În perioada ianuarie–iulie 2025, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a acumulat și direcționat către bugetul de stat peste 22,5 miliarde de lei, contribuind semnificativ la susținerea stabilității bugetare a țării. Potrivit datelor oficiale, veniturile colectate au însumat 22.595,83 milioane lei (circa 22,6 miliarde lei), ceea ce reprezintă o creștere de 1.487,25 milioane lei sau +7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit comunicatului emis de instituție, cele mai mari ponderi în structura veniturilor au fost: TVA la import – 15.287,25 mil. lei (67,7% din total) Accize la import – 5.748,45 mil. lei (25,4%) Taxa vamală – 1.502,99 mil. lei (6,7%) Alte taxe și plăți vamale – 0,2% Comparativ cu perioada ianuarie–iulie 2024, creșterile sunt vizibile la toate componentele majore: TVA la import a crescut cu 1.161,86 mil. lei (+8,2%) Accizele la import au crescut cu 139,68 mil. lei (+2,5%) Taxa vamală a înregistrat o creștere de 13,5% (față de 2024) Structura detaliată a accizelor: Produse petroliere importate: 2.508,99 mil. lei (43,6% din accize) = creștere de +14,8% față de 2024 Berea importată: 75,71 mil. lei = +21,8% Gaze lichefiate: 130,19 mil. lei = scădere ușoară (-0,8%) Mijloace de transport: 1.127,20 mil. lei = +1,1% Produse din tutun: 1.791,95 mil. lei = scădere de -10% Rachiuri, lichioruri, vinuri și băuturi alcoolice: 89,18 mil. lei = -7,9% Serviciul Vamal menționează că această evoluție favorabilă se datorează în mare parte eficienței colectării veniturilor și aplicării coerente a legislației în domeniul vamal. Totodată, instituția a implementat măsuri moderne de monitorizare, digitalizare și control, care au contribuit la reducerea evaziunii și la creșterea conformării voluntare. „Datele prezentate reflectă contribuția semnificativă a Serviciului Vamal la asigurarea stabilității bugetare a statului, printr-o colectare eficientă și aplicarea coerentă a legislației în domeniu”, se arată în comunicatul de presă. Pentru mai multe informații: Secția relații publice – Serviciul Vamal; Tel.: 022 574 211

Cahulul marchează Ziua Internațională a Tineretului 2025, marți, 12 august, printr-o serie de activități educative, sportive și recreative, organizate sub genericul „Uniți prin acțiune”. PROGRAMUL ZIT 2025 – Marți, 12 august: 10:00 – 12:00 – Sesiune de informare „Деньги и разум” (Formator: Dlleаr Frolov); Locație -Centrul Municipal de Tineret Cahul 19:30 – Jocuri de volei, badminton și jocuri de societate (Parcul central „Grigore Vieru”) 20:00 – Zona „Lasă-ne un mesaj”: Spațiu interactiv unde tinerii pot spune ce vor ei și cum sunt (Parcul central „Grigore Vieru”) 20:30 – Concert organizat de AO Music Galaxy (Parcul central „Grigore Vieru”) 21:00 – Proiecție de film în aer liber, popcorn și băuturi răcoritoare (Parcul central „Grigore Vieru”) Organizatorii invită toți tinerii din Cahul și din regiune să participe la activitățile dedicate lor, într-un cadru relaxat și creativ, menit să încurajeze implicarea, comunicarea și colaborarea. Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Cahul, în parteneriat cu Centrul Municipal de Tineret Cahul și AO Perspectiva.

La data de 6 august 2025, lacul Frumoasa din municipiul Cahul a găzduit un eveniment sportiv inedit: un concurs de canoe dedicat copiilor, desfășurat într-un cadru natural pitoresc. Timp de câteva zile, micii participanți s-au pregătit alături de instructori, învățând elementele de bază ale acestui sport nautic. Fiecare canoe a fost ocupată de doi participanți – un copil și un îndrumător – pentru a asigura siguranța în timpul deplasării pe apă. Vâslele folosite au fost cu două padele, specifice canotajului de agrement, oferind o mai bună manevrabilitate pe lac. Concursul a adunat zeci de copii dornici să trăiască această experiență pentru prima dată, iar entuziasmul lor a fost molipsitor. Am reușit să surprindem momente autentice și emoționante în cadrul unui reportaj foto – de la pregătirea pentru start, la vâslitul sincron și până la zâmbetele de la final. Canoe este un sport nautic care presupune deplasarea pe apă într-o barcă ușoară și alungită, folosind vâsle (padele), de obicei cu două capete. Practicat fie individual, fie în echipă, acest sport combină forța fizică, echilibrul, coordonarea și spiritul de aventură. Originea canoei datează din timpuri străvechi. Primele canoe erau construite de populațiile indigene din America de Nord, folosind scoarță de copac sau trunchiuri scobite. Aceste ambarcațiuni erau folosite în principal pentru pescuit, vânătoare și transport pe râuri și lacuri. De-a lungul timpului, canoea a fost preluată și adaptată în scopuri recreative și sportive. Astăzi, ea este recunoscută drept disciplină olimpică (alături de kaiac) și este practicată în diverse forme: canoe de viteză, slalom, canoe de turism, expediții pe râuri și lacuri, și chiar concursuri pentru copii și amatori. În canoe, sportivii stau în genunchi sau în șezut, iar vâslirea se face alternativ, de o parte și de alta a bărcii. În cadrul competițiilor pentru începători, de siguranță se ocupă îndrumători sau antrenori care însoțesc participanții în barcă. Pe lângă beneficiile fizice – cum ar fi tonifierea mușchilor, îmbunătățirea rezistenței și a coordonării – canoea oferă și o modalitate unică de relaxare și conectare cu natura.

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul reprezintă un centru educațional important pentru zona de sud a țării, iar în ultimii ani aici s-au făcut investiții majore pentru a ridica nivelul calității educației. Instituția a beneficiat de investiții de peste 453 de mii de euro alocate în cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova”, implementat de Ministerul Educației și Cercetării și finanțat de Banca Mondială. Din aceste resurse, a fost creat un Centru de ghidare în carieră pentru studenți, iar oferta educațională a fost extinsă cu noi programe de studii. De asemenea, a fost creat și dotat cu utilaje moderne un nou laborator modern pentru învățământul ingineresc, dar și un laborator inovativ IT care dispune de echipamente digitale de ultimă generație. „Universitatea a beneficiat de achiziții de echipamente performante - laptopuri, table interactive, seturi pentru desfășurarea activităților online. Laboratorul a fost dotat cu mobilier nou. În afară de dotări, atât studenții, cât și profesorii au beneficiat de cursuri de instruire în domeniul IT pentru a face față cerințelor actuale”, spune Svetlana Bîrlea, conferențiar universitar. Tinerii care doresc să studieze la universitatea din Cahul sunt așteptați să depună dosarele pentru concursul de admitere pe platforma www.eadmitere.gov.md, în sesiunea suplimentară care se va desfășura în perioada 13-15 august 2025. https://www.facebook.com/share/v/1BAajn3ysj/

Circa 3 milioane de lei vor fi direcționate din Fondul de intervenție al Guvernului către regiunile afectate de calamități naturale. O decizie, în acest sens, a fost aprobată în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) din 6 august curent, prezidată de premierul Dorin Recean. „Guvernul vine în ajutor și direcționează sumele necesare regiunilor care au avut de suferit. Continuăm să fim alături de localități și să ajutăm la nevoie”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Pentru repararea drumurilor deteriorate din localitățile Brăviceni, Seliște și Zahoreni, raionul Orhei, membrii CSE au decis alocarea sumei de 1 milion 449 de mii de lei. Infrastructura rutieră a fost afectată pe o lungime de 8 km, în urma vijeliei și ploilor torențiale din 11-12 iunie 2024. De asemenea, 220 de mii de lei vor fi alocate raionului Strășeni, satului Dolna, pentru lichidarea consecințelor ploilor torențiale din 27 mai 2025. Calamitatea naturală a deteriorat 2 km de drum care asigurau accesul cetățenilor și condiții optime de circulație. În același timp, 728 de mii de lei de lei vor fi acordate satului Buțeni, din raionul  Hîncești. În urma ploilor torențiale din 28 mai 2025, a fost deteriorat acoperișul gimnaziului „Anton Bunduchi” și a fost afectat 1 km de drum. Prin urmare, drumurile locale au devenit impracticabile, izolând gospodăriile și îngreunând accesul serviciilor de urgență și a transportului pentru cetățeni. Tot pentru reabilitarea drumurilor, satul Singureni din raionul Rîșcani va primi 529 de mii de lei. Ploile abundente din 28 mai 2025 au deteriorat 650 metri drum auto și 200 metri de canale fluviale aferente acestuia.

Comunitatea Religioasă Parohia Ortodoxă română cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, localitatea Manta, raionul Cahul implementează proiectul „Sfinții români în pictura interioară a bisericii din localitatea Manta”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României. Acest proiect își propune să aducă o nouă viață bisericii din Manta, prin crearea unei picturi interioare inedite, ce va înfățișa chipurile luminoase ale sfinților români. Prin această lucrare de artă sacră, nu doar că îmbogățim patrimoniul spiritual și estetic al comunității, dar contribuim și la educarea noilor generații în spiritul valorilor creștine și naționale, păstrând astfel identitatea spirituală și respectând libertatea religioasă a comunităților românești din Republica Moldova. Valoarea proiectului este de 104.995,80 lei, din care 99.996,00 lei - finanțare nerambursabilă oferită de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.

Inspectoratul de Poliție Cahul cere sprijinul populației pentru identificarea și localizarea unui minor din raionul Cahul, care a plecat de la domiciliu pe 5 august 2025, în jurul orei 20:00, și nu a mai revenit acasă până în prezent. Potrivit poliției, minorul are următoarele semnalmente: Înălțime: aproximativ 1,69 m Ochi: albaștri Păr: șaten închis În momentul dispariției, băiatul purta tricou sur și pantaloni scurți verzi. Persoanele care dețin informații care ar putea ajuta la identificarea sau localizarea acestuia sunt rugate să contacteze de urgență Poliția la numărul 112 sau să sune la 079984076. Orice informație poate fi de ajutor. Mulțumim pentru sprijin și colaborare!

Guvernul Republicii Moldova a aprobat crearea unui nou Program de stat pentru constituirea și dezvoltarea parcurilor industriale, o inițiativă strategică menită să impulsioneze economia regională și să reducă disparitățile teritoriale. În acest sens, pentru perioada 2025–2027, sunt prevăzute alocări de 250 milioane lei în cadrul Planului de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, din care 50 milioane lei sunt alocați deja pentru 2025. Noul Program prevede: Crearea și dezvoltarea a cel puțin 4 parcuri industriale în următorii ani; Atragerea a minimum 20 milioane lei investiții per parc sau înregistrarea a cel puțin 7 rezidenți; Creșterea numărului locurilor de muncă și dezvoltarea economică a localităților beneficiare. Până în 2020, dezvoltarea industrială regională a fost concentrată în principal pe Zonele Economice Libere și Parcurile Industriale, care au atras investiții, în special străine. Totuși, aceste platforme s-au dezvoltat inegal, iar multe regiuni au rămas fără infrastructuri industriale specializate, ceea ce a limitat oportunitățile locale și a adâncit disparitățile regionale. Având în vedere interesul ridicat al autorităților locale pentru astfel de proiecte, se impune lansarea acestui nou program care să continue și să extindă intervențiile anterioare. Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului este desemnată să implementeze Programul de stat pentru constituirea și dezvoltarea parcurilor industriale. Programul face parte din Planul Național de Dezvoltare Industrială 2024–2028 și va fi susținut financiar din fondurile Uniunii Europene prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova 2025–2027.

