O pană de curent de proporții a afectat astăzi Spania și Portugalia, extinzându-se ulterior și în Andorra, precum și în sudul Franței. În lipsa unor explicații oficiale, guvernele statelor afectate au activat celulele de criză și au mobilizat echipe tehnice din mai multe ministere.Potrivit autorităților spaniole, întreruperea alimentării cu energie electrică a survenit puțin după ora locală 12:00. Întreg teritoriul continental al Spaniei a fost afectat, inclusiv rețelele de comunicații, aeroporturile și infrastructura de transport feroviar de mare viteză. Deși alimentarea cu energie a fost reluată temporar în unele regiuni, întreruperile au revenit rapid. La Madrid, atât metroul, cât și trenurile de suprafață au fost suspendate din cauza lipsei de tensiune.Compania publică Red Eléctrica (Redeia) a anunțat că au fost activate planuri de restabilire a furnizării de energie, în colaborare cu distribuitorii. Cauzele incidentului sunt în curs de analiză, toate resursele disponibile fiind mobilizate pentru remedierea situației. Institutul Național de Securitate Cibernetică (INCIBE) investighează și posibilitatea unui atac cibernetic, deși până în prezent nu există dovezi concludente.Pana de curent a dus la blocarea traficului feroviar și aerian, a paralizat transportul public și a provocat oprirea semafoarelor în numeroase zone. De asemenea, au fost semnalate dificultăți în accesarea serviciilor bancare online și prin aplicații mobile.Centralele nucleare din Spania, cinci unități cu șapte reactoare operaționale, au oprit producția și furnizarea de energie electrică în rețea din motive de siguranță, însă sistemele interne continuă să funcționeze cu ajutorul generatoarelor diesel, conform Consiliului de Securitate Nucleară (CSN).Premierul Pedro Sánchez și vicepremierul Sara Aagesen s-au deplasat la Centrul de Control Red Eléctrica pentru a coordona răspunsul la criză.„Sunt analizate cauzele și toate resursele sunt dedicate remedierii acesteia”, susține Ministerul Tranziției Ecologice.Situația este similară în Portugalia, unde furnizorul Red Eléctrica Nacional a confirmat o pană generalizată de curent. Aeroportul din Lisabona a fost complet paralizat, iar rețelele de comunicații au fost grav afectate. Nici autoritățile portugheze nu au oferit, până la această oră, o explicație oficială.

Astăzi se împlinesc 11 ani de la abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetățenilor Republicii Moldova în Spațiul Schengen. Pe parcursul acestei perioade, peste 2,6 milioane de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în Uniunea Europeană de peste 18 milioane de ori.În perioada 2014 – 2019 fiecare an al aplicării regimului fără vize s-a caracterizat printr-o dinamică ascendentă, astfel numărul anual al beneficiarilor ajungând de la 157 816 persoane, care au călătorit în Spațiul Schengen în 2014, până la 890 974 – în 2019. Totodată, potrivit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), din numărul total de călătorii se înregistrau doar aproximativ 0,3 – 0,4% de cazuri de refuz de intrare și 0,5 – 0,7% de cazuri de ședere ilegală.În contextul pandemiei COVID-19 și restricțiilor de călătorie introduse de către statele membre ale Uniunii Europene, circulația liberă a fost afectată în mod esențial. În anul 2020 numărul beneficiarilor de regim fără vize a scăzut în comparație cu 2019 de 2,4 ori (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor – de 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243).În anul 2021 a avut loc o îmbunătățire treptată a situației, însă numărul beneficiarilor regimului fără vize a rămas de 1,5 ori mai mic decât în 2019 (614 873 în comparație cu 890 974), iar numărul călătoriilor – de 1,8 ori mai mic (1 297 528 în comparație cu 2 322 787). În același timp, s-a mărit într-un mod disproporționat rata cazurilor de refuz de intrare și cazurilor de ședere ilegală, ajungând în 2020 la 1,1% (8 668 de cazuri) și, respectiv, 2,6% (20 425 de cazuri). În anul 2021 rata cazurilor de refuz de intrare s-a redus semnificativ până la 0,6% (7 798 cazuri), iar rata cazurilor de ședere ilegală a crescut până la 2,8% (36 177 cazuri).În anii 2022 – 2024 s-a produs revenirea la intensitatea de utilizare a regimului fără vize de până la pandemie. În 2022, 991 514 de cetățeni ai Republicii Moldova au călătorit în Spațiul Schengen de 2 361 945 de ori. În 2023 indicatorii au fost de 1 045 329 de cetățeni și, respectiv, de 2 606 042 de călătorii. În 2024 au avut loc 2 480 622 de vizite ale 1 001 987 de moldoveni în Spațiul Schengen. Concomitent, la valorile comparabile cu cele de până la pandemie a revenit și rata de cazuri de refuz de intrare, însă cu o tendință moderată de creștere (2022 – 0,2% (4 821 de cazuri), 2023 – 0,3% (7 719 de cazuri), 2024 – 0,43% (10 706 de cazuri)). Totodată, rata de cazuri de ședere ilegală a demonstrat o tendință de scădere treptată (2022 – 1,6% (38 502 de cazuri), 2023 – 1,36% (35 495 de cazuri), 2024 – 1,02% (25 196 de cazuri)).Prin urmare, cetățenii moldoveni au manifestat și continuă să manifeste o atitudine responsabilă față de libertatea de a circula în Spațiul Schengen, depășind cu succes situația de anomalie legată de limitarea călătoriilor pe parcursul perioadei pandemice.Numărul mare de călători în Uniunea Europeană în comparație cu numărul total al populației Republicii Moldova ilustrează elocvent impactul pozitiv al regimului fără vize pentru facilitarea contactelor interumane și contribuirea la consolidarea suplimentară a legăturilor de afaceri, sociale și culturale între Republica Moldova și țările Spațiului Schengen.În același timp, autoritățile naționale continuă să asigure implementarea condiționalităților, care au stat la baza liberalizării regimului de vize, precum și iau în considerare recomandările rapoartelor anuale ale Comisiei Europene privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize.

Preşedintele american Donald Trump s-a declarat „foarte dezamăgit” de Rusia, în timp ce continuă să facă presiuni pentru un acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina, relatează Sky News.Sâmbătă, Trump s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vatican, prima lor întâlnire faţă în faţă de după reuniunea explozivă de la Casa Albă. Preşedintele ucrainean a declarat că întâlnirea dinaintea funeraliilor Papei Francisc ar putea fi „istorică”.Câteva ore mai târziu, domnul Trump a pus sub semnul întrebării dorinţa de pace a lui Vladimir Putin într-o postare pe Truth Social.Duminică, înainte de a se îmbarca la bordul avionului Air Force One, Trump a declarat din nou că întâlnirea a decurs bine şi că liderul ucrainean era „mai calm”.„Cred că înţelege situaţia, cred că vrea să ajungă la un acord”, spus el, înainte de a-i adresa un mesaj lui Putin. ”Vreau să înceteze focul, să se aşeze la masa negocierilor şi să semneze un acord”, a declarat preşedintele SUA, adăugând că este «foarte dezamăgit de faptul că au bombardat acele locuri (inclusiv Kiev, unde nouă persoane au fost ucise într-un atac aerian rus vineri) după discuţii».Cu toate acestea, Trump a declarat că crede că Zelenski este dispus să renunţe la Crimeea, lucru pe care liderul ucrainean a afirmat în repetate rânduri că nu îl va face.El a adăugat că „vom vedea ce se va întâmpla în următoarele zile”. „Nu vorbiţi cu mine despre Crimeea, vorbiţi cu Obama şi Biden despre Crimeea”, a mai spus Trump.Rusia a anexat Crimeea în 2014, în timpul mandatului preşedintelui Barack Obama.Între timp, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru NBC News că un acord de pace este „mai aproape decât a fost în ultimii trei ani, dar încă nu s-a ajuns la un acord”.„Dacă ar fi fost un război uşor de încheiat, ar fi fost încheiat de altcineva cu mult timp în urmă”, a adăugat el în emisiunea Meet the Press.Declaraţia vine după ce Coreea de Nord a confirmat că a trimis trupe pentru a lupta alături de Rusia, la câteva luni după ce Ucraina şi oficialii occidentali au afirmat că forţele sale se află în Europa.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a lansat un apel la adresa majorității parlamentare, cerând eliminarea totală a imunității deputaților din Parlamentul Republicii Moldova.„Dacă totul e așa de bine și de frumos în Republica Moldova, cum zice guvernarea, dacă trăim într-o democrație și dacă reforma Justiției a fost un succes, de ce majoritatea parlamentară nu schimbă legea pentru eliminarea totală a imunității deputaților?”, a întrebat Galbur.Acesta a criticat dur existența imunității parlamentare, afirmând că aceasta nu face decât să protejeze abuzurile și să atragă persoane cu trecut dubios în rândul aleșilor poporului. „Imunitatea parlamentară e ca un magnet care atrage toți hoții, toți bandiții și contrabandiștii în Parlament”, a declarat liderul PNM.Galbur a făcut referire și la cazul deputatului Vasile Bolea, sugerând că, din cauza imunității, instituțiile de drept nu pot interveni eficient în fața unor posibile fapte reprobabile.În încheiere, Dragoș Galbur a provocat majoritatea parlamentară să demonstreze că nu are nimic de ascuns: „Hai, curaj! Eliminați imunitatea parlamentară! Că doar sunteți perfecți, nu aveți de ce vă teme.”

Cu ocazia Zilei Drapelului Republicii Moldova, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi a transmis un mesaj prin care a îndemnat la unitate și responsabilitate față de valorile naționale.„Tricolorul nu e doar un drapel – este ceea ce ne leagă pe toți, indiferent de vârstă, regiune sau convingeri. Este semnul că, dincolo de toate diferențele, suntem o singură țară, un singur popor”, a declarat Usatîi.Fostul primar de Bălți a recunoscut că Republica Moldova are multe probleme de rezolvat, însă a subliniat că respectul față de simbolurile statului începe cu respectul față de cetățeni. „O Moldovă respectată începe cu respectul pentru propriii săi cetățeni”, a punctat el.În mesajul său, Renato Usatîi a criticat utilizarea simbolurilor naționale doar pentru discursuri festive, insistând că adevărata valoare a drapelului constă în faptele care unesc și construiesc o societate demnă și funcțională.„Drapelul nu are nevoie de lozinci, ci de demnitate. Iar demnitatea începe cu noi. Să ne ridicăm împreună, sub un singur tricolor – doar pentru Moldova”, a îndemnat Usatîi.

Astăzi, cu prilejul Zilei Drapelului de Stat al Republicii Moldova, fostul premier și lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, a transmis un mesaj emoționant despre semnificația profundă a Tricolorului.„În istoria fiecărui popor, drapelul este martorul tăcut al luptei, al suferinței și al demnității. Pentru noi, tricolorul – repus în drepturi la 27 aprilie 1990 – a fost, din păcate, mai des martor al pătimirilor decât al victoriilor”, a declarat Filat.Acesta a reamintit că, acum 15 ani, în perioada în care deținea funcția de prim-ministru, a inițiat instituirea oficială a Zilei Drapelului de Stat, nu ca o simplă adăugare în calendarul sărbătorilor, ci ca un gest de recunoștință față de cei care au păstrat vie identitatea națională în vremuri dificile.„Pentru mine, această zi rămâne un semn al identității noastre istorice și culturale, dar și al aspirației către valorile democratice și către un viitor mai bun”, a adăugat liderul PLDM.În încheiere, Vlad Filat a îndemnat cetățenii să arboreze Tricolorul nu doar pe balcoane sau în curți, ci și în suflet, ca un simbol al speranței și al angajamentului pentru un viitor liber, democratic și prosper.

Astăzi, lidera Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la adoptarea drapelului național al Republicii Moldova.„Acest drapel nu e doar o panglică în vânt. Este angajamentul nostru tăcut, dar puternic. Că suntem aici. Că rămânem. Că ne pasă”, a declarat Furtună. Aceasta a subliniat că sub drapel toți cetățenii sunt egali, fiecare purtându-și vocea, visul și răspunderea.În postarea sa, Victoria Furtună a reafirmat viziunea sa asupra unei Moldove unite și demne, în care drapelul nu reprezintă doar o zi festivă, ci o direcție clară pentru viitor.„Eu cred într-o Moldovă unită, Mare, demnă, în care drapelul nu e doar sărbătoare – ci direcție. La mulți ani, Republica Moldova. Să fim vrednici de drapelul care ne unește și ne reprezintă!”, a mai transmis lidera Partidului Moldova Mare.Evenimentul de astăzi marchează nu doar un moment simbolic în istoria țării, ci și un nou apel la unitate și responsabilitate din partea clasei politice.

