Ședința în care magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, urmau să examineze solicitarea liderului AUR, George Simion, privind anularea interdicției de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, a fost amânată pentru 2 iulie. Instanța urma să analizeze legalitatea deciziei luate de Inspectoratul General pentru Migrație, într-un dosar care este secretizat, scrie Moldova1. George Simion a primit prima interdicție de acces în Republica Moldova în 2009, după participarea la o manifestație unionistă. Măsura a fost reînnoită în 2015, apoi în 2018 și cel mai recent în 2024, autoritățile de la Chișinău au invocat riscuri la adresa securității naționale.George Simion a primit pentru prima dată interdicția de acces în R. Moldova în 2009, în urma participării la o manifestație unionistă.În 2015 și 2018, Simion a fost din nou declarat persoană indezirabilă, în contextul unor acțiuni unioniste, și a fost escortat până la graniță. Ultima extindere a interdicției a avut loc în 2024. Autoritățile de la Chișinău au invocat riscuri la adresa securității naționale și a ordinii publice, însă motivele exacte nu au fost făcute publice, fiind clasificate.

Într-un gest de deschidere și cooperare interinstituțională, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a avut astăzi o întrevedere oficială la Reședința mitropolitană din Chișinău cu Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. La întâlnire a participat și Viceprim-ministrul și Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea.Discuțiile s-au axat pe rolul activ al Mitropoliei Basarabiei – structură canonică a Bisericii Ortodoxe Române – în viața spirituală, socială și culturală a Republicii Moldova. Reprezentanții Mitropoliei au subliniat contribuția semnificativă a instituției la păstrarea identității spirituale românești și la sprijinirea celor vulnerabili prin programe filantropice derulate la nivel național. Restaurarea lăcașurilor de cult – un angajament comunUn punct esențial al dialogului a fost inițiativa recentă a Președintelui Parlamentului privind lansarea unui program național de restaurare a lăcașurilor de cult cu statut de monument istoric, cu un buget de 20 de milioane de lei.Înaltpreasfințitul Părinte Petru a salutat această decizie, pe care a descris-o drept „binevenită și necesară”, subliniind că „patrimoniul religios este nu doar expresie a credinței, ci și mărturie vie a identității spirituale și culturale a neamului nostru”. Demers pentru recuperarea unui imobil istoric al Mitropoliei BasarabieiÎn același context, Mitropolitul Petru a reiterat solicitarea ca autoritățile statului să revină asupra promisiunii de transmitere cu titlu gratuit a unui imobil care a aparținut în trecut Mitropoliei Basarabiei, în vederea „restaurării unei dreptăți istorice” și desfășurării în condiții demne a activităților religioase, educaționale și culturale.Această revendicare este susținută de Patriarhia Română și de Statul român, iar Mitropolia insistă că ar reprezenta un act de normalitate și recunoaștere a contribuției istorice a Bisericii în Basarabia. Mesaj de unitate și responsabilitate față de valorile româneștiLa finalul întrevederii, Înaltpreasfințitul Petru a mulțumit oficialilor pentru deschiderea arătată și a exprimat încrederea că parteneriatul între Mitropolia Basarabiei și instituțiile statului va continua să se consolideze.„Ne dorim ca această bună înțelegere și cooperare instituțională să fie purtătoare de roade durabile pentru societate și să ofere tinerelor generații repere solide, inspirate din credință, cultură și conștiința apartenenței la același neam”, a subliniat Mitropolitul Basarabiei.

Actuala guvernare folosește tragedia incendiului de la Durlești drept un instrument electoral, profitând astfel de situația dificilă a oamenilor. Declarația îi aparține Primarului General, Ion Ceban, și a fost făcută în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale din 19 mai.  „Este josnic ca, prin astfel de trucuri, să politizezi acest subiect, în timp ce se cunoaște foarte bine că incendiul a avut loc pe teritoriul orașului Durlești, iar Primăria Chișinău are competențe limitate în această privință. Există fondul de rezervă al Guvernului pentru asemenea situații. Dacă nu puteți gestiona, pentru ce mai trebuieți?”, a declarat edilul.În acest context, Ion Ceban a anunțat că a fost pregătit un demers oficial care va fi transmis Guvernului, prin care se solicită intervenția din fondul de rezervă al statului pentru a oferi sprijin celor afectați.„Va fi cerut și un raport detaliat privind intervențiile Guvernului în cazuri similare din alte localități ale țării”, a adăugat acesta.În ceea ce privește sprijinul pentru Durlești, Primarul General a anunțat că se vor căuta soluții privind alocarea, conform legii, a încă 3 milioane de lei Primăriei Durlești pentru investiții, pe lângă sumele deja planificate pentru proiecte, astfel încât acești bani să poată fi utilizați pentru ajutorarea familiilor afectate.

Șefa statului, Maia Sandu, a discutat la telefon cu Președintele ales al României,Nicușor Dan, pe care l-a felicitat pentru încrederea oferită de cetățenii români. Totodată, Președinta Maia Sandu i-a transmis viitorului Președinte că poate conta pe Republica Moldova. „Am convingerea că vom continua să întărim punțile trainice dintre Chișinău și București pentru un viitor sigur, liber și prosper pentru oamenii de pe ambele maluri ale Prutului”, a menționat șefa statului. În turul decisiv al alegerilor prezidențiale din România, peste 158.000 de români din Republica Moldova s-au prezentat la urne, dintre care 138.320 au votat pentru Nicușor Dan. 

Lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună a numit implicarea Maiei Sandu și a partidului de guvernare o „intervenție directă” în procesul electoral românesc și denunță o limitare a libertății de exprimare. „Alegerile din România au arătat un lucru esențial: ‘democrația’, în interpretarea curatorilor globali, nu este libertate, ci doar un paravan”, a scris Furtună, făcând referire la victoria lui Nicușor Dan în alegerile locale din București. Ea consideră că rezultatul este „rodul unui sistem care de mult timp nu-și mai ascultă propriul popor”. Furtună a atras atenția și asupra numărului record de moldoveni cu cetățenie română care au participat la scrutin. Potrivit datelor oficiale, peste 158.000 de cetățeni moldoveni au votat în România. „Dar asta nu este o realizare. Este o colonizare”, afirmă Furtună, care susține că implicarea moldovenilor în procesul electoral românesc ar constitui o formă de ingerință politică. Postarea o vizează direct și pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care l-a felicitat public pe Nicușor Dan pentru realegerea sa. Furtună sugerează că reacția rapidă a Maiei Sandu face parte dintr-un scenariu coordonat politic. Ea mai susține că un videoclip în care exprimă aceste idei a fost „șters imediat în România”, ceea ce, în opinia sa, demonstrează că „adevărul este periculos”. Furtună leagă acest incident de acuzațiile recente lansate de fondatorul Telegram, Pavel Durov, potrivit cărora serviciile secrete occidentale i-ar fi cerut să cenzureze conținut legat de alegerile din România. În finalul mesajului, Furtună invocă idealul unei „Moldove Mari” și transmite un apel la rezistență civică: „Libertatea de exprimare nu poate fi blocată. Nici la București, nici la Chișinău. Și avem încredere — poporul nostru va putea rupe acest cerc”.