Guvernul a aprobat astăzi modificarea Hotărârii nr. 1231/2018, în scopul ajustării cadrului normativ secundar aferent Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare. Decizia vine în contextul reformei salariale inițiate de Ministerul Finanțelor și urmărește atât corectarea inechităților existente, cât și alinierea reglementărilor la realitățile actuale din sectorul bugetar. Modificările aprobate prevăd actualizarea metodologiei generale de evaluare a funcțiilor bugetare, astfel încât să reflecte mai fidel nivelul de responsabilitate, complexitatea și specificul fiecărei funcții. Totodată, proiectul extinde aplicarea sporurilor cu caracter specific pentru categoriile de personal care desfășoară activități cu un grad sporit de risc. De aceste sporuri vor beneficia efectivul de trupă și corpul de comandă implicat în misiuni speciale din cadrul Armatei Naționale, precum și funcționarii publici cu statut special din cadrul Serviciului ordine publică și intervenție operativă al Sectorului poliției de frontieră „Aeroportul Internațional Chișinău”, care exercită atribuții cu un nivel ridicat de pericol în cadrul activităților tactice și operaționale. Documentul clarifică, de asemenea, aplicarea sporurilor pentru anumite categorii de angajați din cadrul Agenției Proprietății Publice, în conformitate cu modificările recente operate la Legea nr. 270/2018. În contextul reorganizării autorităților administrative centrale, ca urmare a aprobării Legii nr. 140/2025, se reglementează modul de calcul al vechimii în muncă și al diferențelor salariale pentru personalul transferat sau afectat de modificările instituționale. De asemenea, se introduce prevederea prin care perioada de stagiu este recunoscută ca vechime în muncă, dacă stagiarul a obținut la evaluare calificativul „bine” sau „foarte bine”.

În ultima perioadă, locuitorii municipiului Cahul se confruntă tot mai des cu sistări ale apei potabile și fluctuații de presiune. În acest context, Primăria municipiului Cahul vine cu explicații și detalii privind cauzele acestor probleme, dar și cu informații despre lucrările de modernizare a rețelelor de alimentare cu apă, aflate în desfășurare. „Vă aducem la cunoștință că lucrările de construcție a magistralei de apă de la Stația de captare din râul Prut până la Stația de tratare a apei din Cahul continuă conform graficului stabilit. În paralel, se desfășoară lucrări ample de modernizare și înlocuire a rețelelor de apă din municipiul Cahul, în special în zona străzilor Pușkin și Mihai Viteazul. Urmeaza si alte segmente de strazi din raza mun. Cahul, identificate pentru reabilitare: Stroiescu, Frunze, Mateevici, Scheia, Stefan cel Mare, Ioan Voda. In present, sunt realizati circa 4,0 km de retele de apa, din 10,5km planificati. Un moment important a fost realizat în data de 29 iulie, când a fost reconectat cu succes primul segment de conductă, de la rețelele vechi la cele noi, în apropierea Stației de captare din râul Prut. Până în luna septembrie, vor continua lucrările pe magistrala de apă brută, cu o lungime totală de peste 8 km, care includ: montarea și testarea conductelor nou construite; reconectarea treptată a acestora la rețeaua activă; înlocuirea completă a conductelor vechi de alimentare cu apă. Cu regret, menționăm că în această perioadă, din cauza intervențiilor asupra conductei vechi, aflată într-o stare avansată de degradare, pot apărea avarii frecvente, iar calitatea apei potabile, imediat după repornirea furnizării, poate fi temporar afectată de prezența unor impurități. Aceste situații sunt cauzate de șocurile hidraulice produse în timpul reactivării alimentării, care pot provoca cedări în rețelele vechi. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă asigurăm că aceste perturbări sunt temporare și inevitabile, dar absolut necesare pentru modernizarea completă a infrastructurii de apă si canalizare din mun. Cahul. După finalizarea lucrărilor, sistemul de alimentare cu apă va fi mai sigur, mai stabil și mai eficient, oferind servicii de calitate pentru mulți ani înainte. Totodată, vă informăm că: Sunt în desfășurare lucrările de construcție a noii Stații de Epurare a Apelor Uzate din municipiul Cahul, cu conectarea planificată pentru luna noiembrie 2025; De asemenea, se execută lucrări de reabilitare și extindere a rețelelor de apă și canalizare din zona urbană Cahul și au fost demarate lucrările de extindere a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în localitățile Cotihana și Crihana Veche, însumând aproximativ 85 km de conducte, care vor asigura accesul la servicii moderne pentru circa 2.000 de gospodării noi. Proiectul de Alimentare cu Apă și Canalizare în municipiul Cahul este finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) al Republicii Federale Germania și Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, fiind implementat prin intermediul Băncii Germane de Dezvoltare KfW.” Aceste informații au fost relatate de către Primăria municipiului Cahul.

Marți, 5 august, în sala de ședințe a Primăriei municipiului Cahul, a avut loc o întâlnire de lucru cu tinerii voluntari implicați în organizarea Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din Basarabia de Sud (ITO 2025), eveniment ce se va desfășura în perioada 28–31 august 2025. Întâlnirea s-a desfășurat cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și a reunit voluntari din cadrul Episcopiei Basarabiei de Sud și ai Centrului Municipal de Tineret Cahul. Scopul principal a fost prezentarea programului și a etapelor pregătitoare ale evenimentului. ITO Basarabia de Sud 2025 va aduna aproximativ 250 de tineri de pe ambele maluri ale Prutului, urmărind consolidarea legăturilor spirituale și culturale dintre aceștia, precum și promovarea credinței ortodoxe și a valorilor identitare românești. Programul și obiectivele evenimentului au fost detaliate de părintele Andrei Apetrei, consilier eparhial în cadrul Episcopiei Basarabiei de Sud. Organizatorii au adresat mulțumiri Centrului Municipal de Tineret Cahul, prin directorul său, doamna Nadejda Voloceai, pentru sprijinul acordat în mobilizarea voluntarilor, precum și Primăriei Municipiului Cahul, partener principal al evenimentului.

Tinerii care se angajează pentru prima dată în industrii de importanță strategică vor beneficia de o indemnizație lunară, neimpozabilă, în valoare de 3000 de lei, timp de 12 luni. Guvernul a aprobat instituirea Programului național privind acordarea indemnizațiilor lunare tinerilor angajați. Programul vizează tinerii cu vârsta de până la 35 de ani, cu o calificare profesională, angajați cu normă întreagă, în următoarele industrii: industria alimentară, creativă, electronică, chimică și farmaceutică, constructoare de mașini și componente auto, textilă și de îmbrăcăminte și industria materialelor de construcție, în care este înregistrat un deficit acut de forță de muncă. Astfel, Guvernul își propune să reducă migrația tinerilor, să faciliteze tranziția de la studii la muncă și să încurajeze angajarea în sectoare-cheie ale economiei naționale. „Este o inițiativă foarte bună, care țintește ca tinerii noștri să lucreze aici, acasă”, a menționat prim-ministrul Dorin Recean. Pentru a beneficia de această indemnizație, tinerii vor utiliza aplicația guvernamentală EVO. Conform estimărilor, până la sfârșitul anului curent, circa 4000 de tineri vor beneficia de Program, urmând să fie valorificată suma de peste 34 de milioane de lei, bani alocați prin Buget Plus.

Creșterea utilizării energiei verzi în Republica Moldova va fi susținută de resurse oferite de Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD), în valoare de 25 de milioane de euro. Semnarea unui acord în acest scop a fost aprobată în ședința Cabinetului de miniștri. Acordul prevede realizarea Programului pentru tranziția energetică verde, care susține reforme majore în domeniul energiei, cu scopul de a spori eficiența energetică și de a reduce dependența de importuri. Este vorba despre dezvoltarea surselor regenerabile, modernizarea infrastructurii energetice, implementarea soluțiilor de eficiență energetică și sporirea protecției consumatorilor.  Pentru cetățeni, realizarea programului va fi resimțită prin locuințe mai eficiente energetic și mai ieftin de încălzit, energie produsă local, mai puțină poluare și sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Prin investiții în clădiri publice și în modernizarea rețelelor energetice, programul va contribui la reducerea consumului de energie și a poluării mediului. De menționat că finanțarea este condiționată de realizarea unor reforme concrete, care vor aduce Republica Moldova mai aproape de standardele Uniunii Europene în domeniul energiei verzi și al protecției mediului.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare anunță lansarea, începând cu 15 august 2025, a unui nou apel de depunere a cererilor pentru acordarea plăților directe în sectorul zootehnic, din bugetul de stat. Fermierii pot solicita sprijin financiar pentru următoarele măsuri: Plăți directe per cap de animal, pentru: junci peste 3 luni; junci peste 12 luni. Cererile pot fi depuse până pe 17 octombrie 2025. Plăți directe per kilogram de lapte, pentru: lapte de vacă; lapte de oaie; lapte de capră. Termenul-limită pentru această măsură este 26 septembrie 2025. Eligibili pentru plățile directe per cap de animal sunt crescătorii de animale a căror exploatații zootehnice sunt autorizate, animalele sunt identificate și asigurate. Pentru plățile directe per kilogram de produs, se aplică aceleași criterii de eligibilitate, plus cerința de a prezenta dovezi care atestă livrarea produsului către procesatori și/sau procesarea acestuia în propriile unități autorizate. Cantitățile de lapte trebuie să fie indicate în kilograme pe facturi. Pentru informații cu privire la condițiile de accesare a plăților directe, criteriile de eligibilitate, actele obligatorii, procedura de depunere a cererilor de acordare a plăți, accesați linkul - https://aipa.gov.md/ro/plati-sector-zootehnic

Republica Moldova va produce mai multă energie din surse regenerabile, consolidând securitatea energetică națională. Cabinetul de miniștri a aprobat rezultatele licitațiilor pentru acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor care dezvoltă centrale electrice fotovoltaice și eoliene. Licitațiile au vizat dezvoltarea a 105 MW capacitate eoliană și 60 MW capacitate fotovoltaică pentru producția de energie electrică. Din cele 44 de oferte depuse, au fost selectate 11 câștigătoare, acoperind capacitatea maximă licitată. Investitorii urmează să semneze contracte de achiziție garantată a energiei electrice cu S.A. „Energocom”, pentru o perioadă de 15 ani, începând cu data punerii în funcțiune a centralelor. Prețurile medii rezultate în cadrul licitațiilor sunt printre cele mai competitive din portofoliul Energocom: pentru energia fotovoltaică – aproximativ 1,16 MDL/kWh (aproximativ 59,1 EUR/MWh), iar pentru energia eoliană – aproximativ 1,32 MDL/kWh (aproximativ 67,2 EUR/MWh). Odată puse în funcțiune, centralele vor produce aproximativ 8,4% din consumul anual de energie electrică al Republicii Moldova, iar după primul an de funcționare a acestora se estimează o creștere a ponderii energiei electrice din surse regenerabile în consumul final de electricitate până la 30%. Astfel, va fi întărită securitatea energetică națională, vor fi reduse emisiile de CO₂ și va fi asigurat un mediu mai curat. De asemenea, promovarea surselor de energie regenerabilă va atrage investiții private de peste 190 milioane euro, potrivit estimărilor, și va susține dezvoltarea locală, prin crearea a noi oportunități de angajare. În faza de construcție a centralelor de energie verde vor fi create 400 de locuri de muncă, iar alte aproximativ 40 - pentru exploatarea și întreținerea centralelor.