Cu ocazia Zilei Drapelului de Stat al Republicii Moldova, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE), Tudor Ulianovschi, a transmis un mesaj de unitate și mândrie națională.„Astăzi marcăm Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova – simbolul suveranității, unității și identității noastre naționale”, a declarat Ulianovschi. Potrivit acestuia, Tricolorul nu este doar un atribut al statalității, ci un liant între generații și un reper al valorilor fundamentale precum demnitatea, solidaritatea și dragostea de țară.Liderul PSDE a subliniat că sub drapelul național, Republica Moldova își construiește drumul spre un viitor european, fundamentat pe libertate, respect reciproc și dezvoltare durabilă.„Să onorăm și să purtăm cu mândrie Tricolorul astăzi și în fiecare zi. La mulți ani de Ziua Drapelului de Stat!”, a îndemnat Tudor Ulianovschi.Ziua Drapelului de Stat este sărbătorită anual pentru a reafirma valorile și idealurile care unesc cetățenii Republicii Moldova în jurul simbolurilor naționale.

Întâlnirea recentă dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și fostul președinte american Donald Trump la Roma indică faptul că o încetare a focului în conflictul din Ucraina ar putea fi mai aproape ca niciodată de la începutul invaziei rusești, scrie analistul britanic Richard Kemp într-un articol publicat de The Telegraph.Potrivit lui Kemp, deși eroismul soldaților ucraineni și dezvoltarea accelerată a industriei de apărare din Kiev sunt remarcabile, Ucraina nu poate continua să lupte singură la nesfârșit. Analistul avertizează că, în condițiile actuale, unele concesii teritoriale din partea Ucrainei sunt aproape inevitabile, în contextul unui conflict de uzură în care Rusia deține avantajul.„Se pare că Ucraina nu are altă opțiune decât să negocieze pe baza ultimelor propuneri de pace ale lui Trump sau a unor inițiative similare. Aceasta ar presupune acceptarea pierderii unei părți semnificative din teritoriul ocupat de Rusia”, notează articolul.De asemenea, Kemp subliniază că Donald Trump, favorit în cursa pentru alegerile prezidențiale americane din 2024, nu intenționează să implice direct Statele Unite în continuarea conflictului.În analiza sa, Kemp adaugă că viitorul Occidentului pare „extrem de sumbru”, iar NATO, în contextul războiului din Ucraina, s-a dovedit a fi „un tigru de hârtie”.

Astăzi, 27 aprilie, Republica Moldova sărbătorește Ziua Drapelului de Stat – simbol al renașterii naționale, al libertății și unității poporului. Cu această ocazie, președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și prim-ministrul Dorin Recean au adresat cetățenilor mesaje pline de emoție și semnificație.Președinta Maia Sandu a subliniat că tricolorul este „un simbol care ne unește și ne amintește cine suntem”, îndemnând cetățenii să poarte steagul nu doar în piept, ci și în suflet. „Tricolorul nostru, martor al renașterii naționale, ne inspiră să mergem înainte cu demnitate și speranță. Sub acest steag, am ales mereu pacea, libertatea și dreptatea”, a transmis șefa statului.Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a accentuat rolul drapelului în momentele istorice și în reușitele recente ale țării: „Tricolorul a fost martorul renașterii naționale, al curajului și al speranței noastre. Am simțit mândria de a-l vedea fluturând la Jocurile Olimpice de la Paris, într-un an în care sportivii noștri au cucerit cel mai mare număr de medalii din istoria Republicii Moldova.” El a adăugat că drapelul reprezintă nu doar trecutul, ci și visul pentru o societate mai bună.Prim-ministrul Dorin Recean a amintit de momentul istoric de acum 35 de ani, când Drapelul Republicii Moldova a fost arborat pe clădirea Parlamentului: „Este steagul care ne însoțește în toate momentele importante ale vieții – de pe vârfurile munților până în spațiu, prin realizările tinerilor noștri ingineri. Drapelul este puntea care ne unește diaspora cu țara.” Premierul a evidențiat semnificația celor trei culori ale tricolorului – albastru pentru cerul libertății, galben pentru bogăția pământului și roșu pentru curajul și solidaritatea poporului.

Românii de pe ambele maluri ale Prutului trăiesc un moment istoric: a început construcția primului pod rutier peste Prut, denumit simbolic „Podul de Flori de la Ungheni”. Evenimentul este marcat de organizarea Festivalului „Podul de Flori” la Ungheni, menit să readucă în inimile participanților emoția anului 1990, când românii de pe ambele maluri ale Prutului s-au putut îmbrățișa fără restricții. Sute de oameni, între care oficialităţi din România şi Republica Moldova, au participat, sâmbătă, în zona localităţii Zagarancea, Republica Moldova, la momentul începerii lucrărilor la podul de peste Prut, realizat în regim de autostradă. Podul face parte din autostrada A8 Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş. Ministrul Transporturilor din România, Sorin Grindeanu, a spus că podul de la Ungheni va trebui finalizat în 18 luni, el precizând că în toamna viitoare va fi circulabil.Ministrul Transporturilor din România, Sorin Grindeanu, a declarat, sâmbătă, că podul peste Prut de la Ungheni, realizat în regim de autostradă, va fi finalizat în toamna anului viitor, el recunoscând că există o presiune a locuitorilor din Iaşi pentru a construi A8, care să lege judeţele Moldovei de Europa.”Podul de Flori” peste Prut de la Ungheni va avea 261,20 metri lungime, din care 130,60 m pe teritoriul României, două benzi pe sens şi trotuare. Durata contractului este de 24 de luni, din care şase luni pentru proiectare şi 18 luni pentru execuţie, iar sursa de finanţare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin mecanismul pentru Interconectarea Europei, în valoare de peste 151,68 milioane de lei.Noul pod, realizat la nivel de autostradă, va conecta localitățile Golăiești (județul Iași) și Zagarancea (raionul Ungheni) și va reprezenta o legătură strategică între România și Republica Moldova.Infrastructura va face parte din Autostrada Unirii (A8), asigurând interconectarea Autostrăzii Târgu Mureș – Iași – Ungheni cu viitoarea Autostradă Ungheni – Chișinău, ambele proiecte având termen de finalizare estimat pentru anul 2030.Evenimentul a fost susținut de Festivalul „Podul de Flori", organizat în Piața Independenței din Ungheni, care a adunat artiști de pe ambele maluri ale Prutului, parade aeriene, expoziții și târguri tradiționale, într-o atmosferă de bucurie și unitate. 

Republica Moldova marchează astăzi, 27 aprilie, 35 de ani de la adoptarea tricolorului drept Drapel de Stat, simbol al suveranității, independenței și identității noastre naționale.Drapelul simbolizează trecutul, prezentul și viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiția istorică a poporului, egalitatea în drepturi, prietenia și solidaritatea tuturor cetățenilor republicii.Tricolorul este arborat pe edificiile instituțiilor oficiale ale statului, la ceremonii și solemnități și însumează toate aspirațiile spre libertate și democrație ale cetățenilor noștri, de afirmare plenară și consolidare a statalității Republicii Moldova.Astfel, cele trei culori de pe drapel – roșu, galben și albastru reprezintă culorile naționale. Albastrul semnifică speranța și stabilitatea, galbenul este simbolul valorilor materiale și spirituale, iar roșu reprezintă focul veșnic și sângele vărsat în numele libertății.Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău în anul 2010. Tricolorul a fost desemnat oficial Drapel de Stat pe 27 aprilie 1990 de către deputații primului Parlament, fiind arborat în aceeași zi pe clădirea forului Legislativ.

Creștinii ortodocși marchează astăzi și mâine, Paștele Blajinilor, o sărbătoare profundă dedicată pomenirii celor adormiți. Răspândită mai ales în Europa de Sud-Est, această tradiție reprezintă o continuare a bucuriei pascale, îndreptată spre memoria strămoșilor.De Paștele Blajinilor, credincioșii vizitează mormintele celor dragi, le îngrijesc și le înfrumusețează, iar preoții oficiază slujbe de pomenire. După slujbe, rudele oferă de pomană mâncare și băutură în amintirea sufletelor răposaților.În mod tradițional, Paștele Blajinilor are loc în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână de la Învierea Domnului. În unele localități rurale sau orașe mari, sărbătoarea se întinde pe parcursul mai multor zile, începând chiar din sâmbătă.Republica Moldova este una dintre țările unde sărbătoarea capătă cea mai mare amploare, ziua de luni fiind declarată oficial zi liberă pentru a permite familiilor să participe la comemorare.Există sărbători asemănătoare și în rândul slavilor ortodocși: Radonița la ruși, Radaunița la belaruși și Provodî la ucraineni, toate fiind celebrate în ziua de marți după Duminica Tomii.În credința populară, blajinii sunt considerați printre primii oameni ai Pământului, trăitori pe tărâmuri ascunse, unde se varsă Apa Sâmbetei. Ei duc o viață de rugăciune și post pentru sufletele celor vii și nu sunt capabili de fapte rele. Se spune că, neștiind data Paștelui, blajinii află vestea Învierii prin cojile de ouă roșii aruncate de oameni în ape.De Paștele Blajinilor, tradiția cere ca oamenii să ofere de pomană ouă roșii, cozonaci, pască și să pună flori pe morminte. Se pomenesc nu doar morții apropiați, ci și strămoșii întregului neam. Femeile aduc prosop și lumânare, pe care le oferă preotului ce rostește numele celor pomeniți.

După informațiile apărute astăzi în presă privind presupusa agresiune asupra soției deputatului Vasile Bolea, TV8 a obținut o reacție din partea Rodicăi Bolea.„Am semnat un proces verbal al poliției și după care a inspectorului de poliție de sector care s-a prezentat la noi în apartament, prin care am scris că eu nu am fost agresată. Eu am semnat lucrul acesta. Nu știu în baza la care acte a fost emisă ordonanța cu privire la faptul că soțul meu să nu se apropie de mine și de copii până pe data de 5 mai. Consider că este un lucru neîntemeiat, fără probe și bază juridică. Da, noi am avut o ceartă în familie, cum se întâmplă. A fost mai gravă situația, dar nu vreau să dau detalii fiindcă e personal”, a declarat Rodica Bolea pentru TV8.Totul s-ar fi întâmplat în seara zilei de ieri. Poliția a intervenit la domiciliul deputatului, după ce unul dintre copiii familiei a apelat 112, afirmând că mama sa ar fi agresată de tatăl său.Potrivit informațiilor publicate de Ziarul de Gardă, citând surse, în momentul în care oamenii legii au ajuns la fața locului, Vasile Bolea ar fi ținut-o imobilizată pe soția sa, care plângea. Sursele mai susțin că deputatul nu s-ar fi oprit nici la venirea poliției.Rodica Bolea, însă, neagă că ar fi fost bătută: „Copilul s-a speriat pentru că nu a văzut așa ceva la noi în familie anterior. De asta a procedat așa cum a procedat. Asta e tot. Eu nu am vrut ca asta să devină atât de viral în spațiul public. Nici nu a fost așa cum s-a spus. Da, el are anumite abateri, dar nu mă bate și nu mă lovește”.În prezent, printr-o ordonanță de protecție, Vasile Bolea nu are voie să se apropie de soția și copiii săi, nici fizic, nici telefonic, nici prin intermediul rețelelor sociale, pentru o perioadă de zece zile.Am încercat să obținem o reacție și de la șeful Inspectoratului General al Poliției, însă acesta nu a fost disponibil.

