Comisia Electorală Centrală (CEC) a participat astăzi la procesul de renumărare a buletinelor de vot pentru alegerea primarului comunei Boldurești, raionul Nisporeni, în conformitate cu hotărârea CEC nr. 3588 din 4 iunie 2025.La renumărare au fost prezenți secretarul CEC, Dana Munteanu, funcționari ai Aparatului Comisiei, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și reprezentanți ai concurenților electorali.Au fost renumărate semnăturile din listele electorale, buletinele de vot valabile, nevalabile, neutilizate și cele anulate din secțiile de votare nr. 23/11, 24/12 și 23/13.Conform procesului-verbal privind centralizarea rezultatelor renumărării, candidatul Nicanor Ciochină a obținut 614 voturi, iar candidatul Sergiu Bulicanu – 604 voturi.În cadrul procesului au fost identificate 21 de cazuri de abateri privind includerea alegătorilor pe listele pentru votare la locul aflării. Circumstanțele acestor abateri sunt în curs de examinare.

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a anunțat inițierea unei anchete interne de amploare în urma evadării unei deținute din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Incidentul, care a avut loc pe 5 iunie, a determinat autoritățile să investigheze nu doar circumstanțele în care s-a produs evadarea, ci și posibila implicare a angajaților instituției în favorizarea acesteia.„La moment se examinează circumstanțele în care s-a produs evadarea, dar și posibila implicare a personalului în favorizarea infracțiunii”, se arată într-un comunicat emis de ANP.Totodată, conducerea penitenciarului a fost suspendată din funcție pe durata investigației. Măsura vine în contextul în care autoritățile verifică respectarea procedurilor interne privind supravegherea și paza în timpul antrenării deținuților în activități de muncă.„A fost inițiată o anchetă internă pentru examinarea circumstanțelor în care s-a produs evadarea, managementul cazului și respectarea procedurilor interne, precum și a posibilei implicări a personalului în favorizarea infracțiunii de evadare”, au precizat reprezentanții ANP, cu referire la unimedia.info.În paralel, au fost sesizate și organele de drept pentru desfășurarea unor investigații suplimentare.Amintim că o deținută în vârstă de 23 de ani, originară din Ucraina, a evadat din Penitenciarul nr. 13 în după-amiaza zilei de 5 iunie, în timp ce se afla antrenată în muncă într-o încăpere a blocului administrativ. Potrivit primelor informații, femeia ar fi fugit printr-o fereastră, după ce a deteriorat gratiile.Căutările sunt în desfășurare, iar autoritățile rămân în alertă. ANP a lansat un apel public către cetățeni pentru sprijin în localizarea persoanei evadate.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a făcut o serie de declarații legate de evoluțiile recente în războiul din Ucraina și perspectivele negocierilor de pace dintre Kiev și Moscova, potrivit publicației Clash Report.Referindu-se la atacurile recente ale Ucrainei asupra unor aerodromuri militare rusești, Trump a declarat că, în opinia sa, aceste acțiuni au oferit Rusiei un pretext pentru a riposta.„Ei i-au dat lui Putin un motiv să vină aseară și să-i bombardeze. Asta nu mi-a plăcut. Când am văzut acel atac, am spus: ‘Acum urmează lovitura’”, a afirmat liderul de la Casa Albă, cu referire la o presupusă operațiune a SBU asupra unor baze ale aviației strategice ruse.Trump și-a exprimat speranța că războiul din Ucraina nu va escalada într-un conflict nuclear ca urmare a acestor lovituri și că Federația Rusă nu va întrerupe complet discuțiile de pace.Totodată, președintele american a calificat proiectul de lege privind noile sancțiuni împotriva Rusiei, aflat în dezbaterea Senatului, drept „foarte puternic”, menționând că decizia finală privind adoptarea de noi restricții îi revine în mod direct.Pe fondul acestor declarații, Politico, citând jurnalistul Jonathan Lemire, a relatat că în interiorul Casei Albe ar exista îngrijorări privind riscul de escaladare. Potrivit sursei, administrația americană ar fi fost nemulțumită de posibilele consecințe ale atacului, care ar fi afectat mai multe aeronave strategice rusești și ar fi fost considerat un succes de către partea ucraineană.Surse din cadrul administrației ar fi exprimat temeri că astfel de operațiuni riscă să complice eforturile diplomatice și să conducă la o reacție agresivă din partea Kremlinului.

Ungaria a publicat vineri un decret privind interzicerea afişării pe clădirile publice de simboluri care reprezintă minorităţile sexuale, în contextul pregătirilor pentru festivalul Pride de la Budapesta, relatează AFP.Premierul naţionalist Viktor Orban a instituit în ultimii ani mai multe restricţii privind drepturile LGBT+ în numele "protecţiei copiilor", iar anul acesta a făcut un nou pas prin adoptarea unei legi care interzice marşul planificat pentru 28 iunie.Cu toate acestea, parada Pride nu este interzisă oficial în acest moment, iar organizatorii sunt în mijlocul pregătirilor, în pofida incertitudinii juridice din jurul evenimentului."Simbolurile care fac referire sau promovează diferite orientări sexuale şi de gen nu pot fi afişate pe clădiri" având legătură cu guvernul sau banca centrală, se arată în decretul publicat în Monitorul Oficial.Este o decizie "simbolică", a recunoscut cabinetul premierului ungar, având în vedere că "o astfel de practică" nu este în niciun caz obişnuită."Acest decret confirmă hotărârea deplină a guvernului de a combate propaganda LGBT+ care vizează copiii, fie în grădiniţe, şcoli, mass-media sau spaţii publice", a mai spus cabinetul într-un comunicat.Primăria capitalei Budapesta, condusă de liberalul ecologist Gergely Karacsony, nu este afectată de această măsură şi afişa vineri steagul curcubeu.Parlamentul ungar a aprobat la mijlocul lunii martie un proiect de lege pentru a preveni orice adunare care încalcă legislaţia din 2021 ce interzice discuţiile despre "homosexualitate şi schimbare de sex" în rândul minorilor, ameninţând astfel evenimentul Pride.Mii de manifestanţi au ieşit pe străzile capitalei ungare pentru a protesta împotriva acestei noi înăspriri a drepturilor LGBT+, care a stârnit îngrijorări la Bruxelles şi în multe ţări ale UE.

Un grav accident rutier a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, 7 iunie, în apropierea localității Pănășești, raionul Strășeni. Potrivit informațiilor preliminare oferite de Poliția Republicii Moldova, incidentul s-a produs în jurul orei 04:38, pe traseul național R-1.Conform primelor cercetări efectuate la fața locului, un autoturism de model Mercedes Artego, condus de un bărbat în vârstă de 38 de ani, ar fi încercat să evite impactul cu o căprioară care a apărut brusc pe carosabil. În urma manevrei, șoferul a pierdut controlul volanului și a intrat pe contrasens, ciocnindu-se violent cu un TIR condus de un bărbat de 72 de ani.Impactul a fost fatal pentru șoferul TIR-ului, care a decedat pe loc. Conducătorul Mercedesului a fost testat alcoolscopic, rezultatul indicând absența alcoolului în aerul expirat.Pe caz a fost inițiat un proces penal, urmând a fi stabilite cu exactitate circumstanțele producerii accidentului.

Declarațiile deputatului PAS Vasile Grădinaru, făcute în cadrul emisiunii Vocile Puterii de la Exclusiv TV, au stârnit reacții critice în spațiul public, după ce acesta a sugerat că pentru a debloca dosarele penale care trenează, ar fi necesar ca procurorii și judecătorii „să fie așezați la aceeași masă”.„Vorbeam într-o zi cu un reprezentant al CSP și îl întrebam de ce unele dosare trenează în timp. Și procurorul parcă e de bună-credință, și judecătorul e de bună-credință, dar lucrurile nu se întâmplă. Se primește o lipsă de comunicare între ei. Câteodată este nevoie să-i așezi la aceeași masă pe toți, ca să vezi care este problema”, a declarat Grădinaru.Afirmația a fost ironizată de mai mulți juriști și foști magistrați, printre care Cristina Ciubotaru, fostă vicedirectoare a CNA, care a comparat scena cu un act de teatru absurd, parte din piesa „Reforma de curățire a justiției”.„Dacă toată reforma a fost pentru ca CSP să stea la o masă cu deputații, iar apoi să așeze la o masă judecătorul și procurorul pe o cauză concretă, pentru ca dosarele să nu mai treneze — atunci următoarea reformă a justiției va trebui să dea foc tuturor acelor mese”, a scris Ciubotaru pe rețelele sociale.Aceasta a subliniat că justiția penală nu funcționează prin „mese rotunde”, ci prin acumularea de probe de către procuror, independent de presiuni politice sau administrative, și aprecierea acestora de către judecător, conform legii și în baza principiului separației puterilor în stat.Fostul magistrat Alexei Paniș a reacționat și el, atrăgând atenția asupra pericolului ingerinței politice în procesul de justiție și asupra lipsei de înțelegere a mecanismelor judiciare de către unii membri ai Legislativului.Criticii susțin că astfel de declarații trădează o viziune superficială asupra reformei justiției, reducând complexitatea actului de justiție la o problemă de „comunicare informală” între procurori și judecători, fapt care poate afecta independența sistemului judiciar și credibilitatea reformei.

Procuratura Anticorupție a anunțat astăzi finalizarea cercetării judecătorești în dosarul penal în care bașcana UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul, și fosta secretară a Oficiului Central al fostului Partid Politic „Șor”, Svetlana Popan, sunt acuzate de acceptarea cu bună știință a finanțării ilegale a unui partid politic și a unui concurent electoral de către un grup criminal organizat.Instanța a fixat data de 1 iulie 2025 pentru desfășurarea dezbaterilor judiciare, etapă în care acuzarea și apărarea își vor prezenta concluziile finale.Potrivit Procuraturii Anticorupție, dosarul vizează două capete de acuzare, în care cele două inculpate sunt vizate în calitate de complice, în formă prelungită, în temeiul art. 30, 42 alin. (5), 45 și 181/2 alin. (5) din Codul penal.La sfârșitul lunii martie 2025, procurorii anticorupție au finalizat prezentarea probelor acuzării, iar dosarul a fost transmis în instanță la sfârșitul lunii aprilie 2024. Pe parcursul procesului, Procuratura Anticorupție a susținut acuzațiile în baza probelor administrate în timpul urmăririi penale și în cadrul examinării cauzei în fond.Atât Evghenia Guțul, cât și Svetlana Popan se declară nevinovate. În prezent, bașcana Găgăuziei se află în arest la domiciliu, iar Popan este cercetată sub control judiciar.Partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional în 2023, iar mai mulți membri ai formațiunii sunt anchetați pentru implicare în activități ilegale finanțate de gruparea criminală condusă de Ilan Șor.

