Astăzi, în fața Ministerului Justiției, zeci de cetățeni au participat la un protest pașnic organizat de Partidul Național Moldovenesc, la inițiativa președintelui formațiunii, Dragoș Galbur. Protestul a fost determinat de lipsa unei decizii judiciare în cazul accidentului de la Boldurești, în urma căruia un copil de 14 ani a murit, fiind lovit mortal și abandonat pe marginea drumului.Potrivit organizatorilor, principalul suspect este chiar actualul primar al localității, reales în funcție, deși este inculpat într-un dosar penal pentru omor din culpă. Dosarul se află pe masa instanței de mai bine de un an, fără ca până acum să fi fost emisă vreo hotărâre judecătorească.„Într-un stat normal, o asemenea situație ar fi de neconceput. La noi, riscă să devină precedent,” a declarat Dragoș Galbur în timpul protestului. El a criticat Ministerul Justiției pentru lipsa de reacție și pentru faptul că, în opinia sa, „se spală pe mâini” printr-un comunicat emis în timpul manifestației.Protestatarii au adoptat o rezoluție prin care solicită urgentarea procesului penal, în baza articolului 331¹ din Codul de procedură penală, și au propus modificări legislative ce vizează interzicerea accesului în funcții publice al persoanelor inculpate în dosare penale grave.„Nu este o acțiune politică, ci un protest civic, organizat la solicitarea cetățenilor. Este un gest de solidaritate cu o mamă singură, care se luptă cu un sistem bolnav și corupt,” a adăugat liderul Partidului Național Moldovenesc.Dragoș Galbur a mai declarat că acțiunile de protest vor continua până când justiția își va face datoria, iar cazurile similare nu vor mai fi tratate cu indiferență. „Dacă închidem ochii, devenim complici. De aceea, nu ne oprim aici.”

Tensiunile au atins un nou apogeu duminică în Los Angeles, după ce președintele Donald Trump a ordonat trimiterea a sute de membri ai Gărzii Naționale în oraș, într-un gest considerat de autoritățile locale drept o încălcare gravă a suveranității statului California. Decizia a declanșat un val de proteste violente, soldate cu incendierea mai multor vehicule autonome, ciocniri dure cu forțele de ordine și zeci de arestări. Sute de protestatari au blocat autostrada 101 și au construit baricade improvizate, din spatele cărora au aruncat cu pietre, bucăți de beton, trotinete electrice și artificii asupra ofițerilor de poliție. Mașinile Waymo, parcate în apropiere, au fost incendiate, trimițând nori groși de fum negru peste centrul orașului. Poliția din Los Angeles a intervenit în forță, folosind gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și grenade asurzitoare pentru a dispersa mulțimea. Până seara, mai multe cartiere centrale fuseseră închise, iar adunările declarate ilegale. Potrivit șefului poliției, Jim McDonnell, ofițerii au fost „copleșiți” de amploarea protestelor. „Aceștia nu sunt doar protestatari, ci și agitatori obișnuiți care profită de astfel de momente pentru a genera haos”, a declarat McDonnell. Președintele Trump a reacționat pe Truth Social cu mesaje dure, cerând arestarea protestatarilor mascați: „Arată foarte rău în L.A. ADUCEȚI TRUPELE!!!” Decizia de a trimite Garda Națională a fost întâmpinată cu critici dure de către oficialii statului. Guvernatorul democrat Gavin Newsom a cerut în mod oficial retragerea trupelor, calificând acțiunea lui Trump drept „o încălcare flagrantă a suveranității statului”. Alături de el, primarul Los Angelesului, Karen Bass, a acuzat administrația federală că a provocat intenționat escaladarea violențelor. „Ceea ce vedem în Los Angeles este haos provocat de administrație, nu un efort pentru siguranța publică”, a declarat Bass în cadrul unei conferințe de presă. Newsom a afirmat că Trump nu a menționat nimic despre trimiterea Gărzii Naționale în timpul unei convorbiri telefonice de vineri, acuzându-l pe președinte că „minte cu sânge rece”. Administrația Trump a respins acuzațiile, susținând că intervenția federală a fost necesară pentru a restabili ordinea. „Este o minciună sfruntată să susții că nu exista nicio problemă în Los Angeles înainte ca președintele Trump să intervină”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Abigail Jackson. Pe măsură ce protestele intră în a patra zi, tensiunile par departe de a se calma. Situația rămâne extrem de volatilă, iar autoritățile locale încearcă să prevină o escaladare similară cu cea din anii precedenți, când orașul a fost scena unor revolte violente de proporții.

Reprezentanții Blocului Alternativa au organizat un protest în fața Comisiei Electorale Centrale, înaintând  cele 7 cerințe esențiale pentru asigurarea unor alegeri parlamentare corecte, libere și transparente în Republica Moldova.Potrivit lui Victor Pruteanu, reprezentantul Mișcării Alternativa Națională, Comisia Electorală Centrală a ajuns un instrument politic, deși trebuie să fie imparțială, să ofere acces egal tuturor forțelor politice și să respecte drepturile tuturor cetățenilor. „Guvernarea nu consultă opoziția, ia decizii în spatele ușilor închise și încearcă să controleze procesul electoral. Întreb public: pe cine servește Comisia? Pe Maia Sandu și Igor Grosu, sau pe cetățeni și principiile democrației? Dacă vor continua așa, noi vom protesta, nu vom tăcea, inclusiv în fața partenerilor europeni. Domnule Postică, doamna Caraman, noi respectăm legea și vom continua să luptăm pentru o Moldovă dreaptă și democratică”. La rândul său, Mihail Poleanschi, reprezentantul Partidului Acțiunii Comune - Congresul Civic, a subliniat că Blocul Alternativa este pentru democrație și împotriva totalitarismului. „Ne exprimăm indignarea față de modul în care Comisia Electorală Centrală a fost transformată într-un instrument politic al guvernării din ultimii ani. Nu vorbesc doar în numele opoziției, ci în numele majorității cetățenilor care cer alegeri libere, corecte și transparente. CEC trebuie să fie independentă, să respecte legea și să asigure condiții egale pentru toți. Le cer celor din CEC să aleagă: sunt de partea democrației și a principiilor europene sau de partea Maiei Sandu și a conducerii PAS? Moldova nu are nevoie de dictatură, ci de o democrație autentică”. Pe de altă parte, Ana-Maria Păunescu, reprezentantul Partidului Acțiunii Comune - Congresul Civic, a spus că tinerii din Republica Moldova, nu mai vor să supraviețuiască, ci să trăiască cu demnitate, într-o țară democratică.„Tinerii care au ales să rămână acasă, nu pot accepta ca procesul electoral să fie manipulat și controlat în favoarea unui singur partid. Cerem CEC să asigure un proces electoral echitabil și condiții egale pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei din diasporă. Rușine celor care încearcă să limiteze drepturile cetățenilor și să controleze alegerile!”.Victor Macovei, reprezentantul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, a precizat că Blocul Alternativa cere mai multă transparență în procesul electoral. „Cerem dreptul de a avea reprezentanți și observatori în toate secțiile de votare. Cerem instalarea camerelor de supraveghere video, cu transmisie online, în fiecare secție de vot, pentru a asigura transparența procesului electoral. Cerem un moratoriu asupra modificărilor legislative în plină perioadă electorală. Nu mai schimbați regulile în timpul jocului!”Amintim că, cele șapte cerințe ale Blocului Alternativa către actuala guvernare sunt următoarele:  1. Independența și transparența Comisiei Electorale Centrale; 2. Egalitatea șanselor în alegeri;  3. Transparența și accesul liber la observarea electorală; 4. Supraveghere video și control public; 5. Egalitate în accesul la vot; 6. Garanții împotriva discriminării;7. Transparență financiară și echitate.

Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, acuză Guvernul de lipsă de transparență în ceea ce privește decizia de modernizare a aeroportului de la Mărculești. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Furtună sugerează că în spatele proiectului oficial de dezvoltare economică s-ar ascunde, de fapt, pregătiri pentru scopuri militare. „Guvernul a aprobat „modernizarea” aeroportului de la Mărculești. Oficial — pentru a impulsiona dezvoltarea regiunii de nord. Dar Ministerul Apărării nu dispune de aviație militară. Atunci pentru care aeronave pregătim pista de decolare?”, a scris Furtună, întrebând retoric dacă nu cumva Moldova se pregătește, în mod tacit, de implicare într-un conflict armat. Ea amintește că, potrivit articolului 11 din Constituția Republicii Moldova, țara are statut de neutralitate permanentă și subliniază că dislocarea unor trupe militare străine, fără informarea prealabilă a cetățenilor, ar reprezenta „o trădare directă” și „o amenințare la adresa suveranității naționale”. „UE presează. Chișinăul — tace. Ministerul Apărării — evită explicațiile. Iar printre rânduri se citește esențialul: suntem târâți într-un război străin. Pe la spatele nostru. Transformând Moldova într-o țintă”, a mai declarat lidera Partidului Moldova Mare. În acest context, formațiunea politică pe care o conduce solicită:  • Explicații publice clare din partea Guvernului și Ministerului Apărării;  • Declanșarea imediată a unei anchete parlamentare privind decizia de modernizare a aeroportului Mărculești și potențialele implicații de securitate. „Poporul are dreptul să cunoască adevărul. Nu post-factum, ci înainte”, a concluzionat Victoria Furtună. Deocamdată, autoritățile nu au venit cu o reacție oficială la acuzațiile lansate.

Deputata neafiliată Olesea Stamate a prezentat luni, în cadrul unui briefing de presă, un proiect de lege care prevede modificarea Legii cu privire la Curtea Constituțională. Inițiativa legislativă vizează instituirea unui mecanism transparent și meritocratic de numire a judecătorilor constituționali, în încercarea de a depolitiza procesul și de a spori încrederea publicului în această instituție. „Judecători constituționali – selectați transparent și pe bază de merit! Aceasta este propunerea mea, care se regăsește în proiectul de lege prezentat astăzi”, a declarat Stamate. Parlamentara a criticat actualul cadru legislativ, menționând că noua lege a Curții Constituționale, adoptată recent de Parlament, „a ignorat o prevedere importantă din opinia Comisiei de la Veneția – asigurarea unui mecanism transparent și corect de numire a judecătorilor”. Potrivit Olesei Stamate, proiectul de lege include trei componente-cheie:  1. Selecție publică și motivată – Introducerea unui nou articol, Articolul 91 „Procedura de selecție”, care obligă autoritățile implicate (Parlamentul, Guvernul, CSM) să organizeze o procedură publică de analiză a dosarelor și interviuri, urmate de o decizie motivată privind desemnarea candidaților.  2. Majoritate calificată în Parlament – Propunerea instituirii unei majorități de 3/5 pentru numirea judecătorilor de către Legislativ, pentru a evita politizarea și controlul instituției de către partidul majoritar.  3. Criterii suplimentare de eligibilitate – Interdicția de a candida pentru persoanele care au fost membri ai unui partid politic sau au deținut funcții politice în ultimii trei ani, precum și obligativitatea demonstrării imparțialității și independenței în activitatea profesională anterioară. „Proiectul propus răspunde nevoii urgente de a moderniza și proteja mecanismul de numire a judecătorilor Curții Constituționale”, a spus deputata, adăugând că acesta se aliniază recomandărilor Comisiei de la Veneția și bunelor practici europene. Inițiativa vine pe fundalul tensiunilor crescânde legate de procesul de reînnoire a componenței Curții Constituționale, în contextul în care mandatele a cinci dintre cei șase magistrați expiră pe 16 august. Înalta Curte a notificat deja autoritățile competente – Parlamentul, Guvernul și CSM – să inițieze procedura de desemnare a noilor judecători. Potrivit legii, Curtea Constituțională este formată din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani – câte doi de către Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii. Singura judecătoare care nu va fi înlocuită în această toamnă este Viorica Puică, desemnată de CSM în noiembrie 2023.

