George Simion își recunoaște înfrângerea în fața lui Nicușor Dan și face apel la susținători să continue „lupta pentru adevăr”. Liderul AUR, George Simion, a recunoscut public înfrângerea în alegerile prezidențiale din 2025, în fața contracandidatului său Nicușor Dan, într-un mesaj video postat pe rețelele sociale. În intervenția sa, Simion a ținut să își felicite adversarul și să transmită un mesaj mobilizator susținătorilor săi. „Aș vrea să îl felicit pe contracandidatul meu, Nicușor Dan, a câștigat alegerile, a fost voința poporului român. Le mulțumesc celor peste 5 milioane de români care și-au pus încrederea în mine”, a declarat George Simion în mesajul său. În ciuda rezultatului, Simion a transmis că este mândru de echipa și de susținătorii săi, încurajându-i să nu renunțe la valorile promovate de formațiunea sa. „Sper că v-am reprezentat cu cinste. Este timpul să continuăm lupta noastră pentru dreptate, pentru adevăr, pentru familia naturală, pentru credința creștină și pentru libertate. Vom fi în continuare o parte importantă și semnificativă a societății românești”, a subliniat liderul AUR. Totodată, Simion nu a ascuns faptul că înfrângerea este una greu de acceptat. „Vă rog pe fiecare dintre voi să nu abandonăm, mergem până la capăt, chiar dacă este greu să simțim acest gust amar al înfrângerii. România și poporul român trebuie să fie pe primul loc”, a adăugat acesta. George Simion a obținut puțin peste 5,2 milioane de voturi, reprezentând 46,14% din sufragii, în timp ce Nicușor Dan a fost declarat câștigător cu 53,86%, după centralizarea a 99,61% din procesele verbale din țară și diaspora. Noul președinte al României, Nicușor Dan, a discutat deja cu lideri internaționali, printre care și președintele Franței, Emmanuel Macron, care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la eventuale influențe străine în scrutinul românesc.  

Fostul președinte al SUA, Joe Biden, a fost diagnosticat cu „o formă agresivă” de cancer de prostată, care s-a râspândit în oase, au transmis reprezentanții biroului său într-un comunicat publicat duminică, citat de Reuters.Joe Biden, în vârstă de 82 de ani, a fost diagnosticat vineri cu cancer de prostată. Fostul președinte al Statelor Unite și familia sa analizează în prezent opțiunile de tratament împreună cu medicii, potrivit comunicatului publicat de reprezentanții biroului său.Președintele Donald Trump a scris pe platforma sa de socializare – Truth Social – că el și Prima Doamnă Melania Trump au fost „întristați să audă despre diagnosticul medical recent al lui Joe Biden”.„Îi transmitem cele mai calde și bune urări lui Jill și familiei”, a spus el, referindu-se la fosta Primă Doamnă Jill Biden. „Îi dorim lui Joe o recuperare rapidă și de succes”.Fostul vicepreședinte Kamala Harris, care a servit sub conducerea lui Biden, a scris pe X că ea și soțul ei Doug Emhoff țin familia Biden în rugăciunile lor.„Joe este un luptător – și știu că va face față acestei provocări cu aceeași forță, reziliență și optimism care i-au definit întotdeauna viața și leadership-ul”, a spus Harris. Într-o postare pe X, Barack Obama – care a fost președinte din 2009 până în 2017, a declarat că el și soția sa Michelle se „gândesc la întreaga familie Biden”.„Ne rugăm pentru o recuperare rapidă și completă”, a spus Obama.Sănătatea fizică a lui Joe Biden a fost analizată în timpul mandatului său de președinte al SUA, respectiv între 2021-2025. Anul trecut, acesta s-a retras din cursa prezidențială din SUA, la câteva săptămâni după ce a avut „o prestație ezitantă”, scriu jurnaliștii Reuters, în timpul unei dezbateri cu Donald Trump.Joe Biden a părăsit funcția de președinte al Statelor Unite în ianuarie, după ce puterea a fost preluată de către republicanul Donald Trump.

România are un nou președinte: Nicușor Dan a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai, obținând 53,6% din voturile exprimate, ceea ce înseamnă 6.168.696 de voturi. Candidatul independent l-a învins pe George Simion (AUR), care a obținut 5.339.039 de voturi, adică 46,4%, diferența fiind de 829.657 de voturi.Victoria lui Nicușor Dan a fost susținută puternic de diaspora, în special de românii din Republica Moldova, care au votat în număr record. Peste 158.000 de cetățeni români din stânga Prutului s-au prezentat la urne, iar 88% dintre aceștia l-au ales pe Nicușor Dan. În turul I, în Republica Moldova au votat peste 91.000 de români, iar candidatul independent obținuse 52,3% din voturi.Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, președintele ales le-a mulțumit în mod special românilor din Republica Moldova pentru sprijinul lor masiv:„Un gând special de recunoștință și mulțumiri cetățenilor români din Republica Moldova. Împreună, cu încredere și speranță, vom continua drumul nostru european”, a scris Nicușor Dan în noaptea de duminică spre luni, pe pagina sa de Facebook.El a transmis, de asemenea, mulțumiri președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru mesajul de felicitare și susținerea oferită în timpul campaniei.Scrutinul din 18 mai a fost marcat de o mobilizare istorică în diaspora, cu peste 1,64 milioane de români prezenți la urne în afara granițelor. În România, prezența la vot a fost de 64,72%, cu peste 11,6 milioane de alegători.

Românii din Republica Moldova au înregistrat o prezență record la urne în turul II al alegerilor prezidențiale din România. Peste 158.000 de cetățeni români din stânga Prutului și-au exercitat dreptul de vot, marcând o creștere semnificativă față de primul tur, când au fost înregistrați aproximativ 91.000 de alegători.Republica Moldova se află astfel în top 5 țări cu cea mai mare participare electorală din diaspora, alături de Italia (286.000 de votanți), Germania (279.000), Marea Britanie (269.000) și Spania (190.000).În total, în diaspora au votat peste 1,64 milioane de români, cu aproape 700.000 mai mulți față de turul I al scrutinului desfășurat pe 4 mai.La nivel național, prezența la urne a fost de 11,6 milioane de alegători, reprezentând 64,72% din totalul cetățenilor cu drept de vot.

Candidatul independent la alegerile prezidențiale din 18 mai 2025, Nicușor Dan, a susținut o declarație de presă.El a declarat că, în urma scrutinului de duminică, a câştigat o comunitate care vrea o schimbare "profundă" a României."Alegerile nu sunt despre politicieni. Alegerile sunt despre comunităţi. Şi, în alegerile de azi, a câştigat o comunitate de români care vrea o schimbare profundă a României. O comunitate care vrea funcţionalizarea instituţiilor statului, reducerea corupţiei, un mediu economic prosper pentru români, o societate a dialogului şi nu o societate a urii.”, a spus Nicușor Dan.”Alegerile nu sunt despre politicieni, alegerile sunt despre comunități. Și în alegerile de azi a câștigat o comunitate de români care vrea o schimbare profundă a României. O comunitate care vrea funcționalizarea instituțiilor statului. O comunitate care vrea reducerea corupției. O comunitate care vreau un mediu economic prosper pentru români. O comunitate care vrea o societate a dialogului și nu o societate a urii. Vreau să mulțumesc zecilor de mii de români care au făcut campanie pentru o idee. În toate aceste săptămâni ei au dovedit o forță a societății românești impresionantă, o forță a societății românești, mult peste nivelul dezbaterii politice din țara asta. Și când România o să treacă prin momente grele, să ne aducem aminte de forța acestei societăți românești.Vă rog speranță și răbdare, vreau să vă asigur pe toți și pe cei care m-ați votat, și pe cei care nu m-ați votat, și pe românii din România, și pe românii din diaspora, și pe românii din Basarabia și din jurul teritoriul lui național, că voi face tot ce ține de mine ca statul român, în sfârșit, să slujească cetățenii acestei țări. Să ne bucurăm cu toții de seara asta și de mâine și de mâine, toți împreună, să începem reconstrucția României”.

George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale, a făcut declarații după închiderea urnelor și publicarea primelor exit-poll-uri.George Simion a susținut o declarație de presă de la sediul său de campanie.”Le mulțumesc celor care, din țară sau din străinătate, îmi scandează numele și milioanelor de oameni care au făcut posibilă o victorie, după estimările noastre, de peste 400.000 de voturi, față de competitorul nostru. Dar nu este victoria mea. Este victoria poporului român umilit, furat și mințit de atâtea ori până acum. Este victoria unui om care trebuia să fie președintele României. Este victoria lui Călin Georgescu. El trebuia să fie președintele României. El este președintele României și vreau să îi asigur pe toți românii că mă voi ține de cuvânt și domnul Călin Georgescu va ajunge în conducerea țării noastre. Este timpul să revenim la democrație, la statul de drept, la ordinea constituțională. Acesta va fi mandatul meu de președinte. Pentru aceasta m-au votat românii”, și-a început discursul Simion.George Simion le-a cerut reprezentanților AUR din secțiile de votare să fie vigilenți la numărarea voturilor. Președintele AUR le-a mulțumit și partenerilor săi din SUA, Polonia și Portugalia care i-au fost alături.„Unii s-au apucat să facă guverne. Nu le vom permite asta. Revanșă, nu revanșarzi. Nu ne vom răzbuna pe nimeni. Războiul româno-român să ia sfârșit. Important este să ne dăm mâna și să începem să vindecăm țara”, a declarat Simion.După ce și-a încheiat discursul, Simion și-a anunțat victoria și pe Facebook: „Sunt noul președinte al României! Cu o mare diferență! Numărați corect fiecare vot!”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat drept “bună” întâlnirea pe care a avut-o la Roma cu senatori americani de rang înalt, J.D. Vance și Marco Rubio. În cadrul discuțiilor, liderul ucrainean a subliniat angajamentul Kievului față de o soluție diplomatică reală și necesitatea unui armistițiu complet și necondiționat.“Am discutat despre negocierile de la Istanbul, unde rușii au trimis o delegație de nivel inferior, lipsită de competențe decizionale. Am reafirmat disponibilitatea Ucrainei pentru o diplomație autentică și am subliniat importanța unei încetări a focului cât mai curând posibil”, a declarat Zelenski.Potrivit acestuia, pe agenda întâlnirii s-au aflat și teme precum sancțiunile împotriva Federației Ruse, relațiile bilaterale comerciale, cooperarea în domeniul apărării, situația de pe front și perspectivele unui nou schimb de prizonieri.Vizita are loc într-un context regional tensionat, în care Ucraina continuă să solicite sprijin internațional pentru a rezista agresiunii ruse și a readuce pacea în regiune.

Fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, Pavel Durov, susține într-o postare publică că un guvern din Europa de Vest i-ar fi cerut să intervină în procesul electoral din România, solicitând cenzurarea canalelor cu viziuni conservatoare înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale.„Un guvern din Europa de Vest (ghici care ) a abordat Telegram, cerându-ne să reducem la tăcere vocile conservatoare din România, înaintea alegerilor prezidențiale de astăzi. Am refuzat categoric”, a scris Durov.Fondatorul Telegram subliniază că platforma nu va restricționa libertățile utilizatorilor români și nu va bloca canalele politice, indiferent de orientarea acestora. „Nu poți «apăra democrația» distrugând democrația. Nu poți «lupta împotriva amestecului în alegeri» prin amestec în alegeri”, a adăugat el.Durov își încheie mesajul afirmând că poporul român merită atât libertatea de exprimare, cât și alegeri corecte, reafirmând poziția Telegram de a nu colabora cu tentative externe de influențare a procesului electoral.Până la această oră, nu există o reacție oficială din partea vreunui guvern occidental care să confirme sau să infirme afirmațiile lui Durov. Postarea sa a devenit rapid virală, alimentând speculații cu privire la potențiale presiuni externe asupra platformelor digitale în contextul electoral.

Până la ora 15:00, 131.700 de cetățeni români aflați în Republica Moldova au votat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă. Este o creștere semnificativă față de turul I, când au fost înregistrate în total 90.851 de voturi în secțiile din Republica Moldova.Cea mai activă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 45 și 64 de ani, reprezentând 39,8% dintre alegători. Persoanele cu vârsta între 35 și 44 de ani constituie 23,64% din totalul votanților. Datele mai arată că femeile au fost ușor mai active la urne – 68.618 votante față de 64.298 de bărbați.În întreaga diasporă, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a depășit 1,3 milioane, cu ore bune înainte de închiderea secțiilor de votare.În România, prezența la vot la aceeași oră a ajuns la 42,51%, adică peste 7,64 milioane de alegători s-au prezentat la urne până la ora 15:00. Rata este superioară celei înregistrate în primul tur, semnalând o mobilizare mai amplă atât în țară, cât și peste hotare.Procesul de vot în diaspora se va încheia duminică, la ora locală 21:00, fără a depăși ora 21:00 a României. Autoritățile mențin posibilitatea prelungirii votului în secțiile unde alegătorii se află încă la coadă la ora închiderii.

Miniștrii Alexei Buzu (Muncii și Protecției Sociale) și Dan Perciun (Educației și Cercetării) au vizitat duminică dimineață blocul locativ din Durlești afectat de un incendiu de proporții, produs zilele trecute. Vizita a avut loc în contextul demersurilor instituționale de sprijin pentru familiile care au avut de suferit în urma incidentului.Potrivit unui comunicat emis de Guvern, oficialii au discutat cu mai mulți locatari, identificând nevoile imediate ale acestora. Ministrul Muncii, Alexei Buzu, a declarat că executivul va oferi vouchere pentru necesitățile urgente ale persoanelor afectate, precum și cazare temporară pentru cei care nu mai pot locui în apartamentele lor.Autoritățile au anunțat că, începând de luni, o echipă a Ministerului Muncii și Protecției Sociale va fi disponibilă la sediul Primăriei Durlești pentru a acorda sprijin suplimentar celor care nu au reușit să interacționeze cu reprezentanții Guvernului în cursul zilei de duminică.Până la această oră, nu a fost publicată o estimare oficială privind numărul total al persoanelor evacuate sau valoarea pagubelor materiale. Ancheta privind cauzele incendiului este în desfășurare.

Ceremonia inaugurală a pontificatului lui Leon al XIV-lea, care a devenit la 8 mai primul papă american din istorie, a început duminică la scurt timp după ora locală 10:00 (08:00 GMT) în Piața Sf. Petru din Vatican, în prezența a zeci de mii de credincioși și a peste 150 de delegații străine, informează AFP. Papa a coborât să se roage în fața mormântului Sfântului Petru din interiorul Bazilicii Vaticanului, potrivit EFE.Suveranul pontif a sosit în procesiune cu crucea pastorală și a coborât la mormânt însoțit de patriarhii bisericilor catolice de rit oriental. După ce a tămâiat locul unde tradiția spune că se află îngropat Sfântul Petru, i s-a pus tiara și a rămas acolo câteva minute în rugăciune.Anterior, Papa Leon al XIV-lea a făcut turul Pieței Sf. Petru în papamobil timp de aproximativ o jumătate de oră pentru a-i saluta pe credincioși, înainte de a se întoarce la bazilică, unde a fost întâmpinat cu strigăte entuziaste de 'Leon, Leon'.

Românii din Republica Moldova s-au mobilizat masiv pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România. Până la ora 11.00, 93.659 de cetățeni români au votat deja în secțiile deschise peste Prut – depășind astfel numărul total al voturilor exprimate în turul I, când au fost înregistrate 90.851 de voturi pe tot parcursul zilei.Prezența la urne a fost semnificativ mai mare față de primul tur, atât în Republica Moldova, cât și în restul diasporei. În total, până la ora 11.00, aproape 3,5 milioane de români din țară și din străinătate și-au exprimat opțiunea electorală, comparativ cu 2,6 milioane în aceeași perioadă din turul I.În România, procesul de vot a început duminică la ora 7.00, iar în străinătate, votul a debutat încă de joi seara, la ora 22.00 (ora României), odată cu deschiderea secției din Auckland, Noua Zeelandă. Secțiile de votare din diaspora își vor închide ușile duminică, la ora locală 21.00, fără a depăși ora 21.00 a României. Conform legislației, votul se poate prelungi în orice secție unde, la ora închiderii, alegătorii se află încă la rând.Potrivit datelor oficiale, până la ora 11.00, în România au votat 2.640.697 de cetățeni, față de 2.166.388 în primul tur. În străinătate, 827.424 de alegători și-au exprimat deja opțiunea, dintre care 3.139 prin corespondență.

Candidatul AUR la Preşedinţie George Simion a votat duminică la o secţie din Mogoşoaia, împreună cu Călin Georgescu, Simion declarând că a votat ”împotriva celor care ne desconsideră pe toţi”.George Simion şi Călin Georgescu au venit împreună cu soţiile pentru a vota la alegerile prezidențiale. Cei doi au fost însoţiţi de zeci de persoane care scandau ”Călin Georgescu - preşedinte”.După ce au votat, Călin Georgescu a declarat jurnaliştilor prezenţi în secţia de votare: ”Ce este astăzi, nu este vot, este o mărturisire. Este mai mult decât un vot”, a afirmat Georgescu, potrivit News.ro.George Simion a declarat că a votat pentru ca viitorul ţării să fie decis de români”Am votat împotriva nedreptăţilor făcute împotriva poporului român. (...) Am votat împotriva celor care ne desconsideră pe toţi. Am votat pentru viitorul nostru care să fie decis doar de români, pentru români şi pentru România. Aşa să ne ajute Dumnezeu”, a afirmat Simion.

Candidatul independent la Preşedinţie Nicuşor Dan a votat duminică, în localitatea natală, Făgăraş, declarând că a votat pentru o schimbare care să aducă prosperitate, nu una care să aducă aventură şi descurajarea investiţiilor.Nicuşor Dan a venit la secţia de votare împreună cu partenera sa, Mirabela Grădinaru. El a declarat jurnaliştilor, la ieşirea din secţia de votare, că a votat pentru schimbarea care să aducă prosperitatea şi nu schimbarea care să aducă aventură.„Am votat cu gândul la mulţi oameni care sunt tăcuţi, cinstiţi, muncitori şi care nu s-au simţit mult timp reprezentaţi. Acum două săptmâni românii au votat schimbare. Întrebarea e care schimbare şi am votat pentru o schimbare care sa aducă prosperitate şi nu una care să aducă aventură şi descurajarea investiţiilor în România”,a afirmat Nicuşor Dan.Aproape 18 milioane de alegători sunt așteptați astăzi, la urne pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani dintre cei doi candidaţi ajunşi în cursa finală pentru Cotroceni.

