Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat vineri, 16 mai, la cea de-a șasea ediție a Summitului Comunității Politice Europene, desfășurat la Tirana, Albania. Evenimentul, găzduit de prim-ministrul Edi Rama, a reunit 47 de șefi de stat și de guvern din UE și alte țări europene, potrivit presedinte.md.În cursul summitului, Maia Sandu a avut o întrevedere cu președintele Franței, Emmanuel Macron, premierii Italiei, Giorgia Meloni, și Marii Britanii, Keir Starmer, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa. Aceștia, împreună cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, premierul Poloniei, Donald Tusk, și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, au adoptat o declarație prin care și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Republica Moldova și angajamentul de a sprijini țara în parcursul său european.„Salutăm angajamentul continuu al Republicii Moldova față de reformele democratice, statul de drept și valorile împărtășite de întreaga Uniune Europeană. Moldova a consfințit în Constituție obiectivul de a adera la Uniunea Europeană, arătând clar că acesta este drumul ales de cetățenii săi pentru viitorul țării”, potrivit declarației.„Suntem hotărâți să sprijinim Republica Moldova în drumul său de a deveni o democrație prosperă și solidă - în care cetățenii se bucură de aceleași oportunități și de același nivel de trai precum cetățenii Uniunii Europene. Transformarea economică a Moldovei este esențială pentru această viziune. Vom continua să susținem eforturile țării de a construi o economie mai puternică și mai competitivă - care creează locuri de muncă, atrage investiții și aduce beneficii concrete pentru toți cetățenii moldoveni”, au subliniat semnatarii declarației.„Apreciem eforturile Republicii Moldova de a menține stabilitatea într-un context regional dificil și de a acționa ca un partener de încredere pentru pacea și securitatea europeană. Pe măsură ce țara se pregătește pentru viitoarele alegeri parlamentare, este esențial ca cetățenii moldoveni să își poată alege liber viitorul, fără interferențe externe. Vom continua să sprijinim Moldova în apărarea proceselor sale democratice și în consolidarea rezilienței în fața amenințărilor externe”, conform documentului.'Suntem alături de poporul Republicii Moldova în parcursul său liber ales - către un viitor mai bun într-o Europă puternică, unită și pașnică', mai scrie în declarație.Comunitatea Politică Europeană a fost creată la inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, și își propune să promoveze dialogul politic și să consolideze cooperarea, securitatea, stabilitatea și prosperitatea pe continentul european.Următoarea reuniune a Comunității Politice Europene va avea loc în Danemarca în toamna anului 2025.  

Președinta Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, lansează acuzații dure la adresa președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, pe care o acuză de ingerință directă în procesul electoral din România și de utilizarea abuzivă a resurselor statului moldovean în favoarea unui candidat la prezidențialele românești. Într-un clip video publicat pe rețelele sociale, Furtună afirmă că Maia Sandu, „cetățean român și președinte al Republicii Moldova, ales prin fraudă externă”, ar fi implicată în organizarea transportului alegătorilor cu dublă cetățenie și ar folosi instituțiile publice moldovenești pentru a influența procesul electoral din România. „Este o infracțiune deosebit de gravă, prevăzută de articolul 394 din Codul Penal al României – o tentativă de subordonare politică externă a unui stat suveran”, a declarat lidera Partidului Moldova Mare, cerând deschiderea unui dosar penal pe numele Maiei Sandu. Victoria Furtună a calificat acțiunile președintei drept „agresiune politică externă” și o „presiune neocolonială” îndreptată împotriva libertății și suveranității statelor român și moldovean: „Pentru noi, suveranitatea, libertatea și demnitatea popoarelor sunt valori sacre. Nu stăm cu capul plecat în fața intereselor transnaționale. Alegem adevărul și dreptul la un viitor.” Până în prezent, Președinția Republicii Moldova nu a comentat acuzațiile lansate de lidera formațiunii Moldova Mare. Declarațiile Victoriei Furtună se înscriu într-un val tot mai accentuat de critici lansate în spațiul public moldovenesc privind presupusa implicare a autorităților de la Chișinău în alegerile din România.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a exercitat vineri dreptul la vot în cadrul turului doilea al alegerilor prezidențiale din România. Ea a votat la Ambasada României din Tirana, după ce și-a încheiat participarea la Summitul Comunității Politice Europene din Albania, potrivit MOLDPRES.Maia Sandu s-a aflat în Albania la Summitul Comunității Politice Europene, reunind liderii celor 27 de țări membre ale UE și ai altor circa 20 de alte țări europene.Într-un mesaj adresat anterior, președinta Republicii Moldova statului a îndemnat cetățenii să iasă într-un număr cât mai mare la vot.“Acum, România are nevoie de noi și Europa are nevoie de noi în România! Noi, moldovenii, știm cât valorează libertatea și siguranța - și ne dorim să facem parte din familia europeană, alături de România. Cetățenii români pot vota în acest sfârșit de săptămână pentru a proteja ceea ce a câștigat deja România, dar care e amenințat acum. Succes, România, sora noastră bună, contăm pe tine în Europa și tu contează pe noi!”,  a declarat Maia Sandu.

Liderul partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, lansează acuzații grave la adresa președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care îi acuză de „implicare directă, agresivă și inadmisibilă” în alegerile prezidențiale din România.Într-o declarație publică distribuită pe rețelele sociale, Costiuc susține că în data de 16 mai ar fi avut loc „o deturnare fără precedent a instituțiilor publice în scopuri electorale”. Printre acuzațiile aduse se numără utilizarea primarilor PAS „pe post de șoferi și agenți de campanie”, implicarea miniștrilor și deputaților „în calitate de curieri politici”, precum și organizarea de transport din resurse publice „pentru a direcționa votul moldovenilor cu cetățenie română”.„Este o rușine națională ca Președintele unei țări să calce în picioare principiul neutralității instituționale și să transforme Republica Moldova într-un poligon electoral pentru interesele sectei Soros”, afirmă liderul Democrației Acasă, într-un limbaj dur.Vasile Costiuc cere: Încetarea imediată a implicării funcționarilor publici în campania electorală din România; Demisia celor care ar fi abuzat de funcție și resursele statului; Implicarea instituțiilor europene pentru a evalua compatibilitatea acestor acțiuni cu principiile democratice.„Republica Moldova nu este o anexă electorală. Nu ne lăsăm înregimentați! Nu ne închinăm puterii de la Chișinău, oricât de ‘pro-europeană’ s-ar pretinde ea!”, se arată în finalul mesajului semnat de Vasile Costiuc.Anterior, șeful de cabinet al Maiei Sandu, Adrian Baluțel a declarat că numărul mare de oameni care ies la vot în Republica Moldova pentru alegerile prezidențiale din România arată cât de mult le pasă de viitorul României.“Campaniile electorale pot fi însoțite de tensiuni și emoții, însă, din respect pentru toți cetățenii români, facem un apel către actorii politici să evite acuzațiile nefondate și jignirile la adresa votanților din Republica Moldova”, se arată în mesajul acestuia.

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a marcat vineri Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei (IDAHOT), alăturându-se comunității globale în promovarea drepturilor persoanelor LGBTIQ+.Într-o postare pe rețelele sociale, reprezentanții Delegației au anunțat că, în semn de solidaritate, la sediul instituției din Chișinău a fost arborat steagul-curcubeu, simbol al diversității și incluziunii.„Anul acesta, sub tema ‘Puterea comunităților’, celebrăm puterea, reziliența și diversitatea persoanelor LGBTIQ+ din întreaga lume, inclusiv Moldova”, se arată în mesajul publicat de misiunea diplomatică.Delegația a reiterat sprijinul Uniunii Europene pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului: „Astăzi, arborăm steagul-curcubeu la sediul Delegației, pentru a reafirma un adevăr simplu: toți oamenii se nasc liberi și egali în demnitate și în drepturi.”Reprezentanții europeni au subliniat că lupta împotriva discriminării „nu este doar o poziție politică, este o valoare fundamentală a identității noastre”, adăugând că UE rămâne „un susținător ferm al drepturilor omului la nivel global, inclusiv al drepturilor persoanelor LGBTIQ+.”Sloganul „Uniți în diversitate” a fost reluat în încheierea mesajului: „Suntem alături de comunitățile care fac Europa mai incluzivă, mai diversă și mai liberă.”Ziua de 17 mai este marcată anual în numeroase țări ale lumii, fiind o ocazie pentru autorități, organizații internaționale și societatea civilă de a atrage atenția asupra discriminării cu care se confruntă persoanele din comunitatea LGBTIQ+ și de a promova politici de incluziune.

În urma incendiului puternic care a izbucnit vineri după-amiază într-un bloc de locuit din Durlești, 16 persoane au necesitat intervenția echipajelor de urgență, potrivit informațiilor transmise de Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP).Apelul la serviciul 112 a fost recepționat la ora 15:58, iar la fața locului au fost direcționate patru echipe de asistență medicală urgentă. Victimele au prezentat simptome de intoxicație cu monoxid de carbon și reacții acute la stres. După evaluarea stării acestora, trei persoane au fost transportate la spital pentru investigații și tratament: două la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” și una la Spitalul Internațional Medpark.Reamintim că incendiul s-a produs la mansarda unui bloc de zece etaje de pe strada Tudor Vladimirescu, în orășelul Durlești, și a mobilizat mai multe echipaje de pompieri și salvatori. Circumstanțele producerii incendiului urmează să fie stabilite de autorități.

Misiune dificilă pentru salvatori. La data de 17 mai 2025, ora 04:08 pompierii IGSU au lichidat incendiul de pe strada Tudor Vladimirescu nr. 75 din orașul Durlești. În consecința, flăcările au distrus circa 1500 m.p. din acoperișul blocului de locuit.Cauza izbucnirii incendiului și prejudiciul material se constată.De către echipele de intervenție  ale IGSU din blocul de locuit au fost evacuate 32 de persoane, inclusiv 11 copii. La lucrările de lichidare a incendiului au fost antrenate 31 de autospeciale cu 148 efectiv. La ora 19:45 incendiul a fost localizat.Salvatorii și pompierii au solicitat deconectarea unei linii de tensiune pentru securizarea zonei de intervenție. Astfel, o parte din consumatorii municipiului Chișinău au rămas timp de câteva ore deconectați de la energia electrică pe perioada de intervenție a pompierilor la lichidarea incendiului. Această acțiune a fost necesară pentru securitatea efectivului antrenat la fața locului.Pentru coordonarea intervenției la fața locului a fost creat statul major.Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 15:57. Potrivit informațiilor recepționate, o mansardă de la etajul 10 al unui bloc de locuit de pe strada Tudor Vladimirescu nr. 75 din orașul Durlești a fost cuprinsă de flăcări. Pentru stingerea incendiului, la fața locului au fost îndreptate mai multe echipe de salvatori, conform nivelului sporit de intervenție.

