Președintele american Donald Trump i-ar fi prezentat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei întrevederi desfășurate la Vatican, un plan de pace care prevede recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc de către SUA, însă nu și de către Ucraina, potrivit Axios, care citează surse apropiate discuției.Președintele Zelenski ar fi reiterat, în timpul convorbirii, poziția fermă a Kievului: Ucraina nu va recunoaște peninsula Crimeea drept parte a Federației Ruse. Totodată, liderul ucrainean a subliniat că este dispus să accepte anumite compromisuri pentru a pune capăt războiului, cu condiția ca Ucraina să primească garanții solide de securitate.Între timp, Bloomberg confirmă existența unor divergențe între SUA și Ucraina și în ceea ce privește un acord amplu privind accesul la resursele naturale ale Ucrainei. Potrivit agenției, partea ucraineană a dorit inițial semnarea unui acord-cadru general, urmând ca detaliile să fie negociate ulterior. Însă Washingtonul insistă ca toate componentele – inclusiv cele privind un fond de investiții dedicat – să fie agreate simultan.Acordul ar urma să ofere SUA acces privilegiat la proiecte strategice de investiții în sectorul resurselor naturale din Ucraina, inclusiv aluminiu, grafit, petrol și gaze naturale, precizează Bloomberg. În documentul aflat în lucru se menționează intenția ambelor state de a crea condiții favorabile pentru „creșterea investițiilor în industria minieră, energie și tehnologii conexe din Ucraina”.Premierul ucrainean Denis Șmîhal a declarat anterior că acordul ar putea fi semnat chiar mâine, însă nu a oferit un calendar clar pentru celelalte documente suplimentare menționate.

Astăzi, la monumentul din Parcul „Alunelul” – locul unde odinioară se afla cimitirul evreiesc al orașului – a avut loc ceremonia tradițională de comemorare a victimelor Pogromului de la Chișinău, petrecut în aprilie 1903.Primarul General, Ion Ceban, a subliniat în mesajul său că pogromul din 1903 a marcat profund istoria orașului și a Europei, fiind „o explozie de cruzime născută din ură, prejudecată și manipulare”. „Avem datoria morală și civică de a spune răspicat – niciun om nu trebuie să sufere în urma unor neînțelegeri militare, politice sau de alt ordin. Trebuie să cultivăm respectul, empatia și demnitatea umană, indiferent de religie, etnie sau cultură. Fie ca amintirea lor să fie veșnică, iar suferința lor – o lecție pentru generațiile ce vin”, a declarat Ion Ceban.În acest context, edilul a amintitcontribuția Primăriei Chișinău la păstrarea memoriei acelor evenimente, prin proiecte realizate în colaborare cu Asociațiile Evreiești din Republica Moldova: documentarul „Tragedia de la Chișinău. Pogrom evreiesc -1903”, plăci informative instalate pe clădiri istorice și restaurarea unor monumente și scuaruri.În urmă cu 122 de ani, pe aceste meleaguri, zeci de oameni au fost uciși, sute răniți, iar nenumărate familii și-au pierdut casele, mijloacele de trai și sentimentul de siguranță.Mulți dintre locuitorii Chișinăului au fost nevoiți să părăsească țara după acea perioadă, inclusiv primul primar al Tel Avivului, Meir Dizengoff, și mulți alții care au contribuit la fondarea statului Israel.

Elena-Valerica Lasconi este candidatul susținut de Uniunea Salvați România (USR) la alegerile prezidențiale din 2025. Ea a obținut locul 2 în alegerile anulate din decembrie după ce a ajuns în turul al doilea cu extremistul Călin Georgescu. De la jurnalism la lider politic, primar și aspirant la cea mai mare funcție în stat.Elena Lasconi s-a născută în aprilie 1972 în Hațeg, județul Hunedoara, într-o familie de oameni simpli.De profesie economist, Elena Lasconi și-a construit cariera în domeniul jurnalismului: a lucrat aproape 25 de ani la PRO TV ca reporter, realizator și moderator TV, producător, corespondent de război, prezentator, trainer, dar și sales manager (2004-2005).Elena Lasconi a avut prima interacțiune cu politica în calitate de șefă de cabinet a deputatului Ioan Timiș, funcție pe care a ocupat-o timp de un an în mandatul acestuia, între 1992 și 1996.În anul 2018, Elena Lasconi se înscrie în USR, iar în 2020 a anunțat că pleacă din Pro TV pentru a candida la Primăria Câmpulung Muscel, câștigând detașat alegerile.La prima candidatură, Elena Lasconi a obținut peste 56% dintre voturile alegătorilor, în timp ce Alianța USR-PLUS a obținut 7 mandate în Consiliul Local. Rezultatele finale arătau că Lasconi a primit 56,76% din voturi în timp ce următorul clasat și principal contracandidat a obținut 23.46% din voturi.În 2024 a câștigat un nou mandat de primar, la un scor și mai mare față de toamna lui 2020.După numărarea voturilor din orașul Câmpulung Muscel, Elena Lasconi avea 71% dintre voturi.USR a anunțat în septembrie 2023 că Elena Lasconi deschide lista de candidați USR pentru alegerile europarlamentare din iunie 2024.Ulterior, Lasconi a anunțat în noiembrie 2023 că a fost forțată să se retragă de pe listele pentru alegerile europarlamentare, decizia fiind comunicată de președintele de atunci al USR, Cătălin Drulă.În iunie 2024 Elena Lasconi a devenit noul preşedinte al USR. Ea a obţinut 68,14% din voturile exprimate.La data de 1 octombrie 2024, Elena Lasconi şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale, spunând că îi reprezintă „pe românii care de 35 de ani se simt trădaţi şi păcăliţi de această clasă politică”.„Sunt aici în faţa dumneavoastră şi îi reprezint pe românii care de 35 de ani se simt trădaţi şi păcăliţi de această clasă politică. Sunt unul dintre milioanele de români care după Revoluţia din 1989 şi-a văzut de viaţă. Sunt unul dintre milioane de români care după Revoluţie s-a îndrăgostit, a adus pe lume un copil, şi-a construit o carieră”.În timpul campaniilor sale electorale, Elena Lasconi a avut parte de mai multe controverse.Prima controversă notabilă are legătură cu C.V.-ul său. Lasconi nu și-a publicat în C.V. universitatea urmată, ci doar a universității la care a susținut licența, lucru speculat de adversarii politici, care au încercat să o discrediteze prin faptul că a urmat cursurile unei universități private neacreditate la acea perioadă.Conform declarației sale de avere, Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România pentru alegerile prezidențiale din 2024, deține un teren de 4.924 mp în județul Argeș și alte șase terenuri moștenite prin soț, cu suprafețe variind între 500 mp și 37.500 mp, situate în județele Olt, Ilfov și Constanța.La capitolul clădiri, Elena Lasconi are două proprietăți cumpărate în Bucureşti (un apartament de 65 de mp) şi Argeş (o casă de 98,64 mp), dar şi două imobile moştenite prin intermediul soţului, de 70,71 mp şi 58,52 mp.Candidata USR conduce o maşină Opel fabricată în anul 2007, pe care a cumpărat-o. 

Daniel Funeriu este unul dintre candidații independenți care s-au înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2025. A fost europarlamentar și ministru al Educației.După anularea alegerilor prezidențiale de la finalul anului 2024, Daniel Funeriu s-a numărat printre numele vehiculate în spațiul public în decembrie ca posibile figuri politice care ar putea candida împotriva lui Călin Georgescu din partea „formațiunilor pro-europene”.Cum nu s-a ajuns la nominalizarea sa de către vreuna dintre forțele politice parlamentare, el a decis să intre pe cont propriu în cursa pentru Cotroceni, anunțându-și intențiile în cursul lunii ianuarie, subliniind faptul că nu este dispus să renunțe și să-și negocieze retragerea pentru o obține alte funcții.Cariera politică a lui Daniel Funeriu în politica românească este definită de perioada în care a ocupat postul de ministru al Educației și de reformele pe care le-a implementat în această perioadă. Cu toate acestea, primii pași în viața politică i-a făcut în 2007, atunci când a candidat pe listele Partidului Liberal Democrat (PLD) la alegerile europarlamentare. Ulterior formațiunea a fuzionat cu Partidul Democrat (PD), ceea ce a dus la apariția partidul Democrat Liberal PDL.Nu a prins un loc în legislativul european în acel an, datorită faptului că se afla pe prima poziție neeligibilă a formațiunii sale. Ulterior, în decembrie 2008 l-a înlocuit pe Dumitru Oprea, aflat pe poziția 3 a partidului în Parlamentul European. În timpul mandatului său de aproximativ un an a făcut parte din Comisia pentru Cultură și Educație, în delegația pentru relațiile cu China și Belarus.Daniel Funeriu a devenit ministru al Educației în guvernul Boc IV, învestit într-un context politic extrem de complicat pentru România în care partidele parlamentare au încercat mai multe variante pentru asigurarea unui Executiv.Coaliția care a susținut acest guvern a fost formată din Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România și Uniunea Națională pentru Progresul României, partid format în jurul unor parlamentari independenți care au demisionat sau au fost demiși din partidele ce i-au susținut la alegerile din 2008. În comisia de specialitate din Parlament care l-a auditat înainte de investirea guvernului, Daniel Funeriu a obținut 29 voturi „pentru”, șapte voturi „împotrivă” și două abțineri.În ciuda controverselor și problemelor cu care s-a confruntat guvernul Boc IV, Daniel Funeriu s-a numărat printre miniștrii care au reușit să-și păstreze mandatul până în 9 februarie 2012. Mandatul lui a fost definit de modificările aduse Legii Educației care au dus la introducerea camerelor de filmat la examenul de bacalaureat.Plecarea lui Daniel Funeriu din fotoliul de la Educație a venit odată cu demisia premierului Emil Boc care și-a anunțat decizia pe fondul protestelor din țară. Următoarea sa funcție publică l-a menținut aproape de cercurile puterii.De data aceasta, el a ajuns consilier al președintelui Traian Băsescu, poziție pe care a ocupat-o între 2012 și 2014.În 2014, Daniel Funeriu a candidat, fără succes, pentru șefia Partidului Mișcarea Populară, formațiuna lui Traian Băsescu, iar ulterior a ieșit din lupta politică și a revenit în cercetare. În 2023, Daniel Funeriu a fost numit Înalt Consilier al Uniunii Europene în Republica Moldova.În ultimii ani, Funeriu a fost o prezență constantă în viața publică. Deși până la anunțarea candidaturii la prezidențiale nu a revenit în jocul politic, a fost adesea o voce puternică pe teme care țineau de educație, dar și de alte subiecte care țineau de agenda publică.În declarația sa de avere, Daniel Funeriu a scris că deține două terenuri agricole de aproximativ 5 de hectare, ambele în județul Timiș. Fostul ministru mai deține un teren de 868 metri pătrați în Germania, acolo unde mai deține și o casă de 230 de metri pătrați. În țară mai are două imobile de 55 și 124 metri pătrați, ambele obținute prin donație.Daniel Funeriu deține două terenuri agricole de 50 de hectare, ambele în județul Timiș. Fostul ministru al Educației a mai trecut în declarația de avere depusă la Biroul Electoral Central (BEC) că deține două apartamente, de 55, respectiv 124 de metri pătrați, obținute în 2024 prin donație. Funeriu mai are o casă de locuit de 230 de metri pătrați și un teren de 868 de metri pătrați în Germania.În ceea ce privește autoturismele, Funeriu a declarat că deține un Jaguar XJ6, Jaguar S, Mazda CX5, Renault Twingo și Audi A6. Conform declarației de avere, cel mai scump autoturism a fost cel produs de Mazda, cumpărat în 2024 cu 15.000 de euro. Funeriu, alături de soția sa mai deține și bijuterii pe a căror valoare o estimează la aproximativ 15.000 de euro.

Un acord important privind colaborarea în domeniul resurselor minerale dintre Ucraina și Statele Unite ar putea eșua chiar înainte de semnare, relatează Financial Times, citând surse apropiate negocierilor.Potrivit publicației britanice, discuțiile dintre părți nu s-au încheiat, întrucât Ucraina ar fi încercat să revizuiască anumite condiții deja agreate în weekend. Un oficial american a declarat că această schimbare ar putea afecta „transparența și responsabilitatea” procesului, însă a adăugat că acordul ar putea totuși fi semnat miercuri, cu condiția ca Ucraina să revină la forma inițială a documentului.Negocierile s-au tensionat chiar în momentul în care ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, se afla în drum spre Washington. Surse din anturajul secretarului Trezoreriei SUA, Wally Adeyemo, au transmis că delegația ucraineană ar trebui „fie să fie pregătită să semneze toate documentele, fie să se întoarcă acasă”.Americanii doresc ca Ucraina să semneze atât acordul-cadru, cât și documentul detaliat privind fondul de investiții menit să finalizeze înțelegerea completă pe sectorul mineralelor strategice. Însă, potrivit unor oficiali ucraineni, acordul privind fondul necesită ratificarea prealabilă a Radei Supreme și nu poate fi semnat miercuri.Un membru al delegației ucrainene a exprimat frustrarea față de poziția americană, spunând că „se pare că nimic nu îi mulțumește”. Acesta a precizat că Ucraina este pregătită să semneze acordul-cadru chiar azi, însă șansele ca acest lucru să se întâmple sunt de „cel mult 50%”.Premierul ucrainean Denis Șmîhal a declarat totuși în cursul zilei că semnarea acordului este așteptată „în următoarele 24 de ore”.