În 2014, doar 1.900 de moldoveni aveau un salariu BRUT de peste 1.000 de euro pe lună. Astăzi, în 2025, sunt deja peste 110.000, iar până la sfârșitul anului estimăm că vom atinge pragul de 130.000 de persoane. Este un salt spectaculos, care reflectă transformările profunde din piața muncii din Republica Moldova, a scris expertul Veaceslav Ioniță într-o analiză pe blogul său.  Analiză pe termen scurt: T1 2025 vs 2024În primul trimestru din 2025, numărul persoanelor cu salarii BRUTE lunare peste 1.000 de euro a crescut de la 104.000 (2024) la 110.000, ceea ce înseamnă +6.000 de persoane într-un singur trimestru.Această creștere a fost determinată de:  Creșterea salariului mediu anualizat cu 2,5% față de 2024  Stabilitatea cursului leu/euro, care a menținut echivalența pragului de 1.000 euro  Creșterea ușoară a numărului de angajați în sectorul real, cu aproximativ 3.000 de persoaneTotodată, se remarcă o accelerare și în segmentul de top: Aproape 16.000 de persoane au salarii BRUTE de peste 2.000 de euro lunar, dublu față de anul 2023.  Analiză pe termen lung: 2014–2025Evoluția pe un deceniu ne arată o transformare structurală a pieței muncii: An Nr. salariați cu peste 1.000 euro brut/lună 2014 1.900 2019 20.100 2022 46.500 2023 73.900 2024 104.100 2025 (T1) 110.000 2025 (estimare finală) ~130.000În doar 10 ani, acest segment a crescut de 60 de ori. Dacă în 2014 vorbeam despre o elită salarială restrânsă, astăzi vorbim de aproape 1 din 5 angajați activi din economia formală care depășește pragul de 1.000 euro/lună.  Ce înseamnă acest lucru pentru Moldova? Salariile mari devin normalitate, nu excepție. Companiile sunt obligate să ofere venituri competitive pentru a-și păstra angajații calificați. Structura economiei se schimbă, cu tot mai mulți angajați în sectoare bine plătite: IT, telecom, BPO, profesii liberale, servicii financiare. Crește presiunea asupra sectorului public și întreprinderilor mici, care trebuie să țină pasul cu piața.Sursa: ionita.md

Alexandr Berlinschii, membru al Partidului Nostru și fost secretar al Comisiei Electorale Centrale, critică dur situația economică și spațiul mediatic actual din Republica Moldova. Potrivit acestuia, realitatea din piețe și magazine contrazice propaganda difuzată pe majoritatea posturilor de televiziune pro-putere în cadrul campaniei de promovare a partidului de guvernare.„Frigiderul bate televizorul. Cetățeanul nostru simte pe propria piele că Moldova merge prost economic atunci când intră în market sau în piață și-și face cumpărături și înțelege că puterea sa de cumpărare este mult mi mică decât a fost anterior”, a declarat Berlinschii la emisiunea „Important” de la postul TVC21.Berlinschii acuză o campanie mediatică în favoarea partidului de guvernare și avertizează asupra tentativelor de limitare a libertății presei:„Pornești majoritatea canalelor de televiziune și nu vedem altceva decât o campanie de promovare a partidului de guvernare. Respectiv, cetățeanul își face impresia pe partea de încredere necătând la faptul că acele canale de televiziune încearcă cumva să menajeze partidul de guvernare.”Totodată, el avertizează asupra faptului că la nivel legislativ se încearcă o cenzurare și mai mare a spațiului mediatic.„Mai mult decât atât, atunci când ne referim la spațiul mediatic și online, vedem în ultima perioadă că există câteva inițiative legislative prin care se încearcă să se introducă o cenzură și mai mare. Dar sunt sigur că cetățenii noștri știu să facă diferența dintre un partid politic care nu face altceva decât să promită și alte opțiuni politice care vin cu propuneri concrete,” a conchis Alexandru Berlinschii.Amintim că Guvernul a anunțat lansarea unei campanii naționale de informare prin intermediul căreia guvernarea își propune să aducă „deciziile publice mai aproape de oameni”, cu un buget total de 5 milioane de lei. Costurile și campania propriu-zisă au provocat critici și discuții aprinse în societate, mai ales într-o perioadă în care scăderea nivelului de trai apasă tot mai greu pe umerii populației.

Tensiunile au atins un nou apogeu duminică în Los Angeles, după ce președintele Donald Trump a ordonat trimiterea a sute de membri ai Gărzii Naționale în oraș, într-un gest considerat de autoritățile locale drept o încălcare gravă a suveranității statului California. Decizia a declanșat un val de proteste violente, soldate cu incendierea mai multor vehicule autonome, ciocniri dure cu forțele de ordine și zeci de arestări. Sute de protestatari au blocat autostrada 101 și au construit baricade improvizate, din spatele cărora au aruncat cu pietre, bucăți de beton, trotinete electrice și artificii asupra ofițerilor de poliție. Mașinile Waymo, parcate în apropiere, au fost incendiate, trimițând nori groși de fum negru peste centrul orașului. Poliția din Los Angeles a intervenit în forță, folosind gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și grenade asurzitoare pentru a dispersa mulțimea. Până seara, mai multe cartiere centrale fuseseră închise, iar adunările declarate ilegale. Potrivit șefului poliției, Jim McDonnell, ofițerii au fost „copleșiți” de amploarea protestelor. „Aceștia nu sunt doar protestatari, ci și agitatori obișnuiți care profită de astfel de momente pentru a genera haos”, a declarat McDonnell. Președintele Trump a reacționat pe Truth Social cu mesaje dure, cerând arestarea protestatarilor mascați: „Arată foarte rău în L.A. ADUCEȚI TRUPELE!!!” Decizia de a trimite Garda Națională a fost întâmpinată cu critici dure de către oficialii statului. Guvernatorul democrat Gavin Newsom a cerut în mod oficial retragerea trupelor, calificând acțiunea lui Trump drept „o încălcare flagrantă a suveranității statului”. Alături de el, primarul Los Angelesului, Karen Bass, a acuzat administrația federală că a provocat intenționat escaladarea violențelor. „Ceea ce vedem în Los Angeles este haos provocat de administrație, nu un efort pentru siguranța publică”, a declarat Bass în cadrul unei conferințe de presă. Newsom a afirmat că Trump nu a menționat nimic despre trimiterea Gărzii Naționale în timpul unei convorbiri telefonice de vineri, acuzându-l pe președinte că „minte cu sânge rece”. Administrația Trump a respins acuzațiile, susținând că intervenția federală a fost necesară pentru a restabili ordinea. „Este o minciună sfruntată să susții că nu exista nicio problemă în Los Angeles înainte ca președintele Trump să intervină”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Abigail Jackson. Pe măsură ce protestele intră în a patra zi, tensiunile par departe de a se calma. Situația rămâne extrem de volatilă, iar autoritățile locale încearcă să prevină o escaladare similară cu cea din anii precedenți, când orașul a fost scena unor revolte violente de proporții.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat duminică Rusia că joacă un joc murdar și politic în privința viitorului schimb de prizonieri, Moscova și Kievul acuzându-se reciproc de perturbarea acestui demers, relatează AFP.”Partea rusă, ca de obicei, încearcă să joace un joc murdar și politic”, a declarat Zelenski în discursul său de seară, adăugând că dacă Rusia nu va respecta acordul, aceasta va arunca o mare îndoială asupra eforturilor diplomatice de a pune capăt unui război care durează de mai bine de trei ani.Rusia a acuzat sâmbătă Ucraina că a amânat schimbul de prizonieri și a miilor de soldați uciși, care trebuia să aibă loc în acest sfârșit de săptămână. Acordurile pentru schimbul de prizonieri de război cu vârsta sub 25 de ani, răniți și bolnavi, precum și predarea a 6.000 de cadavre, au fost încheiate în cadrul celei de-a doua runde de negocieri de la Istanbul, în care părțile au schimbat memorandumuri privind modalitățile de a obține o încetare a focului și o pace durabilă. Acest schimb a fost singurul rezultat concret al convorbirilor directe ucraineano-ruse de la Istanbul.

O femeie și un minor au suferit arsuri de gradul I-II în urma unei explozii provocate de o scurgere de gaze de la o butelie. Cazul a fost înregistrat în seara zilei de 08 iunie 2025, într-un garaj de pe teritoriul Asociației de garaje nr. 336 din municipiul Bălți. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 20:28. La fața locului a fost îndreptată o echipă de salvatori și pompieri. Ajunși, aceștia au stabilit că în urma exploziei, incendiu în interiorul garajului nu s-a produs. Pompierii au depistat în apropierea garajului două persoane, o femeie în vârstă de 33 de ani și o fetiță de 11 ani, care au primit arsuri de gradul I-II în regiunea membrelor superioare și față. Ulterior, victimele au fost preluate de echipajul de medici și transportați la spital pentru îngrijiri medicale de rigoare. În urma cercetărilor efectuate la fața locului, specialiștii au stabilit prealabil că incidentul s-a produs ca urmare a deteriorării furtunului a buteliei de gaz. Toate circumstanțele producerii incidentului urmează a fi stabilite de specialiști. În acest sens, pompierii și salvatorii îndeamnă oamenii să evite utilizarea și încărcarea buteliilor. Totodată, se interzice utilizarea buteliilor și furtunurilor defecte. În cazul în care persoanele optează pentru folosirea acestora, este indicată poziționarea buteliilor în cutii metalice în afara încăperilor la o distanță minimă de 5 metri de la intrarea în locuință. Mai mult, în vederea evitării situațiilor de risc, buteliile de rezervă trebuie să fie păstrate doar în aer liber departe de încăperi. În caz de situații de urgență oamenii sunt îndemnați să apeleze Serviciul 112.

Comunitatea internațională reacționează față de presiunile politice și administrative exercitate de autoritățile de la Chișinău asupra Găgăuziei, acuzând Republica Moldova de derapaje antidemocratice, incompatibile cu statutul său de țară candidată la Uniunea Europeană.Într-un apel publicat de rețeaua elvețiană Solidaritätsnetz International, susținătorii drepturilor omului denunță „represiuni politice sistematice” împotriva liderilor autonomiei găgăuze, în special a bașcanei Evghenia Guțul, aleasă democratic în 2023.Potrivit apelului, autoritățile moldovene au transformat Găgăuzia „într-o țintă a represiunii politice”, iar vocea opoziției este tot mai marginalizată.„Chișinăul ignoră în mod deliberat voința exprimată de alegătorii găgăuzi, atacând liderii lor prin dosare penale motivate politic. Aceste acțiuni subminează principiile de bază ale democrației europene și ale statului de drept”, se afirmă în declarație.Documentul atrage atenția că Evghenia Guțul este vizată de multiple proceduri judiciare, despre care se afirmă că sunt orchestrate politic. Printre abuzurile enumerate se află arestul ei ilegal în martie 2025, lipsa unui proces echitabil, presiuni asupra instanțelor și blocarea finanțărilor pentru regiune.„Situația juridică a doamnei Guțul reflectă persecutarea politică tipică unui regim autoritar și nu unei democrații în drum spre UE”, se mai menționează în sursa citată.De asemenea, raportul denunță refuzul autorităților moldovene de a recunoaște deplin Statutul de autonomie al Găgăuziei și ingerințele directe în activitatea Adunării Populare. Rețeaua elvețiană atrage atenția că Moldova a încălcat Carta Europeană a Autonomiei Locale și a utilizat pârghii fiscale pentru a submina regiunea, printre care blocarea restituirilor de TVA și suspendarea fondurilor sociale, decizie care a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova la data de 5 martie 2024.„Chișinăul vrea să reducă autonomia la o formă fără conținut. Găgăuzia devine tot mai mult o regiune sufocată politic, economic și juridic”, se afirmă în declarație.În acest context, organizația face apel către OSCE, Consiliul Europei și instituțiile UE să trimită observatori internaționali în regiune și să ceară Chișinăului respectarea obligațiilor asumate prin tratatele internaționale.

