Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a propus pedepse mult mai aspre pentru traficanții de droguri, în contextul creșterii alarmante a consumului și vânzării de substanțe narcotice în Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la postul Exclusiv TV.Potrivit lui Usatîi, actualele măsuri ale Ministerului Afacerilor Interne sunt insuficiente, iar fenomenul a scăpat de sub control. „Noi despre acest subiect am vorbit inclusiv în campania electorală. Noi spunem clar: pușcărie pe viață la cei care organizează vânzarea drogurilor. Acei care sunt implicați în vânzare – de la 15 ani de pușcărie”, a declarat deputatul.Acesta a criticat și abordarea Parlamentului, menționând că simpla audiere a conducerii MAI nu rezolvă problema. „Ei vor spune că da, avem problema drogurilor, vom lupta, vom munci și așa mai departe. Fără pedepse dure, azi la noi în țară nu au frică de nimic – nici cei care vând droguri, nici cei care organizează vânzarea drogurilor”, a afirmat Usatîi.În cadrul discuției, liderul Partidului Nostru a relatat și un caz grav, pe care îl consideră emblematic pentru nivelul de corupție și neglijență din sistem. El a amintit despre dispariția a sute de kilograme de heroină, găsite inițial la un cetățean într-un microbuz al unei alte țări. „Și știți care era problema? Era deschis geamul și a luat curentul cele 200 de kilograme de heroină”, a spus ironic Usatîi, catalogând situația drept rușinoasă.„Rușine celor care au condus până acum țara și au admis să avem astăzi această situație”, a conchis deputatul, cerând reforme radicale și pedepse exemplare pentru combaterea traficului de droguri.

Terminalul petrolier al Aeroportului Internațional Chișinău a fost preluat temporar în administrare de stat, după ce Ministerul Energiei a semnat un contract de comodat cu Lukoil pentru a asigura continuitatea livrărilor de kerosen către companiile aeriene. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, într-o postare publică.Potrivit ministrului, terminalul reprezintă „un activ strategic pentru stat”, iar riscul ca Lukoil să nu mai poată furniza combustibil începând cu 21 noiembrie a impus implementarea unui plan de intervenție. Grupul de lucru responsabil de aprovizionarea cu combustibil, împreună cu Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău, a pregătit și aplicat un plan de management care să prevină orice întrerupere a furnizării.Astfel, pe 12 noiembrie 2025, a fost încheiat contractul de comodat cu Lukoil, în baza căruia statul preia gratuit administrarea activelor petroliere din aeroport. Procesul de primire-predare a bunurilor a avut loc pe 13 noiembrie.„Contractul de comodat ne permite să asigurăm furnizarea de kerosen și reprezintă o soluție de urgență pentru stabilitatea aprovizionării aeronavelor”, a declarat Junghietu.Pentru perioada imediat următoare, ministerul a negociat și achiziția de combustibil de la o companie românească, exportul urmând să fie aprobat în cursul zilei de astăzi. În acest interval, Aeroportul Internațional Chișinău va fi responsabil de operarea terminalului petrolier, urmând ca în etapa următoare instituția să cumpere definitiv activele și infrastructura deținute de Lukoil.Ministrul a venit și cu precizări privind stațiile Lukoil de pe teritoriul Republicii Moldova — aproximativ 100 la număr. Acesta a subliniat că, în pofida situației companiei, piața petrolieră rămâne stabilă, datorită numărului mare de operatori și a diverselor rute logistice de aprovizionare, atât din România, cât și prin Portul Giurgiulești.Junghietu a dat asigurări că stocurile de combustibil sunt suficiente și că nu există riscuri pentru piața internă.

În urma acțiunilor de urmărire penală întreprinse de ofițerii Direcției „Nord” a INI, în comun cu polițiștii și procurorii din Dondușeni,  au fost efectuate 11 percheziții la domiciliile a doi bărbați, cu vârstele de 41 și 52 de ani, suspectați de comiterea infracțiunii de trafic de persoane, soldată cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății psihice și cu decesul unei victime.Investigațiile au stabilit că, în perioada noiembrie 2024 – iulie 2025, suspecții au recrutat trei persoane, locuitori ai raionului Dondușeni, inducându-le în eroare prin atribuirea unor datorii fictive și profitând de poziția lor de vulnerabilitate. Victimele au fost transportate și adăpostite într-o fermă de animale, unde au fost supuse violenței fizice și psihice. În urma acestor acțiuni, un bărbat de 38 de ani și-ar fi pierdut viața prin suicid. În cadrul perchezițiilor au fost ridicate telefoane, o tabletă, un registrator audio, buletine de identitate, un pistol neidentificat cu lunetă, 36 de  cartușe de 5.5 mm, un pistol, 27 de cartușe deținute ilegal, precum și înscrieri de ciornă.Suspecții au fost reținuți cu suportul mascaților din cadrul BPDS „Fulger” pentru 72 de ore, iar conform legislației în vigoare, aceștia riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 10 la 20 de ani. Precizăm că, celelalte două victime au fost eliberate și se află în siguranță.

Directorul general al Teleradio-Moldova, Vlad Țurcanu, se află în centrul unor acuzații grave după ce echipa de investigație Cu Sens a publicat un material amplu despre neregulile din cadrul instituției publice. Potrivit jurnaliștilor, șeful TRM ar fi implicat în răfuieli cu angajați, angajări pe criterii de loialitate și chiar cumpărături personale în Duty Free realizate din bani publici. Țurcanu neagă acuzațiile și susține că acestea provin de la foști subalterni nemulțumiți de reformele pe care le-a inițiat. Teleradio-Moldova este una dintre cele mai mari instituții publice din țară, cu aproximativ 600 de angajați și un buget anual de circa 200 de milioane de lei, provenit în mare parte din fonduri publice. De la preluarea mandatului în decembrie 2021, noua conducere a generat tensiuni interne, concedieri, procese de judecată și suspiciuni privind gestionarea defectuoasă a resurselor instituției. Investigația scoate la iveală tensiuni, concedieri și posibile abuzuri Investigația Cu Sens arată că în ultimii ani au existat multiple scandaluri interne, demiteri controversate și acțiuni interpretate drept abuz de putere. Unii angajați susțin că au fost marginalizați sau înlăturați pentru că nu ar fi făcut parte din „cercul de încredere” al noii conduceri. De asemenea, sunt vizate posibile depășiri ale bugetului de protocol, achiziții discutabile și suspiciuni privind folosirea resurselor TRM în scop personal. În unele cazuri au fost depuse sesizări la poliție, inclusiv pentru dispariția unor echipamente tehnice dintr-un departament-cheie. Reacția lui Vlad Țurcanu: „Niște oameni care și-au pierdut influența încearcă să ne denigreze” Într-o reacție publicată pe rețelele sociale, directorul TRM a respins acuzațiile și a afirmat că investigația reprezintă un atac orchestrat de persoane deranjate de reformele interne. „Niște oameni care și-au pierdut influența la TRM încearcă să ne construiască din frânturi o imagine de șefi aroganți și abuzivi. Noi n-am făcut decât să ne luăm în serios sarcina de a schimba la față TRM, chiar dacă a trebuit să ne batem cu ‘greii’ din televiziune”, a declarat Țurcanu. Directorul afirmă că în spatele criticilor s-ar afla foști angajați care ar fi beneficiat ani la rând de resursele instituției, în timp ce aceasta se afla „într-o paragină tehnică și morală”. Tot el susține că unele dintre persoanele intervievate în investigație ar avea propriile probleme: dispariția unor echipamente de zeci de mii de lei sau folosirea neautorizată a cardului corporativ pentru taxiuri în mai multe capitale europene. La scurt timp după publicarea investigației, Vlad Țurcanu a anunțat că renunță la clauza contractuală care îi garanta compensații de 1,5 milioane de lei în cazul unei eventuale demiteri înainte de expirarea mandatului. 

Dmitri Constantinov demisionează din funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei. Funcționarul susține că nu au existat presiuni asupra sa și că dorește să aibă grijă de sănătate. „Nu a existat nicio presiune asupra mea din partea niciunei părți, nicio instrucțiune, nimic. Am decis pur și simplu să mă concentrez pe sănătatea mea. Mai ales că am 90 de zile de concediu neutilizat”, a spus el într-un mesaj video.Dmitri Konstantinov a condus Adunarea Populară din 4 februarie 2022.

O fetiță de doar 2 ani și-a pierdut viața, joi seară, la o clinică stomatologică din București, în urma unei intervenții efectuate sub anestezie generală. Copila a intrat în stop cardio-respirator la scurt timp după procedură, iar medicii nu au reușit să o resusciteze, în ciuda eforturilor repetate. Poliția Capitalei și autoritățile sanitare au deschis anchete ample pentru a stabili împrejurările tragediei. Fetița fusese adusă la clinică împreună cu mama sa pentru două intervenții la carii, care necesitau anestezie profundă. La aproximativ 20 de minute după sedare, copila a intrat în stop cardio-respirator. Deși a fost apelat numărul unic de urgență 112, manevrele de resuscitare nu au avut succes, medicii declarând ulterior decesul. Poliția a confirmat incidentul printr-un comunicat oficial. „La data de 13 noiembrie 2025, în jurul orei 19:30, Secţia 10 Poliţie a fost sesizată, prin 112, că un copil a intrat în stop cardio-respirator într-o clinică din Sectorul 3. Echipajele medicale au efectuat manevre de resuscitare, însă, din nefericire, a fost declarat decesul minorei”, a transmis instituția. Cazul este acum anchetat de Serviciul Vătămări și Ucideri din Culpă, sub coordonarea Parchetului Sectorului 3. Tatăl copilei susține că fetița avea analize recente, care arătau valori hepatice de șase ori mai mari decât limita normală. Acesta afirmă că medicul anestezist fusese informat și confirmase că intervenția poate avea loc. „Soția i-a trimis analizele medicului. I-au spus că valorile la ficat sunt mărite de 6 ori. Medicul a zis că este în regulă, că putem veni. După 20 de minute de la anestezie, copilul a intrat în stop. Pe noi ne-au anunțat după o oră și ceva, iar ambulanța la fel, a venit după o oră. Au omorât-o”, a declarat tatăl, vizibil devastat. Mama fetiței a adăugat că ceruse opinia mai multor medici, care i-au spus că valorile mărite ale analizelor pot fi întâlnite la copii mici. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că există suspiciuni privind întârzierea apelului la 112, însă a subliniat că nu poate afirma, deocamdată, dacă aceasta a influențat deznodământul: „Cu rezervă mă pronunț, dar apelul la 112 s-a efectuat cu o oarecare întârziere. Nu știu dacă această întârziere a făcut diferența. Din câte știu, medicul anestezist are experiență. Nu vreau să speculez”, a spus ministrul, adăugând că Inspecția Sanitară de Stat va efectua vineri un control amănunțit în clinică. În paralel, Colegiul Medicilor va verifica dacă protocoalele de anestezie și procedurile medicale au fost respectate. Reprezentanții clinicii au transmis un comunicat în care își exprimă regretul profund față de tragedie și spun că vor colabora cu autoritățile: „Prezentăm condoleanțe familiei îndurerate și vom pune la dispoziția anchetatorilor toate informațiile necesare”, se arată în mesaj. Clinica precizează că, în ultimii 11 ani, aceeași echipă medicală a efectuat peste 1.700 de proceduri de sedare profundă, fără incidente majore. În cursul nopții, medicii implicați în intervenție au fost audiați mai multe ore. Trupul copilului va fi preluat de Medicina Legală, iar necropsia va stabili cauza exactă a decesului.