Un grav accident rutier s-a produs astăzi, în jurul orei 15:40, în localitatea Măgdăcești, soldat cu decesul unui pieton.Potrivit informațiilor preliminare furnizate de Poliția din Criuleni, un microbuz condus de un bărbat în vârstă de 52 de ani, care se deplasa din direcția Orhei spre Chișinău, a tamponat un tânăr de 18 ani, originar din raionul Florești. Impactul s-a produs în momentul în care pietonul traversa regulamentar strada pe trecerea de pietoni. Microbuzul l-a lovit cu partea laterală stângă.Din nefericire, în urma traumelor suferite, tânărul a decedat pe loc, înainte de sosirea echipajului medical.Șoferul a fost testat cu aparatul Drager, iar rezultatul a indicat că nu consumase alcool.Poliția continuă investigarea cazului pentru a stabili toate circumstanțele producerii accidentului.

Nicușor Dan este primarul general al Capitalei, aflat la al doilea mandat. El candidează independent la Președinția României în 2025, dar este susținut de PMP, Forța Dreptei, Partidul DREPT, Partidul REPER și Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache.Nicușor Dan s-a născut la Făgăraș, în 1969, într-o familie în care tatăl său era muncitor, iar mama contabilă.Nicușor Dan a absolvit Facultatea de Matematică – Universitatea București, iar în 1992, a plecat în Franța să studieze matematica la École Normale Supérieure din Paris. A urmat studiile pentru doctorat, pe care l-a obținut în 1998, la Université Sorbonne Paris Nord.În 2012, Nicușor Dan a candidat pentru prima oară la Primăria Capitalei ca independent. După anunţarea candidaturii la funcția de primar general, ca independent, în noiembrie 2011, el a obţinut susţinerea unor personalităţi precum filosoful Andrei Pleşu, istoricul Andrei Pippidi sau politologul Cristian Preda.După prima experienţă electorală, Nicuşor Dan decide să-şi permanentizeze prezenţa în politică, iar pe 1 iulie 2015 anunţă înfiinţarea Uniunii Salvaţi Bucureştiul. Gândit ca partid local, Dan propunea un partid care să depăşească barierele între ideologii şi care să se axeze pe rezolvarea unor probleme punctuale ale Capitalei.Un an mai târziu, în iunie 2016, deşi a avut candidaţi doar în Bucureşti, USB a obţinut un succes răsunător în alegerile locale. Chiar dacă PSD a obţinut atât primăria generală, cât şi primăriile de sector, USB a trimis 15 consilieri în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, număr aproape dublu faţă cel al consilierilor PNL, partid care consideră Bucureştiul drept un fief propriu prin tradiţie.În 2016, Nicuşor Dan a candidat din nou pentru postul de primar general şi a obținut 30,5% din voturi, sub scorul de 46% al Gabrielei Firea (PSD), dar aproape de 3 ori mai mult decât cel al candidatului liberal Cătălin Predoiu.În august 2016, Uniunea Salvați Bucureștiul devine Uniunea Salvați România şi începe să se organizeze ca partid la nivel naţional. Şi USR s-a ferit să asume o ideologie anume punând accent în programul politic pe o guvernare corectă, transparentă şi eficientă.În campania electorală pentru parlamentarele din 2017, USR şi-a exprimat sprijinul pentru Dacian Cioloş pentru încă un mandat ca prim-ministru, însă succesul clar al PSD în alegeri a blocat acest proiect asumat de USR, cât şi de PNL. Pe de altă parte, USR a devenit a treia forţă politică în România, cu 8,92% din voturi, iar Nicuşor Dan a devenit deputat de Bucureşti şi lider al grupului USR din Cameră.După alegeri însă, au început să apară şi problemele pentru Nicuşor Dan. Autoritatea Electorală Permanentă a reclamat existenţa unor ilegalităţi în finanţarea partidului. În plus, liderii Platformei România 100, lansată de către Dacian Cioloş, precum Cristian Ghinea şi Vlad Alexandrescu, s-au arătat nemulţumiţi de faptul că Nicuşor Dan s-a arătat reticent faţă de intrarea fostului premier în Uniune, de teamă că USR ar putea deveni ”partidul lui Cioloş”, o formaţiune politică ce risca să se confunde cu imaginea lui Cioloş.În 2020, Nicușor Dan a reușit să strângă forțele de dreapta în jurul candidaturii sale independente și a câștigat Primăria Capitalei.De asemenea, bucureștenii l-au reales primarul lor în 2024, cu peste 47% din voturi.Actualul primar general al Capitalei Nicușor Dan deţine un teren de 7.460 mp la Predeal, cumpărat în anul 2007, dar locuieşte în Bucureşti cu chirie. Mai deţine o maşină veche din anul 1986, marca Citroen, un cont bancar cu suma de 439.000 lei şi a acordat unei persoane un împrumut de 20.000 de euro.În schimb, Nicuşor Dan a contractat trei împrumuturi bancare în sumă totală de 152.000 de euro.

Controverse în Consiliul Raional Telenești, unde s-a propus închiderea a trei gimnazii din raion, fără consultări publice sau transparență, susține Ion Popa, primarul satului Negureni, localitatea de baștină a cunoscutului actor Emilian Crețu.Într-o declarație dură, postată pe rețelele sociale și preluată de mai mulți lideri locali, Ion Popa a criticat aspru ceea ce el numește „tupeul unor manageri cu puțină școală”, care, în lipsa unor consultări cu cetățenii, ar fi încercat să impună închiderea instituțiilor de învățământ.„Astăzi, niște ‘manageri’ cu puțină școală, dar cu mult tupeu din Consiliul Raional Telenești, au pus pe masă închiderea a trei gimnazii din raion. Fără consultări publice, fără transparență, fără rușine”, a declarat edilul din Negureni.Popa amintește că actualii conducători din Consiliu, care pe vremuri vorbeau despre democrație și vocea cetățeanului, ar acționa acum pe ascuns, „ca hoții”. În opinia lui, adevărata reformă ar trebui să înceapă cu desființarea consiliilor raionale, pe care le consideră „instituții parazitare”.„Reorganizarea școlilor nu se face cu pixul și cu orgoliile unor funcționari rupți de realitate! Se face cu cap, cu un plan clar, bine argumentat și cu respect pentru interesul copiilor!”, a mai adăugat primarul.În final, el a salutat votul majorității consilierilor care s-au opus acestei măsuri și a transmis un mesaj clar: „Nu vom tăcea când e vorba de educație. Nu-i vom lăsa să închidă viitorul satelor noastre!”

Votul prin corespondență va deveni mai accesibil pentru cetățenii din diasporă. Unproiect de lege care are drept scop prevenirea erorilor procedurale, precum și îmbunătățirea transparenței și securității procesului electoral a fost votat în prima lectură de 57 de deputați. Inițiativa legislativă mai propune și extinderea țărilor în care va fi implementat votul prin corespondență cu Japonia și Australia.Proiectul de lege a fost elaborat de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în contextul experienței alegerilor prezidențiale și referendumului republican constituțional, organizate în anul 2024. Atunci, pentru prima dată, a fost implementat votul prin corespondență, ca metodă alternativă de exercitare a dreptului constituțional. Documentul conține mai multe propuneri, care au drept scop îmbunătățirea cadrului normativ și eficiența procesului electoral.Astfel, se propune crearea unui consiliu electoral distinct pentru secțiile de votare în care este implementat votul prin corespondență. Potrivit autorilor, acest lucru ar asigura o gestionare mai eficientă a procesului. De asemenea, pentru a asigura un interval suficient și pentru a evita erorile, se propune ca termenul de anulare a înregistrărilor și al identificării la distanță a alegătorilor cu înscrierea acestora în listele alegătorilor să fie finalizat cu cel puțin 30 de zile înainte de data alegerilor.La fel, se propune stabilirea unui termen limită pentru modificările în listele electorale pentru votul prin corespondență cu cel puțin 20 de zile înainte de ziua alegerilor, dar nu mai târziu de expedierea plicurilor cu materiale către alegători.La alegerile din 2024, cetățenii din Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda au avut posibilitatea să voteze prin corespondență, după ce Parlamentul a adoptat o inițiativă legislativă care a permis acest lucru.

Un bărbat de 35 de ani din raionul Nisporeni a fost reținut de ofițerii INI, pentru distribuirea în spațiul public a unui mesaj care instigă la acțiuni teroriste în adresa unui demnitar de stat. Acțiunile au fost realizate de către ofițerii Direcției Combaterea Criminalității Organizate și cei de urmărire penală ai INI, în comun cu procurorii PCCOCS și cu suportul angajaților din BPDS „FULGER”. Suspectul este cercetat penal pentru că ar fi publicat și distribuit prin intermediul unei rețele de socializare un mesaj de instigare la comiterea unei infracţiuni cu caracter terorist, fiind vizat în mod direct un demnitar de stat. Potrivit informațiilor, suspectul are antecedente penale, fiind anterior condamnat în Polonia pentru o infracțiune economică. Acesta a fost localizat și reținut de polițiști, fiind plasat în izolator pentru 72 de ore. Oamenii legii au intentat o cauză penală pentru ,,instigarea în scop terorist sau justificarea publică a terorismului prin intermediul unui mijloc de informare în masă”.

Fostul deputat PAS, Olesea Stamate, în prezent neafiliată, revine în atenția publică cu declarații ferme legate de controversata Lege a Amnistiei, care a dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață. Aceasta solicită repetat constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care să clarifice circumstanțele în care legea a fost adoptată și aplicată. „Acum două săptămâni am înregistrat un proiect de hotărâre pentru crearea unei comisii parlamentare de anchetă. Este inacceptabil ca cetățenii să nu știe cine și cum a permis eliberarea unor persoane condamnate pentru cele mai grave infracțiuni”, a declarat Stamate într-o postare publică. Deputata afirmă că a lansat apeluri repetate către colegii săi din Parlament, în special către foștii colegi din Partidul Acțiune și Solidaritate, însă niciun deputat PAS și nici din alte fracțiuni nu a semnat proiectul. Totodată, aceasta a salutat inițiativa similară depusă ulterior de PSRM, menționând că va susține orice demers menit să scoată adevărul la lumină. „Important este ca adevărul să iasă la iveală. Comisia parlamentară nu înlocuiește anchetele penale, dar are datoria de a lămuri deciziile politice și administrative din spatele acestei situații grave”, a subliniat Olesea Stamate. Deputata nu a ezitat să lanseze o provocare deschisă către conducerea țării și foștii colegi din PAS, întrebându-i dacă se tem de adevăr. „Mai devreme sau mai târziu, orice adevăr iese la suprafață. Iar în fața adevărului, toți trebuie să răspundem”, a conchis ea. Scandalul privind aplicarea Legii Amnistiei a stârnit un val de critici din partea societății civile, după ce a fost făcut public faptul că printre beneficiarii legii s-ar număra și persoane condamnate definitiv pentru crime deosebit de grave.

Un nou caz tensionează relațiile moldo-ruse: un cetățean al Republicii Moldova a fost reținut de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), sub acuzația de colaborare cu serviciile speciale ale Ucrainei și implicare în transportul de materiale explozive. Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile ruse, bărbatul, născut în 1977, ar fi efectuat livrări din Republica Moldova spre mai multe localități din zona Uralilor. FSB susține că acesta ar fi introdus explozibil în Rusia, ascuns în obiecte aparent inofensive, precum un dispozitiv electric și o lumânare parfumată, și că ar fi acționat la cererea unui presupus agent ucrainean. Autoritățile afirmă că în timpul asamblării unui dispozitiv exploziv, a avut loc o detonare accidentală într-un bloc din Hantî-Mansiisk. Explozia ar fi distrus două apartamente și ar fi rănit cinci persoane, inclusiv pe cei trei suspecți: moldoveanul, un cetățean ucrainean și un bielorus. Potrivit anchetatorilor ruși, materialele explozive urmau să fie folosite într-un atentat ce îl viza pe un înalt oficial militar din Federația Rusă. Deocamdată, autoritățile moldovene nu au oferit un comentariu oficial privind cazul. Este al doilea incident de acest tip anunțat recent de FSB, ceea ce sugerează o posibilă intensificare a acțiunilor de securitate în contextul conflictului ruso-ucrainean și a suspiciunilor de implicare a cetățenilor străini în activități subversive pe teritoriul Federației Ruse.

