Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit astăzi la Haga cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, în marja summitului NATO. Discuțiile dintre cei doi au durat aproximativ 40-50 de minute și, potrivit declarațiilor ambelor părți, au fost „substanțiale”, însă cu accente diferite.În cadrul unei conferințe de presă, Trump a declarat că nu a discutat cu Zelenski despre un eventual armistițiu în Ucraina, ci doar „a vrut să vadă cum se simte” liderul ucrainean. „Am avut vremuri dificile împreună, dar el a fost foarte amabil. Nu putea fi mai amabil decât a fost. A fost o întâlnire grozavă. Cred că este un moment bun pentru a opri războiul. Poate voi vorbi cu președintele Putin despre asta”, a spus Trump, citat de Clash Report.Zelenski, în schimb, a transmis un mesaj diferit pe rețelele sociale, menționând că întâlnirea a fost „lungă și conținută” și că au fost abordate „toate subiectele cu adevărat importante”. Potrivit președintelui ucrainean, discuțiile s-au axat inclusiv pe modalități de a obține o încetare a focului și o pace durabilă. „Am vorbit despre cum să ne apărăm poporul. Apreciem atenția și disponibilitatea Washingtonului de a ajuta la apropierea păcii”, a transmis Zelenski.Trump a mai declarat că „Europa devine mai puternică” și ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, ceea ce ar contribui la prevenirea unor catastrofe precum „situația îngrozitoare din Ucraina și Rusia”.Trump a spus că „peste 7.000 de soldați ucraineni și ruși au fost uciși săptămâna trecută” și că unele orașe sunt distruse de atacuri. „Această tragedie nu ar fi avut loc niciodată dacă eu aș fi fost președinte”, a afirmat liderul american.

Așa-numitul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, pentru a discuta despre situația actuală din regiune, cooperarea umanitară și perspectivele reluării unor legături economice.Potrivit administrației separatiste, discuțiile au vizat în special blocajul în negocierile în formatul „5+2”, considerat de Krasnoselski ca fiind „înghețat”, fără un dialog activ în prezent.Acesta a declarat că regiunea transnistreană oferă sprijin umanitar cetățenilor ucraineni: aproximativ 50 de refugiați s-ar afla în grija statului în sanatoriul „Solnecinîi”, iar circa 400 de copii ucraineni frecventează școlile din stânga Nistrului, alți 170 fiind înscriși la grădinițe.Krasnoselski și-a exprimat speranța că relațiile economice dintre regiunea transnistreană și Ucraina ar putea fi restabilite în viitorul apropiat.La rândul său, ambasadorul Paun Rohovei a declarat că reluarea activității punctului de servicii consulare în regiunea transnistreană rămâne un subiect activ pe agenda diplomatică: „Lucrăm în continuare la acest subiect și nu l-am scos de pe ordinea de zi”.Tiraspolul, deși autoproclamat „republică” și condus de un regim nerecunoscut internațional, face parte din teritoriul suveran al Republicii Moldova. Așa-numitul președinte Vadim Krasnoselski nu are recunoaștere oficială, iar regimul său este considerat o administrație separatistă sprijinită de Federația Rusă.

Businessmanul moldovean Veaceslav Platon, reținut în Marea Britanie la solicitarea autorităților de la Chișinău, rămâne în arest preventiv până la examinarea în fond a cererii de extrădare. Potrivit unui răspuns oferit Europei Libere de către Judecătoria Westminster, procesul privind extrădarea va începe pe 24 noiembrie 2025 și va dura până pe 28 noiembrie.Autoritățile britanice confirmă că Platon a fost reținut pe 13 martie și că, până la această dată, au avut loc opt ședințe preliminare în dosarul de extrădare. Alte două ședințe pregătitoare sunt planificate înaintea demarării procesului propriu-zis.Cererea de extrădare a fost transmisă de Procuratura Generală a Republicii Moldova, care îl acuză pe Platon că, între 2010 și 2014, ar fi fost implicat într-o schemă complexă de spălare de bani, alături de alte persoane. El este vizat în mai multe dosare penale pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, unele dintre ele fiind legate de scandaluri de amploare din sistemul bancar moldovenesc.Instituția a precizat, într-un comunicat din 14 martie, că este în contact activ cu autoritățile din Regatul Unit pentru a asigura aducerea lui Platon în fața justiției moldovenești. Apărarea susține că Platon este un disident politicAvocatul britanic al omului de afaceri, Peter Caldwell, a declarat pentru agenția de presă Reuters că Platon este, de fapt, „un disident”, care ar fi fost persecutat politic și supus tratamentelor inumane după ce a fost extrădat din Ucraina în Moldova în 2016. Potrivit acestuia, Platon ar fi solicitat azil politic în Marea Britanie, pe fondul riscurilor la care s-ar expune dacă s-ar întoarce în țară.Declarațiile apărării contrastează puternic cu poziția oficială a Chișinăului, care susține că urmărește tragerea la răspundere a unei persoane implicate în crime financiare de anvergură, nu un caz cu conotații politice. Următoarea etapă: noiembrie 2025Examinarea în fond a cererii de extrădare, programată pentru perioada 24–28 noiembrie, ar putea fi decisivă pentru soarta lui Veaceslav Platon. Până atunci, omul de afaceri rămâne în detenție în Regatul Unit, iar procesul se desfășoară în regim public, conform normelor judiciare britanice.

Participanții la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Atomică Electrică Cernobîl, cu grad de dizabilitate sever, accentuat și mediu vor primi alocații lunare de stat majorate, începând cu 1 august 2025. Un proiect de modificare a Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație a fost examinat la ședința Comisiei protecție socială, sănătate și familie.Alocațiile lunare de stat vor fi majorate cu 250 de lei. Acestea vor fi acordate persoanelor cu dizabilități din rândul militarilor, ofițerilor de informații și securitate, persoanelor din corpul de comandă, din trupele organelor afacerilor interne și din sistemul administrației penitenciare, a căror dizabilitate este cauzată de rănire, contuzionare sau schilodire la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl.De alocații  majorate vor beneficia și persoanele care s-au îmbolnăvit de boală actinică sau au fost încadrate în grad de dizabilitate în urma experiențelor nucleare, avariilor cu radiație ionizată şi a consecințelor lor la obiectivele atomice civile sau militare în timpul îndeplinirii serviciului militar sau special, dar și persoanele inapte de muncă care au venit în anul 1986 din zona de înstrăinare şi au dobândit cetățenia Republicii Moldova.Potrivit informațiilor oferite de Casa Națională de Asigurări Sociale, circa 1513 persoane vor beneficia de alocații majorate.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România a admis spre examinare plângerea penală depusă de Partidul Politic „Moldova Mare” împotriva președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și a transmis cauza către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), potrivit unui comunicat oficial emis de formațiunea politică.Președinta partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a fost notificată oficial pe 23 iunie 2025 de către Serviciul de Registratură Generală și Arhivă al Parchetului General din România. Acuzații grave: trădare, ingerință în politica României și colaborare cu structuri externePotrivit plângerii, Maia Sandu, cetățean român, este acuzată că ar fi acționat „în interesul unor entități străine”, în special USAID și fundații asociate lui George Soros, contribuind la „subminarea suveranității României” și „vulnerabilizarea sistemului politic intern”.Sesizarea face trimitere la articolul 394 din Codul Penal al României, care vizează fapta de trădare și prevede pedepse de la 10 la 20 de ani de închisoare, precum și interdicția de a ocupa funcții publice.„Plângerea vizează acuzații grave, printre care trădare de stat, amestec în procesele electorale și în treburile interne ale României, precum și colaborarea cu structuri externe”, se arată în comunicatul Partidului Moldova Mare. Vizată și o altă plângere – împotriva cetățeanului român Nicușor DanTotodată, formațiunea condusă de Victoria Furtună anunță că la data de 13 iunie a transmis o sesizare suplimentară către autoritățile române, vizându-l pe actualul președinte al României, Nicușor Dan. Potrivit documentului, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Chișinău pe 10 iunie, acesta ar fi recunoscut influența politică asupra Republicii Moldova și „implicarea în procesele electorale transfrontaliere”.Autorii plângerii susțin că aceste acțiuni pot constitui „elemente ale unei scheme politice organizate sub control străin”. Apel la justiția europeană„Partidul Moldova Mare solicită deschiderea unui dosar penal și tragerea la răspundere nu doar a Maiei Sandu, ci și a tuturor potențialilor complici. Ne exprimăm încrederea într-o anchetă independentă și imparțială, desfășurată în strictă conformitate cu legea și cu respectarea principiilor suveranității naționale”, afirmă formațiunea în comunicatul transmis.Reprezentanții partidului califică acest demers drept „un test de integritate pentru justiția europeană”, într-un context în care acuză interferența structurilor externe în afacerile interne ale României și Republicii Moldova.Deocamdată, instituțiile vizate de plângere — Președinția Republicii Moldova și Administrația Prezidențială de la București — nu au comentat public acuzațiile lansate de Partidul Moldova Mare.

Blocul electoral „Alternativa”, condus de Ion Ceban, Ion Chicu, Alexandr Stoianoglo și Mark Tkaciuk, a devenit primul bloc înregistrat oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare anticipate din 28 septembrie 2025. Decizia a fost luată în cadrul ședinței CEC, cu opt voturi „pentru” și unul „împotrivă” – cel al președintei instituției, Angela Caraman. Divergențe în cadrul CEC: Caraman s-a opus, invocând carențeDeși majoritatea membrilor CEC au susținut înregistrarea blocului, Angela Caraman a votat împotrivă, invocând lipsa clarității în funcționarea blocului și nereguli în documentele depuse.„Ținând cont că este termen până în 13 august, propunerea ar fi ca partidele să aducă în ordine modificările, ca să nu planeze aceste semne de întrebare. Nu am claritate cum va funcționa un bloc electoral având o hotărâre sub rezerva revocării”, a declarat Caraman, sugerând că aprobarea actuală ar putea fi temporară. Reacția Blocului „Alternativa”Reprezentantul blocului, Alexei Paniș, a criticat poziția președintei CEC, afirmând că aceasta contrazice propriul raport prezentat în ședință.„Nu înțeleg care este poziția președintelui în condițiile în care chiar raportorul a explicat că pe parcursul celor cinci zile în care s-au examinat actele, CEC a venit cu anumite demersuri de clarificare, au fost expuse poziția partidelor care au decis formarea blocului și, cel mai important, că în ședință s-a menționat că au fost acceptate acele argumente. Acum revenim la o poziție diametral opusă. Actele au fost depuse în corespundere cu exigențele legii”, a subliniat Paniș. Termenul-limită pentru înregistrarea blocurilor: 13 augustAmintim că perioada de înregistrare a blocurilor electorale pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie a început pe 20 iunie și se va încheia pe 13 august. După înregistrarea unui bloc, acesta poate depune listele de candidați pentru scrutin.Blocul „Alternativa” este format din patru lideri politici cu experiență și notorietate – primarul Chișinăului Ion Ceban, fostul premier Ion Chicu, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și ideologul de stânga Mark Tkaciuk. 