Kremlinul a anunțat oficial că președintele rus Vladimir Putin va purta luni, la ora 17:00, un apel telefonic cu fostul președinte american Donald Trump, pe fondul intensificării negocierilor internaționale privind războiul din Ucraina. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a descris apelul drept „important” în contextul discuțiilor recente de la Istanbul. Potrivit lui Peskov, o posibilă întrevedere fizică între cei doi lideri „depinde de înțelegerile personale” și va necesita o pregătire temeinică. El a adăugat că, în cazul în care este nevoie, vizita în Rusia a trimisului special al lui Trump, Steve Witkoff, „poate fi coordonată imediat”. Războiul din Ucraina și perspectivele unei înțelegeri Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a reiterat poziția oficială a Rusiei în privința războiului din Ucraina, declarând că Moscova „va atinge obiectivele stabilite”, dar a subliniat că este de preferat ca acestea să fie obținute „pe cale politico-diplomatică”. Pe de altă parte, Bloomberg notează că președintele rus este convins că armata sa ar putea rupe linia de apărare ucraineană până la sfârșitul anului și să preia controlul deplin asupra celor patru regiuni revendicate de Moscova. Această convingere reduce considerabil probabilitatea ca Putin să ofere concesii majore în discuția cu Trump. Trump promite apeluri către Putin și Zelenski Donald Trump, aflat în campanie pentru un nou mandat la Casa Albă, a anunțat anterior că luni, 19 mai, va vorbi atât cu Vladimir Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a declarat că principalele subiecte ale discuțiilor vor fi încetarea războiului și relațiile comerciale dintre SUA și Rusia. Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump, a descris dialogul dintre cei doi lideri drept „foarte promițător”, lăsând să se înțeleagă că Washingtonul caută un canal informal de comunicare cu Moscova, în contextul tensiunilor geopolitice în creștere. Context internațional tensionat Apelul vine după runda de negocieri desfășurată recent la Istanbul și într-un moment în care războiul din Ucraina continuă să domine agenda globală. Comunitatea internațională urmărește cu atenție posibilele semnale de detensionare sau de recalibrare a pozițiilor celor două mari puteri. Discuția Trump–Putin ar putea influența atât dinamica conflictului din Ucraina, cât și evoluțiile politice din SUA, având în vedere apropierea alegerilor prezidențiale americane din toamna acestui an.

O nouă dispută internațională cu implicații asupra libertății de exprimare și a procesului democratic din România a izbucnit după ce Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, a afirmat că șeful serviciului de informații externe al Franței i-ar fi cerut să cenzureze vocile conservatoare românești înainte de turul doi al alegerilor. Într-o postare publicată duminică seara pe rețeaua X (fostul Twitter), Durov susține că Nicolas Lerner, directorul Direcției Generale pentru Securitate Externă (DGSE), l-ar fi abordat în această primăvară la Hôtel de Crillon din Paris, solicitându-i „să interzică vocile conservatoare din România înainte de alegeri”. „Am refuzat”, a scris Durov. „Nu am blocat protestatari în Rusia, Belarus sau Iran. Nu vom începe să o facem în Europa.” Declarația a stârnit un val de reacții pe rețelele sociale, fiind amplificată inclusiv de miliardarul Elon Musk, care a reacționat laconic: „Wow”. Musk este cunoscut pentru pozițiile sale pro-liberale în materie de exprimare online și apropierea de curentele politice de dreapta din SUA și Europa. Durov se află în prezent sub supraveghere judiciară în Franța, fiind anchetat pentru presupusă implicare în activități de crimă organizată facilitate prin Telegram. El locuiește temporar în hotelul de lux Crillon din Paris, unde, potrivit propriei mărturii, ar fi avut loc întâlnirea cu șeful DGSE. Reacția oficială: DGSE respinge ferm acuzațiile Serviciul de informații externe al Franței a emis o declarație în care neagă categoric acuzațiile lansate de Durov. DGSE recunoaște că a purtat discuții cu fondatorul Telegram „de mai multe ori de-a lungul anilor”, dar doar pentru „a-i reaminti responsabilitățile legale în prevenirea amenințărilor teroriste și a pornografiei infantile”. „Respingem cu fermitate afirmațiile potrivit cărora au fost formulate cereri de interzicere a conturilor în context electoral”, se menționează în comunicatul instituției. Și Ministerul francez de Externe a intervenit, negând orice tentativă de interferență în alegerile din România și făcând apel la „responsabilitate și respect pentru democrația românească”.

Nicanor Ciochină, fostul primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, a obținut cel mai mare număr de voturi în primul tur al alegerilor locale noi desfășurate duminică, 18 mai. Deși este inculpat într-un dosar penal pentru un accident rutier soldat cu moartea unui copil, Ciochină a reușit să câștige sprijinul a 549 de alegători – echivalentul a 47,21% din voturile exprimate – și s-a calificat în turul al doilea de scrutin. Candidatura sa independentă a stârnit controverse aprinse, mai ales în contextul în care este acuzat că ar fi lovit mortal un copil de 14 ani cu mașina și ar fi fugit de la locul accidentului. Cazul a provocat reacții dure în rândul opiniei publice, alimentând dezbateri despre etica în politică și capacitatea sistemului juridic de a acționa imparțial în fața unor candidați cu dosare penale. Comisia Electorală Centrală a prezentat luni rezultatele preliminare ale votului și urmează să le valideze oficial în următoarele zile. Între timp, Nicanor Ciochină își continuă campania electorală în așteptarea turului al doilea, într-o atmosferă tensionată și cu un impact major asupra imaginii instituțiilor democratice locale. Victoria lui Ciochină în primul tur al alegerilor deschide un precedent controversat în politica moldovenească locală, ridicând semne de întrebare cu privire la criteriile de integritate ale candidaților și reacția autorităților în fața unor cazuri de gravitate penală.

