O imagine din Lounge-ul Business de la Aeroportul Internațional Chișinău a devenit virală pe rețelele sociale, declanșând un val de ironii și glume, mai ales în comunitățile de pe Telegram.Fotografia, publicată de bloggerul Eugen Luchianiuc, arată un borcan de miere dotat cu un dozator de plastic, alături de sare, piper și scobitori — elemente prezentate drept parte din „setul business class” oferit pasagerilor cu acces în zona premium a aeroportului.Forma dozatorului, montat direct pe borcan, a fost motivul principal de amuzament pentru utilizatori, unii comparându-l cu dispenserele de săpun lichid. Comentariile nu au întârziat să apară, mulți internauți întrebându-se dacă nu cumva este „o ofertă all-inclusive de la gospodăria bunicii”.Pe Telegram și Facebook, fotografia a fost redistribuită de zeci de ori, însoțită de texte precum: „Luxury moldovenesc în varianta naturală” „Când business class-ul întâlnește bucătăria de vară” „Mai lipseau doar niște castraveți murați și o cană de compot”Până la această oră, Aeroportul Internațional Chișinău nu a emis nicio reacție oficială în legătură cu imaginea sau calitatea serviciilor din Business Lounge. Deși zona premium este, teoretic, destinată pasagerilor care plătesc pentru confort și servicii exclusiviste, fotografia readuce în discuție standardele de ospitalitate practicate în instituțiile publice și infrastructura aeroportuară din Republica Moldova.

Fostul deputat Alexandru Slusari critică dur modul în care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) își configurează lista electorală pentru alegerile parlamentare din acest an. Într-o postare acidă pe rețelele sociale, Slusari susține că formațiunea de guvernământ a abandonat criteriile de integritate în favoarea „banului și influenței”, cooptând figuri controversate din fostele partide de guvernare.„Se caută persoane influente și bănoase, care anterior au susținut PLDM și PD în frunte cu Plahotniuc. Ca excepție, se poate și Congres Civic. E nevoie de rezerva de conserve rusești. Trecutul nu contează. Filtrele sunt distruse”, a scris Slusari, făcând referire la lipsa unei comisii independente de selecție, precum cea existentă în 2019. „Candidați ideali” – Nichiforciuc, Lupu și AndronachiFostul deputat afirmă, ironic, că în actualul sistem de „principii și valori” al PAS, cei mai potriviți candidați ar fi foștii democrați Eugeniu Nichiforciuc, Marian Lupu și Vladimir Andronachi — nume asociate anterior cu regimul oligarhic.„Marian Ilici [Lupu] chiar a condus formal Partidul Democrat și după 2021 a continuat să conducă bine mersi Curtea de Conturi. Nichiforciuc, curat ca lacrima în fața justiției ‘reformate’, este foarte bun ca смотрящий în Florești, unde face coaliție cu PAS. Andronachi are oleacă de probleme penale, dar ține крыша pentru un partiduț din Cahul, cu care PAS a făcut alianță”, a scris Slusari într-un ton evident sarcastic. Atac la lipsa transparențeiSlusari critică faptul că, spre deosebire de alegerile din 2019, de această dată nu există o comisie de selecție formată din reprezentanți ai societății civile, iar deciziile se iau „într-un cerc îngust de oameni”.„Comisia de selectare din societatea civilă, cum a fost în 2019, nu va fi. Asupra listei lucrează un grup îngust. Filtrele sunt distruse”, afirmă acesta. PAS „nu vrea coeziune proeuropeană”Totodată, Slusari deplânge faptul că, în ciuda „coagulării forțelor antieuropene”, PAS ar refuza un dialog autentic cu alte partide proeuropene, alegând, în schimb, o politică „arogantă” și exclusivistă.„În situația de coagulare evidentă a tuturor forțelor antieuropene, prima opțiune ar trebui să fie coeziunea frontului proeuropean și național. Însă PAS probabil definitiv a ales calea tradițională arogantă a politicii de pe Bâc”, conchide Slusari.PAS nu a oferit deocamdată o reacție oficială la acuzațiile lansate de Alexandru Slusari.

Ungaria şi Slovacia au decis să nu susţină planul Uniunii Europene pentru al 18-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, a declarat luni ministrul ungar de externe Peter Szijjarto într-o informare pentru presă difuzată pe Facebook şi preluată de Reuters, transmite Agerpres.Cele două state se opun intenţiei UE de a elimina treptat importurile de energie din Rusia, a precizat el.„Am făcut asta deoarece Uniunea Europeană (…) doreşte să interzică statelor membre, inclusiv Ungariei şi Slovaciei, achiziţia de gaze naturale ruseşti ieftine şi de ţiţei rusesc ieftin, aşa cum a mai făcut”, a spus ministrul.Ungaria şi Slovacia depind în continuare de livrările de petrol şi gaze din Rusia, iar Budapesta şi Bratislava au păstrat legături amicale cu Moscova, reaminteşte Reuters.Comisia Europeană a propus în 10 iunie un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, ca reacţie la invazia rusă în Ucraina în urmă cu aproape trei ani şi jumătate. Sunt vizate veniturile Moscovei din sectorul energetic, industria militară şi băncile ruseşti.Premierul slovac Robert Fico a reacţionat arătând că ţara sa nu va susţine sancţiunile dacă Comisia nu oferă o soluţie pentru situaţia cu care se va confrunta în cazul în care se elimină treptat importurile de energie din Rusia.Pentru a fi adoptate, sancţiunile necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE.Duminică seara, premierul ungar Viktor Orban a cerut Uniunii să scoată de pe agendă interzicerea importurilor energetice din Rusia, deoarece după atacul Statelor Unite asupra Iranului se aşteaptă o scumpire a energiei.

Un nou atac al forțelor ruse a vizat, luni dimineață, orașul Belgorod-Dnestrovski din regiunea Odesa. Potrivit autorităților locale, o rachetă balistică a lovit în plin un liceu local, provocând moartea a două persoane și rănirea a cel puțin 12 persoane, printre care și doi adolescenți.Informația a fost confirmată de Oleg Kiper, șeful Administrației Militare Regionale din Odesa:„Inamicul a atacat orașul Belgorod-Dnestrovski cu rachetă balistică. Rușii au distrus complet o instituție de învățământ locală. Din fericire, copiii se aflau în vacanță, dar la fața locului erau angajați ai liceului. Din păcate, sub dărâmături s-ar putea afla în continuare oameni”, a declarat Kiper.Printre cei 12 răniți se numără trei persoane aflate în stare gravă, iar ceilalți — inclusiv doi minori — se află în stare de gravitate medie.Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a condamnat atacul, numindu-l intenționat și demonstrativ.„Un atac absolut dement al unei rachete rusești direct asupra unui liceu. Conform informațiilor preliminare, este vorba despre o rachetă balistică. Liceul este practic complet distrus, iar operațiunile de salvare continuă. Aceste lovituri nu sunt niciodată întâmplătoare — armata rusă știe exact ce lovește”, a declarat liderul ucrainean.Tot în noaptea de 22 spre 23 iunie, capitala Kiev a fost ținta unui atac masiv cu drone și rachete, majoritatea direcționate asupra orașului. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, peste 30 de puncte din oraș au fost afectate, iar în șase locații au fost semnalate lovituri directe.În cartierul Șevcenkivski, o rachetă balistică a lovit un bloc cu cinci etaje, iar bilanțul oficial indică nouă morți. Alte zeci de persoane au fost rănite, iar intervențiile de căutare și salvare continuă.Regiunea Odesa, situată în sud-vestul Ucrainei, a devenit frecvent ținta atacurilor cu drone și rachete în ultimele luni, în contextul intensificării operațiunilor militare ruse în sudul țării. Belgorod-Dnestrovski, oraș aflat în apropierea graniței cu Republica Moldova, nu a mai fost vizat anterior de atacuri balistice de o asemenea amploare.

Cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova, președintele Partidului Social Democrat European (PSDE), Tudor Ulianovschi, a lansat un mesaj critic la adresa guvernării, acuzând Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) că transformă idealul suveranității într-un instrument de PR politic. Într-o postare publică, Ulianovschi a subliniat că Declarația de Suveranitate „nu a fost o hârtie, ci o chemare la verticalitate, un legământ între cetățeni și țară”, însă sensul său ar fi astăzi „deturnat în mod cinic”. „PAS mimează patriotismul în timp ce închide ochii la realitate” „Vor să pară patrioți în fața camerelor, dar nu mișcă un deget când suveranitatea este călcată în picioare. Trimit gaz rusesc la Tiraspol, tolerează prezența trupelor străine și acceptă directive externe fără să pună nicio întrebare esențială”, a declarat liderul PSDE. El a criticat PAS pentru ceea ce a numit o lipsă de acțiune concretă în apărarea interesului național: „Când e vorba de interesul național, PAS tace. Când e vorba de imagine, se înghesuie la tribune. Suveranitatea nu se invocă doar la sărbători, ci se construiește prin acțiuni clare, curajoase, asumate.” Exemplul din 2018: „Fapte, nu festivisme” În același mesaj, Tudor Ulianovschi a evocat momentul din 22 iunie 2018, când, în calitate de ministru de externe, a promovat la ONU rezoluția privind retragerea trupelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova: „A fost un act de curaj politic și de demnitate națională. Fără poze, fără aplauze înregistrate, dar cu efect real. Așa se apără suveranitatea, nu cu discursuri sterile”, a punctat liderul PSDE. Apel la responsabilitate, nu la spectacole politice În finalul declarației, Ulianovschi a lansat un apel către clasa politică și societate să trateze cu seriozitate sensul suveranității: „Republica Moldova nu este terenul de joacă al oportuniștilor, nici scena de teatru a celor care au înlocuit idealurile cu interese. Este casa noastră. Avem datoria să consolidăm independența prin muncă, solidaritate și viziune clară, nu prin acțiuni de fațadă.” Declarația de Suveranitate a fost adoptată pe 23 iunie 1990 de Sovietul Suprem al RSS Moldovenești și a reprezentat primul pas major în procesul de desprindere de URSS, culminând cu proclamarea independenței la 27 august 1991. Documentul a afirmat supremația Constituției moldovenești asupra legislației sovietice și a deschis calea pentru recunoașterea internațională a Republicii Moldova ca stat suveran.

Partidul „Moldova Mare” și președinta formațiunii, Victoria Furtună, au publicat astăzi, cu prilejul Zilei proclamării suveranității Republicii Moldova, o serie de mesaje prin care acuză actuala guvernare de „subminarea dreptului poporului de a fi stăpân pe propriul său pământ”. „Deciziile nu mai sunt luate la Chișinău” Într-o postare oficială, formațiunea susține că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar fi „cedat controlul țării factorilor externi”, iar „legile se scriu la dictarea altora”. Potrivit comunicatului, suveranitatea înseamnă „autonomia deciziilor, legea care garantează justiția și autoritatea răspunzătoare în fața cetățenilor”, însă aceste valori ar fi, în prezent, „privite și libertatea, prin agravarea poverii datoriilor”. „Partidul Moldova Mare nu va ceda suveranitatea pentru granturi și nu va permite ca Moldova să fie condusă ca o colonie. Fie o vom apăra, fie vom pierde totul”, se arată în mesajul publicat pe canalele oficiale ale formațiunii. Victoria Furtună: „Puterea adevărată stă în sufletul unui popor” Lidera partidului a completat discursul cu accente simbolice și religioase, afirmând că suveranitatea este, în primul rând, „rugă” și „fruntea plecată în fața celor ce au luptat cu vitejie pentru Moldova Mare — dreaptă și prosperă”. „Pământul nostru nu e moștenire politică, ci dar ceresc. Datoria noastră nu este doar să vorbim despre suveranitate, ci să o trăim — cu demnitate, cu răbdare, cu jertfă”, a declarat Victoria Furtună, subliniind că „puterea adevărată nu stă în arme sau funcții, ci în sufletul unui popor”. Context Ziua suveranității este marcată anual pe 23 iunie, dată la care, în 1990, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Suveranitate a RSS Moldovenești, un pas crucial în procesul de desprindere de URSS, urmat de proclamarea independenței la 27 august 1991. Deocamdată, reprezentanții PAS și ai Executivului nu au comentat acuzațiile lansate de partidul „Moldova Mare”.