Parlamentul va revizui legislația care vizează cetățenia Republicii Moldova, în vederea remedierii neconcordanțelor și asigurării unui cadru legal corect și transparent pentru procesul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova. Proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova a fost examinat de către membrii Comisiei juridice, numiri și imunități și ai Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, fapt ce va asigura egalitate pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. În ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă.Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat în plenul Parlamentului.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a lansat critici dure la adresa guvernării PAS, acuzând-o de manipulare, abuzuri și deturnare a fondurilor municipale destinate copiilor. În cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei, edilul a anunțat că proiectul bugetului municipal pentru anul 2025 a fost retras de pe ordinea de zi a Consiliului Municipal Chișinău (CMC), urmând a fi revizuit și reintrodus vineri, 27 iunie.„Proiectul bugetului a fost retras de pe ordinea de zi pentru că sunt necesare unele modificări, în urma retragerii prin laba galbenă a celor 98 de milioane de lei destinate copiilor”, a declarat Ceban, cu referire directă la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).Primarul susține că bugetul va fi readus în atenția consilierilor municipali în ședința de vineri:„Bugetul va fi revizuit și reintrodus pe ordinea de zi. Vom vedea atunci cum votează cei care, declarativ, susțin că își doresc cu adevărat o viață mai bună pentru chișinăuieni”.Totodată, Ion Ceban a precizat că Primăria a ținut cont de majoritatea propunerilor venite din partea consilierilor PAS.„Reiterez, 90% din propunerile PAS-ului au fost incluse în respectivele modificări ale bugetului. Nu am inclus restul de 10%, deoarece acestea țin de competența Guvernului”, a explicat primarul. Critici dure după scandalul sportivIon Ceban a abordat și recentul scandal legat de Campionatul de Kickboxing, afirmând că guvernarea a lansat în mod deliberat informații false pentru a compromite municipalitatea.„Am urmărit cu indignare cum guvernarea a lansat minciuni legate de un eveniment sportiv organizat de o federație internațională, nu de Primărie. E inadmisibil ca niște copii de 14–15 ani să fie prezentați ca mercenari sau ca niște amenințători la adresa securității statului”, a declarat edilul.Ceban susține că reținerile și speculațiile oficialilor guvernamentali au stârnit îngrijorare inclusiv la nivel internațional:„Declarațiile absurde ale liderilor țării și scenariile fanteziste despre dislocări de trupe arată clar lipsa de responsabilitate. Până și ambasadele au cerut explicații pentru reținerile abuzive, inclusiv ale unor sportivi români”, a punctat primarul. „Guvernarea vrea să distragă atenția de la eșecuri”Potrivit lui Ceban, întreaga „campanie de denigrare” ar fi fost orchestrată pentru a acoperi retragerea celor 98 de milioane de lei din bugetul municipal, fonduri care erau destinate educației. Mai mult, edilul acuză autoritățile centrale că redirecționează acești bani spre achiziții discutabile.„Guvernarea a vrut să distragă atenția de la sustragerea din bugetul municipal a acelor 98 de milioane de lei destinate domeniului educației. Din ce aflăm acum, cetățenii deja au făcut procurări la Ministerul Educației și tot li se propun aparate de cafea sau alte istorii care nu sunt absolut necesare comunității educaționale”, a acuzat primarul capitalei.Ceban a încheiat cu un mesaj adresat direct guvernanților:„Vedem un regim care este în agonie totală pe final de mandat, cu acțiuni care sunt realizate absurd. Mesajul către cei din PAS: nu știu ce veți căuta după data de 28 septembrie, dar cel mai probabil organele de drept vor trebui să-și facă munca și să se ocupe de fiecare dintre dumneavoastră. Va trebui să răspundeți pentru aceste lucruri”.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova a emis o alertă de călătorie pentru Federația Rusă, avertizând cetățenii asupra riscurilor de hărțuire, intimidare și tratamente abuzive la care sunt supuși tot mai des pe teritoriul acestei țări. Potrivit unui comunicat oficial, acest comportament reflectă o politică sistematică a autorităților ruse îndreptată împotriva cetățenilor moldoveni. De asemenea, MAEIE respinge ca fiind nefondate și speculative acuzațiile lansate recent de autoritățile ruse, potrivit cărora cetățeni ai Republicii Moldova ar avea legături cu serviciile speciale de la Chișinău. În context, ministerul de Externe analizează mai multe cazuri și precizează că Ambasada Republicii Moldova la Moscova a cerut acces consular la persoane reținute, dar autoritățile ruse au refuzat solicitarea, încălcând normele internaționale privind protecția consulară. Reacția vine în urma unui nou incident anunțat de agenția rusă TASS, care relatează că doi cetățeni moldoveni ar fi fost reținuți la Moscova pe 25 iunie, sub acuzația că ar fi acționat ca agenți sub acoperire ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. Potrivit Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, cei doi ar fi folosit documente false și identități fictive pentru a desfășura activități împotriva securității Federației Ruse. Autoritățile de la Moscova afirmă că cei doi au fost arestați preventiv și ar fi recunoscut vina, riscând pedepse de până la 8 ani de închisoare. Informațiile furnizate de FSB nu pot fi verificate din surse independente. Chișinăul consideră acuzațiile drept parte a unei campanii de intimidare și anunță că întreprinde toate demersurile diplomatice necesare pentru a oferi asistență cetățenilor moldoveni afectați. MAEIE reiterează apelul către toți moldovenii care intenționează să călătorească sau se află pe teritoriul Federației Ruse să manifeste prudență maximă și să contacteze ambasada în caz de necesitate.

Două persoane și-au pierdut viața în această dimineață, în urma unui grav accident rutier produs în apropierea satului Colibași, raionul Cahul. Potrivit informațiilor preliminare oferite de Poliție, un bărbat de 57 de ani, originar din localitate, aflat la volanul unui automobil de marca Dacia, a pierdut controlul mașinii și s-a izbit violent de un copac aflat pe marginea drumului. În autoturism se mai afla o femeie de 51 de ani, pasageră, care, la fel ca șoferul, a decedat pe loc, înainte de sosirea echipajului medical. Polițiștii ajunși la fața locului au demarat cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele producerii tragediei. Deocamdată, nu sunt clare împrejurările în care conducătorul auto a pierdut controlul volanului. Oamenii legii revin cu un apel către toți participanții la trafic: „Manifestați prudență maximă în timpul deplasărilor, adaptați permanent viteza la condițiile de drum și evitați urcarea la volan sub influența oboselii sau a alcoolului.”

Centrul Național Anticorupție în comun cu procurorii mun. Bălți anunță despre efectuarea unor percheziții la un complice al șefului Biroului Vamal Centru, reținut pe 21 mai în dosarul în care este cercetată o schema infracțională de percepere a mijloacelor financiare ilicite în schimbul facilitării trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a R. Moldova la importul de mărfuri în țară, destinate regiunii transnistrene.Bărbatul, care este o rudă apropiată a învinuitului și ar fi avut rolul de intermediar, a fost reținut în această dimineață pentru 72 de ore, fiind cercetat penal pentru complicitate la coruperea pasivă.Amintim că, pe 21 mai, șeful Biroului Vamal Centru și un broker vamal au fost reținuți de CNA într-un dosar de corupere pasivă în circumstanțe agravante. Ulterior, în cadrul aceluiași dosar a fost reținut șeful Postului Vamal Intern Căușeni, iar în urma acțiunilor de urmărire penală au fost ridicate mai multe telefoane mobile, suma totală a mijloacelor financiare depistate constituind circa 1, 1 milioane de lei.Acțiunile de urmărire penală continuă în cauza penală menționată sub conducerea procesuală a procurorilor mun. Bălți.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat reținerea a doi cetățeni ai Republicii Moldova, acuzați că ar fi desfășurat activități de spionaj la Moscova în beneficiul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău. Potrivit comunicatului oficial, cei doi ar fi ajuns în capitala Rusiei în baza unor „documente de acoperire cu date false” și ar fi acționat împotriva intereselor de securitate ale Federației Ruse, scrie ria.ru.„Cei doi cetățeni moldoveni, acționând la comanda directă a SIS, au fost implicați în activități de dezvoltare a contactelor cu persoane ce prezentau interes pentru serviciile speciale ale Republicii Moldova”, susține FSB. Reținerea ar fi avut loc în luna mai, iar potrivit anchetatorilor ruși, aceștia ar fi cooperat cu autoritățile moldovene din „convingere și pentru bani”.Documentele de acoperire le-ar fi fost furnizate, conform aceleiași surse, de un „înalt responsabil” al SIS – identificat ca fiind Alexandru Sîrbu.Reținuții ar fi oferit deja declarații complete anchetatorilor și au fost plasați în arest preventiv. FSB a deschis un dosar penal pentru „cooperare confidențială cu un stat străin”, faptă care, potrivit Codului Penal al Federației Ruse, poate fi pedepsită cu până la 8 ani de închisoare.Aceasta nu este prima operațiune a FSB împotriva cetățenilor moldoveni suspectați de spionaj. În aprilie 2025, serviciul rus anunța reținerea la Kerci a unui alt cetățean al Moldovei, Evghenii Kurdoglu, acuzat că lucra pentru serviciile ucrainene și plănuia aruncarea în aer a unei stații de pompare a apei. Acesta ar fi transmis Kievului informații despre pozițiile armatei ruse și infrastructura critică din Crimeea.Până la această oră, autoritățile de la Chișinău nu au comentat public acuzațiile.

Pe 4 iulie 2025, la Chișinău, începând cu ora 17:00, la Reședința de Stat va avea loc primul summit Moldova – Uniunea Europeană, găzduit de Președinta Maia Sandu. Uniunea Europeană va fi reprezentată de Președintele Consiliului European, António Costa, și Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Împreună cu Președinta Republicii Moldova, la summit vor participa Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și Prim-ministrul, Dorin Recean – reflectând angajamentul comun al tuturor instituțiilor statului pentru realizarea obiectivului național de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit Președinției, organizarea acestui eveniment la Chișinău marchează o nouă etapă în parcursul nostru european. Astfel de reuniuni bilaterale au loc doar cu parteneri de importanță strategică sau cu țări candidate, precum Ucraina și statele din Balcanii de Vest. „Desfășurarea summit-ului confirmă nu doar recunoașterea pașilor pe care i-am întreprins, ci și angajamentul politic solid al Uniunii Europene pentru viitorul european al țării noastre”, se arată într-un comunicat al instituției prezidențiale. În cadrul discuțiilor vor fi abordate subiectele legate de procesul de aderare, atât în ceea ce privește evoluțiile de până acum, cât și etapele următoare în acest proces. Totodată, liderii vor discuta despre extinderea legăturilor economice și cooperării în domenii precum infrastructura, energia, digitalizarea și dezvoltarea regională. Un punct important pe agendă va fi și Planul de Creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde euro, adoptat recent de Comisia Europeană. Acest plan este un pachet ambițios de investiții prin care Uniunea Europeană sprijină modernizarea economiei și creșterea nivelului de trai al cetățenilor.

