteori nu. Uneori îmi acordez discursul la conceptul evenimentului, alteori mă abstracționez complet și transmit doar idei mele personale pe care vreau să le transmit publicului.” Despre experiența în sectorul public Vlad Sabajuc a vorbit și despre experiența sa de lucru la stat: „Eu am lucrat la stat și pe mine asta nu m-a încurcat. Am lucrat un an jumate la Radio Moldova pe un salariu primit la contabilitate cu foița de 4100.00 lei. A fost o experiență normală, prin care e normal să treci, să rămâi dacă te regăsești, nu-i nimic rău în a lucra la stat. Îmi doresc ca instituțiile de stat să devină mai performante, și oamenii să primească salarii mai mari și asta e tot. Restul nu e nimic rău, atât timp cât activitatea de acolo este acordată cu dorințele tale interioare, du-te și fă, nu-i nici o problemă să lucrezi la stat sau la privat.” Rețelele sociale – promovare, dar și risc de dezinformare În ceea ce privește relația sa cu rețelele sociale, Vlad Sabajuc este pragmatic: „Este o relație în primul rând profesională. Eu nu sunt tipul de artist care neapărat își afișează foarte mult viața personală. Sunt aspecte pe care le afișez, sunt momente în care am dispoziție să împărtășesc momentele date, să împărtășesc o emoție, o descoperire. Cred și eu că TikTok-ul este principală platformă de dezinformare, în primul rțnd datorită fluxului mare de utilizatori pe care îl are. În al 2-lea rând, cred că TikTok-ul este ușor de consumat, el nu implică lectură, un efort sporit pentru a consuma conținutul de acolo. El este vizual, foarte rapid, foarte confortabil. Instagramul este un pic mai complex, el presupune să mai citești, să mai împarți oleacă atenția. Și Facebook-ul cu atât mai mult. Dar cumva s-au combinat toate, lumea poate publica fotografii pe tiktok, și mem-uri pe instagram.”” Coruperea electorală – între sărăcie și lipsă de integritate Întrebat despre coruperea alegătorilor, Sabajuc a spus: „Însuși procesul de corupere electorală este o mare lacună. Lacuna asta vorbește în primul rând despre sărăcia din țara noastră și deja în al doilea rând despre integritatea persoanelor față de corupere. (…) Eu judec coruperea electorală, cu siguranță este un lucru rău, dar după părerea mea, este sănătos să încerci să înțelegi perspectiva omului înainte ca să vii cu un verdict. În unele cazuri cu siguranță asta are loc din lăcomie, dar de multe ori din sărăcie. Cum putem evita? Evident prin informare, dar nu este suficient, orice lucru trebuie făcut pe diferite flancuri și luptat din toate direcțiile.” Despre libertatea de exprimare și dezinformare Vlad Sabajuc a abordat și un subiect sensibil – cum putem combate dezinformarea fără a limita libertatea de exprimare: „Nu cred că putem face asta. Eu tind să cred că libertatea de exprimare nu este o virtute absolută și primară într-un stat. Ea este o virtute importantă, cu siguranță un atribut fundamental într-un stat de drept , dar nu cred că libertatea de exprimare este mai presus decât dreptul la viață și dreptul la educație, decât dreptul la siguranță, decât însuși existența formațiunii noastre statale. De asta, din păcate noi intrăm într-un teritoriu al moralei, a unei dezbateri care ține de morală, care lucruri sunt bune și care sunt rele. Probabil că așa este construcția noastră socială, ea nu este perfectă și uneori noi trebuie să încâlcim anumite drepturi pentru a păstra drepturi mai mari. Mi-e frică și mi-e neplăcut să spun asta, dar probabil este așa.” Autenticitatea – un exercițiu permanent Întrebat cum reușește să rămână autentic într-o lume presată de conformism, artistul a răspuns cu sinceritate: „Eu nu reușesc să fiu întodeauna autentic, și răspunsul de la întrebarea precedentă se înscrie și la această întrebare. Este un lucru, exercițiu permanent de sinceritate cu sine. Un lucru constant cu egoul, un lucru constant cu frica de a fi perceput altfel. Eu sunt extrovertit de felul meu, așa îmi este confortabilă fiu în public și este firesc oamenilor să le fie frică, dar dacă le este frică oamenilor și fac ceea ce fac din dorința de a fi văzuți, mai bine să nu o facă. Dar dacă ai dorința de a transmite ceva, atunci să o facă.” Întrebat despre cum procedează dacă decizia lui nu este susținută, acesta a răspuns ferm:  „Dacă este vorba de un grup de oameni, și noi nu suntem într-un context autoritar, cred că o să țin cont de păreri și va câștiga democrația, așa este sănătos. Au fost puține cazuri când decizia mea a fost neplăcută de majoritatea băieților din trupă, dar eu am ținut să o impun pentru că știam sau simțeam că ea în perspectivă lungă o să aducă beneficii, dar de obicei se rezolvă prin dezbateri, discuție, pro-contra argumente, și este normal să cedez pentru binele comun.”  Cum se informează și un sfat pentru tineri Sabajuc a mărturisit că preferă YouTube și presa de investigație ca surse de informare: „Privesc Ziarul de Gardă săptămânal, Recorderul românesc, Alexandr Ștefanov, Caț și Varlamov, правое правушарие интроверта, Mihail de la Nocta, Malenkaya Strana și îl urmăresc pe Nicolae Chicu. Dacă ceva nu-mi ajunge, intru și compar noutatea cu ceva din străinătate și pentru mine e suficient.” Iar mesajul lui pentru tinerii care își iau informația doar din rețele sociale este scurt și direct: „Să mai pună la îndoială și să consulte mai multe surse.” La final, Vlad Sabajuc a menționat  că rolul muzicii rămâne, înainte de toate, acela de a trezi emoții și de a aduce oamenii împreună.  „Muzica nu este despre a dicta adevăruri, ci despre a simți și a împărtăși emoții”, a spus artistul, adăugând că doar prin sinceritate și asumare fiecare creator poate avea un impact real. Evenimentul RAM Impact a fost un dialog deschis dintre artiști, creatori de conținut și comunitate, și este foarte important pentru a construi un spațiu informațional sănătos și autentic în Republica Moldova.