Formațiunea politică „Moldova Mare” acuză actuala guvernare de la Chișinău de implicare în alegerile din România și de promovare activă a unui candidat susținut de „curatorii occidentali”. Reacția vine în contextul scrutinului electoral din România. Avocatul Igor Hlopețchi, reprezentant al partidului, a declarat că alegerile din România vor avea un impact major asupra întregii regiuni: „Românii au posibilitatea să scape de influența Soros în propria lor țară. Oricare ar fi alegerea făcută de poporul român, noi o vom respecta. Totuși, în Europa de Est s-ar putea să rămână un singur bastion al lui Soros – Republica Moldova – cel puțin până în toamnă, când vom avea și noi alegeri.” Tot el a menționat excluderea lui Călin Georgescu din cursa electorală drept „un derapaj nemaiîntâlnit într-un stat de drept”, subliniind că formațiunea pe care o reprezintă va monitoriza atent desfășurarea scrutinului din România. Declarațiile au fost completate de Victoria Furtună, președinta formațiunii, care a acuzat direct PAS de ingerințe în politica internă a României: „Regimul PAS demonstrează contrariul ideii de alegere liberă. Se implică deschis în procesul electoral din România, promovând zilnic un anume candidat — cel indicat de curatorii occidentali. Și toate acestea se fac pe față: pe Telegram, în transmisiuni live, în birouri unde demult s-a uitat ce înseamnă suveranitate.” Potrivit acesteia, votul din România ar putea deveni „un moment de cotitură pentru întreaga regiune”, în contextul în care „imperiul Soros se prăbușește”. Partidul „Moldova Mare” solicită guvernării de la Chișinău, dar și partidelor politice, să nu se amestece în alegerile din România și își exprimă sprijinul pentru o democrație fără „presiuni” și „scenarii dictate din exterior”.

Președintele american Donald Trump, care a menținut în ultimele zile suspansul în legătură cu o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin, a declarat vineri că se va vedea cu liderul de la Kremlin 'de îndată ce va fi posibilă organizarea' unei întrevederi, dar a menționat că urmează să se întoarcă imediat la Washington, relatează AFP, scrie AGERPRES. ”Aveam de gând să o fac, sunt gata să plec de aici ca să merg acolo”, a adăugat președintele american într-un scurt schimb de replici cu jurnaliștii la finalul unei vizite oficiale în Emiratele Arabe Unite.El a adăugat însă că se întoarce în Statele Unite așa cum era planificat și că așteaptă cu nerăbdare să-l cunoască nepotul său pe care fiica sa, Tiffany Trump, tocmai l-a născut.Cu o zi înainte, Trump a dat asigurări că nu se va întâmpla nimic cu privire la Ucraina până nu se va întâlni cu omologul său rus.Președintele american a sugerat anterior că se va alătura discuțiilor în curs din Turcia privind o soluție la conflictul din Ucraina, dacă Vladimir Putin va participa și el la negocierile de la Istanbul, așa cum a cerut președintele ucrainean Volodimir Zelenski.Liderul rus nu a mers însă la Istanbul, unde urmează să aibă loc vineri primele negocieri directe dintre Rusia și Ucraina după declanșarea războiului în 2022.În februarie, la scurt timp după ce s-a întors la Casa Albă, Donald Trump a rupt izolarea în care Statele Unite au ținut Rusia de la începutul conflictului, printr-o lungă conversație cu Vladimir Putin.Președintele american, care consideră că are o relație specială cu omologul său rus, a dat însă recent semne de nemulțumire față de acesta din urmă, în timp ce relațiile sale cu Zelenski par să se fi îmbunătățit.Miliardarul republican a promis că va pune capăt conflictului din Ucraina imediat ce va reveni la Casa Albă, însă negocierile privind încetarea focului s-au dovedit mult mai dificile decât anticipase.

La 16 mai 1812 a avut loc raptul Basarabiei și anexarea ei la Imperiul Rus. Atunci a fost semnat la București Tratatul de pace ruso-turc în urma căruia, partea de Est a Moldovei a fost anexată la Imperiul Țarist. Anexarea Basarabiei de către imperiul țarist a însemnat o lungă perioadă de declin atât în plan economic, cât mai ales cultural pentru locuitorii guberniei rusești, susține istoricul Ion Negrei. În perioada dezvoltării naționalităților din Europa, basarabenii nu aveau acces la învățământul în limba maternă:Această stăpânire țaristă, care a durat mai mult de 100 de ani, a făcut ca populația dintre Prut și Nistru să rămână în dezvoltarea sa socială, culturală și națională, deoarece evenimentul s-a suprapus pe secolul naționalităților, atunci când națiunile din Europa s-au format ca state. Moldovenii dintre Prut și Nistru nu au avut șansa aceasta de dezvoltare istorică națională, într-un cadru național.Amintim că  pe 16 mai 1812, la București este semnat Tratatul de pace ruso-turc în urma căruia, partea de Est a Moldovei este anexată la Imperiul Țarist.

Fostul deputat și vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Slusari, semnalează un „antirecord al balanței comerciale” înregistrat în primul trimestru al anului curent, în care exporturile Republicii Moldova au scăzut cu aproape 12%, în timp ce importurile au crescut cu peste 18%. Potrivit acestuia, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 31,8%, cel mai scăzut nivel din istoria post-independență a țării. „Cifrele nu mint. Este un verdict nemilos pentru politicile economice ale guvernării. Agricultura este distrusă, antreprenorii mici își închid afacerile, iar migrația continuă. Acest an este deja pierdut din punct de vedere economic”, a declarat Slusari într-o postare amplă pe rețelele sociale. El acuză Guvernul că folosește fondurile europene în scopuri electorale și că se concentrează pe „acțiuni vizibile” și „tăieri de panglici”, în loc să construiască un fundament economic durabil. Replica nu a întârziat să apară din partea deputatului PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, care a calificat mesajul lui Slusari drept „decontextualizat”, susținând că, în ciuda scăderii recente, exporturile de bunuri au crescut cu 44% între 2020 și 2024, iar exporturile de servicii s-au dublat, ajungând la 2,7 miliarde USD în 2024. „Pentru prima dată, exporturile de servicii reprezintă peste 45% din totalul exporturilor Republicii Moldova. Aceasta reflectă tranziția spre o economie mai competitivă și mai puțin dependentă de agricultură”, a declarat Marian, subliniind că scăderea din acest an este cauzată în mare parte de factori externi: scăderea prețurilor la cereale, instabilitatea economică europeană, și sfârșitul reexporturilor masive către Ucraina, care umflaseră cifrele în 2022. Totuși, economistul Veaceslav Ioniță a confirmat ieri, într-o analiză separată, faptul că deficitul balanței comerciale a atins niveluri îngrijorătoare, iar economia moldovenească se confruntă cu dezechilibre majore. El a menționat că migrarea accentuată a forței de muncă, împreună cu dependența de importuri și vulnerabilitatea agriculturii, afectează sustenabilitatea pe termen lung a economiei. Slusari susține că singura șansă reală pentru redresare este ca următorul Guvern să propună un plan de dezvoltare națională centrat pe economia reală, competitivitate și descentralizare, valorificând integrarea europeană nu doar ca obiectiv politic, ci ca instrument concret pentru sprijinirea producătorului autohton.

Fostul procuror general al Republicii Moldova și lider al Blocului „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, a lansat un nou semnal de alarmă privind lipsa de transparență a actualei guvernări în ceea ce el numește un „scandal național trecut sub tăcere”. Într-o postare publică, Stoianoglo susține că, în urmă cu două luni, a aflat din surse că mai mulți interlopi, condamnați la închisoare pe viață pentru crime deosebit de grave, au fost eliberați în liniște, fără explicații oficiale și fără ca opinia publică să fie informată. „Ce a urmat? Nimic. Nicio listă, niciun nume. Niciun raport sec sau reacție instituțională convingătoare. Nici măcar un simulacru de comisie parlamentară sau dosar penal”, scrie Stoianoglo, criticând dur tăcerea autorităților, a societății civile și a presei. El acuză guvernarea de „tăcere strategică” și susține că lipsa oricărei reacții este, de fapt, o formă de recunoaștere și complicitate: „Au promis transparență, reformă și zero toleranță față de corupție, dar s-au ascuns după sărbători, mizând că societatea va uita. […] Tăcerea asta e prea lungă ca să fie întâmplătoare.” Până în prezent, instituțiile statului nu au oferit vreo reacție publică la acuzațiile lansate de fostul procuror general. Stoianoglo cere investigarea de urgență a cazului și publicarea unei liste oficiale a persoanelor eliberate, precum și motivarea deciziilor care au stat la baza acestor eliberări, dacă ele într-adevăr au avut loc.

Cetățenii români din Republica Moldova își pot exercita, începând de astăzi, dreptul la vot în cadrul alegerilor prezidențiale din România. În acest sens, pe teritoriul țării noastre au fost deschise 64 de secții de votare, care vor activa pe parcursul a trei zile, între orele 07.00 – 21.00. „Start vot în Republica Moldova! Toate cele 64 de secții de votare sunt deschise, majoritatea dintre acestea au primit deja primii alegători”, a anunțat Ambasada României la Chișinău.În regiunea Nord sunt deschise 18 secții, în regiunea Centru - 38 de secții, dintre care 20 în orașul Chișinău, și în regiunea Sud - 8 secții de votare.Pentru a putea vota este necesar ca persoanele să dețină unul din următoarele documente: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar sau carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare).În cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, circa 91 000 de moldoveni cu cetățenie română și-au exprimat dreptul la vot timp de trei zile. Românii din Republica Moldova au fost printre cei mai activi votanți din diasporă, după țări precum Italia, Germania, Marea Britanie și Spania.La actualul scrutin, în Republica Moldova prezența la urnele de vot este mai înaltă decât la alegerile din 24 noiembrie anul trecut, când în țara noastră au votat aproximativ 81 000 de cetățeni români.La alegerile prezidențiale din România au fost deschise 965 secții de votare peste hotarele țării. Cetățenii români din diasporă au la dispoziție trei zile pentru a putea vota. În cursa prezidențială participă doi candidați: candidatul partidului AUR, George Simion, și candidatul independent Nicușor Dan.

Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la proprietate în cazul companiei Seksimp Group SRL, cu capital sloven, specializată în agrobusiness. Un element-cheie al dosarului îl constituie faptul că completul de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, care a menținut decizia de expropriere abuzivă, a fost condus de actuala președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole.Potrivit hotărârii CEDO, instanțele din Moldova au emis și menținut decizii extrem de disproporționate, fără să ofere companiei posibilitatea reală de apărare. Seksimp Group, fondată de omul de afaceri sloven Blaz Svetek, deținea în raionul Dubăsari un complex agroindustrial cu 22 de hectare de teren agricol și 10 grajduri și construcții agricole.Totul a pornit de la două contracte de arendă semnate în 2010 cu firmele moldovenești Agrocons Lux și Agro-SV Lux. În 2012, Agrocons Lux a intentat un proces civil împotriva firmei slovene, cerând daune de 1,2 milioane lei – o sumă de 20 de ori mai mare decât chiria prevăzută în contract. Procesul s-a desfășurat în lipsa pârâtului, citațiile fiind returnate cu mențiunea „nu locuiește nimeni la adresă”.Decizia instanței de fond a fost favorabilă reclamantului și a dus la o executare silită rapidă, prin care toate bunurile companiei au fost vândute. Seksimp Group nu a fost informată și nu a avut ocazia să conteste măsurile.Când firma a aflat, a contestat cazul la Curtea de Apel Chișinău, unde completul condus de Domnica Manole a menținut fără modificări decizia primei instanțe. Curtea nu a examinat temeinic circumstanțele, nu a analizat disproporționalitatea despăgubirilor și nici nu a dat curs argumentului privind citarea incorectă a părții pârâte. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul, fără o motivare substanțială.CEDO a constatat încălcarea Articolului 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil) și a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 (dreptul la proprietate), subliniind că instanțele moldovenești nu au oferit o cale de atac efectivă și au „legitimat o despăgubire de 20 de ori mai mare decât valoarea contractuală”.Compania slovenă a cerut despăgubiri de peste 900 de milioane de euro, dintre care 3,4 milioane euro pentru bunurile pierdute, restul reprezentând profituri nerealizate. CEDO a decis să amâne pronunțarea asupra compensației financiare, acordând părților 3 luni pentru a încerca o înțelegere amiabilă.

Singura posibilitate reală de a înregistra un progres semnificativ în eforturile de a opri războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar fi o întâlnire directă între fostul președinte american Donald Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Declarația a fost făcută de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, într-o discuție cu jurnaliștii la Antalya, potrivit agenției Reuters.Rubio a anunțat că urmează să se deplaseze la Istanbul, unde vineri are programate întâlniri cu ministrul turc de externe Hakan Fidan și cu o delegație ucraineană. Cu toate acestea, oficialul american a subliniat că nu are așteptări mari de la negocierile ruso-ucrainene programate în Turcia.„După părerea mea, nu cred că vom avea un progres real aici până când președintele Trump și președintele Putin nu vor discuta direct despre acest subiect”, a declarat Rubio, reiterând poziții anterioare exprimate și de Trump.El a adăugat că echipa trimisă de Rusia la Istanbul nu inspiră optimism și că doar implicarea directă a lui Vladimir Putin ar putea duce la un armistițiu real în Ucraina. Rubio a menționat, de asemenea, că Washingtonul speră ca vineri Moscova să accepte un acord de încetare a focului cuprinzător.Pe fondul acestor declarații, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a trimis la Istanbul o delegație condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov. Zelenski, precum și șefii Serviciului de Securitate al Ucrainei și ai Statului Major General, nu participă personal la aceste discuții. Potrivit unor surse din Kiev, președintele rus ar evita sancțiunile americane și încearcă să revină la masa negocierilor fără o implicare personală directă.De cealaltă parte, consilierul prezidențial rus Vladimir Medinski a afirmat că Rusia dorește să „stabilească o pace de durată și să elimine cauzele conflictului”, considerând negocierile de la Istanbul o continuare a „procesului de pace întrerupt în 2022”.

Republica Moldova s-ar putea confrunta în curând cu un nou vid la vârful Procuraturii Generale. Ion Munteanu, actualul procuror general, a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Odată cu numirea sa oficială de către președintele Maia Sandu, postul de procuror general va deveni vacant.Potrivit deciziei adoptate marți, CSM l-a desemnat pe Munteanu, alături de avocatul Leonid Chirtoacă, pentru funcția de judecător la CSJ, cu mandat până la atingerea vârstei de pensionare – 65 de ani. Ion Munteanu a obținut cel mai mare punctaj dintre toți candidații înscriși în concurs: 76,5 puncte, fiind urmat îndeaproape de Chirtoacă cu 76 de puncte.Pe lista candidaților s-au mai aflat avocații Ludmila Bolocan (50 puncte), Aliona Ciocanu (49 puncte) și Ruslan Berzoi (33 puncte), însă aceștia nu au acumulat suficiente puncte pentru a fi propuși.Ion Munteanu a fost desemnat procuror general în urma concursului organizat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), în mai 2024. Numirea sa a venit după un proces anevoios, marcat de controverse. În cadrul unui concurs anterior, Munteanu a fost depunctat intenționat de o membră CSP, ceea ce a dus la anularea rezultatelor și reluarea procedurii.

Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a adoptat un proiect propus de primarul general Ion Ceban, care prevede interzicerea oricăror manifestații publice ale comunității LGBTQ+ pe teritoriul municipiului. Anunțul a fost făcut de edilul capitalei printr-un video publicat pe rețelele sociale, în care a precizat că proiectul a fost votat în lipsa consilierilor Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care au părăsit ședința în semn de protest.„Asta înseamnă că legal, ținând cont de statutul special al municipiului Chișinău, în raza municipiului Chișinău astfel de manifestări, campanii de informare și tot ce vreți, propagandă în primul rând - nu se poate realiza în conformitate cu prevederile actelor normative locale”, a declarat Ion Ceban. Totodată, primarul a solicitat intervenția Poliției pentru a asigura respectarea deciziei adoptate și a subliniat că Primăria nu va permite desfășurarea niciunui marș organizat de comunitatea LGBTQ+.Decizia autorităților locale a stârnit reacții imediate din partea societății civile. Centrul de Informații Genderdoc-M (GDM), organizația care apără drepturile persoanelor LGBTQ+ în Republica Moldova, a condamnat ferm proiectul și a solicitat retragerea lui imediată.„Proiectul reprezintă o acțiune explicită de cenzurare și stigmatizare a comunității TLGBQ+, promovând frica și excluderea în locul dialogului și respectului reciproc. Supunerea la vot a acestei decizii rușinoase tocmai în ziua de 15 mai – Ziua Internațională a Familiei – are un simbolism dramatic”, se arată în declarația GDM.Tot în această dimineață, mai mulți activiști civici au protestat în fața Primăriei Chișinău, organizând o acțiune intitulată „Propaganda iubirii”.

Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, l-a insultat joi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a catalogat drept un ”clovn” şi un ”ratat”, în urma criticilor acestuia cu privire la nivelul delegaţiei ruse trimise în Turcia la primele negocieri de pace ruso-ucrainene din ultimii peste trei ani de război, pe care le-a catalogat ”lase”, relatează AFP.”Cine foloseşte cuvântul «fals»? Un clovn. Un ratat. O persoană fără nicio formare”, a declarat în confernţa sa de presă săptămânală maria Zaharova. Ea a făcut aceste declaraţii imediat după declaraţiile lui Volodimir Zelenski pe aeroportul din Ankara, înaintea unei întâlniri cu preşedintele turc recep Tayyip Erdogan.”Dar cine este el?”, a întrebat ea.  Zakharova responded to Zelensky calling the Russian delegation in Istanbul "mock-up":“Who even uses the word ‘mock-up’? A clown? A loser? Someone with an unknown education?” she said at a briefing in Moscow. pic.twitter.com/2WwOh2EAOT— NOELREPORTS (@NOELreports) May 15, 2025 Ministrul rus de Exterme Serghei Lavrov l-a catalogat joi, la rândul său, drept ”jalnic” pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, din cauză că i-a cerut omologului său rus Vladimir Putin să participe personal la negocieri de pace ruso-ucrainene în Turcia.”În primul rând, Zelenski a spus că îi cere lui Putin să vină personal. Ei, bine, este jalnic”, a declarat Serghei Lavrov într-o intervenţie în faţa unor diplomaţi, la Moscova, transmisă în direct pe site-ul Ministerului rus de externe.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Familiei, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE), Tudor Ulianovschi, a transmis un mesaj de susținere pentru familiile din Republica Moldova, însoțit de un set de propuneri concrete pentru îmbunătățirea vieții acestora.„Nu vom insista pe toate problemele grave care afectează familiile din țara noastră, ci vom sublinia câteva soluții esențiale”, a declarat Ulianovschi, subliniind că PSDE își propune măsuri clare pentru consolidarea familiei ca nucleu al societății.Printre soluțiile propuse se numără: relansarea economiei pentru a crea locuri de muncă bine plătite în țară; creșterea salariilor pentru cadrele didactice și academice; reformarea sistemului educațional și combaterea fenomenului de bullying; facilitarea angajării tinerilor prin parteneriate public-private; acces la credite avantajoase și indemnizații lunare pentru fiecare copil până la 18 ani; investiții în siguranța publică și infrastructura educațională; alocații speciale pentru familiile numeroase și sprijin dedicat copiilor vulnerabili.Ulianovschi a reiterat că „familia este temelia unei societăți sănătoase” și a făcut apel la construirea unei Moldove în care familiile să fie protejate, susținute și valorizate.„La mulți ani tuturor familiilor din țara noastră și de peste hotare!”, a transmis președintele PSDE în încheiere.