Israelul a anunţat, duminică, faptul că va permite intrarea unei cantităţi limitate de ajutoare umanitare în Gaza, după o blocadă de aproape trei luni, la câteva zile după ce experţi internaţionali în securitate alimentară au avertizat că în regiune se va ajunge la foamete, relatează AP, scrie News.ro. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat că o „criză alimentară” ar pune în pericol noua ofensivă militară a Israelului în Gaza, iar cabinetul său a aprobat o decizie de a permite intrarea unei cantităţi „de bază” de alimente în teritoriul în care trăiesc peste 2 milioane de oameni.Nu se ştie deocamdată când şi cum va ajunge ajutorul în Gaza. Armata israeliană, responsabilă cu supravegherea ajutorului umanitar, nu a făcut niciun comentariu. Israelul încearcă să impună un nou sistem de ajutor umanitar, în ciuda obiecţiilor lucrătorilor umanitari. Netanyahu a declarat că Israelul va face tot posibilul pentru ca ajutorul să nu ajungă la militanţi.Israelul a impus blocada din 2 martie, întrerupând toate livrările de alimente, medicamente şi alte provizii către Gaza, în timp ce presa Hamas să accepte noi condiţii de încetare a focului. Israelul a reluat războiul câteva zile mai târziu, rupând armistiţiul de două luni.Duminică dimineaţă, Israelul a anunţat că a lansat noi operaţiuni terestre „extinse” în cadrul noii ofensive, cea mai amplă de la încetarea focului. În urma atacurilor aeriene au murit cel puţin 103 persoane, printre care zeci de copii, au declarat spitalele şi personalul medical.Bombardamentele au forţat, de asemenea, închiderea principalului spital din nordul Gazei, care a raportat lovituri directe.Israelul doreşte ca Hamas să accepte un armistiţiu temporar care ar elibera ostaticii din Gaza, dar nu neapărat să pună capăt războiului.Hamas spune că doreşte retragerea completă a forţelor israeliene şi o cale către încheierea războiului ca parte a oricărui acord.„Când evreii vor armistiţiu, Hamas refuză, iar când Hamas vrea armistiţiu, evreii refuză. Ambele părţi sunt de acord să extermine poporul palestinian”, a declarat Abu Mohammad Yassin, un locuitor din Jabaliya, care se afla printre cei care fugeau de noua ofensivă pe jos sau în căruţe trase de măgari. ”Pentru numele lui Dumnezeu, aveţi milă de noi. Suntem obosiţi să tot fim strămutaţi.”Armata israeliană, care a mobilizat recent zeci de mii de rezervişti, a declarat că operaţiunile terestre se desfăşoară în nordul şi sudul teritoriului palestinian. Şeful statului major al Israelului, lt. gen. Eyal Zamir, a declarat că planurile includ „disecarea” Fâşiei Gaza.Atacurile aeriene au ucis peste 48 de persoane – printre care 18 copii şi 13 femei – în şi în jurul oraşului Khan Younis din sud, potrivit spitalului Nasser, care a declarat că are dificultăţi în numărarea morţilor din cauza stării cadavrelor.În nordul Gazei, un atac asupra unei case din Jabaliya a ucis nouă membri ai unei familii, potrivit serviciilor de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii din Gaza. Un alt atac asupra unei locuinţe din aceeaşi zonă a ucis 10 persoane, printre care şapte copii şi o femeie, potrivit apărării civile, care operează sub guvernul condus de Hamas.Armata israeliană nu a făcut niciun comentariu imediat. În declaraţia prin care a anunţat operaţiunile terestre, aceasta a afirmat că atacurile preliminare din ultima săptămână au ucis zeci de militanţi şi au lovit peste 670 de ţinte. Israelul dă vina pe Hamas pentru victimele civile, deoarece gruparea militantă operează din zone civile. 

Ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii mun. Bălți au desfășurat acțiuni de urmărire penală, în cadrul unui dosar, în care este vizat un avocat din mun. Chișinău. Acesta este bănuit că ar fi pretins de la rudele unor persoane arestate mijloace bănești în sumă de 15.000 de euro și, respectiv, 50.000 de euro, pentru determinarea persoanelor publice și cu demnitate publică să adopte hotărâri favorabile în privința a două persoane aflate în stare de arest.Urmărirea penală în prezenta cauză a fost începută de organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție, în temeiul unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 326 alin. (1) din Codul penal. După transmiterea mijloacelor bănești, sub controlul CNA, avocatul a fost reținut pentru 72 ore.În prezent, Centrul Național Anticorupție desfășoară acțiuni, sub conducerea procesuală a Procuraturii mun. Bălți, în vederea stabilirii și documentării tuturor persoanelor implicate în acțiunile ilegale menționate și atragerii la răspundere penală a acestora.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de felicitare lui Nicușor Dan, recent ales președinte al României, subliniind legătura strânsă dintre cele două state și angajamentul comun pentru valorile europene. „Felicitări, România! Felicitări, Nicușor Dan! România, mergem împreună cu încredere pe drumul european! Republica Moldova și România se bazează una pe alta – și la bine, și la greu”, a scris șefa statului într-o postare pe rețelele de socializare. Maia Sandu le-a mulțumit totodată moldovenilor cu cetățenie română din țară și din diaspora pentru implicarea activă în scrutinul electoral: „Dragi moldoveni cu cetățenie română de acasă și din toată lumea, ați avut, din nou, o voce puternică pentru libertate și democrație! Vă mulțumesc tuturor pentru participarea impresionantă în alegeri. Ne vede o lume întreagă ce putere avem când suntem uniți!” La rândul său, Nicușor Dan a reacționat printr-un mesaj de mulțumire adresat cetățenilor români din Republica Moldova, evidențiind contribuția lor semnificativă la procesul electoral și reafirmând direcția europeană a României și a regiunii. „Un gând special de recunoștință și mulțumiri cetățenilor români din Republica Moldova. Împreună, cu încredere și speranță, vom continua drumul nostru european!”, a scris președintele ales al României pe pagina sa oficială de Facebook. Acesta i-a mulțumit și președintei Maia Sandu pentru sprijinul exprimat în ultimele zile: „Mulțumesc doamnei președintei Maia Sandu pentru mesajul de felicitare și pentru susținerea din aceste zile.” În turul decisiv al alegerilor prezidențiale din România, peste 158.000 de români din Republica Moldova s-au prezentat la urne, dintre care 138.320 au votat pentru Nicușor Dan.

George Simion își recunoaște înfrângerea în fața lui Nicușor Dan și face apel la susținători să continue „lupta pentru adevăr”. Liderul AUR, George Simion, a recunoscut public înfrângerea în alegerile prezidențiale din 2025, în fața contracandidatului său Nicușor Dan, într-un mesaj video postat pe rețelele sociale. În intervenția sa, Simion a ținut să își felicite adversarul și să transmită un mesaj mobilizator susținătorilor săi. „Aș vrea să îl felicit pe contracandidatul meu, Nicușor Dan, a câștigat alegerile, a fost voința poporului român. Le mulțumesc celor peste 5 milioane de români care și-au pus încrederea în mine”, a declarat George Simion în mesajul său. În ciuda rezultatului, Simion a transmis că este mândru de echipa și de susținătorii săi, încurajându-i să nu renunțe la valorile promovate de formațiunea sa. „Sper că v-am reprezentat cu cinste. Este timpul să continuăm lupta noastră pentru dreptate, pentru adevăr, pentru familia naturală, pentru credința creștină și pentru libertate. Vom fi în continuare o parte importantă și semnificativă a societății românești”, a subliniat liderul AUR. Totodată, Simion nu a ascuns faptul că înfrângerea este una greu de acceptat. „Vă rog pe fiecare dintre voi să nu abandonăm, mergem până la capăt, chiar dacă este greu să simțim acest gust amar al înfrângerii. România și poporul român trebuie să fie pe primul loc”, a adăugat acesta. George Simion a obținut puțin peste 5,2 milioane de voturi, reprezentând 46,14% din sufragii, în timp ce Nicușor Dan a fost declarat câștigător cu 53,86%, după centralizarea a 99,61% din procesele verbale din țară și diaspora. Noul președinte al României, Nicușor Dan, a discutat deja cu lideri internaționali, printre care și președintele Franței, Emmanuel Macron, care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la eventuale influențe străine în scrutinul românesc.  

