Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a pronunțat sentința de condamnare în privința președintelui Oficiului Teritorial Basarabeasca al unui fost partid politic, privind săvârșirea infracțiunii de complicitate la acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat. Instanța i-a aplicat o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3 ani cu executarea acesteia în penitenciar semiînchis și l-a privat de dreptul de a exercita activități legate de  organizare contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și privare de activitatea de membru în partide politice pe o durată de 4 ani. Până la rămânerea definitivă a sentinței, i-a fost aplicată măsura preventivă a arestului preventiv, fiind anunțat în căutare. De asemenea, din contul inculpatului, a fost dispusă confiscarea în folosul statului a sumei de peste 1,75 milioane de lei, cu titlu de mijloace bănești utilizate la comiterea infracțiunii. Sechestru aplicat pe bunurile inculpatului a fost menținut. Potrivit probatoriului administrat de către Centrul Național Anticorupție, în comun cu Procuratura Anticorupție și Serviciul de Informație și Securitate, inculpatul, activând în calitate de Președinte al Oficiului Teritorial Basarabeasca al fostului partid politic, știind că partidul era finanțat de un grup criminal organizat, ar fi contribuit la acceptarea acestei finanțări ilegale, oferind informații și resurse pentru susținerea partidului. Astfel, inculpatul ar fi acceptat prin complicitate, în mod conștient, să primească bani din partea grupului criminal, în mărime de peste 1,75 milioane lei, bani obținuți ilegal și folosiți pentru activitățile partidului (organizarea protestelor și remunerarea participanților), cu scopul de a influența politica din Republica Moldova și de a obține putere prin mijloace ilegale. Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, aflat în detenție la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, este ținut în condiții de izolare și nu are contact cu alte persoane aflate în aceeași instituție de detenție, cum ar fi foștii săi colegi de partid Vladimir Andronachi sau Constantin Țuțu. Declarațiile au fost făcute de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, în cadrul unei emisiuni la TV8. „Nu, cel puțin la moment – în această perioadă de reținere de 72 de ore, este în izolatorul de detenție provizorie din cadrul subdiviziunilor poliției”, a declarat Cernăuțeanu, precizând că ulterior instanța va decide locul în care va fi amplasat Plahotniuc, în cazul în care se va aplica măsura arestului preventiv. Oficialul a menționat că, potrivit informațiilor sale, nu este posibil ca Plahotniuc, Andronachi și Țuțu să se întâlnească în penitenciarul nr. 13, deoarece aceștia sunt cazați în spații separate și fără interacțiune. „Din ce cunosc eu din activitatea instituțiilor penitenciare, nu este posibil ca aceste persoane să se intersecteze în spațiul închis al penitenciarului nr. 13. Sunt cazați diferit și nu au tangență și interacțiuni în proces. Sunt alte spații de plimbare, separate, din câte cunosc”, a explicat șeful IGP. Cernăuțeanu a mai precizat că Plahotniuc este deținut într-o zonă mai izolată, iar asupra lui se aplică măsuri sporite de securitate, fără a beneficia de tratament preferențial. „Nu înseamnă că are un tratament mai privilegiat decât alte persoane, dar sunt asigurate elemente de securitate în raport cu aceste persoane, dar și pentru ceilalți deținuți care se află acolo”, a subliniat acesta. Întrebat dacă Plahotniuc se află în fosta celulă a ex-premierului Vlad Filat, șeful IGP a spus că nu poate confirma sau infirma această informație, menționând că, potrivit discuțiilor cu reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), nu ar fi aceeași celulă. Totodată, Viorel Cernăuțeanu a explicat că celula în care se află Plahotniuc este una izolată, fără acces direct la celelalte spații ale penitenciarului: „Sunt un număr de celule mai izolate care nu intră în cercul tuturor celulelor din penitenciarul 13. În funcție de trecutul sau activitățile pe care le-a avut persoana, se întreprind acțiuni de securitate pentru a preveni orice formă de interferență”, a precizat acesta. În ceea ce privește o eventuală eliberare a lui Plahotniuc în arest la domiciliu, șeful IGP a subliniat că o astfel de decizie ține exclusiv de competența instanței de judecată: „Poliția nu are dreptul să facă recomandări instanțelor. Dacă se va decide eliberarea, va fi aplicată brățara electronică și monitorizat procesul. Noi doar vom asigura respectarea deciziei instanței”, a conchis Cernăuțeanu.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a declarat că procesele de reorganizare aflate în derulare în cadrul Primăriei Chișinău reprezintă o etapă firească de dezvoltare instituțională, menită să ridice nivelul calității muncii la standardele așteptate de cetățeni. Declarațiile au fost făcute în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale. „Echipele Primăriei Chișinău își continuă activitatea. Reorganizările interne sunt o etapă firească în dezvoltarea instituției, cu scopul de a ridica calitatea muncii la nivelul așteptărilor cetățenilor. Invit la calm și la lăsarea speculațiilor deoparte”, a declarat edilul. Ion Ceban a precizat că au fost inițiate mai multe procese interne de reorganizare, care vizează eficientizarea activității și îmbunătățirea rezultatelor administrației municipale. „Primăria Chișinău este un organism viu, iar schimbările fac parte din viața oricărei organizații care se dezvoltă. Ne dorim ca, în special, calitatea muncii pe care o desfășurăm să se ridice la nivelul așteptărilor cetățenilor noștri”, a subliniat primarul. Edilul a mulțumit angajaților pentru implicare și profesionalism, menționând că va comunica public, în cel mai scurt timp, eventualele modificări și repoziționări în structura administrației. Totodată, întrebat de jurnaliști dacă intenționează să rămână în funcția de primar sau să opteze pentru mandatul de deputat, Ion Ceban a evitat un răspuns direct, declarând că toate deciziile politice vor fi anunțate public după ce vor fi luate.

Un grav accident de muncă a avut loc în dimineața de sâmbătă, 4 octombrie, într-un atelier de dezmembrări auto din localitatea Pomigliano d’Arco, situată în provincia italiană Napoli. Un cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 31 de ani, a decedat la spital în urma arsurilor suferite. Un alt muncitor moldovean și altul ucrainean s-ar ales cu diverse traumatisme, scrie Rotalianul.com. Deflagrația a avut loc în interiorul sediului societății Motortecno Srl, o firmă care se ocupă cu dezmembrări de autovehicul, unde trei muncitori – toți fiind imigranți proveniți din Ucraina și Republica Moldova – efectuau lucrări la un autovehicul destinat dezmembrării.Potrivit primelor informații, butelia de GPL ar fi explodat la câteva minute după ce fusese deschis portbagajul vehiculului.În ciuda îngrijirilor primite, starea lui Vasile s-a agravat, iar decesul a survenit în seara zilei de duminică, 5 octombrie 2025, la spitalul Cardarelli.La locul incidentului au intervenit imediat pompierii și carabinierii, care au efectuat primele verificări și au început cercetările pentru a stabili cauzele exacte ale exploziei.„Cauzele deflagrației sunt încă în curs de stabilire”, au precizat autoritățile. 

Premierul Franței, Sébastien Lecornu, a demisionat din funcție după mai puțin de o lună de mandat. Președintele Emmanuel Macron a acceptat cererea de demisie, potrivit presei franceze. Lecornu devine astfel al cincilea prim-ministru al Franței care părăsește funcția în mai puțin de doi ani, semnalând o perioadă de instabilitate politică fără precedent în guvernul de la Paris. Fost ministru al Apărării, Sébastien Lecornu era cunoscut ca un susținător ferm al Ucrainei și promotor al cooperării militare franco-ucrainene. El a fost inițiatorul unui proiect major de producere a dronelor franceze pe teritoriul Ucrainei, în contextul războiului declanșat de Rusia. Predecesorul său, François Bayrou, a demisionat în luna septembrie după ce a pierdut votul de încredere în Parlament, provocat de planurile guvernului de a introduce măsuri stricte de austeritate bugetară. Deocamdată, Palatul Élysée nu a anunțat cine va prelua interimatul funcției de prim-ministru, însă surse politice de la Paris afirmă că Emmanuel Macron intenționează să numească rapid un nou șef al guvernului, pentru a evita blocajul administrativ și pentru a asigura continuitatea politicilor interne și externe.

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat că printre viitorii deputați ai noului Parlament se vor regăsi și persoane din anturajul lui Ilan Șor, chiar dacă partidul acestuia a fost scos în afara legii. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune TV8. „Noi toți înțelegem că ei se regăsesc, mai bine zis se vor regăsi în Parlament, întrucât așteptăm validarea scrutinului. Unii din ei s-au afiliat și au fost în spațiul public și până acum — fie că au fost deputați sau nu — s-au afiliat elementelor criminale ale lui Șor. Ei vor încerca să găsească anumite elemente care să curme statul de drept”, a declarat Viorel Cernăuțeanu. Declarațiile vin la scurt timp după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat, pe 5 octombrie, procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Potrivit datelor oficiale, în viitorul legislativ se vor regăsi cinci formațiuni politice care au depășit pragul minim de reprezentare:  • Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 55 de mandate;  • Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” – 26 de mandate;  • Blocul Electoral „Alternativa” – 8 mandate;  • Partidul Politic „Partidul Nostru” (PN) – 6 mandate;  • Partidul Politic „Democrația Acasă” – 6 mandate. Cernăuțeanu a subliniat că prezența unor persoane apropiate de Ilan Șor în viitorul Parlament ar putea reprezenta un risc pentru statul de drept, menționând că autoritățile vor monitoriza atent activitatea acestora și posibilele conexiuni cu structurile criminale din jurul oligarhului fugar. Ilan Șor, condamnat definitiv în dosarul „fraudei bancare”, se află în prezent peste hotare, fiind anunțat în căutare internațională.