Se împlinesc 39 de ani de la tragicul accident de la Stația atomo-electrică de la Cernobîl, atunci când, în urma a două explozii, cantități impunătoare de substanțe radioactive au nimerit în aer. Avaria a fost numită de Organizația Națiunilor Unite „cel mai mare dezastru ecologic din istoria umanității”.Explozia reactorului 4 de la Centrala Nucleară de la Cernobîl, din Ucraina, din 26 aprilie 1986, se numără printre cele mai mari dezastre produse de om. Potrivit specialiştilor, efectele accidentului de la Cernobîl pot fi comparate cu cele produse în urma exploziei a 500 de bombe nucleare, de mărimea celor de la Hiroshima şi Nagasaki. Statisticile arată că peste 60 000 de oameni au murit ca urmare a radiaţiilor, iar mai mult de două milioane au avut şi mai au de suferit.Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl, situată într-o zonă împădurită, cu o densitate scăzută a populaţiei, la circa 130 km nord de Kiev şi aproximativ 20 km sud de frontiera cu Belarus, era compusă din patru reactoare nucleare de tip RBMK-1000, capabile de a produce 4 GW de putere electrică. Reactoarele 1 şi 2 au fost  construite între anii 1970 şi 1977, în timp ce reactoarele 3 şi 4 au fost finalizate în 1983. Două reactoare RBMK se aflau în proces de construcţie la momentul accidentului.Asemenea altor centrale electrice nucleare, proiectul sovietic avea un miez de reactor care conţinea tije de combustibil radioactiv de uraniu. În reactoarele de la Cernobîl au fost folosite ca moderator blocuri de grafit în interiorul cărora se aflau încastrate tije de control din bor. Căldura emanată de tijele de combustibil era înlăturată din miez de un agent de răcire (apa normală aflată sub mare presiune pompată în miez unde fierbea şi crea un jet de aburi extrem de fierbinte). După ce era separată, apa era pompată înapoi în miez, iar aburii treceau prin turbine producând energie electrică.La 25 aprilie, înainte de a opri unitatea pentru un control de rutină, echipajul reactorului de la Cernobîl 4 a început pregătirile pentru un test ce avea scopul de a determina cât timp turbinele ar continua alimentarea cu energie în cazul unei pierderi a aportului de energie electrică. Acest test mai fusese efectuat în anul precedent, însă turbinele nu au asigurat puterea necesară. Ulterior, au fost făcute îmbunătăţiri, fapt ce a determinat efectuarea unor noi teste.Pentru efectuarea testului, era necesară reducerea capacităţii reactorului la 30%, însă autorităţile sovietice din domeniul energetic nu au aprobat acest lucru. Prin urmare, reactorul a rămas setat la 50% din capacitatea sa, pentru o perioadă de alte 9 ore, timp în care computerele şi sistemele de siguranţă au fost închise. Pe 26 aprilie, echipa de la Cernobîl a primit aprobarea pentru a relua procedurile de reducere a capacităţii reactorului. În acel moment este posibil ca operatorul să fi comis prima greşeală:în loc să menţină nivelul la 50%, a uitat să reseteze un aparat, fapt ce a determinat o scădere vertiginioasa a nivelului de producere a energiei, ajungând până la 1%. Acest nivel era mult prea scăzut pentru derularea testului.O altă greşeală care a condus la dezastru a fost aceea că, pentru a ridica nivelul de producţie a energiei la 7%, au fost îndepărtate simultan un număr prea mare de tije de control, care au fost apoi reintroduse în reactor tot simultan, procedură care a determinat o creştere atât de dramatică a nivelului energetic, încât reactorul a fost distrus. O eroare similară, dar cu consecinţe mult mai puţin grave, se produsese deja într-un reactor de acelaşi tip în Lituania, în anul 1983, însă aceste date nu au fost transmise şi personalului operaţional de la Cernobîl.Explozia s-a produs în jurul orei 01:30, distrugând capsula de beton din jurul reactorului. Aerul a pătruns în interior interacţionând cu grafitul fierbinte şi radioactiv, în urma reacţiei obţinându-se CO gazos inflamabil care a provocat un incendiu în reactor. În total 8 tone de substanţe radioactive au fost aruncate din reactor şi împrăştiate în jurul zonei sau luate de vântÎn primele zece ore de la producerea accidentului, a fost pompată apă în miezul reactorului pentru a stinge incendiul şi a opri eliberarea de materiale radioactive în atmosferă. Circa 200-300 de tone de apă au fost pompate pe oră în jumătatea intactă a reactorului în cadrul acestei disperate acţiuni. Încercarea nu a fost încununată de succes, existând riscul ca apa să inunde reactoarele 1 şi 2.Următoarea încercare de stingere a flăcărilor a constat în aruncarea a circa 2 400 tone de plumb şi 1 800 tone de nisip, operaţiune demarată între 27 aprilie şi 5 mai cu ajutorul a peste 30 de elicoptere militare. Nici aceasta operatiune n-a fost eficace, din contra, a agravat situatia, caci caldura s-a intetit sub acele materiale, temperatura din reactor şi cantitatea de radatii crescând în mod dramatic. Ulterior, miezul a fost răcit cu azot, iar pe 6 mai  s-a reuşit ca focul şi emisiile radioactive să fie ţinute sub control.Urmările dezastruluiPuţini au fost cei care au ştiut ce s-a întâmplat de fapt. Oraşul Prypiat, construit special pentru muncitorii de la Cernobîl, a fost evacuat abia o zi mai târziu, pe 27 aprilie. Mai mult decat atat, abia  pe 23 mai 1986 au început pregătirile pentru a se distribui populaţiei iod pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv-practic mult prea târziu, căci cea mai mare cantitate din acest element radioactiv fusese deja eliberată în primele zece zile.Toate persoanele implicate in acest accident (cei 600 de pompieri, precum si echipa de operare care a fost implicata in lupta cu focul) au fost sever iradiate. 134 dintre aceşti oameni au fost expuşi unor doze de radiaţii între 0, 7 şi 13 Sv, suferind de aşa-numitul Sindrom acut de radiaţii (ARS). Prin urmare, în decurs de numai câteva ore, aceşti oameni au fost expuşi unui volum de radiaţii de până la 13. 000 de ori mai mare decât 1 millisievert (doză maximă de radiaţii la care poate fi expusă populaţia care trăieşte în apropierea unei centrale nucleare).31 de muncitori au murit la scurtă vreme după acest accident. Aproximativ 800 000 de oameni au fost implicaţi în operaţiunile de curăţare de la Cernobîl, până în anul 1989, sănătatea lor fiind sever afectată. Se pare că 300 000 dintre ei au fost expuşi unor doze de radiaţii de peste 0, 5 Sv.În urma estimărilor, s-a ajuns la concluzia că întreaga cantitate de xenon, jumătate din cea de cesiu şi de iod şi 5% din restul elementelor radioactive din reactor au fost aruncate în atmosferă. Cea mai mare parte a contaminat zona învecinată centralei nucleare, în timp ce gazele cu densitate scăzută au fost purtate de vânt, iniţial, de-a lungul Ucrainei, Belarusului, Rusiei, iar într-o măsură mai mică, în Scandinavia, Polonia, Cehoslovacia, Austria şi sudul Germaniei. În ultimele zile, direcţia vântului s-a schimbat, emisiile radioactive afectând mai ales ţările din sudul continentului:România, Grecia, Bulgaria şi Turcia. Totuşi, suprafaţa cu cel mai mare grad de risc de iradiere includea nordul Ucrainei, sudul şi estul Belarusului şi zona de vest, la graniţa dintre Rusia şi Belarus. La momentul exploziei, în această regiune de aproximativ 140. 000 km2 locuiau 7 milioane de persoane, dintre care 3 milioane erau copii.Depunerile radioactive au afectat România mai ales în primeIe zile ale lunii mai, din cauza schimbării direcţiei vântului. În noaptea de 1 mai, staţiile care se ocupau cu măsurarea radioactivităţii au transmis că, în anumite zone ale ţării, s-au înregistrat valori depăşite ale radioactivităţii. Cel mai ridicat grad de poluare a fost atins în Iaşi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare. Totodată, radioactivitatea a crescut foarte mult şi în Suceava, Târgu-Mureş, Galaţi şi Tulcea.Pentru a opri emisiile radioactive, zona activă a reactorului a fost acoperită cu un ''sarcofag'' de beton, care opreşte radiaţiile. Oraşul Cernobîl, că şi Prypiat, au fost evacuate şi probabil nu vor mai fi locuite vreodată, întrucât nivelul de radiaţii va ajunge la cote normale în jurul anului 2525.Sursa: Historia.ro

Lucrările de reabilitare a podului feroviar Fălciu–Cantemir, care leagă România de Republica Moldova, au demarat oficial. Primele intervenții sunt deja în desfășurare pe partea românească, la Fălciu, și vizează revizia generală a structurii și revopsirea elementelor metalice ale podului. În această etapă, lucrările sunt efectuate cu resurse proprii, urmând ca în perioada următoare să fie atrași și contractori externi.În cadrul proiectului sunt prevăzute ample lucrări de reabilitare, atât la infrastructura feroviară, cât și la podul propriu-zis. Astfel, vor fi efectuate: Îndepărtarea vegetației și refacerea terasamentului; Înlocuirea traverselor și a diblurilor; Executarea burajelor și completarea cu piatră spartă; Înlocuirea traverselor degradate de pe pod și montajul de traverse speciale din lemn; Revopsirea completă a structurii metalice.De cealaltă parte a Prutului, autoritățile moldovene urmează să reabiliteze tronsonul de 1,8 kilometri care leagă podul de orașul Cantemir.Lucrările sunt programate să continue până în august 2025. Context și perspectiveProiectul face parte dintr-un amplu plan de modernizare a infrastructurii de transport dintre România și Republica Moldova. Linia Zorleni – Fălciu – Fălciu Frontieră a fost redeschisă în martie 2022 pentru sprijinirea refugiaților ucraineni, iar în ianuarie 2025, în cadrul reuniunii ministeriale QUINT Meeting organizate de Comisia Europeană (DG MOVE), s-a decis reconstrucția completă a conexiunii feroviare Fălciu–Cantemir.În aprilie 2025, CFR SA și CFM au semnat un Memorandum de înțelegere pentru reluarea circulației feroviare peste Prut.Printre obiectivele de viitor stabilite de cele două state se numără: Redarea circulației pe podul feroviar Fălciu–Cantemir; Electrificarea liniei Iași–Chișinău; Modernizarea controlului vamal la Ungheni; Redeschiderea trenului de pasageri Cahul–Galați.Toate aceste inițiative sunt menite să îmbunătățească conectivitatea regională, să faciliteze transportul de mărfuri și să stimuleze dezvoltarea economică de pe ambele maluri ale Prutului.

În seara zilei de vineri, 25 aprilie, poliția a intervenit la domiciliul deputatului Vasile Bolea, în urma unui apel la 112 privind un „conflict în familie”. Potrivit Ziarului de Gardă, apelul a fost efectuat de unul dintre copiii parlamentarului, care a reclamat că mama sa este agresată de către tată.Publicația precizează că a vizionat imaginile surprinse de polițiști la fața locului. Din înregistrări se vede cum unul dintre copii le indică agenților locul în care se aflau părinții. Vasile Bolea își ținea soția imobilizată cu mâinile, în timp ce aceasta plângea. Deputatul nu a încetat comportamentul agresiv nici după sosirea oamenilor legii.În urma incidentului, autoritățile au emis un ordin de restricție împotriva lui Vasile Bolea. Informația a fost confirmată de vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman, printr-o postare pe rețelele sociale.„Solicit autorităților să investigheze acest caz rapid, corect și transparent. Legea trebuie aplicată la fel pentru toți — fără nicio excepție. Mii de femei din Moldova sunt abuzate în propria casă, iar în multe cazuri victimele nu își reclamă agresorii. Cine știe câți ani această femeie a fost umilită și redusă la tăcere? De data aceasta, un copil a avut curajul să ceară ajutor”, a declarat Gherman.Deocamdată, Vasile Bolea nu a comentat public situația.