Întreprinderea „Apă-Canal” Cahul anunță că, din cauza consumului excesiv de apă în orele de vârf, sistemul de alimentare este nevoit să funcționeze la capacitate maximă, ceea ce duce la scăderea presiunii în anumite zone ale municipiului. Potrivit întreprinderii, situația este agravată de starea deplorabilă a rețelelor magistrale care alimentează orașul, în special conducta cu diametrul de 700 mm, care leagă Stația de Pompare SP-1 (Prut) de SP-2 (stația de tratare), precum și a conductelor magistrale cu diametrul de 300 mm din municipiul Cahul. „În orele de vârf, presiunea scade semnificativ în unele zone, deoarece Stația SP-3 nu poate menține debitul necesar. În prezent, SP-1 pompează aproximativ 500 UI din capacitatea maximă de 550 UI, iar SP-3 are un debit de 150-170 UI atât la intrare, cât și la ieșire”, menționează reprezentanții întreprinderii.  La acestea se adaugă și multiple avarii care afectează sistemul de alimentare. Doar în data de 5 august au fost înregistrate: 2 avarii la conducta cu diametrul de 700 mm, 1 avarie la conducta de 300 mm de pe strada Mihai Viteazul, 1 avarie la conducta de 400 mm de pe strada Nicolae Bălcescu, 2 avarii în satul Crihana Veche. Întreprinderea îndeamnă consumatorii să utilizeze apa responsabil, în special în intervalele de consum maxim, pentru a preveni scăderile de presiune și a reduce riscul de noi avarii.

Ion Iliescu (3 martie 1930 – 5 august 2025) a fost una dintre cele mai marcante și controversate personalități ale politicii românești post‑comuniste. A condus țara în trei rânduri ca președinte, iar moștenirea sa include atât începutul democrației cât și episoade controversate din istoria recentă. Născut în 1930 la Oltenița, Iliescu a urmat Institutul Politehnic din București și apoi Institutul Energetic din Moscova, devenind inginer. A militat în PCR din anii ’50, iar începând cu 1956 a ocupat funcții de conducere în Uniunea Tineretului Comunist și Comitetul Central al partidului. În anii 1960–1970 a deținut funcții de răspundere, but în 1971 a fost treptat marginalizat de conducerea lui Nicolae Ceaușescu și retras din pozițiile centrale ale puterii. După căderea regimului Ceaușescu, Iliescu a preluat conducerea Frontului Salvării Naționale (FSN). A fost recunoscut ca lider al autorității provizorii de stat și a devenit președinte provizoriu, apoi ales în mod direct în 1990 și reales în 1992 și 2000. În cele două mandate (1990–1996 și 2000–2004), Iliescu a promovat o tranziție graduală spre economia de piață. România a făcut primele pași spre NATO (aderare în 2004) și UE (finalizarea negocierilor sub guvernele sale). Cea mai controversată decizie a fost aceea de a mobiliza minerii în iunie 1990 pentru reprimarea manifestanților anti‑FSN. Intervențiile violente au dus la victime și au lăsat urme profunde în istoria României. În 2019, Ion Iliescu a fost inculpat pentru crime contra umanității în legătură cu evenimentele din Revoluție și Mineriadă. Deși procesul a început și a fost reluat, nu a existat o condamnare definitivă Pe parcursul vieții, Iliescu s-a confruntat cu probleme medicale. În aprilie 2019, la 89 de ani, a fost operat pentru tamponadă pericardică la Institutul „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, după transferul său de la Spitalul Elias, din cauza unor probleme respiratorii. În vara anului 2025, fostul președinte a fost diagnosticat cu cancer pulmonar și internat la Spitalul „Agrippa Ionescu” din București, unde a suferit intervenții endobronșice pentru menținerea căilor respiratorii. Starea sa s-a deteriorat rapid, iar pe 2 august a fost raportat în stare critică. A murit pe 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani, în urma complicațiilor asociate cancerului pulmonar și vârstei înaintate Ion Iliescu rămâne o figură definitorie în istoria României post‑comuniste: un lider al tranziției, dar și o personalitate controversată. După deces, guvernul a anunțat un funeraliu de stat și o zi națională de doliu. Mesaje de condoleanță și critici au venit din partea partidelor politice, istorici și comentatori, subliniind importanța reconciliării istorice și a responsabilității politice.

Ministerul Educației și Cercetării anunță o creștere semnificativă a investițiilor în domeniul sportului, reflectată atât în infrastructura modernizată, cât și în rezultatele tot mai bune obținute de sportivii moldoveni la nivel internațional. Potrivit datelor oficiale, bugetul destinat sportului a crescut cu 80% în ultimii ani, de la 381 milioane lei în anii anteriori la 686 milioane lei în 2024. Această creștere a permis finanțarea coerentă a sportului de performanță, dar și a sportului de masă, cu impact direct asupra pregătirii, motivării și susținerii sportivilor. Din 2021 până în prezent, sportivii Republicii Moldova au obținut un total impresionant de 1.957 de medalii la campionate europene, mondiale, Jocurile Olimpice și Paralimpice, la toate categoriile de vârstă. Valoarea totală a burselor sportivilor de performanță a crescut de patru ori: de la 8 milioane lei în 2021, la 33 milioane lei în 2024, cu un buget planificat de peste 47 milioane lei în 2025. Premiile pentru sportivi și antrenori au crescut exponențial: de la 2,7 milioane lei (pentru 66 sportivi și 57 antrenori) în 2020, la 31 milioane lei în 2024, distribuite către 488 sportivi și 171 antrenori. Condiții mai bune pentru performanță Sportivii beneficiază astăzi de: echipamente și uniforme noi pentru competiții internaționale; suplimente nutritive și vitamine, necesare pentru susținerea efortului fizic intens; asistență medicală și de recuperare sportivă. Totodată, subvențiile pentru federațiile sportive au crescut de la 42 milioane lei în 2021, la 87 milioane lei planificați pentru 2025, contribuind la consolidarea și dezvoltarea pe termen lung a structurilor sportive. Un total de 133 de săli și terenuri de sport au fost renovate și dotate, oferind condiții moderne de pregătire pentru sportivi de toate vârstele. Reprezentanții ministerului afirmă că aceste investiții nu sunt doar în infrastructură, ci în viitorul sportului moldovenesc, cu obiective clare de dezvoltare sustenabilă, creșterea performanței internaționale și promovarea activității fizice la nivel național.

Biroul Național de Statistică informează că, în perioada ianuarie–iunie 2025, prețurile producătorului la produsele agricole au înregistrat o creștere medie de 28,4% față de aceeași perioadă din 2024. Această evoluție a fost determinată de: majorarea cu 41,1% a prețurilor produselor vegetale; creșterea cu 3,9% a prețurilor produselor animaliere. Produsele vegetale – creșteri semnificative pe toate segmentele Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: Pomi fructiferi – prețurile s-au dublat (+110%); Fructe sâmburoase – +100%; Floarea-soarelui – +47%; Fructe sămânțoase – +44,7%; Secară – +47,7%; Porumb – +37%; Grâu – +35,9%; Orz – +26%; Rapiță – +20,8% Legume – +14,6%. Astfel, indicele general pentru produsele vegetale a ajuns la 141,1% față de perioada similară a anului trecut.  Produsele animaliere – creșteri moderate, cu excepții În sectorul animalier, prețurile au crescut în special la: Ovine și caprine în greutate vie – +40,5%; Ouă alimentare – +28,3%; Păsări – +8,9%. Au fost înregistrate și scăderi: Porcine în greutate vie – –2,6%; Bovine în greutate vie – –1,8%. Indicele mediu pentru produsele animaliere a fost de 103,9% în ianuarie–iunie 2025. Graficul publicat de BNS arată că: în trimestrul II al anului 2025, indicele pentru produsele vegetale a ajuns la 144,1%, iar pentru produsele animaliere – la 108,7%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit BNS, această evoluție reflectă tendințele pieței agricole din Republica Moldova în contextul economic actual, iar datele detaliate sunt disponibile pentru descărcare în format Excel pe site-ul oficial statistica.gov.md.

Premierul Dorin Recean s-a întâlnit cu reprezentanții asociațiilor veteranilor de război din Republica Moldova. Dialogul s-a axat pe beneficiile aduse de Legea cu privire la veteranii de război, adoptată în anul 2024, dar și pe prioritățile de viitor, în vederea protecției drepturilor veteranilor.  Prim-ministrul a subliniat că autoritățile vor continua să sprijine veteranii de război, iar pentru a crea un mecanism eficient de consultare și a răspunde prompt necesităților acestora, până pe 1 octombrie, la Guvern, va fi creat și pus în funcțiune Biroul pentru relații cu veteranii.  De asemenea, șeful Executivului a exprimat recunoștință pentru susținerea acordată de veteranii de război parcursului european al Republicii Moldova și pentru eforturile de modernizare a statului. „Știți cel mai bine cât de important este să păstrăm pacea în țara noastră și să protejăm libertatea și valorile pentru care s-a luptat acum mai bine de trei decenii. Moldova crește prin memoria și respectul față de cei care au apărat-o, dar și printr-un viitor în pace pentru toți cetățenii. Împreună, vom continua să apărăm adevărul și unitatea oamenilor noștri”, a spus premierul Dorin Recean.

Nunta tradițională era, odinioară, un adevărat ritual comunitar, desfășurat pe parcursul mai multor zile și presărat cu obiceiuri încărcate de simboluri. Multe dintre acestea au dispărut sau s-au transformat, pe măsură ce societatea a evoluat și evenimentul a devenit mai restrâns, mai urban și mai orientat spre divertisment. 1. Jocul zestrei În trecut, zestrea miresei era expusă în fața întregii comunități, iar drumul alaiului de la casa miresei la casa mirelui era marcat de opriri în care se arătau publicului lăzile cu haine, țesături și alte bunuri. Astăzi, zestrea s-a redus la câteva cadouri simbolice sau a dispărut complet, fiind considerată un obicei depășit. 2. Dezgătitul miresei și schimbarea în haine simple După petrecerea de nuntă, mireasa era „dezgătită” de nașă și femeile din familie, fiind îmbrăcată într-o ținută mai modestă, specifică femeilor măritate. Acest ritual marca trecerea de la statutul de fată la cel de soție. Astăzi, momentul se rezumă la schimbarea rochiei de mireasă pentru comoditate sau a dispărut complet. 3. Plânsul miresei În satele de altădată, mireasa obișnuia să plângă înainte de plecarea de la casa părintească, cântând sau rostind versuri de despărțire. Această scenă emoționantă era un moment de intensă legătură cu familia de origine. Astăzi, rar se mai păstrează, fiind înlocuit de un moment mai vesel, fără încărcătura ritualică de altădată. 4. Jocul bradului În unele zone, un brad împodobit simboliza vigoarea și viața lungă a mirilor. Acesta era purtat de tineri până la casa mirelui și apoi jucat într-un dans ritualic. În prezent, bradul nu mai este întâlnit, fiind înlocuit de alte elemente decorative moderne. 5. Masa de trei zile Nunta, cândva, era un eveniment-maraton care putea dura chiar și trei zile, cu mese, jocuri și ritualuri. Astăzi, programul s-a scurtat la una-două zile, iar multe dintre mesele și momentele ritualice au dispărut. De ce s-au pierdut aceste tradiții? Modernizarea, migrația spre orașe și dorința de a simplifica organizarea au dus la renunțarea la multe dintre obiceiurile vechi. Totodată, schimbarea mentalităților – mai ales privind rolul zestrei sau statutul femeii – a transformat modul în care este privită nunta. Chiar dacă multe dintre aceste tradiții au dispărut, ele rămân o parte importantă a patrimoniului cultural, iar în unele sate sau evenimente cu tematică tradițională sunt încă reconstituite, care păstrează vie memoria nunții de altădată.