Statul ar trebui să preia în mod transparent activele companiei Lukoil-Moldova pentru a permite controlul asupra prețurilor la combustibil și a evita înțelegerile de cartel. Declarația a fost făcută de președintele Fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Renato Usatîi. „Deținerea acestor active de către o companie de stat ar fi un beneficiu foarte mare pentru cetățeni, deoarece ar exista un control asupra prețurilor la carburanți”, a argumentat Renato Usatîi.El a adăugat că acest fapt va elimina, totodată, și orice eventuale înțelegeri de cartel între operatorii privați.Președintele Partidului Nostru a accentuat importanța ca procesul să fie realizat în mod transparent, pentru a garanta corectitudinea și eficiența acestei inițiative.Amintim că LUKOIL a intrat sub sancţiunile Statelor Unite, ce intră în vigoare la 21 noiembrie 2025. Guvernul Republicii Moldova a anunţat că va prelua infrastructura LUKOIL‑Moldova implicată în alimentarea cu combustibil la Aeroportul Chişinău, pentru a asigura continuitatea aprovizionării. De asemenea, este în curs o analiză privind eventuala naţionalizare sau schimbare majoră a proprietăţii activelor LUKOIL‑Moldova, pentru a proteja securitatea energetică.

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a efectuat astăzi prima sa vizită oficială la București, în calitate de șef al Guvernului, la invitația premierului României, Ilie Bolojan. Cei doi oficiali au susținut o conferință de presă comună, în cadrul căreia au reconfirmat caracterul strategic, istoric și frățesc al relației dintre cele două state și au anunțat noi proiecte comune de infrastructură, energie, transport și securitate, menite să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană. Ilie Bolojan: „România va rămâne cel mai apropiat susținător al Republicii Moldova în drumul său european”Premierul României, Ilie Bolojan, a salutat rezultatele alegerilor din Republica Moldova din 28 septembrie, subliniind că scrutinul a demonstrat „implicarea, spiritul civic și sprijinul ferm al cetățenilor pentru parcursul european al țării”.„România a fost, este și va rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al Republicii Moldova. Faptele o demonstrează”, a declarat Bolojan.Oficialul român a menționat o serie de proiecte bilaterale majore, aflate în derulare sau planificare, între care: interconectarea energetică prin linia electrică Suceava–Bălți, reabilitarea și electrificarea căii ferate Iași–Ungheni cu sprijin european, construcția podului rutier de la Ungheni, care va fi conectat la autostrada A8 – primul pod peste Prut construit în ultimele șase decenii, facilitarea trecerii frontierei prin introducerea controlului coordonat și modernizarea infrastructurii de frontieră, creșterea investițiilor companiilor românești în Republica Moldova.Bolojan a subliniat că România este principalul partener comercial al Republicii Moldova și va continua să sprijine reformele și aderarea acesteia la Uniunea Europeană:„Aderarea la Uniunea Europeană este singura opțiune capabilă să răspundă aspirațiilor cetățenilor Republicii Moldova. România va rămâne o voce puternică în sprijinul acestui obiectiv și va pleda pentru deschiderea rapidă a primelor clustere de negociere la nivel european.” Alexandru Munteanu: „România a fost și rămâne casa noastră, sprijinul nostru și partenerul nostru de viitor”Premierul Alexandru Munteanu a început declarația sa printr-un mesaj emoționant de recunoștință:„Sunt onorat că am prima vizită externă la București, o a doua casă pentru cetățenii noștri. Împărtășim aceeași limbă, aceeași istorie și construim o moștenire comună pentru generațiile viitoare.”Șeful Executivului de la Chișinău a vorbit despre transformarea relației dintre cele două țări, de la „garduri de fier” la „punți trainice” de cooperare – energetice, rutiere, feroviare, culturale și educaționale.Munteanu a subliniat că integrarea europeană este „cea mai solidă punte” care unește Republica Moldova și România:„Aspirațiile noastre europene au învins într-o luptă crâncenă cu dezinformarea, corupția și tentativele de destabilizare. Am demonstrat că Republica Moldova aparține familiei europene, iar România ne-a fost alături la fiecare pas.”Premierul moldovean a enumerat o serie de proiecte prioritare ale agendei comune Chișinău–București: dezvoltarea infrastructurii energetice regionale: liniile Vulcănești–Chișinău (finalizată în proporție de 90%), Vulcănești–Smârdan, Comrat–Smârdan și Vulcănești–Artsyz; participarea Republicii Moldova la proiectul gazier Neptun Deep și la construcția noului bloc de la Cernavodă; conectarea infrastructurii rutiere și feroviare, inclusiv podul Ungheni și noul pod planificat la Albița, precum și relansarea liniei feroviare Cantemir–Fălciu; extinderea cooperării în securitatea cibernetică și protecția infrastructurii critice; intensificarea parteneriatului cultural și educațional, prin peste 100 de proiecte comune în cercetare, carte, teatru și film.„România este principalul nostru partener comercial și investitor, cu peste 1.600 de companii active în Republica Moldova. Planul nostru este să trecem de la statutul de țară ajutată la cel de stat care contribuie la securitatea și prosperitatea regională”, a afirmat Munteanu.Premierul moldovean a ținut să clarifice și unele afirmații recente „rupte din context”, reafirmând solidaritatea totală cu România:„România este atât de legată de soarta noastră, încât orice succes al României ne bucură, iar orice regres ne doare. La mai mult și la mai mare!”

La data de 13 noiembrie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a pronunțat sentința de condamnare în privința președintelui Oficiului Teritorial Florești al fostului Partid Politic „Șor”, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat. Inculpatul a recunoscut integral vinovăția, până la începerea cercetării judecătorești, cauza penală fiind examinată în procedură simplificată. Respectiv, instanța i-a aplicat o pedeapsă de 3 ani de închisoare, dintre care 2 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar 1 an cu suspendare, acesta fiind considerat perioadă de probațiune. De asemenea, inculpatul a fost privat de dreptul de a deveni membru al partidelor politice, de a ocupa funcții în organele centrale și organizațiile teritoriale ale partidelor politice, de a exercita activități legate de organizarea contabilă și financiară în cadrul acestora, de a participa la activități cu caracter politic, de a deține funcții publice și de a exercita activități în sfera publică, pe o durată de 5 ani. Până la rămânerea definitivă a sentinței, inculpatului i-a fost aplicată măsura arestului preventiv, fiind luat sub strajă din sala de ședințe. Totodată, din contul inculpatului a fost dispusă confiscarea în folosul statului a sumei de peste 8 milioane de lei, reprezentând mijloace bănești utilizate la comiterea infracțiunii. Potrivit probatoriului administrat de către Procuratura Anticorupție, în comun cu Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informație și Securitate, inculpatul, activând în calitate de Președinte al Oficiului Teritorial Florești al fostului Partid Politic „Şor” (declarat neconstituțional prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 10 din 19.06.2023 şi radiat din Registrul de stat al persoanelor juridice în data de 23.01.2024), știind că partidul era finanțat de un grup criminal organizat, condus de Ilan Șor, și împreună cu alți membri ai partidului, ar fi contribuit la acceptarea acestei finanțări ilegale, oferind informații și resurse pentru susținerea partidului. Astfel, inculpatul ar fi acceptat prin complicitate, în mod conștient, să primească bani din partea grupului criminal, în mărime de peste 8 milioane de lei, bani obținuți ilegal și folosiți pentru activitățile partidului (organizarea protestelor și remunerarea participanților), cu scopul de a influența politica din Republica Moldova și de a obține putere prin mijloace ilegale. Sentința nu este definitivă, aceasta poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile. Acuzatorul de stat urmează să decidă necesitatea contestării acesteia.

Liderul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, a devenit laureat al „Premiului Lenin” oferit de Comitetul Central al Partidului Comunist din Federația Rusă (PCFR). Decizia a fost luată pe 10 noiembrie, în cadrul unei ședințe a prezidiului partidului, desfășurate la Moscova și conduse de liderul comunist rus, Ghennadi Ziuganov.Potrivit comunicatului PCFR, alături de Voronin, distincția a mai fost acordată liderului nord-coreean Kim Jong Un, directorului general al Uzinei Kirov, Serghei Serebriakov, agenției de presă chineze „Xinhua” și artistului poporului al URSS, Vladislav Cernușenko.Într-o declarație de presă făcută pe 13 noiembrie, Vladimir Voronin a afirmat că „Premiul Lenin” are „o importanță extraordinară” pentru el, subliniind că întreaga sa activitate politică s-a desfășurat sub stindardul ideologiei comuniste și al lui Vladimir Lenin.„Are o importanță extraordinară, deosebită acest premiu. Am 60 de ani de când sunt în rândurile partidului și în rândurile comuniștilor. Am format aici, din nou, organizația republicană a Partidului Comuniștilor, de patru ori am învins în alegerile parlamentare, de două ori președintele republicii – și toate acestea sub drapelul comunist, sub numele lui Lenin. Pentru mine asta este sensul vieții mele”, a declarat Voronin, citat de Newsmaker.md.

Procuratura Generală din Istanbul a finalizat ancheta împotriva fostului primar al orașului, Ekrem İmamoğlu, și a cerut o pedeapsă record de până la 2.352 de ani de închisoare, relatează presa turcă, citând declarațiile procurorului Gürlek.Potrivit acuzațiilor, İmamoğlu ar fi provocat un prejudiciu de aproximativ 160 de miliarde de lire turcești (circa 3,8 miliarde de dolari) adus bunurilor publice de-a lungul unui deceniu. Dosarul a fost deja transmis instanței, iar procesul se anunță a fi unul dintre cele mai răsunătoare din istoria recentă a Turciei.Susținătorii fostului edil, considerat principalul rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, califică acuzațiile drept fabricate și motivate politic. Ei afirmă că actualul lider de la Ankara nu i-ar fi iertat popularitatea în creștere și victoria surprinzătoare în alegerile locale din 2019, când İmamoğlu a obținut primăria Istanbulului, oraș controlat de zeci de ani de partidul lui Erdoğan.