Campionatul European de Kickboxing, desfășurat între 22 și 27 iunie la Chișinău, s-a transformat într-un subiect de controversă majoră, după ce autoritățile din Republica Moldova au anunțat că au refuzat accesul în țară pentru 195 de persoane, invocând riscuri la adresa securității naționale. În centrul disputei se află participarea unor sportivi din Rusia, Belarus, dar și din zone aflate sub ocupație sau administrație nerecunoscută internațional, precum Crimeea și Donbas. MAI: „Au fost identificate persoane cu legături cu structuri de forță rusești” Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, persoanele respective ar fi încercat să participe la competiție, deși aceasta nu ar fi fost autorizată de Ministerul Educației sau de alte instituții ale statului. În urma cooperării interinstituționale, inclusiv cu Serviciul de Informații și Securitate, s-ar fi constatat că printre sportivi și personalul tehnic se aflau persoane cu afiliere directă la structuri de forță din Federația Rusă — precum SOBR, CSKA, MAI — sau foști militari ruși. Ministerul precizează că 19 persoane au fost oprite la frontieră, iar altor 176 li s-a refuzat îmbarcarea spre Republica Moldova. Printre riscurile identificate: simboluri pro-război, discursuri de ură, intenții de protest, acțiuni cu potențial de a afecta imaginea externă a țării și chiar legături cu grupări criminale, inclusiv rețeaua interlopului Grigore Caramalac. Primăria Chișinău: „Politica nu are ce căuta în sport” În replică, autoritățile municipale au reacționat public, exprimându-și regretul pentru blocajele create. Primăria a precizat că nu este organizatorul evenimentului, ci doar co-finanțatorul acestuia, responsabilitatea revenind Federației Mondiale de Kickboxing (WKF), cu sediul la Viena. „Evenimentul a fost atribuit Republicii Moldova de către WKF în urma unei competiții transparente între Moldova, Polonia și Italia. Alegerea țării gazdă a fost făcută de federația internațională, care este și responsabilă de delegarea și validarea echipelor participante”, a precizat Primăria, într-o reacție oficială. Reacții internaționale și critici la adresa Chișinăului În cadrul unei conferințe de presă susținute la Chișinău, Președintele WKF Fridrih Exembergher și Carlos Suarez, directorul mondial pentru segmentul amator, au condamnat politizarea evenimentului: „WKF va fi întotdeauna împotriva oricărei forme de rasism. Nu facem discriminare pe bază de naționalitate, religie sau origine. Toți sunt bineveniți atâta timp cât respectă regulile”, a spus Exembergher. „Nu Moldova s-a ocupat de înregistrarea participanților. Înregistrarea s-a făcut exclusiv prin sediul central al federației, la Viena. Nu există niciun sportiv rus sau belarus înscris la acest campionat”, a adăugat Rustam Alimov, reprezentantul WKF în Republica Moldova. Alimov a calificat drept „aberații” acuzațiile privind scopuri ascunse ale sportivilor și a făcut apel la „bun-simț” din partea autorităților: „Campionatul era o oportunitate pentru Moldova, fără costuri de transport sau cazare. Regretăm că politica se amestecă în sport.” Sportivi români, în mare parte minori, blocați la vamă Controversa a fost alimentată și de imaginile postate pe rețelele sociale de sportivi din România, majoritatea minori, care au relatat că au fost blocați în vamă și nu li s-a permis accesul în Republica Moldova. În unele cazuri, delegațiile ar fi aflat abia la aeroport despre interdicțiile impuse. „Ce trist când politicul se implică acolo unde nu trebuie… dar și mai trist că delegațiile din România deja sunt agresoare…”, a comentat Andrei Pavaloi, șeful Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din Chișinău. „În Moldova de astăzi, fără o hârtie de la ministru, nici măcar cetățenii României cu copii nu au dreptul să intre pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat și Gaik Vartanean, deputat MAN.

Un incident care putea avea urmări grave a fost evitat datorită vigilenței unei femei și intervenției rapide a Poliției. Un copil de doar 5 ani a fost surprins deplasându-se singur pe trotinetă printre mașini, pe strada Calea Ieșilor din Chișinău, zonă cunoscută pentru traficul intens.Potrivit Poliției Republicii Moldova, minorul a ieșit din curtea locuinței fără știrea părinților și a ajuns pe carosabil, printre autovehicule. Din fericire, el a fost observat la timp de o femeie care a dat dovadă de spirit civic și a alertat autoritățile.Un echipaj de poliție a ajuns de urgență la fața locului și a preluat copilul în siguranță. Ulterior, au fost identificați părinții, iar cu aceștia au fost purtate discuții privind responsabilitatea de a supraveghea în permanență minorii și măsurile necesare pentru prevenirea unor situații similare.„Chiar și o clipă de neatenție poate avea consecințe tragice”, avertizează Poliția, care a adresat un apel tuturor părinților și reprezentanților legali să fie vigilenți și să nu lase copiii nesupravegheați, mai ales în apropierea carosabilului.Autoritățile reamintesc că siguranța copiilor este o responsabilitate comună și îndeamnă cetățenii să sesizeze imediat orice situație de risc.

Renato Usatîi a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Suveranității, subliniind că suveranitatea aparține cetățenilor, nu celor aflați la putere. Liderul Partidului Nostru a pledat pentru respectarea zilnică a acestui principiu fundamental și a îndemnat clasa politică să acționeze în interesul național, ghidându-se după voința poporului. „Astăzi se împlinesc 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova – actul care a pus bazele statului nostru. A fost un moment de curaj și demnitate, când poporul moldovean a spus clar: vrem să decidem singuri cum trăim și în ce direcție mergem.Dar în toți acești ani, guvernările de la Chișinău au uitat de această suveranitate. S-au închinat când Moscovei, când Bruxellesului, ignorând mereu vocea propriului popor.Eu și Partidul Nostru am susținut mereu vectorul dezvoltării naționale, care are la bază suveranitatea poporului nostru. Această suveranitate nu se cinstește o dată pe an, cu marșuri și discursuri, ci se respectă zi de zi – prin fapte, prin decizii care pun cetățeanul pe primul loc.Toți politicienii, dar mai ales cei care conduc țara, trebuie să se bazeze pe Declarația de Suveranitate. Nu interese străine, nu ordine din afară.Poporul este suveran! Poporul este stăpân! Iar datoria noastră e să-i ascultăm și să-i slujim, nu să-i mințim sau să-l trădăm.Trăiască Republica Moldova suverană!”, se spune în mesajul președintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi.Ziua Suveranității Republicii Moldova este marcată anual pe 23 iunie, dată la care, în anul 1990, Parlamentul a adoptat Declarația de Suveranitate – un document istoric ce a consfințit dreptul poporului moldovean de a decide liber asupra destinului său.

O tentativă de transport ilicit al produselor din tutun a fost dejucată de funcționarii postului vamal Ungheni (PVFI feroviar), în colaborare cu echipele canine ale Serviciului Vamal, în cadrul controlului asupra cursei feroviare Chișinău–București. Patrupezii special antrenați au indicat prezența țigaretelor în zone ascunse ale trenului, fapt ce a determinat efectuarea unui control detaliat. În […] The post Peste 1600 de pachete de țigări ascunse în podul intertavan al trenului Chișinău–București, depistate de vameși first appeared on Liber TV.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat includerea a trei noi candidați în lista electorală pentru alegerile parlamentare din această toamnă. Este vorba despre activista civică Ludmila Adamciuc, rectorul Universității Tehnice din Moldova, Viorel Bostan, și reprezentantul diasporei din Marea Britanie, Iurie Cojocaru. Cei trei s-au remarcat prin activitatea lor în domenii precum educația, societatea civilă, cercetarea și antreprenoriatul, iar potrivit PAS, decizia de a-i include în echipă reflectă angajamentul formațiunii față de promovarea profesioniștilor care pot contribui la continuarea parcursului european al Republicii Moldova. Ludmila Adamciuc, cunoscută pentru activitatea în sprijinul copiilor cu dizabilități, a fondat organizația „Prietena Mea” și a devenit o voce activă pentru incluziune. „Accept cu responsabilitate invitația de a face parte din lista electorală. Nu pentru a-mi schimba drumul, ci pentru a continua eforturile începute în societatea civilă, într-un cadru instituțional”, a declarat aceasta. Viorel Bostan, rector UTM și profesor universitar, a subliniat că a revenit în țară în urmă cu două decenii cu convingerea fermă că direcția corectă pentru Republica Moldova este cea europeană. „Am văzut reforme curajoase în educație și cercetare care pot aduce inovație reală. Accept cu onoare să fac parte din echipa PAS pentru a contribui la continuarea acestui proces”, a spus el. Iurie Cojocaru, stabilit în Marea Britanie, este autorul cărții „Istorii din străinătate” și administrează una dintre cele mai mari comunități online ale diasporei moldovenești. Acesta își asumă candidatura cu scopul de a reprezenta diaspora și de a transforma migrația în proiecte de dezvoltare. „Mă alătur echipei PAS pentru a construi o Moldovă în care să-ți dorești să revii”, a transmis el. Președintele PAS, Igor Grosu, a mulțumit celor trei pentru implicare și a declarat că alegerile din toamnă vor fi cruciale pentru direcția în care va merge țara. Potrivit formațiunii, obiectivul este continuarea reformelor și accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Alegerile parlamentare anticipate sunt programate pentru 28 septembrie.

Ministerul Afacerilor Externe anunță că un grup de 19 cetățeni ai Republicii Moldova a fost evacuat cu succes din Israel și a ajuns în siguranță la Chișinău, în urma unei operațiuni coordonate de Celula de Criză a MAE, în colaborare cu Ambasada Republicii Moldova în Statul Israel și cu sprijinul direct al Ambasadei Ucrainei la Tel Aviv. Evacuarea a fost realizată printr-un traseu sigur care a presupus transportul cetățenilor moldoveni din Israel în Egipt, de unde aceștia au fost îmbarcați într-o cursă aeriană pusă la dispoziție de partea ucraineană. Ministerul precizează că toți cei 19 cetățeni au ajuns în siguranță acasă. MAE a transmis mulțumiri deosebite diplomaților ucraineni din Tel Aviv și Chișinău pentru cooperarea eficientă și solidaritatea demonstrată într-un context regional tensionat. De asemenea, autoritățile moldovene au apreciat eforturile remarcabile ale Ambasadei Republicii Moldova la Tel Aviv, care a avut un rol esențial în desfășurarea operațiunii de evacuare. „Mulțumim tuturor celor implicați în acest proces. Solidaritatea și cooperarea eficientă fac diferența în momentele dificile”, se arată în comunicatul MAE.