Una dintre cele mai cunoscute tradiții din spațiul românesc este masa de a doua zi după nuntă, unde vedeta meniului este zeama de găină. Nunta, în tradiția populară, ținea până târziu în noapte și presupunea multă mâncare și băutură. A doua zi, „masa de a doua zi” (numită și ciorba miresei, masa mirelui sau masa de potolire) era menită să refacă organismul după oboseala și excesele de la ospăț. Zeama de găină, ușoară și hrănitoare, era considerată „leacul” perfect după petrecerea îndelungată. A doua zi după nuntă, la masa cu zeamă participau rudele apropiate, nașii și prietenii, într-un cadru mai restrâns și mai relaxat decât la nuntă. Era un moment de socializare și de mulțumire adresată celor care au contribuit la organizarea evenimentului, dar și un prilej de a rememora întâmplările din ziua precedentă. Zeama (ciorba) de găină, preparată de obicei dintr-o găină de casă, are și o simbolistică aparte. Găina era asociată cu fertilitatea, bunăstarea și viața de familie, iar masa de a doua zi marca intrarea mirilor într-o nouă etapă — viața în doi. Consumul împreună al acestei mese semnifica și începutul unei vieți gospodărești, în care mâncarea „de casă” devine parte a noii familii. În multe zone, acest obicei este numit potolirea nuntașilor — adică o masă de încheiere a petrecerii, unde se „sting” emoțiile și oboseala nunții. Zeama caldă avea rolul de a „liniști” organismul și atmosfera după veselia tumultoasă a evenimentului. Astfel, zeama de găină nu este doar un preparat menit să „dreagă” oboseala, ci și un simbol al unității și al noilor începuturi, care încheie într-un mod cald și intim celebrarea căsătoriei.

Subdiviziunea teritorială Cahul/Taraclia/Cantemir a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anunță lansarea campaniei gratuite de vaccinare antirabică a animalelor de companie – câini și pisici – de pe teritoriul municipiului Cahul. Campania se desfășoară până la sfârșitul lunii septembrie, fiind realizată de către medicii veterinari autorizați. Rabia (turbarea) este o boală zoonotică mortală, cauzată de un virus care atacă sistemul nervos. Se transmite, de regulă, prin mușcătura unui animal infectat, fiind periculoasă atât pentru animale, cât și pentru oameni. Contacte medici veterinari – Cahul: Onuța Igor – 0767 20067 Spoialo Doina – 0694 24144 Gudumac Ilie – 0788 34547 Ilicciev Dmitrii – 0687 19405 Dacă observați un animal cu comportament neobișnuit (agresiv, confuz, salivează excesiv, evită lumina sau pare dezorientat), anunțați imediat medicul veterinar sau autoritățile locale.

Astăzi, 5 august, candidații la studiile de licență și master au putut consulta rezultatele intermediare la admiterea în instituțiile de învățământ superior din țară. Rezultatele pot fi verificate atât pe paginile oficiale ale universităților, cât și pe platforma guvernamentală eadmitere.gov.md, unde fiecare candidat primește o notificare privind statutul dosarului său. Notificarea candidaților privind rezultatele intermediare va avea loc pe 5 august, până la ora 12:00. Dacă dosarul tău încă nu a primit notificarea cu statusul „Admis” sau „Respins”, te rugăm să aștepți – aceasta urmează să fie transmisă în cel mai scurt timp. Următorii pași pentru candidați sunt: verificarea instituțiilor unde au fost admiși, alegerea opțiunii finale — instituția și specialitatea la care vor studia — și depunerea actelor în original, în perioada 6-10 august, la instituția aleasă. Pentru clarificări suplimentare, candidații se pot adresa comisiei de admitere a instituției sau pot contacta linia telefonică eAdmitere la numărul 0 8000 5005. Totodată, se reamintește că sesiunea suplimentară de admitere va avea loc între 13 și 15 august, iar rezultatele intermediare ale acesteia vor fi făcute publice pe 20 august. Rezultatele finale pentru sesiunea de bază vor fi afișate pe 12 august, iar pentru sesiunea suplimentară pe 24 august. Candidații a căror dosar a fost respins în etapa intermediară rămân eligibili pentru concursul final, în cazul în care se eliberează locuri. Aceștia pot depune actele în original în aceeași perioadă — 6-10 august.

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul organizează sesiunea suplimentară de admitere pentru locurile rămase neacoperite la specialitățile și programele de studii cu frecvență și cu frecvență redusă. Calendarul sesiunii suplimentare: Depunerea online a dosarului de concurs: 13 – 15 august 2025; Verificarea și validarea dosarelor: 16 – 18 august 2025; Anunțarea rezultatelor intermediare: 20 august 2025; Depunerea actelor în original: 21 – 23 august 2025; Afișarea rezultatelor finale: 24 august 2025. Reprezentanții instituției îndeamnă candidații să respecte termenele stabilite și să depună actele necesare în timp util, pentru a-și asigura locul la studiile dorite. Reamintim că astăzi, 5 august 2025, au fost publicate rezultatele intermediare ale sesiunii de bază a admiterii 2025. Ce urmează? Depunerea actelor în original: 6 – 10 august 2025; Afișarea rezultatelor finale: 12 august 2025. Detalii complete despre admitere: https://admiterea.usch.md

Într-o zi de muncă obișnuită, doi angajați cu același nivel de experiență, aceleași studii și aceleași responsabilități termină programul la aceeași oră. Unul pleacă acasă cu un salariu complet, celălalt – cu aproximativ 84 de bani pentru fiecare leu câștigat de colegul său. Ceea ce îi deosebește este genul. Aceasta este realitatea „tăcută” a inegalității salariale de gen în Republica Moldova, cunoscută și sub numele de gender pay gap. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, femeile au câștigat în anul 2023, în medie, cu 15,6 % mai puțin decât bărbații (84,4% din câștigul salarial mediu al bărbaților). Exprimată în valoare absolută, discrepanța salarială pe sexe a constituit, în medie, circa 2071,5 lei. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor, în anul 2023, a constituit 11237,2 lei, iar al bărbaților – 13308,7 lei. Dincolo de procente, această diferență ascunde ani întregi de muncă neplătită corespunzător, oportunități ratate și un potențial uman irosit. Bunăoară, o femeie care muncește 40 de ani ajunge să câștige o sumă totală semnificativ mai mică comparativ cu un coleg bărbat cu aceleași studii și experiență, din cauza acestei diferențe anuale de 15,6% în salariu. Conform Raportului de țară în domeniul egalității de gen (ProGen, 2022), după ajustarea pentru factori precum educația, vârsta și experiența profesională, decalajul salarial poate fi chiar mai pronunțat pentru femeile aflate în vârstă reproductivă și cele care au copii.  Dincolo de impactul individual, gender pay gap-ul are consecințe macroeconomice importante pentru Moldova. O forță de muncă feminină subremunerată înseamnă o putere de cumpărare mai scăzută pentru femei, limitând consumul și, implicit, creșterea economică. De asemenea, această inechitate poate demotiva femeile să intre sau să avanseze în anumite sectoare, ducând la o subutilizare a talentului și a potențialului uman. Mai mult, diferențele salariale pot contribui la inegalități mai mari în ceea ce privește pensiile și securitatea financiară la vârsta a treia, perpetuând vulnerabilitatea economică a femeilor. Și, totuși, de ce există această diferență? Fenomenul nu are o cauză singulară. Este o combinație de factori vizibili și invizibili, de stereotipuri, politici incomplete și istorii personale. Iată câțiva dintre cei mai relevanți: Segregarea ocupațională. Femeile lucrează în proporție majoritară în sectoare precum educația, sănătatea sau asistența socială – domenii esențiale, dar slab plătite. Evaluarea inegală a muncii. Munca „feminină” este deseori subapreciată. Chiar dacă presupune efort, responsabilitate și competențe, este plătită mai puțin. Responsabilitățile familiale. Pauzele de maternitate, grijile casnice și flexibilitatea impusă de viața de familie reduc șansele femeilor de promovare sau salarizare echitabilă. Potrivit Raportului de țară în domeniul egalității de gen, o femeie angajată lucrează în medie cu 1,6 ore pe zi mai mult decât bărbații din cauza sarcinilor de îngrijire a gospodăriei și a familiei. Chiar dacă bărbații se implică tot mai mult în activitățile casnice, femeile angajate petrec zilnic cu 2,1 ore mai mult pentru îngrijirea copiilor, activități casnice etc. Discriminarea directă. Deși ilegală, persistă în forme subtile. Femeile nu sunt întotdeauna plătite la fel ca bărbații, chiar dacă fac aceeași muncă. Tavanul de sticlă. Accesul la funcții de conducere este mai limitat pentru femei, iar acolo unde deciziile înseamnă și salarii mai mari, diferențele devin și mai vizibile (vom reveni neapărat cu un alt articol unde vom explica acest fenomen). Cum arată inegalitatea în diferite sectoare? Pentru a ilustra concret amploarea gender pay gap-ului în Moldova, este esențial să analizăm date sectoriale specifice. Sectorul Educației. În acest sector, unde predomină forța de muncă feminină, diferența salarială poate părea mai mică în termeni procentuali (de exemplu, în jurul a 10-12%). Cu toate acestea, având în vedere că salariile medii în educație sunt deja relativ scăzute, chiar și o diferență procentuală mai mică se traduce într-o pierdere financiară semnificativă pentru femeile care își dedică cariera acestui domeniu crucial. De exemplu, o profesoară cu 10 ani de experiență poate câștiga lunar cu câteva sute de lei mai puțin decât un profesor cu aceeași experiență și calificare. Cumulat pe an, această diferență poate ajunge la câteva mii de lei pierduți. Sectorul Sănătății și Asistenței Sociale. Similar educației, acest sector are o majoritate covârșitoare de femei. Deși rolul lor este esențial și adesea solicitant, remunerarea nu reflectă întotdeauna valoarea muncii prestate. Gender pay gap-ul în acest sector poate varia, dar se situează adesea în jurul mediei naționale sau chiar o depășește în anumite specializări. O asistentă medicală sau o lucrătoare socială poate câștiga semnificativ mai puțin decât un medic sau un administrator din același sistem, chiar dacă volumul și intensitatea muncii lor sunt comparabile. Sectorul Tehnologiei Informației (IT). Deși în creștere și cu salarii peste medie, sectorul IT din Moldova nu este imun la gender pay gap. Statisticile arată că, deși numărul femeilor în IT este în creștere, ele tind să ocupe poziții mai puțin bine plătite sau să fie subreprezentate în roluri de conducere. Diferența salarială în acest sector poate fi semnificativă în termeni absoluți, având în vedere nivelul general al salariilor. De exemplu, o programatoare sau o analistă IT de sex feminin cu aceeași experiență și aceleași competențe ca un coleg bărbat poate câștiga lunar cu câteva mii de lei mai puțin. Un raport Computer Science din 2021 scoate în evidență un decalaj considerabil de gen în industria IT, unde femeile ocupă doar o cincime din posturile de specialitate. Această situație contrastează puternic cu expansiunea rapidă a sectorului STEM și IT, care a cunoscut o creștere de aproape 80% a locurilor de muncă din 1990, conform Pew Research Center. Sectorul Agriculturii. În zonele rurale, unde agricultura joacă un rol important, femeile sunt adesea implicate în munci agricole. Este însă mai puțin probabil să dețină terenuri sau să ocupe poziții de decizie în cadrul exploatațiilor agricole. Munca lor este adesea neplătită sau subplătită ca muncă familială, contribuind la vulnerabilitatea lor economică. Chiar și în rolurile salarizate din agricultură, se pot observa diferențe salariale în funcție de gen pentru munci similare. Totodată, conform United Nations Development Programme, carența informațiilor statistice diferențiate pe gen și lipsa unei abordări bugetare sensibile la gen au ca efect marginalizarea femeilor din mediul rural agricol, ale căror interese și contribuții sunt adesea omise în strategiile de investiții pentru dezvoltarea economică națională. Sectorul Serviciilor (comerț, turism, alimentație publică). Acest sector, care angajează un număr semnificativ de femei, se caracterizează adesea prin salarii mai scăzute și condiții de muncă mai puțin stabile. Gender pay gap-ul poate fi mai puțin pronunțat în termeni procentuali în unele subsectoare, dar impactul asupra veniturilor totale ale femeilor este semnificativ având în vedere nivelul general al salariilor. De ce contează să vorbim despre asta? Gender pay gap-ul nu este doar o problemă economică, ci are implicații sociale profunde. Perpetuează inegalitățile de gen, limitează autonomia economică a femeilor, le face mai vulnerabile la sărăcie și le afectează capacitatea de a lua decizii independente. De asemenea, poate influența negativ stima de sine și oportunitățile de dezvoltare personală și profesională ale femeilor. Pentru reducerea diferenței salariale de gen este esențială promovarea egalității de șanse în educație și formare profesională, combaterea segregării ocupaționale, precum și aplicarea unor sisteme transparente de evaluare a muncii, care să asigure remunerarea echitabilă, indiferent de gen. La fel de importante sunt politicile de echilibrare a vieții profesionale și personale, susținerea femeilor în negocierea salariului și în asumarea rolurilor de conducere. Sunt esențiale și combaterea stereotipurilor, prin campanii de informare, și analiza regulată a datelor dezagregate pe gen, pentru a calibra politicile publice. Inegalitatea salarială nu este doar o cifră într-un tabel. Este o nedreptate sistemică care afectează viețile reale ale femeilor – ale mamelor, fiicelor, colegelor, antreprenoarelor. În spatele fiecărei diferențe de 15,5% se află idei care nu au fost ascultate, inițiative care nu au fost sprijinite și o valoare adăugată care nu s-a regăsit niciodată în PIB. Reducerea gender pay gap-ului nu este doar un exercițiu de echitate, ci și o strategie economică de viitor. O țară care își plătește corect femeile este o țară care merge înainte cu toți pași egali. Atunci când fiecare leu contează, 84,5 bani nu mai sunt suficienți.