Republica Moldova a fost oficial conectată, începând de astăzi, 6 octombrie 2025, la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA – Single Euro Payments Area), sistemul care reunește 41 de țări europene și permite efectuarea de transferuri în euro rapide, sigure și la costuri reduse — uneori chiar zero. „Integrarea Moldovei în SEPA este un moment istoric pentru sistemul financiar național și confirmă parcursul european al țării. Această realizare elimină barierele administrative și aduce standarde europene directe în viața de zi cu zi a oamenilor și afacerilor din Republica Moldova”, a declarat Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), instituția care a coordonat procesul de aderare. Ce este SEPA SEPA este cadrul european care permite efectuarea transferurilor în euro în aceleași condiții de cost, siguranță și timp de procesare, indiferent de țara din care sunt inițiate. În prezent, SEPA include toate statele membre ale Uniunii Europene, Regatul Unit, țările din Spațiul Economic European, dar și Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vaticanul. Beneficiile pentru cetățeni și companii Aderarea Republicii Moldova la SEPA aduce avantaje directe pentru cetățeni, diaspora și mediul de afaceri. Pentru familiile din diaspora, transferurile în euro vor fi mai rapide, sigure și ieftine, uneori chiar cu comision zero, în funcție de banca utilizată. Dacă anterior un transfer internațional putea costa între 20 și 200 de euro, acum acesta se va realiza la tarife comparabile cu cele din Uniunea Europeană — de doar câțiva euro sau chiar gratuit. Pentru companiile moldovenești, SEPA elimină barierele administrative și reduce costurile de tranzacționare, sporind competitivitatea. În 2024, între Republica Moldova și țările SEPA s-au efectuat peste 830.000 de tranzacții în euro, în valoare totală de 11,8 miliarde de euro — adică aproximativ 3.200 de plăți zilnic, în valoare de 45 de milioane de euro. La nivelul economiei naționale, integrarea în SEPA va genera economii anuale de aproximativ 20 de milioane de euro, bani care vor rămâne în economie și vor putea fi redirecționați către investiții și dezvoltare. Opt bănci din Moldova, deja conectate la SEPA În prezent, opt bănci comerciale din Republica Moldova sunt participante SEPA și pot procesa plăți în euro la aceleași standarde ca în Uniunea Europeană. BNM recomandă clienților să se adreseze instituției bancare la care sunt deserviți pentru a afla detalii privind tarifele și tipurile de transferuri disponibile (standard sau instant). Procesul de aderare a fost coordonat de Banca Națională a Moldovei, împreună cu Asociația Băncilor din Moldova, în calitate de Organizație Națională de Suport pentru Aderare (NASO). În perioada următoare, și alți prestatori de servicii de plată, inclusiv operatori nebancari, vor putea deveni participanți SEPA. „SEPA este despre oameni, încredere și viitor” „Acest moment este rezultatul unui efort comun: al echipelor Băncii Naționale, Guvernului, Parlamentului și partenerilor noștri europeni și internaționali. Le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat pentru ca acest proiect să devină realitate”, a transmis Anca Dragu într-un mesaj video. „SEPA este despre oameni, încredere și viitor. Despre familii care își vor primi banii la timp. Despre întreprinderi care pot face afaceri în Europa cu aceeași simplitate și siguranță ca în orice alt stat european. Despre o economie care câștigă viteză, resurse și credibilitate”, a adăugat guvernatoarea. Pentru contribuția sa la procesul de integrare, Anca Dragu a fost distinsă, în luna mai 2025, cu Premiul pentru Leadership în cadrul galei Future Economy – Women & Men CEOs Leading the Romanian Economy. Etapele integrării Moldovei în SEPA  • 30 ianuarie 2024: Republica Moldova a depus cererea oficială de aderare la Consiliul European al Plăților (EPC);  • 6 martie 2025: EPC a aprobat includerea țării în aria geografică SEPA; • 6 octombrie 2025: Moldova a devenit parte operațională SEPA, marcând un pas decisiv spre integrarea financiară europeană.

Noaptea de 6 octombrie a fost marcată de un nou val de atacuri cu drone asupra mai multor regiuni din Federația Rusă. Presa rusă relatează că aeroporturile din Kaluga, Tambov, Soci, Krasnodar, Gelendjik, Iaroslavl, Saratov și Nijni Novgorod și-au suspendat temporar activitatea din cauza alertelor aeriene. Deși autoritățile ruse nu au oferit explicații oficiale privind cauzele suspendării zborurilor, în numeroase regiuni a fost declarată amenințare de atac cu drone. Canalele rusești de Telegram au raportat explozii deasupra orașelor Riazan, Dzerjinsk, Nijni Novgorod, Tuapse și Soci. Potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, un aparat fără pilot care se îndrepta spre capitală ar fi fost doborât de apărarea antiaeriană rusă. În același timp, surse locale afirmă că obiective energetice au fost lovite în regiunile Belgorod și Briansk, o rafinărie a luat foc la Feodosia, în Crimeea ocupată, iar o fabrică de explozibili din Dzerjinsk ar fi fost ținta atacurilor. Ministerul rus al Apărării a anunțat dimineață că sistemele sale de apărare aeriană ar fi interceptat și distrus peste 250 de drone ucrainene într-o singură noapte. Cele mai multe ar fi fost doborâte deasupra Mării Negre (61 de drone), în Crimeea (40), regiunea Kursk (34), Belgorod (30) și regiunea Nijni Novgorod (20). În Belgorod, exploziile au provocat un nou pană generală de curent, confirmată de guvernatorul Viaceslav Gladkov. Locuitorii au semnalat probleme și în alimentarea cu apă și conexiunea la internet. Tot în Crimeea, o puternică explozie a provocat incendii la cea mai mare bază petrolieră din Feodosia. Un rezervor de combustibil a fost aruncat în aer, iar flăcările au fost vizibile pe o rază de zeci de kilometri. Alte explozii au fost raportate la aerodromurile „Saki” din Novofedorovka, în Eupatoria, în districtul Simferopol și în apropierea localității Andreevka, unde se află aerodromul militar „Kacia”. Atacurile vin la doar o zi după cel mai masiv val de lovituri ucrainene asupra teritoriului rus din ultimele luni.

Noaptea de 5 octombrie a adus unul dintre cele mai puternice atacuri combinate lansate de Rusia asupra Ucrainei de la începutul invaziei. Potrivit Procuraturii Regionale din Liov, regiunea a fost ținta unui val masiv de rachete și drone, în urma căruia mai multe localități au suferit distrugeri majore.În satul Lapaivka, raionul Liov, o rachetă rusă a lovit o locuință, provocând moartea unei familii întregi — patru persoane, printre care și o fată de 15 ani. Un alt membru al familiei a fost grav rănit, iar două femei din casele învecinate au fost transportate la spital cu traumatisme de diferite grade. Alte trei persoane au primit ajutor medical la fața locului.Totodată, autoritățile din Liov raportează mai multe lovituri asupra infrastructurii industriale și energetice: au fost avariate depozite, garaje, o stație de deservire auto, precum și o serie de obiective din domeniul energetic. Într-unul dintre depozitele de gaz ale regiunii s-a produs un incendiu puternic.Procurorii, criminaliștii și experții tehnici investighează locurile atacurilor, documentând crimele de război comise de armata rusă. A fost deschis un dosar penal pentru încălcarea legilor și obiceiurilor războiului, fapt care a dus la pierderea de vieți omenești (art. 438 alin. 2 din Codul penal al Ucrainei).Primarul orașului Liov, Andrii Sadovîi, a declarat pentru publicația Novini.LIVE că peste o mie de ferestre și uși au fost distruse în urma undei de șoc. Autoritățile locale oferă compensații de 12 mii grivne pentru fiecare fereastră și 8 mii pentru fiecare ușă deteriorată.„Au fost afectate peste șapte întreprinderi, inclusiv parcul industrial Sparrow. Vorbim despre pierderi de zeci de milioane de dolari. Toate serviciile sunt implicate și lucrează la lichidarea consecințelor”, a spus edilul.Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, atacul din noaptea trecută a inclus peste 50 de rachete și aproximativ 500 de drone de tip Shahed, lansate asupra mai multor regiuni: Liov, Ivano-Frankivsk, Zaporojie, Cernihiv, Sumî, Harkov, Herson, Odesa și Kirovohrad. În total, cel puțin 10 persoane au fost rănite și cinci și-au pierdut viața în urma acestei noi agresiuni.

Astăzi, 5 octombrie, este celebrată Ziua Mondială a Profesorului, o zi dedicată recunoașterii rolului esențial pe care cadrele didactice îl au în educația și formarea generațiilor tinere. Sărbătoarea este marcată anual în întreaga lume, inclusiv în Republica Moldova, fiind instituită de UNESCO în anul 1994.Data de 5 octombrie a fost aleasă pentru a comemora momentul din 1966, când UNESCO și Organizația Internațională a Muncii (OIM) au adoptat Recomandarea privind statutul profesorilor, document care stabilea pentru prima dată drepturile, responsabilitățile și condițiile de muncă ale cadrelor didactice.Ulterior, în 1977, a fost completată cu Recomandarea privind învățământul superior, ambele texte devenind repere internaționale pentru protejarea și promovarea profesiei didactice.Ziua Profesorului are scopul de a sublinia importanța educației de calitate și de a atrage atenția asupra nevoii ca toți profesorii să beneficieze de formare profesională continuă, condiții decente de muncă și o salarizare echitabilă, aspecte esențiale pentru un sistem educațional performant.În Republica Moldova, această zi este marcată prin diverse evenimente dedicate cadrelor didactice – ceremonii de premiere, activități culturale și mesaje de recunoștință din partea autorităților și a elevilor. Anterior, sărbătoarea era celebrată la începutul lunii octombrie, însă ulterior data a fost aliniată la cea internațională, în spiritul solidarității globale față de misiunea educațională a profesorilor.

Partidul ANO, condus de fostul premier și om de afaceri Andrej Babis, a obținut o victorie clară în alegerile parlamentare desfășurate sâmbătă în Cehia, potrivit rezultatelor aproape finale prezentate de autorități.După numărarea a 99% dintre voturi, formațiunea ANO a obținut 34,7% din sufragii, urmând să câștige aproximativ 80 din cele 200 de mandate din Camera Inferioară. Pe locul al doilea se situează coaliția de centru-dreapta SPOLU, condusă de premierul în exercițiu Petr Fiala, cu 23,2%. Acesta și-a recunoscut înfrângerea și l-a felicitat pe Babis pentru rezultat.Andrej Babis a declarat că va încerca să formeze guvernul și că, în cazul în care ANO nu va avea majoritate, va discuta cu formațiunile Motoriștii și Partidul Libertății și Democrației Directe (SPD) pentru un posibil sprijin parlamentar.Liderul ANO a afirmat că partidul său rămâne „pro-european și pro-NATO”, respingând acuzațiile că victoria sa ar putea schimba orientarea externă a țării. Totodată, el a anunțat că va revizui politica privind sprijinul militar pentru Ucraina, menționând că ajutorul ar trebui coordonat la nivelul NATO și al Uniunii Europene.În campanie, ANO a promis creșteri de salarii și pensii, reducerea taxelor și măsuri de stimulare economică, în contextul în care mulți cetățeni cehi s-au confruntat în ultimii ani cu scăderea veniturilor și creșterea inflației.Președintele Petr Pavel urmează să înceapă discuțiile cu liderii partidelor pentru desemnarea noului prim-ministru. Babis ar putea întâmpina totuși obstacole legale, legate de conflictul de interese ca proprietar al unui grup economic important și de acuzațiile mai vechi de fraudă privind fonduri europene.Partidele de extremă stângă și cele eurosceptice nu au obținut rezultate semnificative — SPD a înregistrat 7,8%, iar formațiunea de stânga Stacilo! nu a depășit pragul electoral de 5%.

