La mulți ani tuturor celor care poartă ie cu mândrie!
Astăzi, în Republica Moldova, România și în comunitățile românești din întreaga lume, este sărbătorită Ziua Internațională a Iei, o zi dedicată celei mai emblematice piese din portul popular românesc: ia – cămașa tradițională femeiască, cusută cu migală, răbdare și suflet. Originea sărbătorii Ziua Internațională a Iei este marcată anual pe 24 iunie, în aceeași zi cu Sânzienele – o sărbătoare populară cu rădăcini precreștine, legată de soare, fertilitate și feminitate. Sărbătoarea a fost inițiată în 2013 de comunitatea online La Blouse Roumaine, care a propus ca ia să fie recunoscută drept simbol global al identității românești. De atunci, în fiecare an, mii de oameni îmbracă ia, organizează evenimente, expoziții, parade, sesiuni foto și ateliere de cusut – nu doar în România și Republica Moldova, ci și în capitalele lumii unde trăiesc români. Ce este ia? Ia este cămașa tradițională femeiască din portul românesc, realizată manual din materiale naturale (bumbac, in, cânepă) și împodobită cu broderii cusute manual, inspirate din motive naturale, geometrice sau simbolice. Fiecare ie spune o poveste: despre locul din care provine, despre femeia care a cusut-o, despre familia și tradiția din care face parte. Istorie și identitate Rădăcinile iei se pierd în timp. Modele similare pot fi întâlnite pe stâlpii daci de la Sarmizegetusa sau în frescele bizantine. În Evul Mediu, ia era parte centrală a portului feminin din toate provinciile românești, fiecare regiune având stiluri distincte – după croială, culoare și ornament. În secolul XX, ia a fost promovată la nivel regal de Regina Maria a României, iar mai târziu, artiști precum Henri Matisse au fost fascinați de frumusețea și simbolismul ei. În comunism, portul popular a fost folosit propagandistic, dar ia autentică a fost păstrată cu sfințenie în sate, fiind transmisă din mamă în fiică. Semnificație și simboluri Ia nu e doar un veșmânt – este o formă de comunicare. Simbolurile cusute pe ea au sensuri adânci: Crucea, rombul, spirala – protecție, echilibru, ciclicitate Spicul de grâu, pomul vieții – belșug și continuitate Culorile – variază în funcție de regiune: roșul (viață), albastrul (credință), negrul (statornicie), galbenul (lumina soarelui) Broderiile nu sunt doar ornamentale – ele protejau purtătoarea și reflectau vârsta, statutul, zona sau chiar starea de spirit. Ia în lume Astăzi, ia românească a devenit simbol global al patrimoniului cultural românesc. Este purtată de femei și bărbați din diaspora, de artiști, diplomați și designeri. A fost promovată pe marile podiumuri de modă și inclusă în colecții ale unor branduri internaționale. Totodată, România și Republica Moldova au depus un dosar comun la UNESCO pentru includerea artei cămășii cu altiță în patrimoniul cultural imaterial al umanității – iar în decembrie 2022, această artă a fost oficial recunoscută. O moștenire vie Ia nu e doar trecut. Este un mesaj viu, transmis prin ac și ață. Este dovada că tradițiile pot merge mai departe, pot fi purtate cu demnitate și reinterpretate în cheie modernă. Fie că e moștenită de la bunica sau cusută astăzi într-un atelier contemporan, ia rămâne o legătură între generații.
Alte ştiri de Ziua de Azi
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.