O nouă stradă din Chișinău a fost complet reabilitată, anunță primarul general Ion Ceban. Este vorba despre strada Constantin Stere, din sectorul Buiucani, unde în noaptea trecută a fost așternut ultimul strat de asfalt, precum și o porțiune din strada Vasile Lupu.Lucrările fac parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a infrastructurii capitalei și vizează segmentul cuprins între strada Alexei Șciusev – stadionul Dinamo și strada Eugen Coca.„Strada nu a fost reabilitată niciodată de la construcție. A fost nevoie de frezarea asfaltului vechi, ridicarea la cotă a capacelor de canalizare, schimbarea bordurilor și reparația trotuarului pe partea pară. Reabilitarea trotuarului pe partea impară a fost deja finalizată”, a precizat edilul.Următorul pas este aplicarea marcajului rutier. Ceban a mulțumit echipelor implicate și a subliniat că lucrările de infrastructură în capitală vor continua.„Le mulțumesc fiecăruia care se dedică și se implică ca orașul să se dezvolte. Lucrăm în continuare la infrastructura orașului”, a transmis primarul.

Poliția anunță că deținutul care a evadat pe 16 mai din Penitenciarul nr. 8 Bender a fost depistat și reținut aseară, în urma unei ample operațiuni de căutare și investigare. Ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI) l-au localizat într-un sat din raionul Cimișlia, unde se ascundea pentru a evita reținerea.Bărbatul se află în prezent în custodia autorităților. Potrivit Poliției, sunt desfășurate verificări pentru a stabili dacă acesta a comis alte infracțiuni în perioada în care s-a aflat în libertate.Tentativa de evadare a avut loc în noaptea de 16 mai 2025, în jurul orei 01:25. Trei deținuți, originari din raioanele Cahul, Căușeni și Anenii Noi, au încercat să evadeze din penitenciar. Doi dintre aceștia au reușit să escaladeze clădirile de pază, în timp ce al treilea a fost prins în timpul tentativei. Ulterior, unul dintre cei doi evadați a fost reținut.Autoritățile au declanșat o operațiune de căutare la scară largă, fiind instalate filtre în mai multe zone în care exista suspiciunea că evadații s-ar putea ascunde.Poliția urmează să comunice detalii suplimentare pe parcursul anchetei.

Astăzi se împlinesc 85 de ani de la unul dintre cele mai dramatice episoade din istoria României – ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța de către Uniunea Sovietică, în urma unui ultimatum adresat Bucureștiului pe 26 iunie 1940. Evenimentele au avut loc în contextul pactului Ribbentrop-Molotov, semnat între URSS și Germania nazistă în august 1939, care prevedea împărțirea Europei de Est în sfere de influență.Sub presiunea URSS și în lipsa unui sprijin internațional concret, România a fost forțată să evacueze administrația și armata din teritoriile vizate, începând cu 28 iunie 1940. Peste 200.000 de români s-au refugiat atunci peste Prut, iar ziua a fost decretată doliu național în întreg Regatul României.Anexarea a fost urmată de deznaționalizare, deportări și rusificare. În Basarabia, administrația sovietică a fost instituită rapid, orașele au fost rusificate, iar populația autohtonă a fost supusă unor presiuni sistematice. În deceniile ce au urmat, regimul sovietic a organizat trei valuri de deportări masive (1941, 1949 și 1951), arestări și epurări, lăsând urme adânci în memoria colectivă a basarabenilor.Deși în iulie 1941 teritoriile au fost eliberate temporar de trupele române și germane, ele au revenit sub ocupație sovietică în august 1944, statut menținut până la destrămarea URSS în 1991. Pe o parte din teritoriile ocupate a fost înființată în 1940 Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care includea și o parte din fosta Republică Autonomă Moldovenească de peste Nistru – teritoriul actualei regiuni separatiste Transnistria.Istoricii subliniază că dacă Basarabia era menționată explicit în protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov, celelalte teritorii – Bucovina de Nord și Ținutul Herța – au fost anexate abuziv, ca „despăgubire” pentru perioada în care Basarabia a făcut parte din România Mare.28 iunie rămâne o zi simbolică a suferinței, pierderii teritoriale și a tragediei românilor din Est. Este un moment de comemorare a victimelor ocupației sovietice și de reafirmare a identității și demnității naționale.

Fosta judecătoare Victoria Sanduța revine cu critici tranșante la adresa mecanismului de evaluare externă a magistraților și a reformei justiției, într-o postare publică în care comentează cazul colegului său, Ion Chirtoacă, care a obținut recent o hotărâre favorabilă la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).„Cazul colegului Ion Chirtoacă demonstrează, încă o dată, ceea ce am spus și am apărat încă din 2023: mecanismul prevetting-ului a fost profund viciat politic, iar drepturile fundamentale ale judecătorilor au fost călcate în picioare de cei care astăzi se laudă cu «reforma justiției»”, a declarat Sanduța.Ea afirmă că decizia CSJ de a anula concluzia negativă emisă de Comisia Pre-vetting în cazul lui Chirtoacă nu este o excepție, ci „o dovadă a eșecului sistemului”. Cazuri strigătoare la cerSanduța invocă și alte cazuri de presupusă injustiție: Judecătoarea Ecaterina Buzu, care a promovat evaluarea reluată în februarie 2025, dar care nu a mai putut accede în CSM, deoarece „locurile fuseseră deja ocupate prin alegerile viciate din aprilie 2023”. Judecătoarea Marina Rusu, care „așteaptă de opt luni o hotărâre a CSJ” pe contestația sa, dosarul aflându-se în deliberare din octombrie 2024. ️ O propunere ignoratăFosta judecătoare reamintește că, în aprilie 2023, a propus în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor ca în listele pentru alegerile în CSM să fie incluși și candidații cu contestații pendinte. „Așa am fi evitat batjocura, nedreptatea și pierderea totală a sensului acestor contestații. Dar colegii mei nu m-au susținut. Doar vreo 30 de voturi ‘pentru’. Restul – împotrivă.”Sanduța acuză că, în final, în CSM au fost aleși „exact cei cinci propuși de Comisia Prevetting. Fără niciun filtru real. Doar loialitate politică.” Consecințe și tăcereVictoria Sanduța susține că a fost exclusă din magistratură în 2024 pentru că „a avut curajul să propună o soluție democratică”, care ar fi periclitat „alegerile aranjate ale unora”. Totodată, ea acuză lipsa de solidaritate din partea colegilor: „Ceea ce doare cel mai tare nu e nedreptatea în sine. Ci complicitatea prin tăcere.”„Eu nu mă opresc aici”, spune ea în încheiere. „Pentru că justiția nu e a guvernării. Nici a comisiilor. Nici a celor care au tăcut. Justiția este a poporului.”

Partidul Moldova Mare lansează critici dure la adresa Uniunii Europene, acuzând Bruxelles-ul că, sub masca cooperării, impune Republicii Moldova un model de globalizare, rescriere a legislației și uniformizare culturală. Potrivit formațiunii, procesul de aderare la UE nu este unul de parteneriat egal, ci un mecanism de „subordonare juridică” și pierdere a suveranității naționale.„De mai bine de 15 ani, Uniunea Europeană atrage consecvent Republica Moldova în zona sa de influență. Totul este prezentat într-o formă frumoasă: politica de bună vecinătate, Parteneriatul Estic, Acordul de Asociere, iar mai recent — negocierile privind aderarea. În esență, însă, aceasta face parte dintr-un amplu proiect de globalizare și uniformizare culturală”, susțin reprezentanții partidului într-o postare publicată pe rețelele de socializare.Formațiunea afirmă că sprijinul oferit de UE este orientat mai degrabă spre menținerea unei „birocrații europene” în interiorul țării, decât spre dezvoltarea economică reală. „Din fondurile UE se finanțează salariile judecătorilor și miniștrilor, ONG-urile, așa-numitele reforme democratice. Banii nu sunt direcționați către producție sau dezvoltare, ci către menținerea unui sistem obedient, în care Moldova nu este tratată ca un partener egal, ci ca un executant”, se mai arată în mesaj.Moldova Mare avertizează că acest tip de relație riscă să ducă la pierderea suveranității și identității naționale, într-un context internațional marcat deja de crize: „Globalizarea afectează însăși Uniunea Europeană – o economie slabă, o criză migrațională în creștere, tensiuni culturale. Iar acum ni se cere și nouă să adoptăm acest model, fără rezerve.”În final, partidul afirmă că nu este împotriva colaborării internaționale, dar se opune subordonării și ideologiei globaliste:„Moldova trebuie să rămână fidelă sieși – cu credința, istoria, tradițiile și demnitatea sa națională. Nu vom accepta să devenim un instrument într-un joc ideologic străin. Susținem cooperarea, dar nu în genunchi.”

Cazul deținutului evadat din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău ia amploare. Un angajat al Poliției a fost reținut pentru 72 de ore, fiind bănuit că ar fi ajutat femeia în vârstă de 23 de ani să fugă din detenție.„Confirmăm reținerea unui angajat al instituției noastre bănuit de complicitate la evadarea unei persoane private de libertate. Polițistul a fost reținut de colegii noștri pentru 72 de ore”, a declarat ofițerul de presă al Inspectoratului General al Poliţiei, Mariana Bețivu.Anterior, un angajat al Penitenciarului nr. 13 fusese și el reținut, în cadrul aceleiași anchete. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a confirmat că funcționarul este suspectat că ar fi contribuit direct la evadarea deținutei. Aceasta ar fi profitat de complicitatea internă și ar fi părăsit penitenciarul în condiții încă neclare.ANP a menționat că reținerea angajatului penitenciarului a avut loc în urma informațiilor obținute din interiorul instituției, iar în prezent se desfășoară o anchetă internă. De asemenea, conducerea Penitenciarului nr. 13 a fost suspendată temporar din funcție pe durata investigațiilor.Între timp, Poliția și ANP desfășoară acțiuni comune pentru localizarea și reținerea femeii evadate. Autoritățile nu au oferit deocamdată detalii despre modul în care s-a produs evadarea sau despre locul în care s-ar putea afla deținuta.

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, este de părerea că Aeroportul Internațional Chișinău ar fi trebuit să poarte numele Maestrului Eugen Doga cât era încă în viață, și nu postum, sub presiunea opiniei publice. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii ”Secretele Puterii” de la Jurnal TV. „Inițial, reprezentanții guvernării susțineau că nu este momentul potrivit pentru ca Aeroportul să poarte numele Maestrului Eugen Doga. Dar, după ce întreaga țară a reacționat, iar domnul Bolea și-a reamintit că nu mai este ministrul Agriculturii, ci al Infrastructurii, a preluat imediat această idee”, a declarat Renato Usatîi.Liderul Partidului Nostru a prezentat exemplul altor state precum România, unde aeroportul din București poartă numele lui Henri Coandă, sau Franța, unde aeroportul principal se numește Charles de Gaulle. „La noi, însă, omul trebuie să moară ca autoritățile să-și aducă aminte de el. Cât a fost în viață, nu l-au sprijinit cu nimic. Acum, toți sar cu inițiative.”Eugen Doga a decedat în data de 3 iunie 2025, la vârsta de 88 de ani. După vestea despre moartea maestrului, în spațiul public a fost lansată o petiție prin care se cere redenumirea porților aeriene ale Republicii Moldova în cinstea maestrului Eugen Doga.