Prețurile petrolului ar putea exploda peste pragul de 100 de dolari barilul dacă Iranul își duce la capăt amenințarea de a bloca Strâmtoarea Ormuz — cea mai importantă rută maritimă de transport al țițeiului din lume. Avertismentul vine din partea mai multor analiști internaționali și a fost publicat de The Times, în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Teheran și Washington. Parlamentul iranian a votat deja în favoarea închiderii strâmtorii, prin care trece aproximativ 20% din livrările globale de petrol. Decizia finală ar urma să fie luată de Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului. Analiștii descriu scenariul unei blocade ca fiind „cel mai sumbru” și avertizează asupra unui potențial șoc economic mondial. „Orice atac sau minare a strâmtorii de către Iran ar declanșa un șoc global semnificativ de ofertă și preț, afectând PIB-ul global și accelerând inflația”, a declarat Callum Pickering, economist-șef la Peel Hunt. La rândul său, istoricul Niall Ferguson a avertizat că piețele subestimează pericolul, iar Iranul, aflat în „agonia sa geopolitică”, ar putea recurge la gesturi extreme. El consideră că o blocadă ar duce la o creștere „mult peste 100 de dolari/baril”, comparabilă cu crizele din anii 1970. David Fyfe, economist-șef la Argus Media, a mers și mai departe, sugerând că prețul petrolului ar putea atinge 150 de dolari barilul în cazul unui conflict deschis în Ormuz. Totuși, analiștii consideră că Iranul ar ezita să aplice o astfel de măsură, deoarece ar afecta și aliații săi, în special China — unul dintre principalii importatori de petrol iranian. „Dacă Iranul blochează strâmtoarea, riscă un război cu SUA și afectează sever China”, avertizează Pickering. Chiar și simpla amenințare poate destabiliza piața. Ole Hansen, de la Saxo Bank, spune că „orice tensiune suplimentară în zonă poate întârzia livrările și provoca un salt brusc al prețurilor”. În acest context, SUA și China ar putea recurge la eliberarea rezervelor strategice de petrol, în timp ce Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar încerca să redirecționeze livrările prin conducte alternative. Deocamdată, analiștii de la S&P Global consideră că există suficientă ofertă globală pentru a acoperi cererea — atâta timp cât Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă. Pe 22 iunie, Iranul a anunțat intenția de a închide Strâmtoarea Ormuz ca răspuns la atacurile americane asupra unor obiective nucleare. În replică, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis că orice reacție militară din partea Teheranului ar fi „cea mai gravă greșeală pe care ar putea-o face”.

Astăzi, 23 iunie, este marcată Ziua Suveranității Republicii Moldova. Declarația de Suveranitate a fost adoptată pe aceeași dată, în 1990 și este document istoric care urmărește „scopul instituirii justiției, ocrotirii legalității și stabilității sociale”. Ea proclamă că Republica Moldova este un stat suveran, unitar și indivizibil, și că purtătorul suveranității și singura sursă de putere este poporul.Pe 23 iunie, Ziua Suveranității Republicii Moldova va fi marcată printr-un marș simbolic, discursuri oficiale și un program artistic dedicat uneia dintre cele mai importante pagini din istoria modernă a țării.Manifestările vor începe la ora 19:00, cu un marș dedicat suveranității. Evenimentul este numit simbolic „Marșul Suveranității”. Participanții se vor aduna în fața monumentului lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici, de pe strada Alexei Mateevici. Acolo vor fi prezenți artiștii Cristofor Aldea-Teodorovici și Simona, care vor interpreta melodii în ton cu semnificația zilei.După momentul artistic, participanții vor porni spre sediul Președinției Republicii Moldova. În fața instituției sunt planificate mai multe discursuri. Președinta Maia Sandu va susține un mesaj adresat cetățenilor, cu ocazia aniversării. Alături de ea va vorbi și Ion Hadârcă, președintele Asociației „Parlamentul ’90”.Organizatorii îndeamnă toți participanții să poarte ie sau cămașă tradițională. Alegerea nu este întâmplătoare. Pe 24 iunie este marcată Ziua Iei – un simbol important al identității culturale românești. Astfel, evenimentul va combina omagiul adus tradițiilor cu celebrarea suveranității statului. 

Un nou atac aerian masiv lansat de Federația Rusă asupra capitalei Ucrainei s-a soldat cu pierderi de vieți omenești și distrugeri semnificative. În urma bombardamentului nocturn din 23 iunie, cinci persoane au murit, iar numărul răniților a crescut brusc la 19, potrivit autorităților ucrainene.Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență (GSES), atacul combinat cu rachete și drone a afectat mai multe zone ale orașului, printre care cartierele Șevcenkivskîi, Solomianskîi și Sviatoșîn. Au fost avariate clădiri rezidențiale, o școală, un centru de afaceri și chiar una dintre ieșirile stației de metrou „Sviatoșîn”.„Cele mai grave consecințe s-au înregistrat în sectorul Șevcenkivskîi, unde un întreg tronson al unui bloc de locuit a fost distrus. Cinci persoane au decedat, iar echipele de intervenție continuă căutările printre dărâmături. Se presupune că mai sunt persoane prinse sub ruine”, a declarat ministrul de Interne, Ihor Klimenko.Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a confirmat că 19 persoane au fost rănite în total, dintre care opt sunt internate în spitalele municipale. În timpul intervenției, salvatorii au reușit să salveze 10 persoane, printre care doi copii și o femeie însărcinată.Șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkacenko, a oferit detalii despre amploarea pagubelor: în cartierul Solomianskîi, acoperișul unei clădiri administrative a luat foc după ce a fost lovit de resturile unei drone. În Sviatoșîn, fragmente au căzut pe un stadion și au declanșat un incendiu în apropierea unei locuințe. Două persoane au fost rănite la ieșirea stației de metrou „Sviatoșîn”, dar au primit ajutor la fața locului și nu a fost necesară spitalizarea.Noaptea trecută, în spațiul aerian ucrainean au fost detectate numeroase drone kamikaze de tip „Shahed”, iar alerta aeriană s-a extins în peste jumătate din teritoriul țării, inclusiv în regiunile Kiev, Sumî, Cernihiv, Cerkasî, Dnipropetrovsk, Harkiv, Nikolaev, Herson, Kirovohrad și Odesa.Autoritățile continuă lucrările de salvare și evaluare a pagubelor, în timp ce Ucraina acuză din nou Rusia de crime de război împotriva populației civile.

Cinematografia Republicii Moldova a pierdut astăzi o personalitate de referință. Regizorul și scenaristul Mircea Chistruga, unul dintre cei mai apreciați autori de film documentar ai țării, a trecut la cele veșnice la vârsta de 77 de ani. Vestea tristă a fost confirmată de Uniunea Cineaștilor din Republica Moldova, după ce la miezul zilei, pe profilul maestrului, a apărut mesajul laconic: „Am plecat, adio”.Născut la 6 februarie 1948 în comuna Sculeni, raionul Ungheni, Mircea Chistruga a absolvit prestigioasa Facultate de Regie Film Documentar din cadrul VGIK Moscova, în clasa renumitului cineast Roman Karmen. A activat peste 25 de ani la Studioul „Moldova-Film”, unde a realizat zeci de filme documentare cu o puternică încărcătură socială, sportivă și civică.Membru al Uniunii Cineaștilor din 1986 și vicepreședinte al instituției din 1997, Chistruga a fost unul dintre cei mai consecvenți promotori ai filmului documentar în Republica Moldova. A fost distins cu Premiul Național (1996) și Ordinul Gloria Muncii (2000) pentru contribuția sa remarcabilă la dezvoltarea culturii naționale.Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără: „Tinerii pășesc pe tatami”, „Călăuze viclene”, „Jocurile copilăriei noastre”, „Delirul blajinilor”, „Proba de libertate” — producții care au lăsat o amprentă profundă asupra artei documentare autohtone.

În contextul controverselor legate de campionatul de kickboxing care urmează să fie organizat la Chișinău, Primarul General, Ion Ceban, a lansat un apel public către reprezentanții federațiilor sportive din Republica Moldova, criticând dur acuzațiile aduse de către PAS.Potrivit lui edilului, afirmațiile conform cărora, prin intermediul acestei competiții, el ar încerca să aducă în țară sportivi din Rusia sunt nefondate și compromit imaginea Republicii Moldova în fața comunității sportive internaționale. „Dragi reprezentanți ai Federațiilor de sport din Republica Moldova, știu că nu puteți ieși public și condamna aberațiile celor de la PAS, precum că eu vreau să aduc în țară nu știu câți ruși pe care visează ei, deoarece veți fi persecutați. Dar măcar spuneți-le, transmiteți-le clar că îndrugă prostii și se dau de rușine în toată lumea sportului atât de acasă, cât și în toată Europa”, a declarat Ion Ceban.El a precizat că, în cadrul turneului s-au înregistrat peste 1.000 de sportivi din peste 15 țări europene, dintre care doar 15 sportivi din Rusia și 35 din Belarus, majoritatea fiind minori și care nici măcar nu vor participa efectiv la competiție.„Și totuși, recent, la un eveniment organizat de Ministerul Educației, au participat sportivi din Federația Rusă. Lăsați sportul, cultura și educația în afara politicului și voi, cei din PAS, nu vă bateți joc de oameni”, a punctat Primarul General.În încheiere, Ion Ceban a reamintit federațiilor sportive de sprijinul constant oferit de Primăria Chișinău pentru organizarea competițiilor și le-a îndemnat să dea dovadă de solidaritate.„Dați dovadă de solidaritate și uniți-vă, că de altfel ne vor îndobitoci incompetenții care conduc astăzi țara. Mai rezistăm un pic!!!”, a conchis Ion Ceban.Campionatul European de Kickboxing, care urmează să înceapă duminică, 22 iunie, la Chișinău, urmează să se desfășoare până pe 27 iunie.

Atacurile Statelor Unite asupra a trei instalații nucleare din Iran — Fordow, Natanz și Isfahan — au provocat o undă de șoc la nivel internațional, atrăgând atât laude, cât și condamnări dure din partea liderilor lumii. Reacțiile, colectate de agenția Reuters, scot în evidență cât de polarizată este comunitatea internațională în fața unei posibile escaladări majore în Orientul Mijlociu.Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat cu entuziasm decizia președintelui american Donald Trump, calificând atacul drept „o acțiune curajoasă care va schimba cursul istoriei”. „Președintele Trump a acționat pentru a priva cel mai periculos regim din lume de cea mai periculoasă armă”, a declarat Netanyahu.În schimb, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a acuzat SUA de încălcarea gravă a Cartei ONU, a dreptului internațional și a Tratatului de Neproliferare Nucleară. „Atacul asupra instalațiilor noastre nucleare pașnice este un act criminal. Iranul își rezervă dreptul de a se apăra și de a răspunde în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat oficialul iranian.Secretarul general al ONU, António Guterres, și-a exprimat „profunda îngrijorare” privind utilizarea forței de către SUA, avertizând că regiunea se află „pe marginea prăpastiei” și că „spirala haosului” trebuie evitată cu orice preț. Guterres a subliniat că nu există o soluție militară pentru această criză și a cerut revenirea la diplomație.Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru politică externă, Kaja Kallas, a făcut apel la reținere și negocieri: „Cerem tuturor părților să evite escaladarea și să revină la masa tratativelor. Miniștrii de externe ai UE vor discuta situația mâine”.Premierul britanic Keir Starmer a declarat că programul nuclear al Iranului reprezintă „o amenințare gravă la adresa securității internaționale”, însă a îndemnat la o soluție diplomatică. La rândul său, Japonia, prin premierul Shigeru Ishiba, a cerut „dezescaladare rapidă și prudență”.Alte state, precum Italia, Australia, Noua Zeelandă sau Mexic, au exprimat îngrijorări similare, pledând pentru dialog și evitarea unei crize de proporții. Qatarul a avertizat că „tensiunile actuale pot duce la consecințe catastrofale atât pentru regiune, cât și pentru întreaga lume”.Venezuela și Cuba au condamnat ferm atacurile, acuzând SUA de „agresiune militară nejustificată” și de „escaladare periculoasă care încalcă flagrant dreptul internațional”. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a scris că „umanitatea este împinsă spre un dezastru cu urmări ireversibile”.Între timp, lidera opoziției iraniene, Maryam Rajavi, a cerut retragerea liderului suprem Ali Khamenei și a salutat „încheierea unui proiect distructiv care a costat Iranul peste 2.000 de miliarde de dolari și nenumărate vieți omenești”.Amintim că, potrivit președintelui Trump, obiectivul principal, uzina nucleară de la Fordow, a fost complet distrus. Liderul american a avertizat că, dacă Iranul nu acceptă imediat pacea, vor urma „lovituri și mai masive”.