Trei bărbați din Găgăuzia au fost reținuți de polițiști pentru răpirea unui bărbat de 49 de ani din raionul Vulcănești.Potrivit investigațiilor demarate pe parcursul a șase luni, oamenii legii au constatat că suspecții sunt membri ai unei grupări infracționale din Găgăuzia.În vederea acumulării materialului probatoriu, cu suportul mascaților BPDS ,,Fulger”, polițiștii au descins cu 11 percheziții la domiciliile suspecților.Acolo au fost depistate și ridicate probe relevante cu privire la implicarea în săvârșirea infracțiunii, și anume mijlocul de transport folosit la răpirea victimei, două arme de vânătoare cu țeavă lisă fără acte de proveniențǎ, mai multe cartușe, dispozitive artizanale destinate consumului de droguri, mijloace financiare în sumă de 1 550 de euro, telefoane mobile și cartele SIM.Potrivit poliției, victima a fost localizată, la moment aflându-se în afara oricărui pericol.Pe caz a fost inițiat un dosar penal. Pe numele celor trei suspecți a fost emise mandate de arest. Dacă vinovăția acestora va fi demonstrată, aceștia riscă închisoare de la 10 la 13 ani. Investigațiile continuă pentru identificarea și altor persoane implicate în comiterea infracțiunii. 

Fostul ministru al Afacerilor Interne, Andrei Năstase, a transmis un apel puternic către toți cetățenii români – din Republica Moldova, din România și din diaspora – în contextul turului doi al alegerilor prezidențiale. Într-o postare publică, Năstase a subliniat importanța participării la vot, calificând acest moment drept „crucial” pentru viitorul democratic al României. „Este o etapă esențială, în care fiecare vot are o greutate enormă, iar prezența noastră la urne poate înclina balanța între stagnare și progres”, a declarat Năstase. El a făcut apel la responsabilitatea civică a fiecărui român, subliniind că prezența masivă la urne oferă legitimitate și forță morală viitorului președinte. „România are nevoie de un președinte sprijinit de o voință clar exprimată. Votul tău este parte din această voință. Nu lăsa decizia în mâinile altora”, a adăugat acesta, îndemnând românii să-și mobilizeze familiile, prietenii și colegii. Năstase a adresat un mesaj special românilor din afara granițelor, încurajându-i să voteze indiferent de locul în care se află: „Fie că te afli în Chișinău, Bălți, Cahul, Paris, Roma, Berlin sau în orice colț al lumii, ai în mână o ștampilă care poate modela viitorul nostru, al tuturor”. În încheiere, fostul ministru a accentuat că votul nu este doar un drept, ci o expresie vie a democrației: „Dă forță și încredere democrației!”. Apelul lui Andrei Năstase vine într-un moment de intensă mobilizare civică și politică, pe fondul importanței decisive pe care o are turul doi al alegerilor prezidențiale pentru direcția viitoare a statului român.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Familiei, Victoria Furtună, președinta Partidului „Moldova Mare” a lansat un mesaj despre criza profundă a familiilor despărțite din Republica Moldova, punând accent pe impactul migrației asupra copiilor rămași acasă. Într-o postare publică, aceasta a vorbit despre suferința generațiilor care au crescut fără părinți, separați de cei dragi de nevoia de a supraviețui economic. „Părinții — departe, în alte țări. Copiii — pe cont propriu. În loc de îmbrățișări — apeluri video. În loc de o poveste de noapte bună — transferuri din străinătate”, scrie Furtună, evocând drama tăcută a miilor de familii moldovenești afectate de exodul forței de muncă. Politiciana atrage atenția că prima generație de copii „crescuți cu un gol în inimă” a ajuns deja la maturitate, iar rănile emoționale nu au fost vindecate. În opinia sa, fenomenul s-a agravat în ultimii ani: „În patru ani, circa 300 de mii de tineri au părăsit țara. Și fiecare dintre ei a lăsat un scaun gol la masa de familie.” Victoria Furtună acuză guvernarea PAS că a transformat acest fenomen într-o normă, deși, subliniază ea, problema nu a început cu acest partid. Ea afirmă că proiectul politic MOLDOVA MARE își propune să readucă familia în centrul vieții sociale, punând capăt migrației în masă și înstrăinării afective. „MOLDOVA MARE luptă pentru ca familia să redevină centrul vieții. Ca mama și tata să fie aproape. Ca copiii să crească acasă, nu în așteptare”, transmite Furtună. Deși Republica Moldova a început să marcheze oficial Ziua Internațională a Familiei în 2009, politiciana consideră că această sărbătoare nu are încă un sens real pentru majoritatea cetățenilor, din cauza distanței dureroase dintre membrii aceleiași familii. „Noi suntem aici ca să schimbăm asta”, promite Victoria Furtună.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Familiei, Primarul General, Ion Ceban, a transmis un mesaj de felicitare tuturor familiilor din Republica Moldova, subliniind rolul esențial pe care acestea îl au în dezvoltarea unei societăți sănătoase și unite. „Familia este pilonul unei societăți. De fiecare familie depinde viitorul unei generații crescută cu valori și tradiții. Începând de acasă, învățăm dragostea de oameni, de țară și ceea ce ne reprezintă ca popor”, a menționat edilul.Ion Ceban a subliniat și responsabilitatea autorităților de a crea condiții favorabile pentru familii, astfel încât fiecare cetățean să poată contribui la construirea unui stat dezvoltat și solidar. „Acasă. În țara noastră. Fiecare familie trebuie să aibă siguranță în ziua de mâine și să fie protejată”, a punctat Ion Ceban, îndemnând cetățenii să prețuiască fiecare clipă petrecută alături de cei dragi.Ziua Internațională a Familiei este marcată în fiecare an pe 15 mai, fiind instituită de Organizația Națiunilor Unite în anul 1993.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Familiei, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj emoționant, subliniind rolul fundamental al familiei în societate și reafirmând angajamentul statului față de bunăstarea cetățenilor. „Nimic nu e mai puternic decât legătura unei familii. Acolo învățăm să iubim, să iertăm, să avem răbdare și să fim sprijin unii pentru alții”, a scris șefa statului într-o postare pe rețelele sociale. Ea a mulțumit tuturor celor care, prin dragoste și solidaritate, contribuie la unitatea și reziliența Moldovei. Maia Sandu a evidențiat și progresele realizate în sprijinul familiilor în ultimii patru ani, menționând investițiile în educație, sănătate, precum și creșterea veniturilor și indemnizațiilor. „Eforturile noastre au un singur scop: ca fiecare familie din Moldova să trăiască mai bine și cu încredere în ziua de mâine”, a adăugat ea. Mesajul s-a încheiat cu o urare de sănătate și încredere pentru toate familiile din țară, fiind însoțit de hashtagul #MoldovaPoate.

Exporturile Republicii Moldova continuă să reflecte o imagine sumbră a economiei naționale, înregistrând în primul trimestru al anului 2025 o scădere dramatică. Datele publicate de Biroul Național de Statistică și graficele atașate confirmă o tendință negativă, agravată în special de sectorul agricol și industria prelucrătoare. Datele au fost prezentate de expertul economic, Veaceslav Ioniță, într-o analiză pe blogul său.  Evoluția exporturilor: 2023-2025După atingerea unui maxim de 4,34 miliarde USD în 2022, exporturile Moldovei au intrat pe un trend descendent accentuat: 2023: Exporturi totale – 4,05 miliarde USD; 2024: Exporturi totale – 3,56 miliarde USD; T1 2025: Exporturi trimestriale – 811 milioane USD (în scădere cu 12% față de T1 2024).În valaore anuală exporturile Moldovei în T1/2025 au ajuns la doar 3,45 miliarde USD, cu aproape 900 milioane USD mai puțin decât în 2022, marcând o cădere continuă pe parcursul a doi ani. Principalele sectoare afectate (T1 2025 vs T1 2024)Datele sectoriale evidențiază clar două direcții de criză: Agricultură și produse agroalimentare: Cereale și preparate pe bază de cereale: scădere de 45,7 milioane USD; Grăsimi și uleiuri vegetale: scădere de 42,2 milioane USD; Legume și fructe: scădere de 29,4 milioane USD.Situația cerealelor este determinată în principal de un an agricol slab în 2024, iar scăderea uleiului vegetal se datorează tranziției Moldovei de la exportator de produse finite (ulei) la exportator de materie primă (semințe), cu o creștere de 48,4 milioane USD la exporturile de semințe oleaginoase, dar cu pierderea valorii adăugate250515_ME059_Exporturi . Industria prelucrătoare și automotive: Mașini și aparate electrice: scădere de 31,4 milioane USD. Petrol și produse petroliere: scădere de 13,4 milioane USD (context determinat de încetarea exporturilor de servicii petroliere către Ucraina).Scăderea din sectorul automotive ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea industriei, iar dacă această tendință continuă, Moldova riscă o dublă lovitură: pierderea piețelor agricole și industriale250515_ME059_Exporturi . Sectoare în creștere (puține, dar existente)Singurele segmente cu evoluții pozitive sunt: Semințe și fructe oleaginoase: +48,4 milioane USD. Minereuri metalifere și deșeuri de metale: +10,3 milioane USD. Băuturi alcoolice și nealcoolice: +1,9 milioane USD.Totuși, aceste creșteri sunt insuficiente pentru a compensa declinul masiv din alte ramuri. ConcluzieExporturile Moldovei au devenit un barometru clar al crizei structurale prin care trece economia țării, caracterizată prin: Colaps agricol evident, accentuat de producția slabă și lipsa politicilor de sprijin. Decădere industrială, în special în sectorul automotive, unde Moldova riscă să piardă investiții externe și locuri de muncă. Dezechilibru comercial sever, Republica Moldova transformându-se din exportator de produse finite în furnizor de materie primă brută.Fără măsuri urgente de stimulare a agriculturii și industriei prelucrătoare, declinul exporturilor va continua să afecteze dramatic echilibrul economic al țării, cu impact sever asupra PIB-ului, balanței comerciale și ocupării forței de muncă.Sursa: Ionita.md