Ofițerii Inspectoratului General al Poliției, în comun cu procurorii PCCOCS, au destructurat un grup criminal organizat specializat în contrabandă cu țigarete. Gruparea transporta ilegal produse de tutungerie peste frontiera de stat, folosind ruta feroviară Chișinău–București. Potrivit informațiilor acumulate, printre persoanele implicate s-ar număra și angajați ai Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, care ar fi profitat de funcțiile lor pentru a facilita scoaterea ilicită a mărfurilor accizabile din țară. La 10 noiembrie, oamenii legii, cu suportul mascaților din BPDS „Fulger”, au efectuat mai multe percheziții simultane la domiciliile suspecților, în depoul de locomotive și vagoane din Chișinău, dar și în trenul de pe cursa Chișinău–București. În urma acțiunilor, în incinta depoului feroviar din Chișinău au fost descoperite peste 120.000 de țigarete, ascunse și pregătite pentru a fi transportate prin contrabandă. Totodată, de la unul dintre figuranți au fost ridicate sume de bani în valoare de 50.000 de lei și 4.755 de euro. Ancheta este în desfășurare, autoritățile continuând acțiunile procesual-penale pentru identificarea tuturor persoanelor implicate și stabilirea întregului mecanism infracțional. Conform legislației în vigoare, persoanele găsite vinovate de comiterea infracțiunii de contrabandă riscă între 4 și 10 ani de închisoare, în cazul în care valoarea mărfurilor accizate depășește 400 de mii de lei sau cantitatea de țigarete depășește 120.000 de bucăți.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a efectuat prima sa vizită oficială externă la București, unde s-a întâlnit cu președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. „Sunt onorat să am prima vizită externă la București. Am discutat cu Președintele României, Nicușor Dan, despre relația noastră specială, întemeiată pe legătura indivizibilă dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului”, a scris Munteanu într-o postare pe rețelele sociale. Șeful Executivului de la Chișinău a subliniat sprijinul constant oferit de România Republicii Moldova și a menționat că relațiile bilaterale vor continua să se aprofundeze în multiple domenii. „România a fost mereu alături de noi, iar acum ne oferă încredere și sprijin în parcursul nostru european. Continuăm împreună proiectele care creează tot mai multe punți între oameni: interconectarea energetică, infrastructura comună, libera circulație, cooperarea economică, educațională și culturală”, a adăugat Munteanu. Premierul a mai precizat că există o agendă clară pentru următorii 10 ani, menită să aducă rezultate concrete pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului.

Fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a lansat un mesaj misterios pe rețelele sociale, avertizând că Republica Moldova riscă să piardă drumul european dacă lupta împotriva corupției rămâne doar la nivel declarativ. „Dacă Moldova riscă să clacheze drumul european, este pentru că lupta cu corupția și interesele continuă să rămână mai mult o lozincă decât acțiuni serioase”, a scris Nemerenco. Ea a criticat dur practicile de nepotism și lipsa meritocrației din instituțiile statului, pe care le consideră principala frână în dezvoltarea țării: „Nănășismul, cumătrismul, verișorismul, nemurismul, amicismul, protecționismul, lipsa totală a meritocrației în ascensiunea profesională a multora, standardele duble, sunt drumul cel mai sigur pentru a prăvăli tot ce înseamnă dezvoltarea țării. O spun în deplină cunoștință de cauză.” Fosta ministră a subliniat și dificultățile întâmpinate de cei care încearcă să lupte cu aceste fenomene: „Cei puțini care îndrăznesc să lupte cu această hidră, sunt trași repede pe dreapta, și exemple din astea cât duce trenul.” Ala Nemerenco a ținut să precizeze că mesajul său nu are legătură cu funcția pe care a deținut-o și că nu își dorește o nouă revenire în Guvern: „Am fost ministru în trei guverne și chiar nu cred că trebuie să mai fiu în vreo alte trei. Este despre altceva — integritate, meritocrație, lupta cu corupția și fenomenele descrise mai sus, de care încă mulți decidenți nu se pot debarasa.”

Președintele american Donald Trump a semnat legea privind finanțarea temporară a guvernului federal, punând capăt celui mai lung „shutdown” (blocaj bugetar) din istoria Statelor Unite, care a durat 43 de zile. Potrivit agenției Reuters, Trump a promulgat documentul la doar câteva ore după ce acesta a fost aprobat de Camera Reprezentanților cu 222 de voturi pentru și 209 împotrivă. Proiectul fusese adoptat de Senat cu câteva zile înainte. Șase democrați au votat alături de republicani, sprijinind legea. Semnarea actului legislativ permite revenirea la muncă a aproximativ 700.000 de angajați federali, care au fost trimiși în concediu forțat și neplătit pe durata blocajului. Cu toate acestea, procesul de reluare completă a activității instituțiilor ar putea dura câteva zile. Noua lege reprezintă un compromis politic, întrucât prevede finanțarea guvernului doar până la data de 30 ianuarie 2026. Rămâne însă nerezolvată disputa privind extinderea facilităților fiscale din cadrul Legii privind asistența medicală accesibilă (Obamacare), solicitare susținută de majoritatea democraților. Blocajul bugetar a fost rezultatul celui mai dur conflict dintre republicani și democrați de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, la începutul acestui an. În timpul crizei, activitatea multor instituții federale a fost paralizată, iar administrația Trump a ordonat inclusiv reducerea numărului de zboruri comerciale la nivel național și suspendarea temporară a celei mai mari programe de asistență alimentară din SUA. În total, circa 700.000 de funcționari publici au fost afectați direct – mulți dintre ei, inclusiv militari activi, polițiști și agenți din aeroporturi, au continuat să lucreze fără a fi plătiți. Economiștii estimează că blocajul a redus produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite cu peste o zecime de punct procentual pentru fiecare săptămână de nefuncționare, deși se așteaptă ca o mare parte din pierderi să fie recuperate în lunile următoare. Publicația Axios a relatat anterior că, în timpul „shutdown”-ului, SUA au fost nevoite să suspende exporturi de armament în valoare de peste 5 miliarde de dolari către aliați NATO și Ucraina. Printre livrările amânate s-ar număra rachete AMRAAM, sisteme Aegis și lansatoare HIMARS destinate Danemarcei, Croației și Poloniei – echipamente care, potrivit surselor, ar fi putut fi direcționate ulterior și către Ucraina.

Un motiv important pentru care FMI a blocat două tranșe — iar șansele de reluare a negocierilor în decembrie sunt aproape inexistente — ține de starea Procuraturii Anticorupție. În loc să consolidăm instituția, guvernarea practică artificii de tip PACO, depune eforturi să o subordoneze politic și a făcut tot posibilul ca șeful ei, dna Veronicei Dragalin să-și dea demisia.Rezultatul: în loc să întărim mecanismele anticorupție, le slăbim definitiv.Consecința imediată: țara pierde două tranșe, echivalente cu aproximativ 2,9 miliarde lei, și își reduce dramatic șansele de a negocia un nou program.Fără o Procuratură anticorupție credibilă, partenerii externi nu pot oferi încredere — iar banii rămân în așteptare.Situația nu este doar financiară, dar de funcționalitate a sistemului economic din țară și mecanisme eficiente de protecție a banului public.Autor: Veaceslav Ioniță

Deputaţii din Kazahstan au adoptat miercuri mai multe amendamente pentru a interzice promovarea „orientărilor sexuale netradiţionale” în spaţiul public şi în mass-media din această ţară, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. Camera inferioară a parlamentului a anunţat într-un comunicat că a luat „măsuri pentru a proteja copiii de conţinutul dăunător sănătăţii şi dezvoltării lor”.„Difuzarea de informaţii care glorifică pedofilia şi/sau orientările sexuale netradiţionale este interzisă în spaţiile publice, în mass-media, în reţelele de telecomunicaţii şi pe platformele online”, se arată în text.Mai multe ONG-uri, inclusiv Human Rights Watch şi Amnesty International, le-au cerut marţi parlamentarilor kazahi să respingă aceste amendamente la mai multe legi, care încă trebuie aprobate de Senat, loial liderului kazah Kassîm-Jomart Tokaev.În martie, preşedintele Tokaev a criticat „aşa-numitele valori morale democratice, inclusiv drepturile LGBT, impuse multor ţări timp de decenii”, în special prin intermediul ONG-urilor care „s-au amestecat grosolan în afacerile lor interne”.

O companie care a fost administrată anterior de deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maria Acbaș, este menționată într-un raport al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din anul 2023, care ar semnala transferuri suspecte de aproape 20 de mii de euro provenite dintr-o rețea asociată oligarhului condamnat Ilan Șor.Potrivit documentului, făcut public parțial pe mai multe canale de Telegram, firma „Doksancom” SRL, administrată de Acbaș, ar fi primit 19.779 de euro prin intermediul unor persoane interpuse — Victor Guțuleac, vizat anterior în anchete privind spălarea banilor, și Igor Shved, cetățean rus și israelian considerat apropiat grupării Șor.Raportul SIS indică faptul că transferurile ar fi avut loc între 12 și 24 octombrie 2023, în plină campanie electorală pentru alegerile locale. Banii ar fi fost trimiși din conturi ale Eurasian Bank din Kazahstan către mai mulți agenți economici și autorități locale din Orhei, Găgăuzia și Taraclia — regiuni despre care serviciul de informații susține că s-ar afla sub influența rețelei lui Ilan Șor.Subiectul a devenit public după ce fragmente din raport au fost publicate online, fiind ulterior comentate de liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a acuzat-o pe Acbaș că ar fi beneficiat indirect de fonduri ilegale. Maria Acbaș: „Am prevenit băncile și am informat autoritățile”Contactată pentru reacție, deputata PAS neagă orice implicare și susține că a informat organele de drept imediat ce a aflat despre transfer.„De acești bani nici nu ne-am atins. Am prevenit băncile că nu dorim ca acești bani să se afle la noi pe conturi, dar ei au ajuns. Ulterior, banii au fost blocați și retrași de bancă. Am oferit declarații la Centrul Național Anticorupție (CNA)”, a declarat Maria Acbaș.Ea a explicat că firma „Doksancom” a fost inclusă pe o listă a agricultorilor afectați de secetă, întocmită de Comitetul Executiv al Găgăuziei, fără ca ea să cunoască originea fondurilor. Compania „Doksancom” și activitatea economicăFondată de Maria Acbaș, „Doksancom” SRL gestionează o fermă de prăsilă cu peste 800 de vaci de rasă Holstein și deține fabrica „Oloi Pak” SRL, care produce lactate sub brandul „Sana”. De-a lungul anilor, compania a beneficiat de peste 24 de milioane de lei în subvenții din partea Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA).Până în prezent, Partidul Acțiune și Solidaritate nu a venit cu o reacție oficială la aceste informații.Maria Acbaș, originară din Găgăuzia, a intrat în politică în 2021, când a candidat din partea Partidului „Congresul Civic”, iar ulterior s-a alăturat PAS. În 2025, a devenit deputată, fiind promovată ca reprezentantă a formațiunii în autonomia găgăuză. În trecut, ea a fost decorată cu Ordinul „Gloria Muncii” de către fostul președinte Igor Dodon.

Președintele fracțiunii Partidului Nostru din Parlamentul Republicii Moldova, Renato Usatîi, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a participat la o întrevedere cu membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României. „Am discutat despre necesitatea unui dialog constructiv, bazat pe interesele cetățenilor țărilor noastre, dar și pe contextul mai larg al securității regionale. Cred că doar prin cooperare sinceră și deschisă putem asigura stabilitate, siguranță și dezvoltare în regiunea noastră”, a declarat Renato Usatîi.O delegație a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României se află într-o vizită în Republica Moldova în perioada 11 – 13 noiembrie. Delegația este condusă de senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei.