Un nor gros de fum a fost surprins ridicându-se deasupra complexului nuclear iranian de la Fordow, în urma unei serii de lovituri aeriene efectuate de Statele Unite asupra mai multor obiective nucleare din Iran. Agenția oficială iraniană IRNA a publicat imagini video care ar confirma atacul, filmate de pe autostrada Teheran-Qom, la circa 13 kilometri vest de locația vizată.Complexul Fordow, considerat o „bijuterie” a programului nuclear iranian, a fost construit în secret în interiorul unui munte și a devenit operațional în 2012. Datorită amplasării sale subterane, Israelul nu dispunea de armament capabil să-l lovească, însă SUA au folosit bomba penetrantă de mare putere GBU-57, cunoscută ca „ucigașul de buncăre”, pentru a ataca obiectivul.Un oficial iranian, citat de Reuters sub protecția anonimatului, susține că mare parte din uraniul îmbogățit stocat la Fordow fusese evacuat „într-un loc necunoscut” înainte de raidul american. Potrivit aceleiași surse, daunele provocate ar fi fost minime, însă amploarea reală a distrugerilor rămâne neclară.Administrația americană, condusă de președintele Donald Trump, a confirmat operațiunea și se află acum într-o stare de alertă maximă, în așteptarea unei eventuale reacții din partea Teheranului. Potrivit NBC, următoarele 48 de ore sunt considerate „critice”, iar oficialii de la Washington iau în calcul atât atacuri asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu, cât și eventuale lovituri directe asupra teritoriului SUA.Conform unor surse din Pentagon și Casa Albă, Iranul ar avea deja elaborate mai multe planuri de represalii, inclusiv lovituri asupra bazelor militare americane din regiune. Deși nu există semne că aceste planuri ar fi fost puse în aplicare imediat, tensiunea din zona Golfului Persic este în creștere accelerată.Analiștii avertizează că escaladarea actuală ar putea degenera într-un conflict regional de amploare, mai ales în contextul în care forțele americane sunt prezente în baze militare din Qatar, Bahrain, Kuweit și Irak. De asemenea, activitatea tot mai agresivă a rebelilor houthi din Yemen și pericolul atacurilor asupra rutelor maritime din Marea Roșie sporesc îngrijorările privind o conflagrație mai largă în Orientul Mijlociu.

După aproape cinci ani de detenție, Serghei Tihanovski, unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai regimului Lukașenko din Belarus, a fost eliberat din închisoare, alături de alți 13 prizonieri politici. Anunțul a fost făcut de soția sa, Svetlana Tihanovskaia, lidera exilată a opoziției belaruse, care a publicat un scurt videoclip cu mesajul: „Na svobode” / „Este liber”.„Serghei este în libertate. Este alături de mine și de copii. S-a întâmplat ceea ce familia noastră a visat timp de cinci ani și pentru care am luptat neîncetat din ziua arestării sale. Eliberarea lui Serhii este un pas spre eliberarea tuturor deținuților politici și a întregii Belarus. Mulțumim tuturor pentru sprijinul colosal”, a transmis Svetlana Tihanovskaia pe canalul său de Telegram. Eliberări pe fondul unor contacte diplomaticePotrivit publicației independente Nașa Niva, eliberarea celor 14 deținuți a avut loc în urma vizitei la Minsk a emisarului special al SUA, Keith Kellogg, care ar fi intermediat discuții sensibile cu autoritățile belaruse. Surse din presă menționează că Tihanovski a părăsit deja Belarusul, reunindu-se cu familia sa în exil. Printre eliberați, și alți opozanți cunoscuțiAlături de Tihanovski au fost eliberați și: Kirill Balahanov, în vârstă de 21 de ani, condamnat la 3,5 ani de închisoare pentru participarea la un grup de discuții online considerat „extremist” de regimul de la Minsk; Galina Krasnianskaia, o femeie de 69 de ani cu dublă cetățenie belarusă și suedeză; Natalia Dulina, fostă conferențiară la Universitatea Lingvistică de Stat din Minsk; Igor Karnei, jurnalist al Radio Svoboda (Radio Europa Liberă).Aceste eliberări vin în contextul unei presiuni internaționale crescânde asupra regimului Lukașenko, acuzat de multiple încălcări ale drepturilor omului, în special după represiunile violente din urma alegerilor prezidențiale contestate din 2020.Comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană și Statele Unite, cer în continuare eliberarea tuturor prizonierilor politici din Belarus și inițierea unui dialog real cu societatea civilă.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost onorată cu Premiul Franz Josef Strauss, acordat de Fundația Hanns Seidel în cadrul unei vizite oficiale în Bavaria, Germania. Ceremonia a avut loc în prezența premierului bavarez Markus Söder și a președintelui fundației, Markus Ferber, care au oferit o primire călduroasă oficialei de la Chișinău.„Sunt onorată să primesc Premiul Franz Josef Strauss, oferit de Fundația Hanns Seidel, în cadrul vizitei mele în Bavaria. Le mulțumesc Prim-ministrului bavarez Markus Söder și Președintelui Fundației, Markus Ferber, pentru găzduirea călduroasă”, a transmis Maia Sandu într-o postare pe rețelele sociale.Șefa statului a subliniat că această distincție simbolizează recunoașterea eforturilor întregului popor moldovenesc pentru consolidarea democrației, într-un context regional marcat de tensiuni și incertitudini:„Acest premiu este despre recunoașterea efortului tuturor moldovenilor care, zi de zi, contribuie la consolidarea democrației în țara noastră. Este despre toți oamenii din regiunea noastră care, în fața provocărilor, aleg curajul, adevărul și pacea. Această distincție ne aparține tuturor celor care credem într-un viitor european, pașnic și democratic pentru Moldova.”Maia Sandu a anunțat că va dona suma de 10.000 de euro, care însoțește premiul, pentru păstrarea și promovarea patrimoniului muzical al compozitorului Eugen Doga, considerat un simbol al culturii moldovenești.Premiul Franz Josef Strauss este oferit personalităților internaționale care s-au remarcat prin angajamentul lor în promovarea valorilor democrației, păcii și unității europene.

Comisia de la Veneția trage un semnal de alarmă în legătură cu noua reformă legislativă în domeniul mass-mediei, inițiată de autoritățile din Republica Moldova. Potrivit avizului adoptat în cadrul sesiunii plenare din 14 iunie 2025, noile prevederi riscă să permită controlul politic asupra presei și internetului, afectând grav libertatea de exprimare și principiile statului de drept.Reforma, promovată de guvernul de la Chișinău și deja aprobată la nivel executiv pe 18 iunie, acordă puteri extinse Consiliului Audiovizual Național, inclusiv monitorizarea conținutului online, identificarea și blocarea materialelor considerate „ilegale”, posibilitatea de a bloca site-uri și platforme fără intervenție judiciară.Comisia de la Veneția consideră că aceste măsuri contravin standardelor europene și pot conduce la abuzuri grave, mai ales în pragul alegerilor parlamentare din toamnă.„Formulările vagi, lipsa controlului judiciar și excluderea societății civile deschid calea spre cenzură și arbitrar”, se arată în avizul oficial CDL-AD(2025)027-e.Potrivit experților Consiliului Europei, proiectul de lege suferă de lipsă de claritate legală în definirea conținutului „ilegal”, concentrare periculoasă a puterii într-o instituție cu buget controlat de stat și membri numiți politic, reducerea transparenței și a participării publice în deciziile privind reglementarea spațiului media.În plus, Comisia avertizează că această legislație ar putea fi folosită în mod politic, mai ales în perioada electorală, pentru limitarea pluralismului media și a libertății de exprimare.Totodată, publicația italiană Il Giornale a preluat îngrijorările Comisiei, citându-l pe Alessandro Bertoldi, director al Institutului Milton Friedman.„Dacă Moldova vrea cu adevărat să facă parte din Uniunea Europeană, trebuie să respecte în mod real valorile europene: libertatea presei, separația puterilor și controlul judiciar. Cenzura nu este compatibilă cu Europa.”Bertoldi a atras atenția că puterea politică ar putea utiliza reforma ca instrument pentru a reduce influența mass-mediei independente și a controla discursul public înaintea alegerilor.Comisia de la Veneția solicită revizuirea urgentă a proiectului de lege, recomandând garanții clare împotriva cenzurii, implicarea societății civile și independență reală pentru autoritatea de reglementare media.

Primăria municipiului Chișinău a găzduit o vizită oficială a delegației Consiliului Județean Botoșani, condusă de președintele Valeriu Iftime. Întrevederea a avut ca scop principal consolidarea relațiilor de cooperare și schimbul de experiență între cele două administrații locale, în domenii precum protecția socială, cultura, serviciile publice și dezvoltarea locală.„În cadrul întrevederii oficiale, am discutat direcții concrete de colaborare. S-a convenit menținerea unui dialog activ și identificarea de proiecte comune în beneficiul cetățenilor”, a declarat primarul Capitalei, Ion Ceban, după discuțiile avute cu oficialii botoșăneni.Delegația română a fost formată din specialiști în domeniile social, cultural, tehnic și dezvoltare regională, care au participat la vizite tematice în mai multe instituții municipale din Chișinău. Programul a inclus: centre de zi și servicii sociale pentru diverse categorii de beneficiari; proiecte privind infrastructura de apă și canalizare; vizite la instituții culturale ale municipiului; schimburi de bune practici în sprijinul antreprenoriatului local.Acest tip de colaborare contribuie la întărirea legăturilor dintre comunitățile de pe ambele maluri ale Prutului și deschide noi perspective de cooperare transfrontalieră în cadrul proiectelor europene și regionale.Primăria Chișinău subliniază că astfel de inițiative sunt esențiale pentru promovarea dezvoltării durabile și a solidarității între administrațiile locale din Republica Moldova și România.

Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, sare în apărarea fostului ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, după ce Guvernul l-a desemnat oficial pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Decizia a stârnit critici dure din partea opoziției, care îl acuză pe Litvinenco că ar fi compromis reformele din sistemul judiciar în perioada mandatului său.Într-o emisiune la postul RLIVE, Igor Grosu a declarat că Litvinenco a avut un rol-cheie în lansarea reformei justiției, într-un proces dificil și plin de rezistență din interiorul sistemului.„Sergiu a fost implicat de la bun început în procesul de inițiere a reformei Justiției. O reformă complicată, grea. Procesul de vetting. Vă dați seama câtă lume a fost deranjată. Cei care se simțeau bine-merci în sistemul ăsta. Și-a asumat un risc foarte mare. Din ce cunosc, este o persoană integră, dedicată și o să își facă meseria cu brio”, a declarat Igor Grosu.Numirea lui Litvinenco vine pe fondul controverselor care l-au urmărit după plecarea sa din funcție. Acesta și-a dat demisia în ianuarie 2023, în contextul scurgerii unor conversații compromițătoare, în care apăreau discuții legate de procesul de selecție a șefei Procuraturii Anticorupție.Inițial, Litvinenco a respins autenticitatea înregistrărilor, însă ulterior, când unii dintre interlocutori au confirmat veridicitatea acestora, fostul ministru a susținut că fragmentele „sunt scoase din context”.

În cadrul unei seri pline de emoție și simbolism, în deschiderea festivalului DescOperă – Open Air Classical Music Festival din inima Orheiului Vechi, a fost făcut un anunț de mare însemnătate culturală: Aeroportul Internațional Chișinău ar putea fi redenumit în „Aeroportul Internațional Eugen Doga”.Inițiativa a fost anunțată public vineri seară, în prezența a sute de spectatori, de către ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, alături de ministrul Culturii, Sergiu Prodan, chiar după momentul de reculegere ținut în memoria marelui compozitor Eugen Doga, trecut la cele veșnice recent.„Este un gest simbolic și profund de recunoaștere a valorii universale a creației maestrului Eugen Doga – compozitorul care a dus muzica și cultura noastră dincolo de hotarele țării, atingând sufletele a milioane de oameni din întreaga lume”, a transmis Ministerul Culturii într-un comunicat oficial.Ideea redenumirii aeroportului aparține activistului civic Vlad Bilețchi și a fost preluată și susținută la nivel guvernamental, în semn de omagiu pentru întreaga activitate artistică a maestrului.„Eugen Doga nu este doar un nume – este un simbol al sensibilității, al rafinamentului și al spiritului autentic moldovenesc”, subliniază Ministerul Culturii, care își exprimă sprijinul ferm pentru această inițiativă și reiterează angajamentul de a promova și proteja patrimoniul cultural al Republicii Moldova.