Compania Flavomill SRL, fondată la sfârșitul lunii martie 2025, va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 9,55 milioane de lei, în baza unui nou acord semnat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED). Proiectul, calificat drept investiție strategică, presupune construcția unui complex modern de morărit în satul Grinăuți, raionul Rîșcani, cu o valoare totală estimată la 12,7 milioane de lei, transmite Mold-street.com.Potrivit MDED, sprijinul guvernamental va include un grant nerambursabil de 2,39 milioane lei și facilități fiscale în valoare de 7,16 milioane lei. Scopul proiectului este de a moderniza procesul de prelucrare a grâului în nordul țării, prin instalarea unor echipamente de ultimă generație, capabile să deservească atât piața internă, cât și pe cea externă. „Prin această investiție nu doar susținem dezvoltarea unei noi afaceri, ci consolidăm securitatea alimentară a Republicii Moldova și sprijinim fermierii locali”, a declarat Doina Nistor, viceprim-ministră și ministra Dezvoltării Economice.Proiectul va crea cel puțin 20 de locuri de muncă directe și ar urma să fie implementat într-un termen accelerat, până la finalul anului 2025. De asemenea, compania promite să investească în formarea profesională a tinerilor din regiune.Cine stă în spatele Flavomill SRLAdministratorul și beneficiarul efectiv al companiei este Ruslan Ioxa, care a declarat că va construi o afacere „modernă, durabilă și orientată spre viitor”. Unicul asociat al Flavomill este firma Darexia-Construct SRL din Bălți, deținută de Ioxa și Ștefan Postolachi. Aceștia mai controlează și compania Vidcons-Nord SRL, inactivă în ultimii ani.Darexia-Construct SRL, cu activitate în domeniul construcțiilor, a înregistrat venituri de 6,2 milioane lei în 2024, respectiv 7,3 milioane lei în 2023, și un profit anual de circa 1 milion de lei.

Transportatorii auto din Republica Moldova se pregătesc de proteste masive în Capitală. Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) anunță trei manifestații, care ar putea avea loc în următoarele două săptămâni, în semn de nemulțumire față de modul în care autoritățile gestionează reforma în domeniu. Președintele Consiliului APOTA, Oleg Alexa, a declarat pentru Radio Moldova că protestele vor fi organizate în Piața Marii Adunări Naționale, cu participarea operatorilor din toate regiunile țării, inclusiv a unităților de transport. Ulterior, transportatorii intenționează să protesteze și în fața Delegației Uniunii Europene și a Agenției Naționale Transport Auto (ANTA). Revendicările transportatorilor: tarife, digitalizare și vehicule adaptate Printre principalele solicitări ale transportatorilor se numără:  • Adoptarea unei metodologii clare de calcul a tarifelor, care să reflecte costurile reale ale serviciilor.  • Retrimiterea spre reexaminare a inițiativei Ministerului Infrastructurii privind introducerea sistemelor e-GPS și e-Bilet, pe care transportatorii le consideră grăbite și neconsultate adecvat.  • Retragerea notificărilor ANTA privind adaptarea obligatorie a tuturor vehiculelor pentru accesul persoanelor cu dizabilități, în lipsa unui plan realist de implementare. Oleg Alexa susține că procesul de negociere cu Ministerul Infrastructurii durează prea mult, iar lipsa unor măsuri urgente riscă să ducă la falimentul multor operatori: „Noi nu venim cu cerințe absurde, ci cu revendicări perfect legale. Legea prevede clar cum se adoptă tarifele, cum se introduc modificările și ce obligații revin autorităților. Ne conformăm cerințelor legale și cerem același lucru din partea statului.” Potrivit lui Alexa, autoritățile locale și centrale au fost deja notificate cu privire la intenția de protest, iar data exactă urmează să fie anunțată în funcție de programările disponibile pentru manifestări publice în Capitală. Reacția autorităților: „Reforma transportului este pentru pasageri, nu pentru interese de grup” Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a transmis, prin intermediul serviciului de presă, că reformele în domeniul transportului public se desfășoară în interesul cetățenilor, nu sub presiune. Autoritățile susțin că sistemul e-Bilet aduce mai multă transparență și siguranță, iar proiectul noii metodologii tarifare a fost supus consultărilor publice. Referitor la obligația de a adapta vehiculele pentru persoanele cu dizabilități, ministerul afirmă că nu este vorba despre o măsură imediată, ci despre un proces etapizat, care vizează accesibilitatea pe fiecare rută de transport. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că Executivul a luat act de revendicările transportatorilor, însă responsabilitatea pentru dialog și soluții revine ministerului de profil. Acesta a reiterat că interesul pasagerilor este prioritar, inclusiv în ceea ce privește condițiile de călătorie, accesibilitatea și siguranța.

Judecătorul Ion Chirtoacă a fost declarat integru de către Curtea Supremă de Justiție (CSJ), după ce Comisia Pre-Vetting i-a respins de două ori candidatura. Este pentru prima dată când CSJ anulează o decizie de nepromovare a evaluării reluate, fără a cere o nouă reevaluare. Chirtoacă, magistrat la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) și candidat pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a contestat în instanță ultima decizie a Comisiei de evaluare, care îl declarase neeligibil din motive de integritate financiară și etică. CSJ: Dubiile Comisiei nu se justifică Completul special de judecată al CSJ, format din judecătorii Ion Malanciuc, Diana Stănilă și Oxana Parfeni, a decis în unanimitate să anuleze decizia Comisiei din 21 mai 2024 și a constatat că Ion Chirtoacă promovează evaluarea de integritate, conform Legii nr. 26/2022. Potrivit deciziei instanței, Comisia Pre-Vetting nu a demonstrat clar motivele pentru care a concluzionat că există „dubii serioase” privind nedeclararea unui cont bancar și a transferurilor din străinătate primite de Chirtoacă de la părinți. Comisia a criticat faptul că judecătorul nu a declarat un cont în euro deschis în 2010 și transferuri în valoare de peste 74.000 euro primite de la părinți între 2012–2015. Acestea nu au fost incluse în declarațiile depuse anterior numirii în funcția de judecător. Instanța a concluzionat însă că nedeclararea contului nu dovedește neapărat rea-credință, mai ales că părinții lucrau în Italia, iar transferurile au fost efectuate în contextul migrației economice — „un fapt social notoriu”, care nu poate fi imputat direct candidatului. În plus, CSJ a apreciat că judecătorul a oferit suficiente explicații și a depus probe credibile (inclusiv declarații scrise de la părinți și cunoscuți din Italia), iar Comisia nu a dat curs solicitării de a-i audia părinții, deși candidatul ceruse asta în mod expres. Comisia a invocat și faptul că judecătorul ar fi solicitat o locuință la preț preferențial în timp ce deținea deja un apartament. Totuși, CSJ a reținut că Ion Chirtoacă a prezentat documentele justificative necesare în cadrul evaluării reluate, iar problema a fost „corectată în fond”. Judecătorul a declarat în fața instanței că evaluarea sa a fost făcută „cu scop politic” și că s-a dorit promovarea în CSM a unor „magistrați loiali puterii”. A criticat componența Comisiei Pre-Vetting, pe care a considerat-o lipsită de independență, dar aceste afirmații nu au fost susținute de probe concrete, potrivit CSJ. Chirtoacă a mai spus că, din cauza modificării legislației în septembrie 2024, instanța avea deja posibilitatea legală de a constata promovarea evaluării fără a dispune reevaluarea, ceea ce s-a și întâmplat în cazul său. Ion Chirtoacă a fost numit judecător în 2016, după o carieră în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI. În 2022, președinta Maia Sandu a refuzat numirea sa în funcție pe viață, dar un an mai târziu, în 2024, l-a numit prin decret până la plafonul de vârstă. Recent, în februarie 2025, Chirtoacă a fost numit membru în Consiliul Institutului Național al Justiției (INJ) de către CSM.

Nerespectarea regulilor antiincendiare a dus la izbucnirea a mai multor incendii de vegetație, cu toate că au fost lansate de salvatori și alte autorități mai multe avertizări privind riscul crescut de incendii. În acest sens, în ultimele 24 de ore pompierii au fost solicitați să intervină la lichidarea a 34 focare de ardere a vegetației în mai multe raioane ale țării, printre care Ștefan Vodă, Căușeni, Anenii Noi, dar și altele. Un incendiu de vegetație uscată de proporții a fost înregistrat în după amiaza zilei de 26 iunie 2025 în preajma localității Purcari, raionul Ștefan Vodă. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 16:55. Conform datelor înregistrate focul a cuprins o suprafață extinsă de teren cu vegetație uscată. În condiții de vânt și a temperaturilor ridicate, flăcările se extindeau cu repeziciune, prezentând un risc imens pentru mai multe gospodării și construcții amplasate în apropiere. Pentru lichidarea arderii au fost îndreptate 5 autospeciale de intervenție cu un efectiv de 15 angajați IGSU. Ajunși la destinație, salvatorii au confirmat nivel sporit de intervenție. Pentru gestionarea situației, la fața locului a fost creat Statul Major. În misiunea de stingere au fost antrenați și angajații autorităților publice locale cu tehnica din dotare, precum și angajați din cadrul IGP și IGPF. Flăcările au fost localizate la ora 18:39 și lichidate complet la ora 22:12. Datorită intervenției eficiente din calea focului au fost salvate 5 gospodării. În urma incendiului, au ars circa 10 hectare de vegetație uscată, fiind afectate 5 case, dintre care 4 erau nelocuibile și o locuință cu suprafața de 18 m². Victime nu au fost raportate.  Toate circumstanțele izbucnirii incendiul urmează fi stabilite. Un alt incendiu de vegetație a fost înregistrat în extravilanul satului Olănești. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 11:58. Potrivit informațiilor, o suprafață extinsă de teren a fost cuprinsă de flăcări. Ajunși la fața locului, angajații IGSU au stabilit că arderea a afectat mai multe hectare de grâu și iarbă uscată. Pompierii au reușit lichidarea incendiului către ora 13:43, iar focul a nimicit aproximativ 10 hectare de grâu și 8 hectare de vegetație uscată. În acest context, IGSU atrage din nou atenția cetățenilor asupra pericolului major pe care îl reprezintă incendiile de vegetație și subliniază că nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor poate avea consecințe grave, atât asupra mediului, cât și asupra vieții și bunurilor oamenilor. Pompierii avertizează repetat cetățenii despre riscul de incendii cu caracter natural, îndemnând oamenii să nu dea foc vegetației în preajma terenurilor cu vegetație uscată, a lanurilor cu cereale, precum și locurilor de agrement. Maturii sunt îndemnați să acorde atenție maximă copiilor și să nu le permită jocul cu focul pentru evitarea producerii incendiilor. Conform datelor statistice, de la începutul anului 2025 pe teritoriul țării au fost înregistrate 2100 incendii de vegetație uscată.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că Washingtonul și Beijingul au semnat un nou acord comercial, care, potrivit mai multor surse, oficializează în scris înțelegeri anterioare convenite verbal. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă, fiind citat de publicația Financial Time: „Am semnat doar ieri acordul cu China”. Liderul american nu a oferit detalii despre conținutul exact al documentului, dar un reprezentant al Casei Albe a confirmat că este vorba despre „un acord suplimentar privind implementarea Acordului de la Geneva”, referindu-se la negocierile purtate de cele două state în luna mai. Acord semnat după luni de incertitudine Două surse citate de presă susțin că noul document transcrie oficial punctele de consens din luna mai, care nu fuseseră anterior incluse într-un cadru juridic. Acordul de la Geneva prevedea o reducere semnificativă a tarifelor vamale de ambele părți pe o perioadă de 90 de zile, timp în care SUA și China urmau să negocieze un acord comercial mai amplu. Însă discuțiile s-au blocat din cauza neînțelegerilor privind exporturile de metale rare din China și restricțiile de export impuse de SUA. Ministrul american al Comerțului, Howard Lutnick, a confirmat că „acordul a fost finalizat” și că acesta reflectă punctele agreate la Geneva. Reacții pozitive din partea mediului de afaceri Președintele Consiliului de Afaceri americano-chinez, Sean Stein, a salutat semnarea documentului: „Chiar dacă trebuie să analizăm detaliile, dacă acordul va aduce mai multă predictibilitate, echitate și claritate în relațiile comerciale dintre SUA și China, va fi o mare victorie pentru popoarele ambelor țări”. Contextul conflictului După ani de confruntări comerciale, în aprilie, președintele Trump a declarat că este gata să reducă tarifele impuse produselor chinezești, dar așteaptă ca Beijingul să ia inițiativa negocierilor. Pe 12 mai, cele două state au convenit o relaxare temporară a tarifelor: SUA a redus restricțiile comerciale de la 145% la 30%, iar China — de la 125% la 10%. Totuși, la scurt timp după această relaxare, ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea înțelegerii. Ulterior, pe 11 iunie, Donald Trump a anunțat că negocierile au fost „un succes” și că a fost atins un nou acord. În ciuda progreselor, agenția Reuters atrăgea atenția că principalele neînțelegeri legate de exporturile sensibile pentru securitatea națională nu au fost rezolvate, fapt care ar putea împiedica semnarea unui acord comercial cuprinzător între cele două mari economii ale lumii.