Aeroportul Internațional Chișinău a devenit recent ținta criticilor dure din partea bloggerilor și activiștilor civici, după ce prețurile din segmentul Travel & Retail au explodat odată cu preluarea gestionării directe a spațiilor comerciale de către administrația aeroportului. Bloggerul Eugen Luchianiuc a publicat o comparație sugestivă privind prețurile produselor din duty-free-ul de la Chișinău, arătând că acestea sunt semnificativ mai mari decât în marile aeroporturi europene. „17 euro la Chișinău, 11 la Istanbul, 10 la București. La AlkoMarket e 14. Până nu demult și la Chișinău era 10”, a scris acesta într-o postare pe rețelele sociale. Luchianiuc acuză conducerea aeroportului, în frunte cu actualul director Cojuhari, de practici netransparente și de favorizarea unor parteneri care livrează produse de calitate slabă la prețuri exagerate: „Banii aceștia nu merg în bugetul țării, ci în buzunarele prietenilor lui Cojuhari.” Într-un alt exemplu, el menționează că o sticlă de whiskey Jameson costă acum peste 33 de euro în aeroport, în timp ce anterior se vindea cu mai puțin de 21 de euro. „La Venezia costă 28 de euro, iar în AlcoMarket doar 25. Ghiciți cât venit din acea sticlă îi vine lui Cojuhari și prietenii lui?”, punctează sarcastic bloggerul. Activistul politic Vlad Bilețchi s-a alăturat valului de critici, ironizând mesajele oficiale despre „modernizare” și „bunăstarea pasagerilor”: „Nu uitați, totul se face pentru confortul pasagerilor, aha! Țineți minte aceste minciuni? Interesul real sunt banii și buzunarul propriu – restul sunt povești pentru naivi.” Reacțiile au venit după ce administrația Aeroportului Internațional Chișinău a anunțat, pe 30 aprilie, că va prelua, începând cu 1 mai, gestionarea directă a spațiilor comerciale din terminal, ca parte a unei „etape importante în procesul de modernizare a infrastructurii aeroportuare”. Deși conducerea aeroportului a admis că pot exista „anumite incomodități temporare”, aceasta nu a răspuns deocamdată acuzațiilor de monopol, abuz de poziție dominantă sau aranjamente netransparente privind contractele comerciale. În așteptarea unui răspuns oficial și a unei eventuale intervenții din partea instituțiilor de control, pasagerii rămân principalii perdanți în acest joc al intereselor.

Asociația Promo-LEX atrage atenția asupra unor inițiative recente ale regimului de ocupație de la Tiraspol, care permit cenzura arbitrară și reprimarea libertății de exprimare sub pretextul apărării „moralității publice” sau combaterii așa-numitei „lipse de respect față de societate”. Potrivit organizației, utilizarea unor concepte vagi și interpretabile oferă structurilor transnistrene instrumente pentru a închide gura vocilor critice. De exemplu, orice conținut care contestă legitimitatea regimului, expune încălcări ale drepturilor omului sau contrazice narațiunea propagandistică despre existența unui „popor transnistrean” riscă să fie blocat. Internet tăiat pentru disidenți Promo-LEX avertizează că persoanele care exprimă opinii critice, inițiază proteste pașnice sau desfășoară activități civice în domenii considerate „sensibile” riscă să fie deconectate de la internet și telefonie, fără nicio garanție juridică, doar în baza unor suspiciuni formulate de serviciile secrete locale. Aceste practici încalcă grav drepturile fundamentale, precum libertatea de exprimare și accesul la informație, și îi izolează pe locuitori de orice formă de sprijin extern sau posibilitate de a denunța abuzurile. Rusia – modelul autoritar adoptat de Tiraspol Asociația subliniază că aceste acțiuni nu sunt întâmplătoare, ci se aliniază tot mai mult politicilor autoritare din Federația Rusă. Raportul internațional „Freedom on the Net 2024” indică faptul că în Rusia au fost frecvent blocate rețele sociale, site-uri independente și platforme de evitare a cenzurii, în timp ce accesul la internet a fost întrerupt în timpul protestelor. Aceeași strategie de control sever al spațiului digital este preluată treptat de regimul de la Tiraspol, contribuind astfel la consolidarea autoritarismului și suprimarea libertăților în regiunea transnistreană. Chișinăul trebuie să acționeze ferm Promo-LEX avertizează că, în pofida situației dramatice, autoritățile de la Chișinău nu au elaborat un plan concret de sprijin pentru cetățenii din regiunea transnistreană. Nu există instituții responsabile pentru asistență, linii telefonice dedicate, campanii de informare sau centre de suport adaptate nevoilor reale ale locuitorilor din stânga Nistrului. „Este nevoie de o viziune clară și coerentă privind protecția drepturilor omului în regiune, precum și de instituții funcționale care să ofere sprijin eficient și coordonat. Lipsa unor acțiuni concrete lasă oamenii vulnerabili în fața abuzurilor comise de structurile ilegale de la Tiraspol”, subliniază Promo-LEX. Organizația cere autorităților din Republica Moldova să nu se limiteze la condamnări formale, ci să intervină activ pentru apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor din regiunea transnistreană.

Negocierile dintre Ucraina și Federația Rusă, programate să aibă loc astăzi la Istanbul, ar putea începe abia după-amiază, potrivit presei ruse. Inițial, Moscova anunțase că întâlnirea va începe la ora 10:00, însă autoritățile ucrainene au dezmințit această informație. Până la această oră, Kievul nu a confirmat oficial participarea la discuții cu delegația rusă anunțată de Kremlin. Președintele Volodîmîr Zelenski urmează să decidă dacă va aproba participarea delegației ucrainene abia după întrevederea sa cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan, la Ankara. „Președintele își începe vizita cu o întrevedere cu Erdogan la Ankara și doar după aceasta va lua o decizie privind următorii pași”, a declarat un oficial de rang înalt pentru agenția AFP. Întâlnirea dintre Zelenski și Erdogan este programată pentru ora 13:00, ora Kievului, conform agendei oficiale publicate de partea turcă. Prin urmare, este puțin probabil ca Zelenski să fie prezent la negocierile de la Istanbul. Anterior, liderul de la Kiev a afirmat că nu va accepta negocieri fără participarea directă a președintelui rus Vladimir Putin – care, potrivit informațiilor oficiale, nu se va deplasa la Istanbul. Mai mult, nu există deocamdată niciun anunț oficial din partea Ucrainei cu privire la componența delegației sau ora exactă a posibilei întâlniri cu partea rusă. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin a condus aseară o reuniune de pregătire cu membrii delegației ruse, la care au participat și ministrul de externe Serghei Lavrov, vicepremierul Andrei Belousov, lideri ai structurilor de forță precum Viktor Zolotov, Serghei Șoigu, Valeri Gherasimov și Aleksandr Bortnikov, precum și comandanții trupelor ruse dislocate în Ucraina. Într-un alt gest de semnal politic, fostul președinte american Donald Trump a renunțat să participe la negocierile din Turcia, după ce s-a aflat că Vladimir Putin nu va fi prezent. Potrivit unui prezentator al postului Fox News, oficialii americani „l-au scos pe Trump din lista posibililor participanți” imediat după confirmarea absenței liderului de la Kremlin. Atmosfera rămâne una de incertitudine, iar rezultatul acestei zile de „negocieri” depinde în mod esențial de decizia pe care o va lua președintele Zelenski după consultările cu Erdogan.

La data de 15 mai, în Republica Moldova este celebrată Ziua Internațională a Familiei, eveniment instituit de Organizația Națiunilor Unite și marcat anual începând cu anul 2010. În 2025, evenimentele dedicate vor fi desfășurate sub genericul „Politici familiale pentru dezvoltare durabilă”, cu accent pe incluziunea socială, echilibrul între viața personală și profesională și solidaritatea între generații. Instituită de Organizația Națiunilor Unite în 1993, această zi ne reamintește de importanța valorilor familiale, solidarității, sprijinului reciproc și echilibrului între viața personală și cea profesională. În 2025, ONU propune ca tema centrală a Zilei Internaționale a Familiei să fie impactul schimbărilor climatice asupra vieții familiale și rolul pe care familiile îl pot avea în promovarea unui stil de viață sustenabil. În contextul crizelor globale – climatice, economice și sociale – familia devine un pilon important în educarea tinerilor pentru responsabilitate față de mediu și comunitate.Acum o zi, Guvernul de la Chișinău a aprobat planul cu privire la organizarea și desfășurarea activităților consacrate Zilei Internaționale a Familiei. Potrivit autorităților centrale, sărbătoarea va fi marcată în toată țara pe parcursul întregii luni mai.Evenimentele din acest an se vor desfășura sub genericul „Politici familiale pentru dezvoltare durabilă” și vor fi axate pe incluziunea socială, echilibrul între viața personală și profesională și solidaritatea între generații.Activitățile sunt organizate de către autoritățile centrale și locale, incluzând mese rotunde, ateliere de lucru tematice, spectacole, campanii de informare la nivel local și concursuri de desen.Printre evenimentele planificate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale se numără evenimentul tematic „Adu-ți copilul la muncă”, campania „Creștem împreună”, lansată alături de UN Women și conferința științifico-practică „Consolidarea rezilienței familiei în contextul dezvoltării durabile.Lista completă de acțiuni și măsuri programate la nivel național o puteți accesa AICI.

Un accident rutier grav s-a produs în această seară pe strada Arborilor din capitală, în urma căruia o femeie și-a pierdut viața.Potrivit informațiilor preliminare oferite de Poliția Republicii Moldova, victima a fost tamponată de un automobil de marca Mercedes, condus de un bărbat în vârstă de 33 de ani. Impactul a avut loc în momentul în care femeia traversa strada neregulamentar.Din nefericire, din cauza traumelor suferite, femeia a decedat înainte de sosirea ambulanței.Șoferul a rămas la fața locului și colaborează cu autoritățile în procesul de documentare a accidentului. Testul alcoolscopic efectuat asupra conducătorului auto a arătat un rezultat negativ.Printre versiunile luate în calcul de anchetatori se numără și ipoteza unui posibil act suicidal.Poliția continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele producerii tragediei.