O tragedie cumplită s-a produs pe 31 mai într-o localitate din raionul Drochia, unde un copil de doar 2 ani și-a pierdut viața după ce un aragaz s-a răsturnat peste el. Cazul a fost confirmat de ofițera de presă a Inspectoratului de Poliție Drochia, Liliana Harea.Potrivit informațiilor preliminare furnizate de poliție, micuțul se afla acasă împreună cu familia. La un moment dat, acesta a fugit în bucătărie, a deschis ușa cuptorului și s-a urcat pe ea. Greutatea copilului a dezechilibrat aragazul, care s-a prăbușit peste el.Echipajul medical sosit de urgență la fața locului nu a mai putut face nimic pentru salvarea copilului și a constatat decesul. Trupul neînsuflețit a fost transportat la Centrul de Medicină Legală pentru expertiză.Oamenii legii au inițiat un proces penal pentru a stabili cu exactitate toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.

Republica Moldova a pierdut joi, 5 iunie, o figură emblematică a istoriei sale recente – Constantin Cojocaru, ultimul veteran de război al Armatei Române și, totodată, cel mai longeviv cetățean al țării, s-a stins din viață la vârsta de 106 ani. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu.„Constantin Cojocaru – cel mai bătrân alegător din Republica Moldova – a plecat azi la ceruri. Am avut marea onoare să-l cunosc personal și să învăț de la dumnealui despre dragoste de neam și țară”, a scris Igor Grosu pe rețelele de socializare.Ultima întâlnire a oficialului cu veteranul a avut loc pe 2 februarie 2025, când Constantin Cojocaru a împlinit 106 ani. Potrivit președintelui Parlamentului, discuția a atins teme legate de situația politică din Republica Moldova și din lume. „Mi-a spus că cel mai mult își dorește să fie pace și să prindă ziua când Republica Moldova va fi în marea familie europeană. Nu a fost să fie, dar îi promit că vom face tot ce ne stă în puteri să-i îndeplinim visul”, a transmis Igor Grosu.Constantin Cojocaru s-a născut pe 2 februarie 1919, în satul Drăgușenii Noi, județul Lăpușna, pe atunci parte a României Mari. A fost martor și participant la evenimente istorice dramatice, inclusiv al Doilea Război Mondial, în care a luptat în rândurile Armatei Române.După război, destinul său a fost marcat de represiunile sovietice. Pe 6 iulie 1949, a fost deportat în Siberia, fiind acuzat de regim că ar fi fost „chiabur”. Soția sa, însărcinată cu primul copil, a fost arestată câteva luni mai târziu și a dat naștere în vagoanele înghețate care o duceau spre Gulag. Familia s-a reunit în Siberia și a reușit să revină în Moldova abia în anul 1958.Revenit acasă, Constantin Cojocaru a lucrat ca șofer și și-a construit o gospodărie în sectorul Botanica al municipiului Chișinău. În ultimele decenii ale vieții sale, și-a petrecut zilele în satul Sofia, raionul Hâncești, rămânând lucid și activ până la final.

Comisia Electorală Centrală anunță că sâmbătă, 7 iunie 2025, începând cu ora 10:30, va avea loc renumărarea buletinelor de vot pentru funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni. Procesul de renumărare se va desfășura la Casa de Cultură din localitate. Amintim că CEC a dispus renumărarea numărului de alegători și semnături din listele electorale, a buletinelor de vot valabile și nevalabile, a buletinelor de vot neutilizate și anulate pentru alegerea primarului în cele trei secții de votare din comuna Boldurești, raionul Nisporeni. Conform hotărârii aprobate de către CEC, rezultatul renumărării voturilor va fi adus la cunoștința Comisie cel târziu la 8 iunie 2025.

Președinta Partidului Politic „Moldova Mare” (PPMM), Victoria Furtună, a susținut vineri o conferință de presă în care a respins acuzațiile lansate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) în legătură cu incidentul din nordul țării, în care au fost confiscate mai multe ziare de promovare ale formațiunii. Lidera PPMM acuză autoritățile de difuzarea unor informații eronate și de comiterea unui abuz împotriva partidului.Potrivit șefului IGP, Viorel Cernăuțeanu, poliția ar fi confiscat 60.000 de ziare ale partidului. În replică, Furtună a prezentat procesul-verbal întocmit la fața locului, care ar indica faptul că au fost ridicate 13.400 de exemplare. Aceasta a explicat că cifra de 60.000 reflectă tirajul total planificat prin contract – 30.000 de exemplare în limba română și 30.000 în limba rusă – distribuite în două loturi.Furtună a mai contestat afirmațiile privind formatul și costul publicației. În timp ce reprezentanții IGP au afirmat că ziarul ar avea 16 file și un preț nejustificat, lidera PPMM a prezentat un exemplar tipărit cu 8 file și a precizat că prețul este documentat prin contracte, fiind chiar mai mare decât cel practicat de alte formațiuni, inclusiv de către Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Tipografia, a menționat ea, este autorizată și supravegheată de Serviciul Fiscal de Stat.În ceea ce privește acuzația de ultragiere a colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne, Furtună a declarat că intervenția a fost filmată și că nu există probe care să confirme un comportament agresiv din partea reprezentantului partidului. De asemenea, ea a respins ideea că ar fi fost părăsit locul unei contravenții, susținând că nu a fost prezentat niciun act oficial la fața locului care să justifice reținerea sau pornirea unui proces contravențional.Totodată, lidera PPMM a afirmat că toate documentele justificative – contracte, anexe, facturi și dovezi de plată – au fost prezentate poliției în momentul intervenției. Ea a precizat că fiecare exemplar de ziar conținea informații despre tiraj, dată și numărul comenzii. Cu toate acestea, materialele ar fi fost ridicate fără o bază legală clară, a spus ea.Partidul „Moldova Mare” consideră acțiunea Poliției drept un act de intimidare politică și a solicitat implicarea Comisiei Electorale Centrale în clarificarea situației. Victoria Furtună a anunțat că va urma căile legale pentru a contesta ceea ce formațiunea consideră un abuz.Până la această oră, Ministerul Afacerilor Interne nu a emis un punct de vedere oficial cu privire la acuzațiile formulate.

În sesiunea de bacalaureat 2025, șapte absolvenți ai treptei liceale, vor obține trei sau patru note de „10” (zece), din oficiu, și 369 de absolvenți vor obține două note de „10” (zece), din oficiu, în baza certificatelor ce atestă competențe lingvistice în limbi străine și/sau competențe specifice domeniului informaticii, cât și în baza premiilor obținute la olimpiadele republicane și/sau internaționale la disciplinele de studiu. Daniil de la Liceul Teoretic „Orizont” din Durlești este elevul absolvent cu 4 de „10” din oficiu.3149 de elevi au obținut nota „10” (zece), din oficiu, la limba străină, iar 397 – la informatică.Sesiunea de bacalaureat 2025 se desfășoară în perioada 3-20 iunie, în 91 de centre de bacalaureat. La sesiune participă peste 18 500 de candidați.

Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, anunță că va solicita oficial Guvernului închirierea Reședinței de Stat de la Condrița, cu intenția de a o transforma într-un centru de odihnă și sprijin social destinat cetățenilor – sub denumirea de „Reședința Poporului”. Declarația a fost făcută în contextul criticilor privind modul în care este întreținut și utilizat imobilul.Potrivit lui Renato Usatîi, statul cheltuie anual în jur de 3 milioane de lei pentru întreținerea vilei de la Condrița, bani care, spune el, ar putea fi economisiți dacă reședința ar fi dată în gestiune privată, în arendă, dar cu destinație publică. „În 5 ani de mandat ai Maiei Sandu, întreținerea complexului a costat aproape 15 milioane de lei din bugetul de stat”, a subliniat președintele Partidului Nostru.Usatîi acuză autoritățile că doar au mutat cheltuiala dintr-un buzunar instituțional în altul – de la Președinție la Cancelaria de Stat – fără a reduce costurile reale. „Pentru a crea impresia reducerii cheltuielilor, autoritățile au transferat reședința de la Condrița din gestiunea Președinției în cea a Cancelariei de Stat, adică a Guvernului. De jure, cheltuielile Președinției au scăzut. De facto, întreținerea vilei tot din buzunarul cetățenilor este plătită, pentru că imobilul a rămas în administrarea statului. Iar felul în care este gestionat astăzi lasă de dorit”, a declarat acesta.Renato Usatîi propune transformarea complexului de la Condrița într-un centru social și de recreere destinat cadrelor didactice, personalului medical, victimelor violenței domestice și copiilor din medii vulnerabile. El susține că are experiență în domeniul construcțiilor și că poate administra eficient complexul, oferind condiții bune fără a mai împovăra bugetul public. „Condrița trebuie să fie pusă în slujba oamenilor. Voi solicita în mod oficial prim-ministrului Dorin Recean ca Reședința să fie oferită în chirie la preț de piață. Astfel, statul nu va mai cheltui bani, iar cetățenii vor avea acces la un spațiu de odihnă bine întreținut”, a adăugat Usatîi.Politicianul a criticat și starea actuală a reședinței, menționând lipsa de întreținere și „haosul organizatoric” din data de 1 iunie, când ar fi avut loc blocaje și probleme logistice majore.