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, admite că l-a recomandat personal în funcție pe Iurie Gorea, șeful Biroului Vamal Centru, reținut în luna mai pentru luare de mită în valoare de 40 de mii de dolari. În cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8, Spînu a confirmat că îl cunoaște de aproape două decenii pe Gorea și că acesta i-a botezat copilul în urmă cu 9 ani.„Haideți să nu ne ascundem după deget, vă referiți la domnul Gorea. A fost o persoană pe care am recomandat-o. Mi-a botezat copilul mai mic. Pentru mine este complicat, este o persoană pe care o cunosc și cât de tare aș vrea să ascund asta, nu pot”, a declarat Spînu.Fostul ministru susține că a cunoscut activitatea lui Gorea din sectorul privat și că, la momentul numirii, a avut discuții în partid, însă nu i s-au prezentat dovezi clare privind eventuale probleme de integritate din trecut. „L-am întrebat, dar nu a fost nimic să confirme aceste lucruri”, a spus el.Întrebat dacă a avut o reacție personală după scandal, Spînu a evitat să condamne direct acțiunile cumătrului său: „Nu am să comentez și nu o să iau o decizie cap-coadă până nu o să înțeleg exact ce s-a întâmplat. Când cunoști o persoană de 10-15 ani, există niște atașamente”.Reamintim că, pe 21 mai, Iurie Gorea a fost reținut în flagrant de ofițerii CNA, fiind suspectat de corupere pasivă, într-un dosar gestionat de Procuratura municipiului Bălți. Tot atunci a fost reținut și un broker vamal.Cazul a generat controverse și în interiorul sistemului judiciar. Adjunctul Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a declarat că instituția pe care o reprezintă nu a fost implicată în investigație, deși competența legală îi aparținea în exclusivitate. „Nu știu din ce motive Procurorul General a considerat că acest dosar trebuie să-l investigheze Procuratura mun. Bălți împreună cu CNA”, a precizat Iachimovschi.

Constantin Borosan, actualul secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, este propunerea Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe pentru funcția de membru al Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), responsabil de domeniul gazelor naturale.Anunțul a fost făcut de președintele comisiei, deputatul PAS Radu Marian, care a precizat că Borosan a obținut cel mai mare punctaj în urma concursului public organizat astăzi.„Astăzi, Comisia economie, buget și finanțe a desfășurat concursul public pentru ocuparea funcției vacante de membru al Consiliului de Administrație ANRE, domeniul gaze naturale. Cel mai mare punctaj a fost acumulat de Constantin Borosan. Așadar, Comisia de profil va propune plenului Parlamentului această candidatură spre numire pentru un mandat de 6 ani”, a declarat Marian.Pentru această funcție au fost admiși în total opt candidați: Iulian Jovmir, Tatiana Moraru, Sergiu Școlinic, Svetlana Balmuș, Constantin Borosan, Daniel Chiviriga, Eduard Hadei și Serghei Bargan.Consiliul de Administrație al ANRE este format din cinci directori, numiți de Parlament pentru un mandat de șase ani, în baza unui concurs public. Funcția pentru care a fost desemnat Borosan a devenit vacantă ca urmare a expirării mandatului unui membru actual.

Documentele de stare civilă vor fi emise în format electronic. Totodată, acestea vor putea fi imprimate pe suport de hârtie, la solicitarea persoanei interesate. Un proiect de lege care prevede eliminarea obligativității utilizării documentelor pe suport de hârtie prin înlocuirea acestora cu documente electronice a fost votat în prima lectură de 59 de deputați.Inițiativa legislativă aparține unui grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Aceasta are drept scop modernizarea cadrului normativ din domeniul actelor de stare civilă prin ajustarea acestuia la noile cerințe tehnologice şi administrative, precum şi asigurarea prestării eficiente şi accesibile a serviciilor publice de stare civilă.Documentul de stare civilă va avea forma unui fişier electronic, în format PDF şi va conține informații din Sistemul informațional ,,Acte de stare civilă”. Documentul va include un cod QR şi va putea fi verificat online (semnătura şi conținutul). Drept urmare, dovezile privind înregistrarea unor fapte sau evenimente de stare civilă nu vor fi solicitate de către autoritățile publice şi instituțiile private din Republica Moldova de la cetățean (titular), dar vor fi disponibile prin canale electronice de acces (platforma de interoperabilitate (MConnect), SIC Access-Web).Inițiativa legislativă mai vizează procedura de înregistrare a faptelor și evenimentelor de stare civilă, cum ar fi înregistrarea căsătoriei, a divorțului sau a decesului. În context, în document se menționează că autoritățile care vor fi abilitate să le înregistreze sunt Agenția Servicii Publice, autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi, precum și misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova. De menționat că înregistrarea faptelor sau a evenimentelor de stare civilă va putea fi realizată la oricare dintre autoritățile abilitate, întrucât se propune excluderea principiului teritorialității.Suplimentar, pentru înregistrarea căsătoriei, se propune posibilitatea transmiterii cererii în format electronic, prin intermediul portalului unic al serviciilor publice. La fel, cererea va putea fi depusă la ghișeul autorității abilitate pe suport de hârtie de către unul dintre soți.Documentul mai conține unele modificări ale cadrului conex privind actele de stare civilă. După adoptare, prevederile legislative vor intra în vigoare la data de 1 septembrie 2025.Proiectul de lege urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Sportivul Victor Muntean, cunoscut în mediul online drept „Caras”, susține că este victima unei campanii de hărțuire din partea autorităților moldovene, după ce a participat la Campionatul Mondial de Powerlifting și Haltere din Sankt-Petersburg, unde afirmă că a obținut 9 medalii de aur și a stabilit două recorduri mondiale.Cazul a fost adus în atenția publicului de către lidera formațiunii Moldova Mare, Victoria Furtună, care a publicat pe rețelele sociale sesizarea depusă de sportiv la Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, acuzând presiuni și tratamente abuzive la adresa lui Muntean din partea unor oficiali și jurnaliști.„Victor Muntean este un sportiv de excepție, care a ridicat Moldova pe scena mondială, fără niciun sprijin din partea voastră”, a scris Furtună, adresându-se direct guvernării. Potrivit ei, sportivul ar fi fost exclus din echipa națională pentru că a refuzat să plătească 20% din primele câștigate și să semneze scrisori de susținere pentru PAS și președinta Maia Sandu.„Acum, Victor Muntean este persecutat pentru convingerile sale. Însă legea stă mai presus de funcționarii și jurnaliștii corupți”, a mai spus lidera Moldova Mare, promițând sprijin total în acest caz.Pe de altă parte, autoritățile din domeniul sportului au transmis că Victor Muntean „nu face parte din lotul național” al Republicii Moldova și că participarea sa la competiția din Rusia a fost „un act unilateral și neautorizat, contrar reglementărilor în vigoare”.În sesizarea adresată Consiliului pentru Egalitate, Muntean invocă discriminare și hărțuire pe criterii de opinie și apartenență politică, iar cazul urmează să fie analizat în baza legislației privind egalitatea de șanse.Până la această oră, Ministerul Educației și Cercetării nu a emis un punct de vedere oficial privind acuzațiile aduse de sportiv și de reprezentanții opoziției extraparlamentare.

Președinția Republicii Moldova anunță organizarea unui eveniment comemorativ de amploare luni, 23 iunie, la ora 19:00, pentru a marca 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate – un moment definitoriu în lupta de eliberare națională a moldovenilor.Evenimentul va începe la monumentul marilor artiști Ion și Doina Aldea-Teodorovici, simboluri ale renașterii naționale, acolo unde vor fi prezenți și Cristofor Aldea-Teodorovici alături de soția sa, Simona. Participanții vor porni apoi într-un marș spre sediul Președinției – locul unde, în iunie 1990, Parlamentul vota Declarația de Suveranitate a Republicii Moldova.În fața instituției prezidențiale, vor rosti alocuțiuni Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Ion Hadârcă, președintele Asociației „Parlamentul ’90” și unul dintre semnatarii istoricului document. Atmosfera de sărbătoare va fi întregită de un recital artistic susținut de Vali Boghean, Simona și Radu Dolgan, împreună cu legendara formație „Noroc”.„Vă îndemnăm să veniți în ie sau în cămașă tradițională, pentru a celebra și acest element esențial al identității noastre – IA, care este sărbătorită pe 24 iunie”, transmite Președinția în apelul adresat publicului.Instituția încurajează familiile, tinerii și toți cetățenii să participe la eveniment, purtând tricolorul și păstrând vie memoria celor care au avut curajul de a spune „nu” dictatului sovietic, afirmând dreptul poporului moldovenesc de a-și hotărî singur destinul.„Să ne arătăm recunoștința față de înaintașii noștri și să ne reafirmăm împreună dreptul de a ne decide soarta”, este mesajul cu care Președinția îndeamnă la unitate și mândrie națională în această zi de comemorare și reflecție.

Nicușor Dan l-a desemnat oficial, vineri, pe Ilie Bolojan în funcția de premier al României, după ce negocierile prelungite dintre partidele de coaliție și șeful statului s-au încheiat cu un compromis în privința pachetului de măsuri fiscale.„Îl desemnez pe domnul Ilie Bolojan ca premier. Mulțumesc partidelor care vor forma majoritatea guvernamentală pentru toate aceste săptămâni de discuții. Este în interesul României ca guvernul să fie sprijinit de o majoritate solidă și ca în majoritate forțele politice să colaboreze, și am încredere că o vor face. A fost o întrebare legitimă a societății de ce au durat discuțiile o lună”, a declarat Nicușor Dan.Președintele român a subliniat că prioritatea noii echipe guvernamentale trebuie să fie relansarea economiei, grav afectate de criza bugetară.La rândul său, Ilie Bolojan a mulțumit pentru încrederea acordată și a admis dificultatea momentului.„Domnule președinte, vă mulțumesc pentru încrederea acordată. Sunt conștient de marea responsabilitate pe care mi-o asum, în contextul situației dificile în care se găsește țara noastră, ca efect al unei crize bugetare îndelungate”, a declarat premierul desemnat.Urmează ca Ilie Bolojan să înceapă consultările pentru formarea noului cabinet și să se prezinte în Parlament pentru votul de încredere.

Premierul Dorin Recean a anunțat joi, 19 iunie, că Guvernul urmează să aprobe, în cadrul următoarei ședințe, numirea Domnicăi Manole și a lui Sergiu Litvinenco în funcția de judecători la Curtea Constituțională.Potrivit șefului Cabinetului de miniștri, ambii candidați „au competențele profesionale și pregătirea juridică necesare pentru a asigura în mandatul lor respectarea Constituției și a-și îndeplini funcția cu imparțialitate”.Domnica Manole deține în prezent funcția de președintă a Curții Constituționale, iar Sergiu Litvinenco este fost ministru al Justiției și ex-președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități în Parlamentul Republicii Moldova.„În calitate de judecător al Curții Constituționale, Domnica Manole a acționat consecvent pentru asigurarea controlului constituționalității și garantarea supremației Constituției. În calitate de președinte al Comisiei juridice și ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco a început reformarea sistemului pentru crearea unei justiții independente, care să-și recapete bunul nume și încrederea cetățenilor”, a declarat Recean.Conform noii Legi cu privire la Curtea Constituțională, Guvernul are competența de a desemna doi judecători ai Înaltei Curți, începând cu cel mult trei luni înainte de expirarea mandatului actualilor membri. Termenul-limită pentru numire este 16 august 2025.Mandatul judecătorilor constituționali este de șase ani, iar aceștia își exercită funcția în mod independent și sunt supuși exclusiv Constituției.