Cel mai iubit concurs de pe continent, Eurovision, şi-a ales câştigătorul celei de-a 69 a ediţie. Austria şi-a adjudecat marele premiu grație unui contratenor. "Austria, din partea publicului, aţi primit 178 de puncte. Avem un câştigător! Felicitări, Austria!" Cea de-a 69-a ediţie a concursului Eurovision a fost câştigată seara trecută de contratenorul JJ, reprezentantul Austriei.Balada "Wasted Love" a cucerit inimile telespectatorilor şi a adunat cele mai multe puncte atât din partea celorlalte ţări, cât şi din partea publicului. Piesa, care spune povestea unei iubiri neîmpărtăşite, îmbină influenţe clasice şi techno. Este a treia victorie din istoria Austriei la Eurovision. "Am dat totul. Am dat 150 la sută din tot ce am. Şi sunt atât de bucuros că v-a plăcut. Vă mulţumesc foarte mult!", spune JJ, câştigător Eurovision.De la competiţia din acest an nu au lipsit nici tensiunile. Două persoane au fost împiedicate să intre pe scenă în timpul reprezentaţiei Israelului, care şi-a adjudecat locul doi. Cântareaţa ar fi fost huiduită în timpul prestaţiei. Fanii concursului au speculat că înregistrările ar fi fost editate pentru a acoperi huiduielile publicului.În faţa arenei s-au adunat protestatari pro-palestinieni care au reclamat participarea Israelului la competiţie.Rapperul estonian Tommy Cash a stârnit controverse cu piesa sa ''Espresso Macchiato'', care a luat locul 3. Mulţi italieni s-au simţit ofensaţi din cauza versurilor piesei, despre care spun că ar promova stereotipuri negative despre cultura lor. Unii au cerut chiar descalificarea lui din competiţie.Anul acesta, concursul a fost organizat în oraşul Basel din Elveţia. Pe scena finalei au urcat 26 de ţări. Republica Moldova și România nu a participat pentru al doilea an consecutiv.

Până la ora 21:00, un număr impresionant de 706.126 de români din diaspora s-au prezentat la urne în turul doi al alegerilor prezidențiale, marcând un salt semnificativ față de primul tur, când prezența până sâmbătă seara era de 378.200 de votanți. Față de finalul primului tur, au votat cu peste 327.000 de români mai mult, un nou record pentru scrutinul prezidențial în diaspora.Unul dintre cele mai remarcabile cazuri este Republica Moldova, unde 74.952 de cetățeni români au votat până la această oră. Deși este o cifră ușor mai mică decât în turul întâi (90.851), Moldova se menține în topul celor mai active țări din punct de vedere al participării, alături de Marea Britanie (118.344), Italia (114.264), Germania (111.170) și Spania (82.073).Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, procesul electoral în diaspora decurge în condiții excelente. Nu au fost semnalate disfuncționalități, aglomerări sau incidente în cele 965 de secții de votare din afara țării. “Procesul electoral se desfășoară în deplină legalitate și transparență”, se arată în comunicatul emis sâmbătă seara de MAE.Turul doi al alegerilor prezidențiale are loc în contextul unei confruntări directe între George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), și Nicușor Dan, candidat independent și actual primar general al Capitalei. În primul tur, desfășurat pe 4 mai, Simion a obținut 40,96% din voturi, iar Dan – 20,99%.

Un accident rutier cu urmări tragice s-a produs în această după-amiază, în jurul orei 17:00, pe traseul R-30, între localitățile Cîrnățeni și Căușeni, informează Poliția Republicii Moldova.Potrivit datelor preliminare, un automobil de marca Volkswagen, condus de un tânăr de 24 de ani, nu ar fi acordat prioritate de trecere într-o intersecție unui autoturism Dacia, la volanul căruia se afla un bărbat de 36 de ani. Impactul violent dintre cele două mașini a dus la rănirea gravă a mai multor persoane.În urma coliziunii, un pasager de 57 de ani din Volkswagen, șoferul Daciei, precum și o pasageră de 39 de ani aflată în același autoturism, au fost transportați de urgență la spital. Din nefericire, femeia nu a supraviețuit traumelor suferite și a decedat la scurt timp după internare.Ambii șoferi au fost testați alcoolscopic, iar rezultatele au indicat valori negative.În prezent, oamenii legii au inițiat un proces penal pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs accidentul. Tânărul de 24 de ani, aflat la volanul automobilului Volkswagen, a fost reținut pentru 72 de ore.

Finala mult așteptată a concursului Eurovision Song Contest 2025 are loc în această seară, începând cu ora 22:00, la Basel, Elveția. Milioane de telespectatori din întreaga lume vor urmări evenimentul care promite spectacole impresionante, emoții puternice și posibile surprize de proporții.Potrivit publicației DW, marea favorită a serii este trupa finlandeză KAJ, care reprezintă în acest an Suedia. Dacă va câștiga, Suedia va stabili un record absolut, ajungând la opt victorii în istoria concursului Eurovision – cele mai multe din toate timpurile.Alături de KAJ, pe lista principalilor pretendenți la trofeul Eurovision – celebrul „microfon de cristal” – se regăsesc artiști din Austria, Franța și Finlanda. De asemenea, grupul ucrainean Ziferblat este considerat o prezență puternică, având șanse reale să se claseze în top 10, conform caselor de pariuri.O altă surpriză posibilă a serii ar putea veni din partea celebrei Céline Dion, care, în ciuda luptei sale cu o boală rară, ar putea urca pe scenă în cadrul unui moment special – o apariție ce ar emoționa întreaga Europă.Publicul din Republica Moldova va putea urmări finala în direct la postul public Moldova 1, începând cu ora 22:00. Emoția, muzica și spectacolul sunt garantate într-o seară care va scrie, cu siguranță, o nouă pagină în istoria Eurovision.

Românii din diaspora se mobilizează masiv în turul doi al alegerilor prezidențiale din România. Până sâmbătă, 17 mai, ora 19:00, 612.517 de cetățeni români din afara granițelor țării s-au prezentat la urne, cu 286.117 mai mulți decât în primul tur.Un interes deosebit se înregistrează în Republica Moldova, unde până la această oră au votat 70.320 de persoane, ceea ce reprezintă o prezență record pentru turul doi și un semnal clar al implicării active a comunității românești de peste Prut. Spre comparație, în primul tur, desfășurat pe 4 mai, în Republica Moldova s-au prezentat la urne 90.851 de alegători pe parcursul celor trei zile de vot.Cele mai mari cifre de participare la votul în diaspora se înregistrează în: Marea Britanie – 100.069 alegători Germania – 98.021 Italia – 96.871 Republica Moldova – 70.320Turul doi al alegerilor prezidențiale are loc oficial în data de 18 mai, însă în diaspora procesul electoral se desfășoară pe parcursul a trei zile – 16, 17 și 18 mai – pentru a facilita accesul cât mai multor români la urne.Bătălia finală pentru Cotroceni se dă între George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), și Nicușor Dan, candidat independent și actual primar general al Bucureștiului. În primul tur, Simion a obținut 40,96% din voturi, iar Dan – 20,99%.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Familiei, Primăria Chișinău organizează o serie de activități dedicate familiei în toate sectoarele orașului.Primarul General, Ion Ceban, a participat la evenimentele desfășurate în Parcul „Valea Morilor”, subliniind în mesajul său personal semnificația profundă a familiei:„Familia este cea mai mare realizare a mea și mă mândresc cu asta. Este mediul unde întotdeauna găsesc afecțiune, sprijin și iubire necondiționată și așa doresc la toată lumea”, a spus edilul.Ion Ceban a mai menționat că Ziua Internațională a Familiei nu este doar o simplă dată din calendar, ci un prilej de a ne aminti cât de important este să fim uniți:„Aveți grijă de cei dragi și petreceți cât mai mult timp împreună”, a punctat Primarul General.Primăria Chișinău încurajează cetățenii să participe la activitățile organizate în sectoarele Capitalei, care includ spectacole, jocuri pentru copii, ateliere de creație și momente dedicate promovării valorilor familiale.

Donald Trump, președintele Statelor Unite și actual candidat în alegerile prezidențiale americane, a declarat că luni va purta convorbiri telefonice cu președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a media o oprire a războiului din Ucraina.„Luni, la ora 10:00 dimineața [17:00, ora Kievului], voi discuta la telefon cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Temele convorbirii vor fi oprirea acestei ‘băi de sânge’, în care mor în medie peste 5.000 de soldați ruși și ucraineni pe săptămână, și comerțul”, a declarat Trump într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.Acesta a precizat că, ulterior, va vorbi și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, iar apoi împreună cu liderul ucrainean va avea discuții cu „mai mulți membri ai NATO”.„Sper că va fi o zi productivă, că se va ajunge la o încetare a focului și că acest război foarte brutal – un război care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată – va lua sfârșit. Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toți!”, a încheiat Trump mesajul său.Declarațiile vin pe fondul escaladării conflictului în estul Ucrainei și al îngrijorărilor tot mai mari în rândul partenerilor occidentali privind o eventuală prelungire sau extindere a războiului. Până în prezent, nu a existat o reacție oficială din partea Kremlinului, a Administrației Prezidențiale de la Kiev sau a NATO în legătură cu anunțul lui Donald Trump.

Ministerul Energiei al Republicii Moldova a anunțat finalizarea concursului public pentru selectarea a patru membri în Consiliul de administrație al întreprinderii de stat „Moldelectrica”. Printre câștigători se numără Corina Popescu, fost director general al companiei românești Electrica SA, unul dintre cei mai importanți furnizori și distribuitori de energie din România.Potrivit Ministerului, procesul de selecție a fost riguros, implicând o evaluare detaliată a dosarelor și o probă de interviu desfășurată pe 8 mai 2025. Dintre cei 12 candidați care au trecut de etapa de preselecție, comisia a decis să propună următorii patru candidați pentru numire de către Fondator în componența Consiliului de administrație al ÎS „Moldelectrica”, cu un mandat de doi ani: Corina Popescu (câștigătoarea concursului); Bogdan Toncescu; Oleg Stiopca; Eugen Ghilețchi.În perioada 2018–2022, aceasta a condus Electrica SA, jucând un rol esențial în procesele de modernizare și eficientizare a infrastructurii energetice din România.Componența finală a Consiliului urmează să fie aprobată oficial de către Fondator, iar noii membri își vor prelua mandatele într-un context strategic important, având în vedere obiectivele de interconectare energetică și securitate energetică ale Republicii Moldova.