Avocatul lui Vlad Plahotniuc, Lucian Rogac, a făcut o declarație în care acuză încălcarea dreptului la apărare și afirmă că ritmul impus de instanță în dosarul fraudei bancare ridică suspiciuni de ingerință politică, notează Telegraph.md. „Vlad Plahotniuc continuă să fie limitat în construirea apărării în cadrul dosarului care este examinat de instanță într-un ritm alert, fapt ce trezește suspiciuni de subtext politic. Această viteză, cu câte trei-patru ședințe pe săptămână, raportată la complexitatea cauzei, ridică probleme serioase de proporționalitate și de respectare a dreptului la apărare. Constatăm că din cauza limitărilor de ordin temporal, tehnic și informațional, domnul Plahotniuc este nevoit să aleagă între participarea la ședințele de judecată și examinarea detaliată a volumelor dosarului”, a declarat avocatul Lucian Rogac.Potrivit acestuia, fostul lider democrat este izolat, fără acces la documentele originale și la mijloacele tehnice necesare pentru a-și pregăti apărarea.„Reiterăm, clientul nostru este izolat, deținut într-un regim restrictiv și în imposibilitate de a verifica acuzațiile, ceea ce duce la dezechilibru procedural și încălcări ale principiilor unui proces echitabil. Domnul Plahotniuc nu are acces la documentele originale și nici la mijloace tehnice adecvate pentru analizarea materialelor probatorii. El nu poate să facă nici precizările necesare, pentru că are o limită de minute pentru comunicare, pe care le păstrează pentru discuțiile cu avocații și cu familia”, a explicat Lucian Rogac.Apărarea subliniază disproporția dintre timpul și resursele de care a dispus acuzarea și condițiile restrictive impuse inculpatului.„În așa condiții și în doar 14 zile, domnul Plahotniuc a fost nevoit să examineze cele aproximativ 100 de volume, în timp ce dosarul fraudei bancare a fost instrumentat pe parcursul ultimilor zece ani de mai multe grupuri de anchetă cu peste 100 de procurori și ofițeri de urmărire penală și de investigație, așa cum ați văzut că s-a scris și în presă. Acest fapt dezvăluie resursele enorme umane și de timp, precum și infrastructura instituțională de care a beneficiat acuzarea în pregătirea dosarului”, a menționat avocatul Lucian Rogac.El a atras atenția și asupra ritmului neobișnuit de rapid în care sunt audiați martorii, considerând acest fapt un semn de lipsă de transparență.„Am văzut cum în doar câteva ședințe au fost audiați 39 de martori, din totalul de 51 de martori preconizați, lucru care deja a început să fie privit cu suspiciune. Acest ritm dubios de rapid ne demonstrează a câta oară că nu se vrea un proces transparent, ci o simulare ordinară. O grabă ce denotă o ingerință a politicului în dosarul dlui Vlad Plahotniuc”, a declarat Lucian Rogac.Apărarea consideră că procesul se desfășoară aproape exclusiv din perspectiva acuzării, contrar principiului egalității armelor prevăzut de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.„Apărarea consideră că acest dezechilibru evident între resursele acuzării și posibilitățile apărării contravine principiului egalității armelor, consacrat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Practic, procesul se desfășoară aproape exclusiv din perspectiva acuzării, fără ca persoanei judecate să i se asigure condițiile necesare pentru a contesta probele și a-și construi apărarea. Totodată, menținerea în arest preventiv amplifică această disproporție. Domnul Plahotniuc nu prezintă pericol social și a demonstrat cooperare deplină cu autoritățile, inclusiv prin faptul că a solicitat personal extrădarea în Republica Moldova. Argumentele invocate privind riscul de influențare a martorilor nu pot fi considerate temeinice, întrucât în mare parte aceștia au fost deja audiați în instanța de judecată”, a precizat avocatul Lucian Rogac.În final, apărătorul a declarat că speră ca procesul să fie guvernat de rațiune și de respectarea normelor legale, nu de interese politice.„Sperăm în continuare la rațiune și de normele legale internaționale în proces și că acesta nu se va transforma într-un spectacol regizat în interese politice, prin care autoritățile să simuleze investigarea și pretinsa finalizare a dosarului fraudei bancare, în detrimentul unui proces echitabil și care să respecte toate regulile unei societăți democratice. Compromiterea prin abuz politic și instituțional a unui dosar atât de important este ultimul lucru pe care și-l dorește societatea”, a concluzionat Lucian Rogac.

Poliția din Strășeni a fost sesizată despre producerea unui grav accident rutier la ieșirea din satul Lozova, pe traseul R-25, între localitățile Lozova și Micleușeni. La fața locului, preliminar polițiștii au stabilit că un bǎrbat de 65 de ani, conducând cu vitezǎ excesivǎ un Mitsubishi, a pierdut controlul mașinii, ieșind pe contrasens și tamponând frontal un Suzuki, condus de o femeie de 58 de ani.În urma impactului, șoferul și doi pasageri din Mitsubishi, cu vârste de 35 și 36 de ani, au decedat pe loc.Conducătoarea autoturismului Suzuki a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale. Polițiștii investighează toate circumstanțele producerii accidentului.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat astăzi, 12 noiembrie, în cadrul ședinței sale, denunțarea a șapte acorduri semnate anterior cu statele membre ale Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit autorităților, măsura face parte din procesul de aliniere a cadrului legislativ, economic și instituțional al țării la standardele Uniunii Europene. Printre documentele denunțate se numără Acordul privind călătoria fără vize a cetățenilor statelor CSI, semnat la Bișkek în 1992. Potrivit Guvernului, denunțarea acestui acord nu va afecta regimul actual de călătorii al cetățenilor Republicii Moldova, întrucât țara noastră are deja acorduri bilaterale de călătorie fără vize cu majoritatea statelor CSI. Decizia va avea impact doar asupra relațiilor cu Republica Tadjikistan și Republica Kârgâză, cu care nu există asemenea înțelegeri. Executivul subliniază că recomandările Comisiei Europene impun ajustarea politicii naționale în domeniul vizelor la lista UE a țărilor terțe care necesită viză, în special a celor considerate cu risc crescut în materie de migrație sau securitate. În acest context, renunțarea la Acordul de la Bișkek este considerată „o decizie inevitabilă și conformă cu angajamentele de armonizare cu Uniunea Europeană”. De altfel, și alte state membre CSI au renunțat anterior la acest acord: Federația Rusă în anul 2000, Kazahstanul și Uzbekistanul în 2001, iar Turkmenistanul în 1999. Pe lângă acordul privind regimul vizelor, Guvernul a decis denunțarea și a altor șase tratate care și-au pierdut relevanța, printre care:  • acordul privind cooperarea în domeniul chimiei și petrochimiei;  • acordul privind utilizarea gazelor naturale comprimate ca combustibil pentru mijloacele de transport auto;  • acordul de colaborare în domeniul ecologiei și protecției mediului înconjurător;  • acordul privind principiile efectuării transporturilor militare;  • acordul referitor la perceperea impozitelor indirecte la exportul și importul de mărfuri, lucrări și servicii;  • acordul privind măsurile de ameliorare a achitărilor dintre organizațiile economice ale statelor CSI. Autoritățile argumentează că aceste colaborări nu mai corespund obiectivelor actuale de modernizare, digitalizare și ecologizare a economiei naționale, fiind înlocuite de politici și standarde compatibile cu cele ale Uniunii Europene. Până în prezent, Republica Moldova a denunțat 64 de acorduri încheiate în cadrul CSI, în cadrul unui proces continuu de revizuire și adaptare a angajamentelor internaționale, în conformitate cu obiectivul strategic de integrare europeană.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că un conflict militar între Europa și Rusia devine tot mai probabil, subliniind că Serbia se află „între ciocan și nicovală” și trebuie să-și consolideze armata pentru a-și proteja suveranitatea. „Războiul între Europa și Rusia devine tot mai probabil. Ne aflăm între ciocan și nicovală. Trebuie să fim atenți și să ne descurcăm cum putem. În același timp, trebuie să continuăm să ne întărim armata. Ne înarmăm în mod rațional și vom continua să investim sume semnificative pentru a putea apăra țara”, a declarat Vučić în cadrul unei emisiuni la televiziunea Pink. Comentariile liderului sârb vin după declarațiile șefului Statului Major al armatei franceze, generalul Fabien Mandon, care a avertizat că Franța trebuie să fie pregătită pentru un posibil război cu Rusia în următorii 3–4 ani. Totodată, forțele britanice ar fi deja implicate într-un conflict „hibrid” cu Rusia, potrivit relatărilor presei internaționale. Militari ai regimentului RAF Regiment au fost trimiși pe continent pentru a sprijini guvernul belgian în protejarea spațiului aerian, aeroporturilor și infrastructurii critice împotriva unor dronelor suspectate a fi de origine rusească. Fostul comandant al forțelor terestre canadiene a avertizat, la rândul său, că riscul extinderii războiului din Ucraina în afara granițelor sale este „atât de mare pe cât își doresc liderii statelor autoritare”.

Vicepreședintele fracțiunii parlamentare Partidul Nostru, Elena Grițco, a declarat că parcursul politic al echipei conduse de Renato Usatîi a fost lung și anevoios, dar rezultatul obținut la alegerile parlamentare din 28 septembrie reprezintă o confirmare a încrederii cetățenilor. „Cred că suntem unicul partid din Republica Moldova care a trecut prin atâtea perioade și atâtea probleme și astăzi, la justa valoare, facem parte din acest Parlament”, a declarat Elena Grițco, la One TV. Deputata a subliniat că formațiunea sa reprezintă o premieră pe scena politică, întrucât a reușit să obțină încrederea alegătorilor în pofida dificultăților: „Oamenii ne-au încredințat votul lor să îi reprezentăm, să le fim vocea, și de asta responsabilitatea este foarte mare. Nu doar pentru cei care ne-au susținut, ci și pentru toți cetățenii Republicii Moldova”. Elena Grițco a accentuat importanța transparenței și a onestității în activitatea parlamentară: „Noi nu vom trișa, nu vom minți la tribună și în afara tribunii sau în culise. Cum am fost sinceri 11 ani în fața cetățenilor, așa vom rămâne. Interesul național pentru fracțiunea Partidului Nostru este cel mai important și asta vom face.” În același timp, Elena Grițco a anunțat că formațiunea a venit în noul parlament pregătită cu un set de inițiative legislative: „Partidul Nostru a venit deja pregătit cu 29 de proiecte de legi. Urmează primele ședințe organizatorice ale Parlamentului, iar de săptămâna viitoare începem să muncim. Vom veni cu argumente pe fiecare poziție, pe fiecare proiect, și sunt proiecte elaborate doar în interesul Republicii Moldova și al cetățenilor.” În încheiere, deputata și-a exprimat speranța că inițiativele propuse vor fi sprijinite de toate forțele politice care pun pe primul loc interesul național: „Sper foarte mult că aceste proiecte vor fi susținute de toți cei care retrăiesc sincer pentru vectorul Republicii Moldova, interesul național și cetățeanul.” 

Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru aproximativ o lună și de motorină pentru 50 de zile, în timp ce se pregătește pentru intrarea în vigoare a sancțiunilor impuse de Statele Unite companiei ruse Lukoil, care deține cea mai mare rafinărie de petrol din țară și o mare parte din infrastructura de stocare și transport a combustibililor, relatează Reuters, citată de portalul nostru. Președintele agenției naționale de rezerve de stat, Assen Asenov, a declarat pentru agenția bulgară BTA că țara dispune de stocuri suficiente pentru circa 35 de zile de benzină, dar situația ar putea deveni critică după 21 noiembrie, când sancțiunile americane împotriva Lukoil și Rosneft vor intra oficial în vigoare. Sancțiunile, impuse de SUA și Marea Britanie luna trecută, vizează principalele companii petroliere ruse și amenință operațiunile acestora din Europa. În Bulgaria, Lukoil operează rafinăria de la Burgas, una dintre cele mai mari din regiune, precum și sute de stații de alimentare. Potrivit experților în energie, Bulgaria deține o parte semnificativă a stocurilor de țiței și produse petroliere în alte țări ale Uniunii Europene, însă acestea trebuie importate urgent înainte ca rețeaua de conducte a Lukoil să fie afectată de sancțiuni. „Aproximativ 50% din combustibilii gata de livrare se află în alte state UE, la fel și o parte din țiței. Guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului Energie și Climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia. Totuși, ministrul Energiei, Zhecho Stankov, a avertizat că aceste stocuri suplimentare ar putea acoperi consumul intern doar pentru patru sau cinci zile. El a adăugat că principala prioritate a sa este menținerea unui dialog constant cu Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al SUA (OFAC), pentru a obține permisiunea ca rafinăria Burgas să continue activitatea și după 21 noiembrie. „Piața este în continuare bine aprovizionată”, a dat asigurări Stankov. Pentru a preveni o criză energetică, guvernul de la Sofia a adoptat mai multe măsuri de urgență, inclusiv interzicerea temporară a exporturilor de combustibili (în special motorină și combustibil de aviație) către statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, Parlamentul bulgar a aprobat recent o lege care permite preluarea rafinăriei de la Burgas de către stat și vânzarea acesteia unui nou proprietar, pentru a o proteja de efectele sancțiunilor americane. Săptămâna aceasta, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și măsuri de securitate suplimentare la rafinăria Burgas, descriind acțiunile drept „măsuri pentru protejarea infrastructurii critice”. Bulgaria urmează să adopte euro ca monedă oficială la 1 ianuarie 2026, iar o eventuală criză a carburanților ar putea pune presiune suplimentară asupra economiei țării.

Fostul ministru al Justiției, în prezent avocat, Fadei Nagacevschi, a comentat evoluțiile din dosarul care îl vizează pe Vlad Plahotniuc, subliniind necesitatea respectării principiilor legale și a echilibrului în actul de justiție, scrie Telegraph.md. „Furtul miliardului și lupta împotriva marii corupții rămân teme centrale pentru parcursul european al Republicii Moldova. Ele reprezintă nu doar obligații morale față de cetățeni, ci și criterii fundamentale de evaluare din partea Uniunii Europene. Tocmai de aceea, modul în care statul gestionează aceste dosare trebuie să fie ireproșabil din punct de vedere al legalității, transparenței și respectării drepturilor procesuale”, a declarat Nagacevschi.El a remarcat că, în cazul Plahotniuc, „se conturează tot mai puternic impresia că viteza a devenit mai importantă decât rigoarea. Examinarea dosarului pare să se desfășoare într-o manieră grăbită, cu accente de spectacol, ceea ce ridică semne de întrebare privind corectitudinea procedurii”.Fostul ministru a amintit că „în faza anterioară, autoritățile aproape au blocat demersurile de extrădare, preferând să transforme subiectul într-un instrument de imagine. Astăzi, aceleași instituții par să fi trecut brusc la extrema cealaltă – o grabă care poate compromite însăși esența actului de justiție”.„De ce această schimbare de ritm? Cum se explică faptul că, deși peste 140 de procurori și ofițeri au investigat frauda bancară mai bine de un deceniu, inculpatului și apărării sale nu li se acordă un termen rezonabil pentru a studia materialele cauzei și pentru a-și formula o apărare solidă?”, se întreabă Nagacevschi, menționând că răspunsul „deși inconfortabil, este evident”.„Pentru unii actori politici, o condamnare rapidă ar însemna capital electoral facil și control asupra unei narațiuni populare: ‘justiția care acționează’. Pentru alții, miza este profesională – un succes răsunător într-un dosar de rezonanță poate deveni rampă de lansare”, a adăugat acesta.Nagacevschi avertizează însă că „astfel de calcule conjuncturale pot produce efecte contrare. O condamnare obținută prin încălcarea garanțiilor procesuale riscă să fie infirmată ulterior de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, transformându-l pe Plahotniuc în ‘prigonit politic’. În plus, ar delegitima efortul general de reformare a justiției, ar slăbi încrederea publică și ar oferi exact celor criticați argumente pentru a se prezenta drept victime ale sistemului”.El a făcut trimitere la experiențele altor state post-sovietice, subliniind că „graba în dosare de înaltă corupție se plătește scump – prin pierderea credibilității și prin stagnarea procesului de integrare europeană”.„Uniunea Europeană nu solicită rezultate spectaculoase, ci consecvență și respect față de principiile statului de drept”, a subliniat fostul ministru.În final, Fadei Nagacevschi a concluzionat: „Republica Moldova are de ales între două modele: justiția grăbită, dictată de presiuni politice, și justiția riguroasă, care își câștigă autoritatea prin corectitudine și echilibru. Prima poate oferi beneficii pe termen scurt; a doua – legitimitate și credibilitate pe termen lung. Iar fără acestea din urmă, integrarea europeană riscă să rămână doar o promisiune, nu o realitate.” Ieri, au apărut informații despre grupurile de urmărire penală din care au făcut parte 140 de procurori, ofițeri de investigație și ofițeri de urmărire penală, care au lucrat la aceste dosare timp de 11 ani. Aceștia au avut la dispoziție toate instrumentele și posibilitățile tehnice, în contrast cu persoanele învinuite, care sunt ținute închise, izolate și fără condiții adecvate pentru a-și pregăti apărarea.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii Procuraturii municipiului Chișinău, documentează un caz de trafic de influență, în cadrul unui dosar pornit în luna mai 2025, în care este cercetată șefa unui centru multifunctional din cadastral al Agenției Servicii Publice (ASP).Funcționara este bănuită că ar fi pretins și primit 15.000 de euro mită de la administratori ai mai multor saloane specializate în dermatologie și chirurgie estetică din Republica Moldova și România în schimbul perfectării unor diplome de absolvire false ale unei instituții de învățământ superior din străinătate, fără ca beneficiarii să fi urmat efectiv studiile respective.Totodată, persoana vizată ar fi susținut că are influență asupra unor factori de decizie din domeniul educației și sănătății din Republica Moldova, promițând că poate facilita recunoașterea și echivalarea diplomelor din străinătate. Astfel, deținătorii diplomelor false, fără pregătire profesională reală, ar fi putut obține dreptul de a efectua proceduri medicale și estetice în saloanele din țară.Cazul, documentat de CNA mai bine de 6 luni,  evidențiază un fenomen alarmant pentru siguranța publică – corupția și falsificarea calificărilor profesionale în domeniul medicinei estetice, prin care persoane necalificate ajung să desfășoare activități cu impact direct asupra sănătății cetățenilor. Persoana bănuită a fost reținută pentru 72 de ore, iar investigațiile continuă, fiind examinate mai multe denunțuri.

Consiliera municipală PAS, Zinaida Popa, a reacționat public după demisia soțului ei, Vasile Popa, din funcția de șef al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Într-un video postat pe rețelele sociale, aceasta a vorbit despre plecarea lui din funcție, descriind-o drept „o binecuvântare” pentru familie și o eliberare de obligațiile impuse de lege. „Este o binecuvântare pentru familia mea, pentru soțul meu, care nu mai are obligația prin lege să apere demnitatea și onoarea cuiva. Vine un moment în care nu mai trebuie să lupți cu răul, ci să urmărești cum răul singur se autodistruge. Asta este realitatea. Eu îi sunt recunoscătoare Domnului pentru absolut toate”, a declarat Zinaida Popa. Consiliera PAS a adăugat că își respectă profund soțul, pe care îl consideră „un conducător excepțional”, afirmând că „Moldova și SPPS vor mai visa un așa conducător”. Totodată, ea s-a arătat îngrijorată de direcția în care se îndreaptă țara: „Unicul regret și tristețe este pentru viitorul Republicii Moldova, care este unul sumbru în aceste condiții”, a spus Zinaida Popa. Declarațiile vin după ce Vasile Popa și unul dintre adjuncții SPPS, Vitalie Lupașcu, au fost eliberați din funcție în urma cererilor de demisie depuse de aceștia. Decretele de eliberare au fost semnate de președinta Maia Sandu, iar conducerea interimară a instituției a fost preluată de directorul adjunct Gheorghe Josanu. Cei doi au fost eliberați din funcție începând cu 11 noiembrie. Până acum, motivele exacte ale demisiilor nu au fost făcute publice. Vasile Popa fusese numit la conducerea SPPS în noiembrie 2023, după ce anterior activase drept ofițer de protecție al președintei Maia Sandu.

Guvernul Ucrainei l-a suspendat din funcție pe ministrul Justiției, Herman Galușcenko, în contextul unui dosar de corupție ce vizează foste și actuale figuri din domeniul energetic, precum și omul de afaceri Timur Mindici, apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. Decizia a fost anunțată de premierul Iulia Sviridenko, care a precizat că măsura a fost luată în cadrul unei ședințe extraordinare a Executivului. „Astăzi dimineață am convocat o ședință de urgență a guvernului. Am decis să-l suspendăm pe Herman Galușcenko de la exercitarea atribuțiilor de ministru al Justiției. Interimatul va fi asigurat de vice-ministra pentru integrare europeană, Liudmila Sugak”, a declarat Sviridenko. Anterior, Herman Galușcenko a condus Ministerul Energiei, iar numele său apare acum în centrul unui amplu scandal privind presupuse „comisioane” și plăți ilegale în sectorul energetic ucrainean. Potrivit presei de la Kiev, ancheta anticorupție vizează mai multe persoane cu funcții înalte, inclusiv foști și actuali miniștri, suspectați că ar fi beneficiat de „scheme de retur” în colaborare cu cercurile de afaceri apropiate lui Mindici. Într-o reacție publică, Galușcenko a declarat că nu se agață de funcție și că decizia de suspendare este una „civilizată și corectă”: „Nu mă țin de funcția de ministru și nici nu o voi face. Consider că suspendarea pe durata anchetei este un pas corect. Îmi voi apăra reputația prin mijloace legale și îmi voi demonstra nevinovăția”, a spus oficialul ucrainean. Investigația declanșată de autoritățile anticorupție continuă, iar presa de la Kiev notează că scandalul Mindici ar putea avea implicații politice semnificative pentru actualul guvern de la Kiev.