Partidul Social Democrat European (PSDE) vine cu un set de măsuri economice ambițioase, menite să transforme fundamental modelul economic al Republicii Moldova. În cadrul unei conferințe de presă, liderul formațiunii, Tudor Ulianovschi, a declarat că PSDE propune „o schimbare profundă de paradigmă: trecerea de la o economie de consum și împrumut, la o economie de producție și competitivitate”.Pentru a atinge acest obiectiv, PSDE promite să implementeze mai multe politici menite să sprijine producătorii locali și să stimuleze dezvoltarea industrială: Zero TVA pentru produsele moldoveneștiPSDE propune ca fiecare produs autohton vândut în supermarketuri să beneficieze de TVA 0%, o măsură care ar încuraja consumul intern și ar impulsiona producția locală. Stop hărțuirii antreprenorilor: „Sprijinim, nu pedepsim!”Formațiunea anunță eliminarea birocrației abuzive și posibilitatea instituirii unui moratoriu de trei ani asupra controalelor fiscale, pentru a oferi stabilitate mediului de afaceri. Programe pentru producția națională și substituția importurilorPSDE promite lansarea unor programe de sprijin pentru industriile strategice, scutiri de taxe pentru investițiile în producția autohtonă și măsuri de protecție față de concurența externă neloială. Reconstrucție industrială la scară naționalăPlanul PSDE include crearea a 10 huburi regionale dotate cu infrastructură modernă și acces la credite ieftine, facilități fiscale pentru producătorii locali, precum și dezvoltarea de platforme industriale funcționale în fiecare raion.„PSDE crede în puterea muncii, în valoarea producției autohtone și în potențialul de dezvoltare economică durabilă al Republicii Moldova”, a subliniat Tudor Ulianovschi.Potrivit liderului PSDE, aceste măsuri sunt menite să readucă suflul economiei naționale, să reducă dependența de importuri și să creeze locuri de muncă bine plătite în țară.

Lidera partidului MOLDOVA MARE, Victoria Furtună, susține că tot mai mulți cetățeni, inclusiv foști membri ai partidelor pro-europene și de stânga, se alătură formațiunii sale, atrași de ceea ce ea numește o „luptă autentică pentru Moldova adevărată”. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Bandstage” cu Veaceslav Tatar.„Astăzi, la noi în partid sunt și adepți ai PAS-ului, care au fost chiar membri PAS și acum sunt alături de noi. Avem și de la socialiști, și de la comuniști, de la Vlah și de la Tarlev. Mulți vin cu o atitudine agresivă, pregătiți să ne provoace, fiind influențați de televiziunile galbene. Dar, într-un final, întreabă unde pot depune cererea de aderare la MOLDOVA MARE”, a declarat Furtună.Aceasta susține că noii veniți sunt inițial sceptici, influențați de ceea ce numește „propaganda galbenă”, însă ar fi convinși de mesajele și abordarea formațiunii pe care o conduce.„Au venit instruiți, cu gândul că ne prind la colț și ne demască. Dar când văd că aici nu e spectacol comandat, ci luptă reală, rămân. Aici e Moldova adevărată”, a punctat lidera MOLDOVA MARE.Victoria Furtună afirmă că formațiunea sa atrage oameni din toate zonele ideologice și sociale, tocmai pentru că ar propune o alternativă „sinceră” și „rădăcinată în valorile naționale”, spre deosebire de partidele pe care le acuză că ar juca „teatru politic în fața publicului”.

Ofițerii INI, de comun cu procurorii PCCOCS, au efectuat percheziții în Nordul și Centrul țării și cercetează penal un bărbat și o femeie, într-o cauză ce vizează coruperea electorală în contextul alegerilor parlamentare din septembrie 2025.De asemenea, în dosar sunt investigate și fapte de finanțare ilegală a partidelor și de spălare a banilor. Perchezițiile au urmat probelor pe care le dețin oamenii legii despre faptul că un grup de persoane, în beneficiul organizației criminale Șor, ar primi bani de proveniență îndoielnică prin aplicația mobilă PSB a băncii din Rusia „Promsveazibanc” (care rămâne supusă sancțiunilor internaționale, la care Moldova este aliniată, prin urmare aceste transferuri de bani fiind ilegale). Mai apoi, persoanele ar converti în lei moldovenești banii primiți din Rusia prin aplicația mobilă (prin diferite metode ilegale) și i-ar folosi ilegal pentru corupere electorală, finanțare a partidelor politice, precum și ar recurge și la infracțiunea de spălare a banilor.În cadrul perchezițiilor de joi, oamenii legii au ridicat obiecte care ar demonstra activitatea ilegală a grupului infracțional: telefoane mobile cu informație relevantă, calculatoare portabile, documente bancare și alte obiecte. De asemenea, aceștia păstrau și copii ale proceselor-verbale cu privire la coruperea electorală pasivă comisă de către subalternii celor doi bănuiți cu vârste de 38 și 50 de ani.Este de menționat și faptul că în această perioadă, membrii grupului infracțional recurg la noi metode de comunicare cu cetățenii, care ar fi racolați în scop electoral – le instalează în telefoane o nouă aplicație denumită „Taito,” prin care aceștia ar urma să comunice în grup închis și ar urma să primească informații și indicații de la coordonatorii acestora. În acest scop, cetățenii și-ar oferi benevol datele personale pentru folosirea noii aplicații mobile, ca în cazul aplicației băncii din Rusia denumite PSB, ca de exemplu codul personal și adresa de domiciliu.În context, autoritățile de drept de la Chișinău îndeamnă cetățenii să se abțină de la oferirea datelor personale în condiții neclare, cu atât mai puțin în situații care ar indica spre încercări de influențare a votului la alegerile parlamentare din septembrie 2025. Potrivit legii, persoana care comite infracțiunea de corupere electorală comisă poate fi trasă la răspundere contravențională sau penală.

Premierul Dorin Recean a reacționat după protestul organizat joi, 26 iunie, în fața Consiliului Raional Orhei, în timpul vizitei sale în teritoriu. Acesta a acuzat direct gruparea condusă de Ilan Șor, aflat în prezent în fugar, de orchestrarea manifestației cu scopul de a destabiliza situația și de a compromite eforturile guvernului.„În timp ce guvernul repară drumuri, școli și spitale, o grupare criminală aduce oameni în fața instituțiilor ca să-i salveze pe hoți de pușcărie și să blocheze viitorul european al Moldovei. Să plătești câteva sute de lei unor oameni nevoiași pentru a protesta nu înseamnă altceva decât să le furi viitorul”, a declarat Recean, după întâlnirea cu reprezentanții administrației publice locale din Orhei.Șeful Guvernului a mai spus că această grupare nu are sprijin real în rândul cetățenilor și oferă „o alternativă proastă pentru viitorul Moldovei”, fiind, în opinia sa, un instrument al intereselor Kremlinului.Vizita lui Dorin Recean în Orhei a fost marcată de proteste și tensiuni. Zeci de persoane, unele cu mături în mâini, s-au adunat în fața Consiliului Raional și au scandat lozinci precum „Jos Recean!”, „Recean, afară din Orhei!” și „Fă-ți valiza!”.Tensiunile au crescut în momentul în care ușa sălii unde urma să aibă loc ședința oficială a fost încuiată, iar pompierii au fost nevoiți să intervină pentru a o sparge, astfel încât întrevederea premierului cu autoritățile locale să poată avea loc.Cu toate acestea, premierul a menționat că Guvernul nu va fi intimidat și va continua proiectele de modernizare și dezvoltare în toate regiunile țării, inclusiv la Orhei.„Nu ne vom opri din ceea ce am început. Vom merge înainte pentru toți cetățenii — indiferent cine încearcă să ne tragă înapoi”, a spus Recean.

Municipiul Chișinău găzduiește, în perioada 23–29 iunie, Campionatul European de Kickboxing WKF, un eveniment de amploare organizat în premieră în Republica Moldova, în pofida unor impedimente majore și a presiunilor exercitate de autoritățile centrale.Primarul Capitalei, Ion Ceban, a participat astăzi la competiție, subliniind importanța menținerii sportului în afara disputelor politice. În cadrul unui discurs susținut în fața celor aproape 700 de sportivi din 17 țări europene, Ceban a declarat că „sportul trebuie să rămână în afara politicii”, mulțumindu-le tuturor participanților și organizatorilor pentru eforturile depuse într-un „context extrem de dificil”.„În ciuda tuturor obstacolelor și interdicțiilor, am reușit să organizăm acest turneu la Chișinău — o realizare importantă pentru noi. Le mulțumesc partenerilor internaționali și organizatorilor care au crezut în acest proiect. Sportul învinge politica”, a declarat edilul.Potrivit organizatorilor, inițial și-au confirmat prezența 1.197 de sportivi din 26 de țări — un număr record pentru această competiție. Totuși, mai mulți sportivi au fost ulterior interziși în Republica Moldova, în contextul unor decizii luate la nivel central.Evenimentul este organizat de Federația Mondială de Kickboxing (WKF), care a acordat statutul oficial competiției în baza unor criterii stricte de eligibilitate. Primăria Chișinău este implicată doar la nivel de cofinanțare, fără a avea atribuții în selectarea delegațiilor sau a sportivilor participanți.Ion Ceban a transmis un mesaj de încurajare tuturor tinerilor sportivi și a reiterat angajamentul administrației locale de a susține evenimentele sportive internaționale, indiferent de contextul politic.„Vreau să continuăm să promovăm sportul corect, să susținem tinerii fără prejudecăți. Succes decidenților și victorie celor care luptă prin sport, nu prin politică”, a conchis primarul.