Nouă civili au fost uciși și alți șapte au fost răniți, dintre care trei în stare gravă, în urma unui atac rusesc asupra unui autobuz de rută în apropierea localității Belopole din regiunea Sumî. Informația a fost confirmată de șeful Administrației Militare Regionale Sumî, Oleg Hryhorov.„Astăzi, în urma unui atac inamic asupra unui autobuz de rută lângă Belopole, au fost uciși 9 civili. Șapte persoane au fost rănite, trei dintre ele – în stare gravă”, a scris Hryhorov într-o declarație publică, subliniind că ținta a fost un mijloc de transport civil, care nu reprezenta nicio amenințare.„Sumșcina este în doliu. Ne înclinăm în fața victimelor. Transmitem sincere condoleanțe familiilor îndurerate. Le dorim însănătoșire grabnică celor răniți”, a mai adăugat oficialul.Potrivit Poliției Naționale a Ucrainei, la locul tragediei intervin echipe de anchetă și criminalistică, care documentează consecințele atacului și colectează probe privind crimele comise de partea rusă.Incidentul vine pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii civile din Ucraina. Pe 16 mai, drone rusești au lovit regiunea Odesa, unde mai multe persoane au fost rănite, iar casa directorului Grădinii Zoologice din Odesa, Igor Belikov, a fost complet distrusă.Autoritățile ucrainene califică aceste atacuri drept crime de război comise în mod deliberat împotriva populației civile.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat vineri, 16 mai, la cea de-a șasea ediție a Summitului Comunității Politice Europene, desfășurat la Tirana, Albania. Evenimentul, găzduit de prim-ministrul Edi Rama, a reunit 47 de șefi de stat și de guvern din UE și alte țări europene, potrivit presedinte.md.În cursul summitului, Maia Sandu a avut o întrevedere cu președintele Franței, Emmanuel Macron, premierii Italiei, Giorgia Meloni, și Marii Britanii, Keir Starmer, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa. Aceștia, împreună cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, premierul Poloniei, Donald Tusk, și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, au adoptat o declarație prin care și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Republica Moldova și angajamentul de a sprijini țara în parcursul său european.„Salutăm angajamentul continuu al Republicii Moldova față de reformele democratice, statul de drept și valorile împărtășite de întreaga Uniune Europeană. Moldova a consfințit în Constituție obiectivul de a adera la Uniunea Europeană, arătând clar că acesta este drumul ales de cetățenii săi pentru viitorul țării”, potrivit declarației.„Suntem hotărâți să sprijinim Republica Moldova în drumul său de a deveni o democrație prosperă și solidă - în care cetățenii se bucură de aceleași oportunități și de același nivel de trai precum cetățenii Uniunii Europene. Transformarea economică a Moldovei este esențială pentru această viziune. Vom continua să susținem eforturile țării de a construi o economie mai puternică și mai competitivă - care creează locuri de muncă, atrage investiții și aduce beneficii concrete pentru toți cetățenii moldoveni”, au subliniat semnatarii declarației.„Apreciem eforturile Republicii Moldova de a menține stabilitatea într-un context regional dificil și de a acționa ca un partener de încredere pentru pacea și securitatea europeană. Pe măsură ce țara se pregătește pentru viitoarele alegeri parlamentare, este esențial ca cetățenii moldoveni să își poată alege liber viitorul, fără interferențe externe. Vom continua să sprijinim Moldova în apărarea proceselor sale democratice și în consolidarea rezilienței în fața amenințărilor externe”, conform documentului.'Suntem alături de poporul Republicii Moldova în parcursul său liber ales - către un viitor mai bun într-o Europă puternică, unită și pașnică', mai scrie în declarație.Comunitatea Politică Europeană a fost creată la inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, și își propune să promoveze dialogul politic și să consolideze cooperarea, securitatea, stabilitatea și prosperitatea pe continentul european.Următoarea reuniune a Comunității Politice Europene va avea loc în Danemarca în toamna anului 2025.  

Președinta Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, lansează acuzații dure la adresa președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, pe care o acuză de ingerință directă în procesul electoral din România și de utilizarea abuzivă a resurselor statului moldovean în favoarea unui candidat la prezidențialele românești. Într-un clip video publicat pe rețelele sociale, Furtună afirmă că Maia Sandu, „cetățean român și președinte al Republicii Moldova, ales prin fraudă externă”, ar fi implicată în organizarea transportului alegătorilor cu dublă cetățenie și ar folosi instituțiile publice moldovenești pentru a influența procesul electoral din România. „Este o infracțiune deosebit de gravă, prevăzută de articolul 394 din Codul Penal al României – o tentativă de subordonare politică externă a unui stat suveran”, a declarat lidera Partidului Moldova Mare, cerând deschiderea unui dosar penal pe numele Maiei Sandu. Victoria Furtună a calificat acțiunile președintei drept „agresiune politică externă” și o „presiune neocolonială” îndreptată împotriva libertății și suveranității statelor român și moldovean: „Pentru noi, suveranitatea, libertatea și demnitatea popoarelor sunt valori sacre. Nu stăm cu capul plecat în fața intereselor transnaționale. Alegem adevărul și dreptul la un viitor.” Până în prezent, Președinția Republicii Moldova nu a comentat acuzațiile lansate de lidera formațiunii Moldova Mare. Declarațiile Victoriei Furtună se înscriu într-un val tot mai accentuat de critici lansate în spațiul public moldovenesc privind presupusa implicare a autorităților de la Chișinău în alegerile din România.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a exercitat vineri dreptul la vot în cadrul turului doilea al alegerilor prezidențiale din România. Ea a votat la Ambasada României din Tirana, după ce și-a încheiat participarea la Summitul Comunității Politice Europene din Albania, potrivit MOLDPRES.Maia Sandu s-a aflat în Albania la Summitul Comunității Politice Europene, reunind liderii celor 27 de țări membre ale UE și ai altor circa 20 de alte țări europene.Într-un mesaj adresat anterior, președinta Republicii Moldova statului a îndemnat cetățenii să iasă într-un număr cât mai mare la vot.“Acum, România are nevoie de noi și Europa are nevoie de noi în România! Noi, moldovenii, știm cât valorează libertatea și siguranța - și ne dorim să facem parte din familia europeană, alături de România. Cetățenii români pot vota în acest sfârșit de săptămână pentru a proteja ceea ce a câștigat deja România, dar care e amenințat acum. Succes, România, sora noastră bună, contăm pe tine în Europa și tu contează pe noi!”,  a declarat Maia Sandu.

Liderul partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, lansează acuzații grave la adresa președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care îi acuză de „implicare directă, agresivă și inadmisibilă” în alegerile prezidențiale din România.Într-o declarație publică distribuită pe rețelele sociale, Costiuc susține că în data de 16 mai ar fi avut loc „o deturnare fără precedent a instituțiilor publice în scopuri electorale”. Printre acuzațiile aduse se numără utilizarea primarilor PAS „pe post de șoferi și agenți de campanie”, implicarea miniștrilor și deputaților „în calitate de curieri politici”, precum și organizarea de transport din resurse publice „pentru a direcționa votul moldovenilor cu cetățenie română”.„Este o rușine națională ca Președintele unei țări să calce în picioare principiul neutralității instituționale și să transforme Republica Moldova într-un poligon electoral pentru interesele sectei Soros”, afirmă liderul Democrației Acasă, într-un limbaj dur.Vasile Costiuc cere: Încetarea imediată a implicării funcționarilor publici în campania electorală din România; Demisia celor care ar fi abuzat de funcție și resursele statului; Implicarea instituțiilor europene pentru a evalua compatibilitatea acestor acțiuni cu principiile democratice.„Republica Moldova nu este o anexă electorală. Nu ne lăsăm înregimentați! Nu ne închinăm puterii de la Chișinău, oricât de ‘pro-europeană’ s-ar pretinde ea!”, se arată în finalul mesajului semnat de Vasile Costiuc.Anterior, șeful de cabinet al Maiei Sandu, Adrian Baluțel a declarat că numărul mare de oameni care ies la vot în Republica Moldova pentru alegerile prezidențiale din România arată cât de mult le pasă de viitorul României.“Campaniile electorale pot fi însoțite de tensiuni și emoții, însă, din respect pentru toți cetățenii români, facem un apel către actorii politici să evite acuzațiile nefondate și jignirile la adresa votanților din Republica Moldova”, se arată în mesajul acestuia.