Activitatea pe principalul aeroport din Lituania, situat în capitala Vilnius, a fost suspendată pentru mai multe ore, după ce în spațiul aerian al țării au fost detectate mai multe baloane „suspecte” venite dinspre Belarus. Incidentul a provocat anularea și redirecționarea mai multor zboruri internaționale către Letonia și Polonia.Potrivit operatorului aeroportului, traficul aerian a fost reluat duminică, la ora 4:50 dimineața, însă sâmbătă seara autoritățile au decis închiderea temporară a spațiului aerian, „din cauza unor posibile baloane care se îndreptau spre aeroportul din Vilnius”.Șeful Agenției Naționale de Gestionare a Crizelor din Lituania a declarat că în total 13 baloane se îndreptau spre aeroport, conform postului public LRT. În același timp, serviciile de securitate aeriană din SUA au anunțat impunerea unor restricții temporare de zbor, din cauza „zborurilor cu baloane cu aer cald”.Incidentul are loc în contextul unei serii de provocări aeriene care au afectat recent aviația europeană, inclusiv în Copenhaga și Munchen, unde apariția dronelor a perturbat traficul aerian.În plus, autoritățile de frontieră din Lituania au raportat că 25 de zonduri lansate din Belarus au traversat în aceeași noapte granița, fiind utilizate pentru contrabandă cu țigări.Lituania, stat membru NATO și susținător ferm al Ucrainei, a impus în august o zonă de interdicție aeriană de 90 km de-a lungul frontierei cu Belarus, pentru a preveni incursiunile dronelor și ale altor aparate neautorizate.Capitala Vilnius se află la doar 30 de kilometri de granița cu Belarus, aliat apropiat al Rusiei. Autoritățile lituaniene investighează acum dacă baloanele și zondurile detectate în ultimele ore fac parte dintr-o acțiune coordonată de natură provocatoare sau de contrabandă.

Un atac rusesc de o violență extremă a vizat în noaptea de 4 octombrie gara din comunitatea Șostka, regiunea Sumî, unde o rachetă a lovit direct un tren de pasageri aflat pe ruta Șostka–Kiev. Informația a fost confirmată de Oleg Grigorov, șeful Administrației Militare Regionale Sumî.„Inamicul a lovit țintit infrastructura civilă – un tren de pasageri pe ruta Șostka–Kiev. Sunt pasageri răniți”, a declarat Grigorov. Potrivit acestuia, la fața locului se desfășoară o amplă operațiune de salvare, în care intervin pompieri, medici și toate serviciile de urgență.Conform datelor preliminare oferite de Oksana Tarasiuk, șefa interimară a Administrației raionale Șostka, aproximativ 30 de persoane au fost rănite în urma atacului, însă numărul victimelor ar putea crește. Toți răniții au fost transportați la spital, unde primesc îngrijiri medicale.Vicepremierul ucrainean pentru reconstrucție, Oleksii Kuleba, a precizat că Rusia a lansat două lovituri consecutive asupra gării.„Prima lovitură a vizat locomotiva trenului suburban Tereșcinska–Novograd-Severski. Când a început evacuarea pasagerilor, inamicul a atacat din nou, de data aceasta nimerind în locomotiva trenului Kiev–Șostka”, a explicat oficialul.Compania „Ukrzaliznytsia” (Căile Ferate Ucrainene) a confirmat că printre răniți se află o casieră de tren și trei copii.„Colega noastră, casiera trenului suburban, precum și mai mulți pasageri – între care și trei copii – primesc asistență medicală în spitale”, se arată într-un comunicat al companiei.În ultimele săptămâni, forțele ruse au intensificat atacurile asupra infrastructurii feroviare ucrainene. Pe 1 octombrie, bombardamentele au provocat avarii și pene de curent în regiunea Sumî, iar pe 30 septembrie au fost lovite obiective feroviare în regiunea Cernihiv.Șeful Căilor Ferate Ucrainene, Oleksandr Pertsovskyi, a declarat anterior că Rusia lovește aproape în fiecare noapte liniile de tren, folosind în medie șase-șapte drone Shahed. În paralel, potrivit expertului în energie Oleksandr Kharchenko, armata rusă continuă să atace infrastructura energetică responsabilă de alimentarea cu electricitate, lăsând mii de localități fără curent în mai multe regiuni ale Ucrainei.

Fostul lider al Platformei DA și candidat independent la alegerile parlamentare, Andrei Năstase, a comemorat astăzi, 4 octombrie 2025, 10 ani de la Ziua Demnității și Adevărului, una dintre cele mai ample mișcări civice din istoria Republicii Moldova. Într-o postare pe rețelele sociale, Năstase a rememorat evenimentele din 2015, când zeci de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a cere adevăr, dreptate și libertate.„4 octombrie 2015 – Ziua Demnității și Adevărului! Oamenii erau în stradă, la una dintre cele mai puternice manifestații civice din istoria Republicii Moldova. În Piața Marii Adunări Naționale, în fața Parlamentului și apoi la GBC – bârlogul oligarhului –, zeci de mii de oameni am luptat împreună pentru adevăr, dreptate și libertate”, a scris Năstase.El a amintit că, în acele zile, cetățenii au demonstrat că „niciun sistem corupt nu poate frânge voința unui popor hotărât să-și ia destinul în propriile mâini”.„De atunci și până astăzi am rămas același: cu aceleași valori, aceleași convingeri și aceeași dorință de a sluji poporul, doar că am mai multă experiență – născută din lupte, din încercări, din greșeli, dar și din biruințe”, a adăugat fostul lider politic.Năstase consideră că, la un deceniu distanță, Republica Moldova se confruntă cu aceleași provocări, precum corupția, abuzul de putere și exodul masiv al populației. „Vedem cum promisiunile rămân adesea doar pe hârtie, iar puterea își construiește propriile privilegii, în timp ce poporul se zbate între sărăcie și dezamăgire”, a remarcat el.Totodată, fostul ministru de interne a subliniat că este timpul pentru „un nou început”, făcând apel la solidaritatea celor care cred în valorile civice și morale.„Moldova are nevoie de noi și de puterea noastră. Așa cum am făcut-o în 2015, vom arăta din nou că această țară are fii și fiice demni, curajoși și liberi, gata să construiască un viitor de care generațiile ce vin să fie mândre”, a spus Năstase.El a încheiat mesajul cu o notă mobilizatoare:„Spiritul Demnității și Adevărului nu a murit. El trăiește în fiecare dintre noi, în fiecare voce care cere dreptate, în fiecare om care refuză să accepte minciuna. Demnitatea, Adevărul și Speranța sună deșteptarea și ne cheamă iarăși pe culmile victoriei.”

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a lansat acuzații grave la adresa Comisiei Electorale Centrale (CEC), a partidului de guvernare PAS și a organizației românești Expert-Forum, pe care o acuză că ar fi implicată într-o „operațiune politică” menită să anuleze rezultatul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Declarațiile au fost făcute într-un videoclip postat sâmbătă dimineață pe pagina sa oficială.„Comisia Electorală Centrală practic a anulat voința și voturile celor peste 88 de mii de persoane care au votat partidul politic „Democrația Acasă”, doar ca să mai liniștească spiritele, așteaptă ca decizia să fie luată de Curtea Constituțională”, a spus Costiuc.El a menționat numele Laurei Ștefan, directoare a organizației Expert-Forum din România, pe care o acuză că ar fi „una dintre figurile-cheie din rețeaua lui Soros” și ar fi coordonat acțiuni de influență asupra procesului electoral din Republica Moldova.„Laura Ștefan și raportul ei de la Expert-Forum, care a servit drept temei juridic pentru incompetenții noștri ca să anuleze voința populară, este de fapt o parte a unei grupări criminale combinate între cele două state – România și Republica Moldova”, a declarat liderul „Democrația Acasă”.Costiuc afirmă că întreaga acțiune ar fi fost o „operațiune specială” coordonată de partidul de guvernare PAS, în colaborare cu Expert-Forum din București. „Astăzi putem spune cu certitudine că aceasta a fost o operațiune specială gândită de PAS, oameni bolnavi de putere, și în coordonare cu altă grupare criminală organizată de la București, care se numește Expert-Forum”, a spus el, adăugând că „de la judecători și procurori, aceștia au trecut la lideri politici, pentru a lichida partide pro-europene”.Totodată, liderul formațiunii a subliniat că presiunile autorităților nu au făcut decât să întărească partidul său. „Într-o săptămână de teroare, ne-au crescut de trei ori. Dacă ne forțează să mergem la alegeri anticipate, vom depune mandatele și atunci să nu întrebe de ce PAS rămâne cu 30 de mandate în loc de 55”, a avertizat Costiuc.Comisia Electorală Centrală a analizat în ultimele zile contestațiile depuse de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și de Inspectoratul Național de Investigație (INI), prin care se solicita anularea înregistrării Partidului „Democrația Acasă” (PPDA).CEC a constatat presupuse încălcări legate de promovarea inautentică a partidului pe platforma TikTok, utilizarea unor „conturi false” și neînregistrarea cheltuielilor pentru publicitate plătită. De asemenea, în sesizări este invocată asocierea liderului Vasile Costiuc cu George Simion, președintele AUR din România, declarat indezirabil pe teritoriul Republicii Moldova printr-o notă a Serviciului de Informații și Securitate (SIS).Deși CEC a cerut anularea înregistrării formațiunii și lipsirea acesteia de alocațiile lunare, instituția a precizat că nu poate anula retroactiv înregistrarea concurentului electoral, întrucât scrutinul a avut deja loc. În consecință, CEC va transmite toate materialele Curții Constituționale, care urmează să decidă dacă validează rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.Vasile Costiuc afirmă că partidul său nu a încălcat legislația electorală și consideră că decizia CEC are un caracter politic, fiind menită să reducă influența opoziției. „Lupta continuă. Vă invit să veniți alături de noi. Cernăuțeanu cu poliția lui, SIS-ul și PAS-ul și-au bătut joc de voința populară. Dar noi nu cedăm”, a transmis liderul „Democrația Acasă”.Curtea Constituțională urmează să se pronunțe în următoarele zile asupra validării mandatelor parlamentare și a contestațiilor privind legalitatea participării Partidului „Democrația Acasă” la alegeri.

Un accident rutier grav s-a produs noaptea trecută, în jurul orei 23:30, în raionul Ungheni. Potrivit informațiilor oferite de Poliție, un bărbat de 40 de ani, aflat la volanul unui camion încărcat cu peste 20 de tone, intenționa să vireze spre o stație PECO, într-un loc permis de indicatoarele rutiere.În timp ce șoferul camionului aștepta să se elibereze traseul din ambele sensuri pentru a efectua manevra, un automobil BMW, condus de un bărbat de 37 de ani, a derapat și s-a izbit frontal în camion.Primele cercetări arată că viteza peste limită și neadaptată condițiilor meteo ar fi cauza producerii impactului.În urma coliziunii violente, șoferul BMW-ului a decedat pe loc, iar doi pasageri din mașină, în vârstă de 31 și 37 de ani, au fost transportați de urgență la spital cu multiple leziuni.Șoferul camionului a fost testat cu aparatul Drager, rezultatul fiind negativ la alcool.Poliția a deschis o cauză penală și urmează să stabilească toate circumstanțele producerii tragediei.