Roma devine sâmbătă centrul spiritual al lumii, când Papa Francisc va fi condus pe ultimul drum de sute de mii de credincioși și zeci de lideri mondiali. Peste 500.000 de persoane sunt așteptate la funeraliile istorice care vor avea loc în Piața Sfântul Petru, într-un eveniment cu protocol riguros și emoție fără precedent.Vineri a fost ultima zi în care pelerinii au avut acces la catafalcul Suveranului Pontif, depus în Basilica Sfântul Petru încă de miercuri. Potrivit autorităților Vaticanului, peste 150.000 de credincioși din întreaga lume au venit să își ia rămas bun, unii așteptând ore întregi la cozi formate pe străzile aglomerate ale Romei.Accesul în piață și în basilică a fost închis vineri seara, pentru a permite pregătirea ceremoniei de sigilare a sicriului. Funeraliile vor respecta un protocol strict. Printre primii lideri sosiți se numără președinții Argentinei și Italiei, urmați de suveranii catolici, liderii protestanți și șefi de stat din întreaga lume, în ordinea alfabetică franceză. Este confirmată participarea tuturor liderilor europeni, inclusiv a președintelui Ucrainei.Donald Trump, președintele SUA, se află deja în drum spre Vatican, alături de soția sa Melania. „A fost un om extraordinar, l-am întâlnit de două ori. O să fie interesant. O să ne întâlnim cu o groază de lideri străini”, a declarat Trump presei americane. Deși nu în calitate oficială, va fi prezent și fostul președinte Joe Biden, un catolic declarat, care va asista la ceremonie în mod privat.După slujba de la Basilica San Pietro, cortegiul funerar va parcurge un traseu simbolic de aproape cinci kilometri prin inima Romei, până la Bazilica Santa Maria Maggiore. Înhumarea va avea loc într-un cadru restrâns, rezervat familiei și celor mai apropiați colaboratori.Sicriul Papei Francisc va fi acoperit cu o lespede de marmură din Liguria, regiunea natală a bunicilor săi. Pe piatră va fi gravat simplu: „Franciscus”, alături de crucea de fier pe care a purtat-o atât ca arhiepiscop de Buenos Aires, cât și ca Suveran Pontif.Roma se pregătește astfel pentru o zi de doliu universal, dar și de unitate spirituală, în memoria unui papă care a marcat istoria prin apropierea sa față de cei umili, prin mesajele de pace și prin deschiderea fără precedent către lumea întreagă.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reafirmat ferm poziția țării sale privind integritatea teritorială, subliniind că „doar poporul Ucrainei decide ce teritorii îi aparțin”. Declarația a venit în contextul unor discuții internaționale intense privind viitorul regiunilor ocupate temporar de Rusia.Zelenski a refuzat să comenteze afirmațiile recente ale președintelui american Donald Trump, însă a accentuat că „poziția Kievului rămâne neschimbată: toate teritoriile ocupate temporar, inclusiv Crimeea, aparțin Ucrainei”. Această poziție este consfințită atât în Constituția Ucrainei, cât și în dreptul internațional, a precizat liderul de la Kiev.În ceea ce privește aderarea Ucrainei la NATO, Zelenski a recunoscut că acest proces depinde de aliați, dar a subliniat că țara sa continuă să solicite garanții solide de securitate, similare celor pe care Statele Unite le oferă Israelului.Președintele ucrainean a menționat că un eventual „backstop” american nu implică neapărat o prezență militară directă, ci poate include sprijin în domeniul apărării cibernetice și al sistemelor de apărare antiaeriană. De asemenea, Ucraina mizează pe sprijinul partenerilor europeni pentru eventuale desfășurări de trupe și dezvoltarea infrastructurii de apărare.

Un document confidențial cuprinzând propunerile Statelor Unite pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina a fost publicat integral de agenția Reuters, care afirmă că l-a obținut și verificat. Propunerile, prezentate oficial de emisarul american Steve Witkoff la o întâlnire cu oficiali europeni la Paris, pe 17 aprilie, au fost deja respinse de Kiev și de mai multe capitale europene. Documentul oferă un cadru de negociere care, potrivit unor analiști, echivalează cu o capitulare a Ucrainei în fața Federației Ruse.Reuters notează că acest set de propuneri reprezintă „oferta finală” a Statelor Unite și a fost transmis verbal ca bază de discuție. Publicația Axios a relatat deja, cu trei zile înainte, despre existența unor astfel de propuneri, iar reacțiile din partea Ucrainei și a aliaților săi au fost ferme: acordul este inacceptabil. Ce prevede acordul propus: o Ucraină neutră și pierderi teritoriale majoreDocumentul propune o „încetare permanentă a focului”, urmată de negocieri tehnice pentru garantarea securității Ucrainei. În schimb, Kievul ar renunța la orice aspirație de aderare la NATO, putând însă să solicite intrarea în Uniunea Europeană.Pe plan teritorial, concesiile impuse Ucrainei sunt considerabile. Statele Unite ar recunoaște de jure anexarea Crimeei de către Rusia și de facto controlul rus asupra regiunilor Lugansk, Zaporojie, Donețk și Herson, în timp ce Ucraina ar primi înapoi controlul asupra unor părți din Harkov și asupra centralei nucleare Zaporojie, administrată însă de SUA, și ar beneficia de acces economic la barajul Kahovka și râul Nipru. Reconstrucție economică în schimbul ridicării sancțiunilorLa capitolul economic, planul prevede reconstrucția totală a Ucrainei, compensarea financiară a pagubelor suferite și un parteneriat economic strategic cu SUA, inclusiv în domeniul minereurilor. Totodată, sancțiunile impuse Rusiei încă din 2014 ar urma să fie ridicate, iar relațiile economice americano-ruse reluate, în special în sectorul energetic. Reacții: „Inacceptabil”, spun Ucraina și aliații săiReacțiile oficiale nu s-au lăsat așteptate. Kievul a respins propunerile, considerându-le o legitimare a agresiunii ruse și o trădare a principiului suveranității naționale. Mai multe guverne europene, între care Polonia și statele baltice, s-au declarat la rândul lor împotriva unei soluții care ar ceda teritorii în schimbul unei păci fragile.

Blocul Alternativa a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, un Program social extins care vizează sprijinirea categoriilor vulnerabile ale populației și consolidarea echilibrului social și demografic din Republica Moldova. Potrivit reprezentanților Blocului, măsurile propuse au fost elaborate pe baza consultărilor cu cetățenii din diferite localități ale țării.Președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu, a declarat că programul reflectă problemele semnalate de oameni, cu accent pe combaterea sărăciei și susținerea pensionarilor. Acesta a criticat actuala guvernare pentru modul de alocare a resurselor publice și pentru indexarea pensiilor sub nivelul prevăzut de lege în anul 2023. Printre propunerile Blocului se numără racordarea pensiei minime la salariul minim pe economie și introducerea unui sistem regresiv de plată a contribuțiilor sociale pentru mamele cu copii minori.Tatiana Oboroc, șefa Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului din Chișinău, a prezentat o serie de inițiative dedicate susținerii familiilor cu copii și încurajării natalității. Printre acestea se regăsesc majorarea indemnizației lunare pentru îngrijirea copiilor până la 3 ani, dezvoltarea serviciilor alternative de îngrijire timpurie, precum și extinderea centrelor sociale și a creșelor.La rândul său, Eudochia Parancenco, șefa Direcției Asistență Socială din Sectorul Centru al capitalei, a evidențiat necesitatea îmbunătățirii serviciilor pentru persoanele vârstnice. Blocul propune, între altele, relansarea serviciului de asistență personală pentru vârstnicii solitari, livrarea de prânzuri calde la domiciliu și crearea de spălătorii sociale în zonele fără acces la rețele de apă.Viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, a atras atenția asupra necesității reformării sistemului de asistență socială. Aceasta a criticat reforma „Restart”, susținând că a dus la dezechilibre și concedieri masive în sector, și a pledat pentru depolitizarea acestui domeniu. Cutasevici a subliniat și importanța majorării indemnizațiilor pentru copiii lipsiți de ocrotirea părintească, în contextul în care sprijinul actual este considerat insuficient.Reprezentanții Blocului Alternativa au subliniat că programul social propus reprezintă un angajament ferm pentru îmbunătățirea calității vieții și reducerea inechităților sociale din Republica Moldova.

O pasageră în vârstă de 53 de ani, cetățeancă a Statului Israel, a fost depistată pe Aeroportul Internațional Chișinău în timp ce încerca să scoată ilegal din țară șapte lingouri din aur, nedeclarate autorității vamale.Potrivit unui comunicat emis de Serviciul Vamal, incidentul a avut loc în cadrul unei curse aeriene cu destinația Tel Aviv. Lingourile au fost descoperite în bagajul de mână al femeii, în urma unui control de specialitate efectuat de funcționarii vamali, în colaborare cu angajații Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF).Autoritățile au ridicat bunurile în vederea confiscării, iar cazul este în prezent documentat pentru stabilirea tuturor circumstanțelor. Conform legislației în vigoare, persoana riscă sancțiuni contravenționale.Serviciul Vamal reamintește că introducerea sau scoaterea bunurilor din țară fără a fi declarate conform reglementărilor legale constituie o încălcare gravă și poate atrage sancțiuni severe.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat lansarea unui nou program național dedicat renovării lăcașelor sfinte din Republica Moldova. Potrivit oficialului, pentru implementarea acestui proiect, autoritățile vor aloca în acest an 20 de milioane de lei din bugetul de stat. „Ca guvernare, am demonstrat că păstrarea tradițiilor și protejarea monumentelor istorice sunt o prioritate pentru noi. Am investit în obiective importante din patrimoniul național, iar acum facem un pas înainte pentru a susține și mai mult aceste valori”, a declarat Igor Grosu. Programul va avea în vedere, cu prioritate, bisericile aflate pe traseele turistice naționale. Autoritățile mizează pe dublul rol al acestor edificii – atât spiritual, cât și cultural – în consolidarea identității naționale și în dezvoltarea turismului. „Avem o țară frumoasă, cu oameni care prețuiesc tradiția și credința. Este responsabilitatea noastră să protejăm acest patrimoniu și să-l transmitem generațiilor viitoare”, a adăugat președintele Parlamentului. Oficialul a menționat și proiectele deja realizate în ultimii ani, cu sprijin guvernamental și european, printre care restaurarea bisericii Adormirea Maicii Domnului din Căușeni, lucrările la mănăstirea rupestră de la Țîpova sau la turnul Clopotniței din Vadul-Rașcov. Un alt exemplu evidențiat a fost Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”, devenită un reper național și internațional în materie de turism cultural și religios. În contextul apropiatelor sărbători pascale, Igor Grosu a transmis și un mesaj către cetățeni: „Dragi moldoveni, peste câteva zile e Paștele Blajinilor. Vă invit să profitați de aceste zile pentru a petrece timp în familie și a redescoperi Moldova – țara care ne așteaptă cu inimă deschisă, oriunde ne-am afla.”

Lidera formațiunii politice Moldova Mare, Victoria Furtună, a efectuat o vizită în comunele Risipeni și Bocșa din raionul Fălești, unde a discutat cu cetățenii despre problemele locale și contextul politic actual. Întâlnirea de la Risipeni, satul natal al președintei Maia Sandu, a fost marcată de un climat tensionat. O femeie prezentă la discuție a exprimat nemulțumirea față de atmosfera conflictuală din comunitate: „Voi știți câtă ură în sat, din cauza asta, din cauza asta cu Maia Sandu. Au fost atâta politicieni de atâtea ori, dar atâta ură nu a fost.” În context, unele persoane ar fi fost deranjate de prezența Victoriei Furtună, una dintre ele amenințând că va apela la poliție. Furtună a reacționat afirmând că adunarea a fost legală și s-a desfășurat în limita celor 50 de persoane prevăzute de lege. „Lăsați să vină poliția, lăsați să vadă o întreagă țară, ce se întâmplă atunci când vin oponenții politici”, a declarat lidera Moldova Mare, adăugând că astfel de reacții sunt expresia unei intoleranțe față de opiniile alternative. O altă localnică a criticat presupusele evenimente organizate de președinta Maia Sandu în satul natal, afirmând că acestea nu au fost întâmpinate cu aceeași opoziție: „Bine că noi nu chemăm poliția, când Maia Sandu îi adună, îi duce la restaurant la Bocșa, și le face masă.” În fața tensiunilor, Furtună a făcut apel la calm și a reiterat rolul său de apărător al drepturilor cetățenilor: „E deranjat că vine un candidat care vorbește lucrurile adevăr. Ei știu foarte bine că noi am salvat o școală să nu fie închisă… Noi le apărăm drepturile, că procesele astea sunt abuzive.” Într-o vizită separată în localitatea Bocșa, Victoria Furtună a discutat cu cetățenii despre lipsa apei potabile, o problemă care, potrivit declarațiilor localnicilor, ar fi ignorată din motive politice. „Nici un gram nu e apă, nici apă nu e, nici în Risipeni, nici în Bocșa. Pentru că nu suntem din PAS”, a spus o femeie, sugerând că apartenența politică ar influența accesul la servicii publice esențiale. În fața acestor acuzații, Furtună a propus ca locuitorii să înainteze o cerere oficială către autoritățile locale pentru a obține explicații: „Să ne spună care sunt circumstanțele, ca noi să putem acționa mai departe.” Ea și-a exprimat încrederea că primăria va răspunde solicitărilor și a afirmat că va sprijini comunitatea în demersurile sale. Până în prezent, autoritățile locale nu au emis o reacție oficială în legătură cu acuzațiile formulate de cetățeni și declarațiile liderului Moldova Mare.