Comisia Europeană a încălcat legea refuzând să publice mesajele text schimbate între președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru cel mai mare contract de vaccinuri din pandemia de Covid-19. Aceasta este concluzia pronunțată de Tribunalul Uniunii Europene, care a dat câștig de cauză jurnaliștilor care au cerut accesul la aceste comunicări.Decizia reprezintă o lovitură serioasă pentru imaginea Ursulei von der Leyen și ar putea avea consecințe majore asupra standardelor de transparență și responsabilitate din cadrul instituțiilor europene.„Este o victorie clară pentru transparență,” a declarat eurodeputata olandeză Raquel García Hermida-van der Walle, negociatoare a reformei legii privind accesul la documente oficiale, din partea grupului Renew Europe. „Oamenii au dreptul să știe cum sunt luate deciziile, chiar și dacă acestea sunt transmise prin mesaje text.”În hotărârea sa, instanța a criticat dur Comisia pentru că nu a oferit explicații plauzibile privind motivul pentru care mesajele respective nu ar conține informații relevante care trebuie păstrate. Tribunalul a subliniat că mesajele legate de achizițiile publice – cum a fost cazul contractului cu Pfizer – pot constitui documente oficiale și, prin urmare, trebuie să fie accesibile publicului. Contextul mesajelor secreteControversa a fost declanșată după ce Ursula von der Leyen a dezvăluit într-un interviu pentru The New York Times, în aprilie 2021, că a schimbat mesaje personale cu Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, înainte de semnarea unui contract colosal de achiziție a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech – cel mai mare contract de acest gen semnat de UE.Totuși, Comisia Europeană a susținut în fața instanței că respectivele mesaje nu aveau „importanță administrativă” și, prin urmare, nu au fost înregistrate și nici arhivate, motiv pentru care nu ar fi putut fi puse la dispoziția presei.Judecătorii nu au acceptat această justificare, afirmând că instituția „nu poate declara pur și simplu că nu deține documentele cerute, ci trebuie să ofere explicații credibile pentru a permite publicului și instanței să înțeleagă de ce acestea nu pot fi găsite.” Un precedent incomod pentru BruxellesComisia a reacționat oficial după hotărâre, reiterând că „transparența a fost întotdeauna o prioritate” și că va analiza „următorii pași” în conformitate cu legislația în vigoare.Cazul a fost inițiat de The New York Times și fosta sa corespondentă la Bruxelles, în 2022, după refuzul Comisiei de a face publice mesajele text.

Președintele Mișcării Alternativa Națională și unul dintre liderii Blocului Alternativa, Ion Ceban, a venit cu un mesaj referitor la alegerile prezidențiale din România, subliniind importanța menținerii unor relații bune și constructive între cele două state, indiferent de rezultatul scrutinului. „Este alegerea cetățenilor care locuiesc în țara lor și nimeni, mai bine decât ei, nu are de unde să cunoască cum trebuie să fie cu adevărat. Indiferent de rezultatele alegerilor prezidențiale, Republica Moldova trebuie să rămână un partener de încredere atât pentru România, cât și pentru alte țări”, a declarat Ion Ceban.Totodată, liderul MAN a subliniat că astfel de acțiuni pot afecta, pe viitor, relațiile dintre cele două state.„Ceea ce urmărim astăzi în campania electorală pentru funcția de președinte în România poate duce, pe viitor, la unele momente neplăcute în relația cu vecinii noștri, ținând cont că cei de la guvernare, cu toată mașinăria lor, care se cred de neînvins, au ținut cu cine vrei în campania asta. Alegerea trebuie să aparțină cetățenilor, iar noi vom colabora și vom avea relații de prietenie cu cei care vor fi aleși de popor. Așa este corect!”, a adăugat Ion Ceban.În final, președintele Mișcării Alternativa Națională a adus critici actualei guvernări de la Chișinău, acuzând-o că, prin politicile promovate, a generat scumpiri masive la utilități și o creștere a migrației cetățenilor.

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, s-a plâns de o operațiune presupus fără precedent a serviciilor de informații ucrainene împotriva țării sale, potrivit paginii de Facebook a prim-ministrului, potrivit presei ucrainene.În videoclipul postat, premierul ungar a menționat că marți, 13 mai, a avut loc o reuniune a Consiliului de Apărare, pe care a convocat-o din cauza atacului fără precedent al serviciilor de informații asupra țării sale din ultimele zile.Potrivit lui Orban, Ucraina ar fi lansat o campanie de denigrare țintită împotriva Ungariei pentru a împiedica un referendum privind aderarea țării vecine la UE.În timpul întâlnirii, s-a mai spus că ucrainenii au restabilit contactele cu Ungaria pentru această operațiune și ar fi efectuat un atac asupra forțelor de apărare ungare cu ajutorul părții maghiare.El a mai susținut că Kievul a recrutat contacte din Ungaria, inclusiv un politician maghiar al opoziției, pentru a desfășura această campanie și a viza forțele de apărare ale Ungariei.„Partidul de opoziție maghiar a participat activ la operațiunile serviciilor de informații ucrainene. Acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată. Ar trebui să ne așteptăm la acțiuni suplimentare din partea serviciilor de informații până la finalizarea referendumului. Serviciile de informații maghiare sunt pregătite pentru acest lucru”, a declarat Orban.El a adăugat, de asemenea, că în țară va avea loc un referendum, deoarece nici Bruxelles-ul, nici Kievul nu pot decide în numele maghiarilor.În martie, Viktor Orban a anunțat că în Ungaria va avea loc un referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.Deși votul este voluntar și nu va avea forță legală, Budapesta ar putea folosi rezultatele acestuia pentru a-și consolida poziția politică în discuțiile cu Bruxelles-ul.

Veaceslav Dascal, directorul Penitenciarului nr. 17 - Rezina, a fost suspendat temporar din funcție în contextul unei anchete de serviciu ce vizează modul în care instituția a gestionat eliberarea înainte de termen a unor persoane condamnate la detenție pe viață.Potrivit unui ordin semnat de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, suspendarea este valabilă începând cu data de 14 mai și va dura până pe 5 iunie. În această perioadă, atribuțiile de director vor fi exercitate de Adrian Paterău, comisar de justiție în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).Ancheta a fost inițiată pe 8 aprilie, în urma unei sesizări depuse de un secretar de stat din cadrul Ministerului Justiției. Conform documentelor oficiale, Dascal ocupa simultan funcțiile de președinte și membru în comisiile interne responsabile de aplicarea amnistiei și evaluarea deținuților.„În cadrul acestor comisii au fost întocmite rapoarte de evaluare ce au servit drept temei pentru examinarea cererilor depuse de nouă persoane condamnate la detenție pe viață, care solicitau aplicarea amnistiei sau liberarea condiționată”, se menționează în ordinul de suspendare.Autoritățile au constatat că demersurile către instanțele de judecată au fost formulate cu „abateri semnificative de la prevederile legale”, ceea ce ar fi permis eliberarea prematură a unor deținuți condamnați pentru infracțiuni grave.Veaceslav Dascal ocupa funcția de director al Penitenciarului din Rezina din iunie 2022. Ancheta este în desfășurare, iar Ministerul Justiției nu a oferit, deocamdată, detalii suplimentare privind posibilele consecințe penale.

Lidera Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, lansează un nou atac dur la adresa guvernării și propune măsuri radicale pentru combaterea corupției din rândul elitelor politice. Într-o postare publicată marți pe rețelele sociale, Furtună critică nivelul în creștere al datoriei publice și anunță inițiative menite să responsabilizeze clasa politică.„Datoria publică în martie 2025 a ajuns la 125 de miliarde de lei, iar până la sfârșitul anului ar putea atinge 136,4 miliarde. Asta înseamnă de două ori mai mult decât înainte de venirea PAS la guvernare”, afirmă Victoria Furtună, acuzând autoritățile că îndatorează țara în numele reformelor și al sprijinului pentru refugiați.În acest context, lidera formațiunii Moldova Mare propune testarea obligatorie la poligraf pentru toți cei care ajung în funcții publice. „Testul trebuie să fie public, cu înregistrare video. Minți? — demisie și dosar penal. Simplu”, a declarat Furtună. Potrivit acesteia, orice viitor guvernant ar trebui să cunoască Constituția, să promoveze un examen la Istoria Moldovei și să accepte o verificare strictă a veniturilor și averilor.Partidul Moldova Mare anunță deja lansarea proiectului „Ratingul Primarilor”, menit să evalueze performanța edililor din toată țara. În plan se află și un audit digital al funcționarilor, precum și echivalarea promisiunilor electorale neonorate cu escrocheria.„Corupția nu dispare prin vorbe frumoase. Dispare prin frică. Un funcționar care știe că mâine va răspunde penal — nu fură”, a conchis Victoria Furtună, subliniind că formațiunea pe care o conduce mizează pe „dreptate, ordine și lege”.

Deciziile iresponsabile la volan, luate sub influența alcoolului sau a drogurilor, continuă să curme vieți în Republica Moldova. Potrivit datelor prezentate de Poliția Națională, în primele patru luni ale anului 2025, pe drumurile din țară au avut loc 32 de accidente rutiere provocate de șoferi în stare de ebrietate. Aceste tragedii s-au soldat cu moartea a 4 persoane și rănirea altor 34.Pe lângă accidentele înregistrate, autoritățile au reușit să prevină alte peste două mii de potențiale tragedii, intervenind rapid și oprind șoferi care s-au urcat băuți sau drogați la volan. Astfel: 968 de persoane sunt cercetate penal pentru conducerea mijloacelor de transport sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise; 1083 de procese contravenționale au fost inițiate pentru fapte similare.Poliția reamintește că în spatele fiecărui accident stă o poveste de viață frântă și face apel la responsabilitate: „Conduceți cu grijă – #ViațaArePrioritate!”

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a solicitat clarificări suplimentare din partea ministrei belgiene a Azilului și Migrației, Anneleen Van Bossuyt, în legătură cu declarațiile acesteia privind cetățenii moldoveni care cer azil în Belgia. Reacția vine după ce oficiala belgiană, aflată într-o vizită în Republica Moldova, a îndemnat public moldovenii „să nu mai ceară azil”, întrucât cererile lor nu sunt întemeiate și vor fi respinse, iar solicitanții „vor fi trimiși înapoi acasă”.„În discuțiile mele cu ministra, am solicitat clarificări adiționale pentru ca să înțelegem… Noi, dacă este o problemă, suntem o țară responsabilă, suntem cetățeni responsabili și suntem un guvern responsabil. Dacă este o problemă, noi vrem să înțelegem natura acestei probleme”, a declarat Buzu marți, 14 mai, într-o conferință de presă.Oficialul a adăugat că, în calitate de persoane publice, funcționarii trebuie să fie extrem de atenți la modul în care vorbesc despre anumite categorii ale populației, pentru a evita stigmatizarea și victimizarea acestora. El a evitat să se pronunțe asupra motivației persoanelor din comunitatea romă care solicită azil, menționând că așteaptă explicații oficiale de la partea belgiană.Declarațiile ministrei Anneleen Van Bossuyt au stârnit critici din partea Platformei femeilor rome „Romni” din Republica Moldova, care a condamnat afirmațiile, catalogându-le drept discriminatorii și alimentatoare de „rasism instituțional”. Organizația a subliniat că cererea de azil este, în multe cazuri, un act de supraviețuire, nu un abuz al sistemului.Potrivit ministrei belgiene, în fiecare iarnă din 2020 încoace, Belgia se confruntă cu un număr mare de cereri de azil din partea moldovenilor, în special din comunitatea romă, pe care le consideră nejustificate și motivate de dorința de a beneficia temporar de condițiile din centrele de primire.

Viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat că își va suspenda activitatea guvernamentală pentru a se implica în campania electorală a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Declarația a fost făcută marți seară, 13 mai, în cadrul emisiunii Rezoomat, difuzată de Rlive TV.Bolea, care este și vicepreședinte al formațiunii de guvernare, a declarat că este foarte probabil să se regăsească pe lista de candidați PAS la funcția de deputat. „Nu-mi imaginez cum nu m-aș putea regăsi în echipa PAS. Eu sunt o parte componentă a echipei încă de la început, din 2016”, a subliniat el, menționând implicarea sa constantă în structurile interne ale partidului.Ministrul a precizat că, deși nu a fost discutată în detaliu lista electorală, este convins că va face parte din ea. „Atunci când voi începe să fac campanie, da, dar până atunci muncim în continuare”, a spus Bolea, subliniind că își va onora mandatul până în ultima zi și că se va concentra, în perioada următoare, pe proiectele ministerului pe care îl conduce.Întrebat dacă există posibilitatea unor remanieri guvernamentale și dacă ar putea prelua funcția de prim-ministru, Bolea a respins aceste speculații, calificându-le drept „zvonuri recurente”. „O dată la vreo șase sau șapte luni, aceste zvonuri tot ies la iveală. Eu cred că în luna iulie fac trei ani de când sunt în Guvern și probabil a patra sau a cincea oară aud despre aceste zvonuri”, a comentat oficialul.Vladimir Bolea a preluat conducerea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în noiembrie 2024, după ce a fost timp de doi ani ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Anterior, a deținut două mandate de deputat și este vicepreședinte al PAS din anul 2019.Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor avea loc pe 28 septembrie 2025.

Un incendiu a izbucnit în dimineața zilei de miercuri, 14 mai 2025, pe teritoriul unei întreprinderi situate pe strada Petricani nr. 94 din municipiul Chișinău. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), apelul de urgență a fost recepționat la ora 10:39, prin intermediul Serviciului 112.Flăcările au cuprins mai multe bunuri din plastic depozitate într-un container, inclusiv paleți și forme pentru fabricarea teracotei, afectând o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați.La fața locului au intervenit rapid trei echipaje de salvatori și pompieri, care au reușit să localizeze incendiul la ora 10:52. În aceste momente, pompierii continuă lucrările pentru lichidarea completă a focului.Din fericire, nu au fost înregistrate victime. Cauza izbucnirii incendiului și circumstanțele exacte urmează să fie stabilite de specialiști în cadrul unei anchete ulterioare. 

Uniunea Europeană continuă să înăsprească presiunea asupra Federației Ruse. Ambasadorii celor 27 de state membre UE au aprobat, miercuri, un nou pachet de sancțiuni – al 17-lea de la începutul invaziei în Ucraina – vizând așa-numita flotă „fantomă” folosită de Moscova pentru a eluda restricțiile privind exporturile de petrol.Potrivit unor surse diplomatice citate de agențiile internaționale de presă, sancțiunile se concentrează asupra a aproape 200 de noi nave implicate în transportul clandestin de petrol rusesc, dar și asupra a circa 30 de entități acuzate că au sprijinit aceste operațiuni ilegale. În total, aproape 345 de nave au intrat în vizorul autorităților europene.Flota „fantomă” este compusă, în general, din petroliere vechi, neînmatriculate, care navighează fără asigurare și cu echipaje adesea slab pregătite. Aceste nave operează preponderent în Marea Baltică și au proliferat în mod alarmant după 24 februarie 2022, data declanșării războiului din Ucraina.Sursele diplomatice au precizat că acest nou pachet de sancțiuni este independent de eventualele măsuri „masive” pregătite de Bruxelles în cazul în care Rusia va refuza să accepte un armistițiu de 30 de zile și să intre în negocieri de pace.Prin aceste măsuri, Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul ferm față de susținerea Ucrainei și limitarea capacității regimului de la Kremlin de a-și finanța agresiunea militară.

Aeroportul din Mărculești urmează să fie integrat cu Aeroportul Internațional Chișinău și transformat, în următorii 1–2 ani, într-un aeroport destinat transportului de mărfuri. Anunțul a fost făcut de vicepremierul și ministrul agriculturii, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.„Aeroportul din Mărculești reprezintă o oportunitate de ieftinire a biletelor de avion, odată ce va trece sub administrarea aeroportului de stat. Proiectul urmează să fie votat de Parlament. Ulterior, îl vom transforma într-un aeroport cargo. Sunt venituri pe care în prezent le pierdem”, a declarat Bolea.Potrivit oficialului, proiectul de lege privind fuziunea celor două aeroporturi a obținut deja toate avizele necesare. „Va fi o fuziune prin absorbție. Parlamentul va vota, iar procesul de unificare va avea loc. După aceasta, toate activele din Mărculești vor fi înregistrate la Agenția Servicii Publice sub numele Aeroportului Chișinău, iar în paralel vor începe lucrările de modernizare a pistei de decolare-aterizare din Mărculești”, a explicat vicepremierul.El a mai menționat că Aeroportul Internațional Chișinău nu mai poate fi extins pentru a prelua și segmentul de transport cargo. „Are o capacitate limitată. Dar, având un aeroport dedicat transportului de mărfuri, putem crește considerabil volumul – de la cele 5.000 de tone transportate anul trecut (colete, poștă) – și putem deveni un hub regional în domeniul cargo”, a adăugat Bolea.Totodată, după realizarea investițiilor planificate, aeroportul din Mărculești va putea primi și curse charter sezoniere.

Un tânăr de 26 de ani, angajat al Întreprinderii de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian „MoldATSA”, s-a sinucis marți, în jurul orei 12:00, aruncându-se de la balconul apartamentului în care locuia împreună cu familia sa, în sectorul Botanica al Capitalei.Potrivit informațiilor obținute de Jurnal.md, tragedia s-a petrecut sub privirile îngrozite ale tatălui său. Sursele noastre spun că, în ultimele clipe de viață, tânărul a izbucnit în lacrimi, dar i-a spus tatălui său că „se simte bine”, înainte de a face gestul fatal.Surse apropiate cazului afirmă că tânărul avea probleme grave la locul de muncă, unde ar fi fost supus frecvent la umilințe și presiuni psihologice din partea superiorilor. Aceștia, potrivit acelorași surse, ar fi utilizat metode de intimidare asemănătoare celor practicate în fosta armată sovietică.Contactat de Jurnal.md, Dumitru Vangheli, administratorul „MoldATSA”, a declarat inițial că abia a aflat despre tragedie și a solicitat timp pentru a obține mai multe informații. Revenit ulterior cu o reacție, acesta a menționat că nu cunoaște prea multe detalii și că nici poliția nu i-ar fi oferit, deocamdată, informații suplimentare. Vangheli a promis că va reveni cu precizări în cursul zilei.Între timp, cazul este investigat de autoritățile competente, care urmează să stabilească circumstanțele exacte ale tragediei.

Un cutremur cu magnitudinea de moment de 6,1 a lovit, în noaptea de marţi spre miercuri, insula Creta din Grecia, producându-se în apropierea ţărmului la o adâncime de 78,4 kilometri, potrivit institutului american de monitorizare geologică USGS.Seismul, care s-a produs în toiul nopţii, la ora locală 1:51, a fost estimat de Centrul german de cercetare pentru geostiinţe (GFZ) având o magnitudine de 6,3 şi o adâncime de 83 de km.Presa elenă, carre citează Institutul Geodinamic al Observatorului Naţional din Atena, afimă că a fost un cutremur de 6 pe Richter, caracterizat drept „foarte puternic”, care s-a produs la est de Creta, la 19 kilometri sud-sud-vest de Kasos, şi la o adâncime focală de 35 de kilometri.Cutremurul s-a simţit în întreg arhipelagul Dodecanez, dar deocamdată nu sunt raportate pagube sau victime. De asemenea, seismul a fost resimţit în Turcia şi Egipt.Locuitorii din zonă au primit o alertă pe telefon, care îi avertiza în legătură cu un posibil tsunami şi erau îndemnaţi să se îndepărteze de coastă.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este pregătit să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin, fie la Ankara, fie la Istanbul, și a subliniat că doar o discuție directă cu acesta poate duce la încetarea focului. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui briefing de presă, potrivit agenției UNIAN.„Vom face totul pentru ca această întâlnire să aibă loc. Dacă Putin este cu adevărat pregătit, nu doar în fața presei, ci și în realitate, atunci la nivel de lideri vom încerca să ajungem la un acord privind încetarea focului. Pentru că doar el decide acest lucru. Este războiul lui”, a spus Zelenski.Liderul de la Kiev a precizat că Ucraina a solicitat implicarea președintelui american Donald Trump în acest proces de negociere. „Nu știu care va fi decizia președintelui Trump, dar dacă și-ar confirma participarea, cred că asta ar reprezenta un impuls suplimentar pentru ca Putin să accepte să vină”, a adăugat Zelenski.Potrivit unor surse citate de Clash Report, Donald Trump intenționează să trimită în Turcia doi reprezentanți speciali – Steve Witkoff și Keith Kellogg – pentru a participa la discuții. De asemenea, secretarul de stat american, Rubio, ar urma să se alăture negocierilor. „Aștept rezultate bune”, a declarat Trump.Zelenski a mai menționat că echipa sa lucrează activ la pregătirea vizitei în Turcia și că poziția Ucrainei a fost prezentată în detaliu partenerilor internaționali.Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că o delegație rusă va fi prezentă la Istanbul pe 15 mai, așteptând ca și partea ucraineană să participe. Nu este clar dacă Vladimir Putin va lua parte personal la negocieri, iar componența delegației ruse nu a fost dezvăluită.Anterior, analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului au subliniat că este puțin probabil ca liderul de la Kremlin să accepte o întâlnire directă cu Zelenski, iar Rusia ar pregăti terenul pentru o eventuală refuzare a participării.