Rusia a lansat, în noaptea de 3 spre 4 octombrie, un nou val de atacuri asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernihiv, Ucraina. În urma loviturilor, aproximativ 50.000 de locuitori au rămas fără energie electrică, potrivit companiei „Cernihivoblenergo”.„Echipele de intervenție au început lucrările de reconectare. În regiune rămâne în vigoare graficul orar de întrerupere a alimentării cu energie — trei ore cu curent, urmate de trei ore fără. Facem tot posibilul pentru a evita deconectări suplimentare și sperăm ca în orele de vârf restricțiile să fie chiar reduse”, se arată în comunicatul companiei.Autoritățile îi îndeamnă pe locuitori să consume energia rațional, subliniind că fiecare economisire contribuie la menținerea sistemului energetic în funcțiune.Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a publicat imagini cu pompierii care intervin la fața locului pentru a lichida consecințele atacului asupra infrastructurii din Cernihiv, precizând că situația este sub controlul serviciilor de urgență.Acesta este doar unul dintre multiplele atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene din ultimele zile. Pe 3 octombrie, orașele Drujkivka și Kostiantynivka au rămas complet fără curent, iar părți din Kramatorsk au fost afectate parțial. Totodată, Rusia a lovit și instalații de extragere a gazului din regiunile Harkiv și Poltava.„A fost un atac combinat, în care au fost folosite 35 de rachete, inclusiv un număr semnificativ de rachete balistice, și 60 de drone. O parte dintre ele au fost doborâte, însă, din păcate, nu toate”, a declarat Serghei Korețki, președintele companiei „Naftogaz Ucraina”.

Ploile torențiale din ultimele zile au provocat inundații masive în Bulgaria, unde s-au acumulat peste 100 de litri de apă pe metru pătrat. Una dintre cele mai afectate zone este stațiunea Elenite, situată după Sveti Vlas, care a fost complet înghițită de viituri, scrie publicația Bulgaria Dnes.Imaginile postate pe rețelele sociale arată cum nivelul apei a inundat străzi și clădiri, iar mașinile parcate au fost luate de torente și plutesc efectiv pe apă. Autoritățile au emis un mesaj de tip BG-Alert, prin care au cerut evacuarea imediată a locuitorilor și a turiștilor și urcarea pe terenuri mai înalte.La fața locului intervin peste 10 echipe de pompieri, care evacuează oamenii și oferă sprijin victimelor. Guvernatorul regional s-a deplasat în zonă pentru a coordona acțiunile de salvare, în timp ce autoritățile locale au declarat stare de urgență. Situația rămâne gravă și instabilă, iar cetățenii sunt îndemnați să respecte instrucțiunile oficiale.Ploile abundente au produs pagube și în România. În București, o cameră de supraveghere a surprins momentul în care un copac s-a prăbușit peste două mașini, dintre care una aflată în mers. Incidentul a avut loc în Sectorul 5, iar alte zeci de copaci au căzut în mai multe zone ale Capitalei.

După ce aseară a fost anunțată reținerea lui Constantin Țuțu, astăzi Poliția Națională a venit cu precizări privind circumstanțele în care acesta a ajuns în custodia oamenilor legii.Potrivit instituției, în ultima perioadă Țuțu s-a aflat pe teritoriul din stânga Nistrului, iar ulterior ar fi traversat ilegal frontiera cu Ucraina. Din țara vecină, încercând să revină în Republica Moldova, ar fi apelat la intermediari pentru a influența angajați ai Poliției de Frontieră, astfel încât să-i fie permis accesul fără impedimente.Poliția susține că intenția acestuia a fost de a-și legaliza aflarea pe teritoriul țării și de a induce în eroare organele de urmărire penală. În momentul în care a încercat să revină în Republica Moldova, Țuțu a fost preluat de ofițerii de investigație, reținut și plasat în izolator.În plus față de dosarul deschis anterior, pe numele lui Constantin Țuțu a mai fost inițiată o cauză penală pentru traversarea ilegală a frontierei de stat și trafic de influență. Măsurile procesuale au fost desfășurate de ofițerii de investigație, în colaborare cu procurorii PCCOCS.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a analizat contestațiile depuse de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și de Inspectoratul Național de Investigație (INI), care solicitau anularea înregistrării Partidului „Democrația Acasă” (PPDA). CEC urmează să transmită Curții Constituționale (CC) constatări legate de presupusa participare coordonată în cadrul unui „bloc electoral camuflat” și de promovarea inautentică a PPDA pe platforma TikTok, pentru ca CC să se pronunțe.CEC cere anularea înregistrării concurentului electoral Partidul Democrația Acasă și lipsirea de alocații lunare. Totuși, CEC precizează că odată ce alegerile au trecut, nu poate fi anulată înregistrarea concurentului electoral. În consecință, CEC va oferi toate informațiile Curții Constituționale, care va decide dacă validează rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.Motivul ar fi, potrivit membrilor CEC, faptul că formațiunea condusă de Vasile Costiuc și-ar fi făcut campanie electorală pe rețelele de socializare, fără să declare cheltuieli pentru publicitate plătită, dar și că ar fi folosit în acest scop „conturi neautentice”. Sesizările în acest sens au fost depuse de PAS și INI.Alt motiv invocat este asocierea lui Vasile Costiuc cu liderul AUR din România, George Simion, care ar prezenta o amenințare la adresa securității naționale, în contextul în care acesta a fost declarat indezirabil pe teritoriul Republicii Moldova, conform unei note transmise de SIS.

Două persoane au fost descarcerate de salvatori în urma unui accident de circulație, produs în după-amiaza zilei de 3 octombrie 2025, pe traseul R34 Cantemir–Cahul, în apropierea satului Ghioltosu, raionul Cantemir. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 12:22. Potrivit informațiilor înregistrate, un camion de model Volvo și un automobil de model Dacia Logan s-au tamponat frontal. În urma impactului trei persoane din automobil au rămas blocate între fiarele mașinii. La fața locului au fost îndreptate trei echipaje de salvatori și pompieri. Ajunși, angajații IGSU au efectuat lucrări de descarcerare a șoferiței și pasagerei din dreapta, iar pasagera din spate a fost evacuată de către populație până la sosirea echipajelor. Persoanele rănite, în stare conștientă, au fost preluate de echipajele medicale și transportate la spitalul raional Cantemir. Circumstanțele producerii accidentului urmează a fi stabilite de organele competente.

Centrul Național Anticorupție (CNA), sub conducerea Procuraturii Bălți, oficiul principal, desfășoară urmărirea penală într-un dosar inițiat în temeiul art. 360 alin. (1) din Codul penal al Republicii Moldova privind ”luarea, sustragerea, tăinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor”. Cazul vizează un fost primar al unei localități din raionul Glodeni și o persoană juridică cu sediul în municipiul Chișinău. Potrivit datelor preliminare, există bănuieli rezonabile că aceștia ar fi sustras și ascuns documentația de proiect aferentă obiectului de investiții „Investigații capitale la sistemul de alimentare cu apă și canalizare”, iar lipsa acestor documente împiedică actuala administrație publică locală să finalizeze și să dea în exploatare apeductul, în condițiile în care în proiect au fost deja investite peste 8 milioane de lei din fonduri publice. În dimineața zilei de 3 octombrie 2025, angajații CNA, sub conducerea Procuraturii Bălți, au efectuat percheziții la domiciliul fostului primar din raionul Glodeni, precum și la domiciliul și sediul persoanei juridice vizate în cauză. Acțiunile de urmărire penală sunt în desfășurare.

Două persoane au suferit intoxicație cu monoxid de carbon, iar alta și-a pierdut viața în urma unor incendii. Primul caz a fost înregistrat în după amiaza zilei de 02 octombrie 2025 într-o locuință din satul Dămășcani, raionul Rîșcani. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 18:45. La fața locului au fost îndreptate trei echipaje de pompieri și salvatori. Ajunși, aceștia au stabilit că ard mai multe bunuri materiale din interiorul locuinței, dar și acoperișul acesteia. Angajații IGSU au reușit lichidarea incendiului la ora 23:45, iar focul a distrus în totalitate bunurile materiale din interiorul a 8 odăi, dar și 80% din acoperișul casei cu suprafața de 120 metri pătrați. În urma incendiului, o femeie în vârstă de 49 de ani și fiul acesteia, de 28 de ani, au suferit intoxicație cu monoxid de carbon. Ambele persoane au fost preluate în stare gravă de către echipajul medical de urgență și transportate la Spitalul Raional Rîșcani, pentru îngrijiri specializate. Un alt incendiu a fost raportat într-o casă din localitatea Chirca, raionul Anenii Noi. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat pe 03 octombrie 2025 la ora 01:05. La fața locului au fost îndreptate trei echipaje de pompieri. Ajunși, aceștia au stabilit că flăcările au cuprins în totalitate casa de locuit cu suprafața de 35 m2. În timpul lichidării incendiului, de către pompieri a fost depistat cadavrul unui bărbat, care se presupune că a primit intoxicație cu produse ale arderii. Angajații IGSU au reușit lichidarea incendiului la ora 03:21. Cauzele și circumstanțele producerii incendiilor urmează a fi stabilite de specialiști. Potrivit datelor statistice, de la începutul anului 2025 au fost înregistrate 1373 de incendii, în urma cărora 78 de persoane au decedat.

Primarul Ion Ceban a dispus, joi, 3 octombrie, eliberarea din funcție a lui Vladimir Bolocan, care conducea Direcția de asistență medicală și socială din cadrul Primăriei Chișinău.Informația a fost confirmată pentru realitatea.md de către Ludmila Corduneanu, reprezentanta serviciului de presă al municipalității. Aceasta a precizat că modificările operate fac parte din atribuțiile primarului și din procesele interne de reorganizare. „Activitatea Primăriei continuă în regim normal, iar serviciile publice pentru cetățeni sunt asigurate fără întreruperi”, a menționat Corduneanu, adăugând că zvonurile privind schimbarea pretorului sectorului Botanica, Diana Guba, nu corespund adevărului.La scurt timp după anunț, Vladimir Bolocan a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook: „Libertatea costă, durerea poate fi dureroasă, dar nimic nu poate fi mai presus de iubire.”Această demitere vine la doar câteva zile după scrutinul parlamentar, când Ion Ceban a anunțat alte schimbări la nivelul administrației municipale: Elena Panuș și Natalia Ixari au fost înlocuite, atribuțiile de șef al Cabinetului primarului fiind preluate de Tatiana Oboroc, iar coordonarea comunicării publice de Ludmila Corduneanu.Totodată, edilul și-a exprimat recunoștința față de Igor Gîrlea, fost director al ÎM „Autosalubritate”, și Andrei Oțel, pentru activitatea lor în cadrul Primăriei.

Fosta judecătoare și candidată independentă la alegerile parlamentare, Victoria Sanduța, a venit cu o reacție la speculațiile apărute după scrutinul din 28 septembrie, când partidul condus de Vasile Costiuc – Democrația Acasă – a reușit să treacă pragul electoral și să obțină 6 mandate în Parlament. Sanduța avertizează că orice tentativă de a anula voturile unui concurent electoral care a trecut pragul și de a le redistribui către alte formațiuni ar reprezenta „o fraudă electorală foarte gravă”. „Alegătorii nu și-au dat votul pentru ca el să fie mutat, după bunul plac al cuiva, în buzunarul altui partid sau concurent electoral”, a subliniat ea într-o postare. Potrivit Victoriei Sanduța, Constituția și legislația prevăd clar că votul fiecărui cetățean este „personal, egal și direct”, iar suspiciunile legate de finanțări ilegale sau promovări mascate pe rețelele sociale trebuie examinate de Curtea Constituțională. „Dacă se confirmă, soluția este invalidarea rezultatului alegerilor în general și, eventual, repetarea alegerilor — nu cadoul de mandate pentru alții”, a adăugat ea. Fosta judecătoare avertizează că orice redistribuire arbitrară a voturilor ar însemna „furtul voinței poporului” și ar deschide calea spre „abuzuri și dictatură”. „Democrația nu se impune prin abuz. Regulile se respectă. Voturile se respectă!”, a conchis Sanduța.