Ministerul Afacerilor Externe a venit cu o reacție după ce Rusia a emis o alertă de călătorie pentru Republica Moldova, avertizând cetățenii ruși asupra „riscurilor sporite” la intrarea pe teritoriul țării noastre. Autoritățile de la Chișinău subliniază că doar persoanele care ridică semne de întrebare pentru autoritățile competente sunt returnate. „Republica Moldova este un stat sigur și deschis pentru vizitatori. Regretăm că autoritățile ruse aleg, din nou, să tensioneze relațiile și să divizeze prin declarații nefondate. Doar persoanele care ridică semne de întrebare pentru autoritățile competente sunt returnate, conform legii. Toți ceilalți sunt bineveniți să se bucure de ospitalitatea proverbială a moldovenilor”, a anunțat diplomația Republicii Moldova.Amintim că, Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a emis o alertă de călătorie pentru Republica Moldova, avertizând cetățenii ruși asupra „riscurilor sporite” la intrarea pe teritoriul țării noastre.„La sosirea pe aeroportul din Chișinău, deținătorii pașapoartelor ruse sunt adesea supuși unor controale umilitoare și părtinitoare, care pot dura câteva ore. Pe durata acestor verificări, cetățenilor ruși – inclusiv copiilor – nu li se oferă condiții elementare, cum ar fi apă, hrană sau posibilitatea de a contacta lumea exterioară. Ulterior, accesul în țară este adesea refuzat sub pretexte inventate sau fără nicio explicație”, se spune în declarația Ministerului rus de Externe.Totodată, Rusia acuză autoritățile moldovene că refuză intrarea în țară a câtorva zeci de cetățeni ruși. În context, MAE rus le recomandă cetățenilor să „ia în considerare aceste riscuri” atunci când își planifică o călătorie în Republica Moldova.

O nouă intervenție dintre Serviciul Național de Consult și Transfer Interspitalicesc (SNCTI) al IMSP CNAMUP cu Serviciul SMURD România a fost realizată cu succes la data de 24 aprilie 2025. La ora 18:00, ambulanța SNCTI a transportat la frontiera dinte Republica Moldova și România un minor grav bolnav. Inițial, la data de 31 martie 2025, copilul de 11 ani a fost spitalizat la IMSP Institutul Mamei și Copilului cu o patologie severă. Pe parcursul aflării în staționar, copilului i s-au efectuat investigațiile necesare cazului și tratament corespunzător.Menționăm faptul că starea pacientului rămânea a fi foarte gravă, fără evoluție pozitivă la tratament, medicii specialiști printr-un consiliu medical extins și consult interspitalicesc transfrontalier cu colegii din România au decis transferul micuțului la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca pentru tratament neurochirurgical specializat.Astfel, misiunea transfrontalieră a avut drept scop transportarea copilului în timp util și a fost realizată cu succes de specialiștii din cadrul SNCTI, care au asigurat transferul asistat cu monitorizarea parametrilor vitali de la IMSP Institutul Mamei și Copilului și au predat în siguranță pacientul la vama Leușeni echipajului SMURD Iași. Datorită eforturilor comune, copilul a fost transportat în siguranță la o altă etapă de tratament în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.

Procuratura Generală anunță finalizarea urmăririi penale și transmiterea în instanța de judecată a cauzei penale privind omorul unui copil de 10 luni, comis în luna februarie 2010 în raionul Telenești.  Cazul constituie un precedent fără echivalent în practica recentă a justiției penale din Republica Moldova, fiind redeschis în mod excepțional din inițiativa Procuraturii Generale, ca urmare a apariției unor probe noi care au justificat necesitatea revizuirii dosarului încheiat în anul 2011 prin condamnarea mamei copilului. Această reluare a urmăririi penale, după mai bine de un deceniu, reflectă angajamentul ferm al instituției de a interveni ori de câte ori există suspiciuni privind erori judiciare sau lipsa de echitate, indiferent de vechimea cauzei. În anul 2024, în baza unor probe noi apărute, Procuratura Generală s-a autosesizat și a solicitat revizuirea unei sentințe irevocabile prin care mama copilului fusese anterior condamnată pentru lăsare în primejdie. În urma reexaminării, la 31 ianuarie 2025, instanța a dispus achitarea acesteia, stabilind că fapta nu a fost comisă de inculpată. Noua investigație, desfășurată de Procuratura Generală în colaborare cu Procuratura raionului Telenești și cu suportul Inspectoratului Național de Investigații, a inclus un spectru amplu de acțiuni de urmărire penală, inclusiv în afara teritoriului Republicii Moldova. În cadrul acestor activități au fost identificate fapte și probe esențiale care nu au fost cunoscute anterior organului de urmărire penală. Aceste constatări au dus la reevaluarea temeiniciei unei ordonanțe din anul 2010, prin care actualul învinuit fusese scos de sub urmărire penală. Ca urmare a noilor circumstanțe relevate, acea ordonanță a fost anulată, iar cauza penală a fost reluată în privința persoanei respective, care, în prezent, este învinuită pentru comiterea infracțiunii de omor. Potrivit rechizitoriului persoanei vizate i-au fost înaintate învinuiri pentru omor și răpire, iar dosarul a fost înaintat instanței de judecată pentru examinare în fond. Învinuitul se află în continuare în arest preventiv.

Tensiunile dintre India și Pakistan au escaladat dramatic în urma celui mai sângeros atac din ultimele două decenii și jumătate în regiunea administrată de India din Kashmir, soldat cu cel puțin 26 de morți. În replică la acuzațiile lansate de New Delhi, Islamabad a anunțat o serie de măsuri diplomatice dure și a cerut probe concrete privind implicarea sa în incident. Atacul a avut loc în stațiunea turistică Pahalgam, loc preferat de turiști pentru peisajele sale pitorești. Gruparea The Resistance Front (TRF), despre care se crede că este o ramură a organizației militante Lashkar-e-Taiba, cu baze în Pakistan, și-a asumat responsabilitatea pentru atac. Premierul indian Narendra Modi a promis joi, într-un discurs public, că autorii masacrului vor fi urmăriți „până la capătul pământului”. În plus, India a suspendat participarea sa la acordul de împărțire a apelor și a închis principala frontieră terestră cu Pakistanul, printre alte măsuri represive. Ca răspuns, premierul pakistanez Shehbaz Sharif a anunțat suspendarea unui proiect de irigații prin canal, după ce India s-a retras din Tratatul privind apele fluviului Indus, o decizie care a stârnit îngrijorări serioase privind aprovizionarea cu apă a Pakistanului. Într-un comunicat oficial, Sharif a catalogat măsurile Indiei din 23 aprilie drept „unilaterale, nejustificate, motivate politic, extrem de iresponsabile și lipsite de fundament legal”. Premierul pakistanez a adăugat că „în lipsa unei investigații credibile și a unor dovezi verificabile, orice tentativă de a lega atacul de la Pahalgam de Pakistan este lipsită de logică și rațiune.” Ministrul Apărării, Khawaja Asif, a declarat pentru Al Jazeera că „resping categoric acuzațiile formulate de guvernul indian” și a subliniat că Pakistanul „nu are nicio legătură” cu grupările armate din Kashmirul indian. Printre măsurile anunțate de Islamabad se numără închiderea iminentă a punctului de frontieră Wagah (valabilă până la 30 aprilie), suspendarea vizelor emise pentru cetățenii indieni în cadrul programului SAARC, reducerea personalului ambasadei Indiei la 30 de membri, închiderea spațiului aerian pentru avioanele indiene și sistarea tuturor activităților comerciale bilaterale. Cetățenii indieni, cu excepția pelerinilor sikh, au primit ordinul de a părăsi Pakistanul în 48 de ore. Între timp, autoritățile din Kashmirul administrat de India au publicat joi schițele a trei suspecți și au oferit o recompensă de 2 milioane de rupii indiene (aproximativ 23.000 de dolari) pentru informații care să conducă la prinderea lor. Potrivit anchetatorilor, este vorba despre membri ai Lashkar-e-Taiba: Hashim Musa (alias Sulaiman) și Ali Bhai (alias Talha Bhai), despre care se crede că sunt cetățeni pakistanezi, precum și Adil Hussain Thoker (alias Adil Guree), rezident în Kashmir. Thoker ar fi fost identificat cu ajutorul mărturiei soției uneia dintre victime. Peste 1.500 de persoane au fost reținute pentru interogatorii în cadrul anchetei aflate în desfășurare, în timp ce atmosfera din regiune rămâne extrem de tensionată, cu prezență masivă de forțe de securitate și o stare generală de neliniște. Situația actuală riscă să genereze un nou val de confruntări între cele două state nucleare, care își dispută regiunea Kashmir de peste 75 de ani.

Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova un pachet suplimentar în valoare de 60 de milioane de euro destinat creșterii rezilienței sale în fața amenințărilor străine, inclusiv pentru consolidarea capabilităților de apărare antiaeriană. Anunțul a fost făcut la Chișinău de vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, după o întrevedere cu președinta Maia Sandu.Șefa diplomației europene a mai spus că UE va acorda asistență Republicii Moldova în vederea combaterii unor posibile interferențe rusești în alegerile legislative din acest an. La rândul său, Maia Sandu a menționat că Uniunea Europeană ajută Republica Moldova să fie mai puternică și să facă față amenințărilor externe.Președinta Maia Sandu a anunțat că în curând, cu sprijin european, Republica Moldova va beneficia de echipamente pentru a proteja cetățenii de dronele rusești care încalcă spațiul aerian al țării.„Proiectele noastre comune cu UE fac viața oamenilor mai bună și ne ajută să păstrăm pacea și siguranța. Cu sprijinul UE suntem mai bine pregătiți să facem față amenințărilor care vin din afara țării. În curând R. Moldova va beneficia cu sprijin UE de echipamente care vor proteja cetățenii de dronele rusești care încalcă spațiul nostru aerian și chiar cad pe teritoriul țării, punând în pericol viețile cetățenilor, locuințele și infrastructura. Suntem o țară pașnică, nu ne dorim război, dar avem datoria să ne apărăm pacea, să ne apărăm cetățenii”, a declarat Maia Sandu.Uniunea Europeană continuă să sprijine consolidarea securității Republicii Moldova și va oferi în acest sens 60 de milioane de euro în susținerea efortului de creștere a rezilienței în fața amenințărilor străine, a anunțat, la rândul său Kaja Kallas. Șefa diplomației europene s-a referit și la riscurile de interferență străină în alegerile parlamentare din acest an.„Am agreat un pachet suplimentar de asistență în valoare de 60 de milioane într-un efort mai vast de consolidare a rezilienței Rep. Moldova de a face față amenințărilor străine. Acesta este destinat totodată consolidării capabilităților de apărare antiaeriană în vederea creșterii capacității R. Moldova de a preveni ca dronele rusești să cadă pe teritoriul său. În total volumul asistenței prin Instrumentul European pentru Pace asistența Uniunii Europene se ridică la aproape 200 de milioane de euro. Scopul este ca R. Moldova să devină mai puternică și mai sigură pentru cetățenii săi.În al doilea rând la cererea autorităților, UE va detașa o echipă de răspuns rapid la amenințări hibride în Rep. Moldova pentru a consolida instituțiile statului și a vă susține în efortul de a asigura un proces electoral funcțional și de a preveni răspândirea dezinformării online”, a spus Kaja Kallas.

