Președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, atrage atenția opiniei publice și a partenerilor internaționali asupra degradării continue a standardelor democratice în Republica Moldova, într-un an electoral decisiv.„Acel moment când vocea VP J.D. Vance sună bine și la Chișinău, nu doar la București. Pentru că democrația nu crește în copaci, vorba lui Dorin Tudoran, iar o presă băgată colăcel sub burta puterii devine servitoarea ei, nu câinele de pază al interesului public. Și pentru că campaniile agresive ale unor armate de troli, plătiți din bani infracționali și clientelă politică, nu ajută statului de drept. Alegeri libere și corecte, fără folosirea resurselor administrative în scopuri electorale – acesta este dezideratul Nr. 1 în Republica Moldova în acest an. Regret nespus că SUA nu are Ambasador la Chișinău, care ar trebui să traducă acest mesaj veleităților locale”, a declarat Igor Munteanu.Liderul CUB a reiterat că: -presa trebuie să fie liberă, nu controlată politic;-resursele administrative trebuie protejate de uz electoral abuziv;-statul de drept trebuie apărat de manipulare, corupție și interferență digitală organizată.Coaliția pentru Unitate și Bunăstare cere autorităților să asigure un proces electoral corect și echitabil, în care fiecare cetățean să aibă acces la informație veridică, iar partidele să beneficieze de tratament egal.„Sprijinul și vigilența partenerilor internaționali este esențială pentru garantarea acestor principii”, a mai spus liderul partidului.

Cu prilejul Zilei Solidarității Oamenilor Muncii, Primarul General, Ion Ceban, a transmis un mesaj de apreciere și recunoștință pentru toți cetățenii care contribuie, prin munca lor zilnică, la dezvoltarea comunității noastre. „Munca noastră sunt rezultatele noastre, a tuturor celor care se implică și împreună reușim să schimbăm lucrurile.Fiecare domeniu de activitate este important și contează pentru obiectivul nostru comun de a ne dezvolta ca țară.Suntem un popor muncitor și doar uniți vom reuși. Felicitări tuturor cu ocazia Zilei Solidarității Oamenilor Muncii și respect pentru munca realizată de fiecare cetățean!”, a declarat edilul.Ziua de 1 mai, cunoscută ca Ziua Internațională a Solidarității Oamenilor Muncii, este o sărbătoare marcată anual în numeroase țări ale lumii, inclusiv în Republica Moldova, fiind și o zi de odihnă legală.

Silviu Predoiu (66 de ani) este susținut de Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN) la alegerile prezidențiale din 2025.Silviu Predoiu, fost număr doi din Serviciul de Informații Externe (SIE), revine în cursa prezidențială din acest an, deși anul trecut, la scrutinul din noiembrie, s-a clasat pe ultimul loc. Atunci, el a strâns puțin peste 11.00 de voturi, adică 0,12%.A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universității București, cursuri postuniversitare în specializările ”Jurnalism” - în cadrul SNSPA și ”Gestiunea proiectelor” în cadrul ASE, precum și programe de pregătire specifică organizate de serviciile partenere nord-atlantice.A fost numit prim-adjunct al directorului SIE în 2005, funcție pe care a ocupat-o până la trecerea sa în rezervă pentru limită de vârstă, în 2018. În această perioadă a ocupat și funcția de director interimar al SIE, vreme de aproape 4 ani.În programul său electoral de candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Predoiu vorbește despre principii și valori, fără să dea exemple concrete de măsuri pe care ar dori să le implementeze în calitate de șef de stat.Conform declarației de avere, care a fost publicată în octombrie 2024 pe site-ul BEC, Silviu Predoiu are următoarele bunuri:- trei terenuri în județele Dâmbovița, Constanța și București.- două clădiri în București și una în Dâmbovița.- două autoturisme ( Mazda CX5 și Fiat 850)- ceasuri în valoare de 7.000 de euro.- trei conturi în lei, în valoare de 10.000 RON, 36.280 RON și 27.800 RON.- trei conturi în euro, în valoare de 10.253 euro, 17.458 euro și 24.400 euro.- un cont de 32.761 de dolari- venituri din pensie CPS MApN - 229.140 lei/an.- venituri soție din pensie CPS SRI - 96.012 lei/an.

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, în colaborare cu ambasadele statelor membre ale UE, lansează o amplă serie de evenimente dedicate Zilei Europei 2025, sub genericul „PACE, PROSPERITATE, DEMNITATE – EUROPA EȘTI TU!”. În luna mai, locuitorii din mai multe regiuni ale țării sunt invitați să celebreze valorile fundamentale ale Uniunii Europene – pacea, drepturile omului și progresul – prin activități educative, culturale și artistice. Chișinău și Căușeni, gazdele principale ale Orășelului EuropeanPe 9 mai, Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău va deveni epicentrul sărbătorii europene. Începând cu ora 13:00, Orășelul European va prinde viață cu spectacole muzicale, dansuri, ateliere creative, jocuri pentru copii și demonstrații culinare din diverse țări europene. Pe scenă vor urca Lupii lui Calancea, Surorile Osoianu, Zdob și Zdub, Vali Boghean, Marej și trupa ucraineană Vopli Vidopliassova, într-un concert de excepție ce va încheia seara.Căușeni va găzdui Orășelul European pe 17 mai, în centrul orașului, cu un program dedicat tuturor vârstelor: activități sportive, lecții de nutriție, dansuri și jocuri pentru copii. Seara se va încheia cu un concert susținut de Pașa Parfeni și Zdob și Zdub. Cultură europeană în fiecare colț al țăriiManifestările dedicate Zilei Europei nu se opresc aici. Evenimente similare vor avea loc în Cahul, Ungheni și alte localități din întreaga țară, în colaborare cu autoritățile locale, Eurocluburi, Centre de Informare Europeană și proiecte finanțate de UE.Între 9 și 31 mai, Festivalul de Film și Cultură Europeană va aduce în orașe și sate proiecții de film, expoziții și concerte, oferind acces gratuit la diversitatea culturală europeană. 75 de ani de la Declarația SchumanAnul acesta, Ziua Europei are o semnificație aparte, marcând 75 de ani de la Declarația Schuman – documentul istoric care a pus bazele Uniunii Europene. Evenimentele din Republica Moldova reflectă atât sprijinul constant oferit de UE țării noastre, cât și rolul important al patrimoniului cultural moldovenesc în construcția unei Europe unite.„Haideți să ne unim inimile pentru încrederea într-un viitor unde fiecare prosperă, este liber, auzit și înțeles” – este mesajul transmis de organizatori tuturor celor care vor participa la această sărbătoare a unității și diversității.

Valeriu Munteanu, deputat în Parlamentul României și președinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, a transmis o scrisoare deschisă Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, exprimând profunda îngrijorare față de neonorarea angajamentelor publice asumate de autoritățile de la Chișinău în raport cu Mitropolia Basarabiei.Parlamentarul român semnalează faptul că proiectul de lege nr. 57, depus la 6 martie 2023 și care viza transmiterea cu titlu gratuit către Mitropolia Basarabiei a unui imobil de patrimoniu național din centrul Chișinăului – clădirea fostului Seminar Teologic, simbol al identității culturale românești – a fost lăsat în uitare de autoritățile moldovene, devenind nul conform regulamentului legislativ, la data de 6 martie 2025.„Această lipsă de acțiune reflectă o neasumare gravă de responsabilitate și alimentează percepția unui tratament discriminatoriu aplicat Mitropoliei Basarabiei, singura structură ecleziastică românească legal recunoscută în Republica Moldova”, subliniază Munteanu, avertizând că această atitudine riscă să compromită nu doar relațiile cu România, ci și credibilitatea angajamentelor asumate în fața partenerilor europeni.Valeriu Munteanu reamintește că inițiativa legislativă a fost anunțată public la București, în prezența unor oficiali români de rang înalt și a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, ca un gest de reparație istorică pentru deceniile de marginalizare instituțională a Mitropoliei Basarabiei.În acest context, deputatul român îi solicită Maiei Sandu, în calitate de garant constituțional, să intervină personal pentru deblocarea situației și adoptarea grabnică a legii: „Este timpul ca promisiunile făcute să fie respectate la Chișinău”, conchide Valeriu Munteanu.

Ambasada Republicii Moldova în Statul Israel a emis o atenționare oficială pentru toți cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul israelian, în contextul incendiilor de vegetație care afectează zona dintre Tel Aviv și Ierusalim. Flăcările au determinat închiderea temporară a drumului principal care leagă cele două orașe și au generat evacuări preventive ale mii de persoane.Conform autorităților locale, peste 190 de echipe de pompieri, susținute de 12 avioane și zeci de vehicule, au intervenit pentru a ține sub control incendiile extinse rapid din cauza temperaturilor ridicate și a vântului puternic. Până în prezent, 23 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv două femei însărcinate și doi bebeluși. De asemenea, 17 pompieri au fost răniți în timpul intervențiilor.Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat „urgență națională” și a avertizat că focul ar putea ajunge în capitala Ierusalim. Militari au fost desfășurați ca întăriri în zonele afectate, iar mai multe ceremonii dedicate Zilei Naționale a Independenței au fost anulate.Pe lângă incendiile violente, autoritățile israeliene avertizează asupra unei furtuni de tip Khamsin, caracterizată prin temperaturi extreme, vânt puternic și praf dens în atmosferă. Cetățenilor li se recomandă să evite deplasările inutile, să consume suficiente lichide și să respecte instrucțiunile autorităților locale.Ambasada Republicii Moldova în Israel îndeamnă toți cetățenii să manifeste prudență și pune la dispoziție un număr de urgență: +972 52-7789772.„Vă mulțumim pentru cooperare și vă dorim siguranță!”, se arată în mesajul ambasadei.

Cu ocazia Zilei de 1 Mai, precum și a sărbătorii profesionale marcată duminica trecută, lucrătorii din serviciile comunale din Glodeni au primit în dar de la Renato Usatîi o  nouă unitate de tehnică specializată: un tractor universal modern de ultima generație. Liderul Partidului Nostru personal a transmis cadoul la întâlnirea cu muncitorii din orașul Glodeni, împreună cu primara Stela Onuțu, care deține al treilea mandat de primar din partea Partidului Nostru. „Așa cum am promis doamnei primar, anume astăzi, de 1 Mai, doresc să vă transmit încă o unitate de tehnică pentru întreprinderea municipală. Mă voi strădui și pe viitor să vă îndeplinesc solicitările, așa cum am făcut-o de mai multe ori, atât în Glodeni, cât și în întreaga țară. Vă felicit cu ocazia Zilei solidarității oamenilor muncii. Datorită mâinilor voastre trudite, astăzi Moldova stă în picioare”, a declarat Renato Usatîi. Acesta este deja al treilea tractor donat de Renato Usatîi pentru Glodeni. Primarul orașului, Stela Onuțu, i-a mulțumit pentru sprijinul constant: „Vă mulțumim pentru acest nou gest important și sperăm ca, împreună, să realizăm în continuare lucruri frumoase.”Tractorul se remarcă prin productivitate ridicată, dar și prin siguranță și confort pentru operator: cabina este dotată cu un scaun ergonomic, aer condiționat, sistem de încălzire și alte caracteristici și opțiuni care sporesc securitatea confortul în muncă. Modelul donat de Renato Usatîi întreprinderii municipale „Servicii Comunale Glodeni” a fost fabricat în anul 2024.Fondatorul ÎM „Servicii Comunale Glodeni” este Primăria orașului Glodeni. Întreprinderea prestează servicii de alimentare cu apă și canalizare, salubrizare și amenajare a orașului, evacuare a deșeurilor, furnizare de agent termic, precum și alte servicii din domeniul gospodăriei comunale.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Solidarității Oamenilor Muncii, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, a transmis un mesaj puternic de susținere pentru cetățenii care muncesc onest și contribuie zilnic la dezvoltarea țării. Acesta a subliniat că 1 Mai trebuie să fie mai mult decât o zi liberă – este un moment de reflecție asupra dificultăților cu care se confruntă oamenii muncii în Republica Moldova.În mesajul său, Vlad Filat a atras atenția asupra situației critice din mai multe sectoare esențiale ale economiei. „Gândurile noastre se îndreaptă astăzi, în mod special, către angajații Căilor Ferate din Moldova, care nu au primit salariile de aproape un an”, a declarat președintele PLDM. De asemenea, el a evidențiat declinul sever din agricultură, unde, doar în 2024, peste 31.000 de oameni au părăsit sectorul, lăsând în urmă sate pustiite și o economie rurală în colaps.Filat a vorbit și despre exodul forței de muncă, pe care l-a numit „rana deschisă a Moldovei”. El a criticat lipsa acțiunilor guvernamentale reale și a cerut politici care să pună omul în centrul deciziilor. „Este responsabilitatea guvernării să creeze condiții de viață bune aici, acasă, salarii decente, locuri de muncă stabile, respect față de oamenii care muncesc”, a afirmat liderul liberal-democrat.În încheiere, Vlad Filat a adresat un mesaj de recunoștință tuturor celor care muncesc cu demnitate, subliniind că viitorul Republicii Moldova depinde de capacitatea sa de a-și respecta și sprijini cetățenii. „Moldova are viitor doar dacă învățăm, cu adevărat, să ne respectăm oamenii care o iubesc și o construiesc zi de zi”, a conchis el.