După ce Curtea de Conturi a semnalat nereguli grave în gestionarea fondurilor publice la Compania „Teleradio-Moldova”, Parlamentul urmează să cheme la audieri conducerea instituției și Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare. Anunțul a fost făcut de Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru mass-media, care a subliniat necesitatea respectării independenței editoriale, dar și a responsabilității financiare. Președinta Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a anunțat că în perioada următoare va fi organizată o ședință publică de audieri cu participarea conducerii Companiei Publice „Teleradio-Moldova” și a Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare (CSD), după publicarea raportului Curții de Conturi privind activitatea financiară a instituției pentru anii 2023–2024. „Imediat după transmiterea oficială a raportului către Parlament, vom organiza audieri publice pe platforma comisiei noastre, cu participarea managementului companiei și a Consiliului de supraveghere. Ne vom asigura că toate recomandările din raport vor fi îndeplinite”, a declarat deputata PAS, Liliana Nicolaescu-Onofrei. Aceasta a amintit că, potrivit legii, Compania „Teleradio-Moldova” are misiunea de a asigura informarea exactă, imparțială și obiectivă a publicului, garantând independența editorială și autonomia instituțională, însă aceste libertăți trebuie dublate de transparență și corectitudine în administrarea resurselor publice. Raportul Curții de Conturi, examinat la 7 noiembrie, a evidențiat depășiri bugetare de circa 21,5 milioane de lei, în special la capitolele salarii și contribuții sociale, peste limitele aprobate de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare. Auditorii au mai constatat că directorul general, Vlad Țurcanu, beneficiază de clauze contractuale neconforme, prin care TRM s-a obligat să-i achite 364.000 de lei la finalul mandatului și până la 1,5 milioane de lei în caz de demitere anticipată — sume care, potrivit Curții de Conturi, depășesc limitele prevăzute de lege. Totodată, peste 945.000 de lei din veniturile comerciale ale companiei au fost distribuiți drept stimulent salarial unui grup restrâns de angajați, preponderent din departamentele de publicitate și dezvoltare, fără documente justificative și fără criterii clare. Curtea de Conturi a mai identificat probleme grave privind administrarea patrimoniului imobiliar, menționând că aproximativ 9.300 de metri pătrați de spații sunt neutilizați și aflați în stare de degradare, iar Arhiva de Aur și Tezaurul Sonor sunt păstrate în condiții improprii, cu risc de deteriorare ireversibilă. „Libertate de exprimare, independență și autonomie, dar și responsabilitate majoră”, a conchis Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Șeful Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS), Vasile Popa, și unul dintre adjuncții instituției, Vitalie Lupașcu, au fost eliberați din funcție, ca urmare a cererilor de demisie depuse de aceștia. Decretele au fost semnate de președinta Maia Sandu, iar SPPS va fi condus acum de directorul adjunct Gheorghe Josanu. Cei doi sunt eliberați din funcție începând cu data de 11 noiembrie. Motivul exact al demisiilor nu a fost făcut public. Vasile Popa a devenit șef al SPPS în noiembrie 2023, după ce anterior a activat ca bodyguard al președintei.

Fostul premier Vlad Filat acuză guvernarea PAS de eșec în relația cu Fondul Monetar Internațional (FMI), după ce Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de finanțare în valoare de circa 170 milioane de dolari. Liderul PLDM susține că programul cu FMI a fost blocat din cauza nerealizării reformelor promise și a pierderii credibilității internaționale.Într-o postare pe rețelele de socializare, Filat afirmă că „după patru ani de împrumuturi record și promisiuni neonorate, guvernarea PAS s-a lovit de ceea ce era inevitabil: FMI a închis finanțarea”. Potrivit lui, Republica Moldova nu a mai primit ultima tranșă din programul de finanțare care a expirat în octombrie 2025, echivalentul a 2,9 miliarde lei.„Motivul este clar – reformele economice asumate nu au fost implementate. Ceea ce unii numesc ‘întârziere birocratică’ este, de fapt, o pierdere gravă de credibilitate internațională și dovada că strategia de guvernare pe datorii s-a prăbușit”, a declarat liderul PLDM.Filat critică guvernarea pentru lipsa de rezultate în domeniile-cheie convenite cu FMI – energetic, fiscal, guvernanță corporativă și lupta anticorupție.„FMI nu este o instituție politică. Când taie tranșa, o face pentru că guvernul a falsificat progresele și nu a făcut reforme reale”, a scris fostul premier, acuzând PAS că a preferat „campaniile de imagine” în locul reformelor.Liderul PLDM avertizează că lipsa finanțării FMI va pune presiune pe bugetul de stat, întrucât deficitul planificat pentru 2025 este de 18,1 miliarde lei.„Fără FMI, Guvernul nu mai are acces la finanțare externă ieftină, cu dobândă de 1,5%, și va fi forțat să se împrumute intern, la 8–10%, chiar 12%. Diferența o vor plăti cetățenii, iar băncile comerciale vor câștiga”, a menționat Filat.Potrivit fostului premier, PAS ar fi prezentat date economice manipulate pentru a menține imaginea unei guvernări stabile.„Deficitul bugetar a crescut de la 4,6 miliarde lei în 2021 la 18,1 miliarde lei în 2025. FMI nu finanțează guverne care trăiesc pe datorii și manipulează execuțiile bugetare”, afirmă Filat.Filat susține că decizia FMI ar putea genera o reacție în lanț în rândul altor parteneri financiari.„FMI nu oferă doar bani, ci și credibilitate. Când Fondul îți închide programul, UE, Banca Mondială, BERD și BEI își aliniază deciziile. În lunile următoare vom vedea întârzieri ale altor programe de sprijin extern”, a avertizat el.Vlad Filat mai afirmă că actuala guvernare a mizat pe împrumuturi și imagine, nu pe reforme.„Modelul lor a fost simplu și populist: să trăim pe datorie și să arătăm investiții doar pe hârtie. FMI nu mai plătește factura incompetenței. Moldova rămâne cu datorii uriașe, reforme neterminate și credibilitate pierdută”, a conchis fostul premier.

Uniunea Europeană consideră Republica Moldova un stat unitar și intenționează să sprijine integrarea regiunii transnistrene, astfel încât aceasta să nu devină un obstacol în procesul de aderare. Declarația a fost făcută de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, într-un interviu acordat marți, 11 noiembrie, postului public Moldova 1. „Comisia Europeană vede Republica Moldova ca o țară integră, un singur teritoriu. Așa veți deveni membri ai Uniunii Europene. Guvernul dumneavoastră va trebui să muncească în regiunea transnistreană pentru a permite convergența acestei regiuni ca parte a Republicii Moldova, care va adera la Uniunea Europeană. Noi vă vom asista în acest proces”, a declarat oficiala europeană.Marta Kos a adăugat că Uniunea Europeană are experiență în gestionarea situațiilor complexe din alte state candidate și s-a arătat încrezătoare că problema transnistreană nu va bloca parcursul european al țării.„În trecut, am fost capabili, ca Uniune Europeană, să găsim soluții pentru multe probleme, și sunt convinsă că vom reuși și în privința regiunii transnistrene. Vom identifica soluții în sensul în care acest lucru nu va prezenta un obstacol pentru țara voastră de a se alătura Uniunii Europene”, a spus comisara.Declarațiile Martăi Kos par să contrazică poziția exprimată anterior de președinta Maia Sandu, care a menționat că Republica Moldova ia în calcul un scenariu de rezervă privind aderarea la Uniunea Europeană fără regiunea transnistreană, în cazul în care reîntregirea teritorială nu va fi posibilă până la momentul integrării.„Ne dorim să aderăm la UE într-un singur pas, cu țara reîntregită, dar, în situația în care nu vom avea această posibilitate – pentru că Federația Rusă își menține trupele ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și aceasta este cea mai mare piedică pentru reîntregirea țării – pentru această situație există și al doilea scenariu, care înseamnă aderarea la UE în doi pași”, a declarat Maia Sandu într-o conferință de presă anterioară.

Statul a mobilizat un grup de procurori și ofițeri de urmărire penală pentru o singură parte în dosarul „Frauda Bancară”. Cel puțin asta reiese dintr-o serie de documente care au fost expediate pe adresa redacției PulsMedia.MD de către o persoană care a solicitat să-i fie păstrat anonimatul, scrie Telegraph.md.Potrivit documentelor publicate, în ancheta privind „Frauda Bancară” au fost implicați 38 de procurori, 54 de ofițeri de urmărire penală și 48 de ofițeri de investigație – în total 140 de persoane care au lucrat, în diferite etape, la instrumentarea aceleiași cauze. Prin ordonanța din 23 septembrie 2019, procurorul Alexandru Cernei, din cadrul Procuraturii Anticorupție, a dispus începerea urmăririi penale pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari, iar procurorul-șef de atunci, Viorel Morari, a decis ca urmărirea penală să fie continuată de Procuratura Anticorupție.În aceeași zi, Viorel Morari a emis ordonanța privind efectuarea urmăririi penale de către un grup format din 12 procurori și 18 ofițeri de urmărire penală ai CNA, detașați la Procuratura Anticorupție. Procurorul Alexandru Cernei a fost desemnat conducător al grupului.Tot în 23 septembrie 2019, Morari și Cernei au pornit o altă cauză penală, în baza unei informații transmise de SPCSB privind presupuse tranzacții suspecte ale unor companii. Și în acest caz a fost constituit un grup de lucru compus din 12 procurori și 18 ofițeri de investigație, conducerea fiind exercitată de același procuror Alexandru Cernei.În motivarea ordonanței privind formarea grupului de urmărire penală, Viorel Morari a menționat că „din materialele cauzei rezultă caracterul ridicat de complexitate a cazului și, respectiv, la investigarea acestuia urmează a fi efectuat un volum mare de acțiuni procedurale”, formulare invocată ulterior de toți ceilalți procurori care au emis ordonanțe similare.La dosar se regăsește și ordonanța emisă de procurorul general Eduard Harunjen, la 26 iunie 2019, în cadrul cauzei penale pornite în decembrie 2014 privind cesiunea unei creanțe a BC „Banca Socială”. Prin acea ordonanță a fost constituit un grup de urmărire penală format din 24 de procurori, 49 de ofițeri de urmărire penală și 47 de ofițeri de investigație, cu procurorul Andrei Baeșu desemnat conducător al grupului.În iunie 2021, procurorul general Alexandr Stoianoglo a emis o nouă ordonanță prin care grupul de urmărire penală în dosarul din 2014 a fost reconfigurat, incluzând 25 de procurori, 20 de ofițeri de urmărire penală și doi șefi de direcție din cadrul CNA. Conducerea grupului a fost atribuită procurorului anticorupție Octavian Iachimovschi.În septembrie 2021, Stoianoglo a emis o altă ordonanță de modificare a componenței grupului, care a fost redus la 8 procurori și 6 ofițeri de urmărire penală, menținându-l pe Octavian Iachimovschi în calitate de conducător.Ulterior, în aprilie 2022, procurorul general interimar Dumitru Robu a emis o nouă ordonanță în același dosar, stabilind un grup format din 9 procurori și 9 ofițeri de urmărire penală, cu aceeași conducere.În toate cazurile, procurorii care au emis ordonanțele de constituire a grupurilor de urmărire penală au invocat aceeași teză: „din materialele cauzei rezultă caracterul ridicat de complexitate a cazului și, respectiv, la investigarea acestuia urmează a fi efectuat un volum mare de acțiuni procedurale”, motivând astfel de ce este necesar ca un aparat întreg al statului să fie implicat pentru acumularea probelor și înaintarea învinuirilor.Pe de altă parte, persoanele vizate în dosar sunt fie plasate în arest preventiv, fie private de posibilitatea de a participa activ la acumularea probelor în contradictoriu, fiind puse în situația de a se apăra singure sau doar cu ajutorul avocatului, împotriva unui volum de probe acumulat de zeci de procurori și ofițeri. În aceste condiții, procesul penal ajunge să se desfășoare aproape exclusiv din perspectiva acuzării, fiind greu de combătut de către persoanele izolate sau lipsite de mijloace pentru o apărare efectivă.Cazul are la bază presupuse infracțiuni economice, nu fapte care prezintă pericol social direct. Cu toate acestea, amploarea resurselor mobilizate de stat, comparativ cu mijloacele limitate ale apărării, evidențiază un dezechilibru profund între părți și ridică întrebări serioase privind proporționalitatea și echitatea în gestionarea dosarelor penale de acest tip.