Locuitorii satelor Borceag, Chioselia Mare, Frumușica, Chioselia Rusă, Cîietu și Dimitrova se bucură de un drum de acces nou, modernizat pentru prima dată după mai bine de patru decenii. Reabilitarea acestei porțiuni de infrastructură rutieră a fost mult așteptată de comunitățile locale, oferind acum condiții sigure și eficiente de deplasare. Pe acest traseu trece și linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău, cunoscută drept „linia independenței energetice”. Proiectul, aflat în faza finală, urmează să fie încheiat până la sfârșitul anului, permițând Republicii Moldova să se conecteze direct la piața energetică europeană prin România și să elimine dependența de o singură sursă de energie. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat importanța acestor investiții, precizând că infrastructura strategică a țării se dezvoltă pas cu pas, prin răbdare și muncă susținută: „Treptat, cu răbdare și multă muncă, ne construim infrastructura strategică a țării - drumuri, linii electrice, spitale, școli - toate menite să ne paveze calea spre Uniunea Europeană.”

Update trist din raionul Cahul: Minorul dat dispărut în localitatea Andrușul de Sus a fost depistat, însă, din păcate, fără suflare. Potrivit informațiilor preliminare, copilul a fost găsit decedat într-un râu din apropierea satului. La fața locului au intervenit echipaje ale poliției și alte structuri specializate, care au demarat cercetările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs tragedia. Autoritățile urmează să comunice mai multe detalii pe parcurs, pe măsură ce ancheta înaintează.