Sebastian Popescu este la 43 de ani, împliniți în februarie, la a treia candidatură pentru Președinția României, după experiențele din 2019 și 2024. Prima oară avea 37 de ani și era cel mai tânăr candidat la președinție din istoria României.Obținea atunci 30.850 de voturi, ceea ce însemna la acea dată 0,33% din voturile românilor. La a doua candidatură, din noiembrie 2024, a strâns doar 14.683 de voturi, ceea ce a reprezentat 0,15% din total.Sebastian Constantin Popescu este candidatul Partidului Noua Românie (PNR), pe care l-a fondat în 2015 și din partea căruia a candidat atât la alegerile prezidențiale din 2019, cât și la cele din 2024.Sebastian Popescu s-a născut în Balș (Olt) și este la bază medic veterinar, după ce a absolvit în 2006 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. A profesat însă numai 5 ani, după care a decis să studieze și jurnalismul, domeniu în care activează prin două site-uri de știri pe care le deține.În 2015, Sebastian Popescu a făcut primul pas spre politică, fondând Partidul Noua Românie (PNR), ”un proiect politic bazat pe convingerea că România are nevoie de o schimbare profundă”.În 2019, Sebastian Popescu spunea că prioritatea sa ca președinte al României ar fi fost unirea cu Republica Moldova și recuperarea tezaurului de la ruși.De asemenea, candidatul PNR declara că partidul său avea pe atunci circa 1.000 de membri și se finanța exclusiv din cotizațiile acestora.În 2024, Popescu promite că nu va avea nicio zi de concediu ca șef al statului și că va retrage decorațiile oferite de foștii președinți dacă beneficiarii acestora nu au un comportament adecvat.În 2019, Sebastian Popescu era cel mai sărac candidat la Președinția României, fără niciun fel de bun pe numele său.În aprilie 2024, cinci ani mai târziu, Popescu nu a reușit să strângă nimic, marcând cu un ”x” fiecare căsuță din declarația de avere depusă pentru candidatura la Parlamentul European. Nu avea nicio casă, niciun teren, nicio mașină sau alt bun material, bani și nici măcar vreo sursă de venit.După doar câteva luni, pe 5 octombrie 2024, depune și declarația de avere pentru candidatura la Președinția României.Sebastian Popescu a declarat aici 13 terenuri agricole și unul intravilan, toate în localitatea vâlceană Făurești, cu o suprafață totală de circa 2 hectare. De asemenea, a declarat acum și o casă de 78 de metri pătrați, în aceeași localitate Făurești. Toate terenurile și casa au fost obținute din aprilie până în octombrie 2024 în baza unui contract de întreținere.

Victoria Furtună, lidera Partidului Moldova Mare, a anunțat că a depus o plângere penală la Procuratură, acuzând fapte grave la o întreprindere municipală din orașul Căușeni. Potrivit acesteia, muncitorii nu și-au primit salariile de patru luni, în timp ce pe conturile instituției s-ar afla aproximativ 2 milioane de lei.„Cerem inițierea unui dosar penal pentru muncă forțată, neplata salariilor și crearea unui grup criminal organizat. Refuzul de a ieși la muncă este catalogat drept absență nemotivată, deși oamenii nu au fost concediați oficial, iar carnetele lor de muncă sunt reținute”, a scris Furtună într-o postare online.Aceasta susține că situația a fost creată pe fondul unor conflicte politice locale: întreprinderea are doi directori, dintre care unul ar fi numit ilegal, iar primarul ar bloca activitatea economică și transferurile către salariați. Mai mult, Furtună acuză edilul că a semnat contracte fără licitație cu o firmă afiliată, redirecționând acolo fonduri destinate plății angajaților.„Aceasta e sclavie. Nu vom tolera. Moldova Mare va apăra fiecare om muncitor”, a declarat lidera partidului, promițând că va duce cazul „până la capăt”.Intervenția vine chiar de 1 Mai, Ziua Internațională a Muncii, pe care Furtună o numește „ziua luptei”, subliniind că răspunsul formațiunii este „acțiunea”.Autoritățile locale din Căușeni nu au oferit deocamdată o reacție publică la acuzațiile lansate.

Fostul deputat Alexandr Slusari trage un semnal de alarmă privind lipsa de transparență în jurul procesului de tranzacționare a companiei care administrează Portul Internațional Giurgiulești. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Slusari critică tăcerea autorităților și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), actualul proprietar al companiei, după anunțul din 14 aprilie privind intenția de vânzare.„Nu înțeleg de ce societatea nu trebuie să cunoască cum decurg procesele privind tranzacționarea companiei care controlează Portul Giurgiulești. Este vorba despre soarta unui obiect din infrastructura critică a țării noastre”, a declarat Slusari.Potrivit fostului deputat, deși nu există informații oficiale, surse neoficiale indică faptul că prima rundă a licitației deja a avut loc, iar în proces ar fi implicate șase companii, dintre care una este înregistrată în Republica Moldova.Slusari își exprimă îngrijorarea față de posibilitatea ca Portul să ajungă sub controlul unor grupuri de interese din țară și face apel la transparență totală în procesul de vânzare:„Dacă statul deocamdată nu poate întoarce Portul în gestiune, cel puțin este necesar să vedem maximum transparenței la orice tranzacție legată de acest obiect strategic. Prea multe lucruri obscure și neînvestigate s-au întâmplat acolo în trecut.”Portul Internațional Giurgiulești este singurul port fluvial și maritim al Republicii Moldova, având o importanță strategică majoră pentru securitatea economică și energetică a statului. 

Cu ocazia Zilei Internaționale a Muncii, liderii Republicii Moldova au transmis mesaje de recunoștință pentru toți cetățenii care contribuie prin muncă la dezvoltarea țării.Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat că „Moldova este puternică prin oamenii săi harnici”, evidențiind rolul esențial al muncii oneste în toate domeniile – de la agricultură, construcții și educație, până la IT și serviciul public.„Fiecare profesie este valoroasă și le mulțumesc tuturor care își îndeplinesc responsabilitatea cu demnitate, onestitate și fac mai bună comunitatea noastră. Moldova e puternică prin oamenii săi: antreprenori, profesori, medici, muncitori – toți cei care contribuie la viitorul acestei țări”, a declarat premierul.La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a transmis un mesaj de recunoștință pentru „toți cei care muncesc cu demnitate, curaj și perseverență”, amintind de importanța contribuției moldovenilor din țară și din diaspora.„Mulțumim celor care construiesc, educă, îngrijesc, creează, transportă, inovează și, mai presus de toate, celor care nu renunță. Să muncim zi de zi, neobosiți, pentru o Moldovă europeană în pace și bunăstare”, a transmis Igor Grosu.Ziua de 1 Mai este marcată anual în Republica Moldova ca un prilej de celebrare a solidarității și valorii muncii, dar și a efortului colectiv pentru un viitor mai bun.

În a doua jumătate a anului 2024, Cancelaria de Stat a cheltuit peste 4,5 milioane de lei din bugetul public pentru acordarea unor sporuri salariale destinate funcționarilor implicați în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Informația a fost publicată de canalul de Telegram SPPOT, în baza unui răspuns oficial semnat de Tatiana Cucuietu, secretar general adjunct al Guvernului.Potrivit documentului, suma totală brută alocată a fost de 4 594 560 lei, distribuită lunar unui număr cuprins între 94 și 97 de persoane: Iulie – 865 764 lei pentru 94 persoane August – 873 446 lei pentru 94 persoane Septembrie – 879 370 lei pentru 95 persoane Octombrie – 650 436 lei pentru 96 persoane Noiembrie – 660 296 lei pentru 96 persoane Decembrie – 665 240 lei pentru 97 persoaneAutoritățile au precizat că miniștrii nu beneficiază de acest spor, el fiind rezervat exclusiv „funcționarilor publici care realizează sarcini complexe în dialogul cu Uniunea Europeană”.Cu toate acestea, lista nominală a beneficiarilor – cu numele, funcțiile și sumele primite – nu a fost publicată, deși a fost solicitată oficial. Mai grav, la o solicitare repetată, Cancelaria de Stat nu a mai oferit niciun răspuns, deși termenul legal pentru furnizarea informațiilor a expirat.În acest context, sunt ridicate suspiciuni rezonabile privind transparența alocării acestor fonduri publice. Potrivit SPPOT, există bănuieli că printre beneficiarii acestor sporuri s-ar putea regăsi persoane fără atribuții reale în procesul de integrare europeană.„Nu putem continua la nesfârșit acest joc de-a șoarecele și pisica cu instituțiile statului. Așteptăm ca Cancelaria de Stat să iasă public și să dezmintă aceste informații”, se arată în mesajul canalului SPPOT.