Aeroportul Internațional Chișinău a anunțat luni dimineață că anumite sisteme informaționale sunt temporar indisponibile din motive tehnice, fapt care ar putea afecta parțial funcționarea serviciilor aeroportuare.Potrivit unui comunicat oficial emis de reprezentanții aeroportului, situația este deja în curs de remediere de către echipele specializate, iar pasagerii sunt rugați să manifeste înțelegere în cazul unor eventuale întârzieri sau disfuncționalități.„Unele servicii aeroportuare pot înregistra întârzieri sau funcționări limitate. Ne cerem scuze pentru eventualele inconveniente create și vă mulțumim pentru înțelegere și cooperare”, se arată în mesajul transmis.Aeroportul promite să revină cu informații actualizate pe măsură ce situația evoluează și recomandă pasagerilor să consulte în mod regulat canalele oficiale pentru cele mai recente anunțuri.

Un accident rutier grav s-a produs în după-amiaza zilei de 8 iunie, în apropierea intrării în municipiul Orhei, pe traseul R-6 Chișinău–Bălți. Patru automobile au fost implicate într-o coliziune în lanț, iar patru persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.Potrivit informațiilor oferite de Elena Băetrău, ofițera de presă a Inspectoratului de Poliție Orhei, totul ar fi pornit de la un autoturism de model Opel Astra, care se deplasa din direcția Chișinău spre Orhei. Acesta ar fi pătruns pe contrasens și a tamponat un Volkswagen Passat care circula regulamentar. Impactul a fost atât de puternic, încât Opelul a fost proiectat într-un alt autoturism de același model (Opel Astra), iar ulterior și într-un Renault Megane Scenic care se deplasa, de asemenea regulamentar, în direcția opusă.În urma accidentului, patru persoane au fost rănite și transportate la Spitalul Raional Orhei pentru investigații și tratament medical.Toți șoferii implicați au fost testați cu aparatul Drager, iar rezultatele au indicat absența alcoolului în aerul expirat (0.00 mg/l), a mai precizat ofițera de presă.Inspectoratul de Poliție Orhei a inițiat acțiuni procesual-penale și continuă investigațiile pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului.

Marți, 10 iunie, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, îl va primi la Chișinău pe Președintele României, Nicușor Dan, aflat în prima sa vizită oficială în țara noastră. Evenimentul marchează un moment simbolic în relațiile dintre cele două state și reconfirmă parteneriatul strategic și apropierea dintre Republica Moldova și România.Vizita oficială a președintelui Nicușor Dan reflectă caracterul profund și special al relațiilor bilaterale, fundamentate pe legături istorice, culturale și de limbă comună. Totodată, aceasta subliniază angajamentul ferm al ambelor țări pentru consolidarea și extinderea cooperării în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.Ceremonia oficială de întâmpinare va avea loc marți, la ora 13:40, la Președinția Republicii Moldova. Ulterior, la ora 15:10, Maia Sandu și Nicușor Dan vor susține o conferință de presă comună, în care se așteaptă anunțuri privind noi inițiative comune și aprofundarea colaborării bilaterale în domenii-cheie precum infrastructura, educația, energia și integrarea europeană.

Proiectele bilaterale în domeniul educației și cercetării, perspectivele de dezvoltare a unor noi dimensiuni de colaborare au fost prezentate astăzi în cadrul unei conferințe de presă de către ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan Perciun, și ministrul Educației și Cercetării al României, Daniel Ovidiu David, aflat într-o vizită de lucru la Chișinău. Oficialii au vorbit despre organizarea unui nou apel de proiecte comune și continuarea proiectelor din domeniul cercetării și inovării, dar și asigurarea accesului elevilor și profesorilor din Republica Moldova la resursele educaționale ale Bibliotecii EDULIB a României – o bibliotecă online cu lecții și conținuturi utile procesului educațional.Totodată, miniștrii s-au referit la rezultatele evaluării la mijloc de termen a proiectelor bilaterale în domeniul cercetării pentru ambele state. În cadrul competiției de proiecte bilaterale complexe, lansate anterior, au fost depuse 179 de propuneri de proiecte, 38 dintre acestea beneficiind de finanțare în valoare totală de 4 milioane de euro. Proiectele vizează mai multe domenii de cercetare, inclusiv științe exacte și inginerie; științe sociale și umaniste; științele vieții etc.„Mulțumim statului român pentru toată susținerea acordată în procesul de integrare europeană, susținere politică, financiară, asistență tehnică, care face posibil ca procesul de aderare la uniunea europeană să decurgă mai rapid. Mizăm în continuare pe sprijin în implementarea altor proiecte comune din cele 100 de milioane de euro oferite generos de către România”, a declarat Dan Perciun. Ministrul a reiterat importanța sprijinului acordat până acum de către România întregii comunități educaționale din Republica Moldova, prin intermediul proiectelor de dezvoltare, cooperare comună și modernizare a infrastructurii instituțiilor de învățământ.„În primul rând, fondurile pentru cercetare și știință se află în țările noastre, dar o mare parte dintre ele se află în Uniunea Europeană, și trebuie să le accesăm și să le aducem în țările noastre. În aceste proiecte avem oameni cu experiență care vor construi aceste legături puternice și care vor fi, probabil, lideri în noile proiecte europene, dar în același timp, aceste proiecte comune vor implica tinerii cercetători. Aceste granturi reprezintă nu doar o oportunitate de a genera parteneriate științifice, ci reprezintă și o școală de pregătire în zona cercetării, și este extrem de important ca tinerii cercetători să acceseze fondurile europene”, a afirmat Daniel Ovidiu David, ministrul Educației și Cercetării al României.Pe parcursul ultimelor decenii, România a susținut sistemul educațional din țara noastră prin implementarea unor proiecte concrete, cum ar fi renovarea a circa 1300 de grădinițe, asigurarea cu sute de autobuze a școlilor de circumscripție, dintre care 70 fiind donate doar în anul de studii 2024-2025. Totodată, de către partea română asigură anual odihna a circa 500 de copii din Republica Moldova, iar aproape 12 mii de tineri din țara noastră se află la studii în liceele și universitățile de peste Prut.Cooperarea cu România vizează și parteneriatele inter-universitare. La etapa actuală instituțiile de învățământ superior din țară au semnate circa 270 de acorduri de cooperare pe diverse dimensiuni importante de modernizare a învățământului superior, inclusiv dezvoltarea programelor de licență; armonizarea standardelor educaționale și a calificărilor pentru a facilita recunoașterea reciprocă a actelor de studii; asigurarea accesului la infrastructură și facilități pentru cercetare; derularea proiectelor comune de cercetare ș.a.

Într-un interviu publicat pe 7 iunie de publicația ungară Mandiner, președintele ales al Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că nu susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, reiterând o poziție exprimată și anterior în campania electorală.„În acest moment, sunt împotriva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană”, a spus Nawrocki. Acesta a subliniat că, deși sprijină Ucraina în confruntarea sa cu Federația Rusă, este esențial ca Kievul să înțeleagă că și alte țări, inclusiv Polonia și Ungaria, au propriile interese naționale.Karol Nawrocki a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia pe 1 iunie, obținând 50,89% din voturi. Deși a afirmat în repetate rânduri că susține suveranitatea Ucrainei, el s-a opus public aderării acesteia la UE și NATO.Unul dintre aspectele invocate de Nawrocki este legat de exhumarea victimelor masacrului de la Volînia, comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. „Polonia are un interes, de exemplu, în exhumarea victimelor de la Volînia”, a declarat el. Activitățile de exhumare au fost reluate pe 24 aprilie în vestul Ucrainei, pentru prima dată după 2017, anul în care Ucraina a instituit un moratoriu ca reacție la distrugerea unor monumente dedicate Armatei Insurgente Ucrainene (UPA) în Polonia.Nawrocki a mai subliniat că nu va permite „concurența neloială” din partea Ucrainei în domeniul agricol și în sectorul logistic. Declarația sa vine la o zi după ce UE a reintrodus tarifele vamale pentru exporturile agricole ucrainene, în contextul opoziției exprimate de state est-europene, printre care Ungaria și Polonia.„Ucraina, deși se apără cu mult curaj în fața Federației Ruse, trebuie să respecte și interesele celorlalte state care o sprijină”, a mai spus președintele ales.Deși reticent față de extinderea UE și NATO în ceea ce privește Ucraina, Nawrocki nu împărtășește retorica pro-rusă a unor lideri europeni eurosceptici, precum premierul slovac Robert Fico sau cel ungar Viktor Orbán. Totuși, el l-a acuzat în repetate rânduri pe președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski că „profită de aliații săi”.

Un nou caz de deces misterios lovește elita militară rusă. General-locotenent Serghei Kobîlaş, comandantul aviației strategice a Rusiei, a murit după ce ar fi „căzut de la fereastră”. Moartea sa survine la scurt timp după succesul răsunător al operațiunii ucrainene „Pânza de păianjen”, în care Ucraina a reușit să distrugă 41 de aeronave – aproximativ 10% din aviația strategică rusă.Kobîlaş, în vârstă de 59 de ani, era considerat unul dintre arhitecții principali ai campaniei aeriene ruse împotriva Ucrainei. Sub comanda sa, bombardierele Tu-95 și Tu-22M3 au lansat atacuri masive cu rachete de croazieră asupra infrastructurii energetice și civile ucrainene, în special în iarna 2022–2023. Loviturile aeriene au avut ca scop intimidarea și înfometarea populației civile, fiind calificate drept posibile crime de război de către observatori internaționali.În martie 2024, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Kobîlaş, alături de cel al amiralului Viktor Sokolov, pentru presupuse crime de război comise în contextul invaziei ruse în Ucraina.Surse ucrainene și analiști internaționali speculează că moartea lui Kobîlaş nu este deloc întâmplătoare. Presa ucraineană amintește că, în Rusia, căderea de la fereastră a devenit o metodă „tradițională” de eliminare a persoanelor incomode regimului Putin – fie ele oligarhi, generali, politicieni sau critici ai Kremlinului.Generalul s-a născut la 1 aprilie 1965, la Odessa, în fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană, și a avut o carieră lungă în aviația militară. Absolvent al Institutului de Aviație Militară de la Ieisk, al Academiei Forțelor Aeriene „Gagarin” și al Academiei Statului Major General, Kobîlaş a participat în teatrele de război din Cecenia, Georgia și Siria. A acumulat peste 1.700 de ore de zbor și a fost decorat cu titlul de Erou al Federației Ruse, după ce a fost doborât de două ori în timpul conflictului din Georgia, în 2008.Din 2016 până în 2024, a condus segmentul strategic al Forțelor Aeriene ruse, aviația cu rază lungă de acțiune – responsabilă de implementarea strategiei de teroare aeriană asupra Ucrainei.