Regiunea transnistreană se confruntă cu un nou deficit de gaz lichefiat, după ce, începând de la miezul nopții trecute, rețeaua de benzinării Metan-Auto a sistat complet vânzările către populație. Alimentarea cu gaz este permisă doar pentru serviciile de urgență și structurile paramilitare, potrivit anunțurilor afișate la punctele de vânzare.Măsura a fost luată fără o notificare prealabilă din partea administrației separatiste sau a companiei Metan-Auto, care deține 11 stații în regiune, printre care în Tiraspol, Bender, Râbnița, Dubăsari și Slobozia. Anunțurile afișate la stațiile PECO indică faptul că vânzările au fost suspendate „din cauza restricțiilor de aprovizionare”, fără a preciza termenul unei eventuale reluări a livrărilor, transmite Știri.md cu referire la IPN. Cozi și tensiune în rândul populațieiÎncă din după-amiaza zilei de 5 iunie, la stațiile Metan-Auto s-au format cozi lungi, în condițiile în care informația privind sistarea vânzărilor s-a răspândit rapid prin rețelele sociale și canalele Telegram. Locuitorii s-au arătat revoltați de lipsa de comunicare oficială și de incertitudinea privind reluarea aprovizionării.„Vă rugăm să ne oferiți o oportunitate elementară de a ne deplasa la serviciu, măcar o dată la două săptămâni”, se arată într-un mesaj adresat liderului regiunii, publicat pe o platformă locală de socializare. Precedente îngrijorătoareAceasta nu este prima criză energetică din regiune. În ianuarie, locuitorii Transnistriei au trecut printr-un val de deconectări ale gazului și electricității, fără explicații clare din partea administrației. Iar în ultimele săptămâni, localnicii au semnalat și oprirea apei calde în mai multe orașe, explicată oficial prin „motive tehnice legate de pregătirea sezonului de încălzire”.Presa din regiune evită deocamdată să reflecte situația actuală, iar lipsa unei poziții oficiale alimentează speculațiile și nemulțumirea în rândul populației.

Relația tensionată dintre președintele SUA, Donald Trump, și fostul său consilier Elon Musk a explodat joi în spațiul public, cei doi miliardari aruncându-și insulte și acuzații pe rețelele de socializare pe care le controlează, într-un episod care sugerează finalul unei alianțe surprinzătoare. Totul a pornit după ce Musk a criticat dur proiectul de lege privind taxele și cheltuielile promovat de administrația Trump, considerat o piesă centrală a agendei sale interne. În replică, Trump s-a declarat „dezamăgit” și a lăsat să se înțeleagă că relația lor ar putea fi încheiată. Musk a reacționat rapid, acuzându-l pe Trump de „ingratitudine” și afirmând că, fără sprijinul său, „Trump ar fi pierdut alegerile”. Un schimb dur de replici online Pe parcursul zilei de joi, cei doi au continuat să se înfrunte pe rețelele X și Truth Social. Musk a calificat legea ca fiind o „abominație dezgustătoare” și a îndemnat cetățenii să sune reprezentanții din Congres pentru a se opune proiectului, care urmează să fie votat în Senat. Trump a apărat proiectul într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, susținând că Musk cunoștea foarte bine conținutul legii și că „deodată, a găsit un motiv de nemulțumire”. Președintele a sugerat că poziția lui Musk este motivată de eliminarea subvențiilor pentru vehiculele electrice, fapt ce ar putea afecta Tesla. Musk a negat acest lucru, scriind: „Păstrați tăierile de stimulente pentru EV-uri și energie solară – chiar dacă subvențiile pentru petrol și gaze rămân intacte (foarte nedrept!!) – dar eliminați muntele de PORK DEZGUSTĂTOR din proiect”. „Pork” este un termen politic american care desemnează cheltuielile guvernamentale risipitoare. De la susținere totală, la atacuri directe Alianța dintre Trump și Musk a început în iulie anul trecut, când Musk l-a susținut public pe Trump după un atentat eșuat în Pennsylvania. Se presupune că Musk ar fi investit 290 de milioane de dolari în campania de realegere a președintelui. După declanșarea conflictului, Musk a afirmat pe platforma X că el este motivul pentru victoria republicanilor în alegerile de anul trecut: „Fără mine, Trump pierdea alegerile, Democrații controlau Camera, iar Senatul era 51-49 pentru Dems”. Ulterior, Musk a postat un sondaj în care întreba dacă este timpul pentru crearea unui nou partid politic care să reprezinte „cei 80% din mijlocul Americii”, a redistribuit un mesaj care cerea demisia lui Trump, și a sugerat – fără dovezi – că numele președintelui ar apărea în fișiere nedezvăluite legate de Jeffrey Epstein. Casa Albă a reacționat ferm, prin purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt: „Este un episod regretabil din partea lui Elon, care este nemulțumit că proiectul One Big Beautiful Bill nu conține politicile pe care și le dorea”. În ciuda tensiunilor, există semnale că cei doi ar putea încerca o reconciliere. Trump a declarat pentru Politico: „Totul este în regulă, merge foarte bine, niciodată n-a fost mai bine”. Potrivit aceleiași surse, o convorbire telefonică între cei doi a fost programată pentru vineri. Musk, la rândul său, a scris unui susținător al lui Trump: „Nu greșești”, răspunzând la un apel la împăcare. 

Partidul Liberal a emis o declarație oficială în care își exprimă profunda îngrijorare față de intenția guvernării PAS de a promova un proiect de lege ce ar permite funcționarilor de rang înalt să dețină arme de foc fără instruire obligatorie și fără aviz psihiatric prealabil. Potrivit liberalilor, această inițiativă legislativă constituie un „derapaj grav” de la principiile statului de drept și creează o categorie privilegiată, înarmată, fără garanții minime de responsabilitate. „Siguranța publică nu poate fi sacrificată pentru privilegii politice sau funcționale. O armă în mâinile unei persoane neinstruită sau psihologic instabilă poate deveni o amenințare reală pentru societate”, se arată în declarația formațiunii. Partidul Liberal avertizează că excluderea unor categorii de persoane de la regulile generale privind regimul armelor de foc creează discriminare, favorizează abuzul de putere și deschide calea spre autoritarism. În opinia liberalilor, funcționarii de rang înalt ar trebui să fie primii care respectă legea, nu cei care beneficiază de excepții. „În loc să întărească controlul asupra armelor, actuala inițiativă creează o castă privilegiată, fără responsabilitate, ceea ce este inacceptabil într-un stat care se pretinde democratic și european”, mai afirmă reprezentanții PL. Partidul solicită retragerea imediată a proiectului și face apel către toți deputații „responsabili” să se opună ferm unei astfel de legi, pe care o consideră cu potențial destabilizator pentru societate.

O deținută în vârstă de 23 de ani, originară din Ucraina, a evadat ieri, 5 iunie, din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, anunță Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) printr-un comunicat oficial. Incidentul s-a produs în jurul orei 16:48, în timp ce femeia se afla antrenată în muncă într-o încăpere a blocului administrativ al instituției. Potrivit informațiilor preliminare, aceasta a reușit să evadeze prin deteriorarea gratiilor de la fereastră. Imediat după constatarea evadării, autoritățile penitenciare au instituit starea de alertă și, în cooperare cu subdiviziunile Poliției, au declanșat acțiuni specifice de căutare a persoanei evadate. ANP face apel către cetățeni să ofere sprijin în identificarea și localizarea deținutei. Persoanele care dețin informații relevante sunt rugate să contacteze urgent Serviciul 112 sau să apeleze numerele de telefon: 068 505 111 076 010 102 078 777 403 (unitatea de gardă a ANP) Administrația Națională a Penitenciarelor menționează că lucrează în strânsă colaborare cu toate instituțiile abilitate pentru elucidarea completă a circumstanțelor evadării și readucerea în custodia statului a persoanei fugare. Ancheta este în desfășurare.

Dubloul format din Nichita Naumciuc și Dmitrii Zincenco a adus Moldovei medalia de bronz la Campionatele Europene de canotaj desfășurate la Plovdiv, Bulgaria.Sportivii au concurat în proba de dublu rame masculin și au parcurs distanța de 2000 de metri în 7:03.99, clasându-se pe locul trei în Europa. Rezultatul reconfirmă valoarea echipei, care în 2023 obținea argintul la Campionatul Mondial din Serbia.Ministerul Educației și Cercetării a sprijinit financiar participarea lotului național la competiția europeană, în semn de susținere a excelenței sportive și dezvoltarea performanței sporturilor olimpice.

Papa Leon al XIV-lea a purtat primul său apel telefonic oficial cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, lansând un apel direct la dialog și pace în contextul războiului din Ucraina. Conversația, care a avut loc ieri, marchează prima interacțiune între cei doi lideri de la începerea pontificatului actualului Suveran Pontif, informează Vatican News.Potrivit directorului Biroului de presă al Sfântului Scaun, Matteo Bruni, discuția a fost axată în mod special pe situația umanitară generată de conflictul din Ucraina, dar și pe posibilitatea unui schimb de prizonieri între părțile aflate în conflict.„Papa a făcut un apel direct Rusiei pentru a face un gest concret în favoarea păcii, subliniind importanța dialogului pentru construirea unor punți între părți și identificarea unor soluții reale”, se arată în declarația Vaticanului.În cadrul discuției, Papa Leon al XIV-lea l-a evocat și pe Patriarhul Kirill, căruia i-a mulțumit pentru felicitările trimise la începutul pontificatului său. Pontiful a reafirmat că valorile creștine comune pot fi o lumină care inspiră pacea, protejarea vieții și apărarea libertății religioase autentice.În luna mai, președintele american Donald Trump a sugerat că Vaticanul ar putea deveni un loc de negocieri directe între Ucraina și Rusia. Papa Leon al XIV-lea s-a arătat favorabil acestei idei, însă Kremlinul a respins propunerea, invocând faptul că Vaticanul este „capitala catolicilor” și că se află pe teritoriul Italiei, țară membră NATO.Ironia situației a fost remarcată de presa internațională, întrucât Turcia — alt stat NATO — a fost anterior acceptată ca gazdă a negocierilor, în timp ce Vaticanul, care nu este membru al Alianței, este respins de Moscova.Papa Leon al XIV-lea și-a reiterat dorința ca Sfântul Scaun să rămână un actor activ în eforturile internaționale de mediere și reconciliere, într-un moment în care tensiunile globale se mențin la cote ridicate.