De cele mai multe ori, cojile de cartofi, zațul de cafea, iarba tunsă, frunzele, resturile de salată și multe alte deșeuri organice ajung la gunoi, sunt arse sau lăsate pe câmp. Însă, puțini știu că peste 40% din volumul total al deșeurilor produse în gospodării este biodegradabil – adică poate fi transformat în compost. Compostul este un îngrășământ natural, bogat în nutrienți, obținut prin descompunerea resturilor organice. În loc să polueze, aceste resturi pot hrăni solul, plantele, legumele și pomii – fie în grădină, fie în ghivecele de pe balcon. De ce să compostezi? Indiferent dacă locuiești la curte sau la bloc, compostarea aduce numeroase beneficii:  - Reduce semnificativ volumul de gunoi;  - Reduce contaminarea deșeurilor reciclabile;  - Elimină mirosurile neplăcute din coșul de gunoi;  - Oferă un îngrășământ natural, gratuit;  - Evită arderea resturilor vegetale – deci contribuie la un aer mai curat;  - Este un gest concret de grijă față de mediu. Compost rece vs compost fierbinte – care e diferența? Există două metode principale de compostare: compostul rece și compostul fierbinte.  Compostarea rece presupune adăugarea treptată a resturilor organice într-un container sau grămadă, fără control strict al temperaturii. Procesul este lent, durează între 6 luni și 1 an, dar necesită efort minim. Este ideal pentru gospodării mici sau persoane care nu generează multe deșeuri biodegradabile. În schimb, compostarea fierbinte implică o gestionare mai activă a compostului: straturi bine echilibrate, umiditate controlată, aerisire regulată și o cantitate suficientă de materie organică adunată deodată. Acest tip de compost atinge temperaturi de 55–70°C, ceea ce accelerează descompunerea și distruge semințele de buruieni sau agenții patogeni. Rezultatul? Un compost matur în doar 4–8 săptămâni.  PDF atașat Metode de compostare pentru orice tip de locuință Compostarea în grădină (gospodărie rurală) Aceasta este cea mai simplă și tradițională metodă de compostare, perfectă pentru gospodăriile care dispun de un teren la curte. Nu ai nevoie de echipamente speciale, ci doar de un spațiu și puțină organizare. Ce îți trebuie: Un colț umbrit și bine aerisit din curte, ideal pe sol direct, nu pe beton; Două-trei găleți, lăzi sau saci în care să colectezi zilnic resturile organice din bucătărie și grădină (ex: coji de legume, iarbă tunsă, zaț de cafea); Materiale uscate precum frunze, paie, carton rupt sau rumeguș pentru a echilibra compostul; Cum funcționează:  Resturile se adaugă treptat în grămada de compost sau în spațiul amenajat, în straturi alternante: Strat verde (umede, bogate în azot): coji de legume și fructe, iarbă proaspătă, zaț de cafea; Strat maro (uscate, bogate în carbon): frunze uscate, hârtie simplă, paie, rumeguș. Pentru un proces eficient: Compostul trebuie umezit ocazional, astfel încât să fie umed ca un burete stors (nici uscat, nici prea ud); Se amestecă bine la fiecare 2–3 săptămâni pentru a asigura oxigenul necesar procesului de descompunere. După 2 până la 6 luni, în funcție de temperatură și materialele folosite, vei obține un compost natural, sfărâmicios, cu miros de pământ, perfect pentru grădină. Compost în cutii sau containere Aceasta este o soluție ideală pentru curți mici, grădini urbane sau gospodării semi-rurale, unde nu este posibilă formarea unei grămezi direct pe sol. Ce poți folosi: Cutii din lemn, găleți mari perforate sau cătunuri improvizate din paleți, pentru a crea o ladă de compost; Capac sau folie, pentru a proteja compostul de ploi abundente și pentru a menține umiditatea corectă; Cum funcționează: Adaugi alternativ materiale „verzi” și „maro”, ca în metoda clasică; Verifici umiditatea: dacă este prea uscat, stropești ușor cu apă; Aerisirea este esențială: o dată pe săptămână, conținutul se amestecă pentru a accelera procesul de compostare. https://www.facebook.com/moldovafaradeseuri/videos/582325524193462 Compostarea în apartament Chiar și într-un apartament poți composta fără mirosuri neplăcute sau insecte. Iată o metodă adaptată spațiilor mici: Bokashi (metodă japoneză, ideală pentru bucătării sau balcoane). https://bokashi.md/cum-transformam-bokashi-in-sol/ Ai nevoie de: O găleată etanșă (cu capac și, ideal, cu robinet); Tărâțe Bokashi (conțin microorganisme benefice); Cum funcționează:  Se adaugă resturi și se presară cu tărâțe (1–2 linguri de tărâțe Bokashi peste fiecare strat de resturi organice, aproximativ 5–7 cm de resturi), se presează bine, se închide găleata și se lasă la fermentat timp de 10–14 zile. Rezultatul? Un lichid fertilizator pentru plante; O pastă fermentată care trebuie dusă la o grădină sau la un centru de compost comunitar. https://www.facebook.com/reel/2381190618917426 Ce se poate și ce nu se poate composta? 1. Ce nu se compostează niciodată (nici în compost rece, nici în fierbinte, nici în Bokashi): Deșeuri din plastic, metal sau sticlă; Lemn tratat chimic; Excremente de câini sau pisici. 2. Ce se poate pune în orice tip de compost (rece, fierbinte sau Bokashi): Coji de legume și fructe; Zaț de cafea; Coji de ouă zdrobite; Hârtie necolorată, carton rupt; Iarbă tunsă, frunze uscate, fân, paie; Rumeguș; Gunoi de grajd, balegă, găinaț. 3. Ce se compostează doar în compost fierbinte sau Bokashi (nu în compost rece): Carne și pește; Lactate; Mâncare gătită cu ulei sau sosuri; Uleiuri și grăsimi. Reguli de aur pentru o compostare reușită - Amestecă regulat – oxigenul este esențial pentru descompunere. Răscolește compostul o dată la câteva zile sau cel puțin o dată la 2–3 săptămâni.  - Menține umiditatea optimă – compostul trebuie să fie umed ca un burete stors. Dacă se stoarce mai mult de 2 picături dintr-o mână de material, e prea ud; dacă nu iese nimic, stropește ușor.  - Toacă mărunt resturile – cu cât sunt mai mici bucățile, cu atât mai repede se descompun.  - Respectă raportul „verde” – „cafeniu”, adică 1 parte materiale umede (coji, iarbă, resturi alimentare) la 2–3 părți materiale uscate (frunze, paie, carton).  - Alege un loc potrivit – ferit de vânt, ploi puternice sau soare direct. Ideal pe sol, pentru accesul râmelor și al microorganismelor.  - Controlează mirosul și dăunătorii – dacă apare miros neplăcut, adaugă mai multe materiale „cafenii” și amestecă. Pentru a ține la distanță rozătoarele, evită resturile de carne și menține compostul ușor umed. https://drive.google.com/file/d/1fzysjRSqijEpCHc1lziPqbfJk0QZMny4/view?usp=sharing   (atașat pdf) Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Comunicarea strategică pentru implementarea Programului Național de Deșeuri Solide în Republica Moldova”, în regiunile 5, 8 și 1, desfășurat de EcoVisio în parteneriat cu E-Circular, cu sprijinul financiar al Suediei. Scopul proiectului este de a încuraja implicarea comunităților și a cetățenilor în gestionarea responsabilă a deșeurilor. Conținutul articolului nu reflectă neapărat poziția oficială a Suediei.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis în cadrul ședinței din 7 august 2025 să reducă rata de bază aplicată principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt la 6,25% anual, marcând oficial încheierea ciclului restrictiv al politicii monetare. Totodată, BNM a stabilit noile niveluri ale dobânzilor: 8,25% pentru creditele overnight; 6,50% pentru operațiunile repo; 4,25% pentru depozitele overnight. Nivelurile actuale ale rezervelor obligatorii se mențin: 22% pentru mijloacele atrase în lei moldovenești și valută neconvertibilă și 31% pentru cele în valută liber convertibilă. Prin această decizie, BNM își propune să readucă inflația în limitele de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0%, considerată optimă pentru susținerea creșterii economice. Instituția anunță o schimbare de direcție a politicii monetare, axată acum pe stimularea consumului, a investițiilor și a cererii agregate, dar și pe echilibrarea contului curent și stabilizarea așteptărilor inflaționiste. Relaxarea monetară are la bază confirmarea tendinței dezinflaționiste evidențiată în prognozele anterioare, iar efectele noilor măsuri se vor transmite gradual în piețele monetare, de credit și de depozit. În luna iunie 2025, inflația anuală s-a situat la 8,2%, în scădere față de 8,8% în martie, dar încă peste limita superioară a intervalului țintă. În trimestrul II, rata anuală a inflației a fost de 7,9%, cu 0,9 puncte procentuale sub nivelul din trimestrul precedent, dar ușor peste prognoza din luna mai. Impactul inflaționist al tensiunilor din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la combustibili și bunuri reglementate a fost unul temporar, susține BNM. Se estimează că inflația va reintra în intervalul de variație al țintei începând cu decembrie 2025, iar în 2026 va rămâne stabilă. Pe plan intern, economia moldovenească dă semne de redresare, deși rămâne în teritoriu negativ. Producția industrială a crescut cu 6,4% în ultimele luni, iar comerțul interior s-a extins moderat. Totodată, exporturile au scăzut cu 8,3%, în timp ce importurile au crescut cu aproape 17%, în perioada aprilie-mai 2025. Producția agricolă a fost afectată de condițiile meteo, înregistrând o scădere de 3,6%. Pe plan extern, economia globală este influențată de incertitudini geopolitice, tensiuni comerciale și riscuri legate de piețele energetice. Cotațiile internaționale la petrol și gaze naturale se mențin sub presiune, iar prețurile alimentelor cresc stabil. În trimestrul II 2025, dobânzile medii la creditele noi în lei au crescut la 8,99%, iar cele la depozite la 4,91%, reflectând întârzierea transmiterii măsurilor anterioare. Această majorare a dus la o temperare a procesului de creditare în lei, pentru al doilea trimestru consecutiv. Rata inflației este preconizată să urmeze un trend descendent până la începutul anului 2026, iar apoi să se stabilizeze. Inflația medie anuală va fi de 7,7% în 2025 și 3,9% în 2026, prognoze ușor ajustate față de estimările anterioare. Riscurile la adresa inflației sunt echilibrate, cu o ușoară înclinare spre dezinflație. Printre factorii de incertitudine rămân: condițiile meteorologice, politica fiscală, tarifele reglementate, evoluția regională și sprijinul extern. Raportul asupra inflației – august 2025, aprobat în aceeași ședință, va fi publicat pe 14 august 2025. Acesta va include analiza detaliată a evoluțiilor macroeconomice interne și externe, precum și revizuirea prognozei inflației pe termen mediu.

Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 trage un semnal de alarmă privind creșterea numărului de apeluri false înregistrate în ultimele zile, generate automat de sisteme robotizate și algoritmi de inteligență artificială, fără intervenție umană directă. Datele oficiale arată că, în primele șase luni ale anului 2025, peste 1,2 milioane de apeluri au fost preluate de operatorii 112. Numai în ultima săptămână, aproape 45.000 de apeluri au fost recepționate, dintre care aproximativ 18.000 au fost nejustificate. În ultimele două luni, numărul apelurilor non-urgente a ajuns la circa 133.000 – o povară considerabilă asupra resurselor serviciului, în detrimentul celor care au cu adevărat nevoie de intervenții rapide. „Ne confruntăm cu o nouă formă de abuz, sofisticată, care perturbă serios activitatea serviciilor de urgență. Aceste apeluri false pot întârzia reacția în cazuri critice și pot pune vieți în pericol”, au transmis reprezentanții Serviciului 112. Autoritățile colaborează cu Poliția pentru identificarea surselor acestor apeluri și sancționarea celor responsabili. În situațiile în care apelurile provin de la numere mobile și se poate stabili identitatea apelantului, persoanele vinovate sunt trase la răspundere conform legii. Totuși, utilizarea inteligenței artificiale complică procesul de identificare și deschide noi provocări pentru autorități. Serviciul 112 reamintește cetățenilor că linia de urgență trebuie utilizată exclusiv în situații reale și urgente. Orice apel abuziv poate bloca accesul celor care chiar au nevoie de ajutor, iar fiecare secundă pierdută poate însemna o viață pusă în pericol.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a identificat deja zeci de mii de cetățeni din Republica Moldova care au descărcat și instalat aplicația TAITO, un instrument digital folosit, potrivit autorităților, de Federația Rusă pentru a influența și corupe alegătorii moldoveni în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, potrivit TVRMoldova. Informația a fost oferită de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, în cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri, 6 august. Potrivit acestuia, aplicația TAITO este utilizată nu doar pentru propagandă, ci și pentru oferirea de „recompense” în schimbul implicării alegătorilor, fiind promovată intens prin intermediul platformei Telegram. Cernăuțeanu a precizat că autoritățile moldovene au trimis numeroase solicitări oficiale către administrațiile aplicațiilor Telegram și TAITO, cerând cooperare în cadrul anchetei. Cu toate acestea, până în prezent nu a fost primit niciun răspuns. „Am transmis inclusiv capturi de ecran cu mesajele prin care cetățenii erau încurajați să instaleze aplicația TAITO, folosită ca metodă de comunicare și plată în procesul electoral. Scopul era de a evita identificarea prin numărul de telefon mobil și, implicit, urmărirea penală”, a declarat șeful IGP. Doar în ultimele două săptămâni, au fost transmise peste 150 de solicitări către Telegram, fără niciun răspuns, potrivit oficialului. Poliția îndeamnă ferm cetățenii să nu instaleze aplicația TAITO, iar cei care au făcut-o deja sunt sfătuiți să o dezinstaleze imediat și să nu participe la activități ilegale. „Am identificat deja zeci de mii de persoane care au descărcat aplicația. Le avertizăm că pot deveni subiecți în dosare penale pentru corupere electorală sau finanțare ilegală. Nu vrem să ajungem în aceeași situație ca anul trecut, când mulți cetățeni au ignorat avertismentele și au suportat consecințele”, a spus Cernăuțeanu. Pe lângă aspectele legale, utilizatorii aplicației TAITO își pun în pericol datele cu caracter personal, care ar putea fi folosite ulterior în scopuri necunoscute. Autoritățile susțin că aplicația colectează date sensibile, iar destinația acestora rămâne incertă. Aplicația TAITO a fost identificată de autorități drept o nouă metodă de interferență externă în procesul electoral din Republica Moldova. Potrivit poliției, aceasta este gestionată din Federația Rusă și folosită pentru a desfășura lecții de propagandă și a oferi stimulente ilegale alegătorilor moldoveni. Ministrul Afacerilor Interne a emis, de asemenea, un avertisment public:„Nu descărcați aplicația TAITO. Amenzile sunt mari!”

Ofițerii Echipelor mobile ale Serviciului Vamal, în baza informațiilor deținute, au contracarat o tentativă de scoatere ilicită din țară a unui lot de produse de tutun. Cazul a fost înregistrat în noaptea de 7 august, în postul vamal Cahul, pe sensul de ieșire din țară, după ce s-a prezentat pentru control un autocar de rută neregulată Moldova - Anglia. În urma controlului fizic detaliat efectuat asupra unității de transport, printre transmisiunile neînsoțite, camuflate printre alte bunuri, au fost depistate tăinuite 400 de pachete de țigări și 120 de pachete de tutun fără timbru de acciz. Documentat pe caz este șoferul, un cetățean moldovean în vârstă de 35 de ani. În prezent, cazul este investigat în vederea atragerii la răspundere conform legislației în vigoare, iar produsele de tutun au fost ridicate în vederea confiscării speciale.