Începând de luni, 6 octombrie curent, vor fi emise primele facturi cu noul design, aferente consumului din luna septembrie, informeazǎ Energocom. Potrivit întreprinderii, procesul de facturare rămâne neschimbat. Facturile vor ajunge la cetǎțeni prin poștă sau email, exact cum s-a întâmplat până acum.Factura pe care o vor primi acum consumatorii din țarǎ are un design nou, modern, "gândit pentru a fi ușor de înțeles", menționeazǎ Energocom.Aceasta include: Data emiterii, data expedierii și termenul limită de plată Volumul de gaze consumat (în metri cubi) și echivalentul în energie (kilowați-oră) Istoricul de consum pentru ultimele 12 luni Componentele de preț pentru 1000 m³ de gaze naturale Contul personal și numărul contractului – care rămân neschimbateDe asemenea, plata facturii se poate face zilnic, prin aceleași metode: La ghișeu: Poșta Moldovei și sucursalele băncilor partenere, online sau prin terminale de plată.De menționat cǎ cei care plătesc prin intermediul aplicațiilor de banking, trebuie să selecteze „Energocom” sau „Energocom Furnizare” în lista de servicii și să introducă același număr de cont personal care se regăsește și în formatul fizic al facturii, după care achită ca de obicei serviciul.În conformitate cu Hotărârea ANRE nr. 479 din 4 august 2025, începând cu 1 septembrie 2025, SA Energocom a preluat în totalitate calitatea de furnizor de gaze naturale în contextul obligației de serviciu public și furnizarea de ultimă opțiune. În context, SA Energocom își reafirmă angajamentul față de furnizarea de servicii sigure, transparente și conforme cu reglementările în vigoare, în beneficiul tuturor consumatorilor din Republica Moldova.

Aeroportul din Munchen, al doilea cel mai mare hub aerian din Germania, a fost nevoit să suspende zborurile în noaptea de joi spre vineri după ce mai multe persoane au raportat prezența unor drone în apropierea și deasupra pistei, scrie Spiegel. Potrivit autorităților, 17 decolări au fost anulate, iar 15 avioane care urmau să aterizeze au fost redirecționate către Stuttgart, Nurnberg, Viena și Frankfurt. Aproximativ 3.000 de pasageri au fost afectați de incident, mulți dintre ei fiind cazați peste noapte în terminal, unde au primit paturi pliabile, pături, băuturi și gustări. Pistele au fost închise de la ora 22:18, iar polițiștii federali și cei ai landului Bavaria au desfășurat o amplă operațiune de monitorizare. A fost folosit și un elicopter al poliției, însă dronele și eventualii suspecți nu au fost găsiți. Conform operatorului aeroportului, zborurile au fost mai întâi limitate, apoi suspendate complet. Platforma Flightradar24, citată de Reuters, arată că activitatea a fost reluată în cursul dimineții, deși nu există încă o confirmare oficială. Incidentul de la Munchen vine după ce, la sfârșitul lunii septembrie, mai multe aeroporturi din Danemarca au fost închise temporar din cauza unor amenințări similare. CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary, a criticat dur Uniunea Europeană pentru lipsa de măsuri ferme în protejarea aeroporturilor, subliniind că dronele care perturbă traficul aerian ar trebui „doborâte imediat”.

„Termoelectrica” S.A. informează consumatorii municipiului Chișinău că în corespundere cu diminuarea temperaturii aerului exterior, este dispusă să înceapă furnizarea energiei termice către toate categoriile de consumatori, și anume: instituțiile de educație timpurie, instituțiile de învățământ, instituțiile municipale din sfera medicală și socială, blocurile locative, cât și agenții economici.Conectarea la serviciile de termoficare poate avea loc indiferent de data emiterii Dispoziției Primăriei mun. Chișinău cu privire la demararea sezonului de încălzire. Procedura este simplă și poate fi inițiată la solicitarea gestionarului imobilului sau administratorului blocului locativ, care este reprezentantul oficial al locatarilor.Astfel, pentru a beneficia de energie termică pentru încălzirea imobilelor, este necesar ca Administratorul blocului locativ să prezinte:• Solicitare de conectare în format liber la agentul termic, prezentată la sediile teritoriale ale „Termoelectrica” S.A.• Fișa tehnică de pregătire a instalațiilor de utilizare a energiei termice. Specialiștii „Termoelectrica” S.A. vor asigura conectarea imediată a imobilului la agentul termic.

Poliția de Frontieră anunță că astăzi, la ora 19:50, în punctul de trecere a frontierei Vulcănești, a fost reținut fostul deputat și sportiv Constantin Țuțu.Acțiunea a avut loc în baza unor informații operative, iar polițiștii de frontieră l-au identificat și plasat imediat în custodie. Potrivit autorităților, Constantin Țuțu este în prezent escortat la izolatorul din Chișinău.Detalii suplimentare privind circumstanțele reținerii urmează să fie făcute publice de instituțiile competente.

Un echipaj aero-medical SMURD Iași a efectuat, în după-amiaza zilei de 2 octombrie 2025, o misiune de urgență pentru salvarea unui băiat în vârstă de 13 ani, cetățean al Republicii Moldova.Minorul a fost transportat pe cale aeriană după ce a suferit o intervenție medicală în urma unui traumatism toracic. Elicopterul SMURD a aterizat la ora 18:10 pe stadionul „Dinamo” din Chișinău, unde pacientul a fost preluat de o echipă de medici și transferat la Institutul Mamei și Copilului.Pe tot parcursul zborului, copilul a fost monitorizat atent de medicii și paramedicii SMURD, care i-au asigurat suportul necesar până la predarea acestuia specialiștilor din Chișinău.

Fostul jurnalist și lider al formațiunii „Uniunea Creștin-Socială din Moldova” (UCSM), Gabriel Călin, a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost pronunțată pe 2 octombrie de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la solicitarea procurorilor, care îl acuză de finanțarea ilegală a partidului și spălare de bani.Potrivit anchetatorilor, Călin ar fi primit 150.000 de dolari din Federația Rusă, bani care ar fi fost ulterior convertiți în criptomonede pentru finanțarea activităților politice.Avocatul său, Iurie Mărgineanu, a anunțat că va contesta hotărârea la Curtea de Apel Centru, subliniind că Gabriel Călin pledează nevinovat.„În ceea ce privește învinuirile înaintate, se declară nevinovat. Sunt două componente pentru care este învinuit pe moment: cumpărarea alegătorilor, coruperea electorală și spălare de bani. Noi am solicitat arestul la domiciliu, dar instanța a dispus arest preventiv”, a declarat avocatul, citat de tvrmoldova.md.La ieșirea din sala de judecată, Gabriel Călin a calificat dosarul drept unul „fabricat” și a afirmat că ar fi vorba despre o răfuială politică din partea PAS.Amintim că pe 30 septembrie, Inspectoratul General al Poliției a anunțat despre descinderi într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor politice și spălare de bani, în care este vizat și liderul UCSM.

Fostul șef-adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, și-a încheiat oficial activitatea de procuror, după 14 ani în sistem. Anunțul a fost făcut de acesta printr-o postare pe rețelele de socializare, în care a explicat motivele plecării și a tras un semnal de alarmă privind lipsa de susținere reală pentru instituția pe care a reprezentat-o.„Am decis că ajunge, am înțeles că am făcut tot ce am putut și sper sincer ca alții să facă mai bine. Am luat această decizie la începutul lunii iunie, atunci când am primit notificarea de la comisia de vetting prin care am fost informat că nu există dubii privind integritatea mea etică și financiară”, a scris Iachimovschi, subliniind că a plecat nu din cauza sistemului de evaluare, ci pentru că nu mai vedea un impact real al muncii sale în consolidarea independenței justiției.Fostul procuror a rememorat anii petrecuți în cadrul PA, vorbind despre sacrificiile făcute: nopți petrecute în mașină, zile de sărbătoare la serviciu, dar și despre colegii pe care îi consideră „devotați, integri și dedicați Republicii Moldova”.„Am avut un sentiment în ultima perioadă că cineva dă cu piciorul în căldările cu apă pe care le car. Totuși au fost 14 ani pe care nu îi regret nici măcar un minut”, a mărturisit el.Iachimovschi a atras atenția asupra faptului că instituția are nevoie de mai multă înțelegere și sprijin din partea societății:„Procuraturii Anticorupție îi lipsesc multe lucruri, dar cel mai mult atenția, analiza și susținerea voastră. E trist să auzi că ceea ce face PA este mult apreciat în afara țării și mai puțin aici. Fiecare angajat din PA este o investiție, foarte mică de altfel – mai puțin de un euro pe an pentru fiecare cetățean.”El a încurajat oamenii să critice instituția atunci când este cazul, dar să o facă obiectiv: „Critica bună și corectă nu este o supărare pentru foștii mei colegi, ci un stimul de a face mai bine”.La final, Iachimovschi a mulțumit tuturor celor care i-au transmis gânduri bune: „Vorbele bune necesită curaj, ca și cele rele de fapt. În rest… gânduri bune, vorbe bune, fapte bune”.

Candidatul independent Andrei Năstase a susținut o conferință de presă în care le-a mulțumit alegătorilor pentru votul acordat și a criticat dur raportul prezentat de organizația Watch Dog, pe care îl consideră o „campanie de denigrare orchestrată de guvernare”.Năstase a felicitat cetățenii care au votat menținerea cursului european și a mulțumit voluntarilor și observatorilor electorali pentru implicare, subliniind că datorită lor „frauda masivă a alegerilor a fost anihilată”.„Votul vostru este inestimabil și mă motivează să continui munca și lupta noastră pentru dreptate și o viață mai bună, acasă, într-o țară europeană demnă, cu capul sus”, a declarat Năstase.În cea de-a doua parte a conferinței, liderul Platformei DA a criticat raportul publicat de Watch Dog, pe care îl califică drept „jalnic, manipulator și servil față de puterea politică”.„Raportul difuzat de așa-zisul ONG Watch Dog, care a consumat milioane din banii contribuabililor europeni, este pentru mine un exemplu jalnic de manipulare. În loc să analizeze fapte, recurge la etichetări demne de propaganda stalinistă”, a spus Năstase, acuzând organizația și presa afiliată guvernării că încearcă să-l asocieze în mod fals cu finanțări din Federația Rusă.El a respins categoric acuzațiile privind remunerarea observatorilor desemnați de echipa sa la alegeri: „Niciodată nu le-am oferit bani – nici la proteste, nici la monitorizarea alegerilor. A fost o muncă voluntară, onestă și gratuită”.Năstase susține că raportul nu are nimic de-a face cu o analiză obiectivă, ci reprezintă „o campanie perfidă menită să discrediteze ultimele voci autentice și libere din această țară”.„Cel mai grav este că numele meu este legat în mod mincinos de finanțări din Rusia, o aberație pe care o resping cu maximă putere. Sunt și am fost mereu un proeuropean convins. Vorba lui Caragiale: ați greșit adrisantul”, a declarat acesta.El a anunțat că va sesiza justiția pentru a-și apăra reputația și că va informa ambasadele și partenerii europeni despre modul în care „banii contribuabililor lor sunt folosiți pentru a întreține propaganda guvernării și pentru a reduce la tăcere opoziția reală”.„O democrație sănătoasă se hrănește cu dezbateri deschise, nu cu rapoarte de denigrare la comandă. Eu voi rămâne în continuare alături de oameni și voi fi vocea lor mereu și oriunde”, a conchis Năstase.

Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a reacționat după ce deputații Dinu Plîngău și Stela Macari au anunțat că vor activa ca independenți, deși au intrat în Parlament pe lista PAS. Într-o postare pe rețelele sociale, Grosu a subliniat că PAS și-a asumat obiectivul strategic de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și că pentru acest mandat a primit încrederea cetățenilor. „Regretăm că am aflat din presă despre anunțul celor doi colegi, fără să discutăm în echipă, dar ne exprimăm încrederea că toți deputații care au intrat în Parlament pe lista PAS își vor onora mandatul primit de la cetățeni – și anume accelerarea vectorului european, curățarea justiției și asigurarea dezvoltării economice. PAS are o majoritate parlamentară proeuropeană clară, oferită de cetățeni, și va asigura îndeplinirea promisiunilor făcute moldovenilor”, a declarat liderul formațiunii. Potrivit datelor preliminare, PAS a obținut 55 de mandate la alegerile parlamentare. Doi dintre deputați – Dinu Plîngău, fost lider al Platformei DA, și Stela Macari – au anunțat însă că nu vor activa în fracțiunea PAS. Într-o declarație pentru Newsmaker.md, Plîngău a explicat că decizia a fost luată încă din iulie, atunci când Platforma DA a renunțat la participarea directă în alegeri și a recomandat includerea a două persoane pe lista PAS, pentru a evita dispersarea voturilor și a asigura o majoritate parlamentară proeuropeană. El a dat asigurări că, deși va activa ca independent, va susține fără rezerve toate proiectele ce țin de integrarea europeană: „Voturile noastre vor merge necondiționat pentru orice proiect ce ține de integrare europeană. Însă alte proiecte interne – legate de justiție, economie sau agricultură – vor fi analizate separat și vom cere mai multă transparență și consultare cu breslele profesionale”, a declarat Plîngău.

În noaptea de 2 octombrie, armata Federației Ruse a lansat un nou atac cu drone asupra Odesei, vizând infrastructura feroviară a „Ukrzaliznytsia”. Un depozit feroviar a fost lovit direct, iar în urma exploziei un mecanic de locomotivă a fost rănit. Potrivit autorităților, și un locuitor al orașului a suferit răni după ce locuința sa a fost avariată. Alarma aeriană în regiunea Odesa a fost anunțată în jurul orei 02:00. La scurt timp, locuitorii au raportat explozii și un incendiu de proporții. Incendiul, declanșat în zona depoului, a fost lichidat de peste 50 de pompieri cu sprijinul a mai mult de zece unități de tehnică specială. „Încă o noapte grea pentru Ucraina. Au fost atacuri masive asupra Odesei și regiunii, asupra regiunii Kiev – zeci de drone trimise împotriva localităților pașnice. Au fost lovite și regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie”, a declarat vicepremierul pentru reconstrucție, Oleksii Kuleba. Acesta a confirmat că atacul a vizat depoul feroviar din Odesa, unde un mecanic a fost rănit de schije. Totodată, au fost raportate lovituri asupra infrastructurii feroviare din nordul Ucrainei, în apropierea graniței, inclusiv la Konotop. Din cauza atacurilor, unele trenuri de pe direcțiile Cernihiv și Sumî circulă cu întârzieri. Cu toate acestea, „Ukrzaliznytsia” a anunțat că, după verificări de siguranță, toate garniturile și-au reluat circulația. Reprezentanții Serviciului pentru Situații de Urgență din Odesa au precizat că, pe lângă depou, au fost avariate acoperișul și ferestrele unui imobil rezidențial. Amintim că pe 27 septembrie, infrastructura feroviară din regiunea Odesa a fost de asemenea vizată de drone rusești. Atunci au fost raportate întârzieri semnificative ale trenurilor, însă fără victime.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție, în comun cu procurorii din cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, desfășoară astăzi percheziții în capitală și raionul Strășeni, în cadrul unei cauze penale pornite pe faptul comiterii infracțiunii de abuz de serviciu. Investigațiile vizează foști factori de decizie ai Societății pe Acțiuni „Edilitate”, care, în perioada 2024–2025, ar fi pus în aplicare un plan infracțional premeditat, în complicitate cu alte persoane aflate în curs de identificare. Scopul acțiunilor ilegale ar fi fost devalizarea patrimoniului întreprinderii și preluarea controlului asupra acesteia prin încheierea abuzivă a unui contract de societate civilă cu o entitate juridică administrată indirect tot de către aceștia. Ca urmare a acestor acțiuni, active importante ale societății au fost transmise ilegal către persoana juridică respectivă, inclusiv cariera de extragere a zăcământului de calcar brut din Ghidighici, în valoare totală de peste 4,5 milioane de lei. Doar din exploatarea zăcământului de calcar, prejudiciul estimativ provocat SA „Edilitate”, în perioada iunie 2024 – prezent, este de aproximativ 1,6 milioane de lei. Acțiunile de urmărire penală sunt în desfășurare sub conducerea procesuală a Procuraturii municipiului Chișinău, în vederea stabilirii tuturor persoanelor implicate și atragerii acestora la răspundere penală.

Curtea de Apel Centru examinează astăzi, 2 octombrie, cererea Ministerului Justiției de suspendare a activității Partidului Politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună. Autoritățile susțin că formațiunea ar fi succesoarea fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, și că ar fi beneficiat de finanțări ilegale provenite din Federația Rusă. Ședința a început la ora 09:00, dar după aproximativ 30 de minute, instanța a dispus o pauză până la ora 14:00, pentru ca avocații apărării să poată prezenta contra-probe. Avocații apărării: „Categoric nu a fost finanțat de Șor” Igor Hlopețchi, avocatul apărării, a respins acuzațiile formulate de Ministerul Justiției, afirmând că acestea sunt „nefondate” și nu se sprijină pe probe concrete. Potrivit lor, etichetarea „Moldova Mare” drept continuatoare a Partidului „Șor” ar fi doar o construcție juridică forțată, fără bază reală. Într-o declarație oficială, lidera partidului, Victoria Furtună, a calificat demersul Ministerului Justiției drept o încercare de a elimina opoziția politică prin mijloace administrative și campanii de discreditare: „Fără probe, fără logică, dar cu multă frică: o campanie murdară împotriva Partidului Politic Moldova Mare. Asistăm la o campanie în care tot ceea ce nu s-a putut demonstra, s-a presupus. Tot ceea ce a rămas ‘neacoperit’ în spațiul mediatic a fost automat atribuit nouă – acțiuni care nu ne aparțin, voci care nu ne reprezintă și persoane complet străine de partidul nostru, dar etichetate în mod convenabil drept ‘afiliate’.” Furtună a subliniat că instituțiile statului ar trebui să fie garanți ai neutralității, nu instrumente de presiune politică: „Această construcție artificială nu urmărește adevărul, ci are un singur scop: să creeze imaginea unui pericol, acolo unde există doar opoziție democratică și o alternativă reală pentru viitorul Moldovei. Faptul că instituțiile statului sunt implicate arată disperarea unui regim care se teme de pierderea controlului. Se teme de susținerea populară pe care Moldova Mare o câștigă tot mai clar.” Formațiunea anunță că va continua să lupte pe cale democratică și să respingă acuzațiile pe care le consideră nedrepte: „Repetăm: nu avem nimic de ascuns, dar nici nu vom accepta să ni se pună în spate faptele altora. Vom continua să apărăm democrația, chiar și atunci când suntem ținta unor metode care o subminează.”

Patru persoane au ajuns la spital, după ce vehiculele cu care se deplasau au fost implicate într-un grav accident. Coliziunea a avut loc noaptea trecută, în jurul orei 20:30, pe traseul R-6, din raionul Orhei. Una dintre victime s-a dovedit a fi angajat la Ministerului Afacerilor Interne, scrie Pulsmedia.md.Potrivit datelor preliminare, accidentul s-a produs după ce șoferița unui automobil de marca Toyota, în vârstă de 23 de ani, nu ar fi adaptat viteza la condițiile de drum, carosabilul fiind umed în urma ploii, iar mașina a derapat și a intrat pe contrasens.În urma incidentului, Toyota s-a izbit violent într-o camionetă de marca Mercedes, condusă de un bărbat de 34 de ani, care se deplasa regulamentar.Ca rezultat, ambele vehicule au fost grav avariate, iar patru persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale: ambii șoferi, dar și doi pasageri din automobilul Toyota, de 19 ani și respectiv 24 de ani, ultimul fiind polițist în cadrul IP Telenești.

Ministerul Justiției (MJ) a cerut instanței măsură asiguratorie în privința partidului „Moldova Mare”. Autoritatea solicită judecătorilor să limiteze activitatea formațiunii, până când va exista decizia privind restricționarea activității pentru 12 luni. Chestiunea urmează să fie examinată pe 2 octombrie, începând cu ora 9:00, scrie Realitatea.md. Solicitarea de chemare în judecată a partidului a fost înaintată de Ministerul Justiției după o sesizare a Comisiei Electorale Centrale, fiind constatate încălcări grave privind finanțarea formațiunii.Potrivit CEC, partidul „Moldova Mare” ar fi utilizat bani transferați din Rusia prin intermediul băncii PSB, asociată cu Ilan Șor. Legislația legislației în vigoare, se interzice categoric finanțarea externă, directă sau indirectă. „Legătura stabilită dintre Partidul Politic „Moldova Mare”, Promsvyazbank și grupul „Șor” reprezintă un caz de finanțare externă ilegală. Totodată, acțiunile sunt o amenințare la adresa securității statului și afectează integritatea procesului electoral”, transmite Serviciul de presă al MJ.Anterior, partidului „Inima Moldovei”, fondat de Irina Vlah, i-a fost limitată activitatea până la pronunțarea deciziei de restricționare a activității pentru 12 luni, la solicitarea MJ. Urmare a hotărârii, formațiunea nu a putut candida la parlamentare, fiind parte a Blocului Electoral Patriotic.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, aflat în vizită la București, a avut întrevederi cu Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, și cu Președintele Senatului, Mircea Abrudean. Discuțiile au vizat rezultatele recentelor alegeri parlamentare, proiectele de dezvoltare economică, sociale, educaționale și culturale desfășurate în Republica Moldova cu sprijinul României, susținerea constantă oferită de statul român în procesul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană.„Am discutat despre rezultatele alegerilor și votul istoric al moldovenilor prin care au spus clar că locul Moldovei este în marea familie europeană. Ne așteaptă un drum dificil, dar suntem hotărâți să muncim și să ne îndeplinim obiectivele”, a spus Igor Grosu.Șeful legislativului și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul constant pe care îl oferă necondiționat România Republicii Moldova. „Am convenit ca în următorii ani să ducem relațiile noastre la un nivel fără precedent, în special pe infrastructură, energie și schimb de capital. Sunt proiecte concrete care vor aduce dezvoltare economică și bunăstare pe ambele maluri ale Prutului”, a menționat Președintele Parlamentului.În cadrul discuțiilor Igor Grosu a reiterat că România este unul dintre cei mai mari susținători ai parcursului european al Republicii Moldova. „Ne bucurăm că România ne este alături și știm că experiența ei este esențială pentru a duce la bun sfârșit negocierile cu Uniunea Europeană până în 2028 și să fim cât mai curând împreună în marea familie europeană”, a subliniat Președintele Parlamentului.În această seară, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va susține un discurs la un eveniment dedicat Republicii Moldova, organizat la Palatul Elisabeta de Familia Regală a României.