Victor Ponta candidează din nou la Președinția României, dar de această dată ca independent, după ce, în 2014, a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis.Victor Ponta s-a născut în 1972, în București. Numele de familie, ușor neobișnuit, îl datorează unui strămoș italian, „Ponte”.Victor Ponta a studiat dreptul în România și Italia, apoi l-a predat și l-a practicat. Astfel a ajuns în atenția opiniei publice la sfârșitul anilor ’90. Era pe atunci un energic procuror în lupta cu corupția și curând a fost numit șeful Biroului de Combatere a Spălării Banilor. Într-o Românie bolnavă de corupție, era cea mai buna soluție pentru un tânăr care voia o carieră politică.Înainte să împlinească 30 de ani a intrat în guvern ca șef al Corpului de Control, iar apoi a trecut prin mai multe portofolii ministeriale. Și-a creat în partid propriul fief: Tineretul Social Democrat, căruia i-a dat o identitate nouă în jurul figurii emblematice a lui Che Guevara, unul dintre idolii lui Ponta.La începutul lui 2010, cu nici o săptămână înainte de Congresul PSD, Ponta a anunțat că va candida la președinția partidului. Aparent o candidatură surpriză, însă Ponta a reușit să adune voturi atât de la vechea, cât și de la noua gardă a social-democraților și l-a învins pe Geoană, devenind în februarie noul președinte al PSD.Pe 7 mai 2012, Victor Ponta a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria României. A promis „cel mai competent și cel mai cinstit guvern pe care l-a avut România”.Pe 20 septembrie 2014, Ponta și-a lansat candidatura la prezidențiale, tocmai în ziua în care a împlinit 42 de ani.Deși în primul tur Ponta a avut un avans confortabil, al doilea tur de scrutin s-a terminat cu victoria detașată a lui Iohannis, pe fondul acestor proteste și al unei mobilizări importante la vot.În 2015, Victor Ponta a demisionat din functia de președinte al PSD, în urma anchetei DNA pornite în dosarul Turceni-Rovinari, dosar în care, ulterior, în mai 2018, soluția primită a fost de achitare în primă instanță.În octombrie 2015 are loc tragedia din clubul Colectiv, iar Ponta demisionează din funcția de premier al României, după ce 25.000 de oameni au ieșit în stradă cerându-i să plece de la Palatul Victoria.În următorii doi ani, fostul președinte al PSD pregătește terenul pentru lansarea unui nou partid, bineînțeles cu oameni din PSD, astfel că în 2018 anunță formarea partidului PRO România, alături de Daniel Constantin și Sorin Pâslaru.În primăvara anului 2024 încep să apară informații în spațiul public, citate ”pe surse”, că mai mulți membri ai partidului PRO România negociază cu AUR o alianță politică sau electorală pentru alegerile locale și europarlamentare.La scurt timp după aceste zvonuri, în octombrie, Ponta încheie o înțelegere cu șefii PSD și revine oficial în acest partid, deschizând lista candidaţilor PSD Dâmboviţa pentru Camera Deputaţilor. Bineînțeles, el a fost ales deputat al PSD fără probleme.În martie 2025, Victor Ponta este, din nou, exclus din PSD, la doar o zi după ce și-a depus candidatura la Președinția Românie. Înainte ca el să fie dat afară, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, anunțase că va propune Consiliului Politic Naţional al partidului excluderea din partid a lui Victor Ponta, deoarece candidatul oficial la Președinția României, susținut de PSD, este fostul liberal Crin Antonescu.La lansarea candidaturii sale, la Biroul Electoral Central, Ponta a adus șepci roșii, în stilul lui Donald Trump, și a ținut un discurs de ”suveranist”, vorbind despre ”cei care au un drept suveran la sănătate, la educație, la pensie, la respect”, dar și despre Dumnezeu, care i-a dat ”o lecție acum 10 ani”.

Moldova are, pe hârtie, 2.460.000 de oameni apți de muncă. Dar să nu vă entuziasmați prea tare – aproape 40% dintre ei, adică 930.000, sunt plecați peste hotare, scrie expertul economic Veaceslav Ioniță pe blogul său. Așa că în țară am rămas 1.530.000.Gata de muncă.Gata și nu prea…Pentru că jumătate dintre cei rămași nu lucrează – fie nu au de lucru, fie sunt la studii, bolnavi sau dezamăgiți de tot sistemul.Așa că în economia națională lucrează doar 854.000 de oameni.Dar nici aici nu-i totul roz:Un sfert lucrează la negru – fără contract, fără protecție socială, fără asigurări, fără niciun drept.Doar 630.000 sunt angajați oficial.Dintre aceștia, în jur de 160.000 lucrează în sectorul bugetar.Și în final, în sectorul real al economiei, au mai rămas 470.000 de oameni.Atât. Din 2,46 milioane.Restul de 80% i-am pierdut pe drum.Pe drumuri străine, în birocrații fără sens, în sărăcie, în resemnare.Asta e realitatea muncii în Moldova, în 2025.Tristă, dar adevărată.Și poate tocmai de aceea merită spusă azi, de 1 mai.Sursa: ionita.md

Cu ocazia Zilei Internaționale a Solidarității Oamenilor Muncii, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de apreciere și recunoștință față de toți cei care contribuie, prin efortul lor zilnic, la funcționarea societății moldovenești.„Le mulțumim celor care, prin munca lor de zi cu zi, fac ca spitalele, școlile, fabricile, întreprinderile, transportul public, instituțiile statului, cele culturale să funcționeze bine”, a declarat șefa statului într-o postare publică.Președinta a subliniat importanța fiecărui cetățean care, prin munca sa, aduce stabilitate și încredere în comunități, afirmând că datorită acestor eforturi, „avem speranța unui viitor mai bun – aici, acasă, în Moldova”.

La scurt timp după semnarea acordului privind cooperarea în domeniul resurselor minerale, administrația Trump a deblocat vânzările comerciale de arme către Ucraina, relatează Kyiv Post, citând surse oficiale.Casa Albă a notificat Congresul SUA despre intenția de a permite exportul de echipamente de apărare către Ucraina prin intermediul programului Direct Commercial Sales (DCS), în valoare estimată de până la 50 de milioane de dolari. Detalii despre tipul exact de armament nu au fost oferite publicului.Programul DCS nu este nou: între 2015 și 2023, Ucraina a achiziționat armament și servicii militare în valoare de aproximativ 1,6 miliarde de dolari, deși majoritatea ajutorului militar american în acea perioadă a fost oferit gratuit, prin pachete de asistență.Odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, toate vânzările comerciale de armament fuseseră suspendate. Decizia actuală marchează o reluare a relațiilor comerciale militare, dar nu și a ajutorului gratuit – Washingtonul nu are, deocamdată, în vedere acordarea de noi pachete militare fără plată.Analiștii consideră că decizia este strâns legată de noul parteneriat strategic americano-ucrainean privind mineralele critice și reconstrucția postbelică, consolidând astfel sprijinul SUA pentru Kiev într-un nou cadru, mai orientat spre cooperare economică directă.

Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite ale Americii a anunțat semnarea unui acord strategic cu Ucraina privind gestionarea viitoarelor resurse minerale, precum și înființarea unui Fond de Investiții pentru Reconstrucția Ucrainei. Documentul este considerat un pas crucial pentru asigurarea sprijinului militar și economic american în continuare și pentru refacerea infrastructurii distruse de război.Acordul stipulează că Ucraina va deține proprietatea integrală asupra resurselor minerale, iar cooperarea cu SUA se va aplica exclusiv proiectelor viitoare de explorare, exploatare și rafinare. Se subliniază că decizia asupra proiectelor va aparține în totalitate Ucrainei.Printre cele mai importante prevederi ale acordului: Fondul de Investiții pentru Reconstrucția Ucrainei va fi finanțat în mod egal de SUA și Ucraina, în proporție de 50%-50%. Niciuna dintre părți nu va avea drept de veto asupra proiectelor inițiale aprobate; Companiile strategice din domeniul resurselor, precum Ukrnafta sau Energoatom, rămân în totalitate în proprietatea statului ucrainean; SUA a convenit că Ucraina nu are nicio datorie financiară față de Washington pentru ajutorul economic primit în timpul războiului; Acordul respectă suveranitatea economică a Ucrainei și este conform cu legislația națională; SUA își exprimă sprijinul ferm pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, după cum a declarat oficialul american Bessent; Partea americană va oferi transfer de tehnologie, sprijin financiar pentru 50% din valoarea noilor proiecte, precum și protecția lor militară, prin sisteme de apărare antiaeriană; Ucraina se angajează să cofinanțeze proiectele cu 50% din bugetul de stat; În primii zece ani, toate fondurile din acest parteneriat vor fi alocate exclusiv pentru reconstrucția Ucrainei.Acordul reprezintă un pas major în consolidarea relațiilor bilaterale și un semnal clar al angajamentului Statelor Unite pentru stabilitatea și reconstrucția pe termen lung a Ucrainei.

Președintele american Donald Trump i-ar fi prezentat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei întrevederi desfășurate la Vatican, un plan de pace care prevede recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc de către SUA, însă nu și de către Ucraina, potrivit Axios, care citează surse apropiate discuției.Președintele Zelenski ar fi reiterat, în timpul convorbirii, poziția fermă a Kievului: Ucraina nu va recunoaște peninsula Crimeea drept parte a Federației Ruse. Totodată, liderul ucrainean a subliniat că este dispus să accepte anumite compromisuri pentru a pune capăt războiului, cu condiția ca Ucraina să primească garanții solide de securitate.Între timp, Bloomberg confirmă existența unor divergențe între SUA și Ucraina și în ceea ce privește un acord amplu privind accesul la resursele naturale ale Ucrainei. Potrivit agenției, partea ucraineană a dorit inițial semnarea unui acord-cadru general, urmând ca detaliile să fie negociate ulterior. Însă Washingtonul insistă ca toate componentele – inclusiv cele privind un fond de investiții dedicat – să fie agreate simultan.Acordul ar urma să ofere SUA acces privilegiat la proiecte strategice de investiții în sectorul resurselor naturale din Ucraina, inclusiv aluminiu, grafit, petrol și gaze naturale, precizează Bloomberg. În documentul aflat în lucru se menționează intenția ambelor state de a crea condiții favorabile pentru „creșterea investițiilor în industria minieră, energie și tehnologii conexe din Ucraina”.Premierul ucrainean Denis Șmîhal a declarat anterior că acordul ar putea fi semnat chiar mâine, însă nu a oferit un calendar clar pentru celelalte documente suplimentare menționate.

Astăzi, la monumentul din Parcul „Alunelul” – locul unde odinioară se afla cimitirul evreiesc al orașului – a avut loc ceremonia tradițională de comemorare a victimelor Pogromului de la Chișinău, petrecut în aprilie 1903.Primarul General, Ion Ceban, a subliniat în mesajul său că pogromul din 1903 a marcat profund istoria orașului și a Europei, fiind „o explozie de cruzime născută din ură, prejudecată și manipulare”. „Avem datoria morală și civică de a spune răspicat – niciun om nu trebuie să sufere în urma unor neînțelegeri militare, politice sau de alt ordin. Trebuie să cultivăm respectul, empatia și demnitatea umană, indiferent de religie, etnie sau cultură. Fie ca amintirea lor să fie veșnică, iar suferința lor – o lecție pentru generațiile ce vin”, a declarat Ion Ceban.În acest context, edilul a amintitcontribuția Primăriei Chișinău la păstrarea memoriei acelor evenimente, prin proiecte realizate în colaborare cu Asociațiile Evreiești din Republica Moldova: documentarul „Tragedia de la Chișinău. Pogrom evreiesc -1903”, plăci informative instalate pe clădiri istorice și restaurarea unor monumente și scuaruri.În urmă cu 122 de ani, pe aceste meleaguri, zeci de oameni au fost uciși, sute răniți, iar nenumărate familii și-au pierdut casele, mijloacele de trai și sentimentul de siguranță.Mulți dintre locuitorii Chișinăului au fost nevoiți să părăsească țara după acea perioadă, inclusiv primul primar al Tel Avivului, Meir Dizengoff, și mulți alții care au contribuit la fondarea statului Israel.