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul anunță publicarea rezultatelor intermediare ale concursului de admitere pentru anul universitar 2025–2026. Cum poți vedea rezultatele? – Online: https://admiterea.usch.md/rezultate/ – Fizic: la sediul Universității (Blocul Central, mun. Cahul, str. Independenței 1), unde listele sunt afișate pe hol. Ce urmează? – Depunerea actelor în original: 6–10 august 2025, Blocul Central al Universității. Atenție! Candidații care nu depun diploma în original până la 10 august nu vor fi admiși. – Achitarea taxei de studii pentru candidații admiși la contract: până la 11 august 2025. Bonul de plată poate fi ridicat de la biroul 105. Rezultate licență Rezultate master Liste respinși Liste retrași Rezultatele concursului de admitere pentru sesiunea suplimentară vor fi afișate după finalizarea etapei de admitere, începând cu data de 18 august 2025. Anunțarea rezultatelor finale va avea loc la data de 22 august 2025.

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Decizia a fost pronunțară astăzi de magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, transmite IPN. În timpul ședinței de pronunțare, în fața instanței s-au adunat susținătorii bașcanei, care au cerut eliberarea ei. În acest caz Evghenia Guțul și Svetlana Popan sunt acuzate de complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii politice și a unui concurent. Faptele incriminate vizează perioada 2019-2022, când Evghenia Guțul activa în calitate de secretară a Departamentului de monitorizare, planificare și control al fostului partid Șor. În acea perioadă, ea ar fi fost implicată activ în introducerea sistematică în Republica Moldova a unor sume considerabile de bani nedeclarați, proveniți din partea unui grup criminal organizat, în special din Federația Rusă. Banii ar fi fost aduși prin curse aeriene și terestre, iar ulterior ar fi fost integrați în activitatea partidului. Pe un alt capăt de acuzare, Guțul este învinuită că, în perioada octombrie-noiembrie 2022, a coordonat activitatea unor oficii teritoriale ale partidului Șor în mai multe raioane ale țării. Ea este acuzată că a acceptat cu bună știință finanțarea formațiunii din partea unui grup criminal organizat, în sumă totală de aproximativ 42,5 milioane de lei. Până acum, bașcana s-a aflat în arest la domiciliu, măsură aplicată în cauza penală în care este acuzată de gestionarea frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și fals în declarații în campania electorală, care este pe rol la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anunță că autoritățile din Israel au oferit acceptul oficial pentru importul de castraveți proaspeți și bulbi uscați de ceapă din Republica Moldova. Această decizie vine în urma recunoașterii de către partea israeliană a statutului fitosanitar favorabil al Republicii Moldova, precum și a nivelului adecvat de protecție sanitară și fitosanitară împotriva riscurilor pentru sănătatea publică. Pentru a putea exporta aceste produse către Israel, producătorii moldoveni trebuie să respecte următoarele condiții: Origine: Produsele trebuie să provină din Republica Moldova. Pentru castraveți: Țara trebuie să fie liberă de dăunători precum Bactrocera dorsalis, Dacus frontalis, Dacus bivittatus și Mylopardalis pardalina. Pentru bulbi uscați de ceapă: Loturile trebuie testate în laborator pentru a confirma absența organismelor de carantină Stromatinia cepivora și Urocystis colchici. Inspecția vizuală: Fiecare lot va fi inspectat conform standardului internațional ISPM 31, cu un eșantion suficient pentru a detecta o contaminare de 0,5% cu un grad de încredere de 95%. Certificat fitosanitar: Fiecare lot exportat trebuie să fie însoțit de un certificat fitosanitar cu Declarația Adițională conform cerințelor Israelului. Permis de import: Importatorul din Israel trebuie să obțină un permis de import valabil, care va include toate cerințele obligatorii. ANSA apreciază colaborarea eficientă cu autoritățile fitosanitare israeliene și încurajează producătorii și exportatorii moldoveni să valorifice această oportunitate, contribuind la promovarea produselor agricole autohtone pe piața israeliană.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat astăzi ajustări ale tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare în localitățile Leova și Strășeni, în urma solicitărilor operatorilor și conform metodologiei în vigoare. În Leova, consumatorii casnici vor plăti 22,98 lei/m³ pentru apă, cu 4,85 lei mai mult față de tariful anterior. Prețul pentru canalizare rămâne neschimbat, la 12,41 lei/m³. Pentru consumatorii non casnici, tariful la apă nu suferă modificări – acesta se menține la 30 lei/m³, însă serviciile de canalizare se ieftinesc ușor, ajungând la 29,74 lei/m³, o scădere de 0,40 lei. În schimb, în Strășeni, tarifele scad semnificativ. Atât casnicii, cât și non casnicii vor achita 20,73 lei/m³ pentru apă – cu 1,29 lei mai puțin decât anterior. Serviciile de canalizare vor costa 11,01 lei/m³, în scădere cu 1,92 lei pentru casnici și cu 12,9 lei pentru non casnici. Noile tarife vor intra în vigoare odată cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial.

Sute de elevi din clasele liceale din întreaga țară și-au unit eforturile în cadrul campaniei „Matematica de la egal la egal”, oferind lecții gratuite colegilor din clasa a IX-a care, în acest an, au susținut examenele de absolvire a gimnaziului. Campania, lansată în primăvara acestui an de Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, s-a încheiat astăzi, 4 august, 2025, cu un eveniment de totalizare ce a reunit elevi-mentori, profesori, părinți și parteneri internaționali. În total, peste 600 de liceeni din toate raioanele și municipiile Republicii Moldova s-au implicat voluntar în acest program. Ei au desfășurat sesiuni săptămânale de pregătire, au repetat noțiuni esențiale, au explicat concepte matematice și au fost alături de colegii lor ori de câte ori aceștia au avut nevoie de sprijin. Cei mai activi 175 de mentori juniori au fost premiați astăzi de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. „Sunteți parte din oamenii care au pus umărul la examenul de matematică din acest an. Ne-am dorit să oferim sprijin suplimentar elevilor de clasa a 9-a în condițiile unui examen desfășurat corect. Vă mulțumesc pentru că ați binevoit să investiți din propriile voastre cunoștințe în generația mai tânără și ați dat dovadă de acele valori pe care vrem să le vedem în fiecare elev. Suntem extrem de recunoscători și sperăm să nu fie o experiență unică pentru voi, iar în instituțiile voastre aceasta să devină o tradiție”, a spus ministrul Perciun. „Această campanie nu a fost doar despre cifre și matematică. A fost despre construirea unei comunități, despre descoperirea unei modalități inovative și colaborative de a învăța. Ați demonstrat că învățarea poate fi făcută cu empatie, răbdare și solidaritate”, a menționat Lilia Ivanov, directoarea ANCE. Pentru mulți dintre mentori, campania a însemnat mai mult decât un exercițiu academic. Nicoleta Reaboi, elevă în clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Vasile Coroban” din Glodeni, a spus: „Sufletul meu s-a regăsit în această campanie. Am vrut ca elevii să se simtă în siguranță, fără presiune. Ne-am bucurat împreună de fiecare succes al colegilor mei. Când îi vedeam lucrând singuri, simțeam că tot efortul a meritat.” Și pentru Adrian Malic, de la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău, implicarea a fost o experiență nouă: „Am înțeles că matematica nu e doar despre utilitate practică, ci despre cum înveți să gândești. Iar atunci când explici altcuiva, începi să înțelegi cu adevărat.” Evenimentul de totalizare a inclus o sesiune inspirațională susținută de Olga Surugiu (Orange Moldova), Vitalie Eșanu (IA), Emil Chichioi (BloomCoding), dar și de interpretul Satoshi. După ceremonie, elevii mentori au avut ocazia să viziteze Parlamentul și Președinția Republicii Moldova, dar și să vizioneze un film – un gest simbolic de recunoaștere pentru implicarea lor activă în educație. Până la implicarea în campania „Matematica de la egal la egal” elevii mentori au fost pregătiți printr-o serie de workshopuri și o tabără de instruire, beneficiind de suport teoretic și resurse educaționale, elaborate de o echipă de profesori cu experiență. Pe parcursul campaniei, aceștia s-au întâlnit săptămânal online pentru a discuta despre reușite, provocări și bune practici. Cu sprijinul PNUD Moldova, au fost înregistrate 10 lecții video în limba română, cu subtitrare în limba rusă, care explică într-un mod clar și atractiv cele mai importante teme și tipuri de probleme de examen. Tot cu sprijinul PNUD au fost organizate sesiuni live interactive, în care elevii au primit răspunsuri la întrebările legate de examen. Pe platforma www.ajutauncoleg.md au fost centralizate cele mai frecvente întrebări și resurse utile pentru examenul de absolvire a gimnaziului. Modelul mentoratului de la egal la egal a fost inspirat de o practică testată cu succes în Liceul „Alexei Mateevici” din Dondușeni, unde elevii mai mari îi ajutau deja de câțiva ani pe colegii lor mai mici să se pregătească pentru examene. Această inițiativă locală a devenit un exemplu național, confirmând faptul că soluțiile bune merită extinse. Campania „Matematica de la egal la egal” a fost implementată cu sprijinul PNUD și UNICEF, iar evenimentul de totalizare a fost organizat în colaborare cu Banca Mondială în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea Calității Educației”.