Începând de joi, 7 august 2025, noile tarife vamale impuse de fostul președinte american Donald Trump au intrat oficial în vigoare, afectând și Republica Moldova. Toate produsele moldovenești exportate în Statele Unite sunt, de acum, supuse unei taxe de 25%, potrivit informațiilor confirmate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) pentru Teleradio-Moldova, anunță radiomoldova.md. Decizia face parte dintr-o serie amplă de măsuri comerciale impuse de Washington, marcând cel mai ridicat nivel al taxelor de import din ultimul secol în SUA. Potrivit Budget Lab de la Universitatea Yale, rata medie a noilor tarife va ajunge la 18,3%, un nivel nemaivăzut din anul 1934, potrivit agenției Associated Press. Categoria cea mai afectată de aceste taxe este sectorul vinicol, care a reprezentat aproape jumătate (48%) din totalul exporturilor moldovenești către SUA în 2024. Alături de vinuri, sunt vizate și: Sucurile de fructe (în special sucul de mere) – 14% Dispozitive din plastic și articole de transport – 9% Alcoolul – 5% Confecțiile textile – 3% Produsele de patiserie – 2% Potrivit autorităților de la Chișinău, noile tarife vor afecta aproximativ 2,5% din comerțul exterior al Republicii Moldova. Guvernul a transmis că va pune la dispoziția antreprenorilor afectați măsuri de sprijin pentru a-și păstra competitivitatea pe piața externă. Inițial, administrația americană anunțase în aprilie o taxă de 31% aplicabilă produselor moldovenești, însă aceasta a fost redusă la 25% în urma unor negocieri diplomatice între Chișinău și Washington. Discuțiile continuă, susțin reprezentanții MDED, în speranța unei eventuale revizuiri a deciziei. Noile tarife impuse de administrația Trump sunt promovate sub conceptul de „reciprocitate comercială”, susținându-se că acestea reflectă nivelul tarifelor aplicate de partenerii externi produselor americane. În cazul Republicii Moldova, Casa Albă a invocat o taxare de 61% asupra produselor americane – o cifră care este contestată de economiști, în lipsa unor date publice clare. Republica Moldova nu este singura țară vizată de noua politică tarifară a Washingtonului. Peste 60 de state și Uniunea Europeană sunt afectate de tarife cuprinse între 15% și 50%, în funcție de relațiile bilaterale și contextul geopolitic. India: taxă cumulativă de 50%, pe fondul cooperării energetice cu Rusia; Canada: tarif de 35%, invocând lipsa progreselor în combaterea traficului de droguri și persoane; Brazilia: afectată de o taxă de 50%, legată de situația politică a fostului președinte Jair Bolsonaro; Importurile de cipuri și semiconductori la nivel global vor fi taxate cu 100%, pentru a impulsiona producția internă americană.

După o pauză de peste cinci ani, trenul internațional care leagă capitala României de Kiev urmează să revină în circulație, de această dată pe un traseu diferit. Prima cursă de probă va fi efectuată în aceste zile, pe ruta București–Iași–Chișinău–Kiev, marcând o schimbare importantă față de traseul clasic prin Suceava și Vadu Siret, scrie TVRMoldova. Cursa de probă va fi realizată în noaptea de 7 spre 8 august dinspre Kiev spre București și retur în noaptea de 8 spre 9 august, conform declarațiilor secretarului de stat în Ministerul Transporturilor din România, Ionel Scrioșteanu. Garnitura va fi compusă din două vagoane fără pasageri, iar dacă totul decurge conform planului, trenul ar putea fi reintrodus în circulație regulată începând cu vara anului 2025. Noul traseu prevede traversarea Republicii Moldova, prin capitala Chișinău, unde vor fi atașate patru vagoane ucrainene de călători la Trenul „Prietenia”, care circulă deja între București și Chișinău. Călătoria completă ar putea dura peste 30 de ore, dintre care aproximativ 13 ore între București și Chișinău, urmate de cel puțin 17 ore între Chișinău și Kiev. Anterior, trenul direct București–Kiev circula prin nordul României, folosind punctul de frontieră Vicșani–Vadu Siret, aflat la 50 km de Suceava. Trenul parcurgea o distanță de 1.227 km în circa 25–26 de ore, iar călătoria era realizată cu un vagon de dormit aparținând căilor ferate din Ucraina. În contextul geopolitic actual și al nevoii de conectivitate între capitalele regiunii, autoritățile din România, Ucraina și Republica Moldova colaborează pentru reluarea acestei legături feroviare internaționale, importantă atât pentru pasageri, cât și pentru cooperarea transfrontalieră.

Peste 81,1 milioane de lei au fost acordate antreprenorilor din Republica Moldova în perioada ianuarie – iulie 2025, prin Programul de compensații pentru energia electrică, implementat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. În total, 721 de beneficiari unici au primit sprijin în cadrul programului. Doar în primele șapte luni, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării împreună cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului au aprobat 2.340 de cereri de compensare. Totodată, prin Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), s-au acordat compensații în valoare de 21,68 milioane de lei pentru agricultori. Programul rămâne activ pe toată durata anului 2025, iar cererile pot fi depuse online prin aplicația EVO sau platforma Mcabinet. Pentru a răspunde mai bine nevoilor mediului de afaceri, Guvernul a ajustat mecanismul de compensare, luând următoarele măsuri: extinderea perioadei de aplicare de la 10 la 30 de zile; eliminarea pragului de eligibilitate de 3%; prelungirea programului pentru întregul an 2025 (inițial era prevăzut doar pentru trei luni). Compensația este transferată direct în contul bancar al întreprinderii, în baza cererii completate, iar termenul-limită de aplicare este de 30 de zile de la data emiterii facturii. Mai multe detalii și formularul de aplicare sunt disponibile pe site-ul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), în colaborare cu Agenția de Guvernare Electronică (AGE) și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), anunță lansarea unui nou serviciu digital destinat importatorilor și producătorilor de tutun și produse conexe. Noul serviciu simplifică semnificativ procesul de notificare a produselor ce urmează a fi plasate pe piață. Serviciul „Notificare privind produsele din tutun și produsele conexe” este disponibil online, fiind accesibil prin aplicația EVO, modulul Servicii Publice, sau direct de pe portalul servicii.gov.md. Acesta este dedicat exclusiv agenților economici. Conform legislației în vigoare, orice produs nou din tutun, produs cu compoziție modificată sau produs conex trebuie notificat cu cel puțin 90 de zile înainte de introducerea pe piață, iar notificarea se face doar online. Cum funcționează serviciul digital: Prin aplicația EVO: Accesează aplicația și intră în modulul „Servicii Publice”; Caută serviciul „Notificare privind produsele din tutun și produsele conexe”; Apasă „Solicită” și completează cererea; Introdu datele personale (IDNO, IDNP, nume, telefon, e-mail); Anexează documentele obligatorii (cerere, rapoarte toxicologice, declarații de conformitate, licență de activitate etc.); Achită taxa de 339 lei/produs prin MPay; Transmite dosarul. Prin portalul servicii.gov.md: Accesează portalul și identifică serviciul respectiv; Clic pe „Solicită” și completează formularul online; Urmează pașii de completare, atașare a documentelor și achitare. Dosarul este analizat de ANSP, iar în termen de 30 de zile calendaristice, răspunsul este transmis electronic în MCabinet. Solicitanții pot urmări statusul în platformă și primesc notificări prin MNotify la fiecare etapă. Beneficii: Evitarea deplasărilor fizice; Proces simplificat și complet digital; Trasabilitate și transparență în procesul de notificare; Răspuns oficial garantat în termen legal. Scopul acestui serviciu este protecția sănătății publice și asigurarea că produsele notificate respectă legislația în vigoare. Produsele care nu sunt notificate sau ale căror dosare sunt incomplete nu pot fi plasate pe piață. Această inițiativă reprezintă un pas important în realizarea obiectivului național de transformare digitală și promovarea unui mediu de afaceri modern și eficient, conform Strategiei de Transformare Digitală a Republicii Moldova.