Fostul președinte al SUA, Joe Biden, a fost diagnosticat cu „o formă agresivă” de cancer de prostată, care s-a râspândit în oase, au transmis reprezentanții biroului său într-un comunicat publicat duminică, citat de Reuters.Joe Biden, în vârstă de 82 de ani, a fost diagnosticat vineri cu cancer de prostată. Fostul președinte al Statelor Unite și familia sa analizează în prezent opțiunile de tratament împreună cu medicii, potrivit comunicatului publicat de reprezentanții biroului său.Președintele Donald Trump a scris pe platforma sa de socializare – Truth Social – că el și Prima Doamnă Melania Trump au fost „întristați să audă despre diagnosticul medical recent al lui Joe Biden”.„Îi transmitem cele mai calde și bune urări lui Jill și familiei”, a spus el, referindu-se la fosta Primă Doamnă Jill Biden. „Îi dorim lui Joe o recuperare rapidă și de succes”.Fostul vicepreședinte Kamala Harris, care a servit sub conducerea lui Biden, a scris pe X că ea și soțul ei Doug Emhoff țin familia Biden în rugăciunile lor.„Joe este un luptător – și știu că va face față acestei provocări cu aceeași forță, reziliență și optimism care i-au definit întotdeauna viața și leadership-ul”, a spus Harris. Într-o postare pe X, Barack Obama – care a fost președinte din 2009 până în 2017, a declarat că el și soția sa Michelle se „gândesc la întreaga familie Biden”.„Ne rugăm pentru o recuperare rapidă și completă”, a spus Obama.Sănătatea fizică a lui Joe Biden a fost analizată în timpul mandatului său de președinte al SUA, respectiv între 2021-2025. Anul trecut, acesta s-a retras din cursa prezidențială din SUA, la câteva săptămâni după ce a avut „o prestație ezitantă”, scriu jurnaliștii Reuters, în timpul unei dezbateri cu Donald Trump.Joe Biden a părăsit funcția de președinte al Statelor Unite în ianuarie, după ce puterea a fost preluată de către republicanul Donald Trump.

România are un nou președinte: Nicușor Dan a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai, obținând 53,6% din voturile exprimate, ceea ce înseamnă 6.168.696 de voturi. Candidatul independent l-a învins pe George Simion (AUR), care a obținut 5.339.039 de voturi, adică 46,4%, diferența fiind de 829.657 de voturi.Victoria lui Nicușor Dan a fost susținută puternic de diaspora, în special de românii din Republica Moldova, care au votat în număr record. Peste 158.000 de cetățeni români din stânga Prutului s-au prezentat la urne, iar 88% dintre aceștia l-au ales pe Nicușor Dan. În turul I, în Republica Moldova au votat peste 91.000 de români, iar candidatul independent obținuse 52,3% din voturi.Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, președintele ales le-a mulțumit în mod special românilor din Republica Moldova pentru sprijinul lor masiv:„Un gând special de recunoștință și mulțumiri cetățenilor români din Republica Moldova. Împreună, cu încredere și speranță, vom continua drumul nostru european”, a scris Nicușor Dan în noaptea de duminică spre luni, pe pagina sa de Facebook.El a transmis, de asemenea, mulțumiri președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru mesajul de felicitare și susținerea oferită în timpul campaniei.Scrutinul din 18 mai a fost marcat de o mobilizare istorică în diaspora, cu peste 1,64 milioane de români prezenți la urne în afara granițelor. În România, prezența la vot a fost de 64,72%, cu peste 11,6 milioane de alegători.

Românii din Republica Moldova au înregistrat o prezență record la urne în turul II al alegerilor prezidențiale din România. Peste 158.000 de cetățeni români din stânga Prutului și-au exercitat dreptul de vot, marcând o creștere semnificativă față de primul tur, când au fost înregistrați aproximativ 91.000 de alegători.Republica Moldova se află astfel în top 5 țări cu cea mai mare participare electorală din diaspora, alături de Italia (286.000 de votanți), Germania (279.000), Marea Britanie (269.000) și Spania (190.000).În total, în diaspora au votat peste 1,64 milioane de români, cu aproape 700.000 mai mulți față de turul I al scrutinului desfășurat pe 4 mai.La nivel național, prezența la urne a fost de 11,6 milioane de alegători, reprezentând 64,72% din totalul cetățenilor cu drept de vot.

Candidatul independent la alegerile prezidențiale din 18 mai 2025, Nicușor Dan, a susținut o declarație de presă.El a declarat că, în urma scrutinului de duminică, a câştigat o comunitate care vrea o schimbare "profundă" a României."Alegerile nu sunt despre politicieni. Alegerile sunt despre comunităţi. Şi, în alegerile de azi, a câştigat o comunitate de români care vrea o schimbare profundă a României. O comunitate care vrea funcţionalizarea instituţiilor statului, reducerea corupţiei, un mediu economic prosper pentru români, o societate a dialogului şi nu o societate a urii.”, a spus Nicușor Dan.”Alegerile nu sunt despre politicieni, alegerile sunt despre comunități. Și în alegerile de azi a câștigat o comunitate de români care vrea o schimbare profundă a României. O comunitate care vrea funcționalizarea instituțiilor statului. O comunitate care vrea reducerea corupției. O comunitate care vreau un mediu economic prosper pentru români. O comunitate care vrea o societate a dialogului și nu o societate a urii. Vreau să mulțumesc zecilor de mii de români care au făcut campanie pentru o idee. În toate aceste săptămâni ei au dovedit o forță a societății românești impresionantă, o forță a societății românești, mult peste nivelul dezbaterii politice din țara asta. Și când România o să treacă prin momente grele, să ne aducem aminte de forța acestei societăți românești.Vă rog speranță și răbdare, vreau să vă asigur pe toți și pe cei care m-ați votat, și pe cei care nu m-ați votat, și pe românii din România, și pe românii din diaspora, și pe românii din Basarabia și din jurul teritoriul lui național, că voi face tot ce ține de mine ca statul român, în sfârșit, să slujească cetățenii acestei țări. Să ne bucurăm cu toții de seara asta și de mâine și de mâine, toți împreună, să începem reconstrucția României”.