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, și  viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe al Emiratelor Arabe Unite, Șeicul Abdullah bin Zayed al Nahyan au semnat Memorandumul de Înțelegere privind abolirea reciprocă a regimului de vize pentru deținătorii de pașapoarte ordinare, oficiale și diplomatice. Conform acestui acord, cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în Emiratele Arabe Unite fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile calendaristice în decursul unei perioade de 180 de zile calendaristice. Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a subliniat că semnarea acestui Memorandum reflectă angajamentul comun al Republicii Moldova și Emiratelor Arabe Unite de a facilita libera circulație a cetățenilor și de a consolida cooperarea bilaterală. „Acest acord nu doar simplifică călătoriile și întărește legăturile de prietenie dintre cele două țări, ci oferă și un impuls important dezvoltării economice, turismului și cooperării culturale dintre Moldova și Emiratele Arabe Unite,” a declarat ministrul. În anul trecut, aproximativ 6.800 de cetățeni moldoveni au călătorit în Emiratele Arabe Unite. Costul unei vize a fost de 80 de euro de persoană. Acordul va intra în vigoare la 5 septembrie 2025, la 30 de zile după semnarea oficială.

Ponderea mare a persoanelor în vârstă care trăiesc sub minimul de existență face ca această categorie să devină extrem de vulnerabilă în perioadele electorale. Potrivit sociologului, 2/3 din vârstnici au o pensie care nu acoperă minimul de existență, transmite ipn.md Vorbind despre modul în care sărăcia influențează preferințele electorale ale populației din mediul rural, Valeriu Sainsus a subliniat că nivelul redus al pensiilor determină o dependență tot mai mare față de promisiunile politicienilor. Potrivit sociologului, exemplul raionului Orhei, unde schimbările de vot sunt vizibile, ilustrează această realitate. „În contextul în care 2/3 din populația rurală are o pensie care nu acoperă nici minimum de existență, această categorie vulnerabilă este extrem de extinsă și ea foarte ușor poate fi cucerită. În trecut, Orhei era un raion care vota masiv partidele democratice și brusc s-a schimbat, pentru că a văzut că sunt oameni care le rezolvă rapid problemele. Am discutat cu cetățeni din Orhei care spun că în 30 de ani, doar partidul Șor a adus asfalt la poartă. Oamenii își doresc rezolvarea problemelor cu care se confruntă zi de zi „aici și acum””, a precizat doctorul în științe demografice, Valeriu Sainsus. Valeriu Sainsus a atras atenția asupra unui fenomen tot mai vizibil – apariția și extinderea sărăciei marginale, care afectează în special mediul rural. Potrivit lui, acest tip de sărăcie nu se limitează doar la lipsurile materiale, ci influențează profund accesul la educație și perspectivele de dezvoltare ale comunităților.  „Se accentuează sărăcia marginală, în special în mediul rural. Aceasta se observă prin abandonul școlar, neatractivitatea față de studii, mă refer la cele superioare, cele de masterat. Sărăcia marginală se referă și la persoanele aflate la pensie, în contextul în care 2/3 din populația rurală are pensia mai mică de minimul de existență. Există populație care n-are stagiul complet de cotizare, iar pensiile lor nu pot fi numite pensii, sunt mai mult indemnizații de sărăcie, acestea fiind de 1000 lei sau sub 1000 de lei. În acest context, pericolele sunt destul de vulnerabile în context electoral”, a mai spus Valeriu Sainsus.  Dezbaterea publică la tema „Sărăcia în calitate de (f)actor electoral” este ediția a 332-a de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

Funcționarii postului vamal Cahul au documentat o tentativă de introducere ilicită a valutei din țară, urmare a verificărilor de specialitate efectuate asupra unui autocar de cursă regulată, care se deplasa din Varna spre Chișinău. În rezultatul efectuării controlului fizic detaliat al bagajelor pasagerilor, în geanta personală a unui călător au fost depistate mijloace bănești în valută străină, în sumă de 18960 EUR si 3400 dolari USD, ce nu au fost declarate autorității vamale. Documentat pe caz este un bărbat cu dublă cetățenie, moldo-bulgară, în vârstă de 64 de ani. Drept urmare, mijloacele bănești au fost ridicate, iar cazul este investigat în continuare de ofițerii Direcției urmărire penală a Serviciului Vamal. Serviciul Vamal reamintește despre obligativitatea de declarare a mijloacelor bănești, dacă suma totală transportată este în valoare de 10 000 euro (sau echivalentul acestora) și mai mult, atât la intrare, cât și la ieșirea din Republica Moldova.

În perioada recentă, funcționarii posturilor vamale de frontieră au prevenit mai multe tentative de introducere ilicită în țară a bunurilor nedeclarate. În toate cazurile, mărfurile au fost reținute, iar investigațiile continuă pentru elucidarea circumstanțelor și atragerea persoanelor responsabile la răspundere. La postul vamal Leușeni, un mijloc de transport de model Renault Trafic, care se deplasa din Germania în Republica Moldova, a fost supus controlului detaliat în baza analizei de risc. Printre bagajele personale ale șoferului, un cetățean al Republicii Moldova de 47 de ani, funcționarii vamali au depistat, tăinuit, un scuter uzat, nedeclarat în conformitate cu legislația în vigoare. Tot la Leușeni, funcționarii vamali au supus controlului un Mercedes-Benz Sprinter (cursă regulată București – Chișinău) ce transporta 15 pasageri din România. În urma verificărilor, au fost depistate, ascunse printre bunurile personale ale șoferului, 66 de produse cosmetice nedeclarate autorității vamale. La postul vamal Giurgiulești 2, pe pista de intrare în țară, un autocar Setra pe ruta regulată Odesa – București a fost supus controlului fizic al bagajelor pasagerilor. În bagajele unui cetățean ucrainean de 26 de ani au fost găsite 1 538 de produse cosmetice nedeclarate autorității vamale. Mărfurile au fost reținute, iar persoana riscă sancțiuni contravenționale. La postul vamal Cahul, în urma controlului fizic al unui Mercedes Sprinter venit din Austria, funcționarii vamali au depistat, în bagajele unui pasager de 54 de ani, articole vestimentare în cantități comerciale, nedeclarate. Serviciul Vamal reamintește că introducerea în țară a bunurilor în cantități comerciale, a mărfurilor cu regim special sau a celor supuse taxelor vamale fără declarare reprezintă încălcări ale legislației și atrage aplicarea măsurilor legale.

Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis retragerea licenței de furnizare a gazelor naturale deținută de S.A. „Moldovagaz”, punând astfel capăt oficial activității acesteia în calitate de furnizor. Totodată, ANRE a revocat și obligațiile de serviciu public impuse anterior companiei. Potrivit autorităților, decizia vine în contextul în care „Moldovagaz” nu a reușit să finalizeze procesul de separare a activităților, așa cum prevede legislația. Într-o comunicare oficială transmisă ANRE în luna iulie, compania a invocat lipsa unui consens între acționari, precizând că situația depășește competențele echipei de conducere. În același document, „Moldovagaz” și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu noul furnizor, S.A. „Energocom”, pentru a asigura o tranziție lină și continuitatea livrării gazelor către cei aproximativ 800.000 de consumatori. „Ținând cont de complexitatea procesului de preluare a unui număr atât de mare de consumatori, ANRE a stabilit ca schimbarea efectivă a furnizorului să aibă loc la data de 1 septembrie”, anunță instituția. Până atunci, ambele companii — „Moldovagaz” și „Energocom” — sunt obligate să implementeze toate măsurile organizatorice, logistice și tehnice necesare pentru a evita orice întrerupere în furnizarea gazelor naturale. În paralel, în baza ultimelor modificări la Legea gazelor naturale, ANRE urmează să desemneze — la propunerea Ministerului Energiei — entitatea care va asigura aprovizionarea regiunii transnistrene. Pe de altă parte, din cauza complexității procedurilor de aprobare a noilor tarife reglementate pentru „Energocom”, compania va furniza gaze, într-o primă etapă, la prețurile actuale practicate de „Moldovagaz”. Ulterior, ANRE va analiza și aproba costurile reale, respectând etapele legale de transparență decizională.

Polițiștii din Taraclia, în colaborare cu procurorii Procuraturii Cahul – Oficiul Taraclia, au documentat activitatea infracțională a patru persoane, cu vârste cuprinse între 29 și 42 de ani, suspectate de implicare în circulația drogurilor pe teritoriul raionului Taraclia.  În urma perchezițiilor efectuate la domiciliile acestora, oamenii legii au depistat și ridicat marijuana, hașiș, rășină și ulei de cannabis, precum și peste 200 de plante de cânepă, plante și paie uscate de mac. Valoarea totală a drogurilor ridicate este estimată la aproximativ 400.000 de lei. Substanțele narcotice au fost transmise pentru efectuarea expertizei, iar trei dintre suspecți au fost arestați. Potrivit legislației în vigoare, persoanele găsite vinovate de comiterea unei astfel de infracțiuni riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 7 ani.

În perioada 5–6 august, Lacul Frumoasa din raionul Cahul se transformă într-un tărâm al aventurii. Clubul Juniorilor Exploratori – Kid-Explorer invită tinerii între 16 și 30 de ani la două zile intense de antrenamente și competiții de canoe, dar și la o experiență unică de conectare cu natura. Programul evenimentului: 5 august – Antrenament gratuit pentru toți doritorii 6 august – Campionat de canoe pentru tineri Am discutat cu Vladislav Vlad, administratorul clubului, care ne-a împărtășit mai multe despre desfășurarea evenimentului: „Deja am avut două antrenamente. Mâine avem ultimul și vom avea un mic campionat. Au participat copii și tineri. Câștigătorii vor fi premiați cu medalii. Locul 1, 2, 3… vor fi maxim 30 de câștigători, avem 30 de medalii pregătite.”, a precizat Vladislav Vlad. Activitățile desfășurate nu se limitează la canotaj. Clubul promovează o dezvoltare completă a tinerilor, ne-a comunicat Vlad. „Navigarea pe lacuri, râuri sau canale le oferă copiilor o experiență directă cu mediul natural — observă păsări, pești, vegetație și învață să respecte ecosistemele. Vâslitul implică mișcare coordonată, întărește musculatura și îmbunătățește postura. În aer liber, corpul se oxigenează mai bine, iar expunerea la soare (cu protecție!) stimulează sinteza de vitamina D. Totodată, canoe oferă provocări care dezvoltă atenția, răbdarea și capacitatea de a lua decizii. Ritmul apei și peisajele liniștitoare contribuie la reducerea stresului și la echilibrul emoțional.” Activitățile de bază ale Clubului Juniorilor Exploratori – Kid-Explorer: Explorarea naturii și a mediului înconjurător: Drumeții, orientare cu busola, observarea faunei și florei, activități ecologice; Escaladă pe perete și provocări fizice: Tinerii și copiii își dezvoltă forța, echilibrul și încrederea prin activități de escaladă supravegheată, învățând să-și depășească limitele într-un mediu sigur și motivant; Abilități practice și supraviețuire: Aprinderea focului, filtrarea apei, construirea adăposturilor, vâslitul în canoe; Formare spirituală și morală: Clubul promovează valorile, etica și dezvoltarea caracterului prin activități educative cu impact profund. Activități creative și educative; Dezvoltarea caracterului și a relațiilor sociale: Activități de echipă, provocări comune și tradiții care întăresc prietenia și identitatea comunitară. „Suntem creați să explorăm cu inima deschisă, să învățăm din fiecare pas și să ne formăm caracterul prin curaj, credință și prietenie. Aici, fiecare activitate devine o aventură spre cine suntem chemați să fim.”, transmit cei din Clubul Juniorilor Exploratori – Kid-Explorer. Locația evenimentului: Lacul Frumoasa, Cahul Ora evenimentului: 17:00 Atmosfera va fi completată de premii, distracție și un cadru natural spectaculos. „Nu rata ocazia de a fi parte din povestea noastră!”, ne îndeamnă organizatorii. Activitățile au fost realizate cu sprijinul proiectului „Sprijinirea implementării planurilor strategice ale organizațiilor societății civile”, implementat de Centrul Contact, în cadrul proiectului regional „Consolidarea Societății Civile în țările Parteneriatului Estic”, finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și cofinanțat de GIZ Moldova.