Interpretul Ion Suruceanu critică dur implicarea unor oameni de cultură în campania electorală a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), acuzând formațiunea condusă de Maia Sandu că „îi folosește” pentru imagine, în lipsa unor realizări concrete în guvernare.„Crezi că PAS îi cheamă din mare dragoste pentru oamenii de cultură, mai ales pentru Botgros sau Constantin Cheianu?! Nu vorbesc despre alții. Ei și-au luat decizia. Dar sunt folosiți. Dacă ai fi făcut măcar ceva ca să ridici economia cu 2-3%, atunci ai ieși cu pieptul deschis în fața alegătorilor”, a declarat Suruceanu în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la postul N4.Afirmațiile sale au fost urmate de o reacție promptă din partea scriitorului Constantin Cheianu, care figurează pe lista candidaților PAS pentru alegerile din 28 septembrie. Acesta a respins acuzațiile și a adus drept contraargument rezultatele din sondaje.„Am auzit cum Ion Suruceanu a spus că eu și Nicolae Botgros permitem ca PAS să ne folosească… Dacă Ion Suruceanu ar fi consultat sondajele, ar fi văzut că PAS este pe primul loc, la mare distanță de celelalte partide. Este acesta un semn că PAS nu a făcut nimic în patru ani?”, a declarat Cheianu.Totodată, scriitorul a amintit că și Suruceanu a avut episoade de implicare politică, inclusiv alături de partide care nu au confirmat prin fapte.„Eu cunosc un partid care, într-adevăr, nu a făcut nimic timp de patru ani, deși Ion Suruceanu a permis să fie folosit de acel partid. Este vorba despre agrarienii comuniști, care, având majoritate parlamentară în 1994, au dispărut după alegerile din 1998, la care a participat și Suruceanu”, a conchis Cheianu.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu acordat postului Sky News că un încetarea focului este o remiză – un „îngheț” temporar al conflictului, care nu echivalează cu victorie sau înfrângere. El a subliniat că Rusia, prin Vladimir Putin, urmărește cucerirea totală a Ucrainei, iar un armistițiu nu schimbă aceste ambiții.“În orice caz, încetarea focului este o remiză, nici victorie, nici înfrângere. Este un îngheț de facto, un compromis temporar al ambelor părți. Rusia intenționează să ne ocupe. Ucrainenii vor să-i oprească – pentru noi, este o luptă pentru independență.” Compromisul dorit – dar doar după negocieri serioaseÎn fața întrebării dacă ar accepta cerințele lui Putin ca preț al încetării ostilităților, Zelenski a răspuns ferm: „Nu.” Cu toate acestea, președintele susține deschiderea unui dialog real pentru a verifica dacă există un drum spre pace:“Susținem un dialog și încetarea focului necondiționată. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să vedem dacă există un compromis real și o cale de a opri războiul. După discuție, vom căuta soluții.”Zelenski a subliniat că diferențele fundamentale între Ucraina și Rusia – de valori și viziune – sunt mari, dar rămâne convins că rațiunea va învinge. Putin vizează anihilarea identității ucrainenePotrivit președintelui ucrainean, autorul invaziei nu caută doar teritorii, ci încearcă și distrugerea treptată a identității ucrainene. I motivațiile sunt clare: o ocupație lentă, reducerea sprijinului european, retragerea SUA din conflict și ridicarea sancțiunilor impuse Kremlinului. Ucraina răspunde prin presiune strategicăPentru a contracara planurile lui Putin, Zelenski spune că Ucraina și aliații săi trebuie să intensifice presiunea politică și militară – prin noi sancțiuni și furnizarea de armament greu. Cerințele maximalistice ale Moscovei: capitulare de factoÎn interviu a fost evidențiat și conținutul ultimelor cerințe formulate de Rusia, considerate de Ucraina ca echivalentul unei capitulări:1.Recunoașterea anexării Crimeii și a regiunilor Donetsk, Lugansk, Zaporojie, Herson.2.Renunțarea la aderarea la NATO și adoptarea unui poziții neutre.3.Demilitarizarea Ucrainei – reducerea forțelor armate, interdicție pentru baze străine și mobilizare.4.Ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor ruse înghețate.5.Condiții politice stricte: alegeri rapide, oficializarea limbii ruse, interzicerea „grupărilor naționaliste” și garanții pentru drepturile vorbitorilor de rusă.Un posibil armistițiu include retragerea forțelor ruse din sud-est sau un acord „pachet” care să interzică mobilizarea și aprovizionarea militară a Ucrainei. Pentru acum, însă, Zelenski avertizează că orice armistițiu trebuie să fie precedat de dialog sincer și condiții clare, altfel nu va sta la masa tratativelor.

Lidera partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, a lansat critici dure la adresa guvernării actuale, acuzând-o de pierderea suveranității Republicii Moldova în favoarea unor puteri externe. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Declarația privind suveranitatea — scutul independenței”, organizată pe 23 iunie.„Suveranitatea nu este o formalitate, ci fundamentul viitorului. Fără ea, statul este o vitrină: strălucitoare la exterior, dar goală în interior”, a declarat Furtună, punctând că Moldova traversează o criză de identitate și autonomie politică.Potrivit liderei Moldova Mare, punctele sensibile care duc la slăbirea statului sunt controlul extern, cenzura și pierderile identitare. În viziunea sa, soluțiile sunt clare: refacerea instituțiilor loiale poporului, eliminarea influenței externe din structurile-cheie ale statului, cum ar fi Guvernul, Comisia Electorală Centrală și Curtea Constituțională, precum și interzicerea „intervenției externe sub pretextul reformelor”.Victoria Furtună a trasat o cronologie a pierderii suveranității Republicii Moldova: „În 1991, când ne-am proclamat independența, am avut un moment de libertate, dar l-am lăsat să ne scape printre degete. În anii 2000 am fost legați economic, iar în 2009 statul a fost complet predat sub conducere externă.”În opinia sa, în 2025, guvernarea moldovenească nu mai răspunde în fața cetățenilor, ci „dă socoteală Bruxelles-ului și Washingtonului”. „Moldova se transformă într-o colonie cu pașaport moldovenesc”, a avertizat Furtună.Ea a subliniat că suveranitatea nu se cere în genunchi, ci se apără cu fruntea sus, și a reafirmat angajamentul politic al formațiunii pe care o conduce: „Partidul Moldova Mare spune clar — Moldova noastră nu este de vânzare, ea se ridică. Pentru copiii noștri și pentru viitorul nostru.”Conferința a reunit, potrivit organizatorilor, cetățeni și experți care „nu sunt indiferenți față de soarta Moldovei” și care își doresc un stat cu instituții independente și politici decise în interiorul țării.

Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată, pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire a președintelui oficiului teritorial Anenii Noi al Partidului Politic „Şor”, fiindu-i incriminată complicitatea la finanțarea ilegală a partidului politic din partea unui grup criminal organizat. Cauza penală a fost disjunsă în 2024, de către Procuratura Anticorupție, din cauza penală de bază pornită în anul 2022 în care se continuă investigațiile pentru a stabili întreg cercul de persoane vinovate în comiterea infracțiunilor de complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Politic „Şor” (declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 19.06.2023). Conform informațiilor obținute în urma investigațiilor, învinuitul, în perioada iulie  – octombrie 2022, activând în calitate de președinte al organizației teritoriale Anenii Noi a Partidului Politic „Şor”, a coordonat activitățile organizației, știind că partidul respectiv era finanțat de un grup criminal organizat. Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, acesta ar fi contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului. În asemenea circumstanțe, învinuitul ar fi acceptat prin complicitate finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de aproximativ 3 milioane de lei, provenite de la grupul criminal organizat. Această finanțare ar fi fost folosită pentru activitățile partidului, cu scopul de a promova interesele politice ale acestuia și de a obține puterea în stat prin mijloace ilegale. Învinuitul nu și-a recunoscut vinovăția, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Pentru infracțiunea săvârșită, legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 57 500 la 92 500 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani. În cadrul urmăririi penale, în scopul garantării executării pedepsei amenzii și eventualei confiscări speciale, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor învinuitului în valoare de peste 400 000 de lei.

Consiliul Municipal Bălți a aprobat decizia de a accepta 22 de autobuze din partea orașului înfrățit Reșița din România. Zece dintre acestea sunt autobuze urbane Volvo cu podea joasă, aflate în stare de funcționare, iar alte 12 vor putea fi utilizate pentru piese de schimb. Pachetul include, de asemenea, un set de piese de schimb și 6.282 de litri de motorină. Urmează acum procedurile de vămuire a tehnicii. Decizia de a oferi acest ajutor a fost luată de consiliul local al municipiului Reșița pe 13 iunie. Potrivit primarului municipiului Bălți, reprezentantul Partidului Nostru, Alexandr Petkov, acordul de înfrățire semnat recent între Bălți și Reșița începe deja să dea roade concrete. Anterior, el i-a mulțumit primarului Reșiței, Ioan Popa, pentru sprijinul oferit. Acordul de înfrățire a fost semnat în ianuarie 2025 de către primarii celor două municipii și prevede colaborarea în domeniul transportului, infrastructurii, amenajării urbane, culturii și educației.

Campionatul European de Kickboxing, organizat între 22 și 27 iunie la Chișinău, continuă să genereze reacții aprinse, după ce Guvernul Republicii Moldova a anunțat că a refuzat accesul în țară pentru 195 de persoane invocate drept „risc pentru securitatea națională”. În replică, consiliera primarului general al capitalei, Natalia Ixari, a publicat o listă cu numele și vârsta reală a sportivilor înscriși în competiție, afirmând că printre așa-zișii „infiltrați” se aflau copii sportivi de 10–17 ani.„Atenție mare la vârsta ‘bandiților’ pe care i-au depistat cei de la guvernare. Cei înscriși erau 15 copii sportivi și alți 35 de copii sportivi. Sportivii nici măcar nu au pornit spre Moldova, ca să poată fi întorși”, a scris Ixari pe rețelele sociale, calificând acțiunile Guvernului drept o „manipulare grosolană” și „rușinoasă”.Consiliera a acuzat autoritățile că au inflamat artificial scandalul din motive politice, ignorând faptul că evenimentul fusese organizat de federații internaționale, iar lista participanților era validată exclusiv la Viena, de World Kickboxing Federation (WKF). Ea a dezvăluit că mai multe ambasade au contactat Primăria după apariția informațiilor, cerând clarificări în legătură cu interdicțiile impuse. Organizația internațională neagă acuzațiile: „Nu există sportivi ruși sau belaruși pe liste”Reprezentanții WKF, prezenți la Chișinău, au reacționat ferm împotriva acuzațiilor lansate de autoritățile moldovene. „Nu există niciun sportiv rus sau belarus înscris. Înregistrarea a fost gestionată de sediul central de la Viena, nu de Moldova”, a precizat Rustam Alimov, delegatul oficial al WKF în Republica Moldova.La rândul său, președintele federației, Fridrih Exembergher, a condamnat ceea ce a numit „politizarea inadmisibilă a sportului”:„WKF nu discriminează în funcție de naționalitate. Suntem împotriva oricărei forme de rasism. Competiția era o șansă pentru Moldova.”Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Interne a declarat că evenimentul nu era autorizat de Ministerul Educației sau de alte instituții ale statului și că printre participanți s-ar fi aflat foști membri ai armatei ruse, SOBR, MAI, CSKA, dar și persoane care aveau legături cu grupări infracționale cunoscute, inclusiv rețeaua lui Grigore Caramalac.MAI a mai susținut că s-au identificat simboluri pro-război, riscuri de proteste și potențial de afectare a imaginii internaționale a țării. 19 persoane au fost oprite la frontieră, iar altor 176 li s-a refuzat îmbarcarea.În timp ce Guvernul invocă motive de securitate, reprezentanți ai administrației locale și organizatorii acuză abuz și politizare, sugerând că întreaga acțiune a fost menită să discrediteze evenimentul, care nu a beneficiat de sprijinul autorităților centrale. Potrivit organizatorilor, participarea străină era asigurată din fonduri proprii, fără costuri pentru statul moldovean.Scandalul aruncă o umbră asupra imaginii Republicii Moldova în fața partenerilor internaționali, mai ales că sportivi din aceleași țări au fost primiți recent în țară la un alt eveniment sportiv susținut chiar de Guvern — un dublu standard care, potrivit Nataliei Ixari, ridică mari semne de întrebare.„Democrație pe hârtie”, a concluzionat consiliera primarului Ion Ceban.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat, marți, un nou val de numiri și rechemări în serviciul diplomatic. Printre cele mai importante schimbări se numără numirea actualului vicepremier pentru reintegrare, Oleg Serebrian, în funcția de ambasador în Turcia, precum și desemnarea fostului vicepremier Vladislav Kulminski în calitate de ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii. Astfel, Dumitru Croitor a fost rechemat din funcția de ambasador în Ankara, iar Viorel Ursu își încheie mandatul la Washington. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că aceste numiri reflectă o abordare strategică a diplomației moldovenești: „Pe domnul Serebrian îl cunoașteți foarte bine — are o experiență de 30 de ani în serviciul diplomatic. Domnul Kulminski, la rândul său, a activat ca vicepremier și este bine cunoscut de societatea civilă din Republica Moldova. Avem ferma convingere că numirile de astăzi vor servi intereselor țării și vor avea succes în propășirea Republicii Moldova.” Premierul Dorin Recean a ținut, la rândul său, să îi mulțumească lui Oleg Serebrian pentru activitatea în Guvern, declarând: „Domnule vicepremier, o să ne lipsiți, evident.” Executivul a aprobat și extinderea mandatului unor ambasadori prin cumul:  • Mihail Barbulat, ambasador în Ungaria, va reprezenta Republica Moldova și în Slovenia.  • Emil Jacotă, ambasador în Bulgaria, va avea acreditare și în Macedonia de Nord.