George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale, a făcut declarații după închiderea urnelor și publicarea primelor exit-poll-uri.George Simion a susținut o declarație de presă de la sediul său de campanie.”Le mulțumesc celor care, din țară sau din străinătate, îmi scandează numele și milioanelor de oameni care au făcut posibilă o victorie, după estimările noastre, de peste 400.000 de voturi, față de competitorul nostru. Dar nu este victoria mea. Este victoria poporului român umilit, furat și mințit de atâtea ori până acum. Este victoria unui om care trebuia să fie președintele României. Este victoria lui Călin Georgescu. El trebuia să fie președintele României. El este președintele României și vreau să îi asigur pe toți românii că mă voi ține de cuvânt și domnul Călin Georgescu va ajunge în conducerea țării noastre. Este timpul să revenim la democrație, la statul de drept, la ordinea constituțională. Acesta va fi mandatul meu de președinte. Pentru aceasta m-au votat românii”, și-a început discursul Simion.George Simion le-a cerut reprezentanților AUR din secțiile de votare să fie vigilenți la numărarea voturilor. Președintele AUR le-a mulțumit și partenerilor săi din SUA, Polonia și Portugalia care i-au fost alături.„Unii s-au apucat să facă guverne. Nu le vom permite asta. Revanșă, nu revanșarzi. Nu ne vom răzbuna pe nimeni. Războiul româno-român să ia sfârșit. Important este să ne dăm mâna și să începem să vindecăm țara”, a declarat Simion.După ce și-a încheiat discursul, Simion și-a anunțat victoria și pe Facebook: „Sunt noul președinte al României! Cu o mare diferență! Numărați corect fiecare vot!”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat drept “bună” întâlnirea pe care a avut-o la Roma cu senatori americani de rang înalt, J.D. Vance și Marco Rubio. În cadrul discuțiilor, liderul ucrainean a subliniat angajamentul Kievului față de o soluție diplomatică reală și necesitatea unui armistițiu complet și necondiționat.“Am discutat despre negocierile de la Istanbul, unde rușii au trimis o delegație de nivel inferior, lipsită de competențe decizionale. Am reafirmat disponibilitatea Ucrainei pentru o diplomație autentică și am subliniat importanța unei încetări a focului cât mai curând posibil”, a declarat Zelenski.Potrivit acestuia, pe agenda întâlnirii s-au aflat și teme precum sancțiunile împotriva Federației Ruse, relațiile bilaterale comerciale, cooperarea în domeniul apărării, situația de pe front și perspectivele unui nou schimb de prizonieri.Vizita are loc într-un context regional tensionat, în care Ucraina continuă să solicite sprijin internațional pentru a rezista agresiunii ruse și a readuce pacea în regiune.

Fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, Pavel Durov, susține într-o postare publică că un guvern din Europa de Vest i-ar fi cerut să intervină în procesul electoral din România, solicitând cenzurarea canalelor cu viziuni conservatoare înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale.„Un guvern din Europa de Vest (ghici care ) a abordat Telegram, cerându-ne să reducem la tăcere vocile conservatoare din România, înaintea alegerilor prezidențiale de astăzi. Am refuzat categoric”, a scris Durov.Fondatorul Telegram subliniază că platforma nu va restricționa libertățile utilizatorilor români și nu va bloca canalele politice, indiferent de orientarea acestora. „Nu poți «apăra democrația» distrugând democrația. Nu poți «lupta împotriva amestecului în alegeri» prin amestec în alegeri”, a adăugat el.Durov își încheie mesajul afirmând că poporul român merită atât libertatea de exprimare, cât și alegeri corecte, reafirmând poziția Telegram de a nu colabora cu tentative externe de influențare a procesului electoral.Până la această oră, nu există o reacție oficială din partea vreunui guvern occidental care să confirme sau să infirme afirmațiile lui Durov. Postarea sa a devenit rapid virală, alimentând speculații cu privire la potențiale presiuni externe asupra platformelor digitale în contextul electoral.

Până la ora 15:00, 131.700 de cetățeni români aflați în Republica Moldova au votat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă. Este o creștere semnificativă față de turul I, când au fost înregistrate în total 90.851 de voturi în secțiile din Republica Moldova.Cea mai activă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 45 și 64 de ani, reprezentând 39,8% dintre alegători. Persoanele cu vârsta între 35 și 44 de ani constituie 23,64% din totalul votanților. Datele mai arată că femeile au fost ușor mai active la urne – 68.618 votante față de 64.298 de bărbați.În întreaga diasporă, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a depășit 1,3 milioane, cu ore bune înainte de închiderea secțiilor de votare.În România, prezența la vot la aceeași oră a ajuns la 42,51%, adică peste 7,64 milioane de alegători s-au prezentat la urne până la ora 15:00. Rata este superioară celei înregistrate în primul tur, semnalând o mobilizare mai amplă atât în țară, cât și peste hotare.Procesul de vot în diaspora se va încheia duminică, la ora locală 21:00, fără a depăși ora 21:00 a României. Autoritățile mențin posibilitatea prelungirii votului în secțiile unde alegătorii se află încă la coadă la ora închiderii.

Miniștrii Alexei Buzu (Muncii și Protecției Sociale) și Dan Perciun (Educației și Cercetării) au vizitat duminică dimineață blocul locativ din Durlești afectat de un incendiu de proporții, produs zilele trecute. Vizita a avut loc în contextul demersurilor instituționale de sprijin pentru familiile care au avut de suferit în urma incidentului.Potrivit unui comunicat emis de Guvern, oficialii au discutat cu mai mulți locatari, identificând nevoile imediate ale acestora. Ministrul Muncii, Alexei Buzu, a declarat că executivul va oferi vouchere pentru necesitățile urgente ale persoanelor afectate, precum și cazare temporară pentru cei care nu mai pot locui în apartamentele lor.Autoritățile au anunțat că, începând de luni, o echipă a Ministerului Muncii și Protecției Sociale va fi disponibilă la sediul Primăriei Durlești pentru a acorda sprijin suplimentar celor care nu au reușit să interacționeze cu reprezentanții Guvernului în cursul zilei de duminică.Până la această oră, nu a fost publicată o estimare oficială privind numărul total al persoanelor evacuate sau valoarea pagubelor materiale. Ancheta privind cauzele incendiului este în desfășurare.

Ceremonia inaugurală a pontificatului lui Leon al XIV-lea, care a devenit la 8 mai primul papă american din istorie, a început duminică la scurt timp după ora locală 10:00 (08:00 GMT) în Piața Sf. Petru din Vatican, în prezența a zeci de mii de credincioși și a peste 150 de delegații străine, informează AFP. Papa a coborât să se roage în fața mormântului Sfântului Petru din interiorul Bazilicii Vaticanului, potrivit EFE.Suveranul pontif a sosit în procesiune cu crucea pastorală și a coborât la mormânt însoțit de patriarhii bisericilor catolice de rit oriental. După ce a tămâiat locul unde tradiția spune că se află îngropat Sfântul Petru, i s-a pus tiara și a rămas acolo câteva minute în rugăciune.Anterior, Papa Leon al XIV-lea a făcut turul Pieței Sf. Petru în papamobil timp de aproximativ o jumătate de oră pentru a-i saluta pe credincioși, înainte de a se întoarce la bazilică, unde a fost întâmpinat cu strigăte entuziaste de 'Leon, Leon'.

Românii din Republica Moldova s-au mobilizat masiv pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România. Până la ora 11.00, 93.659 de cetățeni români au votat deja în secțiile deschise peste Prut – depășind astfel numărul total al voturilor exprimate în turul I, când au fost înregistrate 90.851 de voturi pe tot parcursul zilei.Prezența la urne a fost semnificativ mai mare față de primul tur, atât în Republica Moldova, cât și în restul diasporei. În total, până la ora 11.00, aproape 3,5 milioane de români din țară și din străinătate și-au exprimat opțiunea electorală, comparativ cu 2,6 milioane în aceeași perioadă din turul I.În România, procesul de vot a început duminică la ora 7.00, iar în străinătate, votul a debutat încă de joi seara, la ora 22.00 (ora României), odată cu deschiderea secției din Auckland, Noua Zeelandă. Secțiile de votare din diaspora își vor închide ușile duminică, la ora locală 21.00, fără a depăși ora 21.00 a României. Conform legislației, votul se poate prelungi în orice secție unde, la ora închiderii, alegătorii se află încă la rând.Potrivit datelor oficiale, până la ora 11.00, în România au votat 2.640.697 de cetățeni, față de 2.166.388 în primul tur. În străinătate, 827.424 de alegători și-au exprimat deja opțiunea, dintre care 3.139 prin corespondență.