Blocul „Împreună” cere demiterea conducerii Moldovagaz și inițierea unei anchete penale privind fraudele descoperite în activitatea companiei. În cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții Blocului au denunțat lipsa de transparență din partea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), care ar fi constatat nereguli grave la filialele Moldovagaz, dar a ascuns concluziile într-o ședință închisă.Potrivit Blocului, ANRE a depistat prejudicii de peste 33 de milioane de lei, rezultate din achiziții repetate de contoare de gaz la prețuri umflate de la firme intermediare, timp de patru ani. Deși aceste cheltuieli nejustificate au fost excluse din tarif, Moldovagaz încearcă acum să le recupereze de la consumatori, contestând decizia ANRE în instanță.„E o problemă sistemică. Nu a fost doar o singură licitație. Iar în loc să informăm publicul și să arătăm că luptăm cu frauda, totul s-a făcut pe ascuns”, a declarat Sergiu Tofilat, membru al Blocului Împreună și autorul sesizării care a declanșat controlul.Blocul critică și faptul că ședința în care a fost aprobată hotărârea ANRE a avut loc pe 19 decembrie 2024, dar a fost ținută cu ușile închise, fără informarea presei, a Ministerului Energiei sau a Agenției Proprietății Publice — instituții implicate direct în gestionarea Moldovagaz.În loc să demită persoanele implicate, conducerea Moldovagaz, în frunte cu Vadim Ceban, ar încerca să mușamalizeze situația și să evite asumarea responsabilității. Mai mult, Vadim Ceban ar urma să fie reconfirmat în funcție pentru un nou mandat, deși premierul Dorin Recean anunțase anterior că acesta va fi înlocuit.Solicitările Blocului Împreună: Excluderea lui Vadim Ceban din lista candidaților pentru conducerea Moldovagaz; Sesizarea organelor de anchetă de către Agenția Proprietății Publice, în calitate de parte vătămată; Clarificări publice din partea prim-ministrului Recean privind poziția sa față de reconfirmarea actualei conduceri Moldovagaz; Organizarea unei ședințe publice de către ANRE pentru prezentarea detaliilor investigației.„Este inadmisibil ca într-un stat care pretinde transparență și bună guvernare, asemenea fraude să fie ascunse de ochii publicului, iar cei vinovați să fie recompensați cu noi mandate”, au mai declarat reprezentanții Blocului Împreună.

Ministerul Apărării informează că pe parcursul lunii iunie vor avea loc deplasări ale tehnicii militare între centrele de instruire ale Armatei Naționale din Chișinău și Cahul. Autoritățile precizează că aceste mișcări fac parte din programul obișnuit de pregătire și nu au legătură cu situația de securitate din regiune.Potrivit comunicatului oficial, tehnica militară va circula în special pe timp de noapte, pe drumurile naționale din centrul și sudul Republicii Moldova, pentru a evita blocajele în trafic și a nu perturba activitatea cetățenilor.„Aceste activități sunt planificate din timp, în fiecare an, și vizează dezvoltarea capacităților de instruire ale efectivului Armatei Naționale”, menționează Ministerul Apărării.Instituția îndeamnă populația să urmărească doar informațiile furnizate pe canalele oficiale și să nu dea curs speculațiilor sau manipulărilor care pot apărea în spațiul public în legătură cu aceste deplasări militare.Exercițiile Armatei Naționale sunt desfășurate periodic, conform calendarului de instruire, în scopul menținerii pregătirii operaționale și a capacității de reacție a militarilor moldoveni.

O tragedie cutremurătoare a avut loc astăzi, 5 iunie, în satul Ciuciuleni, raionul Hîncești. O fetiță de doar un an și-a pierdut viața după ce a fost mușcată mortal de câinele familiei, chiar în curtea casei.Potrivit informațiilor confirmate de Inspectoratul General al Poliției, incidentul s-a produs în jurul orei 13:00. Copila se afla afară, în gospodărie, alături de un membru al familiei, când patrupedul – aflat la legătoare – a atacat-o subit.„Fetița era în curte împreună cu un membru al familiei. Într-un moment, câinele, care era legat, a reușit totuși să o muște grav. A fost chemată ambulanța, însă, din păcate, echipajul medical nu a mai putut face nimic pentru a o salva”, a declarat pentru TV8 ofițera de presă a Poliției, Mariana Bețivu.Poliția a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale tragediei. Trupul neînsuflețit al micuței va fi supus expertizei medico-legale.

Președintele american Donald Trump a fost „impresionat” de atacul masiv al Ucrainei asupra mai multor baze aeriene din Rusia, desfășurat la 1 iunie, în cadrul operațiunii „Pânza de păianjen”, potrivit unor surse citate de publicația Axios. Deși a evitat să se pronunțe public în legătură cu atacul, în cerc restrâns Trump l-a descris drept „puternic” și „cool”.„Destul de tare”, ar fi comentat Trump într-o discuție privată. Un alt apropiat a afirmat că liderul de la Casa Albă a considerat operațiunea „impresionantă”. În timpul raidului, Ucraina a lovit patru aerodromuri militare rusești, distrugând sau avariind grav 41 de avioane, printre care și bombardiere strategice Tu-95MS, capabile să transporte armament nuclear. Trump, între admirație și preocupare diplomaticăÎn ciuda reacției pozitive inițiale, Trump s-a declarat îngrijorat de posibila escaladare a conflictului și de impactul asupra planurilor sale de a media un acord de încetare a focului în Ucraina. Potrivit Axios, Trump a fost informat de consilierii săi că această ofensivă ar putea forța o reacție dură din partea președintelui rus Vladimir Putin.„Vrem ca acest război să se termine. Vrem dezescaladare. Așa că, dacă Putin va răspunde violent, da, președintele [Trump] este îngrijorat”, a declarat una dintre sursele apropiate discuțiilor.O sursă din cadrul administrației a declarat pentru Axios că operațiunea ucraineană a fost percepută ca un „semnal de alarmă” și de către comandanții militari americani, în special din cauza faptului că au fost atacate aeronave parte din triada nucleară a Rusiei.La câteva zile după raid, Trump a purtat o conversație telefonică cu Vladimir Putin, care a durat o oră și 15 minute. Potrivit președintelui american, liderul de la Kremlin i-ar fi spus că „va trebui să răspundă” la atacul ucrainean asupra infrastructurii sale strategice.Operațiunea „Pânza de păianjen” a fost una dintre cele mai ambițioase și reușite misiuni cu drone desfășurate de Ucraina în interiorul teritoriului rus de la începutul invaziei în 2022. Atacul a fost perceput în cercurile militare internaționale ca o demonstrație de forță, dar și un risc serios pentru extinderea conflictului.

Bloggerița Marina Cârnaț a anunțat pe rețelele sociale că ea și soțul ei, Teodor Cârnaț, așteaptă cu bucurie venirea pe lume a celui de-al zecelea copil.Vestea a fost făcută publică în contextul în care cuplul marchează în aceeași zi 20 de ani de căsătorie.„20 de ani – 10 vieți noi din muuulta iubire. Eu scriu și singură nu îmi vine să cred! Trăim din plin, iubim din plin… și acum, iubim și mai mult! Mulțumim lui Dumnezeu pentru binecuvântările Lui asupra familiei noastre, pentru viață, pentru daruri, pentru această dragoste care crește, se adâncește și continuă să rodească!!”, a scris pe Instagram Marina Cârnaț.

Lidera Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, a lansat critici dure la adresa guvernării PAS și a direcției oficiale de integrare europeană a Republicii Moldova, pe care o consideră o simplă „fațadă” menită să ascundă realitățile unui regim tot mai autoritar. Într-o declarație video publicată pe rețelele sociale, Furtună a acuzat actuala putere că stigmatizează orice voce conservatoare sau suveranistă și că folosește integrarea europeană drept pretext pentru a-și consolida controlul asupra instituțiilor și societății. „Chișinăul, parcă o marionetă a Bruxelles-ului, stigmatizează pe oricine îndrăznește să gândească altfel. Conservator? Dușman al poporului! Suveranist? Agent al Kremlinului! Gândirea diferită este sugrumată din fașă”, a declarat lidera formațiunii. Potrivit Victoriei Furtună, guvernarea PAS nu se limitează la retorica de etichetare, ci merge mai departe, folosind resursele administrative pentru a reduce la tăcere opoziția și modificând cadrul legal în propriul interes. „Ei refuză oponenților politici dreptul la libertățile democratice și folosesc împotriva noastră resurse administrative. Ei rescriu legile conform intereselor personale”, a afirmat Furtună, subliniind că PAS „și-a depășit mentorii de la Bruxelles” prin radicalismul cu care ar aplica aceste practici. Lidera Partidului Moldova Mare susține că actuala clasă politică a divizat profund societatea, înlocuind dialogul cu polarizarea și cenzura. Ea a denunțat ceea ce a numit o „dictatură liberală”, care nu mai tolerează alternative ideologice și nu urmărește decât să se mențină la putere prin control total. „Elitele liberale au divizat societatea, condamnând țara la un viitor sumbru. Deviza lor este ‘Dezbină și stăpânește’. Să spargem acest zid și să devenim un popor unit — aceasta este misiunea noastră”, a spus Victoria Furtună. Declarația Victoriei Furtună vine într-un context electoral tot mai tensionat, în care Partidul Moldova Mare își conturează poziția ca alternativă la actuala guvernare. Formațiunea promovează un discurs conservator, suveranist și pro-stat, mizând pe electoratul nemulțumit de politicile europene promovate de PAS. „Partidul Moldova Mare — pentru o Moldovă puternică și prosperă!” este sloganul cu care Furtună își încheie intervenția, chemând la unificarea cetățenilor în jurul unei viziuni alternative față de cursul actual al țării.