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a condamnat un beneficiar efectiv al unei companii pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în proporții deosebit de mari și un administrator – pentru săvârșirea infracțiunilor de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.Primul inculpat a fost condamnat la 5 ani de închisoare, pedeapsă care va fi pusă în aplicare după rămânerea definitivă a sentinței. De asemenea, s-a menținut sechestrul aplicat asupra bunurilor acestuia.Cel de-al doilea inculpat a fost condamnat, prin cumul parțial al pedepselor, la 9 ani de închisoare, cu executarea pedepsei începând din momentul reținerii. Măsura preventivă - arestul preventiv a fost menținută. În plus, acestuia i s-a aplicat interdicția de a exercita activități în domeniul administrării bunurilor pe o durată de 5 ani.Totodată, instanța a admis acțiunea civilă înaintată de reprezentantul S.A. „Banca de Economii”, dispunând încasarea, în mod solidar, din contul ambilor inculpați a sumei de 1 460 660 de lei, cu titlu de prejudiciu material. Cauza menționată a fost disjunsă din dosarul penal principal în anul 2023 și a fost deferită justiției în luna februarie 2025. Potrivit probelor prezentate în instanță, acumulate de Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție, inculpații, acționând împreună cu alte persoane (cercetate separat), ar fi obținut prin escrocherie de la B.C. „Banca de Economii” S.A. în anul 2011, un credit în valoare de 4 400 000 de lei.După obținerea creditului, inculpații, cunoscând că firmele beneficiare nu intenționau să-și onoreze angajamentele asumate printr-un contract fictiv, ar fi asigurat transferul sumei totale de 1 460 660 de lei din conturile acestora, către alte companii. Ulterior, acești bani ar fi fost ridicați în numerar de către unul dintre inculpați.Deși inculpații au negat comiterea faptelor pe tot parcursul procesului, instanța a apreciat probatoriul administrat și a stabilit vinovăția acestora.Sentința nu este definitivă, aceasta poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Președintele Partidul Nostru, Renato Usatîi, a dezvăluit că fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu, o șantajează pe președinta Maia Sandu și amenință cu destrămarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în cazul în care vor mai fi reținuți apropiați ai săi. Amenințările lui Spînu au avut loc în contextul reținerii lui Iurie Gorea, șeful Biroului Vamal Centru și cumătrul lui Andrei Spînu, cu mită de 40 de mii de dolari. „Spînu a ajuns să o șantajeze pe președinta Maia Sandu – dacă vor mai închide vreun cumătru de-al lui ori vreun ministru din oamenii lui, el va rupe PAS-ul în două”, a declarat Renato Usatîi în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.Potrivit liderului Partidului Nostru, în interiorul PAS ar exista tensiuni tot mai evidente, iar Maia Sandu încearcă să le gestioneze și să mențină coeziunea partidului, inclusiv prin convingerea premierului Dorin Recean să rămână în funcție și să fie pe lista candidaților PAS la alegerile parlamentare. „Maia Sandu încearcă să împace taberele din PAS, exact așa cum și ea, și unii parteneri de dezvoltare îl roagă pe Recean să nu plece acum și să fie pe lista candidaților PAS la parlamentare. Ea va vorbi despre acest șantaj, da nu acum, nu e timpul potrivit. Așa cum s-a întâmplat și în cazul Veronicăi Dragalin.”Renato Usatîi afirmă că, deși Spînu neagă public acuzațiile, există informații concrete într-un raport diplomatic redactat de o ambasadă europeană, transmis la Bruxelles, în care se menționează numele secretarului general al Guvernului, Artur Mija, și faptul că Spînu ar urma să sprijine un alt partid pro-european în campania electorală. „Se știe deja și partidul despre care este vorba”, a adăugat Renato Usatîi.Fostul fruntaș PAS, Andrei Spînu, a intervenit în timpul emisiunii și a negat informațiile dezvăluite de Renato Usatîi. În replică, președintele Partidului Nostru i-a amintit despre neregulile în gestionarea achizițiilor de gaze și păcură, pe care Spînu la fel le respingea. „Tot exact așa Spînu nega și mașinațiile cu procurarea gazelor și cu păcura de proastă calitate îngropată în sol, după care comisia parlamentară a demonstrat că păcura a fost distrusă în mod banditesc.”Pe final, Renato Usatîi i-a promis lui Andrei Spînu că personal va participa la reținea lui, care va avea loc după alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025: „O să vin la tine. Privet, Andrei!”

Iranul a confirmat oficial, pentru prima dată, că atacurile aeriene lansate de Statele Unite pe 22 iunie au provocat „pagube semnificative” infrastructurii sale nucleare. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Baghaei, citat de Bloomberg. Potrivit acestuia, atacurile reprezintă nu doar o agresiune militară, ci și o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Tratatului de Neproliferare Nucleară. Baghaei a subliniat că obiectivele nucleare vizate sunt instalații civile aflate sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Obiectivul de la Fordow, cel mai grav afectat Cea mai afectată pare a fi instalația de la Fordow, principalul centru de îmbogățire a uraniului din Iran, construit sub un masiv muntos. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat că pagubele înregistrate la acest obiectiv ar putea fi „foarte semnificative”. În același timp, Comisia israeliană pentru energie atomică susține că loviturile americane și israeliene au întârziat substanțial programul nuclear al Teheranului — cu „cel puțin câțiva ani”. Divergențe între Pentagon și Casa Albă Deși administrația președintelui Donald Trump a catalogat operațiunea drept o „anihilare” a programului nuclear iranian, Pentagonul nu a emis încă o evaluare oficială a daunelor. Surse din comunitatea de informații americane, citate de CNN și New York Times, susțin că infrastructura subterană esențială — inclusiv centrifugele — nu ar fi fost distrusă, contrazicând afirmațiile liderului de la Casa Albă. Președintele Trump a reacționat dur față de aceste relatări, acuzând presa că „subminează realizările armatei americane”. El a comparat atacul din 22 iunie cu bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki, afirmând că Iranul a fost „aruncat înapoi cu decenii” în cursa pentru arma nucleară. SUA evită o catastrofă nucleară, dar escaladează tensiunile Potrivit imaginilor satelitare, forțele americane au ocolit deliberat reactoarele nucleare din Isfahan, semnalând o strategie de evitare a unui dezastru umanitar sau ecologic major. Totodată, sub presiunea Washingtonului, a fost obținut un armistițiu temporar între Iran și Israel, după 12 zile de confruntări intense. Acordul este însă fragil: ambele părți au avertizat că vor răspunde imediat în cazul unei încălcări. În paralel, SUA obțin o victorie diplomatică notabilă: combinarea presiunii militare cu inițiativa de încetare a focului consolidează poziția președintelui Trump înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie. Pe 22 iunie, Statele Unite au efectuat lovituri aeriene masive asupra a trei situri nucleare iraniene: Natanz, Fordow și Isfahan. Washingtonul a justificat atacul prin necesitatea de a preveni obținerea armei nucleare de către Iran. Vicepreședintele american, JD Vance, a reiterat ferm acest obiectiv. Situl de la Fordow rămâne în centrul atenției, iar comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare evoluțiile din regiune, unde echilibrul strategic rămâne extrem de instabil.

Oamenii legii au descins cu mai multe percheziții la reprezentanții grupării „ȘOR” și așa-zisului bloc „Victoria”. Informația a fost confirmată de către ofițerul de presă al IGP, Mariana Bețivu.Potrivit sursei citate, descinderile au loc în mai multe localități din R. Moldova, într-un dosar penal pornit pentru coruperea electorală, finanțare ilegală a partidelor politice și spălare de bani. „Atunci când desfășurarea urmăririi penale va avansa, vom reveni cu amănunte, în măsura în care acestea nu ar împiedica efectuarea măsurilor procesual-penale”, a menționat reprezentantul Poliției.Anterior, în spațiul public au apărut informații precum că printre cei vizați ar fi și președintele raionului Orhei, Vasile Adașan.

An de an, pe 26 iunie, România celebrează Ziua Drapelului Național, un prilej de reflecție asupra simbolurilor care definesc identitatea națională. Tricolorul – albastru, galben și roșu – nu este doar un simbol oficial, ci o sinteză a istoriei, credinței și valorilor poporului român.Așezate vertical, culorile reprezintă: cerul senin (albastru), bogățiile țării (galben) și sângele eroilor (roșu), reflectând idealurile de libertate, justiție și fraternitate care au stat la baza formării statului român modern.Adoptat oficial ca drapel al României în timpul Revoluției de la 1848, tricolorul are o istorie mai veche, fiind întâlnit și pe steagurile Țărilor Române în diverse forme și combinații de culori. În timpul Revoluției pașoptiste, culorile au fost așezate pentru prima dată vertical, cu albastrul lângă lance, inspirate de modelul francez, dar păstrând semnificațiile românești. Inscripția "Dreptate și Frăție" însoțea adesea steagul, subliniind idealurile revoluționarilor.Ziua Drapelului Național este marcată anual pe 26 iunie prin ceremonii militare, intonarea imnului și arborarea tricolorului în instituții publice. Deși poate părea o simplă formalitate, această zi oferă un moment de reconectare cu valorile naționale și de recunoaștere a sacrificiilor făcute pentru păstrarea independenței și unității teritoriale.Istoria și simbolistica celor trei culori ale drapelului României – albastru, galben și roșu – se leagă profund de lupta pentru unitate, libertate și identitate națională. Aceste culori au fost folosite încă din Evul Mediu pe diferite steme și steaguri ale Țărilor Române, dar au fost consfințite ca simbol național în timpul Revoluției de la 1848, când românii din Țara Românească și Moldova au cerut unificarea și reforme sociale.Așezate vertical, cu albastrul lângă lance, ele au fost inspirate de tricolorul francez, dar au primit semnificații proprii: albastrul reprezintă libertatea și cerul senin, galbenul simbolizează justiția și lanurile bogate ale țării, iar roșul evocă sângele eroilor care s-au jertfit pentru patrie și curajul celor care au luptat pentru independență. Împreună... albastru, galben şi roşu reflectă unitatea poporului român și idealurile care au stat la baza formării statului modern în 1859 și proclamării Marii Uniri în 1918. Tricolorul a fost adoptat oficial ca steag al României unite în 1859 și a devenit un simbol al suveranității și identității naționale de-a lungul tuturor marilor momente istorice ale țării.

Rezultatele preliminare ale examenului național de bacalaureat au fost afișate astăzi, 26 iunie 2025, în cele 91 de centre instituite în întreaga țară. Totodată, prin intermediul platformei www.bac.gov.md, candidații își pot vizualiza testele verificate și notele.  La sesiunea de Bacalaureat 2025 au fost admiși 11.445 de candidați din licee, 3.842 de candidați din colegii și centre de excelență, 238 de candidați din universități, 389 de candidați care s-au înscris în regim extern și 2.057 de restanțieri din sesiunile anterioare, în total – 17.971 de candidați.Rata de promovare a examenului național de bacalaureat în rândul absolvenților din licee este de 89,63%, comparativ cu 89,83% în sesiunea 2024. Astfel, din cei 11.445 de liceeni admiși, 10.259 au promovat examenul.Dintre cei 3.842 candidați admiși din colegii și centre de excelență, 2.090 au promovat examenul, rata de promovare pentru acești candidați constituind 54,39%, comparativ cu 47,68% în sesiunea 2024.Din 2.057 de restanțieri din sesiunile anterioare, 333 de candidați au promovat examenul, ceea ce constituie 16,18%, comparativ cu 14,10% în sesiunea 2024.În total, au promovat examenul național de bacalaureat în sesiunea de bază, până la desfășurarea contestațiilor, 13.005 candidați, ceea ce constituie 72,36% din numărul total de candidați admiși în sesiune, comparativ cu 69,38% la aceeași etapă în sesiunea 2024.Totodată, precizăm că în această sesiune 6 candidați au fost eliminați din examen pentru fraudă.Numărul candidaților cu nota medie mai mare sau egală cu 8 este de 4.003 (sau 22,27% din numărul candidaților), comparativ cu 3.341 (sau 18,50% din numărul candidaților) în 2024, iar 1.160 de candidați au nota medie mai mare sau egală cu 9 (sau 6,45% din numărul candidaților), în comparație cu 860 (sau 4,76% din numărul candidaților) în 2024.Media 10 la examenul național de bacalaureat a fost obținută, până în acest moment, de către 73 de candidați. Acești absolvenți sunt din raioanele/municipiile: Anenii Noi, Bălți, Căușeni, Chișinău, Criuleni, Drochia, Hîncești, Nisporeni, Soroca, Ștefan Vodă, Ungheni, UTA Găgăuzia.În zilele de 26-27 iunie, candidații își pot vedea online testele verificate și notele atribuite fiecărei probe de examen, accesând platforma www.bac.gov.md. Datele de acces la platformă sunt individuale și au fost oferite fiecărui candidat prin intermediul instituțiilor de învățământ în care și-a făcut studiile.Tot în perioada 26-27 iunie 2025, în intervalul orar 09:00 – 18:00, candidații care nu sunt de acord cu rezultatele evaluării pot depune cerere de examinare a contestației la centrele de bacalaureat în care au scris probele de examen. Contestațiile vor fi examinate în perioada 28 iunie-3 iulie, iar rezultatele finale ale sesiunii de bază vor fi anunțate la data de 4 iulie 2025.Sesiunea suplimentară a examenului național de bacalaureat va fi organizată în perioada 14-21 iulie 2025. Pentru participare la sesiunea suplimentară, candidații pot depune, în zilele de 4 și 5 iulie, o cerere în scris la centrele de bacalaureat în care au susținut probele în sesiunea de bază.