Ministerul Energiei anunță progrese semnificative în construcția Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca „Linia independenței energetice”. În prezent, lucrările se desfășoară pe aproximativ 70% din lungimea totală a liniei, ceea ce înseamnă peste 130 de piloni deja asamblați și circa 340 de fundații realizate. Șantierul este activ în paralel în mai multe raioane ale Republicii Moldova – Cimișlia, Taraclia, Leova și UTA Găgăuzia. În același timp, la Stația Electrică Chișinău sunt montate structurile metalice necesare echipamentelor electrice care vor asigura conectarea liniei la rețeaua națională. Proiectul, implementat prin Î.S. Moldelectrica, prevede finalizarea lucrărilor și racordarea liniei până la sfârșitul anului 2025. Linia va avea o lungime totală de 157 de kilometri și va traversa opt raioane și 35 de localități, cu peste 500 de piloni și aproximativ 1500 de kilometri de conductoare. Noua infrastructură energetică va putea acoperi până la 50% din consumul național de electricitate în perioadele de vârf, contribuind decisiv la consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova.

Deputatul Vasile Bolea a făcut primele declarații publice după ce în spațiul public au apărut acuzații de violență în familie care îl vizează. Parlamentarul susține că întreaga situație este rezultatul unor presiuni exercitate de mai multe luni asupra sa și a familiei sale, presiuni care, potrivit lui, ar veni din partea instituțiilor statului. „A fost o situație din familie, generată de mai multe circumstanțe din ultimele 6-7 luni. Presiunile constante asupra mea și a familiei mele au dus la o criză de nervi”, a declarat Vasile Bolea. Deputatul afirmă că familia sa este „monitorizată permanent”, că este urmărită și interceptată, iar toate aceste acțiuni ar fi contribuit la destabilizarea emoțională a celor apropiați. „Pe parcursul ultimelor 7-8 luni, familia mea a fost supusă unei presiuni continue. Sunt convins că telefoanele sunt ascultate, suntem filați. Înainte de Paști, soția mea a fost chemată la CNA, unde i s-au cerut explicații într-o anchetă fără sens. Toate acestea au generat un atac emoțional și o criză nervoasă”, a explicat el. Vasile Bolea a transmis că „nu s-a întâmplat nimic ieșit din comun” și că își consideră familia una „sănătoasă”, îndemnând publicul să aibă grijă de cei dragi. „Cătați-vă de voi și îngrijiți-vă de persoanele pe care le iubiți. (…) Suntem o familie sănătoasă”, a adăugat deputatul, exprimându-și dezamăgirea față de unii colegi parlamentari care „au contribuit la demisia soției”, dar acum își exprimă compasiunea. Incidentul a avut loc pe 25 aprilie, când, potrivit autorităților, unul dintre copiii familiei Bolea a sunat la 112, acuzând un episod de agresiune asupra mamei. Ulterior, deputatul Vasile Bolea a fost inclus în lista agresorilor familiali, iar un ordin de protecție a fost emis împotriva sa. În replică, soția deputatului, Rodica Bodian, a transmis un mesaj public în care neagă acuzațiile, susținând că informațiile apărute sunt false și fac parte dintr-o campanie de discreditare. Ea afirmă că nu a fost victima vreunei agresiuni și că apelul la 112 ar fi fost o greșeală comisă de copilul lor. „În cei 17 ani de viață împreună, soțul meu nu a recurs niciodată la violență fizică asupra mea. Ordinul de protecție a fost pentru mine o surpriză neplăcută”, a declarat Bodian, adăugând că avocații familiei analizează deja acțiunile poliției în vederea contestării lor. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a confirmat că au fost identificate indicii clare de agresiune fizică și că deputatul a fost notificat cu privire la restricțiile legale. Acesta a fost supus unui chestionar de evaluare și este monitorizat conform procedurilor pentru cazurile de violență în familie. Între timp, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a deschis o anchetă de serviciu pentru a stabili cum imagini din locuința deputatului Vasile Bolea, implicat într-un caz de presupusă violență domestică, au ajuns în spațiul public. Anunțul a fost făcut de ministra de Interne, Daniela Misail-Nichitin, care a precizat că instituția tratează cu maximă seriozitate atât scurgerea informațiilor, cât și gravitatea acuzațiilor.

Procuratura Soroca informează că recent a obținut o sentință de condamnare într-o cauză penală ce vizează un bărbat de 28 de ani, originar din raionul Soroca, acuzat de comiterea infracțiunii de omor, săvârșit cu o deosebită cruzime, viol, violare de domiciliu și atragerea unui minor la activitate criminală.  În noaptea lui 11 iulie 2023, inculpatul, aflându-se într-un sat din raionul Soroca, a instigat un minor la comiterea unui omor cu o deosebită cruzime, urmare cărui fapt împreună cu minorul, au snopit în bătăi un localnic până când ultimul a decedat, apoi au ascuns cadavrul acestuia într-o râpă, acoperindu-l cu crengi. După comiterea omorului, inculpatul a abuzat sexual și o femeie din același raion. Deși inculpatul nu și-a recunoscut vina în săvârșirea faptelor imputate, vinovăția acestuia a fost dovedită de procurori în primă instanță. Ca urmare, instanța de judecată l-a condamnat la 23 ani de închisoare cu executare, într-un penitenciar de tip închis.Sentința nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Nord.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la Congresul Partidului Popular European (PPE), desfășurat la Valencia, Spania. Evenimentul a reunit șefi de stat, prim-miniștri, lideri politici și oficiali europeni din familia PPE, reafirmând angajamentul comun pentru restabilirea păcii, consolidarea securității regionale și promovarea dezvoltării economice. În discursul său, Președinta Maia Sandu a subliniat determinarea fermă a Moldovei de a-și construi viitorul în familia europeană: „Moldova și Ucraina trebuie să adere la Uniunea Europeană nu doar pentru că își au locul în mod natural în UE, ci și pentru că Europa va fi mai puternică, mai sigură și mai unită prin acceptarea celor care luptă pentru valorile sale.” În cadrul Congresului, Președinta Maia Sandu a avut întrevederi bilaterale cu lideri europeni, printre care Christian Stocker, cancelarul Austriei, Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Greciei, Antonio Tajani, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe al Italiei, Boyko Borissov, liderul partidului GERB care conduce coaliția de guvernare din Bulgaria. În  discuții, șefa statului a abordat teme importante pentru cetățenii Republicii Moldova, precum restabilirea păcii în Europa, securitatea regională, dezvoltarea economică, proiectele care aduc schimbări concrete în viața moldovenilor și avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Până la sfârșitul zilei, șefa statului are planificate întrevederi cu Ulf Kristersson, prim-ministrul Suediei și Friedrich Merz, liderul partidului creștin-democrat din Germania, preconizat să devină cancelar al Germaniei pe 6 mai 2025.

O parcelă cu 17 ostași români căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial a fost sfințită pe 29 aprilie în satul Opaci, raionul Căușeni. La ceremonia de resfințire au participat Ambasadorul României în RM, Episcopul Basarabiei de Sud, PS Veniamin, fostul ministru al Apărării Vitalie Marinuță, oficiali ai raionului Căușeni, atașați ai apărării de la Ambasada României în Republica Moldova, scrie Studio-L. Ceremonialul s-a desfășurat în curtea bisericii din sat, în ziua în care românii de pretutindeni marchează Ziua Veteranilor de Război.Într-un marș solemn prin centrul satului, delegația formată din oficiali români și moldoveni s-a îndreptat către biserica din Opaci, unde a avut loc inaugurarea Parcelei de Onoare dedicate eroilor din regimentele 2 Dorobanți și 55 Infanterie, căzuți la datorie în perioada 22–23 iulie 1941.Data de 29 aprilie nu a fost aleasă întâmplător: ea marchează Ziua Veteranilor de Război, un moment simbolic de comemorare și recunoștință. Au fost sfințite 17 cruci ridicate în memoria ostașilor români, ale căror identități au fost recent stabilite.Oficialii prezenți au subliniat datoria morală a generațiilor actuale de a cinsti faptele de eroism ale înaintașilor și de a păstra vie memoria celor care s-au jertfit pentru patrie și popor. Împreună cu atașații apărării și cu episcopul Veniamin al Episcopiei Basarabiei de Sud, participanții au adus un omagiu eroilor căzuți.  

Conclavul pentru alegerea noului conducător al Bisericii Catolice ar putea avea loc începând cu data de 7 mai, a declarat luni, 28 aprile, a confirmat Vaticanul luni, 28 aprilie. Decizia a fost luată în cadrul celei de-a Cincea Congregații Generale, care a avut loc luni dimineață în Sala Sinodală a Vaticanului.Cardinalii romano-catolici se vor reuni într-un conclav secret pentru alegerea noului papă, începând cu 7 mai. Data a fost decisă în timpul unei reuniuni cu ușile închise a cardinalilor la Vatican, prima de la funeraliile Papei Francisc de sâmbătă. Conclavul va avea loc în Capela Sixtină a Vaticanului, care va rămâne închisă pentru vizitatori în aceste zile, a transmis Vaticanul.Aproximativ 135 de cardinali, toți având sub 80 de ani și provenind din întreaga lume, sunt eligibili să ia parte la conclav și să decidă cine ar trebui să fie următorul conducător al Bisericii Catolice, cea care numără 1,4 miliarde de membri.Precedentele două conclavuri, desfășurate în 2005 și 2013, au durat doar două zile.Papa Francisc, care a fost ales pontif în 2013, a murit în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani. Peste 400.000 de oameni au participat pe 26 aprilie la funeraliile acestuia.

Un deținut condamnat la șase ani de închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat a evadat în seara zilei de 28 aprilie, în jurul orei 19:45, în timp ce se afla în afara Penitenciarului nr. 1 din Taraclia, în cadrul unui program de muncă în sectorul de resocializare. Informația a fost confirmată oficial de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), într-un comunicat de presă difuzat marți.Potrivit ANP, bărbatul, condamnat printr-o sentință a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, la data de 29 iunie 2021, își executa pedeapsa într-un regim semiînchis și beneficia de dreptul de deplasare fără escortă, supravegheat printr-o brățară electronică.În seara evadării, acesta nu s-a prezentat la locul de muncă din orașul Taraclia, iar autoritățile au constatat dispariția lui. „Administrația penitenciară, în comun cu subdiviziunile poliției, s-au mobilizat imediat, fiind instituită stare de alertă și demarate acțiuni specifice de căutare. În prezent, serviciile abilitate întreprind toate măsurile necesare pentru localizarea condamnatului”, precizează comunicatul.Au fost instituite filtre de control în localitățile unde există indicii că s-ar putea afla fugarul. Autoritățile au făcut publice și semnalmentele acestuia: bărbat cu înălțimea de aproximativ 188–190 cm, păr brunet, corpolență medie, față rotundă, fără barbă. În momentul dispariției purta o geacă gri cu inserții negre și pantaloni albaștri închiși, tip conic.Cetățenii care dețin informații privind locul aflării persoanei sunt rugați să contacteze de urgență serviciul 112, unitatea de gardă a ANP la numărul 078777403 sau Penitenciarul nr. 1 – Taraclia la numărul 078774216.ANP subliniază că mediatizarea întârziată a cazului a fost determinată de necesitatea protejării eficienței operațiunilor de căutare: „Difuzarea prematură a informației putea prejudicia acțiunile de căutare și înlesni eschivarea deținutului, fapt pentru care autoritățile au acționat și coordonat fără a mediatiza cazul.”