Lucrările pe șantierele liniei electrice aeriene (#LEA) de 400 kV Vulcănești–Chișinău înaintează într-un ritm activ și cu un progres vizibil de pe ambele capete ale liniei. Pe direcția sud, muncitorii au ajuns în apropierea Stației Electrice Vulcănești, iar pe direcția centru - lucrările se desfășoară deja în raionul Ialoveni, la doar câțiva kilometri de Stația Electrică Chișinău. Până în prezent, proiectul înregistrează următoarele realizări cheie: Peste 93% de fundațiile pentru piloni sunt construite Circa 75% dintre piloni sunt asamblați, dintre care peste 60% sunt instalați Peste 25 km de conductoare întinse În același timp, la Stația Electrică Chișinău au fost transportate toate 4 unități monofazate ale autotraformatorului de forță, lucrările de montare ale acestora vor începe imediat sub supravegherea specialiștilor de la uzina producătoare. Totodată, la Stația Electrică Vulcănești continuă betonarea fundațiilor pentru echipamente. O parte semnificativă a echipamentelor este deja produsă, testată și se află în proces de livrare. Astfel, primele izolatoare de suport au ajuns la șantier, iar în perioada imediat următoare este preconizate și livrarea structurilor metalice. Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic (PDSE) este realizat de Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Energiei al Republicii Moldova și UCIPE - Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică, cu suportul Grupului Banca Mondială (World Bank Group Moldova). Beneficiarul proiectului este Moldelectrica și consumatorii de energie electrică.

În perioada ianuarie–iulie 2025, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a acumulat și direcționat către bugetul de stat peste 22,5 miliarde de lei, contribuind semnificativ la susținerea stabilității bugetare a țării. Potrivit datelor oficiale, veniturile colectate au însumat 22.595,83 milioane lei (circa 22,6 miliarde lei), ceea ce reprezintă o creștere de 1.487,25 milioane lei sau +7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit comunicatului emis de instituție, cele mai mari ponderi în structura veniturilor au fost: TVA la import – 15.287,25 mil. lei (67,7% din total) Accize la import – 5.748,45 mil. lei (25,4%) Taxa vamală – 1.502,99 mil. lei (6,7%) Alte taxe și plăți vamale – 0,2% Comparativ cu perioada ianuarie–iulie 2024, creșterile sunt vizibile la toate componentele majore: TVA la import a crescut cu 1.161,86 mil. lei (+8,2%) Accizele la import au crescut cu 139,68 mil. lei (+2,5%) Taxa vamală a înregistrat o creștere de 13,5% (față de 2024) Structura detaliată a accizelor: Produse petroliere importate: 2.508,99 mil. lei (43,6% din accize) = creștere de +14,8% față de 2024 Berea importată: 75,71 mil. lei = +21,8% Gaze lichefiate: 130,19 mil. lei = scădere ușoară (-0,8%) Mijloace de transport: 1.127,20 mil. lei = +1,1% Produse din tutun: 1.791,95 mil. lei = scădere de -10% Rachiuri, lichioruri, vinuri și băuturi alcoolice: 89,18 mil. lei = -7,9% Serviciul Vamal menționează că această evoluție favorabilă se datorează în mare parte eficienței colectării veniturilor și aplicării coerente a legislației în domeniul vamal. Totodată, instituția a implementat măsuri moderne de monitorizare, digitalizare și control, care au contribuit la reducerea evaziunii și la creșterea conformării voluntare. „Datele prezentate reflectă contribuția semnificativă a Serviciului Vamal la asigurarea stabilității bugetare a statului, printr-o colectare eficientă și aplicarea coerentă a legislației în domeniu”, se arată în comunicatul de presă. Pentru mai multe informații: Secția relații publice – Serviciul Vamal; Tel.: 022 574 211

Cahulul marchează Ziua Internațională a Tineretului 2025, marți, 12 august, printr-o serie de activități educative, sportive și recreative, organizate sub genericul „Uniți prin acțiune”. PROGRAMUL ZIT 2025 – Marți, 12 august: 10:00 – 12:00 – Sesiune de informare „Деньги и разум” (Formator: Dlleаr Frolov); Locație -Centrul Municipal de Tineret Cahul 19:30 – Jocuri de volei, badminton și jocuri de societate (Parcul central „Grigore Vieru”) 20:00 – Zona „Lasă-ne un mesaj”: Spațiu interactiv unde tinerii pot spune ce vor ei și cum sunt (Parcul central „Grigore Vieru”) 20:30 – Concert organizat de AO Music Galaxy (Parcul central „Grigore Vieru”) 21:00 – Proiecție de film în aer liber, popcorn și băuturi răcoritoare (Parcul central „Grigore Vieru”) Organizatorii invită toți tinerii din Cahul și din regiune să participe la activitățile dedicate lor, într-un cadru relaxat și creativ, menit să încurajeze implicarea, comunicarea și colaborarea. Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Cahul, în parteneriat cu Centrul Municipal de Tineret Cahul și AO Perspectiva.