Judecătoria Ungheni a anulat hotărârea Comisiei Electorale Boldurești cu privire la confirmarea turului II de scrutin al alegerilor locale noi din 1 iunie 2025 și validarea mandatului de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, al lui Nicanor Ciochină.Instanța a dat parțial dreptate candidatului independent Sergiu Bulicanu, care a contestat aceste decizii. Prin urmare, în cadrul ședinței de judecată a fost anulată atât confirmarea turului doi de scrutin, cât și validarea mandatului de primar pentru Nicanor Ciochină.Totuși, cererea de anulare completă a alegerilor a fost respinsă – instanța a considerat că nu sunt suficiente motive pentru a declara alegerile nule.Hotărârea este definitivă și executorie de la pronunțare, dar poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Nord în termen de trei de zile din momentul pronunțării.Comisia Electorală Centrală (CEC) anunța pe 7 iunie că renumărarea buletinelor de vot pentru funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, a luat sfârșit. În urma procesului, concurentul electoral Nicanor Ciochină, era în continuare în avantaj, dar diferența dintre voturi s-a schimbat.Pentru Nicanor Ciochină au fost exprimate 614 voturi, iar pentru concurentul electoral Sergiu Bulicanu- 604 voturi.Inițial, după numărarea voturilor pe 1 iunie, Nicanor Ciochină a luat 615 voturi, cu 13 mai mult decât contracandidatul său Sergiu Bulicanu. De asemenea, în procesul de renumărare, au fost stabilite abateri în 21 de cazuri privind includerea alegătorilor pe listele pentru votare la locul aflării, circumstanțe care se examinează în continuare.Pe 20 februarie 2024, acesta a accidentat mortal un adolescent de 14 ani pe un drum din sat și a fugit de la locul faptei. Pentru a șterge urmele, a schimbat plăcuțele de înmatriculare ale vehiculului și a înscenat un alt accident. Deși inițial nu și-a recunoscut vina, Ciochină a fost plasat în arest la domiciliu în septembrie 2024, iar la începutul anului 2025 a fost pus sub control judiciar.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit astăzi la Haga cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, în marja summitului NATO. Discuțiile dintre cei doi au durat aproximativ 40-50 de minute și, potrivit declarațiilor ambelor părți, au fost „substanțiale”, însă cu accente diferite.În cadrul unei conferințe de presă, Trump a declarat că nu a discutat cu Zelenski despre un eventual armistițiu în Ucraina, ci doar „a vrut să vadă cum se simte” liderul ucrainean. „Am avut vremuri dificile împreună, dar el a fost foarte amabil. Nu putea fi mai amabil decât a fost. A fost o întâlnire grozavă. Cred că este un moment bun pentru a opri războiul. Poate voi vorbi cu președintele Putin despre asta”, a spus Trump, citat de Clash Report.Zelenski, în schimb, a transmis un mesaj diferit pe rețelele sociale, menționând că întâlnirea a fost „lungă și conținută” și că au fost abordate „toate subiectele cu adevărat importante”. Potrivit președintelui ucrainean, discuțiile s-au axat inclusiv pe modalități de a obține o încetare a focului și o pace durabilă. „Am vorbit despre cum să ne apărăm poporul. Apreciem atenția și disponibilitatea Washingtonului de a ajuta la apropierea păcii”, a transmis Zelenski.Trump a mai declarat că „Europa devine mai puternică” și ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, ceea ce ar contribui la prevenirea unor catastrofe precum „situația îngrozitoare din Ucraina și Rusia”.Trump a spus că „peste 7.000 de soldați ucraineni și ruși au fost uciși săptămâna trecută” și că unele orașe sunt distruse de atacuri. „Această tragedie nu ar fi avut loc niciodată dacă eu aș fi fost președinte”, a afirmat liderul american.

Așa-numitul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, pentru a discuta despre situația actuală din regiune, cooperarea umanitară și perspectivele reluării unor legături economice.Potrivit administrației separatiste, discuțiile au vizat în special blocajul în negocierile în formatul „5+2”, considerat de Krasnoselski ca fiind „înghețat”, fără un dialog activ în prezent.Acesta a declarat că regiunea transnistreană oferă sprijin umanitar cetățenilor ucraineni: aproximativ 50 de refugiați s-ar afla în grija statului în sanatoriul „Solnecinîi”, iar circa 400 de copii ucraineni frecventează școlile din stânga Nistrului, alți 170 fiind înscriși la grădinițe.Krasnoselski și-a exprimat speranța că relațiile economice dintre regiunea transnistreană și Ucraina ar putea fi restabilite în viitorul apropiat.La rândul său, ambasadorul Paun Rohovei a declarat că reluarea activității punctului de servicii consulare în regiunea transnistreană rămâne un subiect activ pe agenda diplomatică: „Lucrăm în continuare la acest subiect și nu l-am scos de pe ordinea de zi”.Tiraspolul, deși autoproclamat „republică” și condus de un regim nerecunoscut internațional, face parte din teritoriul suveran al Republicii Moldova. Așa-numitul președinte Vadim Krasnoselski nu are recunoaștere oficială, iar regimul său este considerat o administrație separatistă sprijinită de Federația Rusă.

Businessmanul moldovean Veaceslav Platon, reținut în Marea Britanie la solicitarea autorităților de la Chișinău, rămâne în arest preventiv până la examinarea în fond a cererii de extrădare. Potrivit unui răspuns oferit Europei Libere de către Judecătoria Westminster, procesul privind extrădarea va începe pe 24 noiembrie 2025 și va dura până pe 28 noiembrie.Autoritățile britanice confirmă că Platon a fost reținut pe 13 martie și că, până la această dată, au avut loc opt ședințe preliminare în dosarul de extrădare. Alte două ședințe pregătitoare sunt planificate înaintea demarării procesului propriu-zis.Cererea de extrădare a fost transmisă de Procuratura Generală a Republicii Moldova, care îl acuză pe Platon că, între 2010 și 2014, ar fi fost implicat într-o schemă complexă de spălare de bani, alături de alte persoane. El este vizat în mai multe dosare penale pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, unele dintre ele fiind legate de scandaluri de amploare din sistemul bancar moldovenesc.Instituția a precizat, într-un comunicat din 14 martie, că este în contact activ cu autoritățile din Regatul Unit pentru a asigura aducerea lui Platon în fața justiției moldovenești. Apărarea susține că Platon este un disident politicAvocatul britanic al omului de afaceri, Peter Caldwell, a declarat pentru agenția de presă Reuters că Platon este, de fapt, „un disident”, care ar fi fost persecutat politic și supus tratamentelor inumane după ce a fost extrădat din Ucraina în Moldova în 2016. Potrivit acestuia, Platon ar fi solicitat azil politic în Marea Britanie, pe fondul riscurilor la care s-ar expune dacă s-ar întoarce în țară.Declarațiile apărării contrastează puternic cu poziția oficială a Chișinăului, care susține că urmărește tragerea la răspundere a unei persoane implicate în crime financiare de anvergură, nu un caz cu conotații politice. Următoarea etapă: noiembrie 2025Examinarea în fond a cererii de extrădare, programată pentru perioada 24–28 noiembrie, ar putea fi decisivă pentru soarta lui Veaceslav Platon. Până atunci, omul de afaceri rămâne în detenție în Regatul Unit, iar procesul se desfășoară în regim public, conform normelor judiciare britanice.

Participanții la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Atomică Electrică Cernobîl, cu grad de dizabilitate sever, accentuat și mediu vor primi alocații lunare de stat majorate, începând cu 1 august 2025. Un proiect de modificare a Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație a fost examinat la ședința Comisiei protecție socială, sănătate și familie.Alocațiile lunare de stat vor fi majorate cu 250 de lei. Acestea vor fi acordate persoanelor cu dizabilități din rândul militarilor, ofițerilor de informații și securitate, persoanelor din corpul de comandă, din trupele organelor afacerilor interne și din sistemul administrației penitenciare, a căror dizabilitate este cauzată de rănire, contuzionare sau schilodire la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl.De alocații  majorate vor beneficia și persoanele care s-au îmbolnăvit de boală actinică sau au fost încadrate în grad de dizabilitate în urma experiențelor nucleare, avariilor cu radiație ionizată şi a consecințelor lor la obiectivele atomice civile sau militare în timpul îndeplinirii serviciului militar sau special, dar și persoanele inapte de muncă care au venit în anul 1986 din zona de înstrăinare şi au dobândit cetățenia Republicii Moldova.Potrivit informațiilor oferite de Casa Națională de Asigurări Sociale, circa 1513 persoane vor beneficia de alocații majorate.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România a admis spre examinare plângerea penală depusă de Partidul Politic „Moldova Mare” împotriva președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și a transmis cauza către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), potrivit unui comunicat oficial emis de formațiunea politică.Președinta partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a fost notificată oficial pe 23 iunie 2025 de către Serviciul de Registratură Generală și Arhivă al Parchetului General din România. Acuzații grave: trădare, ingerință în politica României și colaborare cu structuri externePotrivit plângerii, Maia Sandu, cetățean român, este acuzată că ar fi acționat „în interesul unor entități străine”, în special USAID și fundații asociate lui George Soros, contribuind la „subminarea suveranității României” și „vulnerabilizarea sistemului politic intern”.Sesizarea face trimitere la articolul 394 din Codul Penal al României, care vizează fapta de trădare și prevede pedepse de la 10 la 20 de ani de închisoare, precum și interdicția de a ocupa funcții publice.„Plângerea vizează acuzații grave, printre care trădare de stat, amestec în procesele electorale și în treburile interne ale României, precum și colaborarea cu structuri externe”, se arată în comunicatul Partidului Moldova Mare. Vizată și o altă plângere – împotriva cetățeanului român Nicușor DanTotodată, formațiunea condusă de Victoria Furtună anunță că la data de 13 iunie a transmis o sesizare suplimentară către autoritățile române, vizându-l pe actualul președinte al României, Nicușor Dan. Potrivit documentului, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Chișinău pe 10 iunie, acesta ar fi recunoscut influența politică asupra Republicii Moldova și „implicarea în procesele electorale transfrontaliere”.Autorii plângerii susțin că aceste acțiuni pot constitui „elemente ale unei scheme politice organizate sub control străin”. Apel la justiția europeană„Partidul Moldova Mare solicită deschiderea unui dosar penal și tragerea la răspundere nu doar a Maiei Sandu, ci și a tuturor potențialilor complici. Ne exprimăm încrederea într-o anchetă independentă și imparțială, desfășurată în strictă conformitate cu legea și cu respectarea principiilor suveranității naționale”, afirmă formațiunea în comunicatul transmis.Reprezentanții partidului califică acest demers drept „un test de integritate pentru justiția europeană”, într-un context în care acuză interferența structurilor externe în afacerile interne ale României și Republicii Moldova.Deocamdată, instituțiile vizate de plângere — Președinția Republicii Moldova și Administrația Prezidențială de la București — nu au comentat public acuzațiile lansate de Partidul Moldova Mare.