Elena-Valerica Lasconi este candidatul susținut de Uniunea Salvați România (USR) la alegerile prezidențiale din 2025. Ea a obținut locul 2 în alegerile anulate din decembrie după ce a ajuns în turul al doilea cu extremistul Călin Georgescu. De la jurnalism la lider politic, primar și aspirant la cea mai mare funcție în stat.Elena Lasconi s-a născută în aprilie 1972 în Hațeg, județul Hunedoara, într-o familie de oameni simpli.De profesie economist, Elena Lasconi și-a construit cariera în domeniul jurnalismului: a lucrat aproape 25 de ani la PRO TV ca reporter, realizator și moderator TV, producător, corespondent de război, prezentator, trainer, dar și sales manager (2004-2005).Elena Lasconi a avut prima interacțiune cu politica în calitate de șefă de cabinet a deputatului Ioan Timiș, funcție pe care a ocupat-o timp de un an în mandatul acestuia, între 1992 și 1996.În anul 2018, Elena Lasconi se înscrie în USR, iar în 2020 a anunțat că pleacă din Pro TV pentru a candida la Primăria Câmpulung Muscel, câștigând detașat alegerile.La prima candidatură, Elena Lasconi a obținut peste 56% dintre voturile alegătorilor, în timp ce Alianța USR-PLUS a obținut 7 mandate în Consiliul Local. Rezultatele finale arătau că Lasconi a primit 56,76% din voturi în timp ce următorul clasat și principal contracandidat a obținut 23.46% din voturi.În 2024 a câștigat un nou mandat de primar, la un scor și mai mare față de toamna lui 2020.După numărarea voturilor din orașul Câmpulung Muscel, Elena Lasconi avea 71% dintre voturi.USR a anunțat în septembrie 2023 că Elena Lasconi deschide lista de candidați USR pentru alegerile europarlamentare din iunie 2024.Ulterior, Lasconi a anunțat în noiembrie 2023 că a fost forțată să se retragă de pe listele pentru alegerile europarlamentare, decizia fiind comunicată de președintele de atunci al USR, Cătălin Drulă.În iunie 2024 Elena Lasconi a devenit noul preşedinte al USR. Ea a obţinut 68,14% din voturile exprimate.La data de 1 octombrie 2024, Elena Lasconi şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale, spunând că îi reprezintă „pe românii care de 35 de ani se simt trădaţi şi păcăliţi de această clasă politică”.„Sunt aici în faţa dumneavoastră şi îi reprezint pe românii care de 35 de ani se simt trădaţi şi păcăliţi de această clasă politică. Sunt unul dintre milioanele de români care după Revoluţia din 1989 şi-a văzut de viaţă. Sunt unul dintre milioane de români care după Revoluţie s-a îndrăgostit, a adus pe lume un copil, şi-a construit o carieră”.În timpul campaniilor sale electorale, Elena Lasconi a avut parte de mai multe controverse.Prima controversă notabilă are legătură cu C.V.-ul său. Lasconi nu și-a publicat în C.V. universitatea urmată, ci doar a universității la care a susținut licența, lucru speculat de adversarii politici, care au încercat să o discrediteze prin faptul că a urmat cursurile unei universități private neacreditate la acea perioadă.Conform declarației sale de avere, Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România pentru alegerile prezidențiale din 2024, deține un teren de 4.924 mp în județul Argeș și alte șase terenuri moștenite prin soț, cu suprafețe variind între 500 mp și 37.500 mp, situate în județele Olt, Ilfov și Constanța.La capitolul clădiri, Elena Lasconi are două proprietăți cumpărate în Bucureşti (un apartament de 65 de mp) şi Argeş (o casă de 98,64 mp), dar şi două imobile moştenite prin intermediul soţului, de 70,71 mp şi 58,52 mp.Candidata USR conduce o maşină Opel fabricată în anul 2007, pe care a cumpărat-o. 

Daniel Funeriu este unul dintre candidații independenți care s-au înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2025. A fost europarlamentar și ministru al Educației.După anularea alegerilor prezidențiale de la finalul anului 2024, Daniel Funeriu s-a numărat printre numele vehiculate în spațiul public în decembrie ca posibile figuri politice care ar putea candida împotriva lui Călin Georgescu din partea „formațiunilor pro-europene”.Cum nu s-a ajuns la nominalizarea sa de către vreuna dintre forțele politice parlamentare, el a decis să intre pe cont propriu în cursa pentru Cotroceni, anunțându-și intențiile în cursul lunii ianuarie, subliniind faptul că nu este dispus să renunțe și să-și negocieze retragerea pentru o obține alte funcții.Cariera politică a lui Daniel Funeriu în politica românească este definită de perioada în care a ocupat postul de ministru al Educației și de reformele pe care le-a implementat în această perioadă. Cu toate acestea, primii pași în viața politică i-a făcut în 2007, atunci când a candidat pe listele Partidului Liberal Democrat (PLD) la alegerile europarlamentare. Ulterior formațiunea a fuzionat cu Partidul Democrat (PD), ceea ce a dus la apariția partidul Democrat Liberal PDL.Nu a prins un loc în legislativul european în acel an, datorită faptului că se afla pe prima poziție neeligibilă a formațiunii sale. Ulterior, în decembrie 2008 l-a înlocuit pe Dumitru Oprea, aflat pe poziția 3 a partidului în Parlamentul European. În timpul mandatului său de aproximativ un an a făcut parte din Comisia pentru Cultură și Educație, în delegația pentru relațiile cu China și Belarus.Daniel Funeriu a devenit ministru al Educației în guvernul Boc IV, învestit într-un context politic extrem de complicat pentru România în care partidele parlamentare au încercat mai multe variante pentru asigurarea unui Executiv.Coaliția care a susținut acest guvern a fost formată din Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România și Uniunea Națională pentru Progresul României, partid format în jurul unor parlamentari independenți care au demisionat sau au fost demiși din partidele ce i-au susținut la alegerile din 2008. În comisia de specialitate din Parlament care l-a auditat înainte de investirea guvernului, Daniel Funeriu a obținut 29 voturi „pentru”, șapte voturi „împotrivă” și două abțineri.În ciuda controverselor și problemelor cu care s-a confruntat guvernul Boc IV, Daniel Funeriu s-a numărat printre miniștrii care au reușit să-și păstreze mandatul până în 9 februarie 2012. Mandatul lui a fost definit de modificările aduse Legii Educației care au dus la introducerea camerelor de filmat la examenul de bacalaureat.Plecarea lui Daniel Funeriu din fotoliul de la Educație a venit odată cu demisia premierului Emil Boc care și-a anunțat decizia pe fondul protestelor din țară. Următoarea sa funcție publică l-a menținut aproape de cercurile puterii.De data aceasta, el a ajuns consilier al președintelui Traian Băsescu, poziție pe care a ocupat-o între 2012 și 2014.În 2014, Daniel Funeriu a candidat, fără succes, pentru șefia Partidului Mișcarea Populară, formațiuna lui Traian Băsescu, iar ulterior a ieșit din lupta politică și a revenit în cercetare. În 2023, Daniel Funeriu a fost numit Înalt Consilier al Uniunii Europene în Republica Moldova.În ultimii ani, Funeriu a fost o prezență constantă în viața publică. Deși până la anunțarea candidaturii la prezidențiale nu a revenit în jocul politic, a fost adesea o voce puternică pe teme care țineau de educație, dar și de alte subiecte care țineau de agenda publică.În declarația sa de avere, Daniel Funeriu a scris că deține două terenuri agricole de aproximativ 5 de hectare, ambele în județul Timiș. Fostul ministru mai deține un teren de 868 metri pătrați în Germania, acolo unde mai deține și o casă de 230 de metri pătrați. În țară mai are două imobile de 55 și 124 metri pătrați, ambele obținute prin donație.Daniel Funeriu deține două terenuri agricole de 50 de hectare, ambele în județul Timiș. Fostul ministru al Educației a mai trecut în declarația de avere depusă la Biroul Electoral Central (BEC) că deține două apartamente, de 55, respectiv 124 de metri pătrați, obținute în 2024 prin donație. Funeriu mai are o casă de locuit de 230 de metri pătrați și un teren de 868 de metri pătrați în Germania.În ceea ce privește autoturismele, Funeriu a declarat că deține un Jaguar XJ6, Jaguar S, Mazda CX5, Renault Twingo și Audi A6. Conform declarației de avere, cel mai scump autoturism a fost cel produs de Mazda, cumpărat în 2024 cu 15.000 de euro. Funeriu, alături de soția sa mai deține și bijuterii pe a căror valoare o estimează la aproximativ 15.000 de euro.

Un acord important privind colaborarea în domeniul resurselor minerale dintre Ucraina și Statele Unite ar putea eșua chiar înainte de semnare, relatează Financial Times, citând surse apropiate negocierilor.Potrivit publicației britanice, discuțiile dintre părți nu s-au încheiat, întrucât Ucraina ar fi încercat să revizuiască anumite condiții deja agreate în weekend. Un oficial american a declarat că această schimbare ar putea afecta „transparența și responsabilitatea” procesului, însă a adăugat că acordul ar putea totuși fi semnat miercuri, cu condiția ca Ucraina să revină la forma inițială a documentului.Negocierile s-au tensionat chiar în momentul în care ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, se afla în drum spre Washington. Surse din anturajul secretarului Trezoreriei SUA, Wally Adeyemo, au transmis că delegația ucraineană ar trebui „fie să fie pregătită să semneze toate documentele, fie să se întoarcă acasă”.Americanii doresc ca Ucraina să semneze atât acordul-cadru, cât și documentul detaliat privind fondul de investiții menit să finalizeze înțelegerea completă pe sectorul mineralelor strategice. Însă, potrivit unor oficiali ucraineni, acordul privind fondul necesită ratificarea prealabilă a Radei Supreme și nu poate fi semnat miercuri.Un membru al delegației ucrainene a exprimat frustrarea față de poziția americană, spunând că „se pare că nimic nu îi mulțumește”. Acesta a precizat că Ucraina este pregătită să semneze acordul-cadru chiar azi, însă șansele ca acest lucru să se întâmple sunt de „cel mult 50%”.Premierul ucrainean Denis Șmîhal a declarat totuși în cursul zilei că semnarea acordului este așteptată „în următoarele 24 de ore”.

Un grav accident rutier s-a produs astăzi, în jurul orei 15:40, în localitatea Măgdăcești, soldat cu decesul unui pieton.Potrivit informațiilor preliminare furnizate de Poliția din Criuleni, un microbuz condus de un bărbat în vârstă de 52 de ani, care se deplasa din direcția Orhei spre Chișinău, a tamponat un tânăr de 18 ani, originar din raionul Florești. Impactul s-a produs în momentul în care pietonul traversa regulamentar strada pe trecerea de pietoni. Microbuzul l-a lovit cu partea laterală stângă.Din nefericire, în urma traumelor suferite, tânărul a decedat pe loc, înainte de sosirea echipajului medical.Șoferul a fost testat cu aparatul Drager, iar rezultatul a indicat că nu consumase alcool.Poliția continuă investigarea cazului pentru a stabili toate circumstanțele producerii accidentului.