Universitatea de Stat din Moldova (USM) a venit cu o reacție oficială după perchezițiile efectuate luni, 11 noiembrie, de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii Anticorupție în cadrul unui dosar privind coruperea pasivă și traficul de influență în sistemul educațional. Într-un comunicat de presă, instituția menționează că „a luat act de informațiile apărute în presă” și va oferi tot sprijinul necesar pentru desfășurarea anchetei „în spiritul legalității și transparenței”. „Universitatea de Stat din Moldova condamnă ferm orice formă de corupție și comportament care ar putea aduce atingerea integrității academice și imaginii instituției. Vom susține toate demersurile legale pentru ca adevărul să fie stabilit cât mai curând posibil. Dacă se vor confirma abateri, acestea vor fi sancționate conform legislației și regulamentelor interne”, se arată în reacția USM. Administrația universității subliniază, totodată, că până la finalizarea anchetei trebuie respectată prezumția nevinovăției pentru toate persoanele vizate. Potrivit informațiilor comunicate anterior de CNA și Procuratura Anticorupție, șapte persoane sunt vizate în cauză, printre care decanul unei facultăți din cadrul USM, directorul unui colegiu din Chișinău, doi intermediari și trei studenți. Conform probelor acumulate, decanul ar fi pretins și primit bani pentru a elabora teze de licență în locul studenților și pentru a influența comisia de evaluare, asigurând promovarea lucrărilor. În urma perchezițiilor desfășurate la domiciliile și birourile persoanelor implicate, anchetatorii au ridicat documente, suporturi electronice, diplome și sume de bani. Bănuiții urmează să fie cercetați în stare de libertate. CNA și Procuratura Anticorupție continuă urmărirea penală pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și a întregului lanț infracțional. USM a anunțat că va reveni cu informații suplimentare pe măsura avansării anchetei.

Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari, adică 2,9 miliarde de lei, de la Fondul Monetar Internațional, în cadrul ultimului Program de finanțare ce a expirat în luna octombrie. Lipsa transferului a fost confirmată de surse din cadrul Ministerului Finanțelor, citate de mold-street.com.Această sumă era destinată pentru sprijinul bugetar din acest an, fiind incluşi în Bugetul de Stat. Respectiv, Guvernul trebuie să acopere acum gaura uriaşă de 2,9 miliarde de lei din alte surse. Acest lucru se va face la următoarea rectificare bugetară din acest an, plănuită până la sfârșitul lunii noiembrie, mai precizează sursa citată.Motivele care ar fi blocat această tranșă nu sunt dezvăluite. Solicitată de mold-street.com, deputatul PAS Victoria Belous, fost ministru al Finanțelor, a refuzat să comenteze situaţia creată.Anterior, în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, oficialul a confirmat expirarea Programului cu FMI, menționând că instituţia este şi rămâne un partener important de dezvoltare.O echipă a FMI urmează să vină la Chişinău în luna noiembrie, pentru a da apreciere „ce acţiuni au fost realizate şi care nu şi, deja Guvernul actual, va avea mandat pentru a negocia un nou acord cu FMI”, a precizat Victoria Belous.Potrivit demnitarului, banii ce au fost planificați să fie primiți de la FMI au fost substituiți de finanțarea din cadrul Planului de creștere cu UE.

Judecătoria Cimișlia, sediul Central, l-a recunoscut vinovat pe directorul unei companii de săvârșirea infracțiunii de escrocherie comisă cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari. Instanța a stabilit o pedeapsă de 9 ani de închisoare, o amendă în mărime de 450 000 de lei și privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestiunea bunurilor materiale pentru o perioadă de 5 ani. În vederea executării pedepsei, față de inculpat a fost aplicată măsura preventivă a arestului, acesta fiind anunțat în căutare. Totodată, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată a fost admisă integral, instanța dispunând încasarea din contul inculpatului a  prejudiciului cauzat prin infracțiune în sumă de (638 000 de lei și a penalităților contractuale în sumă de 63 800 de lei), total de 701 800 de lei. Conform probatoriului administrat de Centrul Național Anticorupție, (CNA) în comun cu Procuratura Anticorupție (PA), inculpatul a încheiat un contract cu Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) și o companie beneficiară, în cadrul Proiectului „Energie și Biomasă”, finanțat de Uniunea Europeană. Acesta s-a obligat să livreze echipamente de producere a brichetelor de biomasă, în valoare de 638 000 lei. Expertiza tehnică a constatat că două din cele trei utilajele livrate nu corespundeau specificațiilor prevăzute în contract. Sub pretextul înlocuirii lor, inculpatul ar fi ridicat echipamentele din depozit și le-ar fi înstrăinat unor persoane necunoscute, însușindu-și banii obținuți. Acesta, nu a restituit fondurile primite de la AEE, cauzând instituției în proporții deosebit de mari. Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Sud în termen de 15 zile.

„Reforma Procuraturii trebuie să fie echilibrată și transparentă, iar independența procurorilor trebuie protejată de orice influență politică”, a declarat deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, în cadrul întrevederii cu raportorii Comisiei de la Veneția și ai Consiliului Europei.Discuțiile au vizat proiectul de lege nr. 40/2025 privind Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO) — un proiect complex, care trebuie analizat cu maximă responsabilitate.„Am subliniat câteva aspecte esențiale: necesitatea evitării suprapunerii de competențe între noile structuri și procuraturile existente; importanța garantării independenței procurorilor față de influența politică; și lipsa unei analize clare privind impactul instituțional și financiar al reformei. Consider că orice reformă în domeniul justiției trebuie să fie echilibrată, transparentă și discutată cu toate părțile implicate”, a declarat Berlinschii după întrevedere.Deputatul a accentuat  importanța colaborării cu experții internaționali în procesul de reformare a justiției pentru ca modificările legislative să corespundă standardelor europene și „să consolideze, nu să fragmenteze sistemul de justiție”.Raportori ai Comisiei de la Veneția efectuează, în perioada 10 – 11 noiembrie, o vizită în Republica Moldova. Vizita este organizată în contextul pregătirii avizului comun al Comisiei de la Veneția și al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei privind inițiativa legislativă care propune crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.

Tragedie la Drochia, în această dimineață. O femeie de 80 de ani a murit după ce a fost lovită de un camion la o intersecție din oraș. Potrivit informațiilor preliminare, accidentul s-a produs în jurul orei 08:00. Victima traversa partea carosabilă în loc interzis, moment în care a fost accidentată de un camion condus de un bărbat de 35 de ani. Femeia a fost preluată de un echipaj medical de urgență, însă, din nefericire, a decedat în drum spre Spitalul Raional Drochia. Șoferul a fost testat alcoolscopic, iar rezultatul a arătat că nu consumase băuturi alcoolice. Poliția investighează toate circumstanțele producerii accidentului pentru a stabili cu exactitate cauza tragediei.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în comun cu Procuratura Anticorupție (PA), au desfășurat astăzi o serie de percheziții în cadrul unui dosar penal privind coruperea pasivă și traficul de influență în sistemul educațional din municipiul Chișinău.  Șapte persoane sunt vizate în cauză printre care decanul unei facultăți din cadrul  Universității de Stat din Moldova (USM), directorul unui colegiu din capitală, doi intermediari și trei studenți. Potrivit probelor acumulate, decanul, având calitatea de conducător științific și membru al comisiei de susținere a tezelor de licență (anul 2025), ar fi pretins și primit mijloace financiare ilicite pentru a elabora și transmite în format electronic teze de licență unor studenți ai facultății pe care o conduce. Totodată, acesta ar fi influențat membrii comisiei de specialitate pentru a asigura promovarea lucrărilor respective. În urma perchezițiilor efectuate la domiciliile și birourile persoanelor implicate, ofițerii CNA și procurori au ridicat documente, suporturi electronice, diplome și sume de bani, ale căror proveniență urmează a fi stabilită. Bănuiții urmează a fi cercetați în stare de libertate. CNA și Procuratura Anticorupție continuă urmărirea penală pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și a întregului lanț infracțional.

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite „nu mai cheltuiesc bani” pentru finanțarea Ucrainei, ci, dimpotrivă, „au început să primească bani” prin intermediul NATO. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Casa Albă, transmite „European Pravda”. Comentând războiul din Ucraina, Trump și-a exprimat din nou convingerea că „va rezolva” acest conflict și a subliniat că deja „a încheiat opt războaie”. „Uitați-vă la daunele pe care Rusia și Ucraina ni le-au cauzat ca țară. Am cheltuit 350 de miliarde de dolari. Nu mai cheltuim bani. Acum ei ne plătesc prin NATO”, a declarat liderul american. Trump nu a precizat la ce se referă exact, însă potrivit publicației, este posibil ca acesta să fi avut în vedere programul PURL – Prioritized Ukraine Requirements List (Lista prioritară a necesităților Ucrainei). Programul PURL este o inițiativă comună a Statelor Unite și NATO, creată pentru a sistematiza și coordona asistența militară acordată Ucrainei. Lista stabilește tipurile de armament, echipamente, muniții și resurse logistice de care Ucraina are cea mai mare nevoie pentru a-și consolida capacitățile de apărare. Pe baza acesteia, aliații decid ce livrări efectuează, cum împart ajutoarele și cum planifică producția. Trump a mai declarat că nu își dorește implicarea Statelor Unite în conflicte militare, dar că, dacă o confruntare ar avea loc, SUA ar acționa rapid și decisiv. „Am oprit opt războaie în ultimele nouă luni. Nu vreau să lupt. Dacă vom fi în război, vom câștiga rapid, și va fi dur. Dar știți ce? Eu nu vreau să lupt”, a spus președintele american.

În seara zilei de 10 noiembrie 2025, pe traseul R-3 Fundul Galbenei – Hîncești, un autocamion de model VANHOOL a derapat de pe carosabil, scrie Hîncești 24 TV.  În vehicul se aflau opt persoane — doi șoferi și șase pasageri. Potrivit informațiilor preliminare, doi dintre pasageri au fost transportați la Spitalul Raional Hîncești pentru îngrijiri medicale, prezentând plăgi la nivelul feței și comoție cranio-cerebrală. Ceilalți pasageri au refuzat spitalizarea. Ambii conducători auto au fost testați cu aparatul Dräger, rezultatele indicând 0,00 mg/L alcool în aerul expirat. Poliția investighează cauzele și circumstanțele producerii accidentului.

Comitetul Internațional Olimpic (CIO) intenționează să introducă un interdicție completă privind participarea sportivilor transgender la disciplinele feminine.Decizia urmează să fie oficial aprobată la începutul anului 2026, marcând o schimbare majoră în regulile olimpice.În prezent, sportivii transgender pot concura la Jocurile Olimpice, însă accesul lor este reglementat individual de către federatiile sportive internaționale. Noul regulament al CIO va stabili însă un set unic de reguli aplicabil tuturor disciplinelor.Măsura este motivată, potrivit surselor, de dorința de a asigura „echitatea și siguranța competițiilor feminine”, însă decizia este așteptată să genereze dezbateri ample în mediul sportiv și în societate.