În 2004 s-au născut 38.000 de copii în Republica Moldova. Astăzi, la 21 de ani distanță, doar jumătate dintre ei mai sunt în țară. Nu este doar o statistică rece – este o radiografie dureroasă a eșecului nostru colectiv de a oferi unui copil născut aici suficiente motive să rămână, scrie expertul economic, Veaceslav Ioniță într-o nouă analiză pe blogul său.Am urmărit întreaga lor traiectorie – de la grădiniță la școală, liceu, facultate și mai apoi primii ani de muncă – și am constatat că la fiecare etapă, generația 2004 s-a „topit” din punct de vedere demografic în fața ochilor noștri. Fenomenul nu e natural, ci profund structural. E vorba de un exod educat, continuu și accelerat. Etapele dispariției unei generații La 6 ani, 35.400 din cei 38.000 erau încă în țară – o pierdere de 2.600 copii deja în primii ani. Când au mers prima zi la școală, mai rămân 32.200 – înseamnă că peste 15% erau deja plecați. La gimnaziu (2015), doar 29.900 – adică o pierdere cumulată de 21%. Liceul (2020): 27.100 – înseamnă că 1 din 3 copii născuți în 2004 deja nu mai era în Moldova. Facultate (2023): 22.900 – doar 60% mai sunt în țară. Absolvenți (2026): 17.800 – aproape 1 din 2 tineri a părăsit deja țara până la 22 ani. Iar la 26 ani, după 5 ani de muncă (2031), mai rămân doar 14.600 – sub 40%.Din grafic se vede clar ritmul acestui fenomen: după 15 ani, deja 30% sunt pierduți. Între 16-21 ani, migrarea devine masivă – între 5% și 7% anual. După aceea, chiar și cei care mai încearcă să înceapă o carieră aici pleacă. Generația 2004 devine o generație aproape complet pierdută. Ca și cei de vârsta lor născuți la începutul anilor 2000. Costul economic al exoduluiAcești tineri nu sunt doar cifre. Ei sunt viitori contribuabili, părinți, specialiști. Statul a investit în educația lor peste 30.000 de euro per capita până la 22 ani – adică cel puțin 750 milioane euro investiți într-o generație care, în proporție de peste 60%, a plecat. Pierderi fiscale: fiecare tânăr plecat înseamnă 25-30 ani de contribuții fiscale pierdute. Cu o contribuție medie anuală de 4.000 euro, Moldova pierde 100.000–120.000 euro pe individ. Impact asupra pieței muncii: lipsa forței de muncă calificate generează dezechilibre. Sectoare precum sănătatea, educația și IT-ul resimt o criză structurală. Presiune pe sistemul de pensii: migrarea tinerilor lasă în urmă o populație îmbătrânită, accentuând dezechilibrul între contribuabili și beneficiari. Ce-i de făcut? Educație conectată cu piața muncii – universitățile trebuie să ofere competențe care pot fi valorificate în țară. Stimulente pentru revenire – burse condiționate, scutiri fiscale pentru tineri reveniți, credite pentru locuințe. Contract social cu generațiile tinere – Moldova nu trebuie doar să le ceară să rămână, ci să le ofere un viitor predictibil, demn și prosper. Reformarea administrației publice – un stat ineficient împinge tinerii afară. Meritocrația și digitalizarea sunt esențiale.Aceasta nu este doar o problemă demografică. Este o catastrofă economică latentă. Fiecare an în care nu corectăm cursul înseamnă o nouă generație pierdută.Sursa: ionita.md

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității solicită Ministerului Educației și Cercetării să revizuiască denumirea disciplinei școlare „Istoria Românilor”, considerând că aceasta reprezintă o formă de discriminare directă în raport cu celelalte grupuri etnice din Republica Moldova.„Consiliul conchide că denumirea disciplinei școlare ‘Istoria Românilor’ reprezintă discriminare directă în raport cu alte grupuri etnice”, se arată în avizul consultativ emis la 15 mai 2025.Potrivit instituției, utilizarea acestei denumiri „poate diminua simțul demnității și, astfel, afecta dezvoltarea personalității elevilor ce aparțin altor grupuri etnice (non-români)”. Consiliul atrage atenția că „denumirea unei discipline obligatorii trebuie să pună în evidență diversitatea etnică a întregului popor”.Mai mult, Consiliul subliniază că „denumirea Istoria Românilor poate alimenta disensiunile interetnice și obstrucționa eforturile de construire a unei societăți coezive, multietnice, în care toți cetățenii se simt reprezentați în narațiunea istorică națională”.În sprijinul argumentelor, este invocat recensământul din 2024, potrivit căruia „din totalul populației care a declarat etnia, ca moldoveni s-au declarat 77,2%, români 7,9%, ucraineni 4,9%, găgăuzi 4,2%, ruși 3,2%, bulgari 1,6%, romi 0,4% și alte etnii 0,5%”.Consiliul consideră că, deși curriculumul include și aspecte legate de minorități, „denumirea însăși a disciplinei Istoria Românilor contravine acestui spirit. Ea sugerează o narațiune istorică preponderent etnocentrică”.În concluzie, Consiliul „recomandă Ministerului Educației și Cercetării revizuirea denumirii disciplinei ‘Istoria Românilor’, în scopul adoptării unei denumiri neutre din punct de vedere etnic și să contribuie la consolidarea unei societăți incluzive, bazate pe recunoașterea și valorificarea diversității”.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, critică dur actuala guvernare PAS, acuzând-o că folosește frica drept instrument de manipulare electorală. În cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive TV, Usatîi a ironizat avertismentele premierului Dorin Recean privind o presupusă amenințare din partea a 10.000 de militari ruși care ar urma să ajungă în Republica Moldova. „Asta e o practică a lor, ca și atunci cu sirienii. Acum spun că vor veni 10 mii de ruși. Cum vor veni?! O să îi aducă Iurii Gagarin ori poate noi nu știm, dar Radu Marian va fi primul cosmonaut care îi va aduce cu racheta cargo?”, a declarat Usatîi, făcând trimitere la lipsa unei frontiere directe cu Rusia. El a sugerat că această „sperietoare cu ruși” este parte a unei strategii de campanie menită să inducă teamă și să mențină controlul asupra electoratului. „Pe timpul oricărui regim cel mai ușor să-i ții pe oameni copăcel este să-i sperii. Propaganda cu sperietorile a lucrat pe timpul oricărei dictaturi. Mâine-poimâine o să ne sperie că dacă nu câștigă PAS-ul, va pica Odesa”, a adăugat politicianul. Tot în cadrul aceleiași emisiuni, Renato Usatîi a tras un semnal de alarmă privind posibile derapaje financiare ale actualei guvernări, comparând situația din prezent cu scandalul „furtului miliardului” din 2014. Acesta a criticat intenția Guvernului de a garanta un împrumut de 400 de milioane de euro pentru compania de stat Energocom, fără a asigura transparență în proces. „Mie îmi miroase a anul 2014. În ziua în care noi am fost excluși din alegeri, s-au oferit acele garanții. Cea mai mare problemă din țara noastră este lipsa de transparență. E secret cu cât cumpărăm gazul, nu se știe ce fac cu aceste 400 de milioane de euro”, a spus liderul Partidului Nostru, cerând publicarea tuturor contractelor și detaliilor financiare legate de aceste tranzacții. Usatîi a subliniat că digitalizarea ar trebui să servească în primul rând scopului transparenței, nu doar al modernizării aparente: „Nu în stilul domnului Alaiba, dar pentru transparență trebuie să publice absolut tot, pentru ca cetățenii să nu aibă niciun dubiu.”

Un elicopter civil de tip KA-32, înregistrat în Ucraina, a efectuat în această dimineață, 5 iunie 2025, o aterizare de urgență în raionul Călărași, după ce echipajul a raportat vibrații semnificative în timpul zborului. Aparatul de zbor efectua o cursă civilă pe ruta Mărculești – Constanța, iar decizia de aterizare a fost luată în conformitate cu procedurile operaționale de siguranță, pentru a evita orice risc suplimentar. Echipajul a alertat imediat Serviciul de Trafic Aerian MoldATSA, care a activat serviciile de căutare-salvare, așa cum prevăd protocoalele în astfel de situații. Aterizarea a fost efectuată în siguranță, fără victime, fără pagube materiale și fără a fi necesară intervenția echipelor de salvatori. Autoritatea Aeronautică Civilă a confirmat că nu există niciun pericol pentru populație, iar incidentul urmează să fie analizat în detaliu pentru a stabili cauzele exacte ale vibrațiilor resimțite în timpul zborului. Elicopterul KA-32 este cunoscut pentru utilizarea sa în misiuni civile și de intervenție, inclusiv în transport, stingerea incendiilor și operațiuni de salvare.

Pentru al doilea an consecutiv, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) desfășoară în luna iunie o amplă campanie de informare și conștientizare privind riscurile pentru sănătate cauzate de ambrozie — o buruiană invazivă extrem de agresivă și periculoasă, atât pentru mediu, cât și pentru sănătate. Alergia la polenul de ambrozie a devenit o problemă de sănătate publică majoră în întreaga Europă. În anul 2024, peste 23,2 milioane de persoane din peste 30 de țări europene au fost afectate de această alergie, arată datele oficiale. În Republica Moldova, fenomenul ia amploare, cu o creștere constantă a cazurilor de rinite alergice cauzate de polenul ambroziei — de la 8,6 cazuri la 10 mii de locuitori în 2019, la 13,9 cazuri la 10 mii de locuitori în 2023. Ce este ambrozia și de ce este periculoasă? Ambrosia artemisiifolia (ambrozie comună) este o plantă invazivă care se răspândește rapid pe întreg teritoriul Republicii Moldova: pe terenuri agricole, în gospodării, pe șantiere, în culturile de floarea-soarelui și cereale, precum și pe terenurile neîntreținute. Polenul său, eliberat în mari cantități din iulie până în septembrie, este un alergen puternic ce provoacă reacții severe la persoanele sensibile. Simptomele provocate de alergia la ambrozie pot fi severe:  • Rinoconjunctivită: strănut, ochi roșii, prurit, lăcrimare;  • Astm bronșic: tuse, dificultăți de respirație, respirație șuierătoare;  • Afectarea pielii: mâncărime, edeme dureroase;  • În cazuri grave – șoc anafilactic. Cum prevenim suferințele provocate de ambrozie? ANSP reamintește că luna iunie este critică pentru controlul vegetativ al ambroziei. Dacă planta este eliminată acum, nu va produce polen în perioada august-septembrie, când are loc înflorirea masivă. Campania vizează implicarea întregii societăți în combaterea acestei plante: autorități publice, cetățeni, instituții și sectorul privat. Printre recomandările ANSP se numără:  • Limitarea timpului petrecut în aer liber între orele 10:00–15:00;  • Spălarea frecventă a feței, mâinilor și schimbarea hainelor după ieșirile afară;  • Închiderea geamurilor acasă, la birou și în mașină;  • Utilizarea filtrelor de aer și a aparatelor de aer condiționat;  • Administrarea din timp a tratamentului antialergic. Combaterea ambroziei se poate face prin metode:  • Mecanice – cosirea repetată, smulgerea manuală;  • Chimice – aplicarea erbicidelor omologate, sub supravegherea specialiștilor. Neîndeplinirea măsurilor de combatere a ambroziei poate atrage sancțiuni conform Codului Contravențional al Republicii Moldova, articolele 117 și 189.