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a marcat vineri Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei (IDAHOT), alăturându-se comunității globale în promovarea drepturilor persoanelor LGBTIQ+.Într-o postare pe rețelele sociale, reprezentanții Delegației au anunțat că, în semn de solidaritate, la sediul instituției din Chișinău a fost arborat steagul-curcubeu, simbol al diversității și incluziunii.„Anul acesta, sub tema ‘Puterea comunităților’, celebrăm puterea, reziliența și diversitatea persoanelor LGBTIQ+ din întreaga lume, inclusiv Moldova”, se arată în mesajul publicat de misiunea diplomatică.Delegația a reiterat sprijinul Uniunii Europene pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului: „Astăzi, arborăm steagul-curcubeu la sediul Delegației, pentru a reafirma un adevăr simplu: toți oamenii se nasc liberi și egali în demnitate și în drepturi.”Reprezentanții europeni au subliniat că lupta împotriva discriminării „nu este doar o poziție politică, este o valoare fundamentală a identității noastre”, adăugând că UE rămâne „un susținător ferm al drepturilor omului la nivel global, inclusiv al drepturilor persoanelor LGBTIQ+.”Sloganul „Uniți în diversitate” a fost reluat în încheierea mesajului: „Suntem alături de comunitățile care fac Europa mai incluzivă, mai diversă și mai liberă.”Ziua de 17 mai este marcată anual în numeroase țări ale lumii, fiind o ocazie pentru autorități, organizații internaționale și societatea civilă de a atrage atenția asupra discriminării cu care se confruntă persoanele din comunitatea LGBTIQ+ și de a promova politici de incluziune.

În urma incendiului puternic care a izbucnit vineri după-amiază într-un bloc de locuit din Durlești, 16 persoane au necesitat intervenția echipajelor de urgență, potrivit informațiilor transmise de Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP).Apelul la serviciul 112 a fost recepționat la ora 15:58, iar la fața locului au fost direcționate patru echipe de asistență medicală urgentă. Victimele au prezentat simptome de intoxicație cu monoxid de carbon și reacții acute la stres. După evaluarea stării acestora, trei persoane au fost transportate la spital pentru investigații și tratament: două la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” și una la Spitalul Internațional Medpark.Reamintim că incendiul s-a produs la mansarda unui bloc de zece etaje de pe strada Tudor Vladimirescu, în orășelul Durlești, și a mobilizat mai multe echipaje de pompieri și salvatori. Circumstanțele producerii incendiului urmează să fie stabilite de autorități.

Misiune dificilă pentru salvatori. La data de 17 mai 2025, ora 04:08 pompierii IGSU au lichidat incendiul de pe strada Tudor Vladimirescu nr. 75 din orașul Durlești. În consecința, flăcările au distrus circa 1500 m.p. din acoperișul blocului de locuit.Cauza izbucnirii incendiului și prejudiciul material se constată.De către echipele de intervenție  ale IGSU din blocul de locuit au fost evacuate 32 de persoane, inclusiv 11 copii. La lucrările de lichidare a incendiului au fost antrenate 31 de autospeciale cu 148 efectiv. La ora 19:45 incendiul a fost localizat.Salvatorii și pompierii au solicitat deconectarea unei linii de tensiune pentru securizarea zonei de intervenție. Astfel, o parte din consumatorii municipiului Chișinău au rămas timp de câteva ore deconectați de la energia electrică pe perioada de intervenție a pompierilor la lichidarea incendiului. Această acțiune a fost necesară pentru securitatea efectivului antrenat la fața locului.Pentru coordonarea intervenției la fața locului a fost creat statul major.Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 15:57. Potrivit informațiilor recepționate, o mansardă de la etajul 10 al unui bloc de locuit de pe strada Tudor Vladimirescu nr. 75 din orașul Durlești a fost cuprinsă de flăcări. Pentru stingerea incendiului, la fața locului au fost îndreptate mai multe echipe de salvatori, conform nivelului sporit de intervenție.

Formațiunea politică „Moldova Mare” acuză actuala guvernare de la Chișinău de implicare în alegerile din România și de promovare activă a unui candidat susținut de „curatorii occidentali”. Reacția vine în contextul scrutinului electoral din România. Avocatul Igor Hlopețchi, reprezentant al partidului, a declarat că alegerile din România vor avea un impact major asupra întregii regiuni: „Românii au posibilitatea să scape de influența Soros în propria lor țară. Oricare ar fi alegerea făcută de poporul român, noi o vom respecta. Totuși, în Europa de Est s-ar putea să rămână un singur bastion al lui Soros – Republica Moldova – cel puțin până în toamnă, când vom avea și noi alegeri.” Tot el a menționat excluderea lui Călin Georgescu din cursa electorală drept „un derapaj nemaiîntâlnit într-un stat de drept”, subliniind că formațiunea pe care o reprezintă va monitoriza atent desfășurarea scrutinului din România. Declarațiile au fost completate de Victoria Furtună, președinta formațiunii, care a acuzat direct PAS de ingerințe în politica internă a României: „Regimul PAS demonstrează contrariul ideii de alegere liberă. Se implică deschis în procesul electoral din România, promovând zilnic un anume candidat — cel indicat de curatorii occidentali. Și toate acestea se fac pe față: pe Telegram, în transmisiuni live, în birouri unde demult s-a uitat ce înseamnă suveranitate.” Potrivit acesteia, votul din România ar putea deveni „un moment de cotitură pentru întreaga regiune”, în contextul în care „imperiul Soros se prăbușește”. Partidul „Moldova Mare” solicită guvernării de la Chișinău, dar și partidelor politice, să nu se amestece în alegerile din România și își exprimă sprijinul pentru o democrație fără „presiuni” și „scenarii dictate din exterior”.

Președintele american Donald Trump, care a menținut în ultimele zile suspansul în legătură cu o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin, a declarat vineri că se va vedea cu liderul de la Kremlin 'de îndată ce va fi posibilă organizarea' unei întrevederi, dar a menționat că urmează să se întoarcă imediat la Washington, relatează AFP, scrie AGERPRES. ”Aveam de gând să o fac, sunt gata să plec de aici ca să merg acolo”, a adăugat președintele american într-un scurt schimb de replici cu jurnaliștii la finalul unei vizite oficiale în Emiratele Arabe Unite.El a adăugat însă că se întoarce în Statele Unite așa cum era planificat și că așteaptă cu nerăbdare să-l cunoască nepotul său pe care fiica sa, Tiffany Trump, tocmai l-a născut.Cu o zi înainte, Trump a dat asigurări că nu se va întâmpla nimic cu privire la Ucraina până nu se va întâlni cu omologul său rus.Președintele american a sugerat anterior că se va alătura discuțiilor în curs din Turcia privind o soluție la conflictul din Ucraina, dacă Vladimir Putin va participa și el la negocierile de la Istanbul, așa cum a cerut președintele ucrainean Volodimir Zelenski.Liderul rus nu a mers însă la Istanbul, unde urmează să aibă loc vineri primele negocieri directe dintre Rusia și Ucraina după declanșarea războiului în 2022.În februarie, la scurt timp după ce s-a întors la Casa Albă, Donald Trump a rupt izolarea în care Statele Unite au ținut Rusia de la începutul conflictului, printr-o lungă conversație cu Vladimir Putin.Președintele american, care consideră că are o relație specială cu omologul său rus, a dat însă recent semne de nemulțumire față de acesta din urmă, în timp ce relațiile sale cu Zelenski par să se fi îmbunătățit.Miliardarul republican a promis că va pune capăt conflictului din Ucraina imediat ce va reveni la Casa Albă, însă negocierile privind încetarea focului s-au dovedit mult mai dificile decât anticipase.

La 16 mai 1812 a avut loc raptul Basarabiei și anexarea ei la Imperiul Rus. Atunci a fost semnat la București Tratatul de pace ruso-turc în urma căruia, partea de Est a Moldovei a fost anexată la Imperiul Țarist. Anexarea Basarabiei de către imperiul țarist a însemnat o lungă perioadă de declin atât în plan economic, cât mai ales cultural pentru locuitorii guberniei rusești, susține istoricul Ion Negrei. În perioada dezvoltării naționalităților din Europa, basarabenii nu aveau acces la învățământul în limba maternă:Această stăpânire țaristă, care a durat mai mult de 100 de ani, a făcut ca populația dintre Prut și Nistru să rămână în dezvoltarea sa socială, culturală și națională, deoarece evenimentul s-a suprapus pe secolul naționalităților, atunci când națiunile din Europa s-au format ca state. Moldovenii dintre Prut și Nistru nu au avut șansa aceasta de dezvoltare istorică națională, într-un cadru național.Amintim că  pe 16 mai 1812, la București este semnat Tratatul de pace ruso-turc în urma căruia, partea de Est a Moldovei este anexată la Imperiul Țarist.

Fostul deputat și vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Slusari, semnalează un „antirecord al balanței comerciale” înregistrat în primul trimestru al anului curent, în care exporturile Republicii Moldova au scăzut cu aproape 12%, în timp ce importurile au crescut cu peste 18%. Potrivit acestuia, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 31,8%, cel mai scăzut nivel din istoria post-independență a țării. „Cifrele nu mint. Este un verdict nemilos pentru politicile economice ale guvernării. Agricultura este distrusă, antreprenorii mici își închid afacerile, iar migrația continuă. Acest an este deja pierdut din punct de vedere economic”, a declarat Slusari într-o postare amplă pe rețelele sociale. El acuză Guvernul că folosește fondurile europene în scopuri electorale și că se concentrează pe „acțiuni vizibile” și „tăieri de panglici”, în loc să construiască un fundament economic durabil. Replica nu a întârziat să apară din partea deputatului PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, care a calificat mesajul lui Slusari drept „decontextualizat”, susținând că, în ciuda scăderii recente, exporturile de bunuri au crescut cu 44% între 2020 și 2024, iar exporturile de servicii s-au dublat, ajungând la 2,7 miliarde USD în 2024. „Pentru prima dată, exporturile de servicii reprezintă peste 45% din totalul exporturilor Republicii Moldova. Aceasta reflectă tranziția spre o economie mai competitivă și mai puțin dependentă de agricultură”, a declarat Marian, subliniind că scăderea din acest an este cauzată în mare parte de factori externi: scăderea prețurilor la cereale, instabilitatea economică europeană, și sfârșitul reexporturilor masive către Ucraina, care umflaseră cifrele în 2022. Totuși, economistul Veaceslav Ioniță a confirmat ieri, într-o analiză separată, faptul că deficitul balanței comerciale a atins niveluri îngrijorătoare, iar economia moldovenească se confruntă cu dezechilibre majore. El a menționat că migrarea accentuată a forței de muncă, împreună cu dependența de importuri și vulnerabilitatea agriculturii, afectează sustenabilitatea pe termen lung a economiei. Slusari susține că singura șansă reală pentru redresare este ca următorul Guvern să propună un plan de dezvoltare națională centrat pe economia reală, competitivitate și descentralizare, valorificând integrarea europeană nu doar ca obiectiv politic, ci ca instrument concret pentru sprijinirea producătorului autohton.