Autoritățile ruse au anunțat că ar putea întrerupe complet accesul la internet în cazul unui presupus „amestec extern” în alegerile pentru Duma de Stat din 2026. Declarația a fost făcută de reprezentanți ai Dumei de Stat, după ce guvernul Federației Ruse a acordat Roskomnadzorului dreptul de a izola complet segmentul rusesc al internetului de rețelele globale.Totodată, Serviciul Federal de Securitate (FSB) va primi puterea de a opri total comunicațiile pe teritoriul Rusiei.Conform noilor modificări legislative aprobate de cabinetul de miniștri, operatorii de telefonie și internet vor fi obligați să execute imediat ordinele FSB, fără a răspunde în fața clienților pentru eventualele întreruperi.Prin aceste măsuri, Kremlinul pare să construiască o izolare informațională aproape completă, asemănată de unii observatori cu modelul nord-coreean.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că procesul de asigurare cu combustibil a sectorului aeronautic din Republica Moldova este atent coordonat între mai multe instituții ale statului, pentru a garanta stabilitatea infrastructurii aeroportuare.Potrivit ministrului, Guvernul, prin intermediul Aeroportului Internațional Chișinău, a înaintat propunerea de achiziționare a infrastructurii de alimentare cu kerosen, aflată în gestiunea companiei Lukoil-Moldova, și poartă în prezent negocieri pentru o tranziție controlată.„Sunt mai multe scenarii și propuneri. Interesul nostru este să obținem cel mai bun rezultat pentru statul Republica Moldova în negocierile cu compania Lukoil, căreia îi oferim mai multe variante de rezolvare a situației”, a declarat Dorin Junghietu.Oficialul a menționat că autoritățile au întreprins deja o serie de acțiuni pentru preluarea infrastructurii de la Lukoil-Moldova, iar acum responsabilitatea companiei este de a finaliza procesul „în regim urgent”.Totodată, ministrul a dat asigurări că piața de combustibil din Republica Moldova este diversă, iar aprovizionarea instituțiilor publice și a cetățenilor nu va fi afectată.„Instituțiile publice care au achiziționat combustibil conform criteriului cel mai mic preț se vor orienta către alți furnizori, având în vedere că Lukoil se va afla în incapacitate de furnizare după 21 noiembrie 2025”, a precizat Junghietu.Autoritățile susțin că vor continua să monitorizeze îndeaproape situația, pentru a evita orice perturbare a livrărilor de combustibil și a activității aeroportuare.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a anunțat că Târgul de Crăciun din Chișinău va fi deschis pe 5 decembrie, eveniment care marchează oficial începutul sărbătorilor de iarnă în oraș.În cadrul ședinței operative a Primăriei, edilul a solicitat serviciilor municipale să finalizeze toate pregătirile până la această dată, pentru ca inaugurarea târgului și aprinderea Pomului de Crăciun să se desfășoare „la cel mai înalt nivel”.„Suntem la mijlocul lunii noiembrie, iar sărbătorile de iarnă se apropie. Până la 5 decembrie trebuie pregătite toate elementele vizuale și infrastructurale necesare pentru deschiderea Târgului de Crăciun”, a declarat Ion Ceban.Primarul a subliniat că târgul a devenit deja o tradiție iubită atât de locuitorii capitalei, cât și de vizitatorii veniți din alte localități sau din străinătate.„În ultimii ani, Chișinăul arată minunat în perioada de iarnă, iar acest lucru este apreciat și de oaspeții din afara țării. Încurajăm agenții economici să-și amenajeze spațiile și locațiile, pentru a crea împreună o atmosferă festivă și caldă. Le mulțumesc tuturor locuitorilor pentru implicare”, a adăugat edilul.Târgul de Crăciun din Chișinău va include, potrivit municipalității, decorațiuni luminoase, activități pentru copii, gastronomie locală și concerte tematice, devenind unul dintre cele mai așteptate evenimente ale iernii.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat luni că a ajuns la un acord cu preşedintele american Donald Trump privind scutirea pe termen nelimitat a Ungariei de la sancţiunile petroliere impuse de Statele Unite, informează agenţia de presă MTI, citată de Agerpres. „Atât timp cât el este preşedinte acolo şi eu sunt prim-ministru aici, nu vor exista sancţiuni”, a afirmat Orban, precizând că negocierile purtate la Washington au fost „cele mai importante ale anului”. Premierul ungar a subliniat că intrarea în vigoare a sancţiunilor americane asupra energiei ruseşti ar fi provocat o dublare sau chiar triplare a costurilor la utilităţi şi o creştere de aproximativ 1.000 de forinţi (2,5 euro) pe litru la preţul benzinei. „Un adevărat dezastru. Am reuşit să evităm acest pericol. Astfel, familiile maghiare pot avea Crăciunul pe care şi-l doreau”, a scris Orban pe Facebook. Declaraţia liderului de la Budapesta vine după întrevederea sa de vineri cu Donald Trump la Casa Albă – prima lor întâlnire bilaterală de la revenirea republicanului la putere. Totuşi, un reprezentant al Casei Albe a anunţat după discuţii că Washingtonul a acordat doar o derogare de un an de la sancţiunile care vizează importurile de petrol şi gaze din Rusia. În schimb, Ungaria s-a angajat să achiziţioneze gaz natural lichefiat (GNL) american în valoare totală de aproximativ 600 de milioane de dolari. Sâmbătă, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat însă că exceptarea este „pe termen nelimitat”, contrazicând poziţia oficială a Casei Albe. Ungaria continuă să fie unul dintre puţinele state din Uniunea Europeană care îşi menţin o dependenţă majoră faţă de energia rusească. Potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional, în 2024 Ungaria a importat din Rusia 74% din necesarul de gaz şi 86% din petrolul consumat.

Joi, 13 noiembrie, prim-ministrul Alexandru Munteanu va efectua prima sa vizită externă la București, România. În cadrul vizitei, premierul va avea o întrevedere cu președintele României, Nicușor Dan. La Palatul Victoria, prim-ministrul Alexandru Munteanu se va întâlni cu omologul său, Ilie Bolojan. Premierii vor discuta subiecte de pe agenda bilaterală, cu accent pe proiectele de interes comun, care au impact direct asupra cetățenilor ambelor state. Întrevederea va fi încheiată cu declarații de presă. Ulterior, șeful Executivului de la Chișinău va discuta cu oficiali din Parlamentul român și va avea o întrevedere cu Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, și Alteța Sa Regală Radu, Principele Consort al României.

Deputatul fracțiunii Partidului Nostru, Serghei Ivanov, președintele Comisiei Agricultură și Industrie Alimentară, a declarat că prioritatea sa este soluționarea concretă a problemelor agricultorilor, nu amânările care se practicau până acum. El a subliniat necesitatea unor reguli clare care să protejeze fermierii și investițiile statului în agricultură. Declarațiile au fost făcute la încheierea primei săptămâni de activitate în calitate de președinte al comisiei parlamentare de resort. „Cunosc bine nevoile fermierilor — m-am întâlnit cu mulți dintre ei și cu reprezentanți ai asociațiilor din domeniu. Situația este dificilă, mai ales în cazul celor care au credite și riscă executări silite. Vom face tot posibilul ca aceste probleme să fie rezolvate cât mai repede și eficient. Atât Partidul Nostru, cât și eu personal, dorim acțiuni concrete, nu amânări, așa cum s-a întâmplat până acum! Avem nevoie de reguli clare — reguli care să protejeze fermierii și investițiile statului, realizate prin subvenții”, a declarat Serghei Ivanov. Deputatul a făcut un apel către toți actorii implicați, inclusiv către cei din Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, să evite declarațiile pripite și să manifeste corectitudine reciprocă: „În acest moment, nimeni nu poate spune cu certitudine dacă va fi sau nu instituit un moratoriu. Ce este sigur — de luni vom organiza ședințe pe platforma comisiei, cu participarea instituțiilor responsabile, pentru a identifica soluții reale la problemele din agricultură. Îndemn la colaborare. Dacă apar probleme urgente, vă rog să ne contactați pentru a analiza fiecare caz în detaliu. Agricultorii trebuie să vină la dialog și să colaborăm activ. Cei care au fost corecți trebuie să beneficieze, la rândul lor, de corectitudine. Corectitudinea trebuie să fie reciprocă!”, a subliniat Serghei Ivanov. Serghei Ivanov a promis că, în calitate de președinte al Comisiei Agricultură și Industrie Alimentară din partea fracțiunii „Partidul Nostru”, va informa cu regularitate cetățenii despre activitatea sa ca reprezentant al poporului în Parlamentul Republicii Moldova. 

Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, aflat în detenție de mai puțin de trei săptămâni, ar putea fi eliberat în cursul zilei de luni, în urma unei decizii a tribunalului din Paris privind cererea sa de eliberare sub supraveghere judiciară. Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, execută o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru complot criminal într-un dosar privind finanțarea ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007 cu fonduri provenite de la fostul dictator libian Muammar Gaddafi. El a fost achitat de celelalte acuzații, inclusiv de corupție și primirea de fonduri ilegale. Potrivit presei franceze, procurorii au cerut eliberarea fostului președinte, dar cu impunerea unor măsuri stricte de supraveghere. „Riscurile de presiuni asupra martorilor justifică solicitarea de eliberare sub control judiciar”, a declarat procurorul Damien Brunet, cerând ca instanța să accepte cererea depusă de Sarkozy. Decizia urmează să fie anunțată luni, la ora 13:30 (ora Parisului). Dacă cererea va fi admisă, Sarkozy ar putea părăsi închisoarea La Santé chiar în cursul zilei, sub supravegherea autorităților. În timpul audierii, fostul președinte a vorbit prin videoconferință despre condițiile dificile de detenție, descriind perioada petrecută în închisoare ca fiind „epuizantă”: „E greu, foarte greu, pentru orice deținut. Aș spune chiar că e o experiență epuizantă. Vreau să aduc un omagiu personalului penitenciar care a făcut ca acest coșmar să fie suportabil”, a declarat Sarkozy. Dacă va fi eliberat, acesta ar putea fi obligat să poarte o brățară electronică, să depună o cauțiune sau să se prezinte periodic la autorități. Sarkozy, care a condus Franța între 2007 și 2012, neagă toate acuzațiile și afirmă că este victima unei „conspirații politice” legate de regimul lui Gaddafi. Fostul președinte a devenit, pe 21 octombrie, primul șef de stat francez din epoca modernă trimis efectiv în închisoare, după ce judecătoarea Nathalie Gavarino a considerat că gravitatea excepțională a infracțiunii justifică executarea imediată a pedepsei. În paralel, Sarkozy mai este vizat de o anchetă pentru presupusă influențare a martorilor în același dosar privind finanțarea libiană, iar luna aceasta este așteptată și o decizie finală din partea Curții de Casație în alt caz — cel al finanțării ilegale a campaniei sale din 2012, în care o instanță de apel i-a confirmat condamnarea anul trecut.