În luna iulie 2025, au fost autorizate spre plată subvenții în valoare totală de 96,27 milioane de lei, fonduri direcționate către producători agricoli și beneficiari din mediul rural. Din această sumă, 20,79 milioane de lei au fost oferite sub formă de plăți complementare. Cea mai mare parte din acești bani, aproximativ 16,16 milioane de lei, a fost utilizată pentru acoperirea primelor de asigurare a culturilor agricole și a animalelor. Celelalte fonduri au fost folosite pentru achitarea ratelor la credite și pentru încurajarea utilizării sistemelor de irigare. Plățile în avans au însumat 19,60 milioane de lei și au fost acordate pentru modernizarea exploatațiilor zootehnice și procurarea animalelor de prăsilă. În același timp, valoarea totală a plăților postinvestiționale autorizate a fost de 40,44 milioane de lei. Cererile aprobate au vizat investiții în echipamente de irigare, construcția bazinelor de acumulare a apei, înființarea plantațiilor pomicole, achiziția sistemelor de suport pentru culturi, a utilajelor apicole, a tehnicii agricole, precum și dezvoltarea infrastructurii de producere, prelucrare și comercializare în sectorul vegetal. Pentru sectorul zootehnic au fost autorizate plăți directe în valoare de 1,76 milioane de lei, calculate per cap de animal. Tot în luna iulie, prin Programul LEADER, au fost aprobate subvenții în valoare de 13,68 milioane de lei pentru dezvoltarea a 216 proiecte de inițiativă locală, distribuite în trei sectoare: public, antreprenorial și civic. În sectorul public, au fost finanțate proiecte în valoare de 6,98 milioane de lei. Cele mai solicitate domenii au fost cultura și patrimoniul local, educația timpurie și instituțiile școlare, infrastructura locală (inclusiv drumuri, trotuare și pavaje), amenajarea spațiilor verzi, administrația publică locală, protecția mediului și gestionarea deșeurilor, sportul și activitățile fizice, turismul local, eficiența energetică, precum și domeniul sănătății și al asistenței sociale. În sectorul antreprenorial au fost susținute 89 de proiecte, cu o valoare totală de 5,20 milioane de lei. Acestea au vizat în special activități din agricultură, comerț, servicii, turism, industrie, construcții și alte inițiative economice din spațiul rural. În sectorul civic au fost finanțate 20 de proiecte în valoare de 890 mii lei, majoritatea axate pe activități culturale, educaționale, recreative, identitare, turistice și sociale. În paralel, din Fondul de intervenție al Guvernului au fost alocate 2,94 milioane de lei pentru compensarea costurilor la energia electrică. Pentru a consulta lista beneficiarilor și a verifica statutul cererilor depuse, AIPA recomandă accesarea platformei oficiale a instituției, AICI.

Poliția Republicii Moldova documentează o nouă formă de finanțare și corupere electorală ilegală, gestionată de pe teritoriul Federației Ruse, prin intermediul aplicației TAITO. Potrivit autorităților, persoanelor li se promit sume considerabile — zeci de mii de lei lunar — pentru participarea la acțiuni ilegale. După implicare, însă, banii promiși nu mai sunt livrați. Poliția avertizează cetățenii să NU acceseze aplicația TAITO și să NU transmită datele personale prin intermediul acesteia, întrucât există riscul unor fraude de amploare. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile îndeamnă populația să semnaleze orice activitate suspectă. https://www.facebook.com/share/v/16N5fUZtfA/

Municipiul Cahul va avea, începând cu 12 august 2025, un nou punct de atracție pentru iubitorii de artă – Art Studio „Picasso”, situat pe str. B.P. Hasdeu 2 (Incubatorul de afaceri, etajul 3, biroul 302). Daniel Donici, managerul școlii, promite să fie un loc al inspirației, al descoperirii și al dezvoltării creative, adresându-se tuturor categoriilor de vârstă: copii (8–14 ani), adolescenți (15–18 ani) și adulți. Ce oferă Art Studio „Picasso”? Cursuri de pictură și desen (acuarelă, acrilic, ulei, pastel, creion) Ateliere tematice și sesiuni de creație liberă Pregătire pentru licee, colegii și universități de profil Expoziții de grup și personale pentru cursanți Participare la concursuri naționale și internaționale Daniel menționează că această școală vine să  completeze oferta culturală a municipiului: „Deschiderea Art Studioului „Picasso” a fost un vis pe care îl port cu mine încă din copilărie — acela de a avea un spațiu propriu în care să pot împărtăși arta dintr-o perspectivă personală, într-un mediu flexibil și cald. Chiar dacă municipiul Cahul beneficiază de o Școală de Arte Plastice, studioul meu vine ca o completare, nu ca o concurență. Accentul nostru se pune în special pe cursuri destinate adulților — o categorie de vârstă care adesea nu are acces la astfel de oportunități de formare artistică. De asemenea, oferim programe personalizate pentru toate vârstele, de la copii mici până la seniori, adaptate ritmului, nivelului și obiectivelor fiecărui cursant. Scopul meu este să creez un spațiu în care oamenii să se simtă liberi să experimenteze, să învețe și să se dezvolte prin artă, indiferent de vârstă sau pregătire anterioară. În plus, stilul nostru educațional este unul deschis și creativ, bazat pe încredere, comunicare și dezvoltare individuală, nu doar pe reproducerea unor teme standardizate. Art Studioul „Picasso” nu este doar un Studiou, ci o comunitate artistică în formare, unde fiecare are locul său.”

Ai trăit o iubire care părea desprinsă dintr-un film? A fost intensă, interzisă, neașteptată sau pur și simplu te-a schimbat pentru totdeauna? Acum ai șansa să o vezi pe marele ecran. Proiectul „Chișinău, I love you!” lansează campania de colectare a celor mai emoționante, neașteptate sau nebunești povești de dragoste trăite în capitală. Cele mai bune istorii vor fi transformate în scenariu de film, iar autorii selectați vor fi premiați cu 20 000 de lei.  „Proiectul de film „Chișinău, I love you!” va fi o colecție de scurtmetraje bazate pe povești reale sau pe fantezii ascunse de ochii lumii. Căutăm istorii urbane, sincere, intense sau amuzante - de la flirturi întâmplătoare și relații interzise, până la aventuri sexy sau fantezii care n-au avut loc, dar ar fi putut deveni realitate”, a menționat Olga Harabajiu, producător executiv „609 FILM”.  Astfel, toți cei care au trăit o poveste de dragoste în Chișinău sunt invitați să o împărtășească, cu numele real sau anonim, pe site-ul oficial al proiectului: www.chisinauiloveyou.md.  Proiectul va reuni diverse perspective asupra relațiilor și emoțiilor urbane, aduse la viață prin ochii a mai mulți regizori cu stiluri distincte. Acesta se va diferenția prin faptul că fiecare fragment va fi o poveste autentică, oferind o experiență cinematografică deosebită. Este un exercițiu de sinceritate și curaj, care aduce în prim-plan trăiri adesea tabuizate în spațiul public moldovenesc. Autorii acestui proiect, Sergiu Cumatrenco și Ion Borș, sunt profesioniști ai industriei de film care aduc viziune, emoție și cinematografie de calitate în proiectele pe care le semnează. Recent, aceștia au fondat și „609 FILM”, o inițiativă care schimbă felul în care se face film în Moldova. Sergiu Cumatrenco este producător premiat internațional și unul din liderii industriei cinematografice locale, iar Ion Borș este regizorul și producătorul CARBON, cel mai de succes film moldovenesc din istoria Moldovei independente. Echipa este deschisă la parteneriate creative și colaborări cu branduri care își doresc expunere cinematografică, autenticitate și impact emoțional real.   Proiectul de film „Chișinău, I love you!” este realizat de compania 609 FILM, în parteneriat cu YOUBESC, KANTORA și FILM.md

Misiunea Socială „Diaconia” anunță concurs de angajare pentru funcția de Coordonator Local în cadrul Proiectului Centrul Comunitar „Sf. Vasile cel Mare” din Cahul, implementat în parteneriat cu Episcopia Basarabiei de Sud. Locul desfășurării activității: mun. Cahul, str. Griviței nr. 12 Oferă: Pachet social și condiții bune de muncă; Lucru într-o echipă profesionistă; Program de lucru part-time; Formare profesională continuă. Responsabilități: Stabilirea, dezvoltarea și menținerea relațiilor armonioase cu beneficiarii proiectului (copii refugiați/copii din comunitatea locală, cu vârsta cuprinsă între 7 și 16 ani și femei refugiate/femei din comunitatea locală);  Încurajarea unui mediu de colaborare și de susținere a echipei locale, promovând comunicarea deschisă și eficientă; Coordonarea și ghidarea echipei locale; Planificarea activităților prevăzute de proiect; Monitorizarea procesului de implementare a activităților proiectului; Asigurarea gestionării financiare a proiectului;  Elaborarea de rapoarte narative periodice care să arate progresul activităților proiectului și realizarea indicatorilor în baza cerințelor și a termenelor stabilite de parteneri/donatori;  Comunicarea eficientă și dezvoltarea parteneriatelor cu părțile interesate relevante;  Participarea la întâlniri multidisciplinare în cadrul organizației și în afara acesteia care contribuie la creșterea profesională și personală. Cerințe față de candidați: Studii superioare în pedagogie, asistență socială sau în alte domenii relevante pentru post; Experiență de muncă de minim 2 ani în domeniile menționate mai sus; Experiență în coordonarea unei echipe (constituie un avantaj); Abilități de leadership, organizare și relaționare; Comunicare asertivă, capacitate de lucru în echipă, responsabilitate și empatie; Cunoașterea limbii române (scris/vorbit) și ruse (vorbit);  Cunoașterea limbii engleze (constituie un avantaj); Cunoașterea MS Office (Word,  Excel, Power Point etc.) Disponibilitatea de lucru 6 ore/5 zile în săptămână.  Funcția dată este vacantă începând cu 15 septembrie 2025. Persoanele interesate sunt invitate să expedieze CV-ul la următoarea adresă: centrulderesurse.diaconia@gmail.com și în copie office@diaconia.md  până la data de 31 august 2025.  Doar candidații selectați vor fi invitați la interviu.

Serviciul Fiscal de Stat, în exercitarea atribuțiilor sale legale, continuă să întreprindă măsuri pentru prevenirea și combaterea fenomenului de neutilizare a echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor în numerar, precum și a altor încălcări ale legislației în vigoare. În perioada lunii august 2025, vor fi desfășurate în continuare acțiuni de control fiscal prin metoda verificării operative, care se vor axa asupra următoarelor categorii de activitate economică: Comerțul cu amănuntul a mărfurilor, produselor și materialelor Activitate în domeniul de agrement Prestări servicii în domeniul HoReCa Transportul rutier de pasageri Comerț prin intermediul platformelor on-line Subsidiar, vor fi efectuate controale fiscale operative în rezultatul examinării petițiilor, sesizărilor, reclamațiilor, informațiilor din mijloacele de informare în masă etc., la contribuabilii a căror activitate întrunește riscuri de neconformare fiscală. Rezultatele preliminare ale controalelor fiscale desfășurate în luna iulie 2025: Au fost efectuate 627 controale fiscale prin metoda de verificare operativă. În 408 cazuri au fost stabilite încălcări ale legislației. Au fost aplicate: Sancțiuni fiscale în sumă totală de 1.096.000 lei Sancțiuni contravenționale în sumă totală de 440.000 lei Acțiunile demarate au avut drept scop monitorizarea activității contribuabililor în vederea: respectării eliberării bonurilor fiscale la decontările în numerar, declarării tuturor veniturilor, deținerii documentelor de proveniență a mărfurilor expuse spre comercializare. Recomandări pentru contribuabili: Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii să respecte reglementările fiscale și să desfășoare activitatea economică în mod transparent, contribuind astfel la dezvoltarea unui mediu economic echitabil și sustenabil. Impozitele și taxele achitate ca urmare a declarării tuturor tranzacțiilor permit: servicii medicale de calitate, pensii decente, învățământ eficient, asistență socială, infrastructură modernă și europeană. Solicitați bonul fiscal! Se recomandă tuturor cetățenilor să solicite bonul fiscal care confirmă cumpărarea produsului sau prestarea serviciului și să raporteze cazurile de încălcări fiscale prin intermediul Centrului Unic de Apel al SFS – apel gratuit la 0 8000 1525.