Președinta Maia Sandu și speakerul Igor Grosu vor lipsi de la funeraliile maestrului Eugen Doga, care au loc astăzi. Șefa statului se află într-o vizită privată în afara țării, iar președintele Parlamentului va participa la o întâlnire cu moldovenii stabiliți în Regatul Țărilor de Jos, transmite UNIMEDIA.Președintele Parlamentului Igor Grosu are astăzi o întâlnire cu moldovenii stabiliți în Regatul Țărilor de Jos. Întâlnirea va avea loc la sediul Ambasadei Republicii Moldova.„Mâine voi participa la inaugurarea Consulatului Onorific al Republicii Moldova în Regatul Țărilor de Jos, cu sediul în Heiloo. Cu aceasta ocazie, dragi moldoveni, vă invit la o discuție începând cu ora 18:30. Vă aștept cu drag”, a scris ieri Igor Grosu, pe rețele.Totodată, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este plecată din țară. Aceasta se află într-o vizită privată, peste hotare, a comunicat, pentru UNIMEDIA, consilierul șefei statului, Igor Zaharov.

Marele compozitor Eugen Doga este petrecut pe ultimul drum astăzi, 5 iunie. În Republica Moldova este zi de doliu național. Sicriul cu trupul neînsuflețit al maestrului Eugen Doga a ajuns pe scena Palatului Național. O mulțime de oameni vin să-și ia rămas bun. Compozitorul a trecut la cele veșnice pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani. Eugen Doga s-a născut în satul Mocra, Râbnița, pe 1 martie. Este Artist al Poporului din Republica Moldova și Artist al Poporului din URSS. Este laureat al Premiului Național și al Premiului de Stat al URSS, cavaler al Ordinului Republicii și al altor distincții și titluri onorifice din tara și de peste hotare, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat miercuri, într-o postare pe rețelele sociale, că a avut o convorbire telefonică de peste o oră cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. Potrivit lui Trump, cei doi lideri au discutat despre situația din Ucraina, atacurile recente asupra avioanelor rusești staționate, dar și despre criza nucleară din Iran.„Tocmai am încheiat o convorbire telefonică cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Discuția a durat aproximativ o oră și 15 minute. Am vorbit despre atacul Ucrainei asupra avioanelor rusești staționate, precum și despre alte atacuri care au loc de ambele părți”, a transmis Trump.El a subliniat că discuția a fost una „bună”, dar a recunoscut că nu a dus la un progres concret în direcția păcii: „A fost un dialog bun, dar nu unul care va duce la o pace imediată”.În cadrul conversației, liderul rus ar fi exprimat „foarte ferm” intenția de a răspunde atacurilor recente asupra aerodromurilor rusești. De asemenea, discuția a atins și tema dosarului nuclear iranian, în contextul în care, potrivit lui Trump, „timpul deciziei pentru Iran expiră și o hotărâre trebuie luată rapid”.„I-am spus președintelui Putin că Iranul nu trebuie să aibă armă nucleară, și cred că am fost de acord asupra acestui punct”, a menționat liderul american. Trump a mai adăugat că Putin s-a arătat dispus să se implice în negocierile cu Iranul pentru a accelera încheierea unui acord.

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a avut astăzi o serie de întrevederi diplomatice importante la sediul formațiunii politice pe care o conduce. Liderul politic s-a întâlnit cu Daniela DiPierro, Însărcinat cu Afaceri la Ambasada Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Yesim Oruc, Coordonatoarea Rezidentă a Organizației Națiunilor Unite în Moldova, și Kristin Jenssen, Consilieră pentru Pace și Dezvoltare în cadrul Oficiului Coordonatorului Rezident al ONU. De asemenea, Usatîi a avut o întrevedere și cu Yan Wenbin, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în Republica Moldova.Potrivit imaginilor video publicate pe pagina sa oficială, Renato Usatîi a primit și un cadou simbolic din partea Ambasadei SUA, fără a oferi detalii despre conținutul acestuia.În ceea ce privește discuțiile cu ambasadorul Chinei, liderul Partidului Nostru a transmis un mesaj de mulțumire pentru sprijinul acordat de Beijing Republicii Moldova:„Vreau să mulțumesc sprijinului constant al Republicii Chineze pentru Republica Moldova. Vă mulțumesc pentru mandatul dumneavoastră în Republica Moldova, care curând se încheie, și vreau să știți că în Republica Moldova aveți parteneri de încredere, care sunt dispuși să realizeze multe proiecte”, a declarat Usatîi.

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, trage un semnal de alarmă în legătură cu intențiile Federației Ruse de a-și extinde influența militară și politică în regiune. Într-un interviu acordat publicației Financial Times, șeful executivului de la Chișinău a declarat că Moscova urmărește dislocarea a până la 10.000 de soldați în regiunea transnistreană, într-un efort coordonat cu tentative de a instala un guvern pro-rus în Republica Moldova.Potrivit lui Recean, Rusia ar dori să creeze condiții favorabile pentru desfășurarea acestui contingent militar masiv, dar este momentan împiedicată de realitățile geopolitice: Transnistria este izolată între Ucraina, aflată în plin război cu Rusia, și Republica Moldova, condusă de un guvern pro-european.„Vă puteți imagina ce presiune militară și geopolitică ar genera 10.000 de soldați în sud-vestul Ucrainei, dar și în apropierea României, stat membru NATO”, a subliniat Recean, avertizând asupra implicațiilor regionale ale unui asemenea scenariu.Premierul a mai declarat că această estimare se bazează pe informații obținute de serviciile secrete și a subliniat că Rusia se implică activ în campania electorală pentru alegerile parlamentare din septembrie, mizând pe instalarea unei guvernări favorabile Kremlinului care ar permite accesul trupelor ruse în regiune.În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de militari sub drapelul Federației Ruse, majoritatea fiind recrutați la nivel local, a mai precizat Dorin Recean.

Comisarul European pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, efectuează o vizită de lucru la Chișinău pe 5 iunie. Vizita va începe cu o deplasare la una dintre gospodăriile vulnerabile care beneficiază de lucrări de renovare pentru eficiență energetică, sprijinite prin programe europene. Aceste intervenții vor ajuta familia să reducă facturile pentru încălzire și consumul de energie electrică. Pe parcursul zilei, Comisarul Jørgensen va avea o întrevedere cu Prim-ministrul Dorin Recean, în cadrul căreia vor fi abordate subiecte-cheie privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Cu acest prilej, Comisarul va participa și la cea de-a șasea reuniune la nivel înalt a Dialogului Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul energiei, un cadru esențial pentru cooperarea strategică în sectorul energetic.La ora 14:15 este programată o conferință de presă comună cu Ministrul Energiei Dorin Junghietu. Agenda Comisarului se va încheia cu o vizită la o afacere dintr-o zonă rurală, care s-a dezvoltat cu sprijinul Uniunii Europene, prin adoptarea unor tehnologii moderne.

Lidera partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, acuză autoritățile de blocarea activităților electorale ale formațiunii sale, după ce un reprezentant al partidului ar fi fost reținut în mod abuziv în nordul țării. Într-o serie de clipuri video publicate în noaptea trecută pe rețelele de socializare, Furtună vorbește despre „presiuni ilegale” și implicarea directă a Ministerului Afacerilor Interne și a altor structuri de forță în suprimarea opoziției. „Haideți să vă arăt cum junta galbenă, prin intermediul ocoliților săi din Ministerul Afacerilor Interne, încearcă să împiedice vocea Partidului Moldova Mare să ajungă în casele cetățenilor de la nordul Moldovei”, a declarat Furtună într-unul dintre clipuri. Ea afirmă că un reprezentant al partidului, care transporta materiale electorale însoțite de documente justificative, nu a fost lăsat să se deplaseze spre Ocnița. „Am solicitat de la agentul constatator procesul contravențional în bază căruia se dorește a fi ridicat acest automobil cu materialul electoral, la care ni s-a spus că nu are decizia, are indicația de la șef”, a continuat Furtună. Aceasta susține că a mers personal la fața locului, unde „deja cinci ore persoana este reținută, fără temei”, în timp ce „polițiștii nu știu ce să facă, stau în telefon.” Victoria Furtună spune că în curând va publica și alte „momente foarte interesante”, inclusiv secvențe în care „ofițerii ne întreabă: ‘ce să facem, ni s-a dat indicație’.” Potrivit liderului Moldova Mare, astfel de practici indică o direcție îngrijorătoare a statului: „Se încearcă confiscarea mașinii fără o decizie judecătorească și fără documente procesuale. Motivul invocat — o presupusă «obstrucționare a anchetei», care nu există. Legile sunt ignorate.” „Asta nu e justiție. Este presiune. O tentativă de a reduce la tăcere pe cei care spun adevărul”, conchide ea.