Un nou abuz comis de guvernarea PAS a fost demascat de președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi. În ajunul alegerilor parlamentare, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a anulat 112 sancțiuni impuse diferitor categorii de persoane din toată țara, în baza unei legi adoptate în luna martie de majoritatea PAS din Parlament. ”În martie 2025, Parlamentul controlat de PAS a adoptat Legea nr.34, care obligă ANI să-și revadă toate actele de constatare emise până în anul 2021. Anume actele ce țin de conflict de interese. Prin această lege au fost anulate sancțiunile a peste 100 de persoane din toată țara: primari, consilieri, directori de licee, gimnazii. În loc să aplice legea echitabil, PAS o rescrie pentru a-i proteja pe unii, iar pe alții, probabil, îi va atrage în liste pentru alegerile parlamentare”, a anunțat Renato Usatîi. Printre cele 112 persoane ale căror dosare au fost anulate de ANI se regăsește și Valentina Șalamai, fost primar al comunei Călugăr. Mandatul Valentinei Șalamai a fost întrerupt la indicația guvernării, prin decizia ANI, spune Usatîi. ”Actul de anulare în cazul doamnei Șalamai a fost emis pe 17 iunie 2025. Deși este un pas important, acesta nu repară nedreptatea comisă. Dna Valentina a fost înlăturată ilegal. Echipa juridică a Partidului Nostru analizează toate căile posibile pentru a obține o reparație completă”, a declarat Renato Usatîi. Valentina Șalamai a refuzat să candideze din partea PAS la ultimele alegeri locale generale. Ulterior, guvernarea a folosit retroactiv decizia ANI și a acuzat-o pe Valentina Șalamai că și-a angajat fiul în calitate de fochist la Primărie doar pentru sezonul rece. Într-un final, CEC a anulat mandatul de primar și a stabilit organizarea alegerilor noi în comuna Călugăr pe data de 18 mai 2025. ”Cetățenii au sancționat acest abuz. După înlăturarea Valentinei Șalamai, la alegerile locale anticipate din comuna Călugăr, candidatul Partidului Nostru a obținut 68% din voturi, din primul tur, iar candidatul PAS - 5,2%. Aceasta este adevărata judecată.” Președintele Partidului Nistru spune că este inadmisibil ca ANI, instituție de stat care trebuie să apere integritatea, a fost transformată într-un instrument politic. ”Peste 100 de dosare șterse, opoziția este pedepsită, PAS și-a șters picioarele de toate aceste persoane. Oare de ce PAS face acest lucru acum? Ce e cu această amnistie? Este o justiție sau un truc politic, dar poate este o tentativă de a-și spăla imaginea înainte de parlamentare?”, se întreabă Renato Usatîi.

Liderii Blocului Alternativa au depus vineri, 20 iunie, dosarul oficial de înregistrare la Comisia Electorală Centrală, în vederea participării la alegerile parlamentare anticipate din 28 septembrie.Președintele Mișcării Alternativa Națională, Ion Ceban, a declarat că acest pas marchează o etapă importantă în lupta pentru o Moldovă modernă, condusă de o clasă politică responsabilă. „Astăzi, împreună cu colegii mei, am depus actele la CEC pentru înregistrarea Blocului Alternativa. Alegerile din 28 septembrie sunt decisive pentru viitorul Republicii Moldova”, a spus edilul.Ion Ceban a subliniat nevoia acută de schimbare.„Oamenii s-au săturat de promisiuni deșarte, lipsă de rezultate, salarii și pensii insuficiente, prețuri nejustificate la resurse și lipsa de transparență. Văd cum tinerii și antreprenorii continuă să plece din țară, iar cei din diaspora nu se grăbesc să revină. Este o realitate dureroasă care trebuie schimbată”, a spus acesta.În acest context, liderul MAN a reiterat necesitatea unei noi opțiuni politice.„Moldova are nevoie de o alternativă, una bazată pe profesionalism, responsabilitate și respect față de cetățeni. Avem nevoie de instituții independente, de o guvernare care oferă soluții, nu scuze. Blocul Alternativa ne angajăm să oferim această alternativă, să redăm oamenilor încrederea, unitatea și speranța într-un trai mai bun aici, acasă. Împreună vom reuși”, a declarat Ion Ceban.La final, Blocul Alternativa și-a exprimat speranța că CEC va examina dosarul de înregistrare într-un mod transparent și echidistant, fără intervenții politice sau interpretări abuzive ale regulamentelor modificate recent.

Un grav accident rutier a avut loc astăzi în localitatea Sărăteni, raionul Telenești. Potrivit unui comunicat al Poliției, un biciclist a fost lovit mortal de un automobil în timp ce traversa regulamentar strada, pe trecerea de pietoni, având bicicleta de mână. Din primele informații oferite de oamenii legii, la volanul mașinii de marca Toyota se afla un șofer care, din motive încă neclare, nu a oprit la timp și a lovit victima. Impactul a fost atât de puternic, încât biciclistul a decedat pe loc. Poliția din Telenești se află la fața locului și desfășoară cercetări pentru a stabili toate circumstanțele producerii tragediei. În funcție de rezultatele investigațiilor, urmează să fie luate măsurile legale ce se impun.

Alegerile locale din satul Boldurești, raionul Nisporeni, continuă să stârnească controverse, după ce șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că a fost deschisă o cauză penală privind presupuse falsificări de semnături pe listele suplimentare de vot. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii În PROfunzime de la PRO TV Chișinău. „Este o cauză penală pe ceea ce s-a întâmplat la Boldurești. Din câte cunosc, s-au stabilit constatări privind falsificarea unor semnături pe listele de vot. Există și rapoarte de expertiză în acest sens”, a precizat Cernăuțeanu, adăugând că ancheta se află în desfășurare. Cazul a apărut în contextul realegerii lui Nicanor Ciochină în funcția de primar, cu o diferență de doar 10 voturi față de contracandidatul său, Sergiu Bulicanu. Ulterior, la solicitarea acestuia din urmă, a fost dispusă renumărarea voturilor, iar rezultatul a confirmat victoria lui Ciochină, cu 614 voturi față de 604. Sergiu Bulicanu a contestat scrutinul, semnalând mai multe nereguli, inclusiv 19 cereri pentru votare cu urna mobilă care ar conține semnături neconforme. El a cerut Comisiei Electorale Centrale să verifice comparativ listele electorale fizice și cele electronice și să stabilească identitatea persoanelor care figurează pe liste, dar nu au fost înregistrate în sistemul electronic. CEC a solicitat informații de la poliție și procuratură, însă contestația a fost respinsă. Reprezentanții instituției au declarat că semnăturile vizate se află încă în examinare la organele competente. Realegerea lui Nicanor Ciochină a generat un val de revoltă în spațiul public, mai ales în contextul în care acesta este cercetat penal pentru că ar fi provocat un accident rutier soldat cu moartea unui copil de 14 ani, părăsind locul faptei. În prezent, Ciochină se află sub anchetă, iar aproape jumătate din ședințele de judecată din dosarul său au fost amânate, în mare parte la solicitarea sa sau a apărătorilor. Procurorii PCCOCS au confirmat tergiversările, în timp ce apărarea neagă acuzațiile. Cazul a reaprins dezbaterea privind integritatea candidaților în alegeri. Între timp, Nicanor Ciochină respinge toate acuzațiile și susține că dosarul său are conotații politice.

Ieri, pe rețelele de socializare, am aflat despre decizia Guvernului și Parlamentului de a reînnoi mandatele actualei componențe a Curții Constituționale. Nicio conferință de presă, nicio explicație solidă, niciun efort de a comunica transparent cu cetățenii. Doar două postări seci pe Facebook de la parlament si guvern, – ca și cum ai anunța deschiderea unei noi cafenele, nu o decizie cu impact direct asupra echilibrului constituțional al statului. Dincolo de forma superficială a comunicării, fondul este următorul: de această dată, puterea politică a decis să renunțe la teatrul obișnuit al „concursurilor publice” și să-și asume direct numirile. Cinic vorbind, e un pas înainte. Mai onest așa decât să organizezi audiții formale pentru candidați care nu vor fi niciodată luați în calcul. Măcar acum, puterea nu se mai ascunde după decoruri instituționale. Dar asta nu înseamnă că totul este în regulă. Cea mai gravă problemă rămâne caracterul monocolor al Curții – expresia juridică fidelă a unei guvernări monopartinice. Într-o democrație, componența unei Curți Constituționale este echilibrată deliberat de legiuitor, prin mecanisme care previn controlul acesteia de o singură forță politică. La noi, această prudență constituțională lipsește cu desăvârșire. Nu este prima oară când semnalez acest risc. În 2019, după criza generată de anulările abuzive ale actelor Parlamentului – unele nici măcar publicate –, Curtea și-a dat demisia în bloc. Astfel, a intervenit vacanța funcțiilor întregii curți. Pentru a evita repetarea unei asemenea situații, am propus modificarea legii: în caz de vacanță totală a funcțiilor, mandatele judecătorilor să fie eșalonate – primul numit pentru un an, al doilea pentru doi ani, și așa mai departe. Un mecanism de rotație care ar fi permis înlocuirea treptată a membrilor și ar fi prevenit reînnoirea completă și sincronizată a Curții. Dar nu s-a dorit. Pentru că totul fusese deja partajat. Componentele defunctului bloc ACUM împărțiseră funcțiile cu socialiștii, în baza unor înțelegeri politice informale. Concursurile – organizate mai mult pentru impresie artistică – le-au încurcat planurile. Așa s-a ajuns ca deciziile finale să difere radical de rezultatele oficiale ale selecțiilor publice. Ce riscăm? Mai mult decât pare. Toamna vine cu alegeri. Dacă PAS va reuși să păstreze monopolul asupra puterii, sistemul își va continua cursul aparent liniștit. Dar dacă pierde controlul, vom intra într-un peisaj instituțional tensionat, poate exploziv: conflicte între Președinte și Parlament, blocaje, crize de legitimitate. Iar Curtea Constituțională va fi aruncată – din nou – în prima linie a bătăliei politice. Iar atunci, când o instituție apare ca fiind „a unei tabere”, cealaltă o va trata ca pe un obstacol. Și într-o țară fără o cultură democratică solidă, obstacolele nu se respectă – se demolează. Istoria recentă ne-a oferit suficiente lecții. În 2016–2018, PD a schimbat întreaga componență a Curții pentru a o face „loială”. Și da, în iunie 2019, acea Curte și-a îndeplinit cu zel misiunea – anulând deciziile Parlamentului pe bandă rulantă, chiar înainte de publicarea lor. Dar imediat ce majoritatea parlamentară s-a schimbat, Curtea a fost demontată fără ezitare, iar întreaga componență a demisionat. Lecția e simplă. Și e valabilă pentru toți: o Curte monocoloră poate fi o armă de moment. Dar nu va fi niciodată o garanție de durată. Și, de fapt, nici nu aceasta este menirea unei Curți Constituționale. Rolul ei nu este să apere o majoritate de conjunctură, ci să protejeze ordinea constituțională de abuzurile oricărei puteri – indiferent cine o deține. Cât timp partidele vor continua să trateze Curtea ca pe un bastion de cucerit, și nu ca pe o instituție de echilibru, democrația noastră va rămâne o construcție fragilă – gata să se prăbușească la primul cutremur politic serios. P.S. Le doresc mult succes judecătorilor constituționali reînnoiți și celor nou-numiți în exercitarea mandatului. Misiunea lor nu este una de confort, ci una de echilibru și responsabilitate. Iar realitatea va demonstra, mai devreme sau mai târziu, că acest mandat va fi mult mai complicat decât pare astăzi. Într-o societate profund polarizată și imprevizibilă, în care instituțiile sunt adesea deturnate pentru a servi interesele celor care le controlează, a rămâne echidistant, lucid și fidel Constituției nu e doar o datorie profesională – este un act de curaj civic. Le doresc forța de a rezista presiunilor, de a păstra demnitatea funcției și de a demonstra – prin fiecare decizie – că justiția constituțională poate fi independentă chiar și într-un climat politic ostil. Autor: Alexandru TĂNASE, fost președinte al Curții Constituționale