Candidatul AUR la Preşedinţie George Simion a votat duminică la o secţie din Mogoşoaia, împreună cu Călin Georgescu, Simion declarând că a votat ”împotriva celor care ne desconsideră pe toţi”.George Simion şi Călin Georgescu au venit împreună cu soţiile pentru a vota la alegerile prezidențiale. Cei doi au fost însoţiţi de zeci de persoane care scandau ”Călin Georgescu - preşedinte”.După ce au votat, Călin Georgescu a declarat jurnaliştilor prezenţi în secţia de votare: ”Ce este astăzi, nu este vot, este o mărturisire. Este mai mult decât un vot”, a afirmat Georgescu, potrivit News.ro.George Simion a declarat că a votat pentru ca viitorul ţării să fie decis de români”Am votat împotriva nedreptăţilor făcute împotriva poporului român. (...) Am votat împotriva celor care ne desconsideră pe toţi. Am votat pentru viitorul nostru care să fie decis doar de români, pentru români şi pentru România. Aşa să ne ajute Dumnezeu”, a afirmat Simion.

Candidatul independent la Preşedinţie Nicuşor Dan a votat duminică, în localitatea natală, Făgăraş, declarând că a votat pentru o schimbare care să aducă prosperitate, nu una care să aducă aventură şi descurajarea investiţiilor.Nicuşor Dan a venit la secţia de votare împreună cu partenera sa, Mirabela Grădinaru. El a declarat jurnaliştilor, la ieşirea din secţia de votare, că a votat pentru schimbarea care să aducă prosperitatea şi nu schimbarea care să aducă aventură.„Am votat cu gândul la mulţi oameni care sunt tăcuţi, cinstiţi, muncitori şi care nu s-au simţit mult timp reprezentaţi. Acum două săptmâni românii au votat schimbare. Întrebarea e care schimbare şi am votat pentru o schimbare care sa aducă prosperitate şi nu una care să aducă aventură şi descurajarea investiţiilor în România”,a afirmat Nicuşor Dan.Aproape 18 milioane de alegători sunt așteptați astăzi, la urne pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii cinci ani dintre cei doi candidaţi ajunşi în cursa finală pentru Cotroceni.

Cel mai iubit concurs de pe continent, Eurovision, şi-a ales câştigătorul celei de-a 69 a ediţie. Austria şi-a adjudecat marele premiu grație unui contratenor. "Austria, din partea publicului, aţi primit 178 de puncte. Avem un câştigător! Felicitări, Austria!" Cea de-a 69-a ediţie a concursului Eurovision a fost câştigată seara trecută de contratenorul JJ, reprezentantul Austriei.Balada "Wasted Love" a cucerit inimile telespectatorilor şi a adunat cele mai multe puncte atât din partea celorlalte ţări, cât şi din partea publicului. Piesa, care spune povestea unei iubiri neîmpărtăşite, îmbină influenţe clasice şi techno. Este a treia victorie din istoria Austriei la Eurovision. "Am dat totul. Am dat 150 la sută din tot ce am. Şi sunt atât de bucuros că v-a plăcut. Vă mulţumesc foarte mult!", spune JJ, câştigător Eurovision.De la competiţia din acest an nu au lipsit nici tensiunile. Două persoane au fost împiedicate să intre pe scenă în timpul reprezentaţiei Israelului, care şi-a adjudecat locul doi. Cântareaţa ar fi fost huiduită în timpul prestaţiei. Fanii concursului au speculat că înregistrările ar fi fost editate pentru a acoperi huiduielile publicului.În faţa arenei s-au adunat protestatari pro-palestinieni care au reclamat participarea Israelului la competiţie.Rapperul estonian Tommy Cash a stârnit controverse cu piesa sa ''Espresso Macchiato'', care a luat locul 3. Mulţi italieni s-au simţit ofensaţi din cauza versurilor piesei, despre care spun că ar promova stereotipuri negative despre cultura lor. Unii au cerut chiar descalificarea lui din competiţie.Anul acesta, concursul a fost organizat în oraşul Basel din Elveţia. Pe scena finalei au urcat 26 de ţări. Republica Moldova și România nu a participat pentru al doilea an consecutiv.

Până la ora 21:00, un număr impresionant de 706.126 de români din diaspora s-au prezentat la urne în turul doi al alegerilor prezidențiale, marcând un salt semnificativ față de primul tur, când prezența până sâmbătă seara era de 378.200 de votanți. Față de finalul primului tur, au votat cu peste 327.000 de români mai mult, un nou record pentru scrutinul prezidențial în diaspora.Unul dintre cele mai remarcabile cazuri este Republica Moldova, unde 74.952 de cetățeni români au votat până la această oră. Deși este o cifră ușor mai mică decât în turul întâi (90.851), Moldova se menține în topul celor mai active țări din punct de vedere al participării, alături de Marea Britanie (118.344), Italia (114.264), Germania (111.170) și Spania (82.073).Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, procesul electoral în diaspora decurge în condiții excelente. Nu au fost semnalate disfuncționalități, aglomerări sau incidente în cele 965 de secții de votare din afara țării. “Procesul electoral se desfășoară în deplină legalitate și transparență”, se arată în comunicatul emis sâmbătă seara de MAE.Turul doi al alegerilor prezidențiale are loc în contextul unei confruntări directe între George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), și Nicușor Dan, candidat independent și actual primar general al Capitalei. În primul tur, desfășurat pe 4 mai, Simion a obținut 40,96% din voturi, iar Dan – 20,99%.

Un accident rutier cu urmări tragice s-a produs în această după-amiază, în jurul orei 17:00, pe traseul R-30, între localitățile Cîrnățeni și Căușeni, informează Poliția Republicii Moldova.Potrivit datelor preliminare, un automobil de marca Volkswagen, condus de un tânăr de 24 de ani, nu ar fi acordat prioritate de trecere într-o intersecție unui autoturism Dacia, la volanul căruia se afla un bărbat de 36 de ani. Impactul violent dintre cele două mașini a dus la rănirea gravă a mai multor persoane.În urma coliziunii, un pasager de 57 de ani din Volkswagen, șoferul Daciei, precum și o pasageră de 39 de ani aflată în același autoturism, au fost transportați de urgență la spital. Din nefericire, femeia nu a supraviețuit traumelor suferite și a decedat la scurt timp după internare.Ambii șoferi au fost testați alcoolscopic, iar rezultatele au indicat valori negative.În prezent, oamenii legii au inițiat un proces penal pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs accidentul. Tânărul de 24 de ani, aflat la volanul automobilului Volkswagen, a fost reținut pentru 72 de ore.