30,8 milioane de euro vor fi alocate pentru construcția liniei electrice aeriene 400 kV Bălți-Suceava, precum și pentru reabilitarea rețelelor de transport al energiei electrice de pe teritoriul Republicii Moldova. Guvernul a aprobat, în acest sens, ratificarea Amendamentului la Contractul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții privind interconectarea electrică Moldova – România, semnat la Chișinău, la 20 decembrie 2017. Anterior, acesta presupunea finanțarea construcției stației back-to-back din Vulcănești cu o capacitate de până la 600 MW, soluție care nu mai este fezabilă după sincronizarea cu sistemul energetic european, ENTSO-E. Astfel, mijloacele în sumă de 30,8 milioane de euro sunt realocate pentru construcția liniei electrice aeriene 400 kV Bălți-Suceava. Toate lucrările urmează să fie executate în baza studiilor de fezabilitate, care au demonstrat eficiența economică a proiectului. Implementarea acestui proiect va contribui la consolidarea sistemului electroenergetic național, va crea premisele necesare pentru integrarea energiei regenerabile în rețelele naționale și va contribui la extinderea pieței energiei electrice la nivelul Uniunii Europene.

Votat de Guvern! Domnica Manole și Sergiu Litvinenco, noii judecători constituționali. Aceștia au fost numiți în funcție pentru o perioadă de 6 ani.  Premierul Dorin Recean: „Vreau să remarc cariera de peste 20 de ani a doamnei Manole, o carieră care a demonstrat profesionalism, decizii curajoase, echilibrate care au dus la consolidarea statului de drept în RM. În calitatea sa de președinte a CC în ultimii ani a fost în situația să asigure cu demnitate respectarea Constituției. Domnul ministru Litvinenco a inițiat și a conceput în esență cea mai dificilă reformă pentru Republica Moldova – anume cea a justiție. Anume domnul Litvinenco a oferit instrumentele necesare pentru curățarea justiției și constituirea unui stat de drept care să asigure drepturile tutor cetățenilor Republicii Moldova. Reamintesc, acest lucru este important atât pentru cetățeni, cât și mediul de afaceri”.Judecătorii Curții Constituționașe se numesc pentru o perioadă de șase ani. Conform noii legi cu privire la Curtea Constituțională, Guvernul desemnează doi membri în CC, începând cu trei luni înainte de expirarea mandatului, adică până pe 16 august.

Un grav accident rutier soldat cu decesul unui biciclist a avut loc pe traseul care leagă comuna Băcioi de satul Horești. Potrivit informațiilor preliminare oferite de Poliție, victima este un bărbat în vârstă de 32 de ani. Din cercetările efectuate la fața locului, s-a constatat că biciclistul ar fi efectuat o manevră de întoarcere neregulamentară, moment în care a fost surprins și accidentat de un automobil de marca Renault, condus de o femeie în vârstă de 51 de ani. Impactul a fost puternic, iar biciclistul a suferit răni grave, care i-au fost fatale la scurt timp după accident. Șoferița a fost testată cu aparatul Drager, iar rezultatul a fost negativ, ceea ce exclude consumul de alcool la volan. Poliția a deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele producerii accidentului, inclusiv dacă au existat condiții de trafic sau vizibilitate care au contribuit la tragedie.

Un bărbat în vârstă de 55 de ani a murit, marți dimineață, după ce a căzut de la etajul opt al Spitalului de Urgență din municipiul Chișinău. Incidentul a avut loc în jurul orei 10:45, iar victima a decedat pe loc din cauza traumatismelor suferite. Potrivit Cristinei Talpă, ofițer de presă al Poliției Capitalei, oamenii legii au fost alertați printr-un apel la 112, care anunța o cădere de la înălțime în incinta spitalului. Polițiștii sosiți la fața locului au confirmat tragicul incident. Pe caz a fost inițiată o anchetă, iar autoritățile urmează să stabilească toate circumstanțele în care s-a produs căderea. Deocamdată nu este clar dacă a fost vorba despre un accident, un gest intenționat sau o neglijență. Trupul neînsuflețit al bărbatului a fost transportat la Centrul de Medicină Legală pentru expertize suplimentare. Ancheta este în desfășurare.

Guvernarea a instituit un control total asupra spațiului mediatic pentru a împiedica cetățenii să afle adevărul. Dar cât încearcă mai mult să instituie controlul, cu atât răspunsul cetățenilor va fi mai ferm. Declarația a fost făcută de Alexandr Berlinschii, fost secretar al CEC, membru al Partidului Nostru, la emisiunea «Главное» de la TVC21. „Cea mai mare amenințare la adresa statului Republica Moldova este PAS. Ei ar trebui să se uite în oglindă atunci când vorbesc despre amenințări. Pe lângă politizarea instituțiilor statului responsabile direct de organizarea alegerilor, se încearcă un control total asupra spațiului mediatic. Este foarte trist că pleacă jurnaliștii care au o voce diferită față de cei de la putere. Oamenii de la guvernare s-au desprins de pământ și plutesc. Dacă ești înconjurat de bodyguarzi, ai pază și toate ușile ți se deschid fără ca să pui mâna pe ele, inevitabil pierzi legătura cu realitatea și cu oamenii”, a declarat Alexandr Berlinschii. El s-a întrebat ce legătură are Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională cu televiziunile, dacă avem Consiliul Audiovizualului — autoritatea competentă să aplice sancțiuni. Și, totodată, i-a amintit partidului de guvernare PAS că atunci când erau în opoziție, platformele Telegram și Facebook nu le reprezentau nicio amenințare. „Scuza aceasta că au grijă de sănătatea mentală a cetățenilor... Poate ar trebui să aibă mai multă grijă de propria sănătate mentală?!”, a adăugat Berlinschii făcând aluzie la declarația purtătorului de cuvânt al Guvernului că „trebuie să ne îngrijim și de sănătatea noastră mintală atunci când vine vorba de informația pe care o consumăm”. Totodată, Belrinschii s-a arătat convins că cetățenii îi vor taxa pe actualii guvernanți: „Cu cât încearcă mai mult să instituie controlul, cu atât răspunsul cetățenilor va fi mai ferm!”. 

Judecătorul Ion Malanciuc va fi propus de CSM pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată cu votul a 11 membri.  Ion Malanciuc a fost desemnat în funcția de judecător la CC pe un termen de 6 ani din data depunerii jurământului.El a fost singurul judecător care a depus cerere de participare la concursul pentru numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Deși Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prelungit termenul concursului cu circa două săptămâni, doar judecătorul de la judecătoria Criuleni, transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție, Ion Malanciuc, și-a exprimat interesul pentru fotoliu.Candidatura lui va fi propusă Parlamentului pentru confirmarea în funcția de magistrat constituțional.Ion Malanciuc și-a început cariera în noiembrie 2011, fiind numit judecător la instanța de fond din Dubăsari. Cinci ani mai târziu, este promovat în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, printr-un decret semnat de ex-președintele Nicolae Timofti, ulterior a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează că Federația Rusă ar putea lansa un atac împotriva unei țări membre NATO până în 2030, în încercarea de a testa soliditatea Alianței Nord-Atlantice. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului britanic Sky News. „Credem că, începând cu anul 2030, Putin va avea mult mai multe capacități”, a spus liderul de la Kiev, subliniind că în prezent Rusia este ținută în frâu de rezistența Ucrainei. „Astăzi, Putin este oprit de Ucraina. Nu are timp să-și instruiască armata.” Întrebat dacă un atac din partea Rusiei ar putea avea loc chiar în următoarele luni, Zelenski a răspuns: „Nu cred că Putin este pregătit în acest moment.” Zelenski critică planurile NATO: „Sunt prea lente” Șeful statului ucrainean a criticat dur planurile de apărare ale NATO, care prevăd o creștere a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB până în anul 2035. Zelenski a apreciat că ritmul este prea lent în raport cu pericolul real pe care îl reprezintă Federația Rusă. „Oricum, Putin are nevoie de o pauză, de ridicarea sancțiunilor și de o armată instruită. Iar zece ani este o perioadă foarte lungă. Până atunci, el va avea o armată nouă, pregătită.” Alerte din partea liderilor europeni Declarațiile lui Zelenski vin în contextul în care mai mulți oficiali europeni și analiști militari avertizează că Rusia ar putea reprezenta din nou o amenințare militară directă pentru NATO în următorii ani:  • Raportul Institutului Internațional pentru Studii Strategice estimează că Rusia ar putea reface capacitățile armatei sale până în 2027.  • Consilierul militar german Carsten Breyer a transmis că NATO trebuie să fie pregătită pentru un potențial atac până în 2029.  • Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a semnalat un risc sporit de atacuri cibernetice, acte de sabotaj și încălcări ale spațiului aerian din partea Rusiei. Între timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat recent un pachet de sprijin militar suplimentar pentru Ucraina, în valoare de peste 35 de miliarde de euro, reiterând necesitatea ca toate statele membre să își sporească bugetele de apărare. Zelenski continuă să ceară acțiuni mai ferme și rapide din partea Occidentului, afirmând că amânarea deciziilor strategice ar putea avea consecințe grave asupra securității întregului continent european.