Fostul procuror general al Republicii Moldova și lider al Blocului „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, a lansat un nou semnal de alarmă privind lipsa de transparență a actualei guvernări în ceea ce el numește un „scandal național trecut sub tăcere”. Într-o postare publică, Stoianoglo susține că, în urmă cu două luni, a aflat din surse că mai mulți interlopi, condamnați la închisoare pe viață pentru crime deosebit de grave, au fost eliberați în liniște, fără explicații oficiale și fără ca opinia publică să fie informată. „Ce a urmat? Nimic. Nicio listă, niciun nume. Niciun raport sec sau reacție instituțională convingătoare. Nici măcar un simulacru de comisie parlamentară sau dosar penal”, scrie Stoianoglo, criticând dur tăcerea autorităților, a societății civile și a presei. El acuză guvernarea de „tăcere strategică” și susține că lipsa oricărei reacții este, de fapt, o formă de recunoaștere și complicitate: „Au promis transparență, reformă și zero toleranță față de corupție, dar s-au ascuns după sărbători, mizând că societatea va uita. […] Tăcerea asta e prea lungă ca să fie întâmplătoare.” Până în prezent, instituțiile statului nu au oferit vreo reacție publică la acuzațiile lansate de fostul procuror general. Stoianoglo cere investigarea de urgență a cazului și publicarea unei liste oficiale a persoanelor eliberate, precum și motivarea deciziilor care au stat la baza acestor eliberări, dacă ele într-adevăr au avut loc.

Cetățenii români din Republica Moldova își pot exercita, începând de astăzi, dreptul la vot în cadrul alegerilor prezidențiale din România. În acest sens, pe teritoriul țării noastre au fost deschise 64 de secții de votare, care vor activa pe parcursul a trei zile, între orele 07.00 – 21.00. „Start vot în Republica Moldova! Toate cele 64 de secții de votare sunt deschise, majoritatea dintre acestea au primit deja primii alegători”, a anunțat Ambasada României la Chișinău.În regiunea Nord sunt deschise 18 secții, în regiunea Centru - 38 de secții, dintre care 20 în orașul Chișinău, și în regiunea Sud - 8 secții de votare.Pentru a putea vota este necesar ca persoanele să dețină unul din următoarele documente: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar sau carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare).În cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, circa 91 000 de moldoveni cu cetățenie română și-au exprimat dreptul la vot timp de trei zile. Românii din Republica Moldova au fost printre cei mai activi votanți din diasporă, după țări precum Italia, Germania, Marea Britanie și Spania.La actualul scrutin, în Republica Moldova prezența la urnele de vot este mai înaltă decât la alegerile din 24 noiembrie anul trecut, când în țara noastră au votat aproximativ 81 000 de cetățeni români.La alegerile prezidențiale din România au fost deschise 965 secții de votare peste hotarele țării. Cetățenii români din diasporă au la dispoziție trei zile pentru a putea vota. În cursa prezidențială participă doi candidați: candidatul partidului AUR, George Simion, și candidatul independent Nicușor Dan.

Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la proprietate în cazul companiei Seksimp Group SRL, cu capital sloven, specializată în agrobusiness. Un element-cheie al dosarului îl constituie faptul că completul de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, care a menținut decizia de expropriere abuzivă, a fost condus de actuala președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole.Potrivit hotărârii CEDO, instanțele din Moldova au emis și menținut decizii extrem de disproporționate, fără să ofere companiei posibilitatea reală de apărare. Seksimp Group, fondată de omul de afaceri sloven Blaz Svetek, deținea în raionul Dubăsari un complex agroindustrial cu 22 de hectare de teren agricol și 10 grajduri și construcții agricole.Totul a pornit de la două contracte de arendă semnate în 2010 cu firmele moldovenești Agrocons Lux și Agro-SV Lux. În 2012, Agrocons Lux a intentat un proces civil împotriva firmei slovene, cerând daune de 1,2 milioane lei – o sumă de 20 de ori mai mare decât chiria prevăzută în contract. Procesul s-a desfășurat în lipsa pârâtului, citațiile fiind returnate cu mențiunea „nu locuiește nimeni la adresă”.Decizia instanței de fond a fost favorabilă reclamantului și a dus la o executare silită rapidă, prin care toate bunurile companiei au fost vândute. Seksimp Group nu a fost informată și nu a avut ocazia să conteste măsurile.Când firma a aflat, a contestat cazul la Curtea de Apel Chișinău, unde completul condus de Domnica Manole a menținut fără modificări decizia primei instanțe. Curtea nu a examinat temeinic circumstanțele, nu a analizat disproporționalitatea despăgubirilor și nici nu a dat curs argumentului privind citarea incorectă a părții pârâte. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul, fără o motivare substanțială.CEDO a constatat încălcarea Articolului 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil) și a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 (dreptul la proprietate), subliniind că instanțele moldovenești nu au oferit o cale de atac efectivă și au „legitimat o despăgubire de 20 de ori mai mare decât valoarea contractuală”.Compania slovenă a cerut despăgubiri de peste 900 de milioane de euro, dintre care 3,4 milioane euro pentru bunurile pierdute, restul reprezentând profituri nerealizate. CEDO a decis să amâne pronunțarea asupra compensației financiare, acordând părților 3 luni pentru a încerca o înțelegere amiabilă.

Singura posibilitate reală de a înregistra un progres semnificativ în eforturile de a opri războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar fi o întâlnire directă între fostul președinte american Donald Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Declarația a fost făcută de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, într-o discuție cu jurnaliștii la Antalya, potrivit agenției Reuters.Rubio a anunțat că urmează să se deplaseze la Istanbul, unde vineri are programate întâlniri cu ministrul turc de externe Hakan Fidan și cu o delegație ucraineană. Cu toate acestea, oficialul american a subliniat că nu are așteptări mari de la negocierile ruso-ucrainene programate în Turcia.„După părerea mea, nu cred că vom avea un progres real aici până când președintele Trump și președintele Putin nu vor discuta direct despre acest subiect”, a declarat Rubio, reiterând poziții anterioare exprimate și de Trump.El a adăugat că echipa trimisă de Rusia la Istanbul nu inspiră optimism și că doar implicarea directă a lui Vladimir Putin ar putea duce la un armistițiu real în Ucraina. Rubio a menționat, de asemenea, că Washingtonul speră ca vineri Moscova să accepte un acord de încetare a focului cuprinzător.Pe fondul acestor declarații, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a trimis la Istanbul o delegație condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov. Zelenski, precum și șefii Serviciului de Securitate al Ucrainei și ai Statului Major General, nu participă personal la aceste discuții. Potrivit unor surse din Kiev, președintele rus ar evita sancțiunile americane și încearcă să revină la masa negocierilor fără o implicare personală directă.De cealaltă parte, consilierul prezidențial rus Vladimir Medinski a afirmat că Rusia dorește să „stabilească o pace de durată și să elimine cauzele conflictului”, considerând negocierile de la Istanbul o continuare a „procesului de pace întrerupt în 2022”.

Republica Moldova s-ar putea confrunta în curând cu un nou vid la vârful Procuraturii Generale. Ion Munteanu, actualul procuror general, a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Odată cu numirea sa oficială de către președintele Maia Sandu, postul de procuror general va deveni vacant.Potrivit deciziei adoptate marți, CSM l-a desemnat pe Munteanu, alături de avocatul Leonid Chirtoacă, pentru funcția de judecător la CSJ, cu mandat până la atingerea vârstei de pensionare – 65 de ani. Ion Munteanu a obținut cel mai mare punctaj dintre toți candidații înscriși în concurs: 76,5 puncte, fiind urmat îndeaproape de Chirtoacă cu 76 de puncte.Pe lista candidaților s-au mai aflat avocații Ludmila Bolocan (50 puncte), Aliona Ciocanu (49 puncte) și Ruslan Berzoi (33 puncte), însă aceștia nu au acumulat suficiente puncte pentru a fi propuși.Ion Munteanu a fost desemnat procuror general în urma concursului organizat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), în mai 2024. Numirea sa a venit după un proces anevoios, marcat de controverse. În cadrul unui concurs anterior, Munteanu a fost depunctat intenționat de o membră CSP, ceea ce a dus la anularea rezultatelor și reluarea procedurii.

Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a adoptat un proiect propus de primarul general Ion Ceban, care prevede interzicerea oricăror manifestații publice ale comunității LGBTQ+ pe teritoriul municipiului. Anunțul a fost făcut de edilul capitalei printr-un video publicat pe rețelele sociale, în care a precizat că proiectul a fost votat în lipsa consilierilor Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care au părăsit ședința în semn de protest.„Asta înseamnă că legal, ținând cont de statutul special al municipiului Chișinău, în raza municipiului Chișinău astfel de manifestări, campanii de informare și tot ce vreți, propagandă în primul rând - nu se poate realiza în conformitate cu prevederile actelor normative locale”, a declarat Ion Ceban. Totodată, primarul a solicitat intervenția Poliției pentru a asigura respectarea deciziei adoptate și a subliniat că Primăria nu va permite desfășurarea niciunui marș organizat de comunitatea LGBTQ+.Decizia autorităților locale a stârnit reacții imediate din partea societății civile. Centrul de Informații Genderdoc-M (GDM), organizația care apără drepturile persoanelor LGBTQ+ în Republica Moldova, a condamnat ferm proiectul și a solicitat retragerea lui imediată.„Proiectul reprezintă o acțiune explicită de cenzurare și stigmatizare a comunității TLGBQ+, promovând frica și excluderea în locul dialogului și respectului reciproc. Supunerea la vot a acestei decizii rușinoase tocmai în ziua de 15 mai – Ziua Internațională a Familiei – are un simbolism dramatic”, se arată în declarația GDM.Tot în această dimineață, mai mulți activiști civici au protestat în fața Primăriei Chișinău, organizând o acțiune intitulată „Propaganda iubirii”.

Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, l-a insultat joi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a catalogat drept un ”clovn” şi un ”ratat”, în urma criticilor acestuia cu privire la nivelul delegaţiei ruse trimise în Turcia la primele negocieri de pace ruso-ucrainene din ultimii peste trei ani de război, pe care le-a catalogat ”lase”, relatează AFP.”Cine foloseşte cuvântul «fals»? Un clovn. Un ratat. O persoană fără nicio formare”, a declarat în confernţa sa de presă săptămânală maria Zaharova. Ea a făcut aceste declaraţii imediat după declaraţiile lui Volodimir Zelenski pe aeroportul din Ankara, înaintea unei întâlniri cu preşedintele turc recep Tayyip Erdogan.”Dar cine este el?”, a întrebat ea.  Zakharova responded to Zelensky calling the Russian delegation in Istanbul "mock-up":“Who even uses the word ‘mock-up’? A clown? A loser? Someone with an unknown education?” she said at a briefing in Moscow. pic.twitter.com/2WwOh2EAOT— NOELREPORTS (@NOELreports) May 15, 2025 Ministrul rus de Exterme Serghei Lavrov l-a catalogat joi, la rândul său, drept ”jalnic” pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, din cauză că i-a cerut omologului său rus Vladimir Putin să participe personal la negocieri de pace ruso-ucrainene în Turcia.”În primul rând, Zelenski a spus că îi cere lui Putin să vină personal. Ei, bine, este jalnic”, a declarat Serghei Lavrov într-o intervenţie în faţa unor diplomaţi, la Moscova, transmisă în direct pe site-ul Ministerului rus de externe.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Familiei, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE), Tudor Ulianovschi, a transmis un mesaj de susținere pentru familiile din Republica Moldova, însoțit de un set de propuneri concrete pentru îmbunătățirea vieții acestora.„Nu vom insista pe toate problemele grave care afectează familiile din țara noastră, ci vom sublinia câteva soluții esențiale”, a declarat Ulianovschi, subliniind că PSDE își propune măsuri clare pentru consolidarea familiei ca nucleu al societății.Printre soluțiile propuse se numără: relansarea economiei pentru a crea locuri de muncă bine plătite în țară; creșterea salariilor pentru cadrele didactice și academice; reformarea sistemului educațional și combaterea fenomenului de bullying; facilitarea angajării tinerilor prin parteneriate public-private; acces la credite avantajoase și indemnizații lunare pentru fiecare copil până la 18 ani; investiții în siguranța publică și infrastructura educațională; alocații speciale pentru familiile numeroase și sprijin dedicat copiilor vulnerabili.Ulianovschi a reiterat că „familia este temelia unei societăți sănătoase” și a făcut apel la construirea unei Moldove în care familiile să fie protejate, susținute și valorizate.„La mulți ani tuturor familiilor din țara noastră și de peste hotare!”, a transmis președintele PSDE în încheiere.

Trei bărbați din Găgăuzia au fost reținuți de polițiști pentru răpirea unui bărbat de 49 de ani din raionul Vulcănești.Potrivit investigațiilor demarate pe parcursul a șase luni, oamenii legii au constatat că suspecții sunt membri ai unei grupări infracționale din Găgăuzia.În vederea acumulării materialului probatoriu, cu suportul mascaților BPDS ,,Fulger”, polițiștii au descins cu 11 percheziții la domiciliile suspecților.Acolo au fost depistate și ridicate probe relevante cu privire la implicarea în săvârșirea infracțiunii, și anume mijlocul de transport folosit la răpirea victimei, două arme de vânătoare cu țeavă lisă fără acte de proveniențǎ, mai multe cartușe, dispozitive artizanale destinate consumului de droguri, mijloace financiare în sumă de 1 550 de euro, telefoane mobile și cartele SIM.Potrivit poliției, victima a fost localizată, la moment aflându-se în afara oricărui pericol.Pe caz a fost inițiat un dosar penal. Pe numele celor trei suspecți a fost emise mandate de arest. Dacă vinovăția acestora va fi demonstrată, aceștia riscă închisoare de la 10 la 13 ani. Investigațiile continuă pentru identificarea și altor persoane implicate în comiterea infracțiunii. 

Fostul ministru al Afacerilor Interne, Andrei Năstase, a transmis un apel puternic către toți cetățenii români – din Republica Moldova, din România și din diaspora – în contextul turului doi al alegerilor prezidențiale. Într-o postare publică, Năstase a subliniat importanța participării la vot, calificând acest moment drept „crucial” pentru viitorul democratic al României. „Este o etapă esențială, în care fiecare vot are o greutate enormă, iar prezența noastră la urne poate înclina balanța între stagnare și progres”, a declarat Năstase. El a făcut apel la responsabilitatea civică a fiecărui român, subliniind că prezența masivă la urne oferă legitimitate și forță morală viitorului președinte. „România are nevoie de un președinte sprijinit de o voință clar exprimată. Votul tău este parte din această voință. Nu lăsa decizia în mâinile altora”, a adăugat acesta, îndemnând românii să-și mobilizeze familiile, prietenii și colegii. Năstase a adresat un mesaj special românilor din afara granițelor, încurajându-i să voteze indiferent de locul în care se află: „Fie că te afli în Chișinău, Bălți, Cahul, Paris, Roma, Berlin sau în orice colț al lumii, ai în mână o ștampilă care poate modela viitorul nostru, al tuturor”. În încheiere, fostul ministru a accentuat că votul nu este doar un drept, ci o expresie vie a democrației: „Dă forță și încredere democrației!”. Apelul lui Andrei Năstase vine într-un moment de intensă mobilizare civică și politică, pe fondul importanței decisive pe care o are turul doi al alegerilor prezidențiale pentru direcția viitoare a statului român.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Familiei, Victoria Furtună, președinta Partidului „Moldova Mare” a lansat un mesaj despre criza profundă a familiilor despărțite din Republica Moldova, punând accent pe impactul migrației asupra copiilor rămași acasă. Într-o postare publică, aceasta a vorbit despre suferința generațiilor care au crescut fără părinți, separați de cei dragi de nevoia de a supraviețui economic. „Părinții — departe, în alte țări. Copiii — pe cont propriu. În loc de îmbrățișări — apeluri video. În loc de o poveste de noapte bună — transferuri din străinătate”, scrie Furtună, evocând drama tăcută a miilor de familii moldovenești afectate de exodul forței de muncă. Politiciana atrage atenția că prima generație de copii „crescuți cu un gol în inimă” a ajuns deja la maturitate, iar rănile emoționale nu au fost vindecate. În opinia sa, fenomenul s-a agravat în ultimii ani: „În patru ani, circa 300 de mii de tineri au părăsit țara. Și fiecare dintre ei a lăsat un scaun gol la masa de familie.” Victoria Furtună acuză guvernarea PAS că a transformat acest fenomen într-o normă, deși, subliniază ea, problema nu a început cu acest partid. Ea afirmă că proiectul politic MOLDOVA MARE își propune să readucă familia în centrul vieții sociale, punând capăt migrației în masă și înstrăinării afective. „MOLDOVA MARE luptă pentru ca familia să redevină centrul vieții. Ca mama și tata să fie aproape. Ca copiii să crească acasă, nu în așteptare”, transmite Furtună. Deși Republica Moldova a început să marcheze oficial Ziua Internațională a Familiei în 2009, politiciana consideră că această sărbătoare nu are încă un sens real pentru majoritatea cetățenilor, din cauza distanței dureroase dintre membrii aceleiași familii. „Noi suntem aici ca să schimbăm asta”, promite Victoria Furtună.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Familiei, Primarul General, Ion Ceban, a transmis un mesaj de felicitare tuturor familiilor din Republica Moldova, subliniind rolul esențial pe care acestea îl au în dezvoltarea unei societăți sănătoase și unite. „Familia este pilonul unei societăți. De fiecare familie depinde viitorul unei generații crescută cu valori și tradiții. Începând de acasă, învățăm dragostea de oameni, de țară și ceea ce ne reprezintă ca popor”, a menționat edilul.Ion Ceban a subliniat și responsabilitatea autorităților de a crea condiții favorabile pentru familii, astfel încât fiecare cetățean să poată contribui la construirea unui stat dezvoltat și solidar. „Acasă. În țara noastră. Fiecare familie trebuie să aibă siguranță în ziua de mâine și să fie protejată”, a punctat Ion Ceban, îndemnând cetățenii să prețuiască fiecare clipă petrecută alături de cei dragi.Ziua Internațională a Familiei este marcată în fiecare an pe 15 mai, fiind instituită de Organizația Națiunilor Unite în anul 1993.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Familiei, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj emoționant, subliniind rolul fundamental al familiei în societate și reafirmând angajamentul statului față de bunăstarea cetățenilor. „Nimic nu e mai puternic decât legătura unei familii. Acolo învățăm să iubim, să iertăm, să avem răbdare și să fim sprijin unii pentru alții”, a scris șefa statului într-o postare pe rețelele sociale. Ea a mulțumit tuturor celor care, prin dragoste și solidaritate, contribuie la unitatea și reziliența Moldovei. Maia Sandu a evidențiat și progresele realizate în sprijinul familiilor în ultimii patru ani, menționând investițiile în educație, sănătate, precum și creșterea veniturilor și indemnizațiilor. „Eforturile noastre au un singur scop: ca fiecare familie din Moldova să trăiască mai bine și cu încredere în ziua de mâine”, a adăugat ea. Mesajul s-a încheiat cu o urare de sănătate și încredere pentru toate familiile din țară, fiind însoțit de hashtagul #MoldovaPoate.