La data de 1 octombrie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a pronunțat sentința de condamnare în privința președinților Oficiilor Teritoriale Soroca și Cimișlia ale fostului Partid Politic „Șor”, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic de către un grup criminal organizat. Instanța le-a aplicat ambilor o pedeapsă cu închisoarepe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și i-a privat de dreptul de a exercita activități ce țin de organizarea contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și de a fi membri ai partidelor politice, pentru o perioadă de 4 ani. De asemenea, a fost dispusă confiscarea de la președintele organizației teritoriale Soroca a fostului Partid Politic „Șor” suma de aproximativ 9,7 milioane de lei, iar de la președintele  organizației teritoriale Cimișlia aproximativ 3 milioane de lei. Totodată, din motiv că nu s-au prezentat la pronunțarea sentinței, le-a fost înlocuită măsura preventivă obligarea de a nu părăsi țara cu arestul preventiv, fiind anunțați în căutare. Instanța a menținut sechestrul aplicat pe bunurile inculpaților la faza de urmărire penală. Potrivit probatoriului administrat de Procuratura Anticorupție, în colaborare cu Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate, inculpații, în calitate de președinți ai Oficiilor Teritoriale Soroca și Cimișlia ale fostului Partid Politic „Șor” (declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 19.06.2023 și radiat din Registrul de stat al persoanelor juridice la data de 23.01.2024), ar fi acceptat cu bună știință, în perioada iulie – octombrie 2022, finanțarea partidului politic din partea unui grup criminal organizat, în suma totală de aproximativ 12,7 milioane de lei. Aceste mijloace financiare ar fi fost utilizate pentru achitarea protestelor organizate de partid și pentru plata salariilor necontabilizate (în plic) membrilor oficiilor teritoriale. Inculpații au negat acuzațiile pe tot parcursul procesului. Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Statele Unite au intrat într-un nou „shutdown” guvernamental, după ce Congresul nu a reușit să adopte un proiect de lege privind finanțarea instituțiilor federale înainte de începerea noului an fiscal, relatează Bloomberg. Este a treia oprire parțială a guvernului în timpul președinției lui Donald Trump. Negocierile dintre republicani și democrați au eșuat din cauza disputelor privind subvențiile pentru asigurările medicale. Democrații au cerut ca acestea să fie incluse în bugetul temporar, însă republicanii au refuzat. „Ei trebuie să elibereze ostaticii”, a declarat liderul majorității republicane din Senat, John Thune. În replică, liderul democraților, Chuck Schumer, l-a acuzat pe Donald Trump că „folosește americanii ca pe niște pioni”. Impactul economic: 400 milioane $ pierderi pe zi Aproximativ 750.000 de funcționari federali au fost trimiși în concedii fără plată, ceea ce generează pierderi salariale de circa 400 milioane de dolari pe zi, potrivit estimărilor. În plus, alți 150.000 de angajați urmează să fie concediați începând cu 1 octombrie prin programe de plecare anticipată. Economiștii avertizează că, dacă blocajul va dura trei săptămâni, rata șomajului ar putea crește de la 4,3% la 4,7%. În timpul celui mai lung „shutdown” din istoria SUA (2018-2019), economia americană a pierdut aproximativ 11 miliarde de dolari, dintre care 3 miliarde nu au mai fost recuperați. Totodată, întreruperea activității guvernului blochează publicarea unor date economice cruciale, inclusiv raportul privind ocuparea forței de muncă, complicând deciziile Federal Reserve cu privire la politica monetară. Servicii afectate și servicii care continuă  • Apărare și securitate: armata și poliția de frontieră își continuă activitatea, însă o parte din personalul civil este trimis în concediu.  • Diplomație: ambasadele SUA rămân deschise, dar majoritatea programelor politice și granturilor sunt suspendate.  • Plăți sociale: pensiile și alocațiile pentru persoanele cu dizabilități continuă să fie distribuite.  • Transport: controlul zborurilor rămâne activ, dar programele administrative sunt suspendate.  • Sănătate: FDA oprește examinarea noilor cereri pentru medicamente, iar CDC reduce activitățile de monitorizare.  • NASA: 80% din angajați sunt trimiși acasă, dar programele pentru ISS și „Artemis” continuă.  • Justiție și poștă: instanțele funcționează temporar pe rezerve financiare, iar oficiile poștale rămân deschise. Piețele financiare reacționează Incertitudinea legată de „shutdown” a dus la creșterea prețului aurului la un nou record, peste 3.860 dolari/uncie. În același timp, randamentele obligațiunilor americane au scăzut, iar dolarul s-a depreciat, ceea ce a stimulat și mai mult cererea pentru metale prețioase. Pentru a pune capăt blocajului, republicanii trebuie să obțină sprijinul a cel puțin opt senatori democrați. Până în prezent, niciuna dintre tabere nu a dat semne că ar fi dispusă să cedeze.

La 26 septembrie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a găsit vinovat pe un fost primar al comunei Băcioi de comiterea infracțiunii de corupere pasivă. Instanța a dispus o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 8 ani cu amendă în mărime de 150 000 de lei și cu privarea de dreptul de a deține funcții publice pe un termen de 5 ani. În vederea executării pedepsei, în privința acestuia a fost aplicată măsura preventivă - arestul preventiv, fiind anunțat în căutare. Inculpatul a fost recunoscut vinovat și de comiterea depășirii atribuțiilor de serviciu, însă a fost liberat de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate în partea pretențiilor materiale și morale a fost admisă, cuantumul urmând a fi decis de instanța civilă. Conform probatoriului administrat de Procuratura Anticorupție, în comun cu Centrul Național Anticorupție, în perioada mai-iunie 2012, inculpatul, care deținea funcția de primar al comunei Băcioi, împreună cu o rudă, ar fi pretins prin estorcare de la doi cetățeni cedarea a două loturi de teren, în schimbul eliberării certificatului de adresă necesar conectării la rețeaua de energie electrică. În urma acestor acțiuni, terenurile, cu o valoare totală de 757 376 de lei, ar fi fost transmise către terți, iar la indicația fostului primar ar fi fost vândute rudei sale, cauzând un prejudiciu material în proporții deosebit de mari. Ruda acestuia, de asemenea inculpată în dosar, a fost achitată, întrucât nu s-a constatat existența infracțiunii. Ulterior, în perioada aprilie–mai 2015, fostul primar ar fi înstrăinat ilegal un teren agricol cu suprafața de 8 hectare, proprietate a comunei, fără aprobarea consiliului local și fără organizarea unei licitații publice, așa cum prevede legea. Prin această schemă, terenul, care avea o valoare reală de aproximativ 680 000 de lei, ar fi fost vândut la un preț de doar 350 000 de lei, ceea ce a generat un prejudiciu în proporții deosebit de mari Primăriei comunei Băcioi. Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile. Anterior, fostul primar a mai fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru infracțiuni similare.

Un tânăr a fost reținut în această dimineață de către ofițerii INI și procurorii PCCOCS, cu suportul mascaților BPDS „Fulger”, fiind bănuit de crearea unei scheme de escrocherie cu automobile, susțin sursele PulsMedia.MD.Astfel, potrivit surselor ar fi vorba despre Daniel Cebotari, influencer cunoscut în mediul online ca Nanu Danu. Acesta este acuzat că ar fi înșelat mai multe persoane cu sume considerabile de bani, după ce i-ar fi convins să investească într-o schemă financiară falsă, de import a automobilelor în R.Moldova, cu promisiunea unor câștiguri lunare de 5-10%.Aceleași surse menționează că la baza cauzei penale ar fi stat o plângere depusă de interpretul Patric Hanganu, prin avocatul său Sorin Guzgan, după ce artistul ar fi fost înșelat de aproximativ 25 000 de euro.Pe lângă plângerea lui Hanganu, au fost și alte persoane care au sesizat despre aceeași situație.

România intenționează să lanseze rapid, pe teritoriul său, producția de drone defensive în parteneriat cu Ucraina, atât pentru uz intern, cât și pentru aliații din Uniunea Europeană și NATO, a declarat ministrul de externe Oana Țoiu într-un interviu acordat Reuters. Potrivit oficialului român, discuțiile cu Ucraina au început încă înaintea incidentelor recente, când mai multe incursiuni aeriene au fost atribuite Rusiei în regiune. „Credem că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, în special în ceea ce privește apărarea aeriană. De aceea, ceea ce facem în această direcție este să creăm parteneriatele necesare, de exemplu cu Ucraina, pentru a construi drone defensive pentru viitor”, a declarat Oana Țoiu, citată de Reuters. Ea a subliniat că România „are capacitatea de a face acest lucru rapid”, menționând că discuțiile au fost accelerate pe fondul creșterii tensiunilor cu Moscova. În ultimele săptămâni, Estonia a acuzat Rusia că a trimis avioane de luptă în spațiul său aerian, iar avioane NATO au doborât drone deasupra Poloniei. România a raportat, la rândul său, că avioanele sale de vânătoare erau aproape să intercepteze o dronă care intrase în spațiul său aerian. Deși Rusia susține că nu a vizat și nu intenționează să vizeze state NATO sau UE, preocupările de securitate cresc pe flancul estic. Uniunea Europeană sprijină ideea unei așa-numite „ziduri de drone” pentru protejarea regiunii. În același interviu, Oana Țoiu a confirmat că România a aprobat suplimentarea prezenței trupelor americane pe teritoriul său, pentru a sprijini operațiuni de realimentare în Orientul Mijlociu. România, care găzduiește deja un număr important de trupe americane, plănuiește investiții de peste 2,5 miliarde de euro în baza aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru a-i extinde capacitatea la 10.000 de militari români și aliați. Un oficial al apărării din SUA, citat de Reuters, a declarat: „Statele Unite coordonează în mod constant cu aliații și partenerii, inclusiv România, pentru a proteja personalul, interesele și forțele americane din regiune și pentru a contribui la descurajarea și apărarea colectivă a NATO, din ce în ce mai mult condusă de europeni.”