La data de 6 august 2025, lacul Frumoasa din municipiul Cahul a găzduit un eveniment sportiv inedit: un concurs de canoe dedicat copiilor, desfășurat într-un cadru natural pitoresc. Timp de câteva zile, micii participanți s-au pregătit alături de instructori, învățând elementele de bază ale acestui sport nautic. Fiecare canoe a fost ocupată de doi participanți – un copil și un îndrumător – pentru a asigura siguranța în timpul deplasării pe apă. Vâslele folosite au fost cu două padele, specifice canotajului de agrement, oferind o mai bună manevrabilitate pe lac. Concursul a adunat zeci de copii dornici să trăiască această experiență pentru prima dată, iar entuziasmul lor a fost molipsitor. Am reușit să surprindem momente autentice și emoționante în cadrul unui reportaj foto – de la pregătirea pentru start, la vâslitul sincron și până la zâmbetele de la final. Canoe este un sport nautic care presupune deplasarea pe apă într-o barcă ușoară și alungită, folosind vâsle (padele), de obicei cu două capete. Practicat fie individual, fie în echipă, acest sport combină forța fizică, echilibrul, coordonarea și spiritul de aventură. Originea canoei datează din timpuri străvechi. Primele canoe erau construite de populațiile indigene din America de Nord, folosind scoarță de copac sau trunchiuri scobite. Aceste ambarcațiuni erau folosite în principal pentru pescuit, vânătoare și transport pe râuri și lacuri. De-a lungul timpului, canoea a fost preluată și adaptată în scopuri recreative și sportive. Astăzi, ea este recunoscută drept disciplină olimpică (alături de kaiac) și este practicată în diverse forme: canoe de viteză, slalom, canoe de turism, expediții pe râuri și lacuri, și chiar concursuri pentru copii și amatori. În canoe, sportivii stau în genunchi sau în șezut, iar vâslirea se face alternativ, de o parte și de alta a bărcii. În cadrul competițiilor pentru începători, de siguranță se ocupă îndrumători sau antrenori care însoțesc participanții în barcă. Pe lângă beneficiile fizice – cum ar fi tonifierea mușchilor, îmbunătățirea rezistenței și a coordonării – canoea oferă și o modalitate unică de relaxare și conectare cu natura.

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul reprezintă un centru educațional important pentru zona de sud a țării, iar în ultimii ani aici s-au făcut investiții majore pentru a ridica nivelul calității educației. Instituția a beneficiat de investiții de peste 453 de mii de euro alocate în cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova”, implementat de Ministerul Educației și Cercetării și finanțat de Banca Mondială. Din aceste resurse, a fost creat un Centru de ghidare în carieră pentru studenți, iar oferta educațională a fost extinsă cu noi programe de studii. De asemenea, a fost creat și dotat cu utilaje moderne un nou laborator modern pentru învățământul ingineresc, dar și un laborator inovativ IT care dispune de echipamente digitale de ultimă generație. „Universitatea a beneficiat de achiziții de echipamente performante - laptopuri, table interactive, seturi pentru desfășurarea activităților online. Laboratorul a fost dotat cu mobilier nou. În afară de dotări, atât studenții, cât și profesorii au beneficiat de cursuri de instruire în domeniul IT pentru a face față cerințelor actuale”, spune Svetlana Bîrlea, conferențiar universitar. Tinerii care doresc să studieze la universitatea din Cahul sunt așteptați să depună dosarele pentru concursul de admitere pe platforma www.eadmitere.gov.md, în sesiunea suplimentară care se va desfășura în perioada 13-15 august 2025. https://www.facebook.com/share/v/1BAajn3ysj/

Circa 3 milioane de lei vor fi direcționate din Fondul de intervenție al Guvernului către regiunile afectate de calamități naturale. O decizie, în acest sens, a fost aprobată în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) din 6 august curent, prezidată de premierul Dorin Recean. „Guvernul vine în ajutor și direcționează sumele necesare regiunilor care au avut de suferit. Continuăm să fim alături de localități și să ajutăm la nevoie”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Pentru repararea drumurilor deteriorate din localitățile Brăviceni, Seliște și Zahoreni, raionul Orhei, membrii CSE au decis alocarea sumei de 1 milion 449 de mii de lei. Infrastructura rutieră a fost afectată pe o lungime de 8 km, în urma vijeliei și ploilor torențiale din 11-12 iunie 2024. De asemenea, 220 de mii de lei vor fi alocate raionului Strășeni, satului Dolna, pentru lichidarea consecințelor ploilor torențiale din 27 mai 2025. Calamitatea naturală a deteriorat 2 km de drum care asigurau accesul cetățenilor și condiții optime de circulație. În același timp, 728 de mii de lei de lei vor fi acordate satului Buțeni, din raionul  Hîncești. În urma ploilor torențiale din 28 mai 2025, a fost deteriorat acoperișul gimnaziului „Anton Bunduchi” și a fost afectat 1 km de drum. Prin urmare, drumurile locale au devenit impracticabile, izolând gospodăriile și îngreunând accesul serviciilor de urgență și a transportului pentru cetățeni. Tot pentru reabilitarea drumurilor, satul Singureni din raionul Rîșcani va primi 529 de mii de lei. Ploile abundente din 28 mai 2025 au deteriorat 650 metri drum auto și 200 metri de canale fluviale aferente acestuia.

Comunitatea Religioasă Parohia Ortodoxă română cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, localitatea Manta, raionul Cahul implementează proiectul „Sfinții români în pictura interioară a bisericii din localitatea Manta”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României. Acest proiect își propune să aducă o nouă viață bisericii din Manta, prin crearea unei picturi interioare inedite, ce va înfățișa chipurile luminoase ale sfinților români. Prin această lucrare de artă sacră, nu doar că îmbogățim patrimoniul spiritual și estetic al comunității, dar contribuim și la educarea noilor generații în spiritul valorilor creștine și naționale, păstrând astfel identitatea spirituală și respectând libertatea religioasă a comunităților românești din Republica Moldova. Valoarea proiectului este de 104.995,80 lei, din care 99.996,00 lei - finanțare nerambursabilă oferită de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.

Inspectoratul de Poliție Cahul cere sprijinul populației pentru identificarea și localizarea unui minor din raionul Cahul, care a plecat de la domiciliu pe 5 august 2025, în jurul orei 20:00, și nu a mai revenit acasă până în prezent. Potrivit poliției, minorul are următoarele semnalmente: Înălțime: aproximativ 1,69 m Ochi: albaștri Păr: șaten închis În momentul dispariției, băiatul purta tricou sur și pantaloni scurți verzi. Persoanele care dețin informații care ar putea ajuta la identificarea sau localizarea acestuia sunt rugate să contacteze de urgență Poliția la numărul 112 sau să sune la 079984076. Orice informație poate fi de ajutor. Mulțumim pentru sprijin și colaborare!