Pe 24 iunie 2025, Poșta Moldovei aduce un omagiu a două figuri emblematice ale culturii naționale prin lansarea emisiunii filatelice „Personalități. Comemorări”, dedicată scriitorului Vladimir Beșleagă și compozitorului Eugen Doga. Celebrat pentru profunzimea romanelor sale și impactul asupra conștiinței publice, Vladimir Beșleagă este omagiat printr-o marcă poștală care reflectă moștenirea sa literară și spirituală. Autor al unor opere de referință în literatura română din Basarabia, Beșleagă rămâne o voce critică și lucidă a epocii sale. Recunoscut pe plan mondial pentru compozițiile sale din muzica de film, romanțe și creații simfonice, Eugen Doga este reprezentat filatelic ca un veritabil ambasador cultural al Republicii Moldova. Muzica sa continuă să emoționeze generații întregi și să aducă recunoaștere internațională valorilor autohtone.  • Valoarea nominală a fiecărei mărci: 5 lei  • Tirajul: 25.000 de exemplare pentru fiecare personalitate  • Plicuri „Prima zi”: realizate în tiraj limitat de 200 de exemplare pentru fiecare, considerate adevărate bijuterii filatelice de colecție Obiectele filatelice au fost machetate de artistul Eugeniu Verebceanu, care a reușit să surprindă esența celor două mari personalități într-un format artistic elegant și memorabil. Mărcile poștale și plicurile comemorative pot fi achiziționate începând cu 24 iunie în toate oficiile poștale din țară, fiind destinate atât publicului larg, cât și colecționarilor pasionați de istoria și cultura națională. Prin această inițiativă, Poșta Moldovei reiterează rolul său de promotor al valorilor identitare și culturale, marcând simbolic contribuțiile excepționale ale lui Vladimir Beșleagă și Eugen Doga la patrimoniul spiritual al Republicii Moldova.

Preşedintele american Donald Trump anunţă marţi pe platforma sa Truth Social ”intrarea în vigoare” a unei încetări a focului între Israel şi Iran, cărora le cere să nu-l încalce, relatează AFP.”Armistiţiu este în prezent în vigoare. Să-l respectaţi!”, scrie marţi, cu capitale, pe Truth Social, locatarul Casei Albe. Donald Trump a anunţat anterior că un armistiţiu urmează să fie implementat treptat, într-o perioadă de 24 de ore. El a anunţat că acest armistiţiu intră în vigoare marţi, la ora 4.00 GMT (7.00, ora României).În cadrul armistiţiului, Iranul îşi opreşte primul toate operaţiunile, iar Israelul 12 ore mai târziu.

Membrii Guvernului condus de Ilie Bolojan au depus jurământul de învestitură, luni seara, în prezența președintelui Nicușor Dan, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Cotroceni, informează Agerpres.La ceremonie au fost prezenți președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, președintele USR, Dominic Fritz, președintele UDMR, Kelemen Hunor, liderul Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, Varujan Pambuccian.Membrii noului Executiv de la București sunt:* Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru;* Marian Neacșu – viceprim-ministru;* Tanczos Barna – viceprim-ministru;* Michael-Dragoș Anastasiu – viceprim-ministru;* Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne;* Liviu-Ionuț Moșteanu – viceprim-ministru, ministrul Apărării Naționale;* Ciprian-Constantin Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii;* Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor;* Radu Marinescu – ministrul Justiției;* Florin-Ionuț Barbu – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;* Bogdan-Gruia Ivan – ministrul Energiei;* Alexandru-Florin Rogobete – ministrul Sănătății;* Dragoș-Nicolae Pîslaru – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene;* Daniel-Ovidiu David – ministrul Educației și Cercetării;* Oana-Silvia Țoiu – ministrul Afacerilor Externe;* Diana-Anda Buzoianu – ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor;* Petre-Florin Manole – ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale;* Radu-Dinel Miruță – ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului;* Cseke Attila-Zoltan – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;* Demeter Andras Istvan – ministrul Culturii.”Dragi români, începem azi un nou capitol. Vreau să mulţumesc în primul rând partidelor din majoritate şi reprezentanţilor minorităţilor naţionale pentru că au înţeles imperativul pe care România îl are în acest moment, şi anume stabilitatea.Am văzut comentarii în spaţiul public care se referă mult mai mult la trecut decât la viitor, evident, legitime, numai că noi toţi, ca societate, din momentul acesta trebuie să ne uităm în viitor şi cred că este interesul naţional, şi invit partidele din majoritate să acţioneze ca atare, să colaboreze pentru interesul comun”, a afirmat Nicuşor Dan, în discursul ţinut la ceremonia de învestitură a Guvernului. Premierul Ilie Bolojan a afirmat, la finalul ceremoniei de învestitură, că preluarea atribuţiilor de către membrii noului cabinet încheie o perioadă de instabilitate. ”Încheierea procedurii parlamentare şi depunerea jurământului de către noul Guvern încheie, practic, o perioadă de instabilitate şi de interimate la conducere a principalelor instituţii ale României. Avem, în momentul de faţă, şi un guvern care se bazează pe o majoritate parlamentară importantă. Începând din această seară ne vom da măsura dedicării noastre, a capacităţii noastre de muncă şi a responsabilităţii în serviciul României şi am încredere că în colaborare cu preşedintele României, sprijinindu-ne în Parlament, vom putea trece ţara noastră prin această perioadă dificilă, în aşa fel încât să creăm condiţii pentru prosperitate şi să redăm încrederea românilor. Împreună cu colegii mei vom face tot ceea ce este posibil pentru acest lucru şi sper că vom auzi de lucruri bune pentru România”, a afirmat Ilie Bolojan.

O imagine din Lounge-ul Business de la Aeroportul Internațional Chișinău a devenit virală pe rețelele sociale, declanșând un val de ironii și glume, mai ales în comunitățile de pe Telegram.Fotografia, publicată de bloggerul Eugen Luchianiuc, arată un borcan de miere dotat cu un dozator de plastic, alături de sare, piper și scobitori — elemente prezentate drept parte din „setul business class” oferit pasagerilor cu acces în zona premium a aeroportului.Forma dozatorului, montat direct pe borcan, a fost motivul principal de amuzament pentru utilizatori, unii comparându-l cu dispenserele de săpun lichid. Comentariile nu au întârziat să apară, mulți internauți întrebându-se dacă nu cumva este „o ofertă all-inclusive de la gospodăria bunicii”.Pe Telegram și Facebook, fotografia a fost redistribuită de zeci de ori, însoțită de texte precum: „Luxury moldovenesc în varianta naturală” „Când business class-ul întâlnește bucătăria de vară” „Mai lipseau doar niște castraveți murați și o cană de compot”Până la această oră, Aeroportul Internațional Chișinău nu a emis nicio reacție oficială în legătură cu imaginea sau calitatea serviciilor din Business Lounge. Deși zona premium este, teoretic, destinată pasagerilor care plătesc pentru confort și servicii exclusiviste, fotografia readuce în discuție standardele de ospitalitate practicate în instituțiile publice și infrastructura aeroportuară din Republica Moldova.

Fostul deputat Alexandru Slusari critică dur modul în care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) își configurează lista electorală pentru alegerile parlamentare din acest an. Într-o postare acidă pe rețelele sociale, Slusari susține că formațiunea de guvernământ a abandonat criteriile de integritate în favoarea „banului și influenței”, cooptând figuri controversate din fostele partide de guvernare.„Se caută persoane influente și bănoase, care anterior au susținut PLDM și PD în frunte cu Plahotniuc. Ca excepție, se poate și Congres Civic. E nevoie de rezerva de conserve rusești. Trecutul nu contează. Filtrele sunt distruse”, a scris Slusari, făcând referire la lipsa unei comisii independente de selecție, precum cea existentă în 2019. „Candidați ideali” – Nichiforciuc, Lupu și AndronachiFostul deputat afirmă, ironic, că în actualul sistem de „principii și valori” al PAS, cei mai potriviți candidați ar fi foștii democrați Eugeniu Nichiforciuc, Marian Lupu și Vladimir Andronachi — nume asociate anterior cu regimul oligarhic.„Marian Ilici [Lupu] chiar a condus formal Partidul Democrat și după 2021 a continuat să conducă bine mersi Curtea de Conturi. Nichiforciuc, curat ca lacrima în fața justiției ‘reformate’, este foarte bun ca смотрящий în Florești, unde face coaliție cu PAS. Andronachi are oleacă de probleme penale, dar ține крыша pentru un partiduț din Cahul, cu care PAS a făcut alianță”, a scris Slusari într-un ton evident sarcastic. Atac la lipsa transparențeiSlusari critică faptul că, spre deosebire de alegerile din 2019, de această dată nu există o comisie de selecție formată din reprezentanți ai societății civile, iar deciziile se iau „într-un cerc îngust de oameni”.„Comisia de selectare din societatea civilă, cum a fost în 2019, nu va fi. Asupra listei lucrează un grup îngust. Filtrele sunt distruse”, afirmă acesta. PAS „nu vrea coeziune proeuropeană”Totodată, Slusari deplânge faptul că, în ciuda „coagulării forțelor antieuropene”, PAS ar refuza un dialog autentic cu alte partide proeuropene, alegând, în schimb, o politică „arogantă” și exclusivistă.„În situația de coagulare evidentă a tuturor forțelor antieuropene, prima opțiune ar trebui să fie coeziunea frontului proeuropean și național. Însă PAS probabil definitiv a ales calea tradițională arogantă a politicii de pe Bâc”, conchide Slusari.PAS nu a oferit deocamdată o reacție oficială la acuzațiile lansate de Alexandru Slusari.

Ungaria şi Slovacia au decis să nu susţină planul Uniunii Europene pentru al 18-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, a declarat luni ministrul ungar de externe Peter Szijjarto într-o informare pentru presă difuzată pe Facebook şi preluată de Reuters, transmite Agerpres.Cele două state se opun intenţiei UE de a elimina treptat importurile de energie din Rusia, a precizat el.„Am făcut asta deoarece Uniunea Europeană (…) doreşte să interzică statelor membre, inclusiv Ungariei şi Slovaciei, achiziţia de gaze naturale ruseşti ieftine şi de ţiţei rusesc ieftin, aşa cum a mai făcut”, a spus ministrul.Ungaria şi Slovacia depind în continuare de livrările de petrol şi gaze din Rusia, iar Budapesta şi Bratislava au păstrat legături amicale cu Moscova, reaminteşte Reuters.Comisia Europeană a propus în 10 iunie un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, ca reacţie la invazia rusă în Ucraina în urmă cu aproape trei ani şi jumătate. Sunt vizate veniturile Moscovei din sectorul energetic, industria militară şi băncile ruseşti.Premierul slovac Robert Fico a reacţionat arătând că ţara sa nu va susţine sancţiunile dacă Comisia nu oferă o soluţie pentru situaţia cu care se va confrunta în cazul în care se elimină treptat importurile de energie din Rusia.Pentru a fi adoptate, sancţiunile necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE.Duminică seara, premierul ungar Viktor Orban a cerut Uniunii să scoată de pe agendă interzicerea importurilor energetice din Rusia, deoarece după atacul Statelor Unite asupra Iranului se aşteaptă o scumpire a energiei.