Un grav accident rutier s-a produs în noaptea de joi spre vineri, aproape de miezul nopții, în localitatea Zubrești din raionul Strășeni. Potrivit Poliției, un tânăr de 18 ani, aflat la volanul unei Toyota și care nu deținea permis de conducere, a pierdut controlul mașinii, provocând o tragedie. În autoturism se afla și un pasager minor, în vârstă de 16 ani. Cei doi se deplasau cu viteză, iar la un moment dat, șoferul a intrat în coliziune cu o bordură, a fost proiectat pe acostament și ulterior a lovit un gard. În timpul traiectoriei haotice, mașina a lovit o femeie de 30 de ani, care se afla pe trotuar. Din nefericire, impactul a fost fatal pentru pietonă, care a decedat pe loc. Atât tânărul aflat la volan, cât și pasagerul au suferit traumatisme și au fost transportați de urgență la spital pentru îngrijiri medicale. Poliția a inițiat un proces penal pentru a stabili toate circumstanțele producerii accidentului. Autoritățile reiterează că urcarea la volan fără permis de conducere și ignorarea regulilor de circulație pun în pericol vieți omenești și se pedepsesc conform legii.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că va lua o decizie în următoarele două săptămâni cu privire la o posibilă acțiune militară împotriva Iranului. Informația a fost confirmată de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Caroline Leavitt, citată de agenția Reuters.„Având în vedere faptul că există o probabilitate semnificativă de inițiere a unor negocieri care ar putea avea sau nu loc cu Iranul în viitorul apropiat, voi decide dacă este cazul să acționăm sau nu în decurs de două săptămâni”, a declarat Trump.Declarația liderului de la Washington vine pe fondul unor speculații intense în presă privind un posibil atac american asupra Iranului. Leavitt a evitat să ofere detalii privind programul președintelui sau evaluările sale asupra șanselor de succes ale unei soluții diplomatice. Totuși, ea a reiterat că obiectivul principal rămâne împiedicarea Iranului de a obține arme nucleare.Întrebată dacă Trump va cere aprobarea Congresului înaintea unui eventual atac, Leavitt a refuzat să comenteze. În trecut, democrații și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu informațiile potrivit cărora președintele ar putea autoriza o intervenție militară fără consultarea legislativului, care deține exclusiv dreptul de a declara război.Criticii administrației au atras atenția că Trump a stabilit în mai multe rânduri termene-limită pentru crize internaționale – precum războiul din Ucraina sau disputele comerciale – doar pentru a le amâna sau ignora ulterior. Reuters notează că perioada de „două săptămâni” este o formulă frecvent folosită de Trump în astfel de contexte, adesea fără urmări concrete.Anterior, unele publicații americane au relatat că Washingtonul ar putea lansa un atac asupra Iranului în curând, posibil vizând instalația nucleară de la Fordo. De asemenea, s-a vehiculat chiar opțiunea utilizării unei arme nucleare tactice.În replică, oficiali americani au avertizat că Iranul ar fi pregătit rachete și echipamente pentru a lovi bazele SUA din regiune, în cazul în care Statele Unite se vor alătura Israelului într-o ofensivă militară împotriva Teheranului.

Premierul Dorin Recean a anunțat joi, 19 iunie, că Guvernul urmează să aprobe, în cadrul următoarei ședințe, numirea Domnicăi Manole și a lui Sergiu Litvinenco în funcția de judecători la Curtea Constituțională.Potrivit șefului Cabinetului de miniștri, ambii candidați „au competențele profesionale și pregătirea juridică necesare pentru a asigura în mandatul lor respectarea Constituției și a-și îndeplini funcția cu imparțialitate”.Domnica Manole deține în prezent funcția de președintă a Curții Constituționale, iar Sergiu Litvinenco este fost ministru al Justiției și ex-președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități în Parlamentul Republicii Moldova.„În calitate de judecător al Curții Constituționale, Domnica Manole a acționat consecvent pentru asigurarea controlului constituționalității și garantarea supremației Constituției. În calitate de președinte al Comisiei juridice și ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco a început reformarea sistemului pentru crearea unei justiții independente, care să-și recapete bunul nume și încrederea cetățenilor”, a declarat Recean.Conform noii Legi cu privire la Curtea Constituțională, Guvernul are competența de a desemna doi judecători ai Înaltei Curți, începând cu cel mult trei luni înainte de expirarea mandatului actualilor membri. Termenul-limită pentru numire este 16 august 2025.Mandatul judecătorilor constituționali este de șase ani, iar aceștia își exercită funcția în mod independent și sunt supuși exclusiv Constituției.

Un incendiu puternic a izbucnit în această seară într-un depozit de mobilă situat pe strada Vadul Bîcului 32 din sectorul Botanica al municipiului Chișinău. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), pompierii au fost alertați la ora 17:08 și au intervenit conform nivelului sporit de intervenție nr. 2.Ajunse rapid la fața locului, echipele de salvatori au constatat că flăcările au cuprins o suprafață extinsă a depozitului. Pentru a face față incendiului, au fost mobilizate 16 autospeciale de intervenție și un efectiv de aproximativ 100 de pompieri, care acționează în prezent în 4 sectoare de luptă.O parte din echipe lucrează la evacuarea bunurilor din incintă, în timp ce altele intervin pentru localizarea și lichidarea completă a incendiului. Din fericire, nu au fost raportate victime până în acest moment.Intervenția este în desfășurare, iar autoritățile urmează să stabilească cauzele exacte ale producerii incendiului.

Fostul premier și lider al PLDM, Vlad Filat, acuză actuala guvernare PAS de „incompetență” și de agravarea unei crize economice profunde în Republica Moldova. Într-o postare publicată pe reţelele sociale, Filat susţine că „exporturile sunt în cădere liberă de 26 de luni”, iar ponderea lor a coborât în 2025 la 18,8 % din PIB – „cel mai mic nivel din istoria țării”. Potrivit fostului prim-ministru, importurile cresc neîntrerupt, ducând deficitul balanței comerciale la un nou record de 6,1 miliarde de dolari. „În loc să dezvoltăm economia națională, finanțăm economiile altor țări: Ucraina, China, Turcia și altele. Am ajuns să importăm chiar şi mărar”, afirmă el. „Casieri ai Uniunii Europene” Filat susţine că lipsa de producţie internă face ca economia să depindă tot mai mult de:  • remitențe – aproximativ 3,5 miliarde USD anual, bani care „pleacă în aceeași zi peste graniță” pentru a acoperi importurile;  • granturi și împrumuturi externe, fonduri ce „ies imediat din țară” prin plăți către furnizori străini. „Guvernul s-a transformat în casier al Uniunii Europene: cere bani de la Bruxelles, iar a doua zi aceşti bani părăsesc Republica Moldova sub formă de importuri. Nu mai producem nimic, dar importăm tot”, subliniază liderul PLDM. Exemple din agricultură şi industrie Fostul premier a menţionat prăbuşirea sectorului laptelui: peste 50 000 t de lapte local s-au pierdut în ultimii patru ani, în timp ce Moldova importă acum produse lactate din Ucraina „aflată în război”. Filat afirmă că fermierii străini sunt „adevăraţii beneficiari” ai banilor intraţi prin fonduri europene. Indicatori economici negativi În sprijinul afirmaţiilor sale, Filat enumeră:  • o scădere a PIB-ului cu 1,2 % în T1 2025 – „a treia contracţie trimestrială consecutivă”;  • 33 000 de locuri de muncă pierdute în 2024;  • o scădere a populaţiei cu 42 000 de persoane într-un singur an;  • exod masiv al tinerilor: „jumătate din tineretul Moldovei nu mai este acasă”. Apel la schimbare de strategie Politicianul concluzionează că Republica Moldova se confruntă nu doar cu „un dezastru în comerțul extern”, ci şi cu „prăbuşirea unei economii şi dispariţia treptată a unui popor”. El acuză Guvernul de lipsă de viziune și de incapacitatea de a stimula investiţii și dezvoltare durabilă. Deocamdată, executivul nu a comentat acuzaţiile.

Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Vitalie Pîrlog, a fost reținut duminică, 15 iunie, în Emiratele Arabe Unite, în urma unui mandat internațional emis de Interpol. Informația a fost confirmată de Ministerul Afacerilor Interne din EAU, care a precizat că acțiunea a avut loc în cooperare cu autoritățile internaționale.Potrivit sursei, reținerea lui Pîrlog are loc la solicitarea autorităților franceze, care au emis un buletin roșu Interpol pe numele acestuia, în contextul unui dosar complex de corupție transfrontalieră.Vitalie Pîrlog este vizat într-o serie de acuzații grave, printre care: fals în acte oficiale, luare de mită, trafic de influență, fraudă în formă organizată.Ministerul din Emiratele Arabe a subliniat că operațiunea de arestare s-a desfășurat în colaborare strânsă cu organizații internaționale de aplicare a legii, inclusiv cu structurile regionale și globale relevante.Până la această oră, autoritățile moldovene nu au emis o reacție oficială cu privire la reținerea fostului șef al SIS. Extradarea acestuia ar putea deveni subiectul unor negocieri bilaterale între Franța și Emiratele Arabe Unite.

Lidera partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, a lansat acuzații grave la adresa fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, în cadrul unei emisiuni difuzate de postul de televiziune TVC21. Potrivit Victoriei Furtună, activitatea Veronicăi Dragalin ar fi fost influențată de oficiali de rang înalt din Guvernul Republicii Moldova, dar și de misiuni diplomatice străine.„Interesant este de ce nu a trecut vettingul, dacă ea consideră că are dreptate, că nu a încălcat legea”, a afirmat Furtună, referindu-se la eșecul Veronicăi Dragalin de a promova evaluarea externă.Mai mult, lidera partidului Moldova Mare susține că Dragalin ar fi declarat în cadrul aceleiași emisiuni că primea indicații directe de la „premieri, miniștri și chiar de la președinte”. „Aceasta este o imixtiune în actul de justiție”, a spus Furtună, întrebând de ce Veronica Dragalin nu a elaborat un raport sau nu a inițiat proceduri legale în urma acestor presupuse ingerințe.Victoria Furtună a menționat, de asemenea, o relație strânsă între Dragalin și Ambasada Statelor Unite ale Americii la Chișinău. „În fiecare zi la procuratură era Ambasada Statelor Unite și în fiecare zi ea mergea la Ambasada Statelor Unite”, a spus Furtună. În opinia sa, aceste vizite frecvente indică un „plan gândit din timp” pentru ca Veronica Dragalin să intre în politică.Până la această oră, Veronica Dragalin nu a comentat public acuzațiile aduse. Nici Ambasada SUA la Chișinău nu a oferit o reacție oficială.Reamintim că, Comisia de evaluare a procurorilor anunță că fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, nu a promovat evaluarea externă. Decizia a fost luată la 12 iunie de un complet al Comisiei de evaluare a procurorilor. Potrivit evaluatorilor, nepromovarea a rezultat din demisia din funcția deținută.Veronica Dragalin și-a prezentat demisia în luna februarie, iar mandatul său a încetat oficial pe 4 martie curent.Evaluarea a fost inițiată în mai 2024, când Dragalin a fost notificată și i s-au cerut documente privind averea, interesele personale și integritatea etică. Documentele au fost transmise la timp, iar în baza acestora Comisia a solicitat ulterior și clarificări suplimentare. În cele din urmă, procedura de evaluare a fost încheiată din cauza demisiei.