Blocul electoral „Alternativa”, condus de Ion Ceban, Ion Chicu, Alexandr Stoianoglo și Mark Tkaciuk, a devenit primul bloc înregistrat oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare anticipate din 28 septembrie 2025. Decizia a fost luată în cadrul ședinței CEC, cu opt voturi „pentru” și unul „împotrivă” – cel al președintei instituției, Angela Caraman. Divergențe în cadrul CEC: Caraman s-a opus, invocând carențeDeși majoritatea membrilor CEC au susținut înregistrarea blocului, Angela Caraman a votat împotrivă, invocând lipsa clarității în funcționarea blocului și nereguli în documentele depuse.„Ținând cont că este termen până în 13 august, propunerea ar fi ca partidele să aducă în ordine modificările, ca să nu planeze aceste semne de întrebare. Nu am claritate cum va funcționa un bloc electoral având o hotărâre sub rezerva revocării”, a declarat Caraman, sugerând că aprobarea actuală ar putea fi temporară. Reacția Blocului „Alternativa”Reprezentantul blocului, Alexei Paniș, a criticat poziția președintei CEC, afirmând că aceasta contrazice propriul raport prezentat în ședință.„Nu înțeleg care este poziția președintelui în condițiile în care chiar raportorul a explicat că pe parcursul celor cinci zile în care s-au examinat actele, CEC a venit cu anumite demersuri de clarificare, au fost expuse poziția partidelor care au decis formarea blocului și, cel mai important, că în ședință s-a menționat că au fost acceptate acele argumente. Acum revenim la o poziție diametral opusă. Actele au fost depuse în corespundere cu exigențele legii”, a subliniat Paniș. Termenul-limită pentru înregistrarea blocurilor: 13 augustAmintim că perioada de înregistrare a blocurilor electorale pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie a început pe 20 iunie și se va încheia pe 13 august. După înregistrarea unui bloc, acesta poate depune listele de candidați pentru scrutin.Blocul „Alternativa” este format din patru lideri politici cu experiență și notorietate – primarul Chișinăului Ion Ceban, fostul premier Ion Chicu, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și ideologul de stânga Mark Tkaciuk. 

Parlamentul va revizui legislația care vizează cetățenia Republicii Moldova, în vederea remedierii neconcordanțelor și asigurării unui cadru legal corect și transparent pentru procesul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova. Proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova a fost examinat de către membrii Comisiei juridice, numiri și imunități și ai Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, fapt ce va asigura egalitate pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. În ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă.Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat în plenul Parlamentului.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a lansat critici dure la adresa guvernării PAS, acuzând-o de manipulare, abuzuri și deturnare a fondurilor municipale destinate copiilor. În cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei, edilul a anunțat că proiectul bugetului municipal pentru anul 2025 a fost retras de pe ordinea de zi a Consiliului Municipal Chișinău (CMC), urmând a fi revizuit și reintrodus vineri, 27 iunie.„Proiectul bugetului a fost retras de pe ordinea de zi pentru că sunt necesare unele modificări, în urma retragerii prin laba galbenă a celor 98 de milioane de lei destinate copiilor”, a declarat Ceban, cu referire directă la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).Primarul susține că bugetul va fi readus în atenția consilierilor municipali în ședința de vineri:„Bugetul va fi revizuit și reintrodus pe ordinea de zi. Vom vedea atunci cum votează cei care, declarativ, susțin că își doresc cu adevărat o viață mai bună pentru chișinăuieni”.Totodată, Ion Ceban a precizat că Primăria a ținut cont de majoritatea propunerilor venite din partea consilierilor PAS.„Reiterez, 90% din propunerile PAS-ului au fost incluse în respectivele modificări ale bugetului. Nu am inclus restul de 10%, deoarece acestea țin de competența Guvernului”, a explicat primarul. Critici dure după scandalul sportivIon Ceban a abordat și recentul scandal legat de Campionatul de Kickboxing, afirmând că guvernarea a lansat în mod deliberat informații false pentru a compromite municipalitatea.„Am urmărit cu indignare cum guvernarea a lansat minciuni legate de un eveniment sportiv organizat de o federație internațională, nu de Primărie. E inadmisibil ca niște copii de 14–15 ani să fie prezentați ca mercenari sau ca niște amenințători la adresa securității statului”, a declarat edilul.Ceban susține că reținerile și speculațiile oficialilor guvernamentali au stârnit îngrijorare inclusiv la nivel internațional:„Declarațiile absurde ale liderilor țării și scenariile fanteziste despre dislocări de trupe arată clar lipsa de responsabilitate. Până și ambasadele au cerut explicații pentru reținerile abuzive, inclusiv ale unor sportivi români”, a punctat primarul. „Guvernarea vrea să distragă atenția de la eșecuri”Potrivit lui Ceban, întreaga „campanie de denigrare” ar fi fost orchestrată pentru a acoperi retragerea celor 98 de milioane de lei din bugetul municipal, fonduri care erau destinate educației. Mai mult, edilul acuză autoritățile centrale că redirecționează acești bani spre achiziții discutabile.„Guvernarea a vrut să distragă atenția de la sustragerea din bugetul municipal a acelor 98 de milioane de lei destinate domeniului educației. Din ce aflăm acum, cetățenii deja au făcut procurări la Ministerul Educației și tot li se propun aparate de cafea sau alte istorii care nu sunt absolut necesare comunității educaționale”, a acuzat primarul capitalei.Ceban a încheiat cu un mesaj adresat direct guvernanților:„Vedem un regim care este în agonie totală pe final de mandat, cu acțiuni care sunt realizate absurd. Mesajul către cei din PAS: nu știu ce veți căuta după data de 28 septembrie, dar cel mai probabil organele de drept vor trebui să-și facă munca și să se ocupe de fiecare dintre dumneavoastră. Va trebui să răspundeți pentru aceste lucruri”.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova a emis o alertă de călătorie pentru Federația Rusă, avertizând cetățenii asupra riscurilor de hărțuire, intimidare și tratamente abuzive la care sunt supuși tot mai des pe teritoriul acestei țări. Potrivit unui comunicat oficial, acest comportament reflectă o politică sistematică a autorităților ruse îndreptată împotriva cetățenilor moldoveni. De asemenea, MAEIE respinge ca fiind nefondate și speculative acuzațiile lansate recent de autoritățile ruse, potrivit cărora cetățeni ai Republicii Moldova ar avea legături cu serviciile speciale de la Chișinău. În context, ministerul de Externe analizează mai multe cazuri și precizează că Ambasada Republicii Moldova la Moscova a cerut acces consular la persoane reținute, dar autoritățile ruse au refuzat solicitarea, încălcând normele internaționale privind protecția consulară. Reacția vine în urma unui nou incident anunțat de agenția rusă TASS, care relatează că doi cetățeni moldoveni ar fi fost reținuți la Moscova pe 25 iunie, sub acuzația că ar fi acționat ca agenți sub acoperire ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. Potrivit Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, cei doi ar fi folosit documente false și identități fictive pentru a desfășura activități împotriva securității Federației Ruse. Autoritățile de la Moscova afirmă că cei doi au fost arestați preventiv și ar fi recunoscut vina, riscând pedepse de până la 8 ani de închisoare. Informațiile furnizate de FSB nu pot fi verificate din surse independente. Chișinăul consideră acuzațiile drept parte a unei campanii de intimidare și anunță că întreprinde toate demersurile diplomatice necesare pentru a oferi asistență cetățenilor moldoveni afectați. MAEIE reiterează apelul către toți moldovenii care intenționează să călătorească sau se află pe teritoriul Federației Ruse să manifeste prudență maximă și să contacteze ambasada în caz de necesitate.

Două persoane și-au pierdut viața în această dimineață, în urma unui grav accident rutier produs în apropierea satului Colibași, raionul Cahul. Potrivit informațiilor preliminare oferite de Poliție, un bărbat de 57 de ani, originar din localitate, aflat la volanul unui automobil de marca Dacia, a pierdut controlul mașinii și s-a izbit violent de un copac aflat pe marginea drumului. În autoturism se mai afla o femeie de 51 de ani, pasageră, care, la fel ca șoferul, a decedat pe loc, înainte de sosirea echipajului medical. Polițiștii ajunși la fața locului au demarat cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele producerii tragediei. Deocamdată, nu sunt clare împrejurările în care conducătorul auto a pierdut controlul volanului. Oamenii legii revin cu un apel către toți participanții la trafic: „Manifestați prudență maximă în timpul deplasărilor, adaptați permanent viteza la condițiile de drum și evitați urcarea la volan sub influența oboselii sau a alcoolului.”

Centrul Național Anticorupție în comun cu procurorii mun. Bălți anunță despre efectuarea unor percheziții la un complice al șefului Biroului Vamal Centru, reținut pe 21 mai în dosarul în care este cercetată o schema infracțională de percepere a mijloacelor financiare ilicite în schimbul facilitării trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a R. Moldova la importul de mărfuri în țară, destinate regiunii transnistrene.Bărbatul, care este o rudă apropiată a învinuitului și ar fi avut rolul de intermediar, a fost reținut în această dimineață pentru 72 de ore, fiind cercetat penal pentru complicitate la coruperea pasivă.Amintim că, pe 21 mai, șeful Biroului Vamal Centru și un broker vamal au fost reținuți de CNA într-un dosar de corupere pasivă în circumstanțe agravante. Ulterior, în cadrul aceluiași dosar a fost reținut șeful Postului Vamal Intern Căușeni, iar în urma acțiunilor de urmărire penală au fost ridicate mai multe telefoane mobile, suma totală a mijloacelor financiare depistate constituind circa 1, 1 milioane de lei.Acțiunile de urmărire penală continuă în cauza penală menționată sub conducerea procesuală a procurorilor mun. Bălți.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat reținerea a doi cetățeni ai Republicii Moldova, acuzați că ar fi desfășurat activități de spionaj la Moscova în beneficiul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău. Potrivit comunicatului oficial, cei doi ar fi ajuns în capitala Rusiei în baza unor „documente de acoperire cu date false” și ar fi acționat împotriva intereselor de securitate ale Federației Ruse, scrie ria.ru.„Cei doi cetățeni moldoveni, acționând la comanda directă a SIS, au fost implicați în activități de dezvoltare a contactelor cu persoane ce prezentau interes pentru serviciile speciale ale Republicii Moldova”, susține FSB. Reținerea ar fi avut loc în luna mai, iar potrivit anchetatorilor ruși, aceștia ar fi cooperat cu autoritățile moldovene din „convingere și pentru bani”.Documentele de acoperire le-ar fi fost furnizate, conform aceleiași surse, de un „înalt responsabil” al SIS – identificat ca fiind Alexandru Sîrbu.Reținuții ar fi oferit deja declarații complete anchetatorilor și au fost plasați în arest preventiv. FSB a deschis un dosar penal pentru „cooperare confidențială cu un stat străin”, faptă care, potrivit Codului Penal al Federației Ruse, poate fi pedepsită cu până la 8 ani de închisoare.Aceasta nu este prima operațiune a FSB împotriva cetățenilor moldoveni suspectați de spionaj. În aprilie 2025, serviciul rus anunța reținerea la Kerci a unui alt cetățean al Moldovei, Evghenii Kurdoglu, acuzat că lucra pentru serviciile ucrainene și plănuia aruncarea în aer a unei stații de pompare a apei. Acesta ar fi transmis Kievului informații despre pozițiile armatei ruse și infrastructura critică din Crimeea.Până la această oră, autoritățile de la Chișinău nu au comentat public acuzațiile.