Un nou atac al forțelor ruse a vizat, luni dimineață, orașul Belgorod-Dnestrovski din regiunea Odesa. Potrivit autorităților locale, o rachetă balistică a lovit în plin un liceu local, provocând moartea a două persoane și rănirea a cel puțin 12 persoane, printre care și doi adolescenți.Informația a fost confirmată de Oleg Kiper, șeful Administrației Militare Regionale din Odesa:„Inamicul a atacat orașul Belgorod-Dnestrovski cu rachetă balistică. Rușii au distrus complet o instituție de învățământ locală. Din fericire, copiii se aflau în vacanță, dar la fața locului erau angajați ai liceului. Din păcate, sub dărâmături s-ar putea afla în continuare oameni”, a declarat Kiper.Printre cei 12 răniți se numără trei persoane aflate în stare gravă, iar ceilalți — inclusiv doi minori — se află în stare de gravitate medie.Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat atacul, numindu-l intenționat și demonstrativ.„Un atac absolut dement al unei rachete rusești direct asupra unui liceu. Conform informațiilor preliminare, este vorba despre o rachetă balistică. Liceul este practic complet distrus, iar operațiunile de salvare continuă. Aceste lovituri nu sunt niciodată întâmplătoare — armata rusă știe exact ce lovește”, a declarat liderul ucrainean.Tot în noaptea de 22 spre 23 iunie, capitala Kiev a fost ținta unui atac masiv cu drone și rachete, majoritatea direcționate asupra orașului. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, peste 30 de puncte din oraș au fost afectate, iar în șase locații au fost semnalate lovituri directe.În cartierul Șevcenkivski, o rachetă balistică a lovit un bloc cu cinci etaje, iar bilanțul oficial indică nouă morți. Alte zeci de persoane au fost rănite, iar intervențiile de căutare și salvare continuă.Regiunea Odesa, situată în sud-vestul Ucrainei, a devenit frecvent ținta atacurilor cu drone și rachete în ultimele luni, în contextul intensificării operațiunilor militare ruse în sudul țării. Belgorod-Dnestrovski, oraș aflat în apropierea graniței cu Republica Moldova, nu a mai fost vizat anterior de atacuri balistice de o asemenea amploare.

Cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova, președintele Partidului Social Democrat European (PSDE), Tudor Ulianovschi, a lansat un mesaj critic la adresa guvernării, acuzând Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) că transformă idealul suveranității într-un instrument de PR politic. Într-o postare publică, Ulianovschi a subliniat că Declarația de Suveranitate „nu a fost o hârtie, ci o chemare la verticalitate, un legământ între cetățeni și țară”, însă sensul său ar fi astăzi „deturnat în mod cinic”. „PAS mimează patriotismul în timp ce închide ochii la realitate” „Vor să pară patrioți în fața camerelor, dar nu mișcă un deget când suveranitatea este călcată în picioare. Trimit gaz rusesc la Tiraspol, tolerează prezența trupelor străine și acceptă directive externe fără să pună nicio întrebare esențială”, a declarat liderul PSDE. El a criticat PAS pentru ceea ce a numit o lipsă de acțiune concretă în apărarea interesului național: „Când e vorba de interesul național, PAS tace. Când e vorba de imagine, se înghesuie la tribune. Suveranitatea nu se invocă doar la sărbători, ci se construiește prin acțiuni clare, curajoase, asumate.” Exemplul din 2018: „Fapte, nu festivisme” În același mesaj, Tudor Ulianovschi a evocat momentul din 22 iunie 2018, când, în calitate de ministru de externe, a promovat la ONU rezoluția privind retragerea trupelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova: „A fost un act de curaj politic și de demnitate națională. Fără poze, fără aplauze înregistrate, dar cu efect real. Așa se apără suveranitatea, nu cu discursuri sterile”, a punctat liderul PSDE. Apel la responsabilitate, nu la spectacole politice În finalul declarației, Ulianovschi a lansat un apel către clasa politică și societate să trateze cu seriozitate sensul suveranității: „Republica Moldova nu este terenul de joacă al oportuniștilor, nici scena de teatru a celor care au înlocuit idealurile cu interese. Este casa noastră. Avem datoria să consolidăm independența prin muncă, solidaritate și viziune clară, nu prin acțiuni de fațadă.” Declarația de Suveranitate a fost adoptată pe 23 iunie 1990 de Sovietul Suprem al RSS Moldovenești și a reprezentat primul pas major în procesul de desprindere de URSS, culminând cu proclamarea independenței la 27 august 1991. Documentul a afirmat supremația Constituției moldovenești asupra legislației sovietice și a deschis calea pentru recunoașterea internațională a Republicii Moldova ca stat suveran.

Partidul „Moldova Mare” și președinta formațiunii, Victoria Furtună, au publicat astăzi, cu prilejul Zilei proclamării suveranității Republicii Moldova, o serie de mesaje prin care acuză actuala guvernare de „subminarea dreptului poporului de a fi stăpân pe propriul său pământ”. „Deciziile nu mai sunt luate la Chișinău” Într-o postare oficială, formațiunea susține că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar fi „cedat controlul țării factorilor externi”, iar „legile se scriu la dictarea altora”. Potrivit comunicatului, suveranitatea înseamnă „autonomia deciziilor, legea care garantează justiția și autoritatea răspunzătoare în fața cetățenilor”, însă aceste valori ar fi, în prezent, „privite și libertatea, prin agravarea poverii datoriilor”. „Partidul Moldova Mare nu va ceda suveranitatea pentru granturi și nu va permite ca Moldova să fie condusă ca o colonie. Fie o vom apăra, fie vom pierde totul”, se arată în mesajul publicat pe canalele oficiale ale formațiunii. Victoria Furtună: „Puterea adevărată stă în sufletul unui popor” Lidera partidului a completat discursul cu accente simbolice și religioase, afirmând că suveranitatea este, în primul rând, „rugă” și „fruntea plecată în fața celor ce au luptat cu vitejie pentru Moldova Mare — dreaptă și prosperă”. „Pământul nostru nu e moștenire politică, ci dar ceresc. Datoria noastră nu este doar să vorbim despre suveranitate, ci să o trăim — cu demnitate, cu răbdare, cu jertfă”, a declarat Victoria Furtună, subliniind că „puterea adevărată nu stă în arme sau funcții, ci în sufletul unui popor”. Context Ziua suveranității este marcată anual pe 23 iunie, dată la care, în 1990, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Suveranitate a RSS Moldovenești, un pas crucial în procesul de desprindere de URSS, urmat de proclamarea independenței la 27 august 1991. Deocamdată, reprezentanții PAS și ai Executivului nu au comentat acuzațiile lansate de partidul „Moldova Mare”.

Campionatul European de Kickboxing, desfășurat între 22 și 27 iunie la Chișinău, s-a transformat într-un subiect de controversă majoră, după ce autoritățile din Republica Moldova au anunțat că au refuzat accesul în țară pentru 195 de persoane, invocând riscuri la adresa securității naționale. În centrul disputei se află participarea unor sportivi din Rusia, Belarus, dar și din zone aflate sub ocupație sau administrație nerecunoscută internațional, precum Crimeea și Donbas. MAI: „Au fost identificate persoane cu legături cu structuri de forță rusești” Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, persoanele respective ar fi încercat să participe la competiție, deși aceasta nu ar fi fost autorizată de Ministerul Educației sau de alte instituții ale statului. În urma cooperării interinstituționale, inclusiv cu Serviciul de Informații și Securitate, s-ar fi constatat că printre sportivi și personalul tehnic se aflau persoane cu afiliere directă la structuri de forță din Federația Rusă — precum SOBR, CSKA, MAI — sau foști militari ruși. Ministerul precizează că 19 persoane au fost oprite la frontieră, iar altor 176 li s-a refuzat îmbarcarea spre Republica Moldova. Printre riscurile identificate: simboluri pro-război, discursuri de ură, intenții de protest, acțiuni cu potențial de a afecta imaginea externă a țării și chiar legături cu grupări criminale, inclusiv rețeaua interlopului Grigore Caramalac. Primăria Chișinău: „Politica nu are ce căuta în sport” În replică, autoritățile municipale au reacționat public, exprimându-și regretul pentru blocajele create. Primăria a precizat că nu este organizatorul evenimentului, ci doar co-finanțatorul acestuia, responsabilitatea revenind Federației Mondiale de Kickboxing (WKF), cu sediul la Viena. „Evenimentul a fost atribuit Republicii Moldova de către WKF în urma unei competiții transparente între Moldova, Polonia și Italia. Alegerea țării gazdă a fost făcută de federația internațională, care este și responsabilă de delegarea și validarea echipelor participante”, a precizat Primăria, într-o reacție oficială. Reacții internaționale și critici la adresa Chișinăului În cadrul unei conferințe de presă susținute la Chișinău, Președintele WKF Fridrih Exembergher și Carlos Suarez, directorul mondial pentru segmentul amator, au condamnat politizarea evenimentului: „WKF va fi întotdeauna împotriva oricărei forme de rasism. Nu facem discriminare pe bază de naționalitate, religie sau origine. Toți sunt bineveniți atâta timp cât respectă regulile”, a spus Exembergher. „Nu Moldova s-a ocupat de înregistrarea participanților. Înregistrarea s-a făcut exclusiv prin sediul central al federației, la Viena. Nu există niciun sportiv rus sau belarus înscris la acest campionat”, a adăugat Rustam Alimov, reprezentantul WKF în Republica Moldova. Alimov a calificat drept „aberații” acuzațiile privind scopuri ascunse ale sportivilor și a făcut apel la „bun-simț” din partea autorităților: „Campionatul era o oportunitate pentru Moldova, fără costuri de transport sau cazare. Regretăm că politica se amestecă în sport.” Sportivi români, în mare parte minori, blocați la vamă Controversa a fost alimentată și de imaginile postate pe rețelele sociale de sportivi din România, majoritatea minori, care au relatat că au fost blocați în vamă și nu li s-a permis accesul în Republica Moldova. În unele cazuri, delegațiile ar fi aflat abia la aeroport despre interdicțiile impuse. „Ce trist când politicul se implică acolo unde nu trebuie… dar și mai trist că delegațiile din România deja sunt agresoare…”, a comentat Andrei Pavaloi, șeful Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din Chișinău. „În Moldova de astăzi, fără o hârtie de la ministru, nici măcar cetățenii României cu copii nu au dreptul să intre pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat și Gaik Vartanean, deputat MAN.

Un incident care putea avea urmări grave a fost evitat datorită vigilenței unei femei și intervenției rapide a Poliției. Un copil de doar 5 ani a fost surprins deplasându-se singur pe trotinetă printre mașini, pe strada Calea Ieșilor din Chișinău, zonă cunoscută pentru traficul intens.Potrivit Poliției Republicii Moldova, minorul a ieșit din curtea locuinței fără știrea părinților și a ajuns pe carosabil, printre autovehicule. Din fericire, el a fost observat la timp de o femeie care a dat dovadă de spirit civic și a alertat autoritățile.Un echipaj de poliție a ajuns de urgență la fața locului și a preluat copilul în siguranță. Ulterior, au fost identificați părinții, iar cu aceștia au fost purtate discuții privind responsabilitatea de a supraveghea în permanență minorii și măsurile necesare pentru prevenirea unor situații similare.„Chiar și o clipă de neatenție poate avea consecințe tragice”, avertizează Poliția, care a adresat un apel tuturor părinților și reprezentanților legali să fie vigilenți și să nu lase copiii nesupravegheați, mai ales în apropierea carosabilului.Autoritățile reamintesc că siguranța copiilor este o responsabilitate comună și îndeamnă cetățenii să sesizeze imediat orice situație de risc.