Tensiunile escalate în urma operațiunilor de imigrație desfășurate de agenții federali în Los Angeles riscă să ducă la intervenția Gărzii Naționale, după două zile consecutive de proteste violente. Casa Albă a anunțat sâmbătă că președintele Donald Trump a autorizat mobilizarea a 2.000 de soldați ai Gărzii Naționale, ca răspuns la incidentele care au urmat raidurilor efectuate de Serviciul de Imigrare și Aplicare a Vămilor (ICE).Protestele au început vineri, după ce ICE a efectuat zeci de percheziții în tot orașul. Conform Departamentului de Securitate Internă, aproximativ 1.000 de protestatari au atacat ofițeri federali. Au fost înregistrate confruntări violente în mai multe cartiere, inclusiv la Paramount, o zonă cu populație majoritar hispanică. Protestatarii au fluturat steaguri mexicane și au aruncat cu obiecte în vehiculele oficiale. Au fost utilizate gaze lacrimogene și grenade paralizante pentru a dispersa mulțimea, iar autoritățile au efectuat mai multe arestări.Președintele Trump a criticat dur autoritățile din California și a anunțat măsuri ferme: „Guvernul federal va interveni și va rezolva problema, dacă Gavin Newscum (sic!) și Karen Bass nu-și pot face treaba, lucru știut de toată lumea”, a transmis el pe Truth Social, folosind în mod deliberat o denumire jignitoare la adresa guvernatorului.Într-un comunicat oficial, Casa Albă a descris acțiunile ICE drept „esențiale pentru a pune capăt invaziei criminalilor ilegali” și a acuzat liderii democrați ai Californiei că „au abdicat complet de la responsabilitatea de a-și proteja cetățenii”.Secretarul apărării Pete Hegseth a declarat că armata americană este în alertă maximă. „Dacă violențele continuă, pușcașii marini activi de la Camp Pendleton vor fi mobilizați”, a avertizat acesta într-o postare pe X.În replică, guvernatorul Gavin Newsom a condamnat acțiunile administrației Trump, catalogându-le drept „inflamatorii” și a făcut apel la proteste pașnice: „Nu folosiți violența. Exprimați-vă clar, dar în mod pașnic”, a scris el pe X.Primărița Los Angelesului, Karen Bass, a descris situația drept una „dificilă” și a afirmat că întreaga comunitate se simte amenințată. „Violența și distrugerea sunt inacceptabile, iar cei responsabili vor fi trași la răspundere”, a transmis aceasta.În cursul zilei de sâmbătă, agenți ICE s-au regrupat în apropierea unui magazin Home Depot, unde de obicei muncitorii își oferă serviciile zilnice. Nu este clar dacă erau pregătite noi arestări, dar protestatarii s-au mobilizat rapid, iar forțele de ordine au intervenit pentru a dispersa grupurile.Potrivit imaginilor difuzate în presa americană, străzile din zonele afectate sunt pline de moloz, cărucioare răsturnate și fum. Un steag american a fost incendiat, iar protestatarii au blocat drumuri și au atacat un autobuz al US Marshals Service.Adjunctul directorului FBI, Dan Bongino, a anunțat pe X că „mai mulți făptași au fost deja arestați” și a transmis un mesaj dur: „Voi aduceți haos, noi aducem cătușe.”Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a reafirmat politica de „toleranță zero” față de violență și a acuzat „incapacitatea liderilor democrați de a menține ordinea”.Ultima dată când Garda Națională a fost desfășurată în California pentru tulburări civile a fost în 2020, după moartea lui George Floyd.Potrivit procurorului federal Bill Essayli, mobilizarea efectivă a Gărzii Naționale va avea loc „în următoarele 24 de ore”. Situația din Los Angeles rămâne tensionată, iar autoritățile federale par hotărâte să își impună controlul în fața opoziției tot mai vocal exprimate pe străzile Californiei.

Duminică, 8 iunie 2025, creștinii ortodocși sărbătoresc Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin, celebrată la 50 de zile după Învierea Domnului. Ziua de Rusalii este considerată ziua de naștere a Bisericii Creștine, marcând momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Sfinților Apostoli și le-a dăruit puterea de a vorbi în limbi diferite, pentru a vesti Evanghelia în întreaga lume.Potrivit Faptelor Apostolilor (capitolul 2), în ziua Cincizecimii, „din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede (…), li s-au arătat limbi ca de foc (…), și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi”. Acest moment marchează începutul misiunii apostolice și a propovăduirii publice a creștinismului.În vechime, Rusaliile erau strâns legate de taina botezului, fiind o perioadă în care numeroși catehumeni erau primiți în rândul Bisericii. Astfel, semnificația teologică a sărbătorii este una profundă: omul primește Duhul Sfânt și intră în comuniune deplină cu Dumnezeu prin Biserică.Denumirea populară „Rusalii” provine din latina „Rosalia”, o sărbătoare păgână romană a trandafirilor, dedicată cultului morților. Din această asociere, în tradiția ortodoxă, sâmbăta de dinaintea Rusaliilor este cunoscută ca Moșii de Vară, o zi specială de pomenire a celor adormiți, în care se împart bucate și se aprind lumânări pentru sufletele celor plecați dintre noi.Pe lângă dimensiunea religioasă, Rusaliile sunt însoțite și de o bogată simbolistică populară. În credința românească, în această perioadă umblă „ielele”, ființe mitologice considerate periculoase pentru cei care nu respectă anumite interdicții. Astfel, în ziua de Rusalii nu este bine să muncești, să te cerți, să pleci la drum lung sau să intri în păduri necunoscute, pentru a nu atrage mânia acestor ființe.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a participat astăzi la procesul de renumărare a buletinelor de vot pentru alegerea primarului comunei Boldurești, raionul Nisporeni, în conformitate cu hotărârea CEC nr. 3588 din 4 iunie 2025.La renumărare au fost prezenți secretarul CEC, Dana Munteanu, funcționari ai Aparatului Comisiei, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și reprezentanți ai concurenților electorali.Au fost renumărate semnăturile din listele electorale, buletinele de vot valabile, nevalabile, neutilizate și cele anulate din secțiile de votare nr. 23/11, 24/12 și 23/13.Conform procesului-verbal privind centralizarea rezultatelor renumărării, candidatul Nicanor Ciochină a obținut 614 voturi, iar candidatul Sergiu Bulicanu – 604 voturi.În cadrul procesului au fost identificate 21 de cazuri de abateri privind includerea alegătorilor pe listele pentru votare la locul aflării. Circumstanțele acestor abateri sunt în curs de examinare.

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a anunțat inițierea unei anchete interne de amploare în urma evadării unei deținute din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Incidentul, care a avut loc pe 5 iunie, a determinat autoritățile să investigheze nu doar circumstanțele în care s-a produs evadarea, ci și posibila implicare a angajaților instituției în favorizarea acesteia.„La moment se examinează circumstanțele în care s-a produs evadarea, dar și posibila implicare a personalului în favorizarea infracțiunii”, se arată într-un comunicat emis de ANP.Totodată, conducerea penitenciarului a fost suspendată din funcție pe durata investigației. Măsura vine în contextul în care autoritățile verifică respectarea procedurilor interne privind supravegherea și paza în timpul antrenării deținuților în activități de muncă.„A fost inițiată o anchetă internă pentru examinarea circumstanțelor în care s-a produs evadarea, managementul cazului și respectarea procedurilor interne, precum și a posibilei implicări a personalului în favorizarea infracțiunii de evadare”, au precizat reprezentanții ANP, cu referire la unimedia.info.În paralel, au fost sesizate și organele de drept pentru desfășurarea unor investigații suplimentare.Amintim că o deținută în vârstă de 23 de ani, originară din Ucraina, a evadat din Penitenciarul nr. 13 în după-amiaza zilei de 5 iunie, în timp ce se afla antrenată în muncă într-o încăpere a blocului administrativ. Potrivit primelor informații, femeia ar fi fugit printr-o fereastră, după ce a deteriorat gratiile.Căutările sunt în desfășurare, iar autoritățile rămân în alertă. ANP a lansat un apel public către cetățeni pentru sprijin în localizarea persoanei evadate.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a făcut o serie de declarații legate de evoluțiile recente în războiul din Ucraina și perspectivele negocierilor de pace dintre Kiev și Moscova, potrivit publicației Clash Report.Referindu-se la atacurile recente ale Ucrainei asupra unor aerodromuri militare rusești, Trump a declarat că, în opinia sa, aceste acțiuni au oferit Rusiei un pretext pentru a riposta.„Ei i-au dat lui Putin un motiv să vină aseară și să-i bombardeze. Asta nu mi-a plăcut. Când am văzut acel atac, am spus: ‘Acum urmează lovitura’”, a afirmat liderul de la Casa Albă, cu referire la o presupusă operațiune a SBU asupra unor baze ale aviației strategice ruse.Trump și-a exprimat speranța că războiul din Ucraina nu va escalada într-un conflict nuclear ca urmare a acestor lovituri și că Federația Rusă nu va întrerupe complet discuțiile de pace.Totodată, președintele american a calificat proiectul de lege privind noile sancțiuni împotriva Rusiei, aflat în dezbaterea Senatului, drept „foarte puternic”, menționând că decizia finală privind adoptarea de noi restricții îi revine în mod direct.Pe fondul acestor declarații, Politico, citând jurnalistul Jonathan Lemire, a relatat că în interiorul Casei Albe ar exista îngrijorări privind riscul de escaladare. Potrivit sursei, administrația americană ar fi fost nemulțumită de posibilele consecințe ale atacului, care ar fi afectat mai multe aeronave strategice rusești și ar fi fost considerat un succes de către partea ucraineană.Surse din cadrul administrației ar fi exprimat temeri că astfel de operațiuni riscă să complice eforturile diplomatice și să conducă la o reacție agresivă din partea Kremlinului.

Ungaria a publicat vineri un decret privind interzicerea afişării pe clădirile publice de simboluri care reprezintă minorităţile sexuale, în contextul pregătirilor pentru festivalul Pride de la Budapesta, relatează AFP.Premierul naţionalist Viktor Orban a instituit în ultimii ani mai multe restricţii privind drepturile LGBT+ în numele "protecţiei copiilor", iar anul acesta a făcut un nou pas prin adoptarea unei legi care interzice marşul planificat pentru 28 iunie.Cu toate acestea, parada Pride nu este interzisă oficial în acest moment, iar organizatorii sunt în mijlocul pregătirilor, în pofida incertitudinii juridice din jurul evenimentului."Simbolurile care fac referire sau promovează diferite orientări sexuale şi de gen nu pot fi afişate pe clădiri" având legătură cu guvernul sau banca centrală, se arată în decretul publicat în Monitorul Oficial.Este o decizie "simbolică", a recunoscut cabinetul premierului ungar, având în vedere că "o astfel de practică" nu este în niciun caz obişnuită."Acest decret confirmă hotărârea deplină a guvernului de a combate propaganda LGBT+ care vizează copiii, fie în grădiniţe, şcoli, mass-media sau spaţii publice", a mai spus cabinetul într-un comunicat.Primăria capitalei Budapesta, condusă de liberalul ecologist Gergely Karacsony, nu este afectată de această măsură şi afişa vineri steagul curcubeu.Parlamentul ungar a aprobat la mijlocul lunii martie un proiect de lege pentru a preveni orice adunare care încalcă legislaţia din 2021 ce interzice discuţiile despre "homosexualitate şi schimbare de sex" în rândul minorilor, ameninţând astfel evenimentul Pride.Mii de manifestanţi au ieşit pe străzile capitalei ungare pentru a protesta împotriva acestei noi înăspriri a drepturilor LGBT+, care a stârnit îngrijorări la Bruxelles şi în multe ţări ale UE.