Finala mult așteptată a concursului Eurovision Song Contest 2025 are loc în această seară, începând cu ora 22:00, la Basel, Elveția. Milioane de telespectatori din întreaga lume vor urmări evenimentul care promite spectacole impresionante, emoții puternice și posibile surprize de proporții.Potrivit publicației DW, marea favorită a serii este trupa finlandeză KAJ, care reprezintă în acest an Suedia. Dacă va câștiga, Suedia va stabili un record absolut, ajungând la opt victorii în istoria concursului Eurovision – cele mai multe din toate timpurile.Alături de KAJ, pe lista principalilor pretendenți la trofeul Eurovision – celebrul „microfon de cristal” – se regăsesc artiști din Austria, Franța și Finlanda. De asemenea, grupul ucrainean Ziferblat este considerat o prezență puternică, având șanse reale să se claseze în top 10, conform caselor de pariuri.O altă surpriză posibilă a serii ar putea veni din partea celebrei Céline Dion, care, în ciuda luptei sale cu o boală rară, ar putea urca pe scenă în cadrul unui moment special – o apariție ce ar emoționa întreaga Europă.Publicul din Republica Moldova va putea urmări finala în direct la postul public Moldova 1, începând cu ora 22:00. Emoția, muzica și spectacolul sunt garantate într-o seară care va scrie, cu siguranță, o nouă pagină în istoria Eurovision.

Românii din diaspora se mobilizează masiv în turul doi al alegerilor prezidențiale din România. Până sâmbătă, 17 mai, ora 19:00, 612.517 de cetățeni români din afara granițelor țării s-au prezentat la urne, cu 286.117 mai mulți decât în primul tur.Un interes deosebit se înregistrează în Republica Moldova, unde până la această oră au votat 70.320 de persoane, ceea ce reprezintă o prezență record pentru turul doi și un semnal clar al implicării active a comunității românești de peste Prut. Spre comparație, în primul tur, desfășurat pe 4 mai, în Republica Moldova s-au prezentat la urne 90.851 de alegători pe parcursul celor trei zile de vot.Cele mai mari cifre de participare la votul în diaspora se înregistrează în: Marea Britanie – 100.069 alegători Germania – 98.021 Italia – 96.871 Republica Moldova – 70.320Turul doi al alegerilor prezidențiale are loc oficial în data de 18 mai, însă în diaspora procesul electoral se desfășoară pe parcursul a trei zile – 16, 17 și 18 mai – pentru a facilita accesul cât mai multor români la urne.Bătălia finală pentru Cotroceni se dă între George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), și Nicușor Dan, candidat independent și actual primar general al Bucureștiului. În primul tur, Simion a obținut 40,96% din voturi, iar Dan – 20,99%.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Familiei, Primăria Chișinău organizează o serie de activități dedicate familiei în toate sectoarele orașului.Primarul General, Ion Ceban, a participat la evenimentele desfășurate în Parcul „Valea Morilor”, subliniind în mesajul său personal semnificația profundă a familiei:„Familia este cea mai mare realizare a mea și mă mândresc cu asta. Este mediul unde întotdeauna găsesc afecțiune, sprijin și iubire necondiționată și așa doresc la toată lumea”, a spus edilul.Ion Ceban a mai menționat că Ziua Internațională a Familiei nu este doar o simplă dată din calendar, ci un prilej de a ne aminti cât de important este să fim uniți:„Aveți grijă de cei dragi și petreceți cât mai mult timp împreună”, a punctat Primarul General.Primăria Chișinău încurajează cetățenii să participe la activitățile organizate în sectoarele Capitalei, care includ spectacole, jocuri pentru copii, ateliere de creație și momente dedicate promovării valorilor familiale.

Donald Trump, președintele Statelor Unite și actual candidat în alegerile prezidențiale americane, a declarat că luni va purta convorbiri telefonice cu președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a media o oprire a războiului din Ucraina.„Luni, la ora 10:00 dimineața [17:00, ora Kievului], voi discuta la telefon cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Temele convorbirii vor fi oprirea acestei ‘băi de sânge’, în care mor în medie peste 5.000 de soldați ruși și ucraineni pe săptămână, și comerțul”, a declarat Trump într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.Acesta a precizat că, ulterior, va vorbi și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, iar apoi împreună cu liderul ucrainean va avea discuții cu „mai mulți membri ai NATO”.„Sper că va fi o zi productivă, că se va ajunge la o încetare a focului și că acest război foarte brutal – un război care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată – va lua sfârșit. Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toți!”, a încheiat Trump mesajul său.Declarațiile vin pe fondul escaladării conflictului în estul Ucrainei și al îngrijorărilor tot mai mari în rândul partenerilor occidentali privind o eventuală prelungire sau extindere a războiului. Până în prezent, nu a existat o reacție oficială din partea Kremlinului, a Administrației Prezidențiale de la Kiev sau a NATO în legătură cu anunțul lui Donald Trump.

Ministerul Energiei al Republicii Moldova a anunțat finalizarea concursului public pentru selectarea a patru membri în Consiliul de administrație al întreprinderii de stat „Moldelectrica”. Printre câștigători se numără Corina Popescu, fost director general al companiei românești Electrica SA, unul dintre cei mai importanți furnizori și distribuitori de energie din România.Potrivit Ministerului, procesul de selecție a fost riguros, implicând o evaluare detaliată a dosarelor și o probă de interviu desfășurată pe 8 mai 2025. Dintre cei 12 candidați care au trecut de etapa de preselecție, comisia a decis să propună următorii patru candidați pentru numire de către Fondator în componența Consiliului de administrație al ÎS „Moldelectrica”, cu un mandat de doi ani: Corina Popescu (câștigătoarea concursului); Bogdan Toncescu; Oleg Stiopca; Eugen Ghilețchi.În perioada 2018–2022, aceasta a condus Electrica SA, jucând un rol esențial în procesele de modernizare și eficientizare a infrastructurii energetice din România.Componența finală a Consiliului urmează să fie aprobată oficial de către Fondator, iar noii membri își vor prelua mandatele într-un context strategic important, având în vedere obiectivele de interconectare energetică și securitate energetică ale Republicii Moldova.