Guvernul Republicii Moldova a aprobat crearea unui nou Program de stat pentru constituirea și dezvoltarea parcurilor industriale, o inițiativă strategică menită să impulsioneze economia regională și să reducă disparitățile teritoriale. În acest sens, pentru perioada 2025–2027, sunt prevăzute alocări de 250 milioane lei în cadrul Planului de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, din care 50 milioane lei sunt alocați deja pentru 2025. Noul Program prevede: Crearea și dezvoltarea a cel puțin 4 parcuri industriale în următorii ani; Atragerea a minimum 20 milioane lei investiții per parc sau înregistrarea a cel puțin 7 rezidenți; Creșterea numărului locurilor de muncă și dezvoltarea economică a localităților beneficiare. Până în 2020, dezvoltarea industrială regională a fost concentrată în principal pe Zonele Economice Libere și Parcurile Industriale, care au atras investiții, în special străine. Totuși, aceste platforme s-au dezvoltat inegal, iar multe regiuni au rămas fără infrastructuri industriale specializate, ceea ce a limitat oportunitățile locale și a adâncit disparitățile regionale. Având în vedere interesul ridicat al autorităților locale pentru astfel de proiecte, se impune lansarea acestui nou program care să continue și să extindă intervențiile anterioare. Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului este desemnată să implementeze Programul de stat pentru constituirea și dezvoltarea parcurilor industriale. Programul face parte din Planul Național de Dezvoltare Industrială 2024–2028 și va fi susținut financiar din fondurile Uniunii Europene prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova 2025–2027.

Guvernul a aprobat astăzi modificarea Hotărârii nr. 1231/2018, în scopul ajustării cadrului normativ secundar aferent Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare. Decizia vine în contextul reformei salariale inițiate de Ministerul Finanțelor și urmărește atât corectarea inechităților existente, cât și alinierea reglementărilor la realitățile actuale din sectorul bugetar. Modificările aprobate prevăd actualizarea metodologiei generale de evaluare a funcțiilor bugetare, astfel încât să reflecte mai fidel nivelul de responsabilitate, complexitatea și specificul fiecărei funcții. Totodată, proiectul extinde aplicarea sporurilor cu caracter specific pentru categoriile de personal care desfășoară activități cu un grad sporit de risc. De aceste sporuri vor beneficia efectivul de trupă și corpul de comandă implicat în misiuni speciale din cadrul Armatei Naționale, precum și funcționarii publici cu statut special din cadrul Serviciului ordine publică și intervenție operativă al Sectorului poliției de frontieră „Aeroportul Internațional Chișinău”, care exercită atribuții cu un nivel ridicat de pericol în cadrul activităților tactice și operaționale. Documentul clarifică, de asemenea, aplicarea sporurilor pentru anumite categorii de angajați din cadrul Agenției Proprietății Publice, în conformitate cu modificările recente operate la Legea nr. 270/2018. În contextul reorganizării autorităților administrative centrale, ca urmare a aprobării Legii nr. 140/2025, se reglementează modul de calcul al vechimii în muncă și al diferențelor salariale pentru personalul transferat sau afectat de modificările instituționale. De asemenea, se introduce prevederea prin care perioada de stagiu este recunoscută ca vechime în muncă, dacă stagiarul a obținut la evaluare calificativul „bine” sau „foarte bine”.

În ultima perioadă, locuitorii municipiului Cahul se confruntă tot mai des cu sistări ale apei potabile și fluctuații de presiune. În acest context, Primăria municipiului Cahul vine cu explicații și detalii privind cauzele acestor probleme, dar și cu informații despre lucrările de modernizare a rețelelor de alimentare cu apă, aflate în desfășurare. „Vă aducem la cunoștință că lucrările de construcție a magistralei de apă de la Stația de captare din râul Prut până la Stația de tratare a apei din Cahul continuă conform graficului stabilit. În paralel, se desfășoară lucrări ample de modernizare și înlocuire a rețelelor de apă din municipiul Cahul, în special în zona străzilor Pușkin și Mihai Viteazul. Urmeaza si alte segmente de strazi din raza mun. Cahul, identificate pentru reabilitare: Stroiescu, Frunze, Mateevici, Scheia, Stefan cel Mare, Ioan Voda. In present, sunt realizati circa 4,0 km de retele de apa, din 10,5km planificati. Un moment important a fost realizat în data de 29 iulie, când a fost reconectat cu succes primul segment de conductă, de la rețelele vechi la cele noi, în apropierea Stației de captare din râul Prut. Până în luna septembrie, vor continua lucrările pe magistrala de apă brută, cu o lungime totală de peste 8 km, care includ: montarea și testarea conductelor nou construite; reconectarea treptată a acestora la rețeaua activă; înlocuirea completă a conductelor vechi de alimentare cu apă. Cu regret, menționăm că în această perioadă, din cauza intervențiilor asupra conductei vechi, aflată într-o stare avansată de degradare, pot apărea avarii frecvente, iar calitatea apei potabile, imediat după repornirea furnizării, poate fi temporar afectată de prezența unor impurități. Aceste situații sunt cauzate de șocurile hidraulice produse în timpul reactivării alimentării, care pot provoca cedări în rețelele vechi. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă asigurăm că aceste perturbări sunt temporare și inevitabile, dar absolut necesare pentru modernizarea completă a infrastructurii de apă si canalizare din mun. Cahul. După finalizarea lucrărilor, sistemul de alimentare cu apă va fi mai sigur, mai stabil și mai eficient, oferind servicii de calitate pentru mulți ani înainte. Totodată, vă informăm că: Sunt în desfășurare lucrările de construcție a noii Stații de Epurare a Apelor Uzate din municipiul Cahul, cu conectarea planificată pentru luna noiembrie 2025; De asemenea, se execută lucrări de reabilitare și extindere a rețelelor de apă și canalizare din zona urbană Cahul și au fost demarate lucrările de extindere a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în localitățile Cotihana și Crihana Veche, însumând aproximativ 85 km de conducte, care vor asigura accesul la servicii moderne pentru circa 2.000 de gospodării noi. Proiectul de Alimentare cu Apă și Canalizare în municipiul Cahul este finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) al Republicii Federale Germania și Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, fiind implementat prin intermediul Băncii Germane de Dezvoltare KfW.” Aceste informații au fost relatate de către Primăria municipiului Cahul.