Un grav accident rutier a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, 7 iunie, în apropierea localității Pănășești, raionul Strășeni. Potrivit informațiilor preliminare oferite de Poliția Republicii Moldova, incidentul s-a produs în jurul orei 04:38, pe traseul național R-1.Conform primelor cercetări efectuate la fața locului, un autoturism de model Mercedes Artego, condus de un bărbat în vârstă de 38 de ani, ar fi încercat să evite impactul cu o căprioară care a apărut brusc pe carosabil. În urma manevrei, șoferul a pierdut controlul volanului și a intrat pe contrasens, ciocnindu-se violent cu un TIR condus de un bărbat de 72 de ani.Impactul a fost fatal pentru șoferul TIR-ului, care a decedat pe loc. Conducătorul Mercedesului a fost testat alcoolscopic, rezultatul indicând absența alcoolului în aerul expirat.Pe caz a fost inițiat un proces penal, urmând a fi stabilite cu exactitate circumstanțele producerii accidentului.

Declarațiile deputatului PAS Vasile Grădinaru, făcute în cadrul emisiunii Vocile Puterii de la Exclusiv TV, au stârnit reacții critice în spațiul public, după ce acesta a sugerat că pentru a debloca dosarele penale care trenează, ar fi necesar ca procurorii și judecătorii „să fie așezați la aceeași masă”.„Vorbeam într-o zi cu un reprezentant al CSP și îl întrebam de ce unele dosare trenează în timp. Și procurorul parcă e de bună-credință, și judecătorul e de bună-credință, dar lucrurile nu se întâmplă. Se primește o lipsă de comunicare între ei. Câteodată este nevoie să-i așezi la aceeași masă pe toți, ca să vezi care este problema”, a declarat Grădinaru.Afirmația a fost ironizată de mai mulți juriști și foști magistrați, printre care Cristina Ciubotaru, fostă vicedirectoare a CNA, care a comparat scena cu un act de teatru absurd, parte din piesa „Reforma de curățire a justiției”.„Dacă toată reforma a fost pentru ca CSP să stea la o masă cu deputații, iar apoi să așeze la o masă judecătorul și procurorul pe o cauză concretă, pentru ca dosarele să nu mai treneze — atunci următoarea reformă a justiției va trebui să dea foc tuturor acelor mese”, a scris Ciubotaru pe rețelele sociale.Aceasta a subliniat că justiția penală nu funcționează prin „mese rotunde”, ci prin acumularea de probe de către procuror, independent de presiuni politice sau administrative, și aprecierea acestora de către judecător, conform legii și în baza principiului separației puterilor în stat.Fostul magistrat Alexei Paniș a reacționat și el, atrăgând atenția asupra pericolului ingerinței politice în procesul de justiție și asupra lipsei de înțelegere a mecanismelor judiciare de către unii membri ai Legislativului.Criticii susțin că astfel de declarații trădează o viziune superficială asupra reformei justiției, reducând complexitatea actului de justiție la o problemă de „comunicare informală” între procurori și judecători, fapt care poate afecta independența sistemului judiciar și credibilitatea reformei.

Procuratura Anticorupție a anunțat astăzi finalizarea cercetării judecătorești în dosarul penal în care bașcana UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul, și fosta secretară a Oficiului Central al fostului Partid Politic „Șor”, Svetlana Popan, sunt acuzate de acceptarea cu bună știință a finanțării ilegale a unui partid politic și a unui concurent electoral de către un grup criminal organizat.Instanța a fixat data de 1 iulie 2025 pentru desfășurarea dezbaterilor judiciare, etapă în care acuzarea și apărarea își vor prezenta concluziile finale.Potrivit Procuraturii Anticorupție, dosarul vizează două capete de acuzare, în care cele două inculpate sunt vizate în calitate de complice, în formă prelungită, în temeiul art. 30, 42 alin. (5), 45 și 181/2 alin. (5) din Codul penal.La sfârșitul lunii martie 2025, procurorii anticorupție au finalizat prezentarea probelor acuzării, iar dosarul a fost transmis în instanță la sfârșitul lunii aprilie 2024. Pe parcursul procesului, Procuratura Anticorupție a susținut acuzațiile în baza probelor administrate în timpul urmăririi penale și în cadrul examinării cauzei în fond.Atât Evghenia Guțul, cât și Svetlana Popan se declară nevinovate. În prezent, bașcana Găgăuziei se află în arest la domiciliu, iar Popan este cercetată sub control judiciar.Partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional în 2023, iar mai mulți membri ai formațiunii sunt anchetați pentru implicare în activități ilegale finanțate de gruparea criminală condusă de Ilan Șor.

O tragedie cumplită s-a produs pe 31 mai într-o localitate din raionul Drochia, unde un copil de doar 2 ani și-a pierdut viața după ce un aragaz s-a răsturnat peste el. Cazul a fost confirmat de ofițera de presă a Inspectoratului de Poliție Drochia, Liliana Harea.Potrivit informațiilor preliminare furnizate de poliție, micuțul se afla acasă împreună cu familia. La un moment dat, acesta a fugit în bucătărie, a deschis ușa cuptorului și s-a urcat pe ea. Greutatea copilului a dezechilibrat aragazul, care s-a prăbușit peste el.Echipajul medical sosit de urgență la fața locului nu a mai putut face nimic pentru salvarea copilului și a constatat decesul. Trupul neînsuflețit a fost transportat la Centrul de Medicină Legală pentru expertiză.Oamenii legii au inițiat un proces penal pentru a stabili cu exactitate toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.

Republica Moldova a pierdut joi, 5 iunie, o figură emblematică a istoriei sale recente – Constantin Cojocaru, ultimul veteran de război al Armatei Române și, totodată, cel mai longeviv cetățean al țării, s-a stins din viață la vârsta de 106 ani. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu.„Constantin Cojocaru – cel mai bătrân alegător din Republica Moldova – a plecat azi la ceruri. Am avut marea onoare să-l cunosc personal și să învăț de la dumnealui despre dragoste de neam și țară”, a scris Igor Grosu pe rețelele de socializare.Ultima întâlnire a oficialului cu veteranul a avut loc pe 2 februarie 2025, când Constantin Cojocaru a împlinit 106 ani. Potrivit președintelui Parlamentului, discuția a atins teme legate de situația politică din Republica Moldova și din lume. „Mi-a spus că cel mai mult își dorește să fie pace și să prindă ziua când Republica Moldova va fi în marea familie europeană. Nu a fost să fie, dar îi promit că vom face tot ce ne stă în puteri să-i îndeplinim visul”, a transmis Igor Grosu.Constantin Cojocaru s-a născut pe 2 februarie 1919, în satul Drăgușenii Noi, județul Lăpușna, pe atunci parte a României Mari. A fost martor și participant la evenimente istorice dramatice, inclusiv al Doilea Război Mondial, în care a luptat în rândurile Armatei Române.După război, destinul său a fost marcat de represiunile sovietice. Pe 6 iulie 1949, a fost deportat în Siberia, fiind acuzat de regim că ar fi fost „chiabur”. Soția sa, însărcinată cu primul copil, a fost arestată câteva luni mai târziu și a dat naștere în vagoanele înghețate care o duceau spre Gulag. Familia s-a reunit în Siberia și a reușit să revină în Moldova abia în anul 1958.Revenit acasă, Constantin Cojocaru a lucrat ca șofer și și-a construit o gospodărie în sectorul Botanica al municipiului Chișinău. În ultimele decenii ale vieții sale, și-a petrecut zilele în satul Sofia, raionul Hâncești, rămânând lucid și activ până la final.

Comisia Electorală Centrală anunță că sâmbătă, 7 iunie 2025, începând cu ora 10:30, va avea loc renumărarea buletinelor de vot pentru funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni. Procesul de renumărare se va desfășura la Casa de Cultură din localitate. Amintim că CEC a dispus renumărarea numărului de alegători și semnături din listele electorale, a buletinelor de vot valabile și nevalabile, a buletinelor de vot neutilizate și anulate pentru alegerea primarului în cele trei secții de votare din comuna Boldurești, raionul Nisporeni. Conform hotărârii aprobate de către CEC, rezultatul renumărării voturilor va fi adus la cunoștința Comisie cel târziu la 8 iunie 2025.

Președinta Partidului Politic „Moldova Mare” (PPMM), Victoria Furtună, a susținut vineri o conferință de presă în care a respins acuzațiile lansate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) în legătură cu incidentul din nordul țării, în care au fost confiscate mai multe ziare de promovare ale formațiunii. Lidera PPMM acuză autoritățile de difuzarea unor informații eronate și de comiterea unui abuz împotriva partidului.Potrivit șefului IGP, Viorel Cernăuțeanu, poliția ar fi confiscat 60.000 de ziare ale partidului. În replică, Furtună a prezentat procesul-verbal întocmit la fața locului, care ar indica faptul că au fost ridicate 13.400 de exemplare. Aceasta a explicat că cifra de 60.000 reflectă tirajul total planificat prin contract – 30.000 de exemplare în limba română și 30.000 în limba rusă – distribuite în două loturi.Furtună a mai contestat afirmațiile privind formatul și costul publicației. În timp ce reprezentanții IGP au afirmat că ziarul ar avea 16 file și un preț nejustificat, lidera PPMM a prezentat un exemplar tipărit cu 8 file și a precizat că prețul este documentat prin contracte, fiind chiar mai mare decât cel practicat de alte formațiuni, inclusiv de către Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Tipografia, a menționat ea, este autorizată și supravegheată de Serviciul Fiscal de Stat.În ceea ce privește acuzația de ultragiere a colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne, Furtună a declarat că intervenția a fost filmată și că nu există probe care să confirme un comportament agresiv din partea reprezentantului partidului. De asemenea, ea a respins ideea că ar fi fost părăsit locul unei contravenții, susținând că nu a fost prezentat niciun act oficial la fața locului care să justifice reținerea sau pornirea unui proces contravențional.Totodată, lidera PPMM a afirmat că toate documentele justificative – contracte, anexe, facturi și dovezi de plată – au fost prezentate poliției în momentul intervenției. Ea a precizat că fiecare exemplar de ziar conținea informații despre tiraj, dată și numărul comenzii. Cu toate acestea, materialele ar fi fost ridicate fără o bază legală clară, a spus ea.Partidul „Moldova Mare” consideră acțiunea Poliției drept un act de intimidare politică și a solicitat implicarea Comisiei Electorale Centrale în clarificarea situației. Victoria Furtună a anunțat că va urma căile legale pentru a contesta ceea ce formațiunea consideră un abuz.Până la această oră, Ministerul Afacerilor Interne nu a emis un punct de vedere oficial cu privire la acuzațiile formulate.

În sesiunea de bacalaureat 2025, șapte absolvenți ai treptei liceale, vor obține trei sau patru note de „10” (zece), din oficiu, și 369 de absolvenți vor obține două note de „10” (zece), din oficiu, în baza certificatelor ce atestă competențe lingvistice în limbi străine și/sau competențe specifice domeniului informaticii, cât și în baza premiilor obținute la olimpiadele republicane și/sau internaționale la disciplinele de studiu. Daniil de la Liceul Teoretic „Orizont” din Durlești este elevul absolvent cu 4 de „10” din oficiu.3149 de elevi au obținut nota „10” (zece), din oficiu, la limba străină, iar 397 – la informatică.Sesiunea de bacalaureat 2025 se desfășoară în perioada 3-20 iunie, în 91 de centre de bacalaureat. La sesiune participă peste 18 500 de candidați.

Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, anunță că va solicita oficial Guvernului închirierea Reședinței de Stat de la Condrița, cu intenția de a o transforma într-un centru de odihnă și sprijin social destinat cetățenilor – sub denumirea de „Reședința Poporului”. Declarația a fost făcută în contextul criticilor privind modul în care este întreținut și utilizat imobilul.Potrivit lui Renato Usatîi, statul cheltuie anual în jur de 3 milioane de lei pentru întreținerea vilei de la Condrița, bani care, spune el, ar putea fi economisiți dacă reședința ar fi dată în gestiune privată, în arendă, dar cu destinație publică. „În 5 ani de mandat ai Maiei Sandu, întreținerea complexului a costat aproape 15 milioane de lei din bugetul de stat”, a subliniat președintele Partidului Nostru.Usatîi acuză autoritățile că doar au mutat cheltuiala dintr-un buzunar instituțional în altul – de la Președinție la Cancelaria de Stat – fără a reduce costurile reale. „Pentru a crea impresia reducerii cheltuielilor, autoritățile au transferat reședința de la Condrița din gestiunea Președinției în cea a Cancelariei de Stat, adică a Guvernului. De jure, cheltuielile Președinției au scăzut. De facto, întreținerea vilei tot din buzunarul cetățenilor este plătită, pentru că imobilul a rămas în administrarea statului. Iar felul în care este gestionat astăzi lasă de dorit”, a declarat acesta.Renato Usatîi propune transformarea complexului de la Condrița într-un centru social și de recreere destinat cadrelor didactice, personalului medical, victimelor violenței domestice și copiilor din medii vulnerabile. El susține că are experiență în domeniul construcțiilor și că poate administra eficient complexul, oferind condiții bune fără a mai împovăra bugetul public. „Condrița trebuie să fie pusă în slujba oamenilor. Voi solicita în mod oficial prim-ministrului Dorin Recean ca Reședința să fie oferită în chirie la preț de piață. Astfel, statul nu va mai cheltui bani, iar cetățenii vor avea acces la un spațiu de odihnă bine întreținut”, a adăugat Usatîi.Politicianul a criticat și starea actuală a reședinței, menționând lipsa de întreținere și „haosul organizatoric” din data de 1 iunie, când ar fi avut loc blocaje și probleme logistice majore.

Regiunea transnistreană se confruntă cu un nou deficit de gaz lichefiat, după ce, începând de la miezul nopții trecute, rețeaua de benzinării Metan-Auto a sistat complet vânzările către populație. Alimentarea cu gaz este permisă doar pentru serviciile de urgență și structurile paramilitare, potrivit anunțurilor afișate la punctele de vânzare.Măsura a fost luată fără o notificare prealabilă din partea administrației separatiste sau a companiei Metan-Auto, care deține 11 stații în regiune, printre care în Tiraspol, Bender, Râbnița, Dubăsari și Slobozia. Anunțurile afișate la stațiile PECO indică faptul că vânzările au fost suspendate „din cauza restricțiilor de aprovizionare”, fără a preciza termenul unei eventuale reluări a livrărilor, transmite Știri.md cu referire la IPN. Cozi și tensiune în rândul populațieiÎncă din după-amiaza zilei de 5 iunie, la stațiile Metan-Auto s-au format cozi lungi, în condițiile în care informația privind sistarea vânzărilor s-a răspândit rapid prin rețelele sociale și canalele Telegram. Locuitorii s-au arătat revoltați de lipsa de comunicare oficială și de incertitudinea privind reluarea aprovizionării.„Vă rugăm să ne oferiți o oportunitate elementară de a ne deplasa la serviciu, măcar o dată la două săptămâni”, se arată într-un mesaj adresat liderului regiunii, publicat pe o platformă locală de socializare. Precedente îngrijorătoareAceasta nu este prima criză energetică din regiune. În ianuarie, locuitorii Transnistriei au trecut printr-un val de deconectări ale gazului și electricității, fără explicații clare din partea administrației. Iar în ultimele săptămâni, localnicii au semnalat și oprirea apei calde în mai multe orașe, explicată oficial prin „motive tehnice legate de pregătirea sezonului de încălzire”.Presa din regiune evită deocamdată să reflecte situația actuală, iar lipsa unei poziții oficiale alimentează speculațiile și nemulțumirea în rândul populației.

Relația tensionată dintre președintele SUA, Donald Trump, și fostul său consilier Elon Musk a explodat joi în spațiul public, cei doi miliardari aruncându-și insulte și acuzații pe rețelele de socializare pe care le controlează, într-un episod care sugerează finalul unei alianțe surprinzătoare. Totul a pornit după ce Musk a criticat dur proiectul de lege privind taxele și cheltuielile promovat de administrația Trump, considerat o piesă centrală a agendei sale interne. În replică, Trump s-a declarat „dezamăgit” și a lăsat să se înțeleagă că relația lor ar putea fi încheiată. Musk a reacționat rapid, acuzându-l pe Trump de „ingratitudine” și afirmând că, fără sprijinul său, „Trump ar fi pierdut alegerile”. Un schimb dur de replici online Pe parcursul zilei de joi, cei doi au continuat să se înfrunte pe rețelele X și Truth Social. Musk a calificat legea ca fiind o „abominație dezgustătoare” și a îndemnat cetățenii să sune reprezentanții din Congres pentru a se opune proiectului, care urmează să fie votat în Senat. Trump a apărat proiectul într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, susținând că Musk cunoștea foarte bine conținutul legii și că „deodată, a găsit un motiv de nemulțumire”. Președintele a sugerat că poziția lui Musk este motivată de eliminarea subvențiilor pentru vehiculele electrice, fapt ce ar putea afecta Tesla. Musk a negat acest lucru, scriind: „Păstrați tăierile de stimulente pentru EV-uri și energie solară – chiar dacă subvențiile pentru petrol și gaze rămân intacte (foarte nedrept!!) – dar eliminați muntele de PORK DEZGUSTĂTOR din proiect”. „Pork” este un termen politic american care desemnează cheltuielile guvernamentale risipitoare. De la susținere totală, la atacuri directe Alianța dintre Trump și Musk a început în iulie anul trecut, când Musk l-a susținut public pe Trump după un atentat eșuat în Pennsylvania. Se presupune că Musk ar fi investit 290 de milioane de dolari în campania de realegere a președintelui. După declanșarea conflictului, Musk a afirmat pe platforma X că el este motivul pentru victoria republicanilor în alegerile de anul trecut: „Fără mine, Trump pierdea alegerile, Democrații controlau Camera, iar Senatul era 51-49 pentru Dems”. Ulterior, Musk a postat un sondaj în care întreba dacă este timpul pentru crearea unui nou partid politic care să reprezinte „cei 80% din mijlocul Americii”, a redistribuit un mesaj care cerea demisia lui Trump, și a sugerat – fără dovezi – că numele președintelui ar apărea în fișiere nedezvăluite legate de Jeffrey Epstein. Casa Albă a reacționat ferm, prin purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt: „Este un episod regretabil din partea lui Elon, care este nemulțumit că proiectul One Big Beautiful Bill nu conține politicile pe care și le dorea”. În ciuda tensiunilor, există semnale că cei doi ar putea încerca o reconciliere. Trump a declarat pentru Politico: „Totul este în regulă, merge foarte bine, niciodată n-a fost mai bine”. Potrivit aceleiași surse, o convorbire telefonică între cei doi a fost programată pentru vineri. Musk, la rândul său, a scris unui susținător al lui Trump: „Nu greșești”, răspunzând la un apel la împăcare. 

Partidul Liberal a emis o declarație oficială în care își exprimă profunda îngrijorare față de intenția guvernării PAS de a promova un proiect de lege ce ar permite funcționarilor de rang înalt să dețină arme de foc fără instruire obligatorie și fără aviz psihiatric prealabil. Potrivit liberalilor, această inițiativă legislativă constituie un „derapaj grav” de la principiile statului de drept și creează o categorie privilegiată, înarmată, fără garanții minime de responsabilitate. „Siguranța publică nu poate fi sacrificată pentru privilegii politice sau funcționale. O armă în mâinile unei persoane neinstruită sau psihologic instabilă poate deveni o amenințare reală pentru societate”, se arată în declarația formațiunii. Partidul Liberal avertizează că excluderea unor categorii de persoane de la regulile generale privind regimul armelor de foc creează discriminare, favorizează abuzul de putere și deschide calea spre autoritarism. În opinia liberalilor, funcționarii de rang înalt ar trebui să fie primii care respectă legea, nu cei care beneficiază de excepții. „În loc să întărească controlul asupra armelor, actuala inițiativă creează o castă privilegiată, fără responsabilitate, ceea ce este inacceptabil într-un stat care se pretinde democratic și european”, mai afirmă reprezentanții PL. Partidul solicită retragerea imediată a proiectului și face apel către toți deputații „responsabili” să se opună ferm unei astfel de legi, pe care o consideră cu potențial destabilizator pentru societate.

O deținută în vârstă de 23 de ani, originară din Ucraina, a evadat ieri, 5 iunie, din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, anunță Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) printr-un comunicat oficial. Incidentul s-a produs în jurul orei 16:48, în timp ce femeia se afla antrenată în muncă într-o încăpere a blocului administrativ al instituției. Potrivit informațiilor preliminare, aceasta a reușit să evadeze prin deteriorarea gratiilor de la fereastră. Imediat după constatarea evadării, autoritățile penitenciare au instituit starea de alertă și, în cooperare cu subdiviziunile Poliției, au declanșat acțiuni specifice de căutare a persoanei evadate. ANP face apel către cetățeni să ofere sprijin în identificarea și localizarea deținutei. Persoanele care dețin informații relevante sunt rugate să contacteze urgent Serviciul 112 sau să apeleze numerele de telefon: 068 505 111 076 010 102 078 777 403 (unitatea de gardă a ANP) Administrația Națională a Penitenciarelor menționează că lucrează în strânsă colaborare cu toate instituțiile abilitate pentru elucidarea completă a circumstanțelor evadării și readucerea în custodia statului a persoanei fugare. Ancheta este în desfășurare.

Dubloul format din Nichita Naumciuc și Dmitrii Zincenco a adus Moldovei medalia de bronz la Campionatele Europene de canotaj desfășurate la Plovdiv, Bulgaria.Sportivii au concurat în proba de dublu rame masculin și au parcurs distanța de 2000 de metri în 7:03.99, clasându-se pe locul trei în Europa. Rezultatul reconfirmă valoarea echipei, care în 2023 obținea argintul la Campionatul Mondial din Serbia.Ministerul Educației și Cercetării a sprijinit financiar participarea lotului național la competiția europeană, în semn de susținere a excelenței sportive și dezvoltarea performanței sporturilor olimpice.