Pe 4 iulie 2025, la Chișinău, începând cu ora 17:00, la Reședința de Stat va avea loc primul summit Moldova – Uniunea Europeană, găzduit de Președinta Maia Sandu. Uniunea Europeană va fi reprezentată de Președintele Consiliului European, António Costa, și Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Împreună cu Președinta Republicii Moldova, la summit vor participa Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și Prim-ministrul, Dorin Recean – reflectând angajamentul comun al tuturor instituțiilor statului pentru realizarea obiectivului național de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit Președinției, organizarea acestui eveniment la Chișinău marchează o nouă etapă în parcursul nostru european. Astfel de reuniuni bilaterale au loc doar cu parteneri de importanță strategică sau cu țări candidate, precum Ucraina și statele din Balcanii de Vest. „Desfășurarea summit-ului confirmă nu doar recunoașterea pașilor pe care i-am întreprins, ci și angajamentul politic solid al Uniunii Europene pentru viitorul european al țării noastre”, se arată într-un comunicat al instituției prezidențiale. În cadrul discuțiilor vor fi abordate subiectele legate de procesul de aderare, atât în ceea ce privește evoluțiile de până acum, cât și etapele următoare în acest proces. Totodată, liderii vor discuta despre extinderea legăturilor economice și cooperării în domenii precum infrastructura, energia, digitalizarea și dezvoltarea regională. Un punct important pe agendă va fi și Planul de Creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde euro, adoptat recent de Comisia Europeană. Acest plan este un pachet ambițios de investiții prin care Uniunea Europeană sprijină modernizarea economiei și creșterea nivelului de trai al cetățenilor.

Interpretul Ion Suruceanu critică dur implicarea unor oameni de cultură în campania electorală a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), acuzând formațiunea condusă de Maia Sandu că „îi folosește” pentru imagine, în lipsa unor realizări concrete în guvernare.„Crezi că PAS îi cheamă din mare dragoste pentru oamenii de cultură, mai ales pentru Botgros sau Constantin Cheianu?! Nu vorbesc despre alții. Ei și-au luat decizia. Dar sunt folosiți. Dacă ai fi făcut măcar ceva ca să ridici economia cu 2-3%, atunci ai ieși cu pieptul deschis în fața alegătorilor”, a declarat Suruceanu în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la postul N4.Afirmațiile sale au fost urmate de o reacție promptă din partea scriitorului Constantin Cheianu, care figurează pe lista candidaților PAS pentru alegerile din 28 septembrie. Acesta a respins acuzațiile și a adus drept contraargument rezultatele din sondaje.„Am auzit cum Ion Suruceanu a spus că eu și Nicolae Botgros permitem ca PAS să ne folosească… Dacă Ion Suruceanu ar fi consultat sondajele, ar fi văzut că PAS este pe primul loc, la mare distanță de celelalte partide. Este acesta un semn că PAS nu a făcut nimic în patru ani?”, a declarat Cheianu.Totodată, scriitorul a amintit că și Suruceanu a avut episoade de implicare politică, inclusiv alături de partide care nu au confirmat prin fapte.„Eu cunosc un partid care, într-adevăr, nu a făcut nimic timp de patru ani, deși Ion Suruceanu a permis să fie folosit de acel partid. Este vorba despre agrarienii comuniști, care, având majoritate parlamentară în 1994, au dispărut după alegerile din 1998, la care a participat și Suruceanu”, a conchis Cheianu.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu acordat postului Sky News că un încetarea focului este o remiză – un „îngheț” temporar al conflictului, care nu echivalează cu victorie sau înfrângere. El a subliniat că Rusia, prin Vladimir Putin, urmărește cucerirea totală a Ucrainei, iar un armistițiu nu schimbă aceste ambiții.“În orice caz, încetarea focului este o remiză, nici victorie, nici înfrângere. Este un îngheț de facto, un compromis temporar al ambelor părți. Rusia intenționează să ne ocupe. Ucrainenii vor să-i oprească – pentru noi, este o luptă pentru independență.” Compromisul dorit – dar doar după negocieri serioaseÎn fața întrebării dacă ar accepta cerințele lui Putin ca preț al încetării ostilităților, Zelenski a răspuns ferm: „Nu.” Cu toate acestea, președintele susține deschiderea unui dialog real pentru a verifica dacă există un drum spre pace:“Susținem un dialog și încetarea focului necondiționată. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să vedem dacă există un compromis real și o cale de a opri războiul. După discuție, vom căuta soluții.”Zelenski a subliniat că diferențele fundamentale între Ucraina și Rusia – de valori și viziune – sunt mari, dar rămâne convins că rațiunea va învinge. Putin vizează anihilarea identității ucrainenePotrivit președintelui ucrainean, autorul invaziei nu caută doar teritorii, ci încearcă și distrugerea treptată a identității ucrainene. I motivațiile sunt clare: o ocupație lentă, reducerea sprijinului european, retragerea SUA din conflict și ridicarea sancțiunilor impuse Kremlinului. Ucraina răspunde prin presiune strategicăPentru a contracara planurile lui Putin, Zelenski spune că Ucraina și aliații săi trebuie să intensifice presiunea politică și militară – prin noi sancțiuni și furnizarea de armament greu. Cerințele maximalistice ale Moscovei: capitulare de factoÎn interviu a fost evidențiat și conținutul ultimelor cerințe formulate de Rusia, considerate de Ucraina ca echivalentul unei capitulări:1.Recunoașterea anexării Crimeii și a regiunilor Donetsk, Lugansk, Zaporojie, Herson.2.Renunțarea la aderarea la NATO și adoptarea unui poziții neutre.3.Demilitarizarea Ucrainei – reducerea forțelor armate, interdicție pentru baze străine și mobilizare.4.Ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor ruse înghețate.5.Condiții politice stricte: alegeri rapide, oficializarea limbii ruse, interzicerea „grupărilor naționaliste” și garanții pentru drepturile vorbitorilor de rusă.Un posibil armistițiu include retragerea forțelor ruse din sud-est sau un acord „pachet” care să interzică mobilizarea și aprovizionarea militară a Ucrainei. Pentru acum, însă, Zelenski avertizează că orice armistițiu trebuie să fie precedat de dialog sincer și condiții clare, altfel nu va sta la masa tratativelor.

Lidera partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, a lansat critici dure la adresa guvernării actuale, acuzând-o de pierderea suveranității Republicii Moldova în favoarea unor puteri externe. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Declarația privind suveranitatea — scutul independenței”, organizată pe 23 iunie.„Suveranitatea nu este o formalitate, ci fundamentul viitorului. Fără ea, statul este o vitrină: strălucitoare la exterior, dar goală în interior”, a declarat Furtună, punctând că Moldova traversează o criză de identitate și autonomie politică.Potrivit liderei Moldova Mare, punctele sensibile care duc la slăbirea statului sunt controlul extern, cenzura și pierderile identitare. În viziunea sa, soluțiile sunt clare: refacerea instituțiilor loiale poporului, eliminarea influenței externe din structurile-cheie ale statului, cum ar fi Guvernul, Comisia Electorală Centrală și Curtea Constituțională, precum și interzicerea „intervenției externe sub pretextul reformelor”.Victoria Furtună a trasat o cronologie a pierderii suveranității Republicii Moldova: „În 1991, când ne-am proclamat independența, am avut un moment de libertate, dar l-am lăsat să ne scape printre degete. În anii 2000 am fost legați economic, iar în 2009 statul a fost complet predat sub conducere externă.”În opinia sa, în 2025, guvernarea moldovenească nu mai răspunde în fața cetățenilor, ci „dă socoteală Bruxelles-ului și Washingtonului”. „Moldova se transformă într-o colonie cu pașaport moldovenesc”, a avertizat Furtună.Ea a subliniat că suveranitatea nu se cere în genunchi, ci se apără cu fruntea sus, și a reafirmat angajamentul politic al formațiunii pe care o conduce: „Partidul Moldova Mare spune clar — Moldova noastră nu este de vânzare, ea se ridică. Pentru copiii noștri și pentru viitorul nostru.”Conferința a reunit, potrivit organizatorilor, cetățeni și experți care „nu sunt indiferenți față de soarta Moldovei” și care își doresc un stat cu instituții independente și politici decise în interiorul țării.

Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată, pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire a președintelui oficiului teritorial Anenii Noi al Partidului Politic „Şor”, fiindu-i incriminată complicitatea la finanțarea ilegală a partidului politic din partea unui grup criminal organizat. Cauza penală a fost disjunsă în 2024, de către Procuratura Anticorupție, din cauza penală de bază pornită în anul 2022 în care se continuă investigațiile pentru a stabili întreg cercul de persoane vinovate în comiterea infracțiunilor de complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Politic „Şor” (declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 19.06.2023). Conform informațiilor obținute în urma investigațiilor, învinuitul, în perioada iulie  – octombrie 2022, activând în calitate de președinte al organizației teritoriale Anenii Noi a Partidului Politic „Şor”, a coordonat activitățile organizației, știind că partidul respectiv era finanțat de un grup criminal organizat. Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, acesta ar fi contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului. În asemenea circumstanțe, învinuitul ar fi acceptat prin complicitate finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de aproximativ 3 milioane de lei, provenite de la grupul criminal organizat. Această finanțare ar fi fost folosită pentru activitățile partidului, cu scopul de a promova interesele politice ale acestuia și de a obține puterea în stat prin mijloace ilegale. Învinuitul nu și-a recunoscut vinovăția, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Pentru infracțiunea săvârșită, legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 57 500 la 92 500 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani. În cadrul urmăririi penale, în scopul garantării executării pedepsei amenzii și eventualei confiscări speciale, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor învinuitului în valoare de peste 400 000 de lei.

Consiliul Municipal Bălți a aprobat decizia de a accepta 22 de autobuze din partea orașului înfrățit Reșița din România. Zece dintre acestea sunt autobuze urbane Volvo cu podea joasă, aflate în stare de funcționare, iar alte 12 vor putea fi utilizate pentru piese de schimb. Pachetul include, de asemenea, un set de piese de schimb și 6.282 de litri de motorină. Urmează acum procedurile de vămuire a tehnicii. Decizia de a oferi acest ajutor a fost luată de consiliul local al municipiului Reșița pe 13 iunie. Potrivit primarului municipiului Bălți, reprezentantul Partidului Nostru, Alexandr Petkov, acordul de înfrățire semnat recent între Bălți și Reșița începe deja să dea roade concrete. Anterior, el i-a mulțumit primarului Reșiței, Ioan Popa, pentru sprijinul oferit. Acordul de înfrățire a fost semnat în ianuarie 2025 de către primarii celor două municipii și prevede colaborarea în domeniul transportului, infrastructurii, amenajării urbane, culturii și educației.