Ministerul rus de Externe a lansat un nou atac dur la adresa autorităților de la Chișinău, acuzându-le de „politici discriminatorii sistematice” împotriva cetățenilor ruși care sosesc în Republica Moldova. Potrivit comunicatului emis de diplomația rusă, deținătorii de pașapoarte rusești ar fi supuși la tratamente umilitoare pe aeroportul din Chișinău, inclusiv controale amănunțite care pot dura ore întregi. Reprezentanții Moscovei susțin că, în timpul acestor proceduri, cetățenii ruși – inclusiv copii – nu beneficiază de condiții minime de confort, cum ar fi apă, hrană sau posibilitatea de a comunica cu exteriorul. Mai mult, în numeroase cazuri, acestora li s-ar refuza intrarea în țară fără explicații clare sau sub „pretexte inventate”. „Zilnic, autoritățile moldovene interzic accesul în țară pentru zeci de cetățeni ruși”, se arată în comunicatul MAE rus, care mai afirmă că personalul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău nu este lăsat să acorde asistență consulară în astfel de situații. În acest context, Ministerul rus al Externelor le recomandă cetățenilor ruși să ia în calcul aceste riscuri înainte de a călători în Republica Moldova, sugerând o deteriorare profundă a relațiilor diplomatice dintre cele două state. Aceste acuzații vin pe fondul unor tensiuni tot mai evidente între Moscova și Chișinău, într-un climat regional deja marcat de instabilitate și de repoziționări geopolitice. Autoritățile moldovene nu au comentat deocamdată declarațiile oficialilor ruși.

Un azer, anunțat în căutare internațională pe linia Interpol de către Federația Rusă, pentru comiterea infracțiunilor de omor și trafic de armament, a fost găsit în Republica Moldova.  Acesta a fost reținut în punctul de trecere a frontierei de stat Otaci, în timp ce urma să traverseze frontiera spre Ucraina.  Bărbatul de 43 de ani ar fi participat la un conflict armat între  două grupări criminale în februarie 2021, într-o cafenea din Shlisselburg, unde s-ar fi făcut  schimb de focuri din automate „Kalașnikov” și pistoale, iscat  în urma împărțirii zonelor de influență criminală între etnii de tip caucazian în Federația Rusă.  Reținerea acestuia a fost posibilă în urma acțiunilor întreprinse de ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate și cei de urmărire penală ai INI, cu suportul mascaților din BPDS „Fulger” și angajaților IGPF. Bărbatul a fost plasat în Izolator cu ulterioara inițiere a procedurii de extrădare.

Un nou capitol istoric se scrie pe malurile Prutului: România și Republica Moldova lansează, pe 26 aprilie, construcția primului pod rutier peste Prut realizat după căderea comunismului, un proiect simbolic numit sugestiv „Podul de Flori de la Ungheni”. Evenimentul va fi marcat de un amplu festival dedicat fraternității dintre cele două state românești.Noul pod va lega localitățile Golăiești, din județul Iași, și Zagarancea, din raionul Ungheni, și face parte din proiectul strategic Autostrada Unirii (A8), menită să conecteze România și Republica Moldova prin infrastructură modernă de transport. Cu o lungime totală de 261,20 metri, două benzi pe sens și trotuare pietonale, podul urmează să fie finalizat în termen de 24 de luni, cu finanțare europeană nerambursabilă în valoare de peste 151 milioane lei.„Este mai mult decât o investiție în infrastructură – este o punte între inimi, între oameni, între trecut și viitor”, a declarat Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor din România. El a subliniat importanța simbolică a zilei de 26 aprilie, care coincide cu Paștele Blajinilor, o sărbătoare a memoriei și reconectării cu cei dragi, vie sau dispăruți.De cealaltă parte a Prutului, ministrul moldovean al Infrastructurii, Vladimir Bolea, a salutat începutul unei noi ere în cooperarea dintre Chișinău și București: „După 33 de ani, în locul podului de flori din 1990 vom ridica un pod de piatră, cu patru benzi, care să unească concret cele două maluri. Este un gest de respect pentru visul generațiilor de români de pe ambele maluri ale Prutului.”Construcția „Podului de Flori de la Ungheni” deschide seria a cinci noi poduri rutiere peste Prut, între care se numără și cele de la Stânca – Costești, Bumbăta – Leova, Fălciu – Leca, Răducăneni – Bărboieni și Albița – Leușeni. Acestea vor redefini conexiunile dintre cele două state și vor contribui la dezvoltarea economică și socială a regiunii.Festivalul organizat la Ungheni va aduce împreună mii de oameni din România și Republica Moldova, într-o atmosferă de sărbătoare care va cuprinde concerte, expoziții fotografice, spectacole aeriene, parade de parașutiști, ateliere meșteșugărești și o zonă gastronomică ce va celebra diversitatea și bogăția tradițiilor comune.La 35 de ani de la evenimentul istoric din 1990, când mii de oameni au traversat Prutul ținându-se de mână și oferind flori, visul de unitate națională capătă din nou contur – de această dată printr-o construcție durabilă, pe patru benzi, ancorată în realitățile europene ale secolului XXI.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) informează despre confirmarea unui focar de Pestă porcină africană (PPA) la un mistreț, în zona de frontieră a extravilanului orașului Lipcani, raionul Briceni.  Cazul a fost confirmat la data de 18 aprilie 2025. În urma unui apel telefonic, recepționat de la primarul orașului Lipcani, reprezentanții Subdiviziunii teritoriale pentru siguranța alimentelor Edineț/Briceni/Ocnița/Dondușeni, împreună cu autoritatea publică locală, Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Poliția de Frontieră, s-au deplasat la fața locului.Animalul prezenta semne clinice de boală, manifestate prin agresivitate, afectarea trenului posterior și tulburări neurologice, afecțiuni care îi provocau stări evidente de suferință. Pentru a-i curma suferința și a reduce sensibilitatea organismului la durere, mistrețul a fost asomat. Totodată, pentru excluderea suspiciunii de Pestă porcină africană sau rabie, au fost prelevate probe și transmise pentru testare de laborator. Rezultatele au confirmat prezența virusului Pestei Porcine Africane. Drept urmare, a fost convocată de urgență Comisia pentru Situații Excepționale, care a aprobat un plan complex de măsuri pentru eradicarea și prevenirea răspândirii bolii în fauna sălbatică. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor îndeamnă fermierii și populația să respecte cerințele minime de biosecuritate și să evite hrănirea porcinelor cu iarbă proaspăt cosită, deoarece aceasta poate fi contaminată de către mistreții infectați cu virusul PPA. La fel, ANSA este dispusă să acorde recompense persoanelor care au notificat despre depistarea unor cadavre de mistreți și despre locul amplasării acestora, în mărime de 50 euro pentru fiecare cadavru notificat.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a lansat un mesaj tranșant privind situația transnistreană și viitorul geopolitic al Republicii Moldova, într-o declarație ce stârnește deja reacții contradictorii pe scena politică.„Dacă urmăriți ce se întâmplă astăzi cu Ucraina, este exact ce s-a petrecut cu noi în 1992”, a afirmat Galbur. Potrivit acestuia, Moldova ar fi fost forțată atunci de către americani să accepte o pace păguboasă cu Rusia, prin care a pierdut controlul asupra regiunii transnistrene, în pofida efortului militar de a o apăra.Liderul PNM susține că actualul cadru constituțional al Republicii Moldova este o capcană impusă de forțele loiale Moscovei în Parlamentul de la Chișinău, referindu-se la includerea Transnistriei ca „parte componentă” a statului moldovean. „33 de ani stăm cu partea componentă în fund și nu ne-am unit cu România, nu am ajuns în UE, și nici nu vom ajunge”, a declarat Galbur.Criticând lipsa de curaj a clasei politice moldovenești din ultimele decenii, Galbur propune o abordare radicală, dar pașnică: instituirea unui control real la Nistru, cu puncte de frontieră și vamă. „E un act de suveranitate, nu o izolare a cetățenilor”, a subliniat el, adăugând că doar în acest mod Moldova va putea demonstra comunității internaționale că are control asupra teritoriului său.Galbur a făcut și o paralelă între situația Moldovei din anii ’90 și ceea ce trăiește astăzi Ucraina, sugerând că președintele Volodimir Zelenski este presat să accepte un scenariu similar cu cel moldovenesc. „Casa Albă vrea ca teritoriile ocupate de Rusia să fie cedate de facto, dar păstrate de jure Ucrainei. Asta e o capcană. Un drum spre nicăieri”, a spus politicianul.Galbur și-a încheiat declarația spunând că „dacă aș fi fost Zelenski, aș fi renunțat la acele teritorii. E o decizie dureroasă, dar salvatoare”.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a numit pe Ion Guzun în Comisia de etică a judecătorilor, decizie adoptată în ședința din 23 aprilie. Numirea a stârnit reacții critice din partea fostei vicedirectoare a CNA și actual expert anticorupție, Cristina Ciubotaru, care avertizează asupra posibilelor implicații asupra independenței sistemului judecătoresc.Într-o postare publică, Ciubotaru afirmă că această decizie se înscrie într-un model mai larg de acțiuni prin care „membrii CSM ar exercita influență asupra procurorilor și judecătorilor”. Ea susține că, în urma deciziilor recente, membrii CSM ar avea libertatea să comunice procurorilor în legătură cu existența cvorumului sau cu voturile disponibile pentru ridicarea imunității unor magistrați.Cristina Ciubotaru îl descrie pe Ion Guzun drept un membru CSM implicat anterior în mai multe situații controversate, printre care: comunicări cu procurorii privind dosare penale vizând judecători ai CSJ; o decizie a ANI privind nedeclararea averii, anulată ulterior după reluarea procesului în instanță; constatarea de către Uniunea Avocaților din Moldova a unei incompatibilități între funcția sa din CSM și exercitarea profesiei de avocat; o procedură de numire criticată de Curtea Constituțională în octombrie 2024 ca fiind neconstituțională; declarații potrivit cărora justiția „nu trebuie să fie independentă, ci să colaboreze cu puterile politice”; susținerea publică a unui alt membru CSM aflat sub urmărire penală, dar care a trecut procesul de pre-vetting.Totodată, Ciubotaru susține că alți membri ai CSM nu s-ar fi distanțat de aceste poziții sau declarații, ceea ce ar genera un climat de îngrijorare privind standardele de etică aplicate în sistemul de justiție.Până la această oră, Consiliul Superior al Magistraturii nu a oferit un punct de vedere oficial în legătură cu acuzațiile formulate de Cristina Ciubotaru.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a reacționat ferm în urma noilor atacuri rusești asupra capitalei Ucrainei, Kiev, declarându-se nemulțumit de intensificarea violențelor și cerând public încetarea ostilităților.„Sunt nemulțumit de loviturile Rusiei asupra Kievului. Acest lucru a fost complet inutil și extrem de inoportun. Vladimir, oprește-te! În fiecare săptămână mor 5000 de soldați. Haideți, în sfârșit, să semnăm un acord de pace!”, a transmis Trump într-un mesaj publicat online.Declarația liderului de la Casa Albă a venit în contextul unei escaladări semnificative a conflictului ruso-ucrainean, iar apelul său la pace pare să fi fost direcționat direct către președintele rus, Vladimir Putin.Anterior, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, aflat într-o vizită oficială în Africa de Sud, a reacționat la comentariile făcute de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, care menționase că „răbdarea lui Trump e pe sfârșite”.„Nu știu ce se întâmplă în interiorul lor, dar răbdarea se termină, de fapt, la ucraineni. Pentru că noi suntem cei sub atac, nimeni altcineva. Nu doresc asta nimănui, dar noi suntem cei care trăim sub ploaia de rachete rusești”, a declarat Zelenski.