Maia Sandu va participa pe 16 mai la cea de-a șasea ediție a Summitului Comunității Politice Europene, care se va desfășura la Tirana, Albania.Președinta Maia Sandu se va întâlni cu lideri europeni, șefi de stat și de guvern, pentru a discuta despre dezvoltarea economică a Republicii Moldova, pacea și securitatea regională și procesul de aderare la Uniunea Europeană.Comunitatea Politică Europeană a fost creată la inițiativa Președintelui francez, Emmanuel Macron, și reprezintă o platformă de dialog politic despre pace și securitate pe continent, dar și despre cooperarea dintre statele UE și cele din afara spațiului comunitar. Summitul inaugural al Comunității a avut loc la Praga, în octombrie 2022, iar cea de-a doua ediție a fost găzduită de țara noastră în iunie, 2023. Totodată pe 17 mai la Tirana, Președinta Maia Sandu va avea o întrevedere bilaterală cu Președintele Albaniei, Bajram Begaj. Ulterior, pe 19 mai, la invitația Președintelui Jakov Milatović, Președinta Sandu va efectua o vizită oficială în Muntenegru. Albania și Muntenegru, asemenea Republicii Moldova, sunt țări candidate pentru aderare la Uniunea Europeană. Vizitele șefei statului vor contribui la o mai bună coordonare și cooperare în procesul de aderare, prin schimb de experiență și consolidarea relațiilor bilaterale.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a avut o întrevedere cu Daniela DiPierro, însărcinat cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova. Discuțiile s-au axat pe situația politică, economică și socială a țării, precum și pe consolidarea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și SUA.„Am pledat pentru un dialog permanent și pentru consolidarea și dezvoltarea relațiilor dintre Republica Moldova și SUA”, a declarat edilul capitalei într-o postare pe rețelele sociale, subliniind importanța cooperării continue cu partenerii internaționali.La rândul său, Ambasada SUA a reiterat sprijinul ferm pentru autoritățile locale și pentru dezvoltarea unui parteneriat durabil. „Statele Unite ale Americii apreciază parteneriatul puternic cu liderii din întreaga Moldovă. Administrația publică locală are un impact major asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor”, se arată într-o declarație oficială.Daniela DiPierro i-a mulțumit primarului Ceban pentru activitatea sa în slujba locuitorilor Chișinăului și a reafirmat angajamentul SUA de a consolida colaborarea cu Republica Moldova la toate nivelurile – local, regional și național – în vederea construirii unui viitor mai sigur și mai prosper pentru cetățenii ambelor state.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, solicită achitarea unor compensații financiare de peste 2 milioane de lei pentru perioada 2017–2019, invocând că a fost demisă ilegal din funcția de judecător. Potrivit cererii înaintate Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Curții de Apel Chișinău, Manole cere achitarea salariului neplătit, a unei indemnizații unice de concediere, dar și compensarea pierderilor cauzate de inflație.Solicitarea a fost făcută în baza unei decizii irevocabile a Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 20 decembrie 2024, care a anulat actul de concediere a Domnicăi Manole, în urma unei hotărâri a Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO). La 21 martie 2025, CSJ a respins cererea de repunere în funcție, indicând că Manole trebuie să urmeze procedurile administrative pentru revendicarea drepturilor salariale.În cererea sa, Manole a solicitat: 676.380 lei cu titlu de salariu neplătit pentru perioada iulie 2017 – august 2019; 384.250 lei cu titlu de indemnizație unică de concediere; 585.288 lei drept compensație pentru rata inflației aplicată sumelor respective.Curtea de Apel Centru a admis parțial cererea pe 31 martie 2025 și a solicitat CSM alocarea fondurilor necesare pentru achitarea salariului și a indemnizației unice, conform normelor în vigoare. Suma totală acceptată: 1.060.630 lei.În ședința CSM de astăzi, membrii Consiliului au aprobat doar această parte a cererii, respingând solicitarea privind despăgubirile pentru inflație. Argumentele avocatei Domnicăi Manole, Angela Popil, nu au convins plenul CSM, care a decis că prejudiciul invocat nu se justifică în baza prevederilor legale actuale.„Este o etapă importantă în restabilirea drepturilor doamnei Manole, dar considerăm că întreaga sumă solicitată era justificată, inclusiv ajustarea la inflație. Vom examina toate căile legale pentru a obține integral recunoașterea drepturilor acesteia”, a declarat avocata.Dosarul rămâne în atenția opiniei publice, în contextul în care revizuirea cauzelor în baza hotărârilor CtEDO generează noi discuții despre responsabilitatea statului în cazurile de abuzuri administrative.

Gérard Depardieu a fost găsit vinovat de agresiune sexuală, transmite Reuters. Un tribunal din Paris l-a găsit vinovat pe actorul francez Gérard Depardieu de agresiune sexuală asupra a două femei diferite, pe platoul de filmare, în anul 2021, într-unul dintre cele mai mediatizate cazuri din valul #MeToo ajunse în instanțele din Franța. Figură emblematică a cinematografiei franceze, Depardieu a negat în mod repetat orice faptă reprobabilă în timpul procesului, iar avocatul său a cerut ca acuzațiile să fie respinse. Totuși, judecătorul Thierry Donard a declarat că explicațiile oferite de Depardieu cu privire la evenimente nu au fost convingătoare. Procurorul a cerut instanței să îi aplice lui Depardieu, în vârstă de 76 de ani, o pedeapsă cu închisoare de 18 luni cu suspendare și o amendă de 20.000 de euro (aproximativ 22.250 de dolari). Starul francez va face apel împotriva deciziei instanței care l-a găsit vinovat, a anunțat avocatul său marți.

Deputata neafiliată Olesea Stamate, fostă membră a Partidului Acțiune și Solidaritate, reacționează dur la adresa acuzațiilor legate de Legea Amnistiei – act normativ care a generat un val de critici după ce mai mulți deținuți condamnați pe viață au fost eliberați.Într-o video publicat pe rețelele sociale, Stamate denunță schimbările repetate de poziție ale conducerii și afirmă că adevărata problemă nu este legea în sine, ci modul în care aceasta a fost aplicată.„La început s-a spus că legea e problema. Apoi, că amendamentele. Acum ni se spune că, de fapt, problema a fost modul de aplicare. Asta trebuia demonstrat de la început. Să mă acuzi că nu am prevăzut abuzuri viitoare este absurd și total neserios”, a declarat deputata.Stamate a subliniat că orice act legislativ este votat pornind de la presupunerea bunei-credințe în aplicare, un principiu juridic fundamental. „Dacă pornim de la ideea că toate legile vor fi aplicate greșit, atunci blocăm întregul proces legislativ. Această logică e periculoasă și iresponsabilă”, a spus ea.În contextul scandalului iscat de eliberarea unor condamnați pe viață, Stamate atrage atenția că vinovații nu ar trebui căutați în rândul celor care au promovat legea, ci în rândul celor care au gestionat aplicarea ei. „Nu poți da vina pe un deputat că nu a prevăzut deciziile abuzive ale comisiilor de amnistiere. Aceasta nu este o abordare sănătoasă pentru o guvernare responsabilă”, a punctat parlamentara.Fosta deputată PAS a comparat acuzațiile ce i se aduc cu alte decizii controversate din trecut, precum garanțiile de stat din cazul „furtului miliardului” sau concesionarea Aeroportului Chișinău. „Dacă mergem pe aceeași logică, atunci toți cei care au votat acele decizii ar trebui astăzi trași la răspundere pentru ce s-a întâmplat ulterior. Dar știm bine că lucrurile nu funcționează așa.”În final, Olesea Stamate lansează un apel către actuala guvernare: să accepte o anchetă parlamentară care să clarifice cine, cum și de ce a permis eliberarea deținuților periculoși. „Întrebarea reală este cui servește această vânătoare de vinovați și de ce se evită cu atâta insistență transparența? Cetățenii au dreptul să știe adevărul.”

Partidul Moldova Mare, condus de Victoria Furtună, acuză guvernarea PAS că duce un „război conștient” împotriva sistemului educațional, transformând școala dintr-un spațiu al cunoașterii într-unul al confuziei și supunerii. În cadrul unei întâlniri organizate la Rîșcani cu părinți și cadre didactice, lidera formațiunii a lansat critici dure la adresa reformelor din educație, pe care le consideră „parte a unei strategii de îndoctrinare și control social”.„În loc să învețe să gândească, copiii sunt bombardați cu informație fără sens. În loc de înțelegere – haos. În loc de siguranță – anxietate. Asta nu e o greșeală. Este un program clar al PAS”, a declarat Furtună.Un profesor de matematică din satul Malinovscoe a descris realitatea din clasă în termeni simpli, dar duri: „Le toarnă munți de informație, dar în cap — e haos. Fără sens, fără legături, fără viață.”Victoria Furtună a adăugat că, sub pretextul „optimizării”, se închid școli în satele unde acestea sunt vitale: „Să închizi o școală înseamnă să ucizi un sat. E ca și cum le-ai lua oamenilor viitorul și siguranța.”Partidul Moldova Mare susține că are o agendă clară pentru revitalizarea sistemului educațional: apărarea fiecărei școli de la sat, creșterea salariilor profesorilor și introducerea unor reforme orientate spre viață practică. Printre propunerile formațiunii se numără introducerea unei perioade de practică obligatorie pentru elevii de liceu, după clasa a IX-a, astfel încât aceștia să poată descoperi mai devreme care este vocația lor.„Vrem să readucem educația la ceea ce a fost odinioară – un sistem în care copilul are timp și pentru sport, și pentru odihnă. Și, mai ales, pentru a-și descoperi drumul în viață”, a subliniat Victoria Furtună.În încheiere, președinta Moldova Mare a promis că formațiunea va continua acțiunile juridice împotriva închiderii școlilor și va lupta „până la capăt” pentru viitorul educației în Republica Moldova.