Ofițerii Direcției investigații „Nord” a INI, în comun cu angajații Penitenciarului nr.11 Bălți și procurorii PCCOCS- oficiul Nord, au reținut o avocată din Bălți, în timp ce transmitea droguri clientului său din Penitenciar. Femeia de 54 de ani a fost prinsă chiar în sala de întrevederi cu clientul său, un bărbat de 34 de ani, aflat în detenție. În timpul controlului, asupra deținutului a fost găsită o seringă din plastic ce conținea 43 de jumătăți de pastile albe, cu substanțe psihotrope de tip Subutex.Ulterior, în celula deținutului, au fost depistate și ridicate un telefon mobil și mai multe cartele SIM, iar la domiciliul avocatei - un dispozitiv pentru consum de droguri, cartele SIM și stickuri de memorie.Femeia a fost reținută pentru 72 de ore și este cercetată pentru circulația ilegală a drogurilor și transmiterea acestora către persoane aflate în detenție. Conform legislației în vigoare, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă închisoare de la 7 la 15 ani.

Deși Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut conform datelor preliminare 55 de mandate la alegerile parlamentare, fracțiunea va pierde doi deputați. Este vorba despre Dinu Plîngău și Stela Macari, care, deși au candidat pe lista PAS, vor activa ca deputați independenți. Informația a fost confirmată de Plîngău pentru Newsmaker.md. „Împreună cu doamna Stela Macari, așa cum a fost înțelegerea în iulie, și cred că deja lucrurile astea au fost clarificate încă atunci când a fost luată decizia Platformei DA de a nu participa în alegeri și a recomandat două persoane pe lista PAS. Atunci a fost o situație în care așa era necesar, de a adopta acea decizie, ca să nu fie dispersare de voturi, să obținem majoritatea parlamentară pro-europeană sigură pentru a asigura stabilitatea politică și continuarea parcursului european. S-a obținut un rezultat frumos. Există continuitate, există perspectiva instituirii unui guvern pro-european și asigurarea continuității proceselor de integrare europeană, dar atât eu, cât și doamna Marcari, nu vom face parte din fracțiunea PAS”, a declarat Plîngău pentru NM. Întrebat dacă va colabora cu PAS, fostul lider al Platformei DA a precizat că va sprijini necondiționat proiectele ce țin de integrarea europeană, dar va analiza separat alte inițiative legislative. „Voturile noastre vor merge necondiționat pentru orice proiect ce ține de integrare europeană. Însă când vor fi dezbătute alte tipuri de proiecte ce vizează politica internă, cum ar fi legate de justiție, de economie, agricultură, fiecare proiect va fi analizat, dezbătut și vom solicita mult mai multă transparență și mult mai multă comunicare cu breslele profesionale interesate de orice proiect de politică internă decât s-a făcut până acum”, a explicat Plîngău. Referitor la o eventuală implicare a foștilor membri ai Platformei DA în viitorul Guvern, Plîngău a evitat să dea un răspuns tranșant, afirmând că discuțiile trebuie să urmeze pașii constituționali. „Până nu are loc validarea mandatelor, până nu se mai calmează spiritele politice și toate celelalte, cred că este foarte prematur să scoatem scaunul înaintea boilor. Eu cred că este mult mai corect să așteptăm de la început validarea mandatelor, după să fie efectuate toate procedurile descrise de Constituție: doamna președintă să invite fracțiunile la consultări, să aibă loc dezbateri, deci așa cum scrie Constituția, cum scrie legea”, a subliniat politicianul pentru Newsmaker.md. Astfel, PAS va începe noul mandat cu 53 de deputați activi în fracțiune, iar Plîngău și Macari vor activa în calitate de independenți, menținând însă sprijinul pentru proiectele pro-europene.

Misiunea comună de observare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova – formată din Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentul European (PE), a constatat că modificările frecvente ale legislației, în special cele survenite cu puțin timp înainte de scrutin, au afectat aplicarea eficientă și certitudinea juridică, dar și că anularea înregistrărilor concurenților electorali „în ultimul moment” a afectat principiul de incluziune, transmite HotNews.md.De asemenea, observatorii internaționali au stabilit că: „câteva decizii ale Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu privire la chestiuni controversate au fost luate pe linii partizane, au pus în discuție imparțialitatea sa. Deciziile luate în cele două zile înainte de alegeri privind neeligibilitatea a două partide (Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul „Moldova Mare”), bazate pe presupuse fapte de finanțare ilegală, au limitat dreptul lor la un remediu efectiv”, „au afectat certitudinea legală a statutului concurenților electorali și au limitat dreptul lor la un remediu efectiv, ceea ce contravine standardelor internaționale. În ceea ce ține de limitarea activității Partidului Republican „Inima Moldovei”, experții au subliniat că „impunerea restricțiilor în privința partidelor politice se permite doar în cazuri excepționale, ca o măsură de ultimă instanță, și trebuie să fie definite în sens restrâns”.Chris Said (Malta, PPE/CD), șeful delegației APCE, a declarat în cadrul conferinței de prezentare a Raportului: „Alegătorii au avut o gamă largă de opțiuni, dar incluziunea a avut de suferit: anularea înregistrării unor candidați în ultimul moment și obstacolele persistente pentru alegătorii de pe malul stâng al Nistrului ar fi putut descuraja unii cetățeni”.Totodată, în Raportul publicat se menționează că: „Modificările recente au înăsprit și mai mult regulile deja stricte și, în unele cazuri, formulate prea general, legate de activitatea partidelor și anularea înregistrării acestora. Merită de notat faptul că au fost interzise blocurile camuflate, dar și partidele succesoare ale partidelor declarate neconstituționale, și a fost permisă, în unele cazuri fără preaviz, suspendarea temporară a unui partid (Partidul Republican „Inima Moldovei”) în timpul campaniei electorale în baza unei decizii a Curții de Apel Chișinău (CAC). Constituționalitatea acestor ultime prevederi legale a fost de două ori contestată fără succes”. „Deși asemenea măsuri au precedente în unele sisteme legislative din Europa, impunerea restricțiilor în privința partidelor politice se permite doar în cazuri excepționale, ca o măsură de ultima instanță, și trebuie să fie definite în sens restrâns, să urmeze un scop legitim (cum ar fi protecția principiilor democratice sau drepturilor fundamentale), și să fie proporțională și necesară pentru asigurarea democrației…”, se spune în document.În context se face referire la Opinia de urgență a ODIHR și la art. 50 din Liniile directoare ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția din 2020 privind reglementarea partidelor politice: „Necesitatea restricțiilor trebuie să fie bine ponderată. Limitarea aleasă trebuie să reprezinte o măsură proporțională și cât mai puțin intruzivă pentru atingerea scopului respectiv”. În continuare, Avizul comun al ODIHR și al Comisiei de la Veneția privind proiectul Codului Electoral prevede că „ar trebui revizuite temeiurile pentru anularea înregistrării candidaților, și asemenea măsuri ar trebui să fie aplicate ca o ultimă soluție doar pentru cele mai grave încălcări care nu pot fi remediate în orice alt mod”.Cu referire la hotărârile de anulare a înregistrării celor două partide din cursa electorală, în ultimul moment, în Raport se spune: „Ținand cont de momentul în care acestea au intervenit, acțiunile legate de eligibilitatea celor două partide au afectat certitudinea legală a statutului concurenților electorali și au limitat dreptul lor la un remediu efectiv, ceea ce contravine standardelor internaționale”, făcându-se referire, totodată, la Art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, „Dreptul la un remediu efectiv”, care prevede că „Orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta Convenție au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale”. Art. 5.10 din Documentul de la Copenhaga al OSCE din 1990 cere țărilor participante să se asigure că „fiecare persoană dispune de un mijloc efectiv de redresare împotriva deciziilor administrative, pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale și a asigura integritatea legală”. Hotărârea CEDO în cauza Abil v. Azerbaidjan (5 martie 2020) stabilește că „pentru a preveni descalificarea arbitrară a candidaților, procedurile naționale relevante ar trebui să includă garanții suficiente care protejează candidații de acuzații abuzive și neîntemeiate de comportament electoral necorespunzător, iar deciziile de descalificare ar trebui să se bazeze pe dovezi solide, relevante și suficiente ale comportamentului respectiv”.Misiunea internațională de observare a alegerilor parlamentare din Moldova a inclus în total 415 observatori din 50 de țări, dintre care 269 experți și observatori pe termen lung și scurt din partea ODIHR, 108 parlamentari și membri ai personalului AP OSCE, 24 din partea APCE și 14 din partea PE.

Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova a anunțat că pagina sa oficială de Facebook nu va mai fi actualizată constant, pe fondul suspendării alocărilor bugetare la nivel federal în SUA. În perioada următoare, vor fi publicate doar mesaje urgente ce țin de siguranța și securitatea cetățenilor. Potrivit comunicatului, serviciile programate de eliberare a pașapoartelor și vizelor vor continua „în măsura în care situația o permite”, atât în SUA, cât și la ambasadele și consulatele americane din străinătate. Pentru mai multe informații despre regimul operațional, cetățenii sunt îndemnați să consulte site-ul oficial travel.state.gov. Anunțul vine în contextul în care relațiile dintre Republica Moldova și Statele Unite au cunoscut o deteriorare vizibilă după venirea la Casa Albă a președintelui Donald Trump. Până în prezent, Washingtonul nu a desemnat un ambasador la Chișinău, ceea ce alimentează percepția unei răciri a dialogului diplomatic dintre cele două state. În aceste condiții, activitatea Ambasadei SUA în Republica Moldova este limitată la nivel de funcții consulare și comunicare de criză, iar incertitudinea privind politica externă americană continuă să planeze asupra relațiilor bilaterale.

O adevărată catastrofă naturală a lovit orașul Odesa și regiunea înconjurătoare, unde ploile torențiale din noaptea de 30 septembrie au făcut ravagii. Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei (GSChS), 9 persoane și-au pierdut viața, printre care și un copil. Salvatorii intervin de aproape 24 de ore pentru a lichida consecințele inundațiilor. Până acum au fost salvate 362 de persoane și evacuate 227 de vehicule blocate de ape. Din păcate, printre victime se află și o tânără dispărută, al cărei corp a fost găsit în dimineața zilei de 1 octombrie. La operațiunile de căutare au participat inclusiv psihologi ai serviciului de urgență. În total, la misiunile de salvare sunt antrenați 255 de pompieri și 68 de unități de tehnică specială. Printre cei salvați se numără pasagerii a șapte autobuze, inclusiv unul de cursă internațională. Primăria Odesa a anunțat că în doar șapte ore a căzut aproape dublul normei lunare de precipitații – 94 mm de ploaie. Străzi întregi au fost inundate, iar infrastructura municipală grav avariată. Două stații de pompare a apelor uzate au fost scoase din funcțiune, una dintre ele fiind complet inundată, ceea ce a dus la oprirea temporară a circulației în zona Peresypi. Mii de oameni au rămas blocați la locurile de muncă și nu au putut ajunge acasă, iar mulți șoferi au fost nevoiți să își abandoneze mașinile pentru a-și salva viața. Autoritățile au cerut proprietarilor să își recupereze cât mai rapid autoturismele abandonate pe carosabil. Potrivit meteorologilor ucraineni, fenomenul a fost încadrat la cod roșu de pericol, după ce în regiune s-a înregistrat o cantitate record de precipitații. Aproape 24.000 de gospodării au rămas fără energie electrică.