Nicușor Dan este primarul general al Capitalei, aflat la al doilea mandat. El candidează independent la Președinția României în 2025, dar este susținut de PMP, Forța Dreptei, Partidul DREPT, Partidul REPER și Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache.Nicușor Dan s-a născut la Făgăraș, în 1969, într-o familie în care tatăl său era muncitor, iar mama contabilă.Nicușor Dan a absolvit Facultatea de Matematică – Universitatea București, iar în 1992, a plecat în Franța să studieze matematica la École Normale Supérieure din Paris. A urmat studiile pentru doctorat, pe care l-a obținut în 1998, la Université Sorbonne Paris Nord.În 2012, Nicușor Dan a candidat pentru prima oară la Primăria Capitalei ca independent. După anunţarea candidaturii la funcția de primar general, ca independent, în noiembrie 2011, el a obţinut susţinerea unor personalităţi precum filosoful Andrei Pleşu, istoricul Andrei Pippidi sau politologul Cristian Preda.După prima experienţă electorală, Nicuşor Dan decide să-şi permanentizeze prezenţa în politică, iar pe 1 iulie 2015 anunţă înfiinţarea Uniunii Salvaţi Bucureştiul. Gândit ca partid local, Dan propunea un partid care să depăşească barierele între ideologii şi care să se axeze pe rezolvarea unor probleme punctuale ale Capitalei.Un an mai târziu, în iunie 2016, deşi a avut candidaţi doar în Bucureşti, USB a obţinut un succes răsunător în alegerile locale. Chiar dacă PSD a obţinut atât primăria generală, cât şi primăriile de sector, USB a trimis 15 consilieri în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, număr aproape dublu faţă cel al consilierilor PNL, partid care consideră Bucureştiul drept un fief propriu prin tradiţie.În 2016, Nicuşor Dan a candidat din nou pentru postul de primar general şi a obținut 30,5% din voturi, sub scorul de 46% al Gabrielei Firea (PSD), dar aproape de 3 ori mai mult decât cel al candidatului liberal Cătălin Predoiu.În august 2016, Uniunea Salvați Bucureștiul devine Uniunea Salvați România şi începe să se organizeze ca partid la nivel naţional. Şi USR s-a ferit să asume o ideologie anume punând accent în programul politic pe o guvernare corectă, transparentă şi eficientă.În campania electorală pentru parlamentarele din 2017, USR şi-a exprimat sprijinul pentru Dacian Cioloş pentru încă un mandat ca prim-ministru, însă succesul clar al PSD în alegeri a blocat acest proiect asumat de USR, cât şi de PNL. Pe de altă parte, USR a devenit a treia forţă politică în România, cu 8,92% din voturi, iar Nicuşor Dan a devenit deputat de Bucureşti şi lider al grupului USR din Cameră.După alegeri însă, au început să apară şi problemele pentru Nicuşor Dan. Autoritatea Electorală Permanentă a reclamat existenţa unor ilegalităţi în finanţarea partidului. În plus, liderii Platformei România 100, lansată de către Dacian Cioloş, precum Cristian Ghinea şi Vlad Alexandrescu, s-au arătat nemulţumiţi de faptul că Nicuşor Dan s-a arătat reticent faţă de intrarea fostului premier în Uniune, de teamă că USR ar putea deveni ”partidul lui Cioloş”, o formaţiune politică ce risca să se confunde cu imaginea lui Cioloş.În 2020, Nicușor Dan a reușit să strângă forțele de dreapta în jurul candidaturii sale independente și a câștigat Primăria Capitalei.De asemenea, bucureștenii l-au reales primarul lor în 2024, cu peste 47% din voturi.Actualul primar general al Capitalei Nicușor Dan deţine un teren de 7.460 mp la Predeal, cumpărat în anul 2007, dar locuieşte în Bucureşti cu chirie. Mai deţine o maşină veche din anul 1986, marca Citroen, un cont bancar cu suma de 439.000 lei şi a acordat unei persoane un împrumut de 20.000 de euro.În schimb, Nicuşor Dan a contractat trei împrumuturi bancare în sumă totală de 152.000 de euro.

Controverse în Consiliul Raional Telenești, unde s-a propus închiderea a trei gimnazii din raion, fără consultări publice sau transparență, susține Ion Popa, primarul satului Negureni, localitatea de baștină a cunoscutului actor Emilian Crețu.Într-o declarație dură, postată pe rețelele sociale și preluată de mai mulți lideri locali, Ion Popa a criticat aspru ceea ce el numește „tupeul unor manageri cu puțină școală”, care, în lipsa unor consultări cu cetățenii, ar fi încercat să impună închiderea instituțiilor de învățământ.„Astăzi, niște ‘manageri’ cu puțină școală, dar cu mult tupeu din Consiliul Raional Telenești, au pus pe masă închiderea a trei gimnazii din raion. Fără consultări publice, fără transparență, fără rușine”, a declarat edilul din Negureni.Popa amintește că actualii conducători din Consiliu, care pe vremuri vorbeau despre democrație și vocea cetățeanului, ar acționa acum pe ascuns, „ca hoții”. În opinia lui, adevărata reformă ar trebui să înceapă cu desființarea consiliilor raionale, pe care le consideră „instituții parazitare”.„Reorganizarea școlilor nu se face cu pixul și cu orgoliile unor funcționari rupți de realitate! Se face cu cap, cu un plan clar, bine argumentat și cu respect pentru interesul copiilor!”, a mai adăugat primarul.În final, el a salutat votul majorității consilierilor care s-au opus acestei măsuri și a transmis un mesaj clar: „Nu vom tăcea când e vorba de educație. Nu-i vom lăsa să închidă viitorul satelor noastre!”

Votul prin corespondență va deveni mai accesibil pentru cetățenii din diasporă. Unproiect de lege care are drept scop prevenirea erorilor procedurale, precum și îmbunătățirea transparenței și securității procesului electoral a fost votat în prima lectură de 57 de deputați. Inițiativa legislativă mai propune și extinderea țărilor în care va fi implementat votul prin corespondență cu Japonia și Australia.Proiectul de lege a fost elaborat de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în contextul experienței alegerilor prezidențiale și referendumului republican constituțional, organizate în anul 2024. Atunci, pentru prima dată, a fost implementat votul prin corespondență, ca metodă alternativă de exercitare a dreptului constituțional. Documentul conține mai multe propuneri, care au drept scop îmbunătățirea cadrului normativ și eficiența procesului electoral.Astfel, se propune crearea unui consiliu electoral distinct pentru secțiile de votare în care este implementat votul prin corespondență. Potrivit autorilor, acest lucru ar asigura o gestionare mai eficientă a procesului. De asemenea, pentru a asigura un interval suficient și pentru a evita erorile, se propune ca termenul de anulare a înregistrărilor și al identificării la distanță a alegătorilor cu înscrierea acestora în listele alegătorilor să fie finalizat cu cel puțin 30 de zile înainte de data alegerilor.La fel, se propune stabilirea unui termen limită pentru modificările în listele electorale pentru votul prin corespondență cu cel puțin 20 de zile înainte de ziua alegerilor, dar nu mai târziu de expedierea plicurilor cu materiale către alegători.La alegerile din 2024, cetățenii din Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda au avut posibilitatea să voteze prin corespondență, după ce Parlamentul a adoptat o inițiativă legislativă care a permis acest lucru.

Un bărbat de 35 de ani din raionul Nisporeni a fost reținut de ofițerii INI, pentru distribuirea în spațiul public a unui mesaj care instigă la acțiuni teroriste în adresa unui demnitar de stat. Acțiunile au fost realizate de către ofițerii Direcției Combaterea Criminalității Organizate și cei de urmărire penală ai INI, în comun cu procurorii PCCOCS și cu suportul angajaților din BPDS „FULGER”. Suspectul este cercetat penal pentru că ar fi publicat și distribuit prin intermediul unei rețele de socializare un mesaj de instigare la comiterea unei infracţiuni cu caracter terorist, fiind vizat în mod direct un demnitar de stat. Potrivit informațiilor, suspectul are antecedente penale, fiind anterior condamnat în Polonia pentru o infracțiune economică. Acesta a fost localizat și reținut de polițiști, fiind plasat în izolator pentru 72 de ore. Oamenii legii au intentat o cauză penală pentru ,,instigarea în scop terorist sau justificarea publică a terorismului prin intermediul unui mijloc de informare în masă”.

Fostul deputat PAS, Olesea Stamate, în prezent neafiliată, revine în atenția publică cu declarații ferme legate de controversata Lege a Amnistiei, care a dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață. Aceasta solicită repetat constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care să clarifice circumstanțele în care legea a fost adoptată și aplicată. „Acum două săptămâni am înregistrat un proiect de hotărâre pentru crearea unei comisii parlamentare de anchetă. Este inacceptabil ca cetățenii să nu știe cine și cum a permis eliberarea unor persoane condamnate pentru cele mai grave infracțiuni”, a declarat Stamate într-o postare publică. Deputata afirmă că a lansat apeluri repetate către colegii săi din Parlament, în special către foștii colegi din Partidul Acțiune și Solidaritate, însă niciun deputat PAS și nici din alte fracțiuni nu a semnat proiectul. Totodată, aceasta a salutat inițiativa similară depusă ulterior de PSRM, menționând că va susține orice demers menit să scoată adevărul la lumină. „Important este ca adevărul să iasă la iveală. Comisia parlamentară nu înlocuiește anchetele penale, dar are datoria de a lămuri deciziile politice și administrative din spatele acestei situații grave”, a subliniat Olesea Stamate. Deputata nu a ezitat să lanseze o provocare deschisă către conducerea țării și foștii colegi din PAS, întrebându-i dacă se tem de adevăr. „Mai devreme sau mai târziu, orice adevăr iese la suprafață. Iar în fața adevărului, toți trebuie să răspundem”, a conchis ea. Scandalul privind aplicarea Legii Amnistiei a stârnit un val de critici din partea societății civile, după ce a fost făcut public faptul că printre beneficiarii legii s-ar număra și persoane condamnate definitiv pentru crime deosebit de grave.

Un nou caz tensionează relațiile moldo-ruse: un cetățean al Republicii Moldova a fost reținut de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), sub acuzația de colaborare cu serviciile speciale ale Ucrainei și implicare în transportul de materiale explozive. Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile ruse, bărbatul, născut în 1977, ar fi efectuat livrări din Republica Moldova spre mai multe localități din zona Uralilor. FSB susține că acesta ar fi introdus explozibil în Rusia, ascuns în obiecte aparent inofensive, precum un dispozitiv electric și o lumânare parfumată, și că ar fi acționat la cererea unui presupus agent ucrainean. Autoritățile afirmă că în timpul asamblării unui dispozitiv exploziv, a avut loc o detonare accidentală într-un bloc din Hantî-Mansiisk. Explozia ar fi distrus două apartamente și ar fi rănit cinci persoane, inclusiv pe cei trei suspecți: moldoveanul, un cetățean ucrainean și un bielorus. Potrivit anchetatorilor ruși, materialele explozive urmau să fie folosite într-un atentat ce îl viza pe un înalt oficial militar din Federația Rusă. Deocamdată, autoritățile moldovene nu au oferit un comentariu oficial privind cazul. Este al doilea incident de acest tip anunțat recent de FSB, ceea ce sugerează o posibilă intensificare a acțiunilor de securitate în contextul conflictului ruso-ucrainean și a suspiciunilor de implicare a cetățenilor străini în activități subversive pe teritoriul Federației Ruse.

Ministerul Energiei anunță progrese semnificative în construcția Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca „Linia independenței energetice”. În prezent, lucrările se desfășoară pe aproximativ 70% din lungimea totală a liniei, ceea ce înseamnă peste 130 de piloni deja asamblați și circa 340 de fundații realizate. Șantierul este activ în paralel în mai multe raioane ale Republicii Moldova – Cimișlia, Taraclia, Leova și UTA Găgăuzia. În același timp, la Stația Electrică Chișinău sunt montate structurile metalice necesare echipamentelor electrice care vor asigura conectarea liniei la rețeaua națională. Proiectul, implementat prin Î.S. Moldelectrica, prevede finalizarea lucrărilor și racordarea liniei până la sfârșitul anului 2025. Linia va avea o lungime totală de 157 de kilometri și va traversa opt raioane și 35 de localități, cu peste 500 de piloni și aproximativ 1500 de kilometri de conductoare. Noua infrastructură energetică va putea acoperi până la 50% din consumul național de electricitate în perioadele de vârf, contribuind decisiv la consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova.