Papa Leon al XIV-lea a purtat primul său apel telefonic oficial cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, lansând un apel direct la dialog și pace în contextul războiului din Ucraina. Conversația, care a avut loc ieri, marchează prima interacțiune între cei doi lideri de la începerea pontificatului actualului Suveran Pontif, informează Vatican News.Potrivit directorului Biroului de presă al Sfântului Scaun, Matteo Bruni, discuția a fost axată în mod special pe situația umanitară generată de conflictul din Ucraina, dar și pe posibilitatea unui schimb de prizonieri între părțile aflate în conflict.„Papa a făcut un apel direct Rusiei pentru a face un gest concret în favoarea păcii, subliniind importanța dialogului pentru construirea unor punți între părți și identificarea unor soluții reale”, se arată în declarația Vaticanului.În cadrul discuției, Papa Leon al XIV-lea l-a evocat și pe Patriarhul Kirill, căruia i-a mulțumit pentru felicitările trimise la începutul pontificatului său. Pontiful a reafirmat că valorile creștine comune pot fi o lumină care inspiră pacea, protejarea vieții și apărarea libertății religioase autentice.În luna mai, președintele american Donald Trump a sugerat că Vaticanul ar putea deveni un loc de negocieri directe între Ucraina și Rusia. Papa Leon al XIV-lea s-a arătat favorabil acestei idei, însă Kremlinul a respins propunerea, invocând faptul că Vaticanul este „capitala catolicilor” și că se află pe teritoriul Italiei, țară membră NATO.Ironia situației a fost remarcată de presa internațională, întrucât Turcia — alt stat NATO — a fost anterior acceptată ca gazdă a negocierilor, în timp ce Vaticanul, care nu este membru al Alianței, este respins de Moscova.Papa Leon al XIV-lea și-a reiterat dorința ca Sfântul Scaun să rămână un actor activ în eforturile internaționale de mediere și reconciliere, într-un moment în care tensiunile globale se mențin la cote ridicate.

Blocul „Împreună” cere demiterea conducerii Moldovagaz și inițierea unei anchete penale privind fraudele descoperite în activitatea companiei. În cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții Blocului au denunțat lipsa de transparență din partea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), care ar fi constatat nereguli grave la filialele Moldovagaz, dar a ascuns concluziile într-o ședință închisă.Potrivit Blocului, ANRE a depistat prejudicii de peste 33 de milioane de lei, rezultate din achiziții repetate de contoare de gaz la prețuri umflate de la firme intermediare, timp de patru ani. Deși aceste cheltuieli nejustificate au fost excluse din tarif, Moldovagaz încearcă acum să le recupereze de la consumatori, contestând decizia ANRE în instanță.„E o problemă sistemică. Nu a fost doar o singură licitație. Iar în loc să informăm publicul și să arătăm că luptăm cu frauda, totul s-a făcut pe ascuns”, a declarat Sergiu Tofilat, membru al Blocului Împreună și autorul sesizării care a declanșat controlul.Blocul critică și faptul că ședința în care a fost aprobată hotărârea ANRE a avut loc pe 19 decembrie 2024, dar a fost ținută cu ușile închise, fără informarea presei, a Ministerului Energiei sau a Agenției Proprietății Publice — instituții implicate direct în gestionarea Moldovagaz.În loc să demită persoanele implicate, conducerea Moldovagaz, în frunte cu Vadim Ceban, ar încerca să mușamalizeze situația și să evite asumarea responsabilității. Mai mult, Vadim Ceban ar urma să fie reconfirmat în funcție pentru un nou mandat, deși premierul Dorin Recean anunțase anterior că acesta va fi înlocuit.Solicitările Blocului Împreună: Excluderea lui Vadim Ceban din lista candidaților pentru conducerea Moldovagaz; Sesizarea organelor de anchetă de către Agenția Proprietății Publice, în calitate de parte vătămată; Clarificări publice din partea prim-ministrului Recean privind poziția sa față de reconfirmarea actualei conduceri Moldovagaz; Organizarea unei ședințe publice de către ANRE pentru prezentarea detaliilor investigației.„Este inadmisibil ca într-un stat care pretinde transparență și bună guvernare, asemenea fraude să fie ascunse de ochii publicului, iar cei vinovați să fie recompensați cu noi mandate”, au mai declarat reprezentanții Blocului Împreună.

Ministerul Apărării informează că pe parcursul lunii iunie vor avea loc deplasări ale tehnicii militare între centrele de instruire ale Armatei Naționale din Chișinău și Cahul. Autoritățile precizează că aceste mișcări fac parte din programul obișnuit de pregătire și nu au legătură cu situația de securitate din regiune.Potrivit comunicatului oficial, tehnica militară va circula în special pe timp de noapte, pe drumurile naționale din centrul și sudul Republicii Moldova, pentru a evita blocajele în trafic și a nu perturba activitatea cetățenilor.„Aceste activități sunt planificate din timp, în fiecare an, și vizează dezvoltarea capacităților de instruire ale efectivului Armatei Naționale”, menționează Ministerul Apărării.Instituția îndeamnă populația să urmărească doar informațiile furnizate pe canalele oficiale și să nu dea curs speculațiilor sau manipulărilor care pot apărea în spațiul public în legătură cu aceste deplasări militare.Exercițiile Armatei Naționale sunt desfășurate periodic, conform calendarului de instruire, în scopul menținerii pregătirii operaționale și a capacității de reacție a militarilor moldoveni.

O tragedie cutremurătoare a avut loc astăzi, 5 iunie, în satul Ciuciuleni, raionul Hîncești. O fetiță de doar un an și-a pierdut viața după ce a fost mușcată mortal de câinele familiei, chiar în curtea casei.Potrivit informațiilor confirmate de Inspectoratul General al Poliției, incidentul s-a produs în jurul orei 13:00. Copila se afla afară, în gospodărie, alături de un membru al familiei, când patrupedul – aflat la legătoare – a atacat-o subit.„Fetița era în curte împreună cu un membru al familiei. Într-un moment, câinele, care era legat, a reușit totuși să o muște grav. A fost chemată ambulanța, însă, din păcate, echipajul medical nu a mai putut face nimic pentru a o salva”, a declarat pentru TV8 ofițera de presă a Poliției, Mariana Bețivu.Poliția a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale tragediei. Trupul neînsuflețit al micuței va fi supus expertizei medico-legale.

Președintele american Donald Trump a fost „impresionat” de atacul masiv al Ucrainei asupra mai multor baze aeriene din Rusia, desfășurat la 1 iunie, în cadrul operațiunii „Pânza de păianjen”, potrivit unor surse citate de publicația Axios. Deși a evitat să se pronunțe public în legătură cu atacul, în cerc restrâns Trump l-a descris drept „puternic” și „cool”.„Destul de tare”, ar fi comentat Trump într-o discuție privată. Un alt apropiat a afirmat că liderul de la Casa Albă a considerat operațiunea „impresionantă”. În timpul raidului, Ucraina a lovit patru aerodromuri militare rusești, distrugând sau avariind grav 41 de avioane, printre care și bombardiere strategice Tu-95MS, capabile să transporte armament nuclear. Trump, între admirație și preocupare diplomaticăÎn ciuda reacției pozitive inițiale, Trump s-a declarat îngrijorat de posibila escaladare a conflictului și de impactul asupra planurilor sale de a media un acord de încetare a focului în Ucraina. Potrivit Axios, Trump a fost informat de consilierii săi că această ofensivă ar putea forța o reacție dură din partea președintelui rus Vladimir Putin.„Vrem ca acest război să se termine. Vrem dezescaladare. Așa că, dacă Putin va răspunde violent, da, președintele [Trump] este îngrijorat”, a declarat una dintre sursele apropiate discuțiilor.O sursă din cadrul administrației a declarat pentru Axios că operațiunea ucraineană a fost percepută ca un „semnal de alarmă” și de către comandanții militari americani, în special din cauza faptului că au fost atacate aeronave parte din triada nucleară a Rusiei.La câteva zile după raid, Trump a purtat o conversație telefonică cu Vladimir Putin, care a durat o oră și 15 minute. Potrivit președintelui american, liderul de la Kremlin i-ar fi spus că „va trebui să răspundă” la atacul ucrainean asupra infrastructurii sale strategice.Operațiunea „Pânza de păianjen” a fost una dintre cele mai ambițioase și reușite misiuni cu drone desfășurate de Ucraina în interiorul teritoriului rus de la începutul invaziei în 2022. Atacul a fost perceput în cercurile militare internaționale ca o demonstrație de forță, dar și un risc serios pentru extinderea conflictului.

Bloggerița Marina Cârnaț a anunțat pe rețelele sociale că ea și soțul ei, Teodor Cârnaț, așteaptă cu bucurie venirea pe lume a celui de-al zecelea copil.Vestea a fost făcută publică în contextul în care cuplul marchează în aceeași zi 20 de ani de căsătorie.„20 de ani – 10 vieți noi din muuulta iubire. Eu scriu și singură nu îmi vine să cred! Trăim din plin, iubim din plin… și acum, iubim și mai mult! Mulțumim lui Dumnezeu pentru binecuvântările Lui asupra familiei noastre, pentru viață, pentru daruri, pentru această dragoste care crește, se adâncește și continuă să rodească!!”, a scris pe Instagram Marina Cârnaț.

Lidera Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, a lansat critici dure la adresa guvernării PAS și a direcției oficiale de integrare europeană a Republicii Moldova, pe care o consideră o simplă „fațadă” menită să ascundă realitățile unui regim tot mai autoritar. Într-o declarație video publicată pe rețelele sociale, Furtună a acuzat actuala putere că stigmatizează orice voce conservatoare sau suveranistă și că folosește integrarea europeană drept pretext pentru a-și consolida controlul asupra instituțiilor și societății. „Chișinăul, parcă o marionetă a Bruxelles-ului, stigmatizează pe oricine îndrăznește să gândească altfel. Conservator? Dușman al poporului! Suveranist? Agent al Kremlinului! Gândirea diferită este sugrumată din fașă”, a declarat lidera formațiunii. Potrivit Victoriei Furtună, guvernarea PAS nu se limitează la retorica de etichetare, ci merge mai departe, folosind resursele administrative pentru a reduce la tăcere opoziția și modificând cadrul legal în propriul interes. „Ei refuză oponenților politici dreptul la libertățile democratice și folosesc împotriva noastră resurse administrative. Ei rescriu legile conform intereselor personale”, a afirmat Furtună, subliniind că PAS „și-a depășit mentorii de la Bruxelles” prin radicalismul cu care ar aplica aceste practici. Lidera Partidului Moldova Mare susține că actuala clasă politică a divizat profund societatea, înlocuind dialogul cu polarizarea și cenzura. Ea a denunțat ceea ce a numit o „dictatură liberală”, care nu mai tolerează alternative ideologice și nu urmărește decât să se mențină la putere prin control total. „Elitele liberale au divizat societatea, condamnând țara la un viitor sumbru. Deviza lor este ‘Dezbină și stăpânește’. Să spargem acest zid și să devenim un popor unit — aceasta este misiunea noastră”, a spus Victoria Furtună. Declarația Victoriei Furtună vine într-un context electoral tot mai tensionat, în care Partidul Moldova Mare își conturează poziția ca alternativă la actuala guvernare. Formațiunea promovează un discurs conservator, suveranist și pro-stat, mizând pe electoratul nemulțumit de politicile europene promovate de PAS. „Partidul Moldova Mare — pentru o Moldovă puternică și prosperă!” este sloganul cu care Furtună își încheie intervenția, chemând la unificarea cetățenilor în jurul unei viziuni alternative față de cursul actual al țării.

În 2004 s-au născut 38.000 de copii în Republica Moldova. Astăzi, la 21 de ani distanță, doar jumătate dintre ei mai sunt în țară. Nu este doar o statistică rece – este o radiografie dureroasă a eșecului nostru colectiv de a oferi unui copil născut aici suficiente motive să rămână, scrie expertul economic, Veaceslav Ioniță într-o nouă analiză pe blogul său.Am urmărit întreaga lor traiectorie – de la grădiniță la școală, liceu, facultate și mai apoi primii ani de muncă – și am constatat că la fiecare etapă, generația 2004 s-a „topit” din punct de vedere demografic în fața ochilor noștri. Fenomenul nu e natural, ci profund structural. E vorba de un exod educat, continuu și accelerat. Etapele dispariției unei generații La 6 ani, 35.400 din cei 38.000 erau încă în țară – o pierdere de 2.600 copii deja în primii ani. Când au mers prima zi la școală, mai rămân 32.200 – înseamnă că peste 15% erau deja plecați. La gimnaziu (2015), doar 29.900 – adică o pierdere cumulată de 21%. Liceul (2020): 27.100 – înseamnă că 1 din 3 copii născuți în 2004 deja nu mai era în Moldova. Facultate (2023): 22.900 – doar 60% mai sunt în țară. Absolvenți (2026): 17.800 – aproape 1 din 2 tineri a părăsit deja țara până la 22 ani. Iar la 26 ani, după 5 ani de muncă (2031), mai rămân doar 14.600 – sub 40%.Din grafic se vede clar ritmul acestui fenomen: după 15 ani, deja 30% sunt pierduți. Între 16-21 ani, migrarea devine masivă – între 5% și 7% anual. După aceea, chiar și cei care mai încearcă să înceapă o carieră aici pleacă. Generația 2004 devine o generație aproape complet pierdută. Ca și cei de vârsta lor născuți la începutul anilor 2000. Costul economic al exoduluiAcești tineri nu sunt doar cifre. Ei sunt viitori contribuabili, părinți, specialiști. Statul a investit în educația lor peste 30.000 de euro per capita până la 22 ani – adică cel puțin 750 milioane euro investiți într-o generație care, în proporție de peste 60%, a plecat. Pierderi fiscale: fiecare tânăr plecat înseamnă 25-30 ani de contribuții fiscale pierdute. Cu o contribuție medie anuală de 4.000 euro, Moldova pierde 100.000–120.000 euro pe individ. Impact asupra pieței muncii: lipsa forței de muncă calificate generează dezechilibre. Sectoare precum sănătatea, educația și IT-ul resimt o criză structurală. Presiune pe sistemul de pensii: migrarea tinerilor lasă în urmă o populație îmbătrânită, accentuând dezechilibrul între contribuabili și beneficiari. Ce-i de făcut? Educație conectată cu piața muncii – universitățile trebuie să ofere competențe care pot fi valorificate în țară. Stimulente pentru revenire – burse condiționate, scutiri fiscale pentru tineri reveniți, credite pentru locuințe. Contract social cu generațiile tinere – Moldova nu trebuie doar să le ceară să rămână, ci să le ofere un viitor predictibil, demn și prosper. Reformarea administrației publice – un stat ineficient împinge tinerii afară. Meritocrația și digitalizarea sunt esențiale.Aceasta nu este doar o problemă demografică. Este o catastrofă economică latentă. Fiecare an în care nu corectăm cursul înseamnă o nouă generație pierdută.Sursa: ionita.md

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității solicită Ministerului Educației și Cercetării să revizuiască denumirea disciplinei școlare „Istoria Românilor”, considerând că aceasta reprezintă o formă de discriminare directă în raport cu celelalte grupuri etnice din Republica Moldova.„Consiliul conchide că denumirea disciplinei școlare ‘Istoria Românilor’ reprezintă discriminare directă în raport cu alte grupuri etnice”, se arată în avizul consultativ emis la 15 mai 2025.Potrivit instituției, utilizarea acestei denumiri „poate diminua simțul demnității și, astfel, afecta dezvoltarea personalității elevilor ce aparțin altor grupuri etnice (non-români)”. Consiliul atrage atenția că „denumirea unei discipline obligatorii trebuie să pună în evidență diversitatea etnică a întregului popor”.Mai mult, Consiliul subliniază că „denumirea Istoria Românilor poate alimenta disensiunile interetnice și obstrucționa eforturile de construire a unei societăți coezive, multietnice, în care toți cetățenii se simt reprezentați în narațiunea istorică națională”.În sprijinul argumentelor, este invocat recensământul din 2024, potrivit căruia „din totalul populației care a declarat etnia, ca moldoveni s-au declarat 77,2%, români 7,9%, ucraineni 4,9%, găgăuzi 4,2%, ruși 3,2%, bulgari 1,6%, romi 0,4% și alte etnii 0,5%”.Consiliul consideră că, deși curriculumul include și aspecte legate de minorități, „denumirea însăși a disciplinei Istoria Românilor contravine acestui spirit. Ea sugerează o narațiune istorică preponderent etnocentrică”.În concluzie, Consiliul „recomandă Ministerului Educației și Cercetării revizuirea denumirii disciplinei ‘Istoria Românilor’, în scopul adoptării unei denumiri neutre din punct de vedere etnic și să contribuie la consolidarea unei societăți incluzive, bazate pe recunoașterea și valorificarea diversității”.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, critică dur actuala guvernare PAS, acuzând-o că folosește frica drept instrument de manipulare electorală. În cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive TV, Usatîi a ironizat avertismentele premierului Dorin Recean privind o presupusă amenințare din partea a 10.000 de militari ruși care ar urma să ajungă în Republica Moldova. „Asta e o practică a lor, ca și atunci cu sirienii. Acum spun că vor veni 10 mii de ruși. Cum vor veni?! O să îi aducă Iurii Gagarin ori poate noi nu știm, dar Radu Marian va fi primul cosmonaut care îi va aduce cu racheta cargo?”, a declarat Usatîi, făcând trimitere la lipsa unei frontiere directe cu Rusia. El a sugerat că această „sperietoare cu ruși” este parte a unei strategii de campanie menită să inducă teamă și să mențină controlul asupra electoratului. „Pe timpul oricărui regim cel mai ușor să-i ții pe oameni copăcel este să-i sperii. Propaganda cu sperietorile a lucrat pe timpul oricărei dictaturi. Mâine-poimâine o să ne sperie că dacă nu câștigă PAS-ul, va pica Odesa”, a adăugat politicianul. Tot în cadrul aceleiași emisiuni, Renato Usatîi a tras un semnal de alarmă privind posibile derapaje financiare ale actualei guvernări, comparând situația din prezent cu scandalul „furtului miliardului” din 2014. Acesta a criticat intenția Guvernului de a garanta un împrumut de 400 de milioane de euro pentru compania de stat Energocom, fără a asigura transparență în proces. „Mie îmi miroase a anul 2014. În ziua în care noi am fost excluși din alegeri, s-au oferit acele garanții. Cea mai mare problemă din țara noastră este lipsa de transparență. E secret cu cât cumpărăm gazul, nu se știe ce fac cu aceste 400 de milioane de euro”, a spus liderul Partidului Nostru, cerând publicarea tuturor contractelor și detaliilor financiare legate de aceste tranzacții. Usatîi a subliniat că digitalizarea ar trebui să servească în primul rând scopului transparenței, nu doar al modernizării aparente: „Nu în stilul domnului Alaiba, dar pentru transparență trebuie să publice absolut tot, pentru ca cetățenii să nu aibă niciun dubiu.”

Un elicopter civil de tip KA-32, înregistrat în Ucraina, a efectuat în această dimineață, 5 iunie 2025, o aterizare de urgență în raionul Călărași, după ce echipajul a raportat vibrații semnificative în timpul zborului. Aparatul de zbor efectua o cursă civilă pe ruta Mărculești – Constanța, iar decizia de aterizare a fost luată în conformitate cu procedurile operaționale de siguranță, pentru a evita orice risc suplimentar. Echipajul a alertat imediat Serviciul de Trafic Aerian MoldATSA, care a activat serviciile de căutare-salvare, așa cum prevăd protocoalele în astfel de situații. Aterizarea a fost efectuată în siguranță, fără victime, fără pagube materiale și fără a fi necesară intervenția echipelor de salvatori. Autoritatea Aeronautică Civilă a confirmat că nu există niciun pericol pentru populație, iar incidentul urmează să fie analizat în detaliu pentru a stabili cauzele exacte ale vibrațiilor resimțite în timpul zborului. Elicopterul KA-32 este cunoscut pentru utilizarea sa în misiuni civile și de intervenție, inclusiv în transport, stingerea incendiilor și operațiuni de salvare.

Pentru al doilea an consecutiv, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) desfășoară în luna iunie o amplă campanie de informare și conștientizare privind riscurile pentru sănătate cauzate de ambrozie — o buruiană invazivă extrem de agresivă și periculoasă, atât pentru mediu, cât și pentru sănătate. Alergia la polenul de ambrozie a devenit o problemă de sănătate publică majoră în întreaga Europă. În anul 2024, peste 23,2 milioane de persoane din peste 30 de țări europene au fost afectate de această alergie, arată datele oficiale. În Republica Moldova, fenomenul ia amploare, cu o creștere constantă a cazurilor de rinite alergice cauzate de polenul ambroziei — de la 8,6 cazuri la 10 mii de locuitori în 2019, la 13,9 cazuri la 10 mii de locuitori în 2023. Ce este ambrozia și de ce este periculoasă? Ambrosia artemisiifolia (ambrozie comună) este o plantă invazivă care se răspândește rapid pe întreg teritoriul Republicii Moldova: pe terenuri agricole, în gospodării, pe șantiere, în culturile de floarea-soarelui și cereale, precum și pe terenurile neîntreținute. Polenul său, eliberat în mari cantități din iulie până în septembrie, este un alergen puternic ce provoacă reacții severe la persoanele sensibile. Simptomele provocate de alergia la ambrozie pot fi severe:  • Rinoconjunctivită: strănut, ochi roșii, prurit, lăcrimare;  • Astm bronșic: tuse, dificultăți de respirație, respirație șuierătoare;  • Afectarea pielii: mâncărime, edeme dureroase;  • În cazuri grave – șoc anafilactic. Cum prevenim suferințele provocate de ambrozie? ANSP reamintește că luna iunie este critică pentru controlul vegetativ al ambroziei. Dacă planta este eliminată acum, nu va produce polen în perioada august-septembrie, când are loc înflorirea masivă. Campania vizează implicarea întregii societăți în combaterea acestei plante: autorități publice, cetățeni, instituții și sectorul privat. Printre recomandările ANSP se numără:  • Limitarea timpului petrecut în aer liber între orele 10:00–15:00;  • Spălarea frecventă a feței, mâinilor și schimbarea hainelor după ieșirile afară;  • Închiderea geamurilor acasă, la birou și în mașină;  • Utilizarea filtrelor de aer și a aparatelor de aer condiționat;  • Administrarea din timp a tratamentului antialergic. Combaterea ambroziei se poate face prin metode:  • Mecanice – cosirea repetată, smulgerea manuală;  • Chimice – aplicarea erbicidelor omologate, sub supravegherea specialiștilor. Neîndeplinirea măsurilor de combatere a ambroziei poate atrage sancțiuni conform Codului Contravențional al Republicii Moldova, articolele 117 și 189.

Președinta Maia Sandu și speakerul Igor Grosu vor lipsi de la funeraliile maestrului Eugen Doga, care au loc astăzi. Șefa statului se află într-o vizită privată în afara țării, iar președintele Parlamentului va participa la o întâlnire cu moldovenii stabiliți în Regatul Țărilor de Jos, transmite UNIMEDIA.Președintele Parlamentului Igor Grosu are astăzi o întâlnire cu moldovenii stabiliți în Regatul Țărilor de Jos. Întâlnirea va avea loc la sediul Ambasadei Republicii Moldova.„Mâine voi participa la inaugurarea Consulatului Onorific al Republicii Moldova în Regatul Țărilor de Jos, cu sediul în Heiloo. Cu aceasta ocazie, dragi moldoveni, vă invit la o discuție începând cu ora 18:30. Vă aștept cu drag”, a scris ieri Igor Grosu, pe rețele.Totodată, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este plecată din țară. Aceasta se află într-o vizită privată, peste hotare, a comunicat, pentru UNIMEDIA, consilierul șefei statului, Igor Zaharov.