Renato Usatîi a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Suveranității, subliniind că suveranitatea aparține cetățenilor, nu celor aflați la putere. Liderul Partidului Nostru a pledat pentru respectarea zilnică a acestui principiu fundamental și a îndemnat clasa politică să acționeze în interesul național, ghidându-se după voința poporului. „Astăzi se împlinesc 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova – actul care a pus bazele statului nostru. A fost un moment de curaj și demnitate, când poporul moldovean a spus clar: vrem să decidem singuri cum trăim și în ce direcție mergem.Dar în toți acești ani, guvernările de la Chișinău au uitat de această suveranitate. S-au închinat când Moscovei, când Bruxellesului, ignorând mereu vocea propriului popor.Eu și Partidul Nostru am susținut mereu vectorul dezvoltării naționale, care are la bază suveranitatea poporului nostru. Această suveranitate nu se cinstește o dată pe an, cu marșuri și discursuri, ci se respectă zi de zi – prin fapte, prin decizii care pun cetățeanul pe primul loc.Toți politicienii, dar mai ales cei care conduc țara, trebuie să se bazeze pe Declarația de Suveranitate. Nu interese străine, nu ordine din afară.Poporul este suveran! Poporul este stăpân! Iar datoria noastră e să-i ascultăm și să-i slujim, nu să-i mințim sau să-l trădăm.Trăiască Republica Moldova suverană!”, se spune în mesajul președintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi.Ziua Suveranității Republicii Moldova este marcată anual pe 23 iunie, dată la care, în anul 1990, Parlamentul a adoptat Declarația de Suveranitate – un document istoric ce a consfințit dreptul poporului moldovean de a decide liber asupra destinului său.

O tentativă de transport ilicit al produselor din tutun a fost dejucată de funcționarii postului vamal Ungheni (PVFI feroviar), în colaborare cu echipele canine ale Serviciului Vamal, în cadrul controlului asupra cursei feroviare Chișinău–București. Patrupezii special antrenați au indicat prezența țigaretelor în zone ascunse ale trenului, fapt ce a determinat efectuarea unui control detaliat. În […] The post Peste 1600 de pachete de țigări ascunse în podul intertavan al trenului Chișinău–București, depistate de vameși first appeared on Liber TV.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat includerea a trei noi candidați în lista electorală pentru alegerile parlamentare din această toamnă. Este vorba despre activista civică Ludmila Adamciuc, rectorul Universității Tehnice din Moldova, Viorel Bostan, și reprezentantul diasporei din Marea Britanie, Iurie Cojocaru. Cei trei s-au remarcat prin activitatea lor în domenii precum educația, societatea civilă, cercetarea și antreprenoriatul, iar potrivit PAS, decizia de a-i include în echipă reflectă angajamentul formațiunii față de promovarea profesioniștilor care pot contribui la continuarea parcursului european al Republicii Moldova. Ludmila Adamciuc, cunoscută pentru activitatea în sprijinul copiilor cu dizabilități, a fondat organizația „Prietena Mea” și a devenit o voce activă pentru incluziune. „Accept cu responsabilitate invitația de a face parte din lista electorală. Nu pentru a-mi schimba drumul, ci pentru a continua eforturile începute în societatea civilă, într-un cadru instituțional”, a declarat aceasta. Viorel Bostan, rector UTM și profesor universitar, a subliniat că a revenit în țară în urmă cu două decenii cu convingerea fermă că direcția corectă pentru Republica Moldova este cea europeană. „Am văzut reforme curajoase în educație și cercetare care pot aduce inovație reală. Accept cu onoare să fac parte din echipa PAS pentru a contribui la continuarea acestui proces”, a spus el. Iurie Cojocaru, stabilit în Marea Britanie, este autorul cărții „Istorii din străinătate” și administrează una dintre cele mai mari comunități online ale diasporei moldovenești. Acesta își asumă candidatura cu scopul de a reprezenta diaspora și de a transforma migrația în proiecte de dezvoltare. „Mă alătur echipei PAS pentru a construi o Moldovă în care să-ți dorești să revii”, a transmis el. Președintele PAS, Igor Grosu, a mulțumit celor trei pentru implicare și a declarat că alegerile din toamnă vor fi cruciale pentru direcția în care va merge țara. Potrivit formațiunii, obiectivul este continuarea reformelor și accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Alegerile parlamentare anticipate sunt programate pentru 28 septembrie.

Ministerul Afacerilor Externe anunță că un grup de 19 cetățeni ai Republicii Moldova a fost evacuat cu succes din Israel și a ajuns în siguranță la Chișinău, în urma unei operațiuni coordonate de Celula de Criză a MAE, în colaborare cu Ambasada Republicii Moldova în Statul Israel și cu sprijinul direct al Ambasadei Ucrainei la Tel Aviv. Evacuarea a fost realizată printr-un traseu sigur care a presupus transportul cetățenilor moldoveni din Israel în Egipt, de unde aceștia au fost îmbarcați într-o cursă aeriană pusă la dispoziție de partea ucraineană. Ministerul precizează că toți cei 19 cetățeni au ajuns în siguranță acasă. MAE a transmis mulțumiri deosebite diplomaților ucraineni din Tel Aviv și Chișinău pentru cooperarea eficientă și solidaritatea demonstrată într-un context regional tensionat. De asemenea, autoritățile moldovene au apreciat eforturile remarcabile ale Ambasadei Republicii Moldova la Tel Aviv, care a avut un rol esențial în desfășurarea operațiunii de evacuare. „Mulțumim tuturor celor implicați în acest proces. Solidaritatea și cooperarea eficientă fac diferența în momentele dificile”, se arată în comunicatul MAE.

Prețurile petrolului ar putea exploda peste pragul de 100 de dolari barilul dacă Iranul își duce la capăt amenințarea de a bloca Strâmtoarea Ormuz — cea mai importantă rută maritimă de transport al țițeiului din lume. Avertismentul vine din partea mai multor analiști internaționali și a fost publicat de The Times, în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Teheran și Washington. Parlamentul iranian a votat deja în favoarea închiderii strâmtorii, prin care trece aproximativ 20% din livrările globale de petrol. Decizia finală ar urma să fie luată de Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului. Analiștii descriu scenariul unei blocade ca fiind „cel mai sumbru” și avertizează asupra unui potențial șoc economic mondial. „Orice atac sau minare a strâmtorii de către Iran ar declanșa un șoc global semnificativ de ofertă și preț, afectând PIB-ul global și accelerând inflația”, a declarat Callum Pickering, economist-șef la Peel Hunt. La rândul său, istoricul Niall Ferguson a avertizat că piețele subestimează pericolul, iar Iranul, aflat în „agonia sa geopolitică”, ar putea recurge la gesturi extreme. El consideră că o blocadă ar duce la o creștere „mult peste 100 de dolari/baril”, comparabilă cu crizele din anii 1970. David Fyfe, economist-șef la Argus Media, a mers și mai departe, sugerând că prețul petrolului ar putea atinge 150 de dolari barilul în cazul unui conflict deschis în Ormuz. Totuși, analiștii consideră că Iranul ar ezita să aplice o astfel de măsură, deoarece ar afecta și aliații săi, în special China — unul dintre principalii importatori de petrol iranian. „Dacă Iranul blochează strâmtoarea, riscă un război cu SUA și afectează sever China”, avertizează Pickering. Chiar și simpla amenințare poate destabiliza piața. Ole Hansen, de la Saxo Bank, spune că „orice tensiune suplimentară în zonă poate întârzia livrările și provoca un salt brusc al prețurilor”. În acest context, SUA și China ar putea recurge la eliberarea rezervelor strategice de petrol, în timp ce Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar încerca să redirecționeze livrările prin conducte alternative. Deocamdată, analiștii de la S&P Global consideră că există suficientă ofertă globală pentru a acoperi cererea — atâta timp cât Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă. Pe 22 iunie, Iranul a anunțat intenția de a închide Strâmtoarea Ormuz ca răspuns la atacurile americane asupra unor obiective nucleare. În replică, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis că orice reacție militară din partea Teheranului ar fi „cea mai gravă greșeală pe care ar putea-o face”.

Astăzi, 23 iunie, este marcată Ziua Suveranității Republicii Moldova. Declarația de Suveranitate a fost adoptată pe aceeași dată, în 1990 și este document istoric care urmărește „scopul instituirii justiției, ocrotirii legalității și stabilității sociale”. Ea proclamă că Republica Moldova este un stat suveran, unitar și indivizibil, și că purtătorul suveranității și singura sursă de putere este poporul.Pe 23 iunie, Ziua Suveranității Republicii Moldova va fi marcată printr-un marș simbolic, discursuri oficiale și un program artistic dedicat uneia dintre cele mai importante pagini din istoria modernă a țării.Manifestările vor începe la ora 19:00, cu un marș dedicat suveranității. Evenimentul este numit simbolic „Marșul Suveranității”. Participanții se vor aduna în fața monumentului lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici, de pe strada Alexei Mateevici. Acolo vor fi prezenți artiștii Cristofor Aldea-Teodorovici și Simona, care vor interpreta melodii în ton cu semnificația zilei.După momentul artistic, participanții vor porni spre sediul Președinției Republicii Moldova. În fața instituției sunt planificate mai multe discursuri. Președinta Maia Sandu va susține un mesaj adresat cetățenilor, cu ocazia aniversării. Alături de ea va vorbi și Ion Hadârcă, președintele Asociației „Parlamentul ’90”.Organizatorii îndeamnă toți participanții să poarte ie sau cămașă tradițională. Alegerea nu este întâmplătoare. Pe 24 iunie este marcată Ziua Iei – un simbol important al identității culturale românești. Astfel, evenimentul va combina omagiul adus tradițiilor cu celebrarea suveranității statului. 

Un nou atac aerian masiv lansat de Federația Rusă asupra capitalei Ucrainei s-a soldat cu pierderi de vieți omenești și distrugeri semnificative. În urma bombardamentului nocturn din 23 iunie, cinci persoane au murit, iar numărul răniților a crescut brusc la 19, potrivit autorităților ucrainene.Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență (GSES), atacul combinat cu rachete și drone a afectat mai multe zone ale orașului, printre care cartierele Șevcenkivskîi, Solomianskîi și Sviatoșîn. Au fost avariate clădiri rezidențiale, o școală, un centru de afaceri și chiar una dintre ieșirile stației de metrou „Sviatoșîn”.„Cele mai grave consecințe s-au înregistrat în sectorul Șevcenkivskîi, unde un întreg tronson al unui bloc de locuit a fost distrus. Cinci persoane au decedat, iar echipele de intervenție continuă căutările printre dărâmături. Se presupune că mai sunt persoane prinse sub ruine”, a declarat ministrul de Interne, Ihor Klimenko.Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a confirmat că 19 persoane au fost rănite în total, dintre care opt sunt internate în spitalele municipale. În timpul intervenției, salvatorii au reușit să salveze 10 persoane, printre care doi copii și o femeie însărcinată.Șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkacenko, a oferit detalii despre amploarea pagubelor: în cartierul Solomianskîi, acoperișul unei clădiri administrative a luat foc după ce a fost lovit de resturile unei drone. În Sviatoșîn, fragmente au căzut pe un stadion și au declanșat un incendiu în apropierea unei locuințe. Două persoane au fost rănite la ieșirea stației de metrou „Sviatoșîn”, dar au primit ajutor la fața locului și nu a fost necesară spitalizarea.Noaptea trecută, în spațiul aerian ucrainean au fost detectate numeroase drone kamikaze de tip „Shahed”, iar alerta aeriană s-a extins în peste jumătate din teritoriul țării, inclusiv în regiunile Kiev, Sumî, Cernihiv, Cerkasî, Dnipropetrovsk, Harkiv, Nikolaev, Herson, Kirovohrad și Odesa.Autoritățile continuă lucrările de salvare și evaluare a pagubelor, în timp ce Ucraina acuză din nou Rusia de crime de război împotriva populației civile.