Deputatul Vasile Bolea a făcut primele declarații publice după ce în spațiul public au apărut acuzații de violență în familie care îl vizează. Parlamentarul susține că întreaga situație este rezultatul unor presiuni exercitate de mai multe luni asupra sa și a familiei sale, presiuni care, potrivit lui, ar veni din partea instituțiilor statului. „A fost o situație din familie, generată de mai multe circumstanțe din ultimele 6-7 luni. Presiunile constante asupra mea și a familiei mele au dus la o criză de nervi”, a declarat Vasile Bolea. Deputatul afirmă că familia sa este „monitorizată permanent”, că este urmărită și interceptată, iar toate aceste acțiuni ar fi contribuit la destabilizarea emoțională a celor apropiați. „Pe parcursul ultimelor 7-8 luni, familia mea a fost supusă unei presiuni continue. Sunt convins că telefoanele sunt ascultate, suntem filați. Înainte de Paști, soția mea a fost chemată la CNA, unde i s-au cerut explicații într-o anchetă fără sens. Toate acestea au generat un atac emoțional și o criză nervoasă”, a explicat el. Vasile Bolea a transmis că „nu s-a întâmplat nimic ieșit din comun” și că își consideră familia una „sănătoasă”, îndemnând publicul să aibă grijă de cei dragi. „Cătați-vă de voi și îngrijiți-vă de persoanele pe care le iubiți. (…) Suntem o familie sănătoasă”, a adăugat deputatul, exprimându-și dezamăgirea față de unii colegi parlamentari care „au contribuit la demisia soției”, dar acum își exprimă compasiunea. Incidentul a avut loc pe 25 aprilie, când, potrivit autorităților, unul dintre copiii familiei Bolea a sunat la 112, acuzând un episod de agresiune asupra mamei. Ulterior, deputatul Vasile Bolea a fost inclus în lista agresorilor familiali, iar un ordin de protecție a fost emis împotriva sa. În replică, soția deputatului, Rodica Bodian, a transmis un mesaj public în care neagă acuzațiile, susținând că informațiile apărute sunt false și fac parte dintr-o campanie de discreditare. Ea afirmă că nu a fost victima vreunei agresiuni și că apelul la 112 ar fi fost o greșeală comisă de copilul lor. „În cei 17 ani de viață împreună, soțul meu nu a recurs niciodată la violență fizică asupra mea. Ordinul de protecție a fost pentru mine o surpriză neplăcută”, a declarat Bodian, adăugând că avocații familiei analizează deja acțiunile poliției în vederea contestării lor. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a confirmat că au fost identificate indicii clare de agresiune fizică și că deputatul a fost notificat cu privire la restricțiile legale. Acesta a fost supus unui chestionar de evaluare și este monitorizat conform procedurilor pentru cazurile de violență în familie. Între timp, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a deschis o anchetă de serviciu pentru a stabili cum imagini din locuința deputatului Vasile Bolea, implicat într-un caz de presupusă violență domestică, au ajuns în spațiul public. Anunțul a fost făcut de ministra de Interne, Daniela Misail-Nichitin, care a precizat că instituția tratează cu maximă seriozitate atât scurgerea informațiilor, cât și gravitatea acuzațiilor.

Procuratura Soroca informează că recent a obținut o sentință de condamnare într-o cauză penală ce vizează un bărbat de 28 de ani, originar din raionul Soroca, acuzat de comiterea infracțiunii de omor, săvârșit cu o deosebită cruzime, viol, violare de domiciliu și atragerea unui minor la activitate criminală.  În noaptea lui 11 iulie 2023, inculpatul, aflându-se într-un sat din raionul Soroca, a instigat un minor la comiterea unui omor cu o deosebită cruzime, urmare cărui fapt împreună cu minorul, au snopit în bătăi un localnic până când ultimul a decedat, apoi au ascuns cadavrul acestuia într-o râpă, acoperindu-l cu crengi. După comiterea omorului, inculpatul a abuzat sexual și o femeie din același raion. Deși inculpatul nu și-a recunoscut vina în săvârșirea faptelor imputate, vinovăția acestuia a fost dovedită de procurori în primă instanță. Ca urmare, instanța de judecată l-a condamnat la 23 ani de închisoare cu executare, într-un penitenciar de tip închis.Sentința nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Nord.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la Congresul Partidului Popular European (PPE), desfășurat la Valencia, Spania. Evenimentul a reunit șefi de stat, prim-miniștri, lideri politici și oficiali europeni din familia PPE, reafirmând angajamentul comun pentru restabilirea păcii, consolidarea securității regionale și promovarea dezvoltării economice. În discursul său, Președinta Maia Sandu a subliniat determinarea fermă a Moldovei de a-și construi viitorul în familia europeană: „Moldova și Ucraina trebuie să adere la Uniunea Europeană nu doar pentru că își au locul în mod natural în UE, ci și pentru că Europa va fi mai puternică, mai sigură și mai unită prin acceptarea celor care luptă pentru valorile sale.” În cadrul Congresului, Președinta Maia Sandu a avut întrevederi bilaterale cu lideri europeni, printre care Christian Stocker, cancelarul Austriei, Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Greciei, Antonio Tajani, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe al Italiei, Boyko Borissov, liderul partidului GERB care conduce coaliția de guvernare din Bulgaria. În  discuții, șefa statului a abordat teme importante pentru cetățenii Republicii Moldova, precum restabilirea păcii în Europa, securitatea regională, dezvoltarea economică, proiectele care aduc schimbări concrete în viața moldovenilor și avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Până la sfârșitul zilei, șefa statului are planificate întrevederi cu Ulf Kristersson, prim-ministrul Suediei și Friedrich Merz, liderul partidului creștin-democrat din Germania, preconizat să devină cancelar al Germaniei pe 6 mai 2025.

O parcelă cu 17 ostași români căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial a fost sfințită pe 29 aprilie în satul Opaci, raionul Căușeni. La ceremonia de resfințire au participat Ambasadorul României în RM, Episcopul Basarabiei de Sud, PS Veniamin, fostul ministru al Apărării Vitalie Marinuță, oficiali ai raionului Căușeni, atașați ai apărării de la Ambasada României în Republica Moldova, scrie Studio-L. Ceremonialul s-a desfășurat în curtea bisericii din sat, în ziua în care românii de pretutindeni marchează Ziua Veteranilor de Război.Într-un marș solemn prin centrul satului, delegația formată din oficiali români și moldoveni s-a îndreptat către biserica din Opaci, unde a avut loc inaugurarea Parcelei de Onoare dedicate eroilor din regimentele 2 Dorobanți și 55 Infanterie, căzuți la datorie în perioada 22–23 iulie 1941.Data de 29 aprilie nu a fost aleasă întâmplător: ea marchează Ziua Veteranilor de Război, un moment simbolic de comemorare și recunoștință. Au fost sfințite 17 cruci ridicate în memoria ostașilor români, ale căror identități au fost recent stabilite.Oficialii prezenți au subliniat datoria morală a generațiilor actuale de a cinsti faptele de eroism ale înaintașilor și de a păstra vie memoria celor care s-au jertfit pentru patrie și popor. Împreună cu atașații apărării și cu episcopul Veniamin al Episcopiei Basarabiei de Sud, participanții au adus un omagiu eroilor căzuți.  

Conclavul pentru alegerea noului conducător al Bisericii Catolice ar putea avea loc începând cu data de 7 mai, a declarat luni, 28 aprile, a confirmat Vaticanul luni, 28 aprilie. Decizia a fost luată în cadrul celei de-a Cincea Congregații Generale, care a avut loc luni dimineață în Sala Sinodală a Vaticanului.Cardinalii romano-catolici se vor reuni într-un conclav secret pentru alegerea noului papă, începând cu 7 mai. Data a fost decisă în timpul unei reuniuni cu ușile închise a cardinalilor la Vatican, prima de la funeraliile Papei Francisc de sâmbătă. Conclavul va avea loc în Capela Sixtină a Vaticanului, care va rămâne închisă pentru vizitatori în aceste zile, a transmis Vaticanul.Aproximativ 135 de cardinali, toți având sub 80 de ani și provenind din întreaga lume, sunt eligibili să ia parte la conclav și să decidă cine ar trebui să fie următorul conducător al Bisericii Catolice, cea care numără 1,4 miliarde de membri.Precedentele două conclavuri, desfășurate în 2005 și 2013, au durat doar două zile.Papa Francisc, care a fost ales pontif în 2013, a murit în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani. Peste 400.000 de oameni au participat pe 26 aprilie la funeraliile acestuia.

Un deținut condamnat la șase ani de închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat a evadat în seara zilei de 28 aprilie, în jurul orei 19:45, în timp ce se afla în afara Penitenciarului nr. 1 din Taraclia, în cadrul unui program de muncă în sectorul de resocializare. Informația a fost confirmată oficial de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), într-un comunicat de presă difuzat marți.Potrivit ANP, bărbatul, condamnat printr-o sentință a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, la data de 29 iunie 2021, își executa pedeapsa într-un regim semiînchis și beneficia de dreptul de deplasare fără escortă, supravegheat printr-o brățară electronică.În seara evadării, acesta nu s-a prezentat la locul de muncă din orașul Taraclia, iar autoritățile au constatat dispariția lui. „Administrația penitenciară, în comun cu subdiviziunile poliției, s-au mobilizat imediat, fiind instituită stare de alertă și demarate acțiuni specifice de căutare. În prezent, serviciile abilitate întreprind toate măsurile necesare pentru localizarea condamnatului”, precizează comunicatul.Au fost instituite filtre de control în localitățile unde există indicii că s-ar putea afla fugarul. Autoritățile au făcut publice și semnalmentele acestuia: bărbat cu înălțimea de aproximativ 188–190 cm, păr brunet, corpolență medie, față rotundă, fără barbă. În momentul dispariției purta o geacă gri cu inserții negre și pantaloni albaștri închiși, tip conic.Cetățenii care dețin informații privind locul aflării persoanei sunt rugați să contacteze de urgență serviciul 112, unitatea de gardă a ANP la numărul 078777403 sau Penitenciarul nr. 1 – Taraclia la numărul 078774216.ANP subliniază că mediatizarea întârziată a cazului a fost determinată de necesitatea protejării eficienței operațiunilor de căutare: „Difuzarea prematură a informației putea prejudicia acțiunile de căutare și înlesni eschivarea deținutului, fapt pentru care autoritățile au acționat și coordonat fără a mediatiza cazul.”

La 11 ani de la liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE), Tudor Ulianovschi, critică promisiunile politice privind aderarea Republicii Moldova la UE până în 2028, calificându-le drept „nerealiste” și potențial dăunătoare pentru încrederea cetățenilor în direcția proeuropeană.„S-au împlinit 11 ani de la liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni. În 2014, eram viceministru la Externe și coleg de guvern cu dna Maia Sandu, pe atunci ministru al Educației. A fost un pas important. Peste 2,6 milioane de cetățeni au beneficiat, iar acest drept ne-a apropiat de Europa”, a declarat Ulianovschi într-un mesaj public.Liderul PSDE atrage atenția asupra faptului că, în ciuda entuziasmului politic, Republica Moldova nu a deschis niciun capitol de negociere în procesul de aderare la UE, iar termenele vehiculate de guvernare ar putea crea așteptări false în societate.„Guvernările AIE-1, AIE-2 promiteau și ele aderarea la UE «până în 2020» — un termen evident nerealist, dar contestat în tăcere de specialiști, care nu aveau voie să se exprime public. Acum ni se promite aderarea în 2028. Realitatea? Moldova încă nu a deschis niciun capitol de negociere. Nicio țară nu a încheiat cele 35 de capitole în mai puțin de 5 ani”, a subliniat el.Ulianovschi a comparat situația economică a Moldovei cu cea a Croației, care a avut nevoie de cel puțin cinci ani pentru finalizarea negocierilor de aderare, în ciuda unei economii mult mai dezvoltate la acel moment.„Promisiunile că vom adera la UE până în 2028 nu doar că sunt nerealiste, dar riscă să aducă mari dezamăgiri în rândul oamenilor. Iar dezamăgirea este cel mai mare pericol pentru susținerea parcursului european al Moldovei”, a avertizat președintele PSDE.În locul lozincilor politice, PSDE propune o abordare pragmatică și centrată pe rezultate: „Nu contează anul, ci rezultatele. Nu contează lozincile, ci munca serioasă din cadrul negocierilor conduse de către profesioniști, care luptă pentru apărarea intereselor naționale, dar nu conspectează.”Ulianovschi a punctat că cetățeanul trebuie să vadă beneficiile integrării europene în viața de zi cu zi — prin investiții reale în infrastructură, sănătate, educație și locuri de muncă, și nu în „calendare inventate”.„PSDE vine cu o abordare responsabilă și sinceră. Să fim corect informați, nu manipulați”, a conchis liderul formațiunii.