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că pe 9 mai va avea loc un marș dedicat Zilei Victoriei, organizat „în ciuda oricăror tentative ale autorităților de a bloca evenimentul”. Potrivit lui, manifestarea va avea loc fără simboluri de partid, dar cu participare masivă.„Da, vom ieși. Da, va fi marș. Vom merge într-o coloană unică, fără drapele de partid. Și nimeni nu ne va interzice să cinstim memoria eroilor”, a afirmat Dodon într-un mesaj adresat publicului larg.Fostul președinte a făcut apel la cetățeni să nu se lase intimidați și să participe la marș, pe care îl consideră o datorie morală și un act de respect față de trecutul istoric.„9 Mai este o zi sfântă pentru fiecare dintre cei care își amintesc și sunt mândri. 80 de ani de la Marea Victorie nu sunt doar o dată în calendar, ci un simbol al eroismului și al spiritului de neînvins al poporului nostru”, a subliniat Dodon.Marșul, potrivit liderului PSRM, va avea loc pe traseul tradițional: de la monumentul lui Ștefan cel Mare până la complexul memorial „Eternitate”.„Aceasta este tradiția noastră, obligația noastră și onoarea noastră. Nimeni nu ne poate interzice să ne amintim. Nimeni nu ne poate interzice să fim mândri. Ne vedem pe 9 mai”, a încheiat Igor Dodon.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis o alertă de călătorie pentru cetățenii moldoveni care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica India, avertizând asupra riscului ridicat de atacuri teroriste în anumite regiuni ale țării.Potrivit comunicatului oficial, autoritățile recomandă evitarea deplasărilor în regiunea Jammu și Kashmir, precum și în zonele de frontieră cu Pakistanul, din cauza intensificării acțiunilor grupărilor insurgente și separatiste.„Recomandăm cetățenilor să evite deplasările în regiunea menționată și să urmeze cu strictețe indicațiile autorităților locale”, precizează MAE.Pentru asistență în situații de urgență (accidente, decese, calamități sau alte pericole), moldovenii aflați în India pot contacta Ambasada Republicii Moldova la New Delhi: Telefon de urgență: +91 9971699110 Email: consul.newdelhi@mfa.gov.mdMinisterul subliniază că la acest număr nu se oferă informații consulare generale.MAE menționează că monitorizează permanent evoluția situației de securitate din India și va reveni cu actualizări relevante pentru cetățenii moldoveni.

Ofițerii Direcției Antidrog și cei de urmărire penală ai INI, în comun cu procurorii PCCOCS,  anunță o captură de peste 150.000 de pastile psihotrope estimate la 2,5 milioane de lei, într-o operațiune comună cu autoritățile din Ucraina, în colaborare cu agenția europeană Europol.Urmare a capturii pastilelor oficial declarate ca fiind de slăbire, care însă în realitate conțineau un drog psihotrop, au fost reținute 10 persoane în ambele state (inclusiv gestionara rețelei de distribuire a drogurilor în Ucraina), dintre care unul dintre capii grupării criminale, cetățean al Moldovei cu vârsta de 32 de ani. Ulterior, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), acesta a fost arestat pentru 30 de zile pentru continuarea obiectivă a investigațiilor. De asemenea, autoritățile de drept din Moldova cercetează penal și o femeie cu vârsta de 45 de ani care primea drogurile în Moldova livrate prin poștă din Kazahstan (în stare de libertate, aceasta fiind mamă solitară cu doi copii mici).Ulterior primirii psihotropelor din Asia, bărbatul din Moldova (ulterior reținut) prelua drogurile, le transporta în Otaci și le transmitea acolo unor femei din Ucraina cu rol de curier.Acestea, la rândul lor, le depozitau într-o casă din Otaci, după care pachetele cu substanțele psihotrope  le lipeau pe corp și apoi (în diferite intervale de timp) traversau pe jos frontiera spre Ucraina, prin Otaci. În alte cazuri, însuși bărbatul le transporta peste hotar, camuflate în ascunzișurile din mașină. De acolo, în cazurile transportării de către alți curieri a psihotropelor, pachetele erau preluate de către bărbat. Ulterior, acesta le livra unei femei din Hmelnițk-Ucraina, care organiza trimiterea poștală a acelor substanțe psihotrope din Kazahstan în Moldova, după care gestiona distribuirea lor în Ucraina.Așadar, urmare a unei încercări de transportare a unui nou lot de substanțe psihotrope, la 19 aprilie 2025, curierii au fost reținuți, în Ucraina. Au urmat percheziții concomitente în ambele state la domiciliile membrilor grupului criminal organizat, de unde au fost ridicate peste 150.000 de pastile cu efect psihotrop, aparate de calcul, telefoane mobile folosite pentru traficarea drogurilor, trei automobile folosite la transportarea substanțelor psihotrope, precum și bani care ar proveni din această infracțiune.Urmărirea penală continuă în ambele state, iar persoanele investigate beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), prin vocea liderului său Igor Munteanu, critică dur decizia Guvernului de a distribui ajutoare sociale în preajma sărbătorii Blajinilor, calificând inițiativa drept „o formă mascată de mită electorală” și „un semn clar al falimentului moral și administrativ” al actualei guvernări. „Ajutoarele de tip pomeni, lansate într-un an electoral, într-un moment de profundă criză bugetară, nu reprezintă nici solidaritate, nici politică socială, ci doar o strategie de supraviețuire politică, lipsită de respect față de cetățeni și regulile unei guvernări responsabile”, afirmă Munteanu. Potrivit comunicatului emis de CUB, guvernarea PAS politizează asistența socială într-un context în care o mare parte a populației trăiește sub pragul sărăciei. Formațiunea atrage atenția asupra unui deficit bugetar de aproape 18%, alimentat cu împrumuturi externe, în timp ce investițiile în domenii cheie, precum dezvoltarea economică și inovarea, se află la un minim istoric. „În loc să reformeze economia, guvernul PAS s-a transformat într-un distribuitor de pomeni electorale, condus de miniștri aleși nu pentru competență, ci pentru loialitatea față de partid și aptitudinea de a ‘lipi afișe’”, susține Munteanu. CUB critică, de asemenea, „ipocrizia” actualei guvernări, care ar recurge la aceleași practici populiste pentru care condamna fostele guverne PD și PSRM. Munteanu subliniază că actele de caritate din bugetul public nu pot înlocui politicile economice solide și reformele fiscale de durată. În final, liderul CUB solicită renunțarea imediată la aceste practici electorale și cere reorientarea politicilor bugetare către investiții reale, sprijin economic și crearea de locuri de muncă. „Moldova are nevoie de competență, bun simț și responsabilitate, nu de pomeni”, a conchis Igor Munteanu.

Primarul General, Ion Ceban, informează că, în contextul sărbătorii Paștelui Blajinilor, Primăria Chișinău va asigura și în acest an transport public GRATUIT către Cimitirul „Sfântul Lazăr”, pentru a facilita deplasarea locuitorilor și oaspeților Capitalei.„Pentru zilele de 27-28 aprilie, sunt pregătite 50 de unități de transport, iar alte 15 autobuze se află în rezervă și vor fi puse în circulație în funcție de fluxul de pasageri”, a subliniat edilul.Astfel, va fi asigurat transport GRATUIT pentru călătorii rutelor de autobuz nr. 27, „C” şi „D”, după cum urmează:-Ruta suplimentară de autobuz „C”, str. Vasile Alecsandri – str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”), cu următorul itinerar: tur – str. Vasile Alecsandri, Alexandru cel Bun, str. Alexandr Puşkin, str. Constantin Tănase, bd. Grigore Vieru, bd. Renașterii Naționale, str. Poștei, str. Putnei, str. Vasile Badiu, str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”); retur – str. Doina, str. Vasile Badiu, Calea Orheiului, bd. Renaşterii Naţionale, str. Albişoara, str. Vasile Alecsandri. Pe traseul rutei „C” se stabilesc în ambele direcţii staţii intermediare celor existente;-Ruta suplimentară de autobuz „D” ,bd. Renaşterii Naţionale (Circul), – str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”), cu următorul itinerar: tur – bd. Renaşterii Naţionale, Calea Orheiului, str. Ceucari, str. Socoleni, str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”); retur – pe acelaşi traseu. Staţiile intermediare ale acestui traseu se stabilesc, în sens direct – str. Florilor, str. Ceucari şi str. Doina, 106; în sens opus – str. Doina, 106, str. Ceucari, Calea Orheiului şi bd. Renaşterii Naţionale;-Ruta de autobuz nr. 27, bd. Renaşterii Naţionale (Circul) – str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”), cu următorul itinerar: tur – bd. Renaşterii Naţionale, str. Tudor Vladimirescu, str. Kiev, bd. Moscova, str. Studenţilor, str. Socoleni, str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”); retur – pe acelaşi traseu. Pe traseul rutei nr. 27 se stabilesc în ambele direcţii staţii intermediare celor existente.De asemenea, adaugă Ion Ceban, pe data de 27 și 28 aprilie, va fi prelungit și itinerarul rutei de autobuz nr. 19 până la str. Doina, Cimitirul Sf. Lazăr, după cum urmează: Tur – de pe bd. Moscova pe str. Studenților, str. Socoleni, str. Doina, până la poarta centrală a Cimitirului Sf. Lazăr. Retur – str. Doina, str. Socoleni, str. Studenților și, în continuare, pe traseul stabilit. Se stabilesc stațiile intermediare celor situate pe acest itinerar.La fel, ruta de autobuz nr. 26 se suplinește cu unități de transport, iar numărul de troleibuze care vor circula pe rutele nr. 12, 24, 25, 26 și 28 se va stabili după necesitate. Rutele 19 și 26 vor activa în regim obișnuit conform orarelor atașateÎn funcție de fluxul de pasageri, asigură Primarul General, rutele vor fi suplinite corespunzător, pentru a menține intervale de așteptare și a preveni supraaglomerarea unităților de transport.„Timpul estimat de așteptare este de maximum 5 minute, iar în funcție de necesități, acesta poate fi redus. Vă rugăm să manifestați înțelegere și răbdare, să dați dovadă de responsabilitate civică, să respectați indicațiile personalului și să evitați formarea aglomerațiilor”, a conchis Ion Ceban.

Partidul Moldova Mare, condus de Victoria Furtună, a anunțat printr-un comunicat oficial că, la solicitarea Episcopului Marchel, o delegație formată din președinta partidului și juriști a efectuat o vizită în săptămâna Paștelui, pentru a oferi sprijin juridic și moral în contextul pe care îl consideră o „prigoană a credinței ortodoxe în secolul XXI”. „La solicitarea Episcopului Marchel, Președintele partidului Moldova Mare împreună cu juriștii au făcut o vizită în săptămâna Paștelui pentru a acorda asistența necesară în contextul prigoanei credinței ortodoxe din sec XXI, în Republica Moldova”, se arată în comunicatul formațiunii. Reprezentanții partidului nu au oferit detalii suplimentare despre natura sprijinului acordat sau despre circumstanțele concrete care au generat această reacție, însă au precizat că vor reveni cu informații în curând. Victoria Furtună a criticat în repetate rânduri ceea ce ea numește „atacuri asupra valorilor tradiționale” și s-a poziționat ferm în sprijinul Bisericii Ortodoxe din Moldova, promovând o agendă conservatoare și naționalistă în spațiul public.

Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, nu se află pe teritoriul Turciei, Greciei sau Emiratelor Arabe Unite, potrivit informațiilor transmise oficial autorităților de la Chișinău de către aceste state. Anunțul a fost făcut de ministra afacerilor interne, Daniella Misail-Nichitin, în cadrul unui interviu la emisiunea „Moldova Live”. „Au fost câteva semnalări din partea unor țări cu referire la faptul că Vladimir Plahotniuc nu se află pe teritoriul acestor țări, cum ar fi, de exemplu, Emiratele Arabe Unite, care au infirmat că persoana se află pe teritoriul țării, la fel și în cazul Turciei și Greciei”, a declarat Misail-Nichitin. Totodată, ministra a oferit detalii despre identitatea mexicană falsă atribuită lui Plahotniuc, menționând că autoritățile mexicane au confirmat lipsa oricărei forme de cetățenie sau document legal emis pe numele acestuia. „Autoritățile Mexicului au confirmat că nu este nici un pașaport, dar nici nu i-a fost oferită cetățenia acestui stat. Mai mult ca atât, au confirmat că acel pașaport era fals”, a adăugat ea. Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat puterea în urma crizei politice. În februarie 2025, Interpol a aprobat solicitarea autorităților moldovenești de a-l da în căutare internațională, în vederea reținerii și extrădării. Difuzarea acestei alerte este accesibilă tuturor celor 196 de state membre ale Interpol. Autoritățile moldovenești continuă demersurile pentru localizarea și aducerea în fața justiției a fostului politician, acuzat în mai multe dosare penale de corupție și spălare de bani.