Cinematografia Republicii Moldova a pierdut astăzi o personalitate de referință. Regizorul și scenaristul Mircea Chistruga, unul dintre cei mai apreciați autori de film documentar ai țării, a trecut la cele veșnice la vârsta de 77 de ani. Vestea tristă a fost confirmată de Uniunea Cineaștilor din Republica Moldova, după ce la miezul zilei, pe profilul maestrului, a apărut mesajul laconic: „Am plecat, adio”.Născut la 6 februarie 1948 în comuna Sculeni, raionul Ungheni, Mircea Chistruga a absolvit prestigioasa Facultate de Regie Film Documentar din cadrul VGIK Moscova, în clasa renumitului cineast Roman Karmen. A activat peste 25 de ani la Studioul „Moldova-Film”, unde a realizat zeci de filme documentare cu o puternică încărcătură socială, sportivă și civică.Membru al Uniunii Cineaștilor din 1986 și vicepreședinte al instituției din 1997, Chistruga a fost unul dintre cei mai consecvenți promotori ai filmului documentar în Republica Moldova. A fost distins cu Premiul Național (1996) și Ordinul Gloria Muncii (2000) pentru contribuția sa remarcabilă la dezvoltarea culturii naționale.Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără: „Tinerii pășesc pe tatami”, „Călăuze viclene”, „Jocurile copilăriei noastre”, „Delirul blajinilor”, „Proba de libertate” — producții care au lăsat o amprentă profundă asupra artei documentare autohtone.

În contextul controverselor legate de campionatul de kickboxing care urmează să fie organizat la Chișinău, Primarul General, Ion Ceban, a lansat un apel public către reprezentanții federațiilor sportive din Republica Moldova, criticând dur acuzațiile aduse de către PAS.Potrivit lui edilului, afirmațiile conform cărora, prin intermediul acestei competiții, el ar încerca să aducă în țară sportivi din Rusia sunt nefondate și compromit imaginea Republicii Moldova în fața comunității sportive internaționale. „Dragi reprezentanți ai Federațiilor de sport din Republica Moldova, știu că nu puteți ieși public și condamna aberațiile celor de la PAS, precum că eu vreau să aduc în țară nu știu câți ruși pe care visează ei, deoarece veți fi persecutați. Dar măcar spuneți-le, transmiteți-le clar că îndrugă prostii și se dau de rușine în toată lumea sportului atât de acasă, cât și în toată Europa”, a declarat Ion Ceban.El a precizat că, în cadrul turneului s-au înregistrat peste 1.000 de sportivi din peste 15 țări europene, dintre care doar 15 sportivi din Rusia și 35 din Belarus, majoritatea fiind minori și care nici măcar nu vor participa efectiv la competiție.„Și totuși, recent, la un eveniment organizat de Ministerul Educației, au participat sportivi din Federația Rusă. Lăsați sportul, cultura și educația în afara politicului și voi, cei din PAS, nu vă bateți joc de oameni”, a punctat Primarul General.În încheiere, Ion Ceban a reamintit federațiilor sportive de sprijinul constant oferit de Primăria Chișinău pentru organizarea competițiilor și le-a îndemnat să dea dovadă de solidaritate.„Dați dovadă de solidaritate și uniți-vă, că de altfel ne vor îndobitoci incompetenții care conduc astăzi țara. Mai rezistăm un pic!!!”, a conchis Ion Ceban.Campionatul European de Kickboxing, care urmează să înceapă duminică, 22 iunie, la Chișinău, urmează să se desfășoare până pe 27 iunie.

Atacurile Statelor Unite asupra a trei instalații nucleare din Iran — Fordow, Natanz și Isfahan — au provocat o undă de șoc la nivel internațional, atrăgând atât laude, cât și condamnări dure din partea liderilor lumii. Reacțiile, colectate de agenția Reuters, scot în evidență cât de polarizată este comunitatea internațională în fața unei posibile escaladări majore în Orientul Mijlociu.Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat cu entuziasm decizia președintelui american Donald Trump, calificând atacul drept „o acțiune curajoasă care va schimba cursul istoriei”. „Președintele Trump a acționat pentru a priva cel mai periculos regim din lume de cea mai periculoasă armă”, a declarat Netanyahu.În schimb, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a acuzat SUA de încălcarea gravă a Cartei ONU, a dreptului internațional și a Tratatului de Neproliferare Nucleară. „Atacul asupra instalațiilor noastre nucleare pașnice este un act criminal. Iranul își rezervă dreptul de a se apăra și de a răspunde în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat oficialul iranian.Secretarul general al ONU, António Guterres, și-a exprimat „profunda îngrijorare” privind utilizarea forței de către SUA, avertizând că regiunea se află „pe marginea prăpastiei” și că „spirala haosului” trebuie evitată cu orice preț. Guterres a subliniat că nu există o soluție militară pentru această criză și a cerut revenirea la diplomație.Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru politică externă, Kaja Kallas, a făcut apel la reținere și negocieri: „Cerem tuturor părților să evite escaladarea și să revină la masa tratativelor. Miniștrii de externe ai UE vor discuta situația mâine”.Premierul britanic Keir Starmer a declarat că programul nuclear al Iranului reprezintă „o amenințare gravă la adresa securității internaționale”, însă a îndemnat la o soluție diplomatică. La rândul său, Japonia, prin premierul Shigeru Ishiba, a cerut „dezescaladare rapidă și prudență”.Alte state, precum Italia, Australia, Noua Zeelandă sau Mexic, au exprimat îngrijorări similare, pledând pentru dialog și evitarea unei crize de proporții. Qatarul a avertizat că „tensiunile actuale pot duce la consecințe catastrofale atât pentru regiune, cât și pentru întreaga lume”.Venezuela și Cuba au condamnat ferm atacurile, acuzând SUA de „agresiune militară nejustificată” și de „escaladare periculoasă care încalcă flagrant dreptul internațional”. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a scris că „umanitatea este împinsă spre un dezastru cu urmări ireversibile”.Între timp, lidera opoziției iraniene, Maryam Rajavi, a cerut retragerea liderului suprem Ali Khamenei și a salutat „încheierea unui proiect distructiv care a costat Iranul peste 2.000 de miliarde de dolari și nenumărate vieți omenești”.Amintim că, potrivit președintelui Trump, obiectivul principal, uzina nucleară de la Fordow, a fost complet distrus. Liderul american a avertizat că, dacă Iranul nu acceptă imediat pacea, vor urma „lovituri și mai masive”.

Un nor gros de fum a fost surprins ridicându-se deasupra complexului nuclear iranian de la Fordow, în urma unei serii de lovituri aeriene efectuate de Statele Unite asupra mai multor obiective nucleare din Iran. Agenția oficială iraniană IRNA a publicat imagini video care ar confirma atacul, filmate de pe autostrada Teheran-Qom, la circa 13 kilometri vest de locația vizată.Complexul Fordow, considerat o „bijuterie” a programului nuclear iranian, a fost construit în secret în interiorul unui munte și a devenit operațional în 2012. Datorită amplasării sale subterane, Israelul nu dispunea de armament capabil să-l lovească, însă SUA au folosit bomba penetrantă de mare putere GBU-57, cunoscută ca „ucigașul de buncăre”, pentru a ataca obiectivul.Un oficial iranian, citat de Reuters sub protecția anonimatului, susține că mare parte din uraniul îmbogățit stocat la Fordow fusese evacuat „într-un loc necunoscut” înainte de raidul american. Potrivit aceleiași surse, daunele provocate ar fi fost minime, însă amploarea reală a distrugerilor rămâne neclară.Administrația americană, condusă de președintele Donald Trump, a confirmat operațiunea și se află acum într-o stare de alertă maximă, în așteptarea unei eventuale reacții din partea Teheranului. Potrivit NBC, următoarele 48 de ore sunt considerate „critice”, iar oficialii de la Washington iau în calcul atât atacuri asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu, cât și eventuale lovituri directe asupra teritoriului SUA.Conform unor surse din Pentagon și Casa Albă, Iranul ar avea deja elaborate mai multe planuri de represalii, inclusiv lovituri asupra bazelor militare americane din regiune. Deși nu există semne că aceste planuri ar fi fost puse în aplicare imediat, tensiunea din zona Golfului Persic este în creștere accelerată.Analiștii avertizează că escaladarea actuală ar putea degenera într-un conflict regional de amploare, mai ales în contextul în care forțele americane sunt prezente în baze militare din Qatar, Bahrain, Kuweit și Irak. De asemenea, activitatea tot mai agresivă a rebelilor houthi din Yemen și pericolul atacurilor asupra rutelor maritime din Marea Roșie sporesc îngrijorările privind o conflagrație mai largă în Orientul Mijlociu.

După aproape cinci ani de detenție, Serghei Tihanovski, unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai regimului Lukașenko din Belarus, a fost eliberat din închisoare, alături de alți 13 prizonieri politici. Anunțul a fost făcut de soția sa, Svetlana Tihanovskaia, lidera exilată a opoziției belaruse, care a publicat un scurt videoclip cu mesajul: „Na svobode” / „Este liber”.„Serghei este în libertate. Este alături de mine și de copii. S-a întâmplat ceea ce familia noastră a visat timp de cinci ani și pentru care am luptat neîncetat din ziua arestării sale. Eliberarea lui Serhii este un pas spre eliberarea tuturor deținuților politici și a întregii Belarus. Mulțumim tuturor pentru sprijinul colosal”, a transmis Svetlana Tihanovskaia pe canalul său de Telegram. Eliberări pe fondul unor contacte diplomaticePotrivit publicației independente Nașa Niva, eliberarea celor 14 deținuți a avut loc în urma vizitei la Minsk a emisarului special al SUA, Keith Kellogg, care ar fi intermediat discuții sensibile cu autoritățile belaruse. Surse din presă menționează că Tihanovski a părăsit deja Belarusul, reunindu-se cu familia sa în exil. Printre eliberați, și alți opozanți cunoscuțiAlături de Tihanovski au fost eliberați și: Kirill Balahanov, în vârstă de 21 de ani, condamnat la 3,5 ani de închisoare pentru participarea la un grup de discuții online considerat „extremist” de regimul de la Minsk; Galina Krasnianskaia, o femeie de 69 de ani cu dublă cetățenie belarusă și suedeză; Natalia Dulina, fostă conferențiară la Universitatea Lingvistică de Stat din Minsk; Igor Karnei, jurnalist al Radio Svoboda (Radio Europa Liberă).Aceste eliberări vin în contextul unei presiuni internaționale crescânde asupra regimului Lukașenko, acuzat de multiple încălcări ale drepturilor omului, în special după represiunile violente din urma alegerilor prezidențiale contestate din 2020.Comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană și Statele Unite, cer în continuare eliberarea tuturor prizonierilor politici din Belarus și inițierea unui dialog real cu societatea civilă.