Lidera formațiunii „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a efectuat o vizită de lucru la Căușeni, ca urmare a apelului angajaților de la ÎM Salubrizare, care nu și-au mai primit salariile de peste patru luni.Însoțită de echipa sa, Furtună a avut întâlniri directe cu muncitorii afectați, conducerea întreprinderii, autoritățile locale și consilierii raionali. În cadrul unei ședințe colective, lidera „Moldova Mare” a cerut autorităților să intervină imediat pentru soluționarea situației, calificând întârzierea salariilor drept o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale angajaților.„Am insistat ferm ca drepturile lucrătorilor să fie respectate. Nu este acceptabil ca oameni care muncesc zilnic pentru curățenia orașului să fie ignorați timp de luni de zile”, a declarat Furtună.În urma presiunii exercitate în cadrul discuțiilor, autoritățile locale au luat angajamentul de a achita restanțele salariale în regim de urgență, promițând rezolvarea crizei în termen de 24 de ore.Victoria Furtună a subliniat că „Moldova Mare” va continua să fie alături de fiecare muncitor din Republica Moldova și să intervină ori de câte ori drepturile acestora sunt puse în pericol.Vizita liderului formațiunii vine într-un context social tensionat, marcat de multiple plângeri privind întârzieri salariale și dificultăți în sectorul public, în special în regiuni.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) ar putea suferi o schimbare de identitate politică majoră în perioada următoare. Președintele formațiunii, Igor Dodon, a declarat în exclusivitate pentru UNIMEDIA că ia în calcul includerea termenului „Suveraniștilor” în denumirea partidului, argumentând că această formulă reflectă mai fidel valorile și direcția doctrinară actuală.„PSRM ar putea deveni, cu timpul, Partidul Suveraniștilor din Republica Moldova. În premieră vă spun, este o decizie strategică, una care urmează să fie discutată cu colegii de partid. Este un pas serios, dar care corespunde realității și ideologiei noastre”, a precizat Dodon în cadrul emisiunii UNInterviu.Fostul președinte al Republicii Moldova a subliniat că partidul său se distanțează de modelul socialiștilor europeni, pe care i-a descris drept progresiști și liberalizați în raport cu subiecte sensibile precum comunitatea LGBT. În schimb, PSRM se revendică drept o forță conservatoare, ancorată în ideea de suveranitate națională.„Dacă ne uităm la trendurile din Europa, doctrina pe care o promovăm este mai degrabă suveranistă decât socialistă. Socialiștii din UE nu sunt împotriva LGBT, de exemplu. Noi avem o viziune diferită, una mai conservatoare, orientată spre valorile naționale și tradiționale”, a afirmat liderul PSRM.Dodon a adăugat că această reconfigurare nu vizează doar o simplă schimbare de nume, ci o aliniere la un curent politic tot mai prezent în regiune și la nivel european, în care accentul cade pe apărarea suveranității statale și pe respingerea influențelor externe.Declarațiile vin într-un context regional în care mai multe formațiuni politice de orientare suveranistă câștigă teren, capitalizând pe nemulțumirile sociale și pe dorința unor segmente ale populației de a proteja identitatea națională.

Consiliul Uniunii Europene a prelungit sancțiunile împotriva a 16 persoane și două entități, responsabile de acțiuni de destabilizare, subminare sau amenințare a suveranității și independenței Republicii Moldova. Măsurile restrictive vor fi valabile până la 29 aprilie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului.Persoanele incluse pe lista de sancțiuni sunt supuse înghețării de active, dar totodată le este interzisă punerea la dispoziție, direct sau indirect, de fonduri sau resurse economice. Totodată, celor 16 le este interzisă intrarea și tranzitarea statelor membre ale UE.Deputatul Marina Tauber, președintele Partidului PACE, Gheorghe Cavcaliuc, oligarhul Ilan Șor, fostul președinte al PDM, Vladimir Plahotniuc, organizația rusă „Evrazia”, organizația paramilitară „Scutul Poporului” figurează în lista de sancțiuni a Uniunii Europene.UE a introdus astfel de sancțiuni pentru prima dată în aprilie 2023, la cererea autorităților de la Chișinău, împotriva persoanelor care ar influența independența, suveranitatea, stabilitatea și securitatea Moldovei.Blocul comunitar reiterează sprijinul pentru Moldova, pentru pacea, securitatea, creșterea economică în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi, se arată în comunicatul Consiliului UE.

Începând de astăzi, Liber TV vă prezintă, rând pe rând, profilul politic al candidaților la Președinția României. Fii informat! Alege corect!  Crin Antonescu este candidatul la Președinția României în 2025, susținut de coaliția formată din PSD, PNL și UDMR. Fost președinte al PNL și fost președinte interimar al României, Antonescu, în vârstă de 65 de ani, este profesor de meserie.George Crin Laurențiu Antonescu s-a născut la 21 septembrie 1959, la Tulcea. Mama lui a fost învățătoare, iar tatăl profesor suplinitor de limba română.În 1985 devine absolvent și este repartizat ca profesor la o școală din comuna Solești în județul Vaslui.În 1989 termină stagiatura și devine muzeograf la secția de istorie de la Muzeul Delta Dunării din Tulcea. "Acolo m-a prins Revoluția. În 22 decembrie, după ce l-am văzut pe Dinescu la televizor, am luat-o la fugă spre centrul orașului."Seara târziu ține primul discurs public în centrul municipiului. Oamenii adunați acolo cereau tot mai insistent să vorbească intelectualii. "Nu mai țin minte nimic din ce am spus atunci. Erau acolo vreo 25.000 de oameni."După Revoluție redevine profesor la cel mai important liceu din oraș, "Spiru Haret". Urmărește cu pasiune evoluțiile de pe scena politică. "Deși simpatizam cu toate partidele istorice, am decis să mă înscriu în PNL și din respect pentru trecutul partidului și pentru că regăseam acolo mulți reprezentanți ai generației mele."Crin Antonescu spune că s-a înscris în Partidul Național Liberal în ianuarie 1990, imediat după Revoluția din 1989, mărturisind că a intrat în politică ”de rușine”, după ce în București au avut loc primele manifestații.Liberalul spune că, după ce Televiziunea Română a arătat că la sediile partidului țărăniștilor ”au fost descoperite droguri” și ”mașini de făcut bani”, ”la liberali sediile au fost devastate”, iar reacția oamenilor a fost una suprinzătoare. S-au așezat la coadă ca să se înscrie în PNL. Iar printre ei … s-a aflat și el.La doi ani după ce intră în rândurile Partidului Național Liberal Național, Crin Antonescu devine parlamentar al României pentru o lungă perioadă, care a culminat cu funcția de președinte al Senatului, a doua cea mai importantă funcție în stat din România - fapt care l-a și propulsat la Palatul Cotroceni în postura de președinte interimar al României.Din 1992, el a obținut patru mandate de deputat și două de senator pe listele PNL. Din 2009 până în 2014 a fost președinte al PNL, şi a condus Senatul între 2012 şi 2014.În 1997, la doar 37 de ani, Crin Antonescu este numit ministru al Tineretului și Sportului, în timpul guvernării CDR, funcție pe care o ocupă timp de 3 ani.În 2005, după noi alegeri, devine șeful grupului PNL din Camera Deputaților.În februarie 2006, când a apărut ideea unei fuziuni între PNL şi PD (partidele alianţei D.A.), prin propunerea pe care Emil Boc a făcut-o liberalilor, Crin Antonescu s-a numărat printre principalii adversari ai proiectului.În 2009, Congresul PNL îl alege președinte al partidului și candidat al formațiunii la alegerile prezidențiale. Pentru el au votat 873 de delegați, în timp ce fostul președinte, Călin Popescu Tăriceanu, n-a primit decât 546 de voturi.În noiembrie 2009, Crin Antonescu, susținut de PNL, partid pe care îl conducea, a candidat pentru prima dată la Președinția României, însă, în primul tur, a obținut doar 20,2 % și a ieșit pe locul 3 în preferințele românilor - după Mircea Geoană (31,15 %) și Traian Băsescu (32,45 %).La începutul anului 2011, Crin Antonescu și Victor Ponta, președintele de atunci al PSD, şi la iniţiativa lui Dan Voiculescu, fondatorul Partidului Conservator, au creat Uniunea Social Liberală (USL) cu scopul de a-l îndepărta de la putere pe preşedintele Traian Băsescu.În 2012, Parlamentul, cu majoritatea celor din USL, l-a suspendat pe preşedintele Traian Băsescu, atrăgând critici din partea instituțiilor din UE și SUA. Deși decizia de suspendare a lui Băsescu a fost invalidată de referendumul organizat, care nu a întrunit cvorumul necesar.După suspendarea lui Traian Băsescu, Crin Antonescu a devenit președinte interimar al României, din 10 iulie 2012 până în 27 august 2012, deoarece era, la acel moment, președinte al Senatului.El a rămas în funcție până la invalidarea de către instituțiile în drept a referendumului pentru demiterea președintelui în exercițiu, Traian Băsescu.În martie 2014 ”s-a produs inevitabilul”, iar Crin Antonescu a anunțat că Alianța s-a rupt, pentru că Ponta nu a acceptat să respecte regulile alianței USL și a refuzat să vină în Parlament cu Klaus Iohannis ca vicepremier. Tot în 2014, Crin Antonescu s-a retras din viața politică și a demisionat din toate funcțiile politice deținute, după ce Partidul Național Liberal, condus de el, a obţinut un scor lamentabil de doar 15 % la alegerile parlamentare, în condițiile în care Antonescu garantase pentru cel puțin 20% din voturile românilor. După 10 ani de absență, Crin Antonescu a revenit pe scena politică, inițial pentru alegerile europarlamentare, apoi pentru cele prezidențiale, după ce a afirmat, în 2017, că nu se mai întoarce în politică ”nici dacă învie Brătianu”.În 2024, după ce a criticat fosta conducere a PNL, aflată atunci sub comanda lui Nicolae Ciucă, pentru rezultatele dezastruoase de la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu este anunțat de liderii PSD și PNL drept candidatul așa zisei ”alianțe a partidelor pro europene”, care s-a format atunci ca reacție la valul ”suveranist” format de partidele AUR, SOS România și POT, care îl susțineau pe Călin Georgescu - un candidat considerat ”pro Rusia”.La congresul extraordinar al PSD, care a validat candidatura lui Antonescu la Președinția României în 2025, președintele PSD Marcel Ciolacu a spus în discursul său oficial că speră că fostului președinte al PNL i-a fost dor de PSD - făcând astfel aluzie la fosta alianță USL.”Acest om este Crin Antonescu! Bine ai venit Crin, sper că ți-a fost dor de PSD! Tu ai trăit timpurile când PSD poate nu a fost corect cu tine. Dar stai liniștit, eu am trăit timpurile când PNL și-a luat revanșa și nu a fost corect față de mine!”, a declarat Marcel Ciolacu. 