Astăzi, în cadrul ședinței Consiliului Municipal Chișinău, fracțiunea PAS a părăsit sala exact în momentul în care urma să fie examinat proiectul bugetului municipal pentru anul 2025. Este pentru a treia oară când bugetul este propus spre examinare, după ce a fost prezentat inițial de Executiv în luna decembrie 2024.Primarul General, Ion Ceban, a criticat atitudinea consilierilor PAS, acuzându-i că au boicotat în mod deliberat procesul bugetar. „Bugetul este propus în ședință pentru a treia oară. Ei niciodată nu au vrut și nu au avut de gând să voteze bugetul, au făcut politică și au mințit oamenii în toată această perioadă. Toate solicitările PAS au fost incluse în buget. Ceea ce era de demonstrat”, a declarat edilul.În replică, Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău a declarat că „îi mai dă o șansă” primarului Ion Ceban până marți, 10 iunie. „Îi mai dăm o șansă primarului Ion Ceban, până marți, pentru a include solicitările oamenilor expuse de fracțiunea PAS cu privire la bugetul 2025. Dacă solicitările vor fi acceptate, PAS va debloca situația și va vota bugetul”, a declarat Zinaida Popa.

O altercație violentă a avut loc în noaptea de 1 iunie într-un club de noapte din sectorul Buiucani al Capitalei, unde mai mulți tineri s-au luat la bătaie în plină aglomerație. Potrivit informațiilor oferite de Poliție, în urma conflictului doi tineri au fost răniți și au avut nevoie de îngrijiri medicale. Pe imaginile video distribuite de portalul PulsMedia.md, se aud strigăte disperate ale martorilor: „Băi, băieți, opriți-vă. Dă-i pace”, în timp ce mai mulți indivizi se lovesc reciproc cu pumnii și picioarele. Svetlana Scripnic, ofițera de presă a Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, a confirmat pentru presă că incidentul este cercetat de Inspectoratul de Poliție Buiucani. Un proces penal a fost inițiat pentru huliganism, în baza articolului 287 din Codul Penal. „Două persoane au fost supuse expertizei medicale pentru stabilirea gravității leziunilor. La această oră, trei dintre bătăuși au fost identificați și sunt cercetați în calitate de suspecți”, a declarat Scripnic. Poliția continuă investigațiile pentru a stabili toate circumstanțele altercației și pentru a identifica toți participanții implicați. Dacă vor fi găsiți vinovați, suspecții riscă pedepse cu amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau chiar închisoare.https://www.youtube.com/shorts/wemNuu5njOg 

Sprijinul constant în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și reformele pe care le implementează țara noastră au fost printre subiectele abordate de către prim-ministrul Dorin Recean la întrevederea cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, la Bruxelles.  Șeful Executivului de la Chișinău și-a exprimat recunoștința pentru ajutorul oferit în forul legislativ european și pentru încrederea în puterea moldovenilor de a-și construi un viitor în pace și bunăstare. Premierul Dorin Recean a accentuat, în special, aprobarea recentă a Planului de Creștere pentru Republica Moldova, un ajutor în valoare de 1,9 miliarde de euro. „Vom face tot ce ne stă în putere pentru a fi pregătiți de aderare până în 2028, iar Republica Moldova să fie nu doar sprijinită, dar și reprezentată în Parlamentul European în calitate de membru al UE”, a accentuat prim-ministrul Dorin Recean. Întrevederea a avut loc în contextul vizitei premierului la Bruxelles, cu ocazia participării la cea de-a noua reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană.

Președintele României, Nicușor Dan, va efectua o vizită oficială în Republica Moldova în 10 iunie. Anunțul a fost făcut în cadrul primei sale conferințe de presă de la Cotroceni. „Pe plan extern, pe 10 iunie o să avem o vizită a Regelui Spaniei. Tot pe 10 iunie mergem la Chișinău. Imediat după un summit în Ucraina. Pe 25 iunie va fi summitul NATO de la Haga. Apoi, voi merge la summitul Consiliului European”, a declarat președintele României.Anterior, el a promis că, dacă va fi posibil, prima vizită va fi la Chișinău. Nicuşor Dan şi-a exprimat în repetate rânduri recunoştinţa faţă de moldovenii cu dublă cetăţenie care au participat la alegerile prezidenţiale din România. Nicuşor Dan a primit în Republica Moldova 88 la sută din voturile celor 158.000 de cetăţeni care au participat la scrutin.

Funeraliile maestrului Eugen Doga vor avea loc joi, 5 iunie curent, la Palatul Național „Nicolae Sulac”, la ora 10:00. La ora 13:00, cortegiul funerar se va îndrepta către Cimitirul Central, unde va avea loc ceremonia de înmormântare. Programul funeraliilor:Miercuri, 4 iunie 202517:00 – Expunerea trupului neînsuflețit la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”17:30 – Slujba de priveghiJoi, 5 iunie 202508:00–09:30 – Serviciul divin și Prohodul – Biserica „Sf. Teodora de la Sihla”10:00 – Expunerea corpului neînsuflețit la Palatul Național „Nicolae Sulac”10:15–12:50 – Ceremonia „In memoriam Eugen Doga” și mitingul de doliu12:50 – Procesiunea de rămas bun (Litia mică)13:00 – Deplasarea cortegiului funerar către Cimitirul Central de pe strada Armenească14:00 – Ceremonia funerară În semn de profundă tristețe pentru pierderea maestrului Eugen Doga, compozitor care a avut o contribuție esențială la patrimoniul cultural al țării noastre, dar și pe plan internațional, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.223-X din 04.06.2025, ziua de 5 iunie 2025 este declarată zi de doliu național. Compozitor cu renume internațional, Eugen Doga a scris simfonii, romanțe, concerte, muzică de estradă, pentru teatru și balet. A compus coloana sonoră pentru zeci de filme și desene animate, printre cele mai cunoscute fiind „Lăutarii”, „Șatra”, „Maria Mirabela”. Compoziția din filmul „Dulcea și tandra mea fiară” a fost supranumită „cel mai frumos vals de iubire al secolului XX”.Pe parcursul vieții, Doga a fost decorat cu numeroase distincții de stat în R. Moldova, România și Rusia. Era membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, din 1991, a fost deputat în Sovietul Suprem al RSSM și în primul Parlament al R. Moldova.Din 2015, strada pietonală din centrul Chișinăului îi poartă numele. De asemenea, o clădire istorică, în stare de degradare acum, din strada Veronica Micle 5, a fost transmisă, în 2023, din gestiunea statului în a primăriei capitalei pentru a fi transformată în Centrul cultural „Eugen Doga”.

Secretarul Consiliului de Securitate rus Serghei Şoigu a sosit miercuri la Phenian pentru o întrevedere cu liderul nord-coreean Kim Jong Un şi pentru a discuta despre parteneriatul între cele două ţări care s-au apropiat în contextul războiului din Ucraina."Discuţiile ar urma să vizeze punerea în aplicare a unor clauze ale tratatului de parteneriat strategic global între Federaţia Rusă şi RGDC (Republica Populară Democrată Coreea), precum şi comemorarea combatanţilor coreeni care au participat la eliberarea regiunii Kursk" ce se învecinează cu Ucraina, potrivit agenţiei RIA Novosti care citează serviciul de presă al Consiliului de Securitate rus, scrie Agerpres.Vizita în Coreea de Nord a înaltului oficial rus, fost ministru al apărării, ilustrează apropierea accelerată între Moscova şi Phenian. Precedenta deplasare a lui Serghei Şoigu în această ţară vecină Rusiei data din martie.Moscova şi Phenian şi-au întărit cooperarea militară în ultimii ani, Coreea de Nord furnizând arme şi trupe pentru a susţine războiul Rusiei contra Ucrainei.De asemenea, Coreea de Nord a trimis mii de soldaţi pentru a ajuta trupele ruse să recucerească regiunea Kursk aflată parţial sub controlul Ucrainei.Cele două ţări au semnat un acord de apărare reciprocă în timpul unei rare vizite a preşedintelui rus Vladimir Putin în Coreea de Nord, anul trecut. În aprilie, Phenianul a confirmat pentru prima dată că a desfăşurat trupe pe frontul din Ucraina în susţinerea armatei ruse.

Un tânăr a murit, iar alți doi au ajuns la spital, după ce motocicleta cu care se deplasau a fost implicată într-un accident rutier. Tragedia a avut loc noaptea trecută, în jurul orei 22:00, în localitatea Pașcani din raionul Hîncești, susțin sursele PulsMedia.MD din teritoriu.Este vorba despre trei tineri de 20 de ani, 21 de ani și respectiv 16 ani. Aceștia se deplasa cu o motocicletă de marca Viper, când motociclistul în vârstă de 20 de ani, din motive încă nestabilite de anchetă, ar fi pierdut controlul ghidonului, iar motocicleta a derapat de pe carsoabil și s-a izbit violent într-un stâlp de pe acostament.În urma impactului, motociclistul a murit până la venirea ambulanței, iar pasagerii săi au fost transportați la spital cu diverse traumatisme.Oamenii legii cercetează cazul pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a lansat acuzații grave la adresa lui Nicanor Ciochină, recent ales primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, deși este învinuit că a ucis cu mașina un adolescent și a fugit de la locul faptei. În cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la postul N4, Cernăuțeanu a declarat că, în opinia sa, Ciochină este „un infractor”, iar realegerea acestuia de către săteni este „regretabilă”. „Este regretabil ceea ce s-a întâmplat și ceea ce se întâmplă în continuare. Nu vreau să aduc critici localnicilor – este dreptul lor, iar ei au ales. Ceea ce s-a întâmplat este o speță negativă”, a declarat șeful Poliției. Oficialul a amintit cazul tragic în care un copil de 14 ani, Mihai, și-a pierdut viața după ce a fost lovit de o mașină condusă, potrivit anchetei, de Nicanor Ciochină. Șeful IGP a exprimat compasiunea sa pentru familia îndurerată și a recunoscut eșecul instituțiilor în a asigura justiția în acest caz. „Pentru mine, el este un infractor. Nu știm dacă acel copil putea fi salvat, dar, cel puțin, dacă te-ai fi oprit și ai fi încercat să acorzi primul ajutor, era un gest de omenie. În schimb, el a profitat de cunoștințele acumulate în activitatea sa pentru a induce în eroare autoritățile – a ascuns plăcuțele de înmatriculare, a schimbat mașina, a înscenat un alt accident și a implicat și alte persoane”, a explicat Cernăuțeanu. Mai grav, susține el, este faptul că brățara electronică de monitorizare i-a fost scoasă fără ca Poliția să fie notificată oficial. „Am aflat din alte surse, nu pe canalele legale”, a precizat șeful IGP. În ciuda acuzațiilor și a dosarului penal aflat pe rol, Nicanor Ciochină a câștigat al doilea tur al alegerilor locale desfășurat pe 1 iunie, devansându-l pe contracandidatul său, Sergiu Bulicanu, cu doar 13 voturi. Acesta din urmă a depus o cerere la Comisia Electorală Centrală, solicitând renumărarea voturilor. Alegătorii din Boldurești care l-au susținut pe Ciochină spun că „nu a făcut-o intenționat” și speră că noul (vechi) edil le va „face drumuri și va trage apa”. Justificările acestora au stârnit un val de indignare în spațiul public. Raisa Ciurel, mama adolescentului decedat, a mers la vot cu o fotografie a fiului său, în încercarea de a le reaminti consătenilor suferința prin care trece de peste un an. „Prieteni de-ai lui Ciochină mi-au sunat rudele, cerându-le să-l voteze în turul II”, a povestit femeia cu lacrimi în ochi. Deși se află sub control judiciar, Nicanor Ciochină nu mai este monitorizat electronic. Potrivit Inspectoratului General de Poliție, instanța a dispus înlăturarea brățării fără a anunța Poliția în mod oficial, fapt confirmat și de Diana Fetco, șefa Secției Comunicare și Protocol din cadrul IGP.