Pe parcursul lunii iulie 2025, geniștii Armatei Naționale au desfășurat nouă misiuni de deminare pe teritoriul Republicii Moldova, în cadrul cărora au fost descoperite și neutralizate 54 de obiecte explozive și 104 cartușe, provenite în mare parte din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, echipele specializate au intervenit în mai multe regiuni ale țării, inclusiv municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Ștefan Vodă, Căușeni, Ungheni, Hâncești, Edineț și Călărași. Cea mai amplă intervenție a avut loc în extravilanul satului Răscăieți, raionul Ștefan Vodă, unde militarii din Batalionul Geniu „Codru” au identificat 34 de obiecte explozive. Printre acestea se numără un proiectil de artilerie de calibru 105 mm, 12 bombe de aruncător de calibru 60 mm, o grenadă de mână F1, două grenade RDG-5, opt focoase pentru proiectile de artilerie, dar și 48 de cartușe de calibru 7,62 mm. Toate munițiile au fost distruse în condiții de maximă siguranță, fără a pune în pericol populația sau mediul înconjurător. De la începutul anului 2025, geniștii Armatei Naționale au executat în total 88 de misiuni de deminare, în urma cărora au fost nimicite 425 de obiecte explozive de diferite tipuri și 224 de cartușe.

Peste 13.000 de vehicule electrice și hibride au fost înmatriculate în Republica Moldova în primele șase luni ale anului 2025, potrivit datelor publicate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), care se bazează pe informațiile furnizate de Agenția Servicii Publice, transmite MOLDPRES. Potrivit CNED, în perioada ianuarie–iunie 2025, au fost înregistrate 1.555 de vehicule electrice și 11.545 de vehicule hibride (inclusiv plug-in), ceea ce reprezintă o creștere de 272% pentru segmentul electric și de 293% pentru cel hibrid, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Dintre acestea, persoanele fizice au fost responsabile pentru cea mai mare parte a înmatriculărilor, însă și persoanele juridice au înregistrat un avans considerabil, cu 327 vehicule electrice și 1.911 hibride. În total, în perioada 2018–iunie 2025, în Republica Moldova au fost înmatriculate 72.605 mijloace de transport electrice și hibride. Dintre acestea, 7.666 sunt vehicule electrice – majoritatea (5.905) deținute de persoane fizice, iar 64.939 sunt vehicule hibride – din care 56.787 sunt înregistrate pe persoane fizice și 8.152 pe persoane juridice. CNED subliniază că aceste cifre reflectă o tranziție accelerată spre mobilitatea sustenabilă în Republica Moldova, având efecte directe asupra reducerii emisiilor de carbon și îmbunătățirii calității vieții urbane. Instituția își propune să continue promovarea transportului eficient energetic, ecologic și durabil, prin politici publice, stimulente și extinderea infrastructurii dedicate. În ultimii ani, autoritățile din Republica Moldova au intensificat măsurile de sprijin pentru dezvoltarea mobilității verzi, inclusiv prin scutiri de taxe pentru vehicule electrice, inițiative legislative și investiții în infrastructura de încărcare. Aceste măsuri, alături de creșterea conștientizării publicului privind impactul transportului asupra mediului, au contribuit semnificativ la creșterea numărului de înmatriculări de vehicule electrice și hibride.

O inițiativă de suflet prinde viață în comuna Manta. Fântâna publică de pe strada Horelor a fost supusă unei reparații capitale, realizată în stil rustic, grație contribuției generoase a doi măntași stabiliți în Belgia, Gheorghe Băncilă și Ciprian Olteanu, care au donat 5.000 de euro pentru acest proiect. La realizarea lucrărilor s-au alăturat și locuitorii mahalalei, care au contribuit cu o sumă totală de 15.000 de lei și cu muncă voluntară, reușind astfel să transforme fântâna într-un adevărat simbol al comunității. „Această contribuție este mai mult decât un sprijin material — este o dovadă vie a dragostei față de satul natal, a respectului pentru rădăcini și a dorinței de a lăsa în urmă ceva frumos și durabil pentru generațiile viitoare”, a transmis Primăria comunei Manta într-un mesaj public pe rețelele de socializare. La proiect a contribuit și tânărul antreprenor Nicolae Cîrnici, care a oferit expertiză și muncă pentru a reda fântânii un aspect autentic și durabil. Fântâna, considerată una dintre cele mai importante surse de apă ale localității, cu „cea mai rece și gustoasă apă din comună”, rămâne nu doar un loc de utilitate publică, ci și unul purtător de amintiri din copilărie pentru generațiile de măntași. Primăria adresează mulțumiri tuturor celor implicați, menționând că „faptele bune nu se uită niciodată — ele ne leagă, ne inspiră și ne arată ce înseamnă cu adevărat să fii acasă”.

La data de 2 august, creștinii ortodocși de stil vechi îl prăznuiesc pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanți sfinți ai Vechiului Testament. În popor, această zi este încărcată de tradiții, obiceiuri și superstiții transmise din generație în generație, care dau culoare și profunzime sărbătorii. Cine a fost Sfântul Ilie Sfântul Ilie este cunoscut ca un mare prooroc și făcător de minuni, care, potrivit Scripturii, s-a înălțat la cer într-un car de foc tras de cai înaripați. În tradiția populară, el este considerat stăpânul fulgerelor și al ploilor. Se spune că, atunci când tună și fulgeră, Sfântul Ilie se luptă cu diavolii și îi pedepsește pe cei necredincioși. Ce se face în ziua de Sfântul Ilie Oamenii merg la biserică și se roagă pentru ploi binecuvântate, protecție împotriva trăsnetelor și sănătate. Se sfințesc recoltele – apicultorii aduc la biserică miere nouă, iar gospodarii – mere, pere, grâu sau spice, care sunt binecuvântate de preoți. Nu se lucrează – este o zi de odihnă, pentru a nu atrage mânia sfântului. Se dau de pomană alimente în amintirea celor trecuți la cele veșnice. Ce se mănâncă de Sfântul Ilie Tradiția spune că în această zi se gustă miere nouă (prima recoltă din stup) și se fac colaci, plăcinte și bucate din mere. De asemenea, se obișnuiește să se pregătească mâncăruri din pui, considerat un simbol al purității.  Conform tradiției, până la Sfântul Ilie nu se mănâncă poamă (struguri) și castraveți, iar în această zi se obișnuiește să se guste din recolta nouă, dusă întâi la biserică pentru a fi sfințită. Mierea nouă este nelipsită de pe mesele credincioșilor – apicultorii o duc la slujbă, iar apoi o împart cu familia și oamenii nevoiași. Un obicei vechi spune că de Sfântul Ilie se mănâncă castraveți cu miere, combinație considerată binecuvântată, care aduce sănătate și belșug. Obiceiuri și superstiții Nu se spală și nu se coase în această zi, ca să nu atragă fulgerele și grindina. Se spune că dacă plouă de Sfântul Ilie, anul va fi roditor. Apicultorii scot mierea și o împart cu familia, vecinii și oamenii sărmani – aceasta aduce belșug și sănătate. Merele nu se mănâncă înainte de Sfântul Ilie – abia în această zi se gustă primele mere din noua recoltă, care sunt duse întâi la sfințit la biserică. Sfântul Ilie în folclor În imaginarul popular, Sfântul Ilie este descris ca un sfânt puternic și aprig, care străbate cerul cu carul său de foc, aruncând fulgere asupra duhurilor rele. Copiii erau învățați că tunetele și fulgerele sunt semne ale luptei Sfântului Ilie cu diavolii, iar acest lucru îi făcea pe oameni să-l cinstească și mai mult. O zi a roadelor și a belșugului Ziua de 2 august este și un prilej de mulțumire pentru roadele pământului. În multe sate, după slujba religioasă, oamenii organizează mese festive, unde împart bucate cu familia, vecinii și cei nevoiași, păstrând vie tradiția dărniciei.

În perioada estivală, în mod special în zilele de weekend, când tot mai mulți cetățeni aleg să-și petreacă timpul liber pe malul bazinelor acvatice, salvatorii reamintesc despre importanța respectării regulilor de siguranță în timpul scăldatului. Pentru a preveni incidentele de înec, oamenii sunt îndemnați să manifeste responsabilitate și prudență sporită atunci când aleg să se scalde sau să se odihnească în apropierea apelor. În acest context, îndemnăm populația să respecte următoarele reguli de siguranță: Evitați scăldatul în locuri nesupravegheate și neamenajate cu stații de salvare; Nu intrați în apă după consumul de alcool, deoarece acesta afectează coordonarea, echilibrul și judecata, crescând riscul de înec; Fiți precauți și evitați zonele cu ape adânci, necunoscute sau cu curenți puternici; Supravegheați permanent copiii, atât în apă, cât și pe mal și nu-i lăsați de unii singuri nici măcar pentru o clipă; Nu săriți în apă de pe maluri înalte, poduri pentru a evita traumatismele sau accidentele; Evitați intrarea bruscă în apă după expunerea prelungită la soare, pentru a preveni șocul termic; Nu vă aventurați la scăldat pe timp de noapte sau în condiții meteorologice nefavorabile; Folosiți veste de salvare în timpul plimbărilor cu barca sau alte mijloace plutitoare; Respectați întotdeauna indicațiile salvamarilor și semnificația panourilor de avertizare din zonele de agrement. Menționăm, că grupurile mobile mixte din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră vor continua activitățile de informare și instruire a cetățenilor pe malurile râurilor și lacurilor din țară. Datorită eforturilor comune ale angajaților Ministerului Afacerilor Interne, numărul cazurilor de înec este în scădere, cetățenii devenind mai conștienți și mai responsabili față de propria siguranță și a celor din jur. Conform datelor statistice, de la începutul perioadei estivale, peste 21 000 de persoane, dintre care aproape 10 000 de copii, au fost informate cu privire la riscul de înec și măsurile de prevenire. În caz că observați o persoană care se îneacă sau alte situații de risc, apelați imediat Serviciul 112.

Potrivit datelor oficiale prezentate în Registrul de Stat al Alegătorilor, în Republica Moldova sunt înregistrați 3.298.443 de cetățeni cu drept de vot. Dintre aceștia, 2.759.169 sunt repartizați pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II. Raionul Cahul se remarcă printr-un număr semnificativ de alegători – 97.447 de persoane, situându-se astfel în topul celor mai populate raioane din punct de vedere electoral, alături de raioanele Hîncești, Ungheni, Ialoveni și municipiul Bălți. Cele mai mari valori se înregistrează în: mun. Chișinău – 663.157 alegători UTA Găgăuzia – 129.029 alegători mun. Bălți – 98.651 alegători r-n Cahul – 97.447 alegători r-n Orhei – 96.227 alegători Diferența de peste 539.000 de persoane față de totalul general este explicată prin: Cetățeni fără domiciliu sau reședință înregistrată – 262.388 Alegători din stânga Nistrului – 276.886 Autoritățile precizează că aceste cifre reflectă situația actuală a registrelor electorale, esențială în contextul pregătirilor pentru următoarele scrutine naționale.