Exporturile Republicii Moldova continuă să reflecte o imagine sumbră a economiei naționale, înregistrând în primul trimestru al anului 2025 o scădere dramatică. Datele publicate de Biroul Național de Statistică și graficele atașate confirmă o tendință negativă, agravată în special de sectorul agricol și industria prelucrătoare. Datele au fost prezentate de expertul economic, Veaceslav Ioniță, într-o analiză pe blogul său.  Evoluția exporturilor: 2023-2025După atingerea unui maxim de 4,34 miliarde USD în 2022, exporturile Moldovei au intrat pe un trend descendent accentuat: 2023: Exporturi totale – 4,05 miliarde USD; 2024: Exporturi totale – 3,56 miliarde USD; T1 2025: Exporturi trimestriale – 811 milioane USD (în scădere cu 12% față de T1 2024).În valaore anuală exporturile Moldovei în T1/2025 au ajuns la doar 3,45 miliarde USD, cu aproape 900 milioane USD mai puțin decât în 2022, marcând o cădere continuă pe parcursul a doi ani. Principalele sectoare afectate (T1 2025 vs T1 2024)Datele sectoriale evidențiază clar două direcții de criză: Agricultură și produse agroalimentare: Cereale și preparate pe bază de cereale: scădere de 45,7 milioane USD; Grăsimi și uleiuri vegetale: scădere de 42,2 milioane USD; Legume și fructe: scădere de 29,4 milioane USD.Situația cerealelor este determinată în principal de un an agricol slab în 2024, iar scăderea uleiului vegetal se datorează tranziției Moldovei de la exportator de produse finite (ulei) la exportator de materie primă (semințe), cu o creștere de 48,4 milioane USD la exporturile de semințe oleaginoase, dar cu pierderea valorii adăugate250515_ME059_Exporturi . Industria prelucrătoare și automotive: Mașini și aparate electrice: scădere de 31,4 milioane USD. Petrol și produse petroliere: scădere de 13,4 milioane USD (context determinat de încetarea exporturilor de servicii petroliere către Ucraina).Scăderea din sectorul automotive ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea industriei, iar dacă această tendință continuă, Moldova riscă o dublă lovitură: pierderea piețelor agricole și industriale250515_ME059_Exporturi . Sectoare în creștere (puține, dar existente)Singurele segmente cu evoluții pozitive sunt: Semințe și fructe oleaginoase: +48,4 milioane USD. Minereuri metalifere și deșeuri de metale: +10,3 milioane USD. Băuturi alcoolice și nealcoolice: +1,9 milioane USD.Totuși, aceste creșteri sunt insuficiente pentru a compensa declinul masiv din alte ramuri. ConcluzieExporturile Moldovei au devenit un barometru clar al crizei structurale prin care trece economia țării, caracterizată prin: Colaps agricol evident, accentuat de producția slabă și lipsa politicilor de sprijin. Decădere industrială, în special în sectorul automotive, unde Moldova riscă să piardă investiții externe și locuri de muncă. Dezechilibru comercial sever, Republica Moldova transformându-se din exportator de produse finite în furnizor de materie primă brută.Fără măsuri urgente de stimulare a agriculturii și industriei prelucrătoare, declinul exporturilor va continua să afecteze dramatic echilibrul economic al țării, cu impact sever asupra PIB-ului, balanței comerciale și ocupării forței de muncă.Sursa: Ionita.md

Aeroportul Internațional Chișinău a devenit recent ținta criticilor dure din partea bloggerilor și activiștilor civici, după ce prețurile din segmentul Travel & Retail au explodat odată cu preluarea gestionării directe a spațiilor comerciale de către administrația aeroportului. Bloggerul Eugen Luchianiuc a publicat o comparație sugestivă privind prețurile produselor din duty-free-ul de la Chișinău, arătând că acestea sunt semnificativ mai mari decât în marile aeroporturi europene. „17 euro la Chișinău, 11 la Istanbul, 10 la București. La AlkoMarket e 14. Până nu demult și la Chișinău era 10”, a scris acesta într-o postare pe rețelele sociale. Luchianiuc acuză conducerea aeroportului, în frunte cu actualul director Cojuhari, de practici netransparente și de favorizarea unor parteneri care livrează produse de calitate slabă la prețuri exagerate: „Banii aceștia nu merg în bugetul țării, ci în buzunarele prietenilor lui Cojuhari.” Într-un alt exemplu, el menționează că o sticlă de whiskey Jameson costă acum peste 33 de euro în aeroport, în timp ce anterior se vindea cu mai puțin de 21 de euro. „La Venezia costă 28 de euro, iar în AlcoMarket doar 25. Ghiciți cât venit din acea sticlă îi vine lui Cojuhari și prietenii lui?”, punctează sarcastic bloggerul. Activistul politic Vlad Bilețchi s-a alăturat valului de critici, ironizând mesajele oficiale despre „modernizare” și „bunăstarea pasagerilor”: „Nu uitați, totul se face pentru confortul pasagerilor, aha! Țineți minte aceste minciuni? Interesul real sunt banii și buzunarul propriu – restul sunt povești pentru naivi.” Reacțiile au venit după ce administrația Aeroportului Internațional Chișinău a anunțat, pe 30 aprilie, că va prelua, începând cu 1 mai, gestionarea directă a spațiilor comerciale din terminal, ca parte a unei „etape importante în procesul de modernizare a infrastructurii aeroportuare”. Deși conducerea aeroportului a admis că pot exista „anumite incomodități temporare”, aceasta nu a răspuns deocamdată acuzațiilor de monopol, abuz de poziție dominantă sau aranjamente netransparente privind contractele comerciale. În așteptarea unui răspuns oficial și a unei eventuale intervenții din partea instituțiilor de control, pasagerii rămân principalii perdanți în acest joc al intereselor.

Asociația Promo-LEX atrage atenția asupra unor inițiative recente ale regimului de ocupație de la Tiraspol, care permit cenzura arbitrară și reprimarea libertății de exprimare sub pretextul apărării „moralității publice” sau combaterii așa-numitei „lipse de respect față de societate”. Potrivit organizației, utilizarea unor concepte vagi și interpretabile oferă structurilor transnistrene instrumente pentru a închide gura vocilor critice. De exemplu, orice conținut care contestă legitimitatea regimului, expune încălcări ale drepturilor omului sau contrazice narațiunea propagandistică despre existența unui „popor transnistrean” riscă să fie blocat. Internet tăiat pentru disidenți Promo-LEX avertizează că persoanele care exprimă opinii critice, inițiază proteste pașnice sau desfășoară activități civice în domenii considerate „sensibile” riscă să fie deconectate de la internet și telefonie, fără nicio garanție juridică, doar în baza unor suspiciuni formulate de serviciile secrete locale. Aceste practici încalcă grav drepturile fundamentale, precum libertatea de exprimare și accesul la informație, și îi izolează pe locuitori de orice formă de sprijin extern sau posibilitate de a denunța abuzurile. Rusia – modelul autoritar adoptat de Tiraspol Asociația subliniază că aceste acțiuni nu sunt întâmplătoare, ci se aliniază tot mai mult politicilor autoritare din Federația Rusă. Raportul internațional „Freedom on the Net 2024” indică faptul că în Rusia au fost frecvent blocate rețele sociale, site-uri independente și platforme de evitare a cenzurii, în timp ce accesul la internet a fost întrerupt în timpul protestelor. Aceeași strategie de control sever al spațiului digital este preluată treptat de regimul de la Tiraspol, contribuind astfel la consolidarea autoritarismului și suprimarea libertăților în regiunea transnistreană. Chișinăul trebuie să acționeze ferm Promo-LEX avertizează că, în pofida situației dramatice, autoritățile de la Chișinău nu au elaborat un plan concret de sprijin pentru cetățenii din regiunea transnistreană. Nu există instituții responsabile pentru asistență, linii telefonice dedicate, campanii de informare sau centre de suport adaptate nevoilor reale ale locuitorilor din stânga Nistrului. „Este nevoie de o viziune clară și coerentă privind protecția drepturilor omului în regiune, precum și de instituții funcționale care să ofere sprijin eficient și coordonat. Lipsa unor acțiuni concrete lasă oamenii vulnerabili în fața abuzurilor comise de structurile ilegale de la Tiraspol”, subliniază Promo-LEX. Organizația cere autorităților din Republica Moldova să nu se limiteze la condamnări formale, ci să intervină activ pentru apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor din regiunea transnistreană.