Fosta judecătoare Victoria Sanduța lansează un apel dur către clasa politică, criticând modul în care diaspora este tratată de autorități – invocată doar în preajma alegerilor, dar ignorată în restul timpului. Într-o postare publică, Sanduța le cere guvernanților să răspundă sincer la întrebările moldovenilor plecați peste hotare și să-și asume responsabilitatea pentru exodul masiv al populației. „Ce ați făcut, dragi guvernanți, pentru a micșora diaspora?”, întreabă ea retoric. „Sau vă convine să vă plimbați peste mări și țări, la alegeri, ca să convingeți diaspora să vă voteze?” Victoria Sanduța îi îndeamnă pe moldovenii din diaspora să nu accepte promisiuni goale și să le ceară politicienilor socoteală pentru lipsa de politici coerente care să îi încurajeze să rămână în țară sau să se întoarcă. Ea propune un set de întrebări-cheie la care aleșii ar trebui să răspundă fără ocolișuri, inclusiv:  • Ce locuri de muncă bine plătite s-au creat în ultimii patru ani?  • Ce reforme au fost duse până la capăt, nu doar începute?  • Cum a fost sprijinită educația, sănătatea și justiția pentru a reda oamenilor încrederea în viitor?  • Câți oficiali ai puterii au fost sancționați pentru corupție? Sanduța critică dur și ipocrizia politicienilor care „își amintesc de diasporă doar în anii electorali”, fără a avea politici reale pentru reintegrarea celor care vor să revină în țară sau pentru susținerea familiilor despărțite de migrație. „Este dreptul vostru să întrebați și obligația lor să răspundă”, le transmite ea moldovenilor din străinătate. „Nu le permiteți să transforme durerea voastră și a noastră într-un slogan electoral.” Declarațiile Victoriei Sanduța vin într-un context în care tot mai mulți moldoveni pleacă din țară în căutarea unei vieți mai bune, iar încrederea în instituțiile statului rămâne la cote scăzute.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a efectuat în aceste zile vizite în Italia și Spania, unde s-a întâlnit cu comunitățile de moldoveni stabilite în aceste țări. Lidera de la Chișinău le-a vorbit conaționalilor despre eforturile depuse pentru construirea unei Moldove sigure, drepte și europene. „M-am întâlnit cu moldovenii noștri din Italia și Spania – oameni care duc Moldova în inimă, chiar și departe de casă. Le-am vorbit despre Moldova pe care o construim împreună”, a declarat Maia Sandu. Șefa statului a subliniat importanța relațiilor de încredere construite cu țările partenere, care aduc beneficii concrete cetățenilor moldoveni. Astfel, la Roma, Sandu a anunțat că Acordul de protecție socială dintre Republica Moldova și Italia se află în ultimele etape ale procesului de ratificare de către autoritățile italiene, cu obiectivul ca acesta să intre în vigoare până la sfârșitul anului 2025. În ceea ce privește Spania, Maia Sandu a amintit că moldovenii beneficiază deja de două acorduri esențiale: acordul de protecție socială și acordul privind conversia permiselor de conducere, ambele intrate în vigoare în cursul anului trecut. „În toate discuțiile mele cu partenerii externi, grijile și nevoile moldovenilor sunt o prioritate”, a punctat președinta Republicii Moldova.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a deschis o anchetă de serviciu pentru a stabili cum imagini din locuința deputatului Vasile Bolea, implicat într-un caz de presupusă violență domestică, au ajuns în spațiul public. Anunțul a fost făcut de ministra de Interne, Daniela Misail-Nichitin, care a precizat că instituția tratează cu maximă seriozitate atât scurgerea informațiilor, cât și gravitatea acuzațiilor. „Violența în familie este absolut inacceptabilă. Poliția a intervenit conform protocoalelor, ca urmare a unui apel la 112, și a întreprins măsuri pentru a reduce riscurile și a proteja potențiala victimă. Investigăm cu tenacitate cum aceste imagini au ajuns în presă și vom reveni cu detalii odată ce ancheta va fi finalizată”, a declarat ministra. Incidentul a avut loc pe 25 aprilie, când, potrivit autorităților, unul dintre copiii familiei Bolea a sunat la 112, acuzând un episod de agresiune asupra mamei. Ulterior, deputatul Vasile Bolea a fost inclus în lista agresorilor familiali, iar un ordin de protecție a fost emis împotriva sa. În replică, soția deputatului, Rodica Bodian, a transmis un mesaj public în care neagă acuzațiile, susținând că informațiile apărute sunt false și fac parte dintr-o campanie de discreditare. Ea afirmă că nu a fost victima vreunei agresiuni și că apelul la 112 ar fi fost o greșeală comisă de copilul lor. „În cei 17 ani de viață împreună, soțul meu nu a recurs niciodată la violență fizică asupra mea. Ordinul de protecție a fost pentru mine o surpriză neplăcută”, a declarat Bodian, adăugând că avocații familiei analizează deja acțiunile poliției în vederea contestării lor. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a confirmat că au fost identificate indicii clare de agresiune fizică și că deputatul a fost notificat cu privire la restricțiile legale. Acesta a fost supus unui chestionar de evaluare și este monitorizat conform procedurilor pentru cazurile de violență în familie. Scurgerea în presă a imaginilor din interiorul locuinței deputatului a reaprins dezbaterile privind protecția datelor în anchetele sensibile și respectarea drepturilor victimelor. Autoritățile promit transparență totală în desfășurarea anchetei interne.

Cabinetul de miniștri  a aprobat hotărârea privind acordarea suportului financiar unic destinat familiilor cu copii de până la 5 ani, copiilor cu dizabilități și persoanelor adulte cu dizabilități severe. În total, de ajutor vor beneficia peste 230 de mii de persoane.Potrivit proiectului, copiii născuți în perioada 1 aprilie 2020 - 30 aprilie 2025, vor beneficia de un suport de 1500 de lei fiecare. Câte 5000 de lei vor primi copiii cu dizabilități, beneficiari ai alocațiilor de stat. De asemenea, persoanele adulte cu dizabilități severe vor primi câte 5000 de lei.Ajutorul face parte din cel mai mare pachet de suport financiar alocat vreodată de Guvern - Bugetul +Plus. Valoarea totală a ajutorului este de 470 de milioane de lei. Plățile vor fi debursate începând cu 2 mai și vor fi oferite proactiv familiilor prin 3 modalități: pe cardul social existent, pe cardul bancar identificat de Guvern, introdus în bazele de date ale Casei Naționale de Asigurări Sociale sau în numerar, la oficiile poștale.Ajutorul unic va fi oferit tuturor familiilor din Republica Moldova, dar și celor care locuiesc în diasporă. Din acest motiv, ridicarea plății în numerar va fi posibilă din 2 mai și până la sfârșitul acestui an pentru cetățenii care nu se află în țară și nu au posibilitate să ridice banii imediat. Toți beneficiarii vor primi o notificare prin SMS despre disponibilitatea plății.

Electricitatea a fost restabilită în aproape 90% din Spania continentală după pana masivă care a lovit Peninsula Iberică, a anunţat marţi dimineaţa operatorul de reţea REE, relatează Agerpres, care citează AFP. Până la ora locală 04:00 (02:00 GMT), 87,37% din furnizarea de energie electrică a fost reluată, a indicat REE, după pana masivă de curent electric care a început luni la 12:33 (10:33GMT). În Portugalia, potrivit operatorului reţelei electrice, alimentarea cu curent electric a fost restabilită în cursul nopţii de luni spre marţi în aproximativ 6,2 milioane de locuinţe dintr-un total de 6,5 milioane.

Agenţia pentru Cooperare în Domeniul Apărării şi Securităţii (Defense Security Cooperation Agency) a aprobat vânzarea către Guvernul României a unui sistem de apărare aeriană PATRIOT și a echipamentelor aferente, la un cost estimat de 280 de milioane de dolari, anunță administrația americană. Agenția pentru Cooperare în Domeniul Securității și Apărării a transmis luni Congresului certificarea necesară pentru această posibilă vânzare.Conform părții americane, Guvernul României a solicitat achiziționarea unui set radar AN/MPQ-65, a unei stații de control al angajării AN/MSQ-132, a două stații de lansare M903; și a unei centrale electrice (EPP) III.Totodată se va oferi pentru echipamente de comunicații pentru personal și asistență tehnică din partea reprezentanților guvernului SUA și ai contractantului, servicii de asistență tehnică și logistică, publicații și documentație tehnică, software clasificat, cărți și publicații clasificate, precum și alte elemente conexe de logistică și asistență pentru program.”Vânzarea propusă va sprijini obiectivele de politică externă și de securitate națională ale Statelor Unite, îmbunătățind securitatea unui aliat NATO care reprezintă o forță importantă pentru stabilitatea politică și economică în Europa.Vânzarea propusă va îmbunătăți capacitatea României de a face față amenințărilor actuale și viitoare, permițându-i să dispună de o forță credibilă pentru a descuraja adversarii și a sprijini participarea sa la operațiunile NATO. România nu va avea dificultăți în integrarea acestui echipament în forțele sale armate. Vânzarea propusă a acestui echipament și a sprijinului nu va modifica echilibrul militar de bază din regiune.

Fostul deputat Alexandr Slusari afirmă că Uzina Metalurgică Moldovenească (MMZ) din Rîbnița nu a fost niciodată sub controlul real al autorităților separatiste din Transnistria, ci al oligarhului rus Alisher Usmanov, aflat în prezent sub sancțiuni internaționale. Într-o declarație publică, Slusari a susținut că în perioada liderului transnistrean Evgheni Șevciuc, uzina a fost gajată de Usmanov, care urma să primească 187 de milioane de dolari în rate pentru a o transfera așa-zisului minister al economiei din regiune. Totuși, suma nu a fost achitată, iar controlul asupra managementului uzinei a rămas în mâinile oligarhului rus. „Din surse foarte credibile am aflat că anul trecut, prin intermediul oamenilor săi din Transnistria, Usmanov a scos toate circulantele de la MMZ, lăsând întreprinderea fără bani. Soarta uzinei este incertă, iar peste 600 de angajați au depus cereri de concediere în ultima lună”, a declarat Slusari. Potrivit fostului deputat, în prezent, Oleg Babii, cunoscut ca lobist al intereselor MMZ de pe ambele maluri ale Nistrului, își concentrează atenția asupra uzinei de ciment din Rîbnița – singura întreprindere din industria grea din Transnistria care mai funcționează la capacitate maximă, folosind gaz ieftin. Slusari amintește și de o declarație a fostei ministre a Mediului, potrivit căreia această uzină poluează mai mult decât MMZ. În concluziile sale, Slusari acuză Chișinăul că:  1. A închis ochii prea mult timp la faptul că MMZ este controlată de un apropiat al lui Vladimir Putin și produce daune bugetului Republicii Moldova prin practici de dumping.  2. A permis intermediarilor din Transnistria să influențeze decizii politice după alegerile din 2021.  3. Ar trăda interesele naționale dacă ar permite în continuare funcționarea industriei grele de pe malul stâng în baza unor scheme vechi, în pofida crizei energetice recente. Declarațiile vin în contextul îngrijorărilor crescânde legate de influența economică rusă în regiunea transnistreană și lipsa de acțiune fermă din partea autorităților constituționale de la Chișinău.

O persoană a murit, iar altele două au ajuns la spital, după ce mașina cu care se deplasau a fost implicată într-un accident. Tragedia a avut loc ieri-dimineață, în jurul orei 05:30, în localitatea Halahora de Sus, din raionul Briceni, susțin sursele PulsMedia.MD din teritoriu.Astfel, potrivit surselor, în accident a fost implicat un automobil de marca Audi, la volanul căruia se afla un șofer în vârstă de 31 de ani și care avea ca pasageri alte două persoane, o femeie de 35 de ani și un bărbat de 33 de ani.Într-o curbă periculoasă, din cauza vitezei excesive, șoferul a pierdut controlul volanului, iar mașina a derapat de pe traseu și s-a izbit violent într-un copac de pe acostament.În urma impactului, pasagerul de 33 de ani a murit pe loc până la venirea ambulanței, iar șoferul și pasagera au fost transportași la spital cu mai multe traumatisme.Totodată, șoferul a fost testat cu aparatul Drager, iar rezultatele au arătat că acesta avea o concentrație de 0,87 mg/l de alcool pur în aerul expirat. Pasagera care a scăpat cu viață în urma accidentului, la fel era în stare de ebrietate având o concentrație de 1,13 mg/l de alcool pur în aerul expirat.Oamenii legii au inițiat o anchetă în acest caz pentru a stabili toate circusmtanțele în care s-a produs tragedia, iar pe numele șoferului a fost pornit un dosar penal.Sursa: PulsMedia.MD