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a anunțat că a transmis o scrisoare oficială către Guvern, prin care propune transformarea Reședinței de Stat de la Condrița în „Reședința Poporului”, un spațiu public deschis gratuit tuturor cetățenilor. Renato Usatîi este gata să compenseze cu 3 milioane de lei anual, sumă care acum este achitată din bugetul de stat pentru înreținerea Reședinței. „În ultimii 5 ani de mandat prezidențial al Maiei Sandu, întreținerea acestei reședințe a costat bugetul de stat aproximativ 15 milioane de lei. Cu acești bani s-ar fi putut ajuta mii de oameni, s-ar fi putut repara școli, grădinițe sau spitale. În schimb, reședința a fost folosită de câteva ori pe an – iar în restul timpului a stat abandonată, fără să fie întreținută corespunzător”, a declarat Renato Usatîi la TV8.Potrivit acestuia, în sezonul rece reședința nu este încălzită, iar vara nici măcar iarba nu este cosită, ceea ce duce la degradarea rapidă a clădirii. „Orice specialist în construcții vă va spune că o clădire neîncălzită se degradează mult mai repede. Autoritățile actuale nu înțeleg nimic din administrare. Au devenit „cosmonauți” rupți de realitate, dar buni la risipit bani publici”, a mai spus liderul Partidului Nostru.Renato Usatîi afirmă că este timpul pentru o schimbare concretă, în folosul cetățenilor: „Propun să transformăm Reședința de la Condrița într-un loc de odihnă pentru toți cetățenii, cu acces gratuit. Condrița trebuie să devină Reședința Poporului, nu o vilă de lux pentru guvernanți!”.

Autoritățile din Regatul Unit investighează un caz deosebit de grav care implică moartea unui copil în vârstă de 13 luni, aflat în proces de adopție. Doi bărbați din Blackpool urmează să fie judecați sub acuzații ce includ abuz fizic, abuz sexual și, în cazul unuia dintre ei, omor. Informația a fost confirmată de The Guardian și alte surse media britanice. Potrivit detaliilor furnizate de autorități, copilul – pe nume Preston Davey – a fost luat în custodie de consiliul local din Oldham la doar câteva zile după naștere. În baza unei decizii judecătorești, a fost ulterior încredințat spre adopție unui cuplu format din Jamie Varley, în vârstă de 36 de ani, și partenerul său, John McGowan-Fazakerley, de 31 de ani. Minorul a locuit în noul cămin timp de aproximativ trei luni. În luna iulie 2023, copilul a fost transportat la spital, unde a decedat. Circumstanțele morții au declanșat o anchetă penală, în urma căreia cei doi bărbați au fost reținuți. Acuzațiile oficiale Jamie Varley, care anterior a fost cadru didactic și director responsabil de mai multe clase gimnaziale, este acuzat de:  • abuz sexual asupra unui minor,  • producere și distribuire de imagini indecente cu minori,  • și omor. Acesta a fost suspendat din funcția sa din învățământ pe perioada anchetei. Partenerul său, John McGowan-Fazakerley, este acuzat de:  • permiterea morții unui copil,  • și complicitate la abuz fizic și sexual asupra minorului. Ambii inculpați își vor susține nevinovăția în fața instanței, urmând să fie audiați pe 16 iunie. Reacția autorităților Cazul a stârnit îngrijorări în rândul opiniei publice și în instituțiile de protecție a copilului din Marea Britanie. Mai multe voci solicită o evaluare riguroasă a modului în care au fost efectuate verificările înainte ca minorul să fie plasat în grija celor doi adulți. Până la pronunțarea unei decizii definitive a instanței, cei doi bărbați beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform legislației britanice.

Într-o economie în care puține lucruri mai cresc rapid, comerțul online a reușit o performanță remarcabilă: o creștere de 40% în 2024, atât în valoarea tranzacțiilor, cât și în volumul livrărilor poștale. Informația a fost prezentată de expertul economic, Veaceslav Ioniță, într-o analiză pe blogul său.  1. Ce spun cifrele oficiale? Tranzacții online achitate cu cardul au ajuns în 2024 la 12 miliarde lei, față de doar 1,35 miliarde în 2015. Estimările pentru 2025 depășesc deja 15 miliarde lei. Numărul de colete și pachete mici expediate a fost de 12 milioane în 2024, dintre care: 9,7 milioane internaționale (în creștere cu +40%) 2,3 milioane naționale (creștere ușoară) 2. Cifrele reale? De cel puțin 2 ori mai mariDatele oficiale surprind doar o parte din comerțul online: În Moldova, majoritatea comenzilor interne nu sunt achitate online, ci prin numerar sau POS la livrare. O mare parte din livrări sunt făcute de curieri privați, neinclusi în statisticile poștale naționale. Estimarea realistă: comerțul online real este de cel puțin 2 ori mai mare decât cel din datele oficiale. Iar livrările interne ar fi de 5 ori mai multe decât cele realizate prin intermediul companiilor poștale. 3. Ce ne arată aceste tendințe? Cetățenii Moldovei s-au adaptat rapid la noile tehnologii și preferă achizițiile online de pe canapea, în locul magazinelor clasice. Magazinele fizice din Moldova s-au reorientat și oferă acum opțiuni online, unele cu prețuri chiar mai avantajoase. Companiile poștale se diversifică și intră tot mai activ în piața livrărilor interne. 4. Problema: concurență neloialăExistă un dezechilibru major între: Companiile din afara țării, care livrează fără taxe, și Producătorii locali, care achită impozite și suportă costuri mari de curierat.Această situație descurajează comerțul local și încurajează cumpărăturile de peste hotare. 5. Ce avem de făcut? Optimizarea plăților online – mai simple, mai sigure, mai rapide. Reducerea costurilor de livrare internă, în special pentru micii producători locali. Politici fiscale echilibrate, pentru a evita concurența neloială între platformele externe și cele locale.  Concluzie: Comerțul online din Moldova nu doar că a explodat în 2024, dar a devenit unul dintre motoarele tăcute ale economiei. Este momentul ca statul și companiile să-l trateze cu seriozitate, pentru că cetățenii deja l-au îmbrățișat.

Fostul ministru de Interne și lider al protestelor antioligarhice, Andrei Năstase, critică dur decizia majorității parlamentare de a menține pe ordinea de zi proiectul de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale, în ciuda avizelor critice venite din partea Consiliului Europei și a Comisiei de la Veneția. „Este o decizie arbitrară care ne îndepărtează de civilizație”, a scris Năstase într-o postare pe rețelele sociale, exprimând îngrijorare față de riscurile tot mai mari de politizare a instituțiilor esențiale pentru libertatea presei – Consiliul Audiovizualului și Teleradio-Moldova. Potrivit acestuia, 34 de deputați ai guvernării au votat împotriva retragerii proiectului, în timp ce alți 21 s-au abținut, „confirmând și ei indirect putreziciunea acestui demers legislativ”. „În calitate de om care a luptat constant la propriu pentru statul de drept, libertatea de exprimare și o societate întemeiată pe drepturi și libertăți reale, privesc cu îngrijorare această abordare legislativă”, afirmă Năstase. Acesta a lansat și un apel public către președinta Maia Sandu, solicitându-i să intervină și să oprească ceea ce el numește „un exercițiu arbitrar de putere”, pledând pentru respectarea valorilor democratice și a angajamentelor europene asumate de Republica Moldova. „Aderarea la Uniunea Europeană a țării noastre nu este compatibilă cu ignorarea sistematică a recomandărilor instituțiilor europene. E timpul să dovedim, prin fapte, că respectăm nu doar direcția geopolitică aleasă, ci și principiile care o definesc”, a conchis Andrei Năstase.

Astăzi se împlinesc 33 de ani de la bătălia sângeroasă de la Tighina. Pe 19 iunie 1992, peste o mie de gardişti au atacat comisariatul de poliţie din oraş. Forţele separatiste de la Tiraspol încercau să preia controlul asupra Tighinei. În luptă s-a implicat direct şi armata rusă, care a încercat să forţeze podul de peste Nistru. În confruntări s-au înregistrat aproximativ 200 de morţi şi 300 de răniţi.Bătălia de la Tighina a avut loc între 19 iunie și 22 iunie 1992, între forțe ale poliției și unităților noi-formate ale armatei Republicii Moldova, pe de-o parte și garda Republicii Moldovenești Nistreene, Armata a 14-a de gardă sovietică și voluntari ruși și ucraineni pe de altă parte.În dimineața de 20 iunie, orașul era în mare parte sub control moldovenesc. Ca rezultat, tancurile T-72 ale Armatei a 14-a ale Federației Ruse forțează podul peste Nistru dinspre Tiraspol, dar sunt oprite de forțele moldovenești, forțele separatiste continuând tirul asupra orașului. În același timp, sunt atacate și alte localități: Dubăsari, Cocieri, Doroțcaia, Coșnița.Podul de peste Nistru este ocupat de gardiști, după atacurile cu tancuri grele ale armatei ruse, iar orașul a fost invadat de armată și de forțele separatiste. Consiliul militar al Armatei a 14-a îi adresează președintelui Mircea Snegur un ultimatum, prin care cere ca forțele moldovene sa se retragă, în caz contrar, trupele rusești vor trece la atac.Pe 21 iulie 1992 preşedintele rus de atunci, Boris Elţin, şi preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, semnează la Moscova acordul de încetare a focului care a pus capăt confruntărilor armate dintre Chişinău şi Tiraspol, nu însă şi celor de ordin politic sau economic.Bătălia s-a încheiat odată cu intervenția trupelor armate ruse de partea forțelor separatiste schimbând raportul forțelor de partea ultimei, după ce anterior forțele combinate moldovene ocupaseră orașul parțial până la Nistru.Se estimează că, în urma luptelor de la Tighina, şi-au pierdut viața aproximativ 200 de militari şi civili moldoveni, alți 300 au fost răniți.

Statele Unite ale Americii se pregătesc să lanseze un atac militar asupra Iranului în zilele următoare, scrie Bloomberg, citând surse din cadrul administrației americane. Potrivit publicației, infrastructura necesară pentru o intervenție directă împotriva Teheranului este deja în curs de organizare, iar conducerea mai multor agenții federale a început pregătirile pentru o posibilă lovitură. Unele surse susțin că atacul ar putea avea loc chiar în acest weekend, însă situația este fluidă și poate suferi modificări în orice moment. Tensiunile au crescut semnificativ în contextul în care președintele american Donald Trump a adoptat o retorică tot mai dură la adresa regimului iranian. În ultimele zile, Trump a făcut mai multe declarații ambigue privind posibilitatea unei acțiuni militare: „Pot face asta. Pot să nu o fac”, a spus el miercuri, adăugând că preferă să ia o decizie „cu o secundă înainte ca ea să devină inevitabilă”. Surse apropiate de Casa Albă susțin că schimbarea de ton a liderului american se datorează informațiilor furnizate de aliați potrivit cărora Iranul este foarte aproape de a obține arma nucleară. Senatorul Lindsey Graham, unul dintre cei mai fervenți susținători ai unei intervenții militare, ar fi avut mai multe discuții telefonice cu Trump, încurajând o acțiune rapidă. „I-am oferit Iranului o șansă la diplomație. Cred că au subestimat situația. Cu cât încheiem mai repede această amenințare la adresa umanității, cu atât mai bine”, a declarat Graham. Diplomația europeană încearcă o ultimă mediere În paralel, miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Regatului Unit urmează să se întâlnească pe 20 iunie pentru a relua negocierile nucleare cu Iranul, într-un efort coordonat cu Washingtonul. Este văzută ca o ultimă tentativă de a convinge Teheranul să renunțe la planurile de îmbogățire a uraniului și să evite un atac militar american. De altfel, și vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a sugerat recent posibilitatea implicării directe a Americii într-un război cu Iranul, ca măsură de prevenire a unei crize nucleare.