La 11 ani de la liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE), Tudor Ulianovschi, critică promisiunile politice privind aderarea Republicii Moldova la UE până în 2028, calificându-le drept „nerealiste” și potențial dăunătoare pentru încrederea cetățenilor în direcția proeuropeană.„S-au împlinit 11 ani de la liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni. În 2014, eram viceministru la Externe și coleg de guvern cu dna Maia Sandu, pe atunci ministru al Educației. A fost un pas important. Peste 2,6 milioane de cetățeni au beneficiat, iar acest drept ne-a apropiat de Europa”, a declarat Ulianovschi într-un mesaj public.Liderul PSDE atrage atenția asupra faptului că, în ciuda entuziasmului politic, Republica Moldova nu a deschis niciun capitol de negociere în procesul de aderare la UE, iar termenele vehiculate de guvernare ar putea crea așteptări false în societate.„Guvernările AIE-1, AIE-2 promiteau și ele aderarea la UE «până în 2020» — un termen evident nerealist, dar contestat în tăcere de specialiști, care nu aveau voie să se exprime public. Acum ni se promite aderarea în 2028. Realitatea? Moldova încă nu a deschis niciun capitol de negociere. Nicio țară nu a încheiat cele 35 de capitole în mai puțin de 5 ani”, a subliniat el.Ulianovschi a comparat situația economică a Moldovei cu cea a Croației, care a avut nevoie de cel puțin cinci ani pentru finalizarea negocierilor de aderare, în ciuda unei economii mult mai dezvoltate la acel moment.„Promisiunile că vom adera la UE până în 2028 nu doar că sunt nerealiste, dar riscă să aducă mari dezamăgiri în rândul oamenilor. Iar dezamăgirea este cel mai mare pericol pentru susținerea parcursului european al Moldovei”, a avertizat președintele PSDE.În locul lozincilor politice, PSDE propune o abordare pragmatică și centrată pe rezultate: „Nu contează anul, ci rezultatele. Nu contează lozincile, ci munca serioasă din cadrul negocierilor conduse de către profesioniști, care luptă pentru apărarea intereselor naționale, dar nu conspectează.”Ulianovschi a punctat că cetățeanul trebuie să vadă beneficiile integrării europene în viața de zi cu zi — prin investiții reale în infrastructură, sănătate, educație și locuri de muncă, și nu în „calendare inventate”.„PSDE vine cu o abordare responsabilă și sinceră. Să fim corect informați, nu manipulați”, a conchis liderul formațiunii.

Lidera formațiunii „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a efectuat o vizită de lucru la Căușeni, ca urmare a apelului angajaților de la ÎM Salubrizare, care nu și-au mai primit salariile de peste patru luni.Însoțită de echipa sa, Furtună a avut întâlniri directe cu muncitorii afectați, conducerea întreprinderii, autoritățile locale și consilierii raionali. În cadrul unei ședințe colective, lidera „Moldova Mare” a cerut autorităților să intervină imediat pentru soluționarea situației, calificând întârzierea salariilor drept o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale angajaților.„Am insistat ferm ca drepturile lucrătorilor să fie respectate. Nu este acceptabil ca oameni care muncesc zilnic pentru curățenia orașului să fie ignorați timp de luni de zile”, a declarat Furtună.În urma presiunii exercitate în cadrul discuțiilor, autoritățile locale au luat angajamentul de a achita restanțele salariale în regim de urgență, promițând rezolvarea crizei în termen de 24 de ore.Victoria Furtună a subliniat că „Moldova Mare” va continua să fie alături de fiecare muncitor din Republica Moldova și să intervină ori de câte ori drepturile acestora sunt puse în pericol.Vizita liderului formațiunii vine într-un context social tensionat, marcat de multiple plângeri privind întârzieri salariale și dificultăți în sectorul public, în special în regiuni.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) ar putea suferi o schimbare de identitate politică majoră în perioada următoare. Președintele formațiunii, Igor Dodon, a declarat în exclusivitate pentru UNIMEDIA că ia în calcul includerea termenului „Suveraniștilor” în denumirea partidului, argumentând că această formulă reflectă mai fidel valorile și direcția doctrinară actuală.„PSRM ar putea deveni, cu timpul, Partidul Suveraniștilor din Republica Moldova. În premieră vă spun, este o decizie strategică, una care urmează să fie discutată cu colegii de partid. Este un pas serios, dar care corespunde realității și ideologiei noastre”, a precizat Dodon în cadrul emisiunii UNInterviu.Fostul președinte al Republicii Moldova a subliniat că partidul său se distanțează de modelul socialiștilor europeni, pe care i-a descris drept progresiști și liberalizați în raport cu subiecte sensibile precum comunitatea LGBT. În schimb, PSRM se revendică drept o forță conservatoare, ancorată în ideea de suveranitate națională.„Dacă ne uităm la trendurile din Europa, doctrina pe care o promovăm este mai degrabă suveranistă decât socialistă. Socialiștii din UE nu sunt împotriva LGBT, de exemplu. Noi avem o viziune diferită, una mai conservatoare, orientată spre valorile naționale și tradiționale”, a afirmat liderul PSRM.Dodon a adăugat că această reconfigurare nu vizează doar o simplă schimbare de nume, ci o aliniere la un curent politic tot mai prezent în regiune și la nivel european, în care accentul cade pe apărarea suveranității statale și pe respingerea influențelor externe.Declarațiile vin într-un context regional în care mai multe formațiuni politice de orientare suveranistă câștigă teren, capitalizând pe nemulțumirile sociale și pe dorința unor segmente ale populației de a proteja identitatea națională.

Consiliul Uniunii Europene a prelungit sancțiunile împotriva a 16 persoane și două entități, responsabile de acțiuni de destabilizare, subminare sau amenințare a suveranității și independenței Republicii Moldova. Măsurile restrictive vor fi valabile până la 29 aprilie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului.Persoanele incluse pe lista de sancțiuni sunt supuse înghețării de active, dar totodată le este interzisă punerea la dispoziție, direct sau indirect, de fonduri sau resurse economice. Totodată, celor 16 le este interzisă intrarea și tranzitarea statelor membre ale UE.Deputatul Marina Tauber, președintele Partidului PACE, Gheorghe Cavcaliuc, oligarhul Ilan Șor, fostul președinte al PDM, Vladimir Plahotniuc, organizația rusă „Evrazia”, organizația paramilitară „Scutul Poporului” figurează în lista de sancțiuni a Uniunii Europene.UE a introdus astfel de sancțiuni pentru prima dată în aprilie 2023, la cererea autorităților de la Chișinău, împotriva persoanelor care ar influența independența, suveranitatea, stabilitatea și securitatea Moldovei.Blocul comunitar reiterează sprijinul pentru Moldova, pentru pacea, securitatea, creșterea economică în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi, se arată în comunicatul Consiliului UE.

Începând de astăzi, Liber TV vă prezintă, rând pe rând, profilul politic al candidaților la Președinția României. Fii informat! Alege corect!  Crin Antonescu este candidatul la Președinția României în 2025, susținut de coaliția formată din PSD, PNL și UDMR. Fost președinte al PNL și fost președinte interimar al României, Antonescu, în vârstă de 65 de ani, este profesor de meserie.George Crin Laurențiu Antonescu s-a născut la 21 septembrie 1959, la Tulcea. Mama lui a fost învățătoare, iar tatăl profesor suplinitor de limba română.În 1985 devine absolvent și este repartizat ca profesor la o școală din comuna Solești în județul Vaslui.În 1989 termină stagiatura și devine muzeograf la secția de istorie de la Muzeul Delta Dunării din Tulcea. "Acolo m-a prins Revoluția. În 22 decembrie, după ce l-am văzut pe Dinescu la televizor, am luat-o la fugă spre centrul orașului."Seara târziu ține primul discurs public în centrul municipiului. Oamenii adunați acolo cereau tot mai insistent să vorbească intelectualii. "Nu mai țin minte nimic din ce am spus atunci. Erau acolo vreo 25.000 de oameni."După Revoluție redevine profesor la cel mai important liceu din oraș, "Spiru Haret". Urmărește cu pasiune evoluțiile de pe scena politică. "Deși simpatizam cu toate partidele istorice, am decis să mă înscriu în PNL și din respect pentru trecutul partidului și pentru că regăseam acolo mulți reprezentanți ai generației mele."Crin Antonescu spune că s-a înscris în Partidul Național Liberal în ianuarie 1990, imediat după Revoluția din 1989, mărturisind că a intrat în politică ”de rușine”, după ce în București au avut loc primele manifestații.Liberalul spune că, după ce Televiziunea Română a arătat că la sediile partidului țărăniștilor ”au fost descoperite droguri” și ”mașini de făcut bani”, ”la liberali sediile au fost devastate”, iar reacția oamenilor a fost una suprinzătoare. S-au așezat la coadă ca să se înscrie în PNL. Iar printre ei … s-a aflat și el.La doi ani după ce intră în rândurile Partidului Național Liberal Național, Crin Antonescu devine parlamentar al României pentru o lungă perioadă, care a culminat cu funcția de președinte al Senatului, a doua cea mai importantă funcție în stat din România - fapt care l-a și propulsat la Palatul Cotroceni în postura de președinte interimar al României.Din 1992, el a obținut patru mandate de deputat și două de senator pe listele PNL. Din 2009 până în 2014 a fost președinte al PNL, şi a condus Senatul între 2012 şi 2014.În 1997, la doar 37 de ani, Crin Antonescu este numit ministru al Tineretului și Sportului, în timpul guvernării CDR, funcție pe care o ocupă timp de 3 ani.În 2005, după noi alegeri, devine șeful grupului PNL din Camera Deputaților.În februarie 2006, când a apărut ideea unei fuziuni între PNL şi PD (partidele alianţei D.A.), prin propunerea pe care Emil Boc a făcut-o liberalilor, Crin Antonescu s-a numărat printre principalii adversari ai proiectului.În 2009, Congresul PNL îl alege președinte al partidului și candidat al formațiunii la alegerile prezidențiale. Pentru el au votat 873 de delegați, în timp ce fostul președinte, Călin Popescu Tăriceanu, n-a primit decât 546 de voturi.În noiembrie 2009, Crin Antonescu, susținut de PNL, partid pe care îl conducea, a candidat pentru prima dată la Președinția României, însă, în primul tur, a obținut doar 20,2 % și a ieșit pe locul 3 în preferințele românilor - după Mircea Geoană (31,15 %) și Traian Băsescu (32,45 %).La începutul anului 2011, Crin Antonescu și Victor Ponta, președintele de atunci al PSD, şi la iniţiativa lui Dan Voiculescu, fondatorul Partidului Conservator, au creat Uniunea Social Liberală (USL) cu scopul de a-l îndepărta de la putere pe preşedintele Traian Băsescu.În 2012, Parlamentul, cu majoritatea celor din USL, l-a suspendat pe preşedintele Traian Băsescu, atrăgând critici din partea instituțiilor din UE și SUA. Deși decizia de suspendare a lui Băsescu a fost invalidată de referendumul organizat, care nu a întrunit cvorumul necesar.După suspendarea lui Traian Băsescu, Crin Antonescu a devenit președinte interimar al României, din 10 iulie 2012 până în 27 august 2012, deoarece era, la acel moment, președinte al Senatului.El a rămas în funcție până la invalidarea de către instituțiile în drept a referendumului pentru demiterea președintelui în exercițiu, Traian Băsescu.În martie 2014 ”s-a produs inevitabilul”, iar Crin Antonescu a anunțat că Alianța s-a rupt, pentru că Ponta nu a acceptat să respecte regulile alianței USL și a refuzat să vină în Parlament cu Klaus Iohannis ca vicepremier. Tot în 2014, Crin Antonescu s-a retras din viața politică și a demisionat din toate funcțiile politice deținute, după ce Partidul Național Liberal, condus de el, a obţinut un scor lamentabil de doar 15 % la alegerile parlamentare, în condițiile în care Antonescu garantase pentru cel puțin 20% din voturile românilor. După 10 ani de absență, Crin Antonescu a revenit pe scena politică, inițial pentru alegerile europarlamentare, apoi pentru cele prezidențiale, după ce a afirmat, în 2017, că nu se mai întoarce în politică ”nici dacă învie Brătianu”.În 2024, după ce a criticat fosta conducere a PNL, aflată atunci sub comanda lui Nicolae Ciucă, pentru rezultatele dezastruoase de la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu este anunțat de liderii PSD și PNL drept candidatul așa zisei ”alianțe a partidelor pro europene”, care s-a format atunci ca reacție la valul ”suveranist” format de partidele AUR, SOS România și POT, care îl susțineau pe Călin Georgescu - un candidat considerat ”pro Rusia”.La congresul extraordinar al PSD, care a validat candidatura lui Antonescu la Președinția României în 2025, președintele PSD Marcel Ciolacu a spus în discursul său oficial că speră că fostului președinte al PNL i-a fost dor de PSD - făcând astfel aluzie la fosta alianță USL.”Acest om este Crin Antonescu! Bine ai venit Crin, sper că ți-a fost dor de PSD! Tu ai trăit timpurile când PSD poate nu a fost corect cu tine. Dar stai liniștit, eu am trăit timpurile când PNL și-a luat revanșa și nu a fost corect față de mine!”, a declarat Marcel Ciolacu. 

Fosta judecătoare Victoria Sanduța lansează un apel dur către clasa politică, criticând modul în care diaspora este tratată de autorități – invocată doar în preajma alegerilor, dar ignorată în restul timpului. Într-o postare publică, Sanduța le cere guvernanților să răspundă sincer la întrebările moldovenilor plecați peste hotare și să-și asume responsabilitatea pentru exodul masiv al populației. „Ce ați făcut, dragi guvernanți, pentru a micșora diaspora?”, întreabă ea retoric. „Sau vă convine să vă plimbați peste mări și țări, la alegeri, ca să convingeți diaspora să vă voteze?” Victoria Sanduța îi îndeamnă pe moldovenii din diaspora să nu accepte promisiuni goale și să le ceară politicienilor socoteală pentru lipsa de politici coerente care să îi încurajeze să rămână în țară sau să se întoarcă. Ea propune un set de întrebări-cheie la care aleșii ar trebui să răspundă fără ocolișuri, inclusiv:  • Ce locuri de muncă bine plătite s-au creat în ultimii patru ani?  • Ce reforme au fost duse până la capăt, nu doar începute?  • Cum a fost sprijinită educația, sănătatea și justiția pentru a reda oamenilor încrederea în viitor?  • Câți oficiali ai puterii au fost sancționați pentru corupție? Sanduța critică dur și ipocrizia politicienilor care „își amintesc de diasporă doar în anii electorali”, fără a avea politici reale pentru reintegrarea celor care vor să revină în țară sau pentru susținerea familiilor despărțite de migrație. „Este dreptul vostru să întrebați și obligația lor să răspundă”, le transmite ea moldovenilor din străinătate. „Nu le permiteți să transforme durerea voastră și a noastră într-un slogan electoral.” Declarațiile Victoriei Sanduța vin într-un context în care tot mai mulți moldoveni pleacă din țară în căutarea unei vieți mai bune, iar încrederea în instituțiile statului rămâne la cote scăzute.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a efectuat în aceste zile vizite în Italia și Spania, unde s-a întâlnit cu comunitățile de moldoveni stabilite în aceste țări. Lidera de la Chișinău le-a vorbit conaționalilor despre eforturile depuse pentru construirea unei Moldove sigure, drepte și europene. „M-am întâlnit cu moldovenii noștri din Italia și Spania – oameni care duc Moldova în inimă, chiar și departe de casă. Le-am vorbit despre Moldova pe care o construim împreună”, a declarat Maia Sandu. Șefa statului a subliniat importanța relațiilor de încredere construite cu țările partenere, care aduc beneficii concrete cetățenilor moldoveni. Astfel, la Roma, Sandu a anunțat că Acordul de protecție socială dintre Republica Moldova și Italia se află în ultimele etape ale procesului de ratificare de către autoritățile italiene, cu obiectivul ca acesta să intre în vigoare până la sfârșitul anului 2025. În ceea ce privește Spania, Maia Sandu a amintit că moldovenii beneficiază deja de două acorduri esențiale: acordul de protecție socială și acordul privind conversia permiselor de conducere, ambele intrate în vigoare în cursul anului trecut. „În toate discuțiile mele cu partenerii externi, grijile și nevoile moldovenilor sunt o prioritate”, a punctat președinta Republicii Moldova.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a deschis o anchetă de serviciu pentru a stabili cum imagini din locuința deputatului Vasile Bolea, implicat într-un caz de presupusă violență domestică, au ajuns în spațiul public. Anunțul a fost făcut de ministra de Interne, Daniela Misail-Nichitin, care a precizat că instituția tratează cu maximă seriozitate atât scurgerea informațiilor, cât și gravitatea acuzațiilor. „Violența în familie este absolut inacceptabilă. Poliția a intervenit conform protocoalelor, ca urmare a unui apel la 112, și a întreprins măsuri pentru a reduce riscurile și a proteja potențiala victimă. Investigăm cu tenacitate cum aceste imagini au ajuns în presă și vom reveni cu detalii odată ce ancheta va fi finalizată”, a declarat ministra. Incidentul a avut loc pe 25 aprilie, când, potrivit autorităților, unul dintre copiii familiei Bolea a sunat la 112, acuzând un episod de agresiune asupra mamei. Ulterior, deputatul Vasile Bolea a fost inclus în lista agresorilor familiali, iar un ordin de protecție a fost emis împotriva sa. În replică, soția deputatului, Rodica Bodian, a transmis un mesaj public în care neagă acuzațiile, susținând că informațiile apărute sunt false și fac parte dintr-o campanie de discreditare. Ea afirmă că nu a fost victima vreunei agresiuni și că apelul la 112 ar fi fost o greșeală comisă de copilul lor. „În cei 17 ani de viață împreună, soțul meu nu a recurs niciodată la violență fizică asupra mea. Ordinul de protecție a fost pentru mine o surpriză neplăcută”, a declarat Bodian, adăugând că avocații familiei analizează deja acțiunile poliției în vederea contestării lor. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a confirmat că au fost identificate indicii clare de agresiune fizică și că deputatul a fost notificat cu privire la restricțiile legale. Acesta a fost supus unui chestionar de evaluare și este monitorizat conform procedurilor pentru cazurile de violență în familie. Scurgerea în presă a imaginilor din interiorul locuinței deputatului a reaprins dezbaterile privind protecția datelor în anchetele sensibile și respectarea drepturilor victimelor. Autoritățile promit transparență totală în desfășurarea anchetei interne.

Cabinetul de miniștri  a aprobat hotărârea privind acordarea suportului financiar unic destinat familiilor cu copii de până la 5 ani, copiilor cu dizabilități și persoanelor adulte cu dizabilități severe. În total, de ajutor vor beneficia peste 230 de mii de persoane.Potrivit proiectului, copiii născuți în perioada 1 aprilie 2020 - 30 aprilie 2025, vor beneficia de un suport de 1500 de lei fiecare. Câte 5000 de lei vor primi copiii cu dizabilități, beneficiari ai alocațiilor de stat. De asemenea, persoanele adulte cu dizabilități severe vor primi câte 5000 de lei.Ajutorul face parte din cel mai mare pachet de suport financiar alocat vreodată de Guvern - Bugetul +Plus. Valoarea totală a ajutorului este de 470 de milioane de lei. Plățile vor fi debursate începând cu 2 mai și vor fi oferite proactiv familiilor prin 3 modalități: pe cardul social existent, pe cardul bancar identificat de Guvern, introdus în bazele de date ale Casei Naționale de Asigurări Sociale sau în numerar, la oficiile poștale.Ajutorul unic va fi oferit tuturor familiilor din Republica Moldova, dar și celor care locuiesc în diasporă. Din acest motiv, ridicarea plății în numerar va fi posibilă din 2 mai și până la sfârșitul acestui an pentru cetățenii care nu se află în țară și nu au posibilitate să ridice banii imediat. Toți beneficiarii vor primi o notificare prin SMS despre disponibilitatea plății.

Electricitatea a fost restabilită în aproape 90% din Spania continentală după pana masivă care a lovit Peninsula Iberică, a anunţat marţi dimineaţa operatorul de reţea REE, relatează Agerpres, care citează AFP. Până la ora locală 04:00 (02:00 GMT), 87,37% din furnizarea de energie electrică a fost reluată, a indicat REE, după pana masivă de curent electric care a început luni la 12:33 (10:33GMT). În Portugalia, potrivit operatorului reţelei electrice, alimentarea cu curent electric a fost restabilită în cursul nopţii de luni spre marţi în aproximativ 6,2 milioane de locuinţe dintr-un total de 6,5 milioane.

Agenţia pentru Cooperare în Domeniul Apărării şi Securităţii (Defense Security Cooperation Agency) a aprobat vânzarea către Guvernul României a unui sistem de apărare aeriană PATRIOT și a echipamentelor aferente, la un cost estimat de 280 de milioane de dolari, anunță administrația americană. Agenția pentru Cooperare în Domeniul Securității și Apărării a transmis luni Congresului certificarea necesară pentru această posibilă vânzare.Conform părții americane, Guvernul României a solicitat achiziționarea unui set radar AN/MPQ-65, a unei stații de control al angajării AN/MSQ-132, a două stații de lansare M903; și a unei centrale electrice (EPP) III.Totodată se va oferi pentru echipamente de comunicații pentru personal și asistență tehnică din partea reprezentanților guvernului SUA și ai contractantului, servicii de asistență tehnică și logistică, publicații și documentație tehnică, software clasificat, cărți și publicații clasificate, precum și alte elemente conexe de logistică și asistență pentru program.”Vânzarea propusă va sprijini obiectivele de politică externă și de securitate națională ale Statelor Unite, îmbunătățind securitatea unui aliat NATO care reprezintă o forță importantă pentru stabilitatea politică și economică în Europa.Vânzarea propusă va îmbunătăți capacitatea României de a face față amenințărilor actuale și viitoare, permițându-i să dispună de o forță credibilă pentru a descuraja adversarii și a sprijini participarea sa la operațiunile NATO. România nu va avea dificultăți în integrarea acestui echipament în forțele sale armate. Vânzarea propusă a acestui echipament și a sprijinului nu va modifica echilibrul militar de bază din regiune.

Fostul deputat Alexandr Slusari afirmă că Uzina Metalurgică Moldovenească (MMZ) din Rîbnița nu a fost niciodată sub controlul real al autorităților separatiste din Transnistria, ci al oligarhului rus Alisher Usmanov, aflat în prezent sub sancțiuni internaționale. Într-o declarație publică, Slusari a susținut că în perioada liderului transnistrean Evgheni Șevciuc, uzina a fost gajată de Usmanov, care urma să primească 187 de milioane de dolari în rate pentru a o transfera așa-zisului minister al economiei din regiune. Totuși, suma nu a fost achitată, iar controlul asupra managementului uzinei a rămas în mâinile oligarhului rus. „Din surse foarte credibile am aflat că anul trecut, prin intermediul oamenilor săi din Transnistria, Usmanov a scos toate circulantele de la MMZ, lăsând întreprinderea fără bani. Soarta uzinei este incertă, iar peste 600 de angajați au depus cereri de concediere în ultima lună”, a declarat Slusari. Potrivit fostului deputat, în prezent, Oleg Babii, cunoscut ca lobist al intereselor MMZ de pe ambele maluri ale Nistrului, își concentrează atenția asupra uzinei de ciment din Rîbnița – singura întreprindere din industria grea din Transnistria care mai funcționează la capacitate maximă, folosind gaz ieftin. Slusari amintește și de o declarație a fostei ministre a Mediului, potrivit căreia această uzină poluează mai mult decât MMZ. În concluziile sale, Slusari acuză Chișinăul că:  1. A închis ochii prea mult timp la faptul că MMZ este controlată de un apropiat al lui Vladimir Putin și produce daune bugetului Republicii Moldova prin practici de dumping.  2. A permis intermediarilor din Transnistria să influențeze decizii politice după alegerile din 2021.  3. Ar trăda interesele naționale dacă ar permite în continuare funcționarea industriei grele de pe malul stâng în baza unor scheme vechi, în pofida crizei energetice recente. Declarațiile vin în contextul îngrijorărilor crescânde legate de influența economică rusă în regiunea transnistreană și lipsa de acțiune fermă din partea autorităților constituționale de la Chișinău.

O persoană a murit, iar altele două au ajuns la spital, după ce mașina cu care se deplasau a fost implicată într-un accident. Tragedia a avut loc ieri-dimineață, în jurul orei 05:30, în localitatea Halahora de Sus, din raionul Briceni, susțin sursele PulsMedia.MD din teritoriu.Astfel, potrivit surselor, în accident a fost implicat un automobil de marca Audi, la volanul căruia se afla un șofer în vârstă de 31 de ani și care avea ca pasageri alte două persoane, o femeie de 35 de ani și un bărbat de 33 de ani.Într-o curbă periculoasă, din cauza vitezei excesive, șoferul a pierdut controlul volanului, iar mașina a derapat de pe traseu și s-a izbit violent într-un copac de pe acostament.În urma impactului, pasagerul de 33 de ani a murit pe loc până la venirea ambulanței, iar șoferul și pasagera au fost transportași la spital cu mai multe traumatisme.Totodată, șoferul a fost testat cu aparatul Drager, iar rezultatele au arătat că acesta avea o concentrație de 0,87 mg/l de alcool pur în aerul expirat. Pasagera care a scăpat cu viață în urma accidentului, la fel era în stare de ebrietate având o concentrație de 1,13 mg/l de alcool pur în aerul expirat.Oamenii legii au inițiat o anchetă în acest caz pentru a stabili toate circusmtanțele în care s-a produs tragedia, iar pe numele șoferului a fost pornit un dosar penal.Sursa: PulsMedia.MD

Patru copii, cu vârste cuprinse între 4 și 18 ani, și-au pierdut viața luni după-amiază în orașul Chatham, statul Illinois, după ce un autoturism a intrat în clădirea unui centru de activități extrașcolare, au anunțat autoritățile locale. Potrivit Poliției Statale din Illinois, incidentul a avut loc în jurul orei 15:20, la centrul YNOT Outdoors Summer and After School Camp, situat pe strada Breckenridge nr. 301. Vehiculul a lovit mai multe persoane aflate în exteriorul clădirii înainte de a străpunge peretele estic și a lovi numeroase alte persoane din interior. Impactul a fost atât de puternic încât mașina a ieșit prin peretele opus al clădirii. În urma accidentului, șase persoane au fost rănite, majoritatea fiind transportate de urgență la spitale din zonă, iar una a fost evacuată cu un elicopter medical. Centrul afectat este un loc frecventat de elevi de școală primară și liceu după terminarea cursurilor, unde copiii așteaptă adesea să fie preluați de părinți. Luni, vestea tragediei a declanșat panică în rândul părinților, care au sosit rapid la fața locului în căutarea copiilor lor. Forțele de ordine din întreg centrul statului Illinois au intervenit pentru a securiza zona, pentru a acorda ajutor victimelor și a sprijini părinții în căutările lor disperate. Șoferul implicat în incident a fost găsit nevătămat, dar a fost transportat la spital pentru evaluare medicală. Poliția nu a dezvăluit încă vârsta acestuia. Scenele de la locul tragediei au fost copleșitoare, martorii descriind strigăte de durere și disperare după ce s-a aflat că mai mulți copii se aflau în clădire în momentul impactului. Orașul Chatham, unde a avut loc tragedia, are o populație de aproximativ 15.000 de locuitori și se află în apropiere de Springfield, capitala statului Illinois. Incidentul vine la doar două zile după un alt eveniment tragic în Vancouver, Canada, unde 11 persoane au fost ucise după ce un vehicul a intrat în mulțimea adunată la un festival dedicat patrimoniului filipinez.

Instituțiile de învățământ din țară vor desfășura, în perioada 29 aprilie – 6 mai 2025, o serie de activități educaționale dedicate comemorării victimelor foametei organizate din anii 1946–1947. Aceste evenimente fac parte din acțiunile dedicate Zilei comemorării victimelor foametei organizate, marcată anual în a treia sâmbătă a lunii aprilie, conform unei decizii a Parlamentului Republicii Moldova.Instituțiile de învățământ general, profesional tehnic și superior vor organiza lecții tematice, expoziții, proiecții de filme, discuții și activități de comemorare.„Prin aceste inițiative, elevii și studenții vor avea ocazia să înțeleagă mai bine impactul tragic al foametei organizate de regimul comunist de ocupație și să reflecteze asupra valorii vieții umane și a respectării drepturilor fundamentale, în contextul istoriei noastre recente”, a declarat Valentina Olaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației și Cercetării.Printre activitățile recomandate de MEC se numără: Lecții de istorie despre foametea din anii 1946–1947, desfășurate în clasele V–XII; Vizionarea expoziției virtuale oferite de Agenția Națională a Arhivelor; Vizite la muzee și expoziții foto-documentare; Vizionarea de documentare și organizarea de dezbateri; Participarea la momente de reculegere și depuneri de flori în locuri simbolice; Activități de cercetare istorică locală desfășurate de elevi; Întâlniri și dialoguri cu istorici sau cu supraviețuitori ai acelei perioade.

O pană de curent de proporții a afectat astăzi Spania și Portugalia, extinzându-se ulterior și în Andorra, precum și în sudul Franței. În lipsa unor explicații oficiale, guvernele statelor afectate au activat celulele de criză și au mobilizat echipe tehnice din mai multe ministere.Potrivit autorităților spaniole, întreruperea alimentării cu energie electrică a survenit puțin după ora locală 12:00. Întreg teritoriul continental al Spaniei a fost afectat, inclusiv rețelele de comunicații, aeroporturile și infrastructura de transport feroviar de mare viteză. Deși alimentarea cu energie a fost reluată temporar în unele regiuni, întreruperile au revenit rapid. La Madrid, atât metroul, cât și trenurile de suprafață au fost suspendate din cauza lipsei de tensiune.Compania publică Red Eléctrica (Redeia) a anunțat că au fost activate planuri de restabilire a furnizării de energie, în colaborare cu distribuitorii. Cauzele incidentului sunt în curs de analiză, toate resursele disponibile fiind mobilizate pentru remedierea situației. Institutul Național de Securitate Cibernetică (INCIBE) investighează și posibilitatea unui atac cibernetic, deși până în prezent nu există dovezi concludente.Pana de curent a dus la blocarea traficului feroviar și aerian, a paralizat transportul public și a provocat oprirea semafoarelor în numeroase zone. De asemenea, au fost semnalate dificultăți în accesarea serviciilor bancare online și prin aplicații mobile.Centralele nucleare din Spania, cinci unități cu șapte reactoare operaționale, au oprit producția și furnizarea de energie electrică în rețea din motive de siguranță, însă sistemele interne continuă să funcționeze cu ajutorul generatoarelor diesel, conform Consiliului de Securitate Nucleară (CSN).Premierul Pedro Sánchez și vicepremierul Sara Aagesen s-au deplasat la Centrul de Control Red Eléctrica pentru a coordona răspunsul la criză.„Sunt analizate cauzele și toate resursele sunt dedicate remedierii acesteia”, susține Ministerul Tranziției Ecologice.Situația este similară în Portugalia, unde furnizorul Red Eléctrica Nacional a confirmat o pană generalizată de curent. Aeroportul din Lisabona a fost complet paralizat, iar rețelele de comunicații au fost grav afectate. Nici autoritățile portugheze nu au oferit, până la această oră, o explicație oficială.

Astăzi se împlinesc 11 ani de la abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetățenilor Republicii Moldova în Spațiul Schengen. Pe parcursul acestei perioade, peste 2,6 milioane de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în Uniunea Europeană de peste 18 milioane de ori.În perioada 2014 – 2019 fiecare an al aplicării regimului fără vize s-a caracterizat printr-o dinamică ascendentă, astfel numărul anual al beneficiarilor ajungând de la 157 816 persoane, care au călătorit în Spațiul Schengen în 2014, până la 890 974 – în 2019. Totodată, potrivit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), din numărul total de călătorii se înregistrau doar aproximativ 0,3 – 0,4% de cazuri de refuz de intrare și 0,5 – 0,7% de cazuri de ședere ilegală.În contextul pandemiei COVID-19 și restricțiilor de călătorie introduse de către statele membre ale Uniunii Europene, circulația liberă a fost afectată în mod esențial. În anul 2020 numărul beneficiarilor de regim fără vize a scăzut în comparație cu 2019 de 2,4 ori (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor – de 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243).În anul 2021 a avut loc o îmbunătățire treptată a situației, însă numărul beneficiarilor regimului fără vize a rămas de 1,5 ori mai mic decât în 2019 (614 873 în comparație cu 890 974), iar numărul călătoriilor – de 1,8 ori mai mic (1 297 528 în comparație cu 2 322 787). În același timp, s-a mărit într-un mod disproporționat rata cazurilor de refuz de intrare și cazurilor de ședere ilegală, ajungând în 2020 la 1,1% (8 668 de cazuri) și, respectiv, 2,6% (20 425 de cazuri). În anul 2021 rata cazurilor de refuz de intrare s-a redus semnificativ până la 0,6% (7 798 cazuri), iar rata cazurilor de ședere ilegală a crescut până la 2,8% (36 177 cazuri).În anii 2022 – 2024 s-a produs revenirea la intensitatea de utilizare a regimului fără vize de până la pandemie. În 2022, 991 514 de cetățeni ai Republicii Moldova au călătorit în Spațiul Schengen de 2 361 945 de ori. În 2023 indicatorii au fost de 1 045 329 de cetățeni și, respectiv, de 2 606 042 de călătorii. În 2024 au avut loc 2 480 622 de vizite ale 1 001 987 de moldoveni în Spațiul Schengen. Concomitent, la valorile comparabile cu cele de până la pandemie a revenit și rata de cazuri de refuz de intrare, însă cu o tendință moderată de creștere (2022 – 0,2% (4 821 de cazuri), 2023 – 0,3% (7 719 de cazuri), 2024 – 0,43% (10 706 de cazuri)). Totodată, rata de cazuri de ședere ilegală a demonstrat o tendință de scădere treptată (2022 – 1,6% (38 502 de cazuri), 2023 – 1,36% (35 495 de cazuri), 2024 – 1,02% (25 196 de cazuri)).Prin urmare, cetățenii moldoveni au manifestat și continuă să manifeste o atitudine responsabilă față de libertatea de a circula în Spațiul Schengen, depășind cu succes situația de anomalie legată de limitarea călătoriilor pe parcursul perioadei pandemice.Numărul mare de călători în Uniunea Europeană în comparație cu numărul total al populației Republicii Moldova ilustrează elocvent impactul pozitiv al regimului fără vize pentru facilitarea contactelor interumane și contribuirea la consolidarea suplimentară a legăturilor de afaceri, sociale și culturale între Republica Moldova și țările Spațiului Schengen.În același timp, autoritățile naționale continuă să asigure implementarea condiționalităților, care au stat la baza liberalizării regimului de vize, precum și iau în considerare recomandările rapoartelor anuale ale Comisiei Europene privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize.

Preşedintele american Donald Trump s-a declarat „foarte dezamăgit” de Rusia, în timp ce continuă să facă presiuni pentru un acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina, relatează Sky News.Sâmbătă, Trump s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vatican, prima lor întâlnire faţă în faţă de după reuniunea explozivă de la Casa Albă. Preşedintele ucrainean a declarat că întâlnirea dinaintea funeraliilor Papei Francisc ar putea fi „istorică”.Câteva ore mai târziu, domnul Trump a pus sub semnul întrebării dorinţa de pace a lui Vladimir Putin într-o postare pe Truth Social.Duminică, înainte de a se îmbarca la bordul avionului Air Force One, Trump a declarat din nou că întâlnirea a decurs bine şi că liderul ucrainean era „mai calm”.„Cred că înţelege situaţia, cred că vrea să ajungă la un acord”, spus el, înainte de a-i adresa un mesaj lui Putin. ”Vreau să înceteze focul, să se aşeze la masa negocierilor şi să semneze un acord”, a declarat preşedintele SUA, adăugând că este «foarte dezamăgit de faptul că au bombardat acele locuri (inclusiv Kiev, unde nouă persoane au fost ucise într-un atac aerian rus vineri) după discuţii».Cu toate acestea, Trump a declarat că crede că Zelenski este dispus să renunţe la Crimeea, lucru pe care liderul ucrainean a afirmat în repetate rânduri că nu îl va face.El a adăugat că „vom vedea ce se va întâmpla în următoarele zile”. „Nu vorbiţi cu mine despre Crimeea, vorbiţi cu Obama şi Biden despre Crimeea”, a mai spus Trump.Rusia a anexat Crimeea în 2014, în timpul mandatului preşedintelui Barack Obama.Între timp, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru NBC News că un acord de pace este „mai aproape decât a fost în ultimii trei ani, dar încă nu s-a ajuns la un acord”.„Dacă ar fi fost un război uşor de încheiat, ar fi fost încheiat de altcineva cu mult timp în urmă”, a adăugat el în emisiunea Meet the Press.Declaraţia vine după ce Coreea de Nord a confirmat că a trimis trupe pentru a lupta alături de Rusia, la câteva luni după ce Ucraina şi oficialii occidentali au afirmat că forţele sale se află în Europa.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a lansat un apel la adresa majorității parlamentare, cerând eliminarea totală a imunității deputaților din Parlamentul Republicii Moldova.„Dacă totul e așa de bine și de frumos în Republica Moldova, cum zice guvernarea, dacă trăim într-o democrație și dacă reforma Justiției a fost un succes, de ce majoritatea parlamentară nu schimbă legea pentru eliminarea totală a imunității deputaților?”, a întrebat Galbur.Acesta a criticat dur existența imunității parlamentare, afirmând că aceasta nu face decât să protejeze abuzurile și să atragă persoane cu trecut dubios în rândul aleșilor poporului. „Imunitatea parlamentară e ca un magnet care atrage toți hoții, toți bandiții și contrabandiștii în Parlament”, a declarat liderul PNM.Galbur a făcut referire și la cazul deputatului Vasile Bolea, sugerând că, din cauza imunității, instituțiile de drept nu pot interveni eficient în fața unor posibile fapte reprobabile.În încheiere, Dragoș Galbur a provocat majoritatea parlamentară să demonstreze că nu are nimic de ascuns: „Hai, curaj! Eliminați imunitatea parlamentară! Că doar sunteți perfecți, nu aveți de ce vă teme.”

Cu ocazia Zilei Drapelului Republicii Moldova, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi a transmis un mesaj prin care a îndemnat la unitate și responsabilitate față de valorile naționale.„Tricolorul nu e doar un drapel – este ceea ce ne leagă pe toți, indiferent de vârstă, regiune sau convingeri. Este semnul că, dincolo de toate diferențele, suntem o singură țară, un singur popor”, a declarat Usatîi.Fostul primar de Bălți a recunoscut că Republica Moldova are multe probleme de rezolvat, însă a subliniat că respectul față de simbolurile statului începe cu respectul față de cetățeni. „O Moldovă respectată începe cu respectul pentru propriii săi cetățeni”, a punctat el.În mesajul său, Renato Usatîi a criticat utilizarea simbolurilor naționale doar pentru discursuri festive, insistând că adevărata valoare a drapelului constă în faptele care unesc și construiesc o societate demnă și funcțională.„Drapelul nu are nevoie de lozinci, ci de demnitate. Iar demnitatea începe cu noi. Să ne ridicăm împreună, sub un singur tricolor – doar pentru Moldova”, a îndemnat Usatîi.

Astăzi, cu prilejul Zilei Drapelului de Stat al Republicii Moldova, fostul premier și lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, a transmis un mesaj emoționant despre semnificația profundă a Tricolorului.„În istoria fiecărui popor, drapelul este martorul tăcut al luptei, al suferinței și al demnității. Pentru noi, tricolorul – repus în drepturi la 27 aprilie 1990 – a fost, din păcate, mai des martor al pătimirilor decât al victoriilor”, a declarat Filat.Acesta a reamintit că, acum 15 ani, în perioada în care deținea funcția de prim-ministru, a inițiat instituirea oficială a Zilei Drapelului de Stat, nu ca o simplă adăugare în calendarul sărbătorilor, ci ca un gest de recunoștință față de cei care au păstrat vie identitatea națională în vremuri dificile.„Pentru mine, această zi rămâne un semn al identității noastre istorice și culturale, dar și al aspirației către valorile democratice și către un viitor mai bun”, a adăugat liderul PLDM.În încheiere, Vlad Filat a îndemnat cetățenii să arboreze Tricolorul nu doar pe balcoane sau în curți, ci și în suflet, ca un simbol al speranței și al angajamentului pentru un viitor liber, democratic și prosper.

Astăzi, lidera Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la adoptarea drapelului național al Republicii Moldova.„Acest drapel nu e doar o panglică în vânt. Este angajamentul nostru tăcut, dar puternic. Că suntem aici. Că rămânem. Că ne pasă”, a declarat Furtună. Aceasta a subliniat că sub drapel toți cetățenii sunt egali, fiecare purtându-și vocea, visul și răspunderea.În postarea sa, Victoria Furtună a reafirmat viziunea sa asupra unei Moldove unite și demne, în care drapelul nu reprezintă doar o zi festivă, ci o direcție clară pentru viitor.„Eu cred într-o Moldovă unită, Mare, demnă, în care drapelul nu e doar sărbătoare – ci direcție. La mulți ani, Republica Moldova. Să fim vrednici de drapelul care ne unește și ne reprezintă!”, a mai transmis lidera Partidului Moldova Mare.Evenimentul de astăzi marchează nu doar un moment simbolic în istoria țării, ci și un nou apel la unitate și responsabilitate din partea clasei politice.

Cu ocazia Zilei Drapelului de Stat al Republicii Moldova, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE), Tudor Ulianovschi, a transmis un mesaj de unitate și mândrie națională.„Astăzi marcăm Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova – simbolul suveranității, unității și identității noastre naționale”, a declarat Ulianovschi. Potrivit acestuia, Tricolorul nu este doar un atribut al statalității, ci un liant între generații și un reper al valorilor fundamentale precum demnitatea, solidaritatea și dragostea de țară.Liderul PSDE a subliniat că sub drapelul național, Republica Moldova își construiește drumul spre un viitor european, fundamentat pe libertate, respect reciproc și dezvoltare durabilă.„Să onorăm și să purtăm cu mândrie Tricolorul astăzi și în fiecare zi. La mulți ani de Ziua Drapelului de Stat!”, a îndemnat Tudor Ulianovschi.Ziua Drapelului de Stat este sărbătorită anual pentru a reafirma valorile și idealurile care unesc cetățenii Republicii Moldova în jurul simbolurilor naționale.

Întâlnirea recentă dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și fostul președinte american Donald Trump la Roma indică faptul că o încetare a focului în conflictul din Ucraina ar putea fi mai aproape ca niciodată de la începutul invaziei rusești, scrie analistul britanic Richard Kemp într-un articol publicat de The Telegraph.Potrivit lui Kemp, deși eroismul soldaților ucraineni și dezvoltarea accelerată a industriei de apărare din Kiev sunt remarcabile, Ucraina nu poate continua să lupte singură la nesfârșit. Analistul avertizează că, în condițiile actuale, unele concesii teritoriale din partea Ucrainei sunt aproape inevitabile, în contextul unui conflict de uzură în care Rusia deține avantajul.„Se pare că Ucraina nu are altă opțiune decât să negocieze pe baza ultimelor propuneri de pace ale lui Trump sau a unor inițiative similare. Aceasta ar presupune acceptarea pierderii unei părți semnificative din teritoriul ocupat de Rusia”, notează articolul.De asemenea, Kemp subliniază că Donald Trump, favorit în cursa pentru alegerile prezidențiale americane din 2024, nu intenționează să implice direct Statele Unite în continuarea conflictului.În analiza sa, Kemp adaugă că viitorul Occidentului pare „extrem de sumbru”, iar NATO, în contextul războiului din Ucraina, s-a dovedit a fi „un tigru de hârtie”.

Astăzi, 27 aprilie, Republica Moldova sărbătorește Ziua Drapelului de Stat – simbol al renașterii naționale, al libertății și unității poporului. Cu această ocazie, președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și prim-ministrul Dorin Recean au adresat cetățenilor mesaje pline de emoție și semnificație.Președinta Maia Sandu a subliniat că tricolorul este „un simbol care ne unește și ne amintește cine suntem”, îndemnând cetățenii să poarte steagul nu doar în piept, ci și în suflet. „Tricolorul nostru, martor al renașterii naționale, ne inspiră să mergem înainte cu demnitate și speranță. Sub acest steag, am ales mereu pacea, libertatea și dreptatea”, a transmis șefa statului.Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a accentuat rolul drapelului în momentele istorice și în reușitele recente ale țării: „Tricolorul a fost martorul renașterii naționale, al curajului și al speranței noastre. Am simțit mândria de a-l vedea fluturând la Jocurile Olimpice de la Paris, într-un an în care sportivii noștri au cucerit cel mai mare număr de medalii din istoria Republicii Moldova.” El a adăugat că drapelul reprezintă nu doar trecutul, ci și visul pentru o societate mai bună.Prim-ministrul Dorin Recean a amintit de momentul istoric de acum 35 de ani, când Drapelul Republicii Moldova a fost arborat pe clădirea Parlamentului: „Este steagul care ne însoțește în toate momentele importante ale vieții – de pe vârfurile munților până în spațiu, prin realizările tinerilor noștri ingineri. Drapelul este puntea care ne unește diaspora cu țara.” Premierul a evidențiat semnificația celor trei culori ale tricolorului – albastru pentru cerul libertății, galben pentru bogăția pământului și roșu pentru curajul și solidaritatea poporului.

Românii de pe ambele maluri ale Prutului trăiesc un moment istoric: a început construcția primului pod rutier peste Prut, denumit simbolic „Podul de Flori de la Ungheni”. Evenimentul este marcat de organizarea Festivalului „Podul de Flori” la Ungheni, menit să readucă în inimile participanților emoția anului 1990, când românii de pe ambele maluri ale Prutului s-au putut îmbrățișa fără restricții. Sute de oameni, între care oficialităţi din România şi Republica Moldova, au participat, sâmbătă, în zona localităţii Zagarancea, Republica Moldova, la momentul începerii lucrărilor la podul de peste Prut, realizat în regim de autostradă. Podul face parte din autostrada A8 Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş. Ministrul Transporturilor din România, Sorin Grindeanu, a spus că podul de la Ungheni va trebui finalizat în 18 luni, el precizând că în toamna viitoare va fi circulabil.Ministrul Transporturilor din România, Sorin Grindeanu, a declarat, sâmbătă, că podul peste Prut de la Ungheni, realizat în regim de autostradă, va fi finalizat în toamna anului viitor, el recunoscând că există o presiune a locuitorilor din Iaşi pentru a construi A8, care să lege judeţele Moldovei de Europa.”Podul de Flori” peste Prut de la Ungheni va avea 261,20 metri lungime, din care 130,60 m pe teritoriul României, două benzi pe sens şi trotuare. Durata contractului este de 24 de luni, din care şase luni pentru proiectare şi 18 luni pentru execuţie, iar sursa de finanţare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin mecanismul pentru Interconectarea Europei, în valoare de peste 151,68 milioane de lei.Noul pod, realizat la nivel de autostradă, va conecta localitățile Golăiești (județul Iași) și Zagarancea (raionul Ungheni) și va reprezenta o legătură strategică între România și Republica Moldova.Infrastructura va face parte din Autostrada Unirii (A8), asigurând interconectarea Autostrăzii Târgu Mureș – Iași – Ungheni cu viitoarea Autostradă Ungheni – Chișinău, ambele proiecte având termen de finalizare estimat pentru anul 2030.Evenimentul a fost susținut de Festivalul „Podul de Flori", organizat în Piața Independenței din Ungheni, care a adunat artiști de pe ambele maluri ale Prutului, parade aeriene, expoziții și târguri tradiționale, într-o atmosferă de bucurie și unitate. 

Republica Moldova marchează astăzi, 27 aprilie, 35 de ani de la adoptarea tricolorului drept Drapel de Stat, simbol al suveranității, independenței și identității noastre naționale.Drapelul simbolizează trecutul, prezentul și viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiția istorică a poporului, egalitatea în drepturi, prietenia și solidaritatea tuturor cetățenilor republicii.Tricolorul este arborat pe edificiile instituțiilor oficiale ale statului, la ceremonii și solemnități și însumează toate aspirațiile spre libertate și democrație ale cetățenilor noștri, de afirmare plenară și consolidare a statalității Republicii Moldova.Astfel, cele trei culori de pe drapel – roșu, galben și albastru reprezintă culorile naționale. Albastrul semnifică speranța și stabilitatea, galbenul este simbolul valorilor materiale și spirituale, iar roșu reprezintă focul veșnic și sângele vărsat în numele libertății.Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău în anul 2010. Tricolorul a fost desemnat oficial Drapel de Stat pe 27 aprilie 1990 de către deputații primului Parlament, fiind arborat în aceeași zi pe clădirea forului Legislativ.

Creștinii ortodocși marchează astăzi și mâine, Paștele Blajinilor, o sărbătoare profundă dedicată pomenirii celor adormiți. Răspândită mai ales în Europa de Sud-Est, această tradiție reprezintă o continuare a bucuriei pascale, îndreptată spre memoria strămoșilor.De Paștele Blajinilor, credincioșii vizitează mormintele celor dragi, le îngrijesc și le înfrumusețează, iar preoții oficiază slujbe de pomenire. După slujbe, rudele oferă de pomană mâncare și băutură în amintirea sufletelor răposaților.În mod tradițional, Paștele Blajinilor are loc în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână de la Învierea Domnului. În unele localități rurale sau orașe mari, sărbătoarea se întinde pe parcursul mai multor zile, începând chiar din sâmbătă.Republica Moldova este una dintre țările unde sărbătoarea capătă cea mai mare amploare, ziua de luni fiind declarată oficial zi liberă pentru a permite familiilor să participe la comemorare.Există sărbători asemănătoare și în rândul slavilor ortodocși: Radonița la ruși, Radaunița la belaruși și Provodî la ucraineni, toate fiind celebrate în ziua de marți după Duminica Tomii.În credința populară, blajinii sunt considerați printre primii oameni ai Pământului, trăitori pe tărâmuri ascunse, unde se varsă Apa Sâmbetei. Ei duc o viață de rugăciune și post pentru sufletele celor vii și nu sunt capabili de fapte rele. Se spune că, neștiind data Paștelui, blajinii află vestea Învierii prin cojile de ouă roșii aruncate de oameni în ape.De Paștele Blajinilor, tradiția cere ca oamenii să ofere de pomană ouă roșii, cozonaci, pască și să pună flori pe morminte. Se pomenesc nu doar morții apropiați, ci și strămoșii întregului neam. Femeile aduc prosop și lumânare, pe care le oferă preotului ce rostește numele celor pomeniți.

După informațiile apărute astăzi în presă privind presupusa agresiune asupra soției deputatului Vasile Bolea, TV8 a obținut o reacție din partea Rodicăi Bolea.„Am semnat un proces verbal al poliției și după care a inspectorului de poliție de sector care s-a prezentat la noi în apartament, prin care am scris că eu nu am fost agresată. Eu am semnat lucrul acesta. Nu știu în baza la care acte a fost emisă ordonanța cu privire la faptul că soțul meu să nu se apropie de mine și de copii până pe data de 5 mai. Consider că este un lucru neîntemeiat, fără probe și bază juridică. Da, noi am avut o ceartă în familie, cum se întâmplă. A fost mai gravă situația, dar nu vreau să dau detalii fiindcă e personal”, a declarat Rodica Bolea pentru TV8.Totul s-ar fi întâmplat în seara zilei de ieri. Poliția a intervenit la domiciliul deputatului, după ce unul dintre copiii familiei a apelat 112, afirmând că mama sa ar fi agresată de tatăl său.Potrivit informațiilor publicate de Ziarul de Gardă, citând surse, în momentul în care oamenii legii au ajuns la fața locului, Vasile Bolea ar fi ținut-o imobilizată pe soția sa, care plângea. Sursele mai susțin că deputatul nu s-ar fi oprit nici la venirea poliției.Rodica Bolea, însă, neagă că ar fi fost bătută: „Copilul s-a speriat pentru că nu a văzut așa ceva la noi în familie anterior. De asta a procedat așa cum a procedat. Asta e tot. Eu nu am vrut ca asta să devină atât de viral în spațiul public. Nici nu a fost așa cum s-a spus. Da, el are anumite abateri, dar nu mă bate și nu mă lovește”.În prezent, printr-o ordonanță de protecție, Vasile Bolea nu are voie să se apropie de soția și copiii săi, nici fizic, nici telefonic, nici prin intermediul rețelelor sociale, pentru o perioadă de zece zile.Am încercat să obținem o reacție și de la șeful Inspectoratului General al Poliției, însă acesta nu a fost disponibil.

Se împlinesc 39 de ani de la tragicul accident de la Stația atomo-electrică de la Cernobîl, atunci când, în urma a două explozii, cantități impunătoare de substanțe radioactive au nimerit în aer. Avaria a fost numită de Organizația Națiunilor Unite „cel mai mare dezastru ecologic din istoria umanității”.Explozia reactorului 4 de la Centrala Nucleară de la Cernobîl, din Ucraina, din 26 aprilie 1986, se numără printre cele mai mari dezastre produse de om. Potrivit specialiştilor, efectele accidentului de la Cernobîl pot fi comparate cu cele produse în urma exploziei a 500 de bombe nucleare, de mărimea celor de la Hiroshima şi Nagasaki. Statisticile arată că peste 60 000 de oameni au murit ca urmare a radiaţiilor, iar mai mult de două milioane au avut şi mai au de suferit.Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl, situată într-o zonă împădurită, cu o densitate scăzută a populaţiei, la circa 130 km nord de Kiev şi aproximativ 20 km sud de frontiera cu Belarus, era compusă din patru reactoare nucleare de tip RBMK-1000, capabile de a produce 4 GW de putere electrică. Reactoarele 1 şi 2 au fost  construite între anii 1970 şi 1977, în timp ce reactoarele 3 şi 4 au fost finalizate în 1983. Două reactoare RBMK se aflau în proces de construcţie la momentul accidentului.Asemenea altor centrale electrice nucleare, proiectul sovietic avea un miez de reactor care conţinea tije de combustibil radioactiv de uraniu. În reactoarele de la Cernobîl au fost folosite ca moderator blocuri de grafit în interiorul cărora se aflau încastrate tije de control din bor. Căldura emanată de tijele de combustibil era înlăturată din miez de un agent de răcire (apa normală aflată sub mare presiune pompată în miez unde fierbea şi crea un jet de aburi extrem de fierbinte). După ce era separată, apa era pompată înapoi în miez, iar aburii treceau prin turbine producând energie electrică.La 25 aprilie, înainte de a opri unitatea pentru un control de rutină, echipajul reactorului de la Cernobîl 4 a început pregătirile pentru un test ce avea scopul de a determina cât timp turbinele ar continua alimentarea cu energie în cazul unei pierderi a aportului de energie electrică. Acest test mai fusese efectuat în anul precedent, însă turbinele nu au asigurat puterea necesară. Ulterior, au fost făcute îmbunătăţiri, fapt ce a determinat efectuarea unor noi teste.Pentru efectuarea testului, era necesară reducerea capacităţii reactorului la 30%, însă autorităţile sovietice din domeniul energetic nu au aprobat acest lucru. Prin urmare, reactorul a rămas setat la 50% din capacitatea sa, pentru o perioadă de alte 9 ore, timp în care computerele şi sistemele de siguranţă au fost închise. Pe 26 aprilie, echipa de la Cernobîl a primit aprobarea pentru a relua procedurile de reducere a capacităţii reactorului. În acel moment este posibil ca operatorul să fi comis prima greşeală:în loc să menţină nivelul la 50%, a uitat să reseteze un aparat, fapt ce a determinat o scădere vertiginioasa a nivelului de producere a energiei, ajungând până la 1%. Acest nivel era mult prea scăzut pentru derularea testului.O altă greşeală care a condus la dezastru a fost aceea că, pentru a ridica nivelul de producţie a energiei la 7%, au fost îndepărtate simultan un număr prea mare de tije de control, care au fost apoi reintroduse în reactor tot simultan, procedură care a determinat o creştere atât de dramatică a nivelului energetic, încât reactorul a fost distrus. O eroare similară, dar cu consecinţe mult mai puţin grave, se produsese deja într-un reactor de acelaşi tip în Lituania, în anul 1983, însă aceste date nu au fost transmise şi personalului operaţional de la Cernobîl.Explozia s-a produs în jurul orei 01:30, distrugând capsula de beton din jurul reactorului. Aerul a pătruns în interior interacţionând cu grafitul fierbinte şi radioactiv, în urma reacţiei obţinându-se CO gazos inflamabil care a provocat un incendiu în reactor. În total 8 tone de substanţe radioactive au fost aruncate din reactor şi împrăştiate în jurul zonei sau luate de vântÎn primele zece ore de la producerea accidentului, a fost pompată apă în miezul reactorului pentru a stinge incendiul şi a opri eliberarea de materiale radioactive în atmosferă. Circa 200-300 de tone de apă au fost pompate pe oră în jumătatea intactă a reactorului în cadrul acestei disperate acţiuni. Încercarea nu a fost încununată de succes, existând riscul ca apa să inunde reactoarele 1 şi 2.Următoarea încercare de stingere a flăcărilor a constat în aruncarea a circa 2 400 tone de plumb şi 1 800 tone de nisip, operaţiune demarată între 27 aprilie şi 5 mai cu ajutorul a peste 30 de elicoptere militare. Nici aceasta operatiune n-a fost eficace, din contra, a agravat situatia, caci caldura s-a intetit sub acele materiale, temperatura din reactor şi cantitatea de radatii crescând în mod dramatic. Ulterior, miezul a fost răcit cu azot, iar pe 6 mai  s-a reuşit ca focul şi emisiile radioactive să fie ţinute sub control.Urmările dezastruluiPuţini au fost cei care au ştiut ce s-a întâmplat de fapt. Oraşul Prypiat, construit special pentru muncitorii de la Cernobîl, a fost evacuat abia o zi mai târziu, pe 27 aprilie. Mai mult decat atat, abia  pe 23 mai 1986 au început pregătirile pentru a se distribui populaţiei iod pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv-practic mult prea târziu, căci cea mai mare cantitate din acest element radioactiv fusese deja eliberată în primele zece zile.Toate persoanele implicate in acest accident (cei 600 de pompieri, precum si echipa de operare care a fost implicata in lupta cu focul) au fost sever iradiate. 134 dintre aceşti oameni au fost expuşi unor doze de radiaţii între 0, 7 şi 13 Sv, suferind de aşa-numitul Sindrom acut de radiaţii (ARS). Prin urmare, în decurs de numai câteva ore, aceşti oameni au fost expuşi unui volum de radiaţii de până la 13. 000 de ori mai mare decât 1 millisievert (doză maximă de radiaţii la care poate fi expusă populaţia care trăieşte în apropierea unei centrale nucleare).31 de muncitori au murit la scurtă vreme după acest accident. Aproximativ 800 000 de oameni au fost implicaţi în operaţiunile de curăţare de la Cernobîl, până în anul 1989, sănătatea lor fiind sever afectată. Se pare că 300 000 dintre ei au fost expuşi unor doze de radiaţii de peste 0, 5 Sv.În urma estimărilor, s-a ajuns la concluzia că întreaga cantitate de xenon, jumătate din cea de cesiu şi de iod şi 5% din restul elementelor radioactive din reactor au fost aruncate în atmosferă. Cea mai mare parte a contaminat zona învecinată centralei nucleare, în timp ce gazele cu densitate scăzută au fost purtate de vânt, iniţial, de-a lungul Ucrainei, Belarusului, Rusiei, iar într-o măsură mai mică, în Scandinavia, Polonia, Cehoslovacia, Austria şi sudul Germaniei. În ultimele zile, direcţia vântului s-a schimbat, emisiile radioactive afectând mai ales ţările din sudul continentului:România, Grecia, Bulgaria şi Turcia. Totuşi, suprafaţa cu cel mai mare grad de risc de iradiere includea nordul Ucrainei, sudul şi estul Belarusului şi zona de vest, la graniţa dintre Rusia şi Belarus. La momentul exploziei, în această regiune de aproximativ 140. 000 km2 locuiau 7 milioane de persoane, dintre care 3 milioane erau copii.Depunerile radioactive au afectat România mai ales în primeIe zile ale lunii mai, din cauza schimbării direcţiei vântului. În noaptea de 1 mai, staţiile care se ocupau cu măsurarea radioactivităţii au transmis că, în anumite zone ale ţării, s-au înregistrat valori depăşite ale radioactivităţii. Cel mai ridicat grad de poluare a fost atins în Iaşi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare. Totodată, radioactivitatea a crescut foarte mult şi în Suceava, Târgu-Mureş, Galaţi şi Tulcea.Pentru a opri emisiile radioactive, zona activă a reactorului a fost acoperită cu un ''sarcofag'' de beton, care opreşte radiaţiile. Oraşul Cernobîl, că şi Prypiat, au fost evacuate şi probabil nu vor mai fi locuite vreodată, întrucât nivelul de radiaţii va ajunge la cote normale în jurul anului 2525.Sursa: Historia.ro

Lucrările de reabilitare a podului feroviar Fălciu–Cantemir, care leagă România de Republica Moldova, au demarat oficial. Primele intervenții sunt deja în desfășurare pe partea românească, la Fălciu, și vizează revizia generală a structurii și revopsirea elementelor metalice ale podului. În această etapă, lucrările sunt efectuate cu resurse proprii, urmând ca în perioada următoare să fie atrași și contractori externi.În cadrul proiectului sunt prevăzute ample lucrări de reabilitare, atât la infrastructura feroviară, cât și la podul propriu-zis. Astfel, vor fi efectuate: Îndepărtarea vegetației și refacerea terasamentului; Înlocuirea traverselor și a diblurilor; Executarea burajelor și completarea cu piatră spartă; Înlocuirea traverselor degradate de pe pod și montajul de traverse speciale din lemn; Revopsirea completă a structurii metalice.De cealaltă parte a Prutului, autoritățile moldovene urmează să reabiliteze tronsonul de 1,8 kilometri care leagă podul de orașul Cantemir.Lucrările sunt programate să continue până în august 2025. Context și perspectiveProiectul face parte dintr-un amplu plan de modernizare a infrastructurii de transport dintre România și Republica Moldova. Linia Zorleni – Fălciu – Fălciu Frontieră a fost redeschisă în martie 2022 pentru sprijinirea refugiaților ucraineni, iar în ianuarie 2025, în cadrul reuniunii ministeriale QUINT Meeting organizate de Comisia Europeană (DG MOVE), s-a decis reconstrucția completă a conexiunii feroviare Fălciu–Cantemir.În aprilie 2025, CFR SA și CFM au semnat un Memorandum de înțelegere pentru reluarea circulației feroviare peste Prut.Printre obiectivele de viitor stabilite de cele două state se numără: Redarea circulației pe podul feroviar Fălciu–Cantemir; Electrificarea liniei Iași–Chișinău; Modernizarea controlului vamal la Ungheni; Redeschiderea trenului de pasageri Cahul–Galați.Toate aceste inițiative sunt menite să îmbunătățească conectivitatea regională, să faciliteze transportul de mărfuri și să stimuleze dezvoltarea economică de pe ambele maluri ale Prutului.