Peste 700 de milioane de lei reprezintă datoriile guvernului față de companiile private care au executat lucrări în cadrul programului Satul European, susține liderul Partidului Social Democrat European (PSDE), Tudor Ulianovschi. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4.  Ulianovschi a atras atenția asupra problemelor grave cu care se confruntă antreprenorii implicați în acest program de infrastructură, afirmând că numeroase companii nu și-au primit plata pentru lucrările efectuate deja. „Satul European, ca și program de infrastructură, reprezintă companii care oferă servicii: canalizare, rețele, având câștiguri pentru aceste lucrări. Primăria este beneficiar, dar executor este compania care lucrează, care are costuri. Acești antreprenori construiesc ori irigare, ori rețele de gaz, canalizare etc.”, a explicat liderul PSDE. Potrivit lui Ulianovschi, multe dintre aceste firme se confruntă cu dificultăți financiare majore, fiind nevoite să se împrumute sau chiar să-și pună bunurile personale gaj pentru a putea finaliza lucrările. Totuși, plățile din partea guvernului întârzie nejustificat. „El câștigă proiectul din banii săi, angajează oameni, cumpără utilaje, lucrează, are cheltuieli, mulți dintre ei nu au banii lichizi la dispoziție, se împrumută, își pune casa, mașina în gaj, execută lucrarea, însă nimeni nu ia în primire lucrarea respectivă, fiindcă banii nu au fost transferați pentru Satul European”, a afirmat Ulianovschi. Acesta a calificat situația drept „o bombă informațională” și a cerut explicații din partea autorităților: „Informația bombă pe care azi am primit-o este că sunt aproximativ 700 de milioane de lei pentru lucrări făcute deja de antreprenori în diferite localități, care nu au fost plătite. De ce nu se plătesc? De ce se aruncă în stânga și în dreapta cu pomeni electorale?”

După luni în care autoritățile păreau să nu „găsească probe” privind activitatea ilegală de la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC), Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a confirmat, în sfârșit, că legea a fost încălcată. Potrivit răspunsului oficial al instituției oferit Agenției de Presă Telegraph, se recunoaște că responsabilii AIC, printre care Spoială și Cojuhari, nu au respectat normele legale, iar aeroportul urmează a fi sancționat. Încă din 1 martie 2025, presa a relatat pe larg despre vânzarea de produse alimentare neconforme – plăcinte și cafea de calitate îndoielnică – în incinta aeroportului. Cu toate acestea, instituțiile responsabile au refuzat inițial să acționeze, în ciuda numeroaselor sesizări publice. ANSA, instituție aflată sub controlul guvernării PAS, susține acum că va aplica sancțiuni, dar nu oferă un termen clar și evită detalii esențiale. Această reacție întârziată ridică mai multe semne de întrebare:  1. De ce Aeroportul nu a fost încă amendat, ci doar „urmează” să fie sancționat?  2. De ce controlul inițial a vizat un alt agent economic – Aerofood – și nu direct AIC, deși ulterior AIC a beneficiat de acte permisive?  3. Cum este posibilă eliberarea de autorizații pe baza unui control efectuat asupra unui prestator care și-a retras ulterior echipamentele?  4. Cine va plăti amenda? Vor răspunde Spoială și Cojuhari personal, sau banii vor fi luați din bugetul aeroportului, adică indirect din buzunarul călătorilor? Până la aplicarea efectivă a sancțiunilor, rămâne de văzut dacă instituțiile statului sunt capabile să acționeze independent și în interesul public.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat ferm, într-o postare pe platforma X (fostul Twitter), atacul cu rachete lansat de Federația Rusă asupra capitalei ucrainene în noaptea trecută. Potrivit autorităților din Ucraina, atacul s-a soldat cu cel puțin 9 morți și peste 70 de răniți, majoritatea civili. „În timp ce lumea speră la o încetare a focului, Rusia arată din nou că nu caută pacea – ci doar moarte și distrugere”, a scris Sandu. „Cel mai recent atac cu rachete asupra Kievului a ucis și rănit civili. Moldova condamnă acest act de teroare.” Șefa statului a reiterat apelul pentru sprijin internațional sporit în favoarea Ucrainei: „Ucraina are nevoie de mai mult sprijin, de mai multă apărare antiaeriană. Doar forța poate opri acest război.” Atacul nocturn asupra Kievului este unul dintre cele mai grave din ultimele săptămâni, iar reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Comunitatea internațională continuă să denunțe intensificarea agresiunii ruse și să ceară măsuri urgente pentru protejarea civililor.

Ucraina a fost ținta unui nou val de atacuri aeriene în cursul nopții trecute, cu epicentrul în capitala Kiev. Potrivit autorităților locale, loviturile au avut un caracter mixt, fiind utilizate rachete de croazieră „Kalibr”, armament balistic și drone de tip „Shahed”. Primarul capitalei, Vitali Kliciko, a confirmat dimineață că 70 de persoane au fost rănite, dintre care 31 sunt în prezent internate în spitale, inclusiv 5 copii. „Informațiile finale despre persoanele decedate sunt în curs de actualizare. Salvatorii continuă operațiunile de degajare a dărâmăturilor în două clădiri avariate din raionul Sviatoșîn”, a declarat Kliciko într-o actualizare la ora 9:00. Șeful Administrației Militare a Kievului, Timur Tkacenko, a declarat că atacurile au afectat cinci districte ale capitalei: „A fost de toate – Kalibr, balistică, Shahed-uri”, a spus el, subliniind amploarea fără precedent a agresiunii nocturne. Situația detaliată pe districte afectate:  • Raionul Sviatoșîn: Incendii și distrugeri parțiale la un bloc de locuințe, unde sub dărâmături se află încă persoane. S-au raportat daune și în zona unor construcții nelocuite, în cooperative de garaje, precum și la o casă de locuit cu un singur etaj.  • Raionul Holosiiv: Incendiu izbucnit în curtea unui bloc, unde mai multe mașini au fost distruse. Alte incendii au fost raportate într-un complex de garaje și într-o clădire administrativă cu două etaje.  • Raionul Șevcenkivskîi: Căderea resturilor unei drone pe un teren deschis a provocat incendii, distrugeri de garaje și daune la o zonă industrială și o clădire administrativă.  • Raionul Obolon: Focar de incendiu pe o zonă de vegetație uscată, 9 mașini arse, acoperișul unei clădiri nelocuite afectat, precum și un depozit distrus, cu avarii înregistrate și la autoturismele din apropiere.  • Raionul Solomianskîi: Resturi de dronă au căzut pe teren deschis, însă fără pagube semnificative raportate. Autoritățile continuă eforturile de intervenție, iar bilanțul final al victimelor urmează să fie actualizat pe măsură ce salvatorii intervin în zonele grav afectate. Situația din Kiev rămâne tensionată, iar infrastructura orașului suferă în continuare din cauza atacurilor repetate din partea Federației Ruse.

Deputatul AUR Valeriu Munteanu a luat cuvântul în plenul Parlamentului în cadrul dezbaterilor asupra proiectului de lege privind aplicarea controlului coordonat la punctul vamal Giurgiulești–Galați, criticând dur modelul propus și cerând aplicarea unui sistem real de tip „one stop control”. „Astăzi discutăm un proiect de lege care ne este prezentat drept o inițiativă salvatoare, un progres în relațiile transfrontaliere dintre cele două state românești – România și Republica Moldova. (…) Ei bine, haideți să fim sinceri: ceea ce se întâmplă la Leușeni-Albița nu este un model de succes, ci un exemplu clasic de jumătate de măsură.” Munteanu a descris în detaliu disfuncționalitățile actualului sistem de control coordonat de la vama Albița-Leușeni: „Autoturismele opresc o dată înaintea tonetelor vameșilor și a poliției de frontieră din Republica Moldova (…), după care înaintează câțiva metri, către vameșii și poliția de frontieră din România și repetă procedura greoaie.” „Unica schimbare, la vama Albița-Leușeni, este că până în 2023, de sărbători spre exemplu, sau vara în timpul vacanțelor, oamenii stăteau în două rânduri de câte 500 m, iar acum stau într-un singur rând, de 1 km.” Deputatul AUR a cerut implementarea unui control vamal unificat: „Încă în 2014 – în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova – am susținut public și am repetat de atunci de multe ori, că singura soluție reală este controlul unificat, adevărat, în regim «one stop», conform prevederilor Codului Vamal modernizat al Uniunii Europene, intrat în vigoare la 1 noiembrie 2013.” În finalul intervenției sale, Valeriu Munteanu a adresat un apel clar: „Parlamentarii AUR susțin prin vot acest proiect de lege și totodată cer Guvernului României să meargă mai departe, să-și depășească fricile și să organizeze puncte vamale comune reale, cu un singur punct de control, pe ambele sensuri, în toate cele 7 puncte de trecere ale frontierei nedrepte și durute dintre cele două state românești.” Mesajul a fost încheiat într-o notă simbolică: „Aceasta este unitatea în fapte, nu doar în vorbe. Basarabia e România.”

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege de ratificare a Acordului între Guvernele României și Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare din România. Actul normativ are ca scop facilitarea tranzitului de persoane și accelerarea circulației mărfurilor, ca parte a procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și a sprijinului acordat economiei ucrainene, grav afectate de război, în cooperare cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, se precizează în raportul Comisiei de apărare, informează Agerpres.Conform sursei citate, Acordul prevede implementarea controlului coordonat în punctul de trecere Galați – Giurgiulești, stabilind cadrul juridic bilateral, modul de organizare a controlului, atribuțiile personalului implicat, protecția datelor personale, procedurile de aplicare.„Prin acest Acord se creează cadrul juridic bilateral necesar implementării conceptului de control coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, în același mod în care se desfășoară în prezent în punctul de trecere a frontierei de stat Albița (România) – Leușeni (Republica Moldova)”, se arată în expunerea de motive a proiectului inițiat de Guvern.Acest acord se aplică pentru o perioadă de 12 luni care începe să curgă de la data la care controlul coordonat devine operațional. Orice prelungire a valabilității Acordului pentru noi perioade de 12 luni este decisă prin acordul părților, în baza evaluării în comun a rezultatelor sistemului de control, prelungirea realizându-se pe cale diplomatică.Potrivit Acordului, controlul coordonat este definit ca fiind controlul la trecerea frontierei efectuat separat de către personalul de control al statului de ieșire urmat consecutiv de personalul statului de intrare, efectuat pe teritoriul unui singur stat.

Președintele american Donald Trump a lansat un nou atac dur la adresa liderului ucrainean Volodimir Zelenski, acuzându-l că blochează încheierea unui acord de pace cu Rusia și riscă viitorul Ucrainei. Declarațiile au venit în urma eșecului negocierilor de la Londra și au fost făcute într-un context tensionat, în care războiul din Ucraina continuă să provoace pierderi semnificative de vieți omenești.„Zelenski poate obține pacea acum sau poate continua războiul încă trei ani, înainte să piardă întreaga țară”, a afirmat Trump, adăugând că liderul ucrainean „nu are cărți de joc” în actuala situație geopolitică. El a subliniat că Statele Unite nu au cerut Ucrainei să recunoască Crimeea drept teritoriu rusesc, dar a criticat dur poziția inflexibilă a Kievului în privința acestui subiect.„Zelenski se laudă pe prima pagină a The Wall Street Journal că «Ucraina nu va recunoaște niciodată ocupația Crimeei». Asta nu ajută deloc negocierile de pace. Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă, sub administrația lui Barack Hussein Obama, și nici măcar nu mai e un subiect de discuție”, a declarat Trump.Într-un ton acuzator, liderul de la Casa Albă a pus la îndoială legitimitatea pretențiilor Ucrainei asupra peninsulei Crimeea, afirmând că aceasta „a fost cedată fără un singur foc de armă”, iar prezența bazelor navale rusești din zonă era cunoscută de mult timp.„Astfel de declarații provocatoare, precum cele ale lui Zelenski, fac imposibilă încheierea războiului. Situația este dezastruoasă. Vreau să opresc moartea inutilă a mii de soldați ruși și ucraineni în fiecare săptămână. Suntem aproape de o înțelegere, dar Zelenski trebuie, în sfârșit, să ACȚIONEZE”, a mai spus Trump.În încheiere, el a reiterat că războiul nu ar fi avut loc niciodată dacă ar fi atunci președinte: „Această confuzie totală nu ar fi existat dacă eu aș fi fost președinte. Aștept cu nerăbdare să ajut atât Ucraina, cât și Rusia, să iasă din acest haos total.”