Situația este gravă în județul Mureș din România din cauza creșterii salinității râurilor Corund și Târnava Mică. Oamenii sunt îndemnați să nu consume apa de la robinet, iar autoritățile au anunțat că „s-a aprobat eliberarea unei cantități de peste un milion de litri de apă de la rezervele de stat”, astfel că oamenii vor primi apă îmbuteliată. Experții români lucrează pentru a stabili soluțiile, urmând să ajungă în România și specialiști din alte țări.Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a anunţat că experţi din Spania, Olanda, Germania şi Ungaria vor veni, începând de miercuri, în România pentru a evalua situaţia de la Praid şi a ajuta specialiştii români să găsească cele mai bune soluţii. Ei trebuie să răspundă la trei întrebări esenţiale – dacă există vreun risc asupra oamenilor din zonă, care este impactul asupra mediului şi ce se întâmplă cu salina în sine.„Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, se va deplasa în localitatea Praid, judeţul Harghita. Ministrul va efectua o vizită de lucru în zonă, alături de ministrul Economiei, Bogdan Ivan, şi de reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor competente”, au transmis, marţi seară, oficialii Ministerului Mediului. Potrivit acestora, „scopul vizitei este coordonarea directă a activităţilor din teren şi monitorizarea intervenţiilor în desfăşurare”.Raed Arafat a mai dezvăluit că de la Rezerva de Stat a fost eliberată o cantitate de peste un milion de litri de apă pentru localitățile din județul Mureș care au probleme cu apa potabilă din cauza incidentului de la Praid.  

Activistul civic Vlad Bilețchi lansează un apel public către Guvernul Republicii Moldova pentru a redenumi Aeroportul Internațional Chișinău în memoria compozitorului Eugen Doga, care a decedat astăzi la vârsta de 88 de ani. Inițiativa vine ca un gest de recunoaștere a contribuției excepționale pe care maestrul Doga a avut-o în promovarea culturii și imaginii Republicii Moldova pe plan internațional.„Ar fi un gest deosebit, de omagiu, onor și memorie adusă celui care ne-a dus faima peste mări și țări!”, a declarat Vlad Bilețchi într-o postare pe rețelele de socializare, subliniind că propunerea este una apolitică și națională, dedicată întregii societăți.Bilețchi compară propunerea sa cu exemple similare din România: Aeroportul din Bacău poartă numele compozitorului George Enescu, iar cel din Constanța – numele lui Mihail Kogălniceanu. În acest context, Aeroportul din Chișinău ar putea deveni „Aeroportul Internațional Eugen Doga”.Activistul încurajează cetățenii să sprijine inițiativa prin like-uri, distribuiri și comentarii, exprimându-și încrederea că autoritățile vor da curs propunerii.Eugen Doga (1937–2025), considerat unul dintre cei mai mari compozitori din spațiul românesc, a creat unele dintre cele mai îndrăgite lucrări muzicale ale secolului XX, printre care celebrul vals din filmul „Gingașa și tandra mea fiară”, declarat de UNESCO drept una dintre capodoperele muzicale ale umanității.

Ajutorul inițial de 10 000 de lei, anunțat anterior de către Guvernul Republicii Moldova pentru familiile care au fost afectate de incendiul de la Durlești, este acum disponibil la oficiile poștale.Plata poate fi ridicată de către membrii familiei, care sunt identificați ca proprietari ai apartamentului, la prezentarea unui act de identitate la oficiile poștale de la Durlești și de pe tot teritoriul municipiului Chișinău. Plățile vor putea fi ridicate până pe data de 30 iunie.Fiecare familie va primi acest ajutor inițial pentru a acoperi cheltuielile urgente și nevoile primare. Multe dintre familii au rămas fără electricitate și gaz, ceea ce face imposibilă locuirea în apartamentele afectate. Pe lângă aceasta, au fost distribuite 250 de vouchere cu valoare între 500 și 2000 de lei pentru produse de primă necesitate.„Este o tragedie ceea ce s-a întâmplat la Durlești, iar noi din partea Guvernului Republicii Moldova vom avea grijă de fiecare familie care a avut de suferit în urma incendiului. Acesta este un ajutor inițial pentru locatari, dar vom continua să fim alături și să le oferim tot sprijinul necesar”, a menționat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.Pentru întrebări și clarificări puteți contacta: 022 804 403.

Campania națională de informare „Moldova poate”, lansată recent de Guvern și finanțată din bugetul de stat cu 5 milioane de lei, stârnește controverse tot mai aprinse în spațiul public. Una dintre cele mai tranșante reacții vine din partea Cristinei Ciubotaru, expert anticorupție și fost vicedirector al Centrului Național Anticorupție (CNA), care denunță o posibilă deturnare a fondurilor publice în scop electoral.Într-o postare publică, Ciubotaru susține că, dacă materialele campaniei sunt realizate în cadrul inițiativei „Moldova poate”, atunci ar putea fi vorba despre finanțare indirectă a unui partid politic din bani publici, ceea ce ar depăși limitele legale de finanțare din bugetul de stat. Mai grav, afirmă ea, situația ar deveni și mai problematică în cazul în care în campanie sunt implicați și bani din asistență externă.„Nu zic că rușii nu fac propagandă, dar mie îmi pare că e mai degrabă propagandă locală pentru a acoperi o banală delapidare a banilor publici în scopurile electorale ale unui partid. (…) Fiind la guvernare și având acces la banul public – partidul poate. Moldova ar putea să vadă că este dusă de nas, dar tocmai de asta se aruncă bani în asemenea campanii”, a scris Ciubotaru. Reacția președintei Maia SanduPreședinta Maia Sandu a comentat, în cadrul emisiunii 7 Zile de la Cinema 1, că inițiativa campaniei aparține Guvernului și că aceasta reflectă „capacitatea Moldovei de a merge înainte, în ciuda dificultăților”. Ea a precizat că nu vede nimic rușinos în acest demers și că „Moldova poate” este expresia „a tot ceea ce putem noi împreună”.Întrebată despre acuzațiile privind folosirea campaniei în scopuri electorale, șefa statului a spus: „Nu știu despre banii alocați, dar repet, Moldova poate este tot ce putem noi împreună și tot ce construim noi”.Totuși, reacția vagă a președintei în legătură cu suma de 5 milioane de lei alocată pentru campanie, sumă confirmată de Executiv, a fost interpretată de mai mulți comentatori drept o evitare a responsabilității directe. Controverse și suspiciuniCriticii campaniei, printre care și experți în politici publice și reprezentanți ai opoziției, susțin că bugetul alocat este disproporționat într-un an electoral și că mesajele promovate au o tentă vizibil politică, favorizând imaginea partidului de guvernământ – PAS.Cristina Ciubotaru pune la îndoială inclusiv justificarea invocată de unii oficiali privind „contraatacul la propaganda rusă”, afirmând că este o „aberație” să se investească milioane de lei pentru a „povesti oamenilor ceea ce rușii nu ne lasă să vedem”. În opinia sa, „lucrurile bune vorbesc de la sine” și nu au nevoie de campanii mediatice costisitoare pentru a fi recunoscute de cetățeni. Guvernul insistă: este o campanie de comunicare publicăPotrivit Executivului, campania „Moldova poate” are ca scop informarea cetățenilor despre reformele și proiectele realizate de instituțiile statului și despre direcția de dezvoltare a țării. Campania urmează să fie implementată pe parcursul verii, prin diverse canale media, evenimente și materiale informative.

„În timp ce pe hârtie avem miliarde pentru drumuri, în realitate gropile cresc, iar drumurile bune rămân doar pe afișele electorale”, spune Vlad Filat, liderul PLDM. Fostul premier demontează narativul guvernării privind cel mai mare buget rutier din istoria țării.Potrivit lui Filat, cele 3,6 miliarde de lei anunțate pentru 2025 nu reprezintă fonduri disponibile, ci promisiuni dependente de granturi și credite externe.„Se vehiculează cifre record, dar se uită că nici în anii cu bani mai puțini nu s-au construit atât de puține drumuri noi ca acum. În perioada 2016–2020 construiam în medie 44 km/an. Acum am ajuns la 33. Cu bani mai mulți, facem mai puțin”, acuză el.Mai mult, Filat arată cu degetul spre lipsa de transparență și confuzia voită creată de autorități, care amestecă reparațiile, întreținerea și construcțiile noi pentru a umfla artificial cifrele.„În 2024, aproape jumătate din drumurile naționale erau în stare proastă sau foarte proastă. Iar guvernarea ne convinge că trăim într-o țară cu infrastructură modernizată. Adevărul e pe teren: mai multe gropi decât kilometri de asfalt nou.”În concluzie, liderul PLDM avertizează că guvernarea sacrifică investițiile reale pe altarul electoral: „Drumurile Moldovei nu se construiesc cu promisiuni și datorii, ci cu onestitate, reguli clare și bani alocați corect.”