Campionatul European de Kickboxing, organizat între 22 și 27 iunie la Chișinău, continuă să genereze reacții aprinse, după ce Guvernul Republicii Moldova a anunțat că a refuzat accesul în țară pentru 195 de persoane invocate drept „risc pentru securitatea națională”. În replică, consiliera primarului general al capitalei, Natalia Ixari, a publicat o listă cu numele și vârsta reală a sportivilor înscriși în competiție, afirmând că printre așa-zișii „infiltrați” se aflau copii sportivi de 10–17 ani.„Atenție mare la vârsta ‘bandiților’ pe care i-au depistat cei de la guvernare. Cei înscriși erau 15 copii sportivi și alți 35 de copii sportivi. Sportivii nici măcar nu au pornit spre Moldova, ca să poată fi întorși”, a scris Ixari pe rețelele sociale, calificând acțiunile Guvernului drept o „manipulare grosolană” și „rușinoasă”.Consiliera a acuzat autoritățile că au inflamat artificial scandalul din motive politice, ignorând faptul că evenimentul fusese organizat de federații internaționale, iar lista participanților era validată exclusiv la Viena, de World Kickboxing Federation (WKF). Ea a dezvăluit că mai multe ambasade au contactat Primăria după apariția informațiilor, cerând clarificări în legătură cu interdicțiile impuse. Organizația internațională neagă acuzațiile: „Nu există sportivi ruși sau belaruși pe liste”Reprezentanții WKF, prezenți la Chișinău, au reacționat ferm împotriva acuzațiilor lansate de autoritățile moldovene. „Nu există niciun sportiv rus sau belarus înscris. Înregistrarea a fost gestionată de sediul central de la Viena, nu de Moldova”, a precizat Rustam Alimov, delegatul oficial al WKF în Republica Moldova.La rândul său, președintele federației, Fridrih Exembergher, a condamnat ceea ce a numit „politizarea inadmisibilă a sportului”:„WKF nu discriminează în funcție de naționalitate. Suntem împotriva oricărei forme de rasism. Competiția era o șansă pentru Moldova.”Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Interne a declarat că evenimentul nu era autorizat de Ministerul Educației sau de alte instituții ale statului și că printre participanți s-ar fi aflat foști membri ai armatei ruse, SOBR, MAI, CSKA, dar și persoane care aveau legături cu grupări infracționale cunoscute, inclusiv rețeaua lui Grigore Caramalac.MAI a mai susținut că s-au identificat simboluri pro-război, riscuri de proteste și potențial de afectare a imaginii internaționale a țării. 19 persoane au fost oprite la frontieră, iar altor 176 li s-a refuzat îmbarcarea.În timp ce Guvernul invocă motive de securitate, reprezentanți ai administrației locale și organizatorii acuză abuz și politizare, sugerând că întreaga acțiune a fost menită să discrediteze evenimentul, care nu a beneficiat de sprijinul autorităților centrale. Potrivit organizatorilor, participarea străină era asigurată din fonduri proprii, fără costuri pentru statul moldovean.Scandalul aruncă o umbră asupra imaginii Republicii Moldova în fața partenerilor internaționali, mai ales că sportivi din aceleași țări au fost primiți recent în țară la un alt eveniment sportiv susținut chiar de Guvern — un dublu standard care, potrivit Nataliei Ixari, ridică mari semne de întrebare.„Democrație pe hârtie”, a concluzionat consiliera primarului Ion Ceban.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat, marți, un nou val de numiri și rechemări în serviciul diplomatic. Printre cele mai importante schimbări se numără numirea actualului vicepremier pentru reintegrare, Oleg Serebrian, în funcția de ambasador în Turcia, precum și desemnarea fostului vicepremier Vladislav Kulminski în calitate de ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii. Astfel, Dumitru Croitor a fost rechemat din funcția de ambasador în Ankara, iar Viorel Ursu își încheie mandatul la Washington. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că aceste numiri reflectă o abordare strategică a diplomației moldovenești: „Pe domnul Serebrian îl cunoașteți foarte bine — are o experiență de 30 de ani în serviciul diplomatic. Domnul Kulminski, la rândul său, a activat ca vicepremier și este bine cunoscut de societatea civilă din Republica Moldova. Avem ferma convingere că numirile de astăzi vor servi intereselor țării și vor avea succes în propășirea Republicii Moldova.” Premierul Dorin Recean a ținut, la rândul său, să îi mulțumească lui Oleg Serebrian pentru activitatea în Guvern, declarând: „Domnule vicepremier, o să ne lipsiți, evident.” Executivul a aprobat și extinderea mandatului unor ambasadori prin cumul:  • Mihail Barbulat, ambasador în Ungaria, va reprezenta Republica Moldova și în Slovenia.  • Emil Jacotă, ambasador în Bulgaria, va avea acreditare și în Macedonia de Nord.

30,8 milioane de euro vor fi alocate pentru construcția liniei electrice aeriene 400 kV Bălți-Suceava, precum și pentru reabilitarea rețelelor de transport al energiei electrice de pe teritoriul Republicii Moldova. Guvernul a aprobat, în acest sens, ratificarea Amendamentului la Contractul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții privind interconectarea electrică Moldova – România, semnat la Chișinău, la 20 decembrie 2017. Anterior, acesta presupunea finanțarea construcției stației back-to-back din Vulcănești cu o capacitate de până la 600 MW, soluție care nu mai este fezabilă după sincronizarea cu sistemul energetic european, ENTSO-E. Astfel, mijloacele în sumă de 30,8 milioane de euro sunt realocate pentru construcția liniei electrice aeriene 400 kV Bălți-Suceava. Toate lucrările urmează să fie executate în baza studiilor de fezabilitate, care au demonstrat eficiența economică a proiectului. Implementarea acestui proiect va contribui la consolidarea sistemului electroenergetic național, va crea premisele necesare pentru integrarea energiei regenerabile în rețelele naționale și va contribui la extinderea pieței energiei electrice la nivelul Uniunii Europene.

Votat de Guvern! Domnica Manole și Sergiu Litvinenco, noii judecători constituționali. Aceștia au fost numiți în funcție pentru o perioadă de 6 ani.  Premierul Dorin Recean: „Vreau să remarc cariera de peste 20 de ani a doamnei Manole, o carieră care a demonstrat profesionalism, decizii curajoase, echilibrate care au dus la consolidarea statului de drept în RM. În calitatea sa de președinte a CC în ultimii ani a fost în situația să asigure cu demnitate respectarea Constituției. Domnul ministru Litvinenco a inițiat și a conceput în esență cea mai dificilă reformă pentru Republica Moldova – anume cea a justiție. Anume domnul Litvinenco a oferit instrumentele necesare pentru curățarea justiției și constituirea unui stat de drept care să asigure drepturile tutor cetățenilor Republicii Moldova. Reamintesc, acest lucru este important atât pentru cetățeni, cât și mediul de afaceri”.Judecătorii Curții Constituționașe se numesc pentru o perioadă de șase ani. Conform noii legi cu privire la Curtea Constituțională, Guvernul desemnează doi membri în CC, începând cu trei luni înainte de expirarea mandatului, adică până pe 16 august.

Un grav accident rutier soldat cu decesul unui biciclist a avut loc pe traseul care leagă comuna Băcioi de satul Horești. Potrivit informațiilor preliminare oferite de Poliție, victima este un bărbat în vârstă de 32 de ani. Din cercetările efectuate la fața locului, s-a constatat că biciclistul ar fi efectuat o manevră de întoarcere neregulamentară, moment în care a fost surprins și accidentat de un automobil de marca Renault, condus de o femeie în vârstă de 51 de ani. Impactul a fost puternic, iar biciclistul a suferit răni grave, care i-au fost fatale la scurt timp după accident. Șoferița a fost testată cu aparatul Drager, iar rezultatul a fost negativ, ceea ce exclude consumul de alcool la volan. Poliția a deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele producerii accidentului, inclusiv dacă au existat condiții de trafic sau vizibilitate care au contribuit la tragedie.

Un bărbat în vârstă de 55 de ani a murit, marți dimineață, după ce a căzut de la etajul opt al Spitalului de Urgență din municipiul Chișinău. Incidentul a avut loc în jurul orei 10:45, iar victima a decedat pe loc din cauza traumatismelor suferite. Potrivit Cristinei Talpă, ofițer de presă al Poliției Capitalei, oamenii legii au fost alertați printr-un apel la 112, care anunța o cădere de la înălțime în incinta spitalului. Polițiștii sosiți la fața locului au confirmat tragicul incident. Pe caz a fost inițiată o anchetă, iar autoritățile urmează să stabilească toate circumstanțele în care s-a produs căderea. Deocamdată nu este clar dacă a fost vorba despre un accident, un gest intenționat sau o neglijență. Trupul neînsuflețit al bărbatului a fost transportat la Centrul de Medicină Legală pentru expertize suplimentare. Ancheta este în desfășurare.

Guvernarea a instituit un control total asupra spațiului mediatic pentru a împiedica cetățenii să afle adevărul. Dar cât încearcă mai mult să instituie controlul, cu atât răspunsul cetățenilor va fi mai ferm. Declarația a fost făcută de Alexandr Berlinschii, fost secretar al CEC, membru al Partidului Nostru, la emisiunea «Главное» de la TVC21. „Cea mai mare amenințare la adresa statului Republica Moldova este PAS. Ei ar trebui să se uite în oglindă atunci când vorbesc despre amenințări. Pe lângă politizarea instituțiilor statului responsabile direct de organizarea alegerilor, se încearcă un control total asupra spațiului mediatic. Este foarte trist că pleacă jurnaliștii care au o voce diferită față de cei de la putere. Oamenii de la guvernare s-au desprins de pământ și plutesc. Dacă ești înconjurat de bodyguarzi, ai pază și toate ușile ți se deschid fără ca să pui mâna pe ele, inevitabil pierzi legătura cu realitatea și cu oamenii”, a declarat Alexandr Berlinschii. El s-a întrebat ce legătură are Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională cu televiziunile, dacă avem Consiliul Audiovizualului — autoritatea competentă să aplice sancțiuni. Și, totodată, i-a amintit partidului de guvernare PAS că atunci când erau în opoziție, platformele Telegram și Facebook nu le reprezentau nicio amenințare. „Scuza aceasta că au grijă de sănătatea mentală a cetățenilor... Poate ar trebui să aibă mai multă grijă de propria sănătate mentală?!”, a adăugat Berlinschii făcând aluzie la declarația purtătorului de cuvânt al Guvernului că „trebuie să ne îngrijim și de sănătatea noastră mintală atunci când vine vorba de informația pe care o consumăm”. Totodată, Belrinschii s-a arătat convins că cetățenii îi vor taxa pe actualii guvernanți: „Cu cât încearcă mai mult să instituie controlul, cu atât răspunsul cetățenilor va fi mai ferm!”. 

Judecătorul Ion Malanciuc va fi propus de CSM pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată cu votul a 11 membri.  Ion Malanciuc a fost desemnat în funcția de judecător la CC pe un termen de 6 ani din data depunerii jurământului.El a fost singurul judecător care a depus cerere de participare la concursul pentru numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Deși Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prelungit termenul concursului cu circa două săptămâni, doar judecătorul de la judecătoria Criuleni, transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție, Ion Malanciuc, și-a exprimat interesul pentru fotoliu.Candidatura lui va fi propusă Parlamentului pentru confirmarea în funcția de magistrat constituțional.Ion Malanciuc și-a început cariera în noiembrie 2011, fiind numit judecător la instanța de fond din Dubăsari. Cinci ani mai târziu, este promovat în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, printr-un decret semnat de ex-președintele Nicolae Timofti, ulterior a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari.