Veaceslav Ioniță: „În 2004 s-au născut 38.000 de copii în Republica Moldova. Astăzi, la 21 de ani distanță, doar jumătate dintre ei mai sunt în țară”
În 2004 s-au născut 38.000 de copii în Republica Moldova. Astăzi, la 21 de ani distanță, doar jumătate dintre ei mai sunt în țară. Nu este doar o statistică rece – este o radiografie dureroasă a eșecului nostru colectiv de a oferi unui copil născut aici suficiente motive să rămână, scrie expertul economic, Veaceslav Ioniță într-o nouă analiză pe blogul său.Am urmărit întreaga lor traiectorie – de la grădiniță la școală, liceu, facultate și mai apoi primii ani de muncă – și am constatat că la fiecare etapă, generația 2004 s-a „topit” din punct de vedere demografic în fața ochilor noștri. Fenomenul nu e natural, ci profund structural. E vorba de un exod educat, continuu și accelerat. Etapele dispariției unei generații La 6 ani, 35.400 din cei 38.000 erau încă în țară – o pierdere de 2.600 copii deja în primii ani. Când au mers prima zi la școală, mai rămân 32.200 – înseamnă că peste 15% erau deja plecați. La gimnaziu (2015), doar 29.900 – adică o pierdere cumulată de 21%. Liceul (2020): 27.100 – înseamnă că 1 din 3 copii născuți în 2004 deja nu mai era în Moldova. Facultate (2023): 22.900 – doar 60% mai sunt în țară. Absolvenți (2026): 17.800 – aproape 1 din 2 tineri a părăsit deja țara până la 22 ani. Iar la 26 ani, după 5 ani de muncă (2031), mai rămân doar 14.600 – sub 40%.Din grafic se vede clar ritmul acestui fenomen: după 15 ani, deja 30% sunt pierduți. Între 16-21 ani, migrarea devine masivă – între 5% și 7% anual. După aceea, chiar și cei care mai încearcă să înceapă o carieră aici pleacă. Generația 2004 devine o generație aproape complet pierdută. Ca și cei de vârsta lor născuți la începutul anilor 2000. Costul economic al exoduluiAcești tineri nu sunt doar cifre. Ei sunt viitori contribuabili, părinți, specialiști. Statul a investit în educația lor peste 30.000 de euro per capita până la 22 ani – adică cel puțin 750 milioane euro investiți într-o generație care, în proporție de peste 60%, a plecat. Pierderi fiscale: fiecare tânăr plecat înseamnă 25-30 ani de contribuții fiscale pierdute. Cu o contribuție medie anuală de 4.000 euro, Moldova pierde 100.000–120.000 euro pe individ. Impact asupra pieței muncii: lipsa forței de muncă calificate generează dezechilibre. Sectoare precum sănătatea, educația și IT-ul resimt o criză structurală. Presiune pe sistemul de pensii: migrarea tinerilor lasă în urmă o populație îmbătrânită, accentuând dezechilibrul între contribuabili și beneficiari. Ce-i de făcut? Educație conectată cu piața muncii – universitățile trebuie să ofere competențe care pot fi valorificate în țară. Stimulente pentru revenire – burse condiționate, scutiri fiscale pentru tineri reveniți, credite pentru locuințe. Contract social cu generațiile tinere – Moldova nu trebuie doar să le ceară să rămână, ci să le ofere un viitor predictibil, demn și prosper. Reformarea administrației publice – un stat ineficient împinge tinerii afară. Meritocrația și digitalizarea sunt esențiale.Aceasta nu este doar o problemă demografică. Este o catastrofă economică latentă. Fiecare an în care nu corectăm cursul înseamnă o nouă generație pierdută.Sursa: ionita.md
Alte ştiri de Liber TV
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.