Nouă civili au fost uciși și alți șapte au fost răniți, dintre care trei în stare gravă, în urma unui atac rusesc asupra unui autobuz de rută în apropierea localității Belopole din regiunea Sumî. Informația a fost confirmată de șeful Administrației Militare Regionale Sumî, Oleg Hryhorov.„Astăzi, în urma unui atac inamic asupra unui autobuz de rută lângă Belopole, au fost uciși 9 civili. Șapte persoane au fost rănite, trei dintre ele – în stare gravă”, a scris Hryhorov într-o declarație publică, subliniind că ținta a fost un mijloc de transport civil, care nu reprezenta nicio amenințare.„Sumșcina este în doliu. Ne înclinăm în fața victimelor. Transmitem sincere condoleanțe familiilor îndurerate. Le dorim însănătoșire grabnică celor răniți”, a mai adăugat oficialul.Potrivit Poliției Naționale a Ucrainei, la locul tragediei intervin echipe de anchetă și criminalistică, care documentează consecințele atacului și colectează probe privind crimele comise de partea rusă.Incidentul vine pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii civile din Ucraina. Pe 16 mai, drone rusești au lovit regiunea Odesa, unde mai multe persoane au fost rănite, iar casa directorului Grădinii Zoologice din Odesa, Igor Belikov, a fost complet distrusă.Autoritățile ucrainene califică aceste atacuri drept crime de război comise în mod deliberat împotriva populației civile.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat vineri, 16 mai, la cea de-a șasea ediție a Summitului Comunității Politice Europene, desfășurat la Tirana, Albania. Evenimentul, găzduit de prim-ministrul Edi Rama, a reunit 47 de șefi de stat și de guvern din UE și alte țări europene, potrivit presedinte.md.În cursul summitului, Maia Sandu a avut o întrevedere cu președintele Franței, Emmanuel Macron, premierii Italiei, Giorgia Meloni, și Marii Britanii, Keir Starmer, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa. Aceștia, împreună cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, premierul Poloniei, Donald Tusk, și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, au adoptat o declarație prin care și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Republica Moldova și angajamentul de a sprijini țara în parcursul său european.„Salutăm angajamentul continuu al Republicii Moldova față de reformele democratice, statul de drept și valorile împărtășite de întreaga Uniune Europeană. Moldova a consfințit în Constituție obiectivul de a adera la Uniunea Europeană, arătând clar că acesta este drumul ales de cetățenii săi pentru viitorul țării”, potrivit declarației.„Suntem hotărâți să sprijinim Republica Moldova în drumul său de a deveni o democrație prosperă și solidă - în care cetățenii se bucură de aceleași oportunități și de același nivel de trai precum cetățenii Uniunii Europene. Transformarea economică a Moldovei este esențială pentru această viziune. Vom continua să susținem eforturile țării de a construi o economie mai puternică și mai competitivă - care creează locuri de muncă, atrage investiții și aduce beneficii concrete pentru toți cetățenii moldoveni”, au subliniat semnatarii declarației.„Apreciem eforturile Republicii Moldova de a menține stabilitatea într-un context regional dificil și de a acționa ca un partener de încredere pentru pacea și securitatea europeană. Pe măsură ce țara se pregătește pentru viitoarele alegeri parlamentare, este esențial ca cetățenii moldoveni să își poată alege liber viitorul, fără interferențe externe. Vom continua să sprijinim Moldova în apărarea proceselor sale democratice și în consolidarea rezilienței în fața amenințărilor externe”, conform documentului.'Suntem alături de poporul Republicii Moldova în parcursul său liber ales - către un viitor mai bun într-o Europă puternică, unită și pașnică', mai scrie în declarație.Comunitatea Politică Europeană a fost creată la inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, și își propune să promoveze dialogul politic și să consolideze cooperarea, securitatea, stabilitatea și prosperitatea pe continentul european.Următoarea reuniune a Comunității Politice Europene va avea loc în Danemarca în toamna anului 2025.  

Președinta Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, lansează acuzații dure la adresa președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, pe care o acuză de ingerință directă în procesul electoral din România și de utilizarea abuzivă a resurselor statului moldovean în favoarea unui candidat la prezidențialele românești. Într-un clip video publicat pe rețelele sociale, Furtună afirmă că Maia Sandu, „cetățean român și președinte al Republicii Moldova, ales prin fraudă externă”, ar fi implicată în organizarea transportului alegătorilor cu dublă cetățenie și ar folosi instituțiile publice moldovenești pentru a influența procesul electoral din România. „Este o infracțiune deosebit de gravă, prevăzută de articolul 394 din Codul Penal al României – o tentativă de subordonare politică externă a unui stat suveran”, a declarat lidera Partidului Moldova Mare, cerând deschiderea unui dosar penal pe numele Maiei Sandu. Victoria Furtună a calificat acțiunile președintei drept „agresiune politică externă” și o „presiune neocolonială” îndreptată împotriva libertății și suveranității statelor român și moldovean: „Pentru noi, suveranitatea, libertatea și demnitatea popoarelor sunt valori sacre. Nu stăm cu capul plecat în fața intereselor transnaționale. Alegem adevărul și dreptul la un viitor.” Până în prezent, Președinția Republicii Moldova nu a comentat acuzațiile lansate de lidera formațiunii Moldova Mare. Declarațiile Victoriei Furtună se înscriu într-un val tot mai accentuat de critici lansate în spațiul public moldovenesc privind presupusa implicare a autorităților de la Chișinău în alegerile din România.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a exercitat vineri dreptul la vot în cadrul turului doilea al alegerilor prezidențiale din România. Ea a votat la Ambasada României din Tirana, după ce și-a încheiat participarea la Summitul Comunității Politice Europene din Albania, potrivit MOLDPRES.Maia Sandu s-a aflat în Albania la Summitul Comunității Politice Europene, reunind liderii celor 27 de țări membre ale UE și ai altor circa 20 de alte țări europene.Într-un mesaj adresat anterior, președinta Republicii Moldova statului a îndemnat cetățenii să iasă într-un număr cât mai mare la vot.“Acum, România are nevoie de noi și Europa are nevoie de noi în România! Noi, moldovenii, știm cât valorează libertatea și siguranța - și ne dorim să facem parte din familia europeană, alături de România. Cetățenii români pot vota în acest sfârșit de săptămână pentru a proteja ceea ce a câștigat deja România, dar care e amenințat acum. Succes, România, sora noastră bună, contăm pe tine în Europa și tu contează pe noi!”,  a declarat Maia Sandu.

Liderul partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, lansează acuzații grave la adresa președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care îi acuză de „implicare directă, agresivă și inadmisibilă” în alegerile prezidențiale din România.Într-o declarație publică distribuită pe rețelele sociale, Costiuc susține că în data de 16 mai ar fi avut loc „o deturnare fără precedent a instituțiilor publice în scopuri electorale”. Printre acuzațiile aduse se numără utilizarea primarilor PAS „pe post de șoferi și agenți de campanie”, implicarea miniștrilor și deputaților „în calitate de curieri politici”, precum și organizarea de transport din resurse publice „pentru a direcționa votul moldovenilor cu cetățenie română”.„Este o rușine națională ca Președintele unei țări să calce în picioare principiul neutralității instituționale și să transforme Republica Moldova într-un poligon electoral pentru interesele sectei Soros”, afirmă liderul Democrației Acasă, într-un limbaj dur.Vasile Costiuc cere: Încetarea imediată a implicării funcționarilor publici în campania electorală din România; Demisia celor care ar fi abuzat de funcție și resursele statului; Implicarea instituțiilor europene pentru a evalua compatibilitatea acestor acțiuni cu principiile democratice.„Republica Moldova nu este o anexă electorală. Nu ne lăsăm înregimentați! Nu ne închinăm puterii de la Chișinău, oricât de ‘pro-europeană’ s-ar pretinde ea!”, se arată în finalul mesajului semnat de Vasile Costiuc.Anterior, șeful de cabinet al Maiei Sandu, Adrian Baluțel a declarat că numărul mare de oameni care ies la vot în Republica Moldova pentru alegerile prezidențiale din România arată cât de mult le pasă de viitorul României.“Campaniile electorale pot fi însoțite de tensiuni și emoții, însă, din respect pentru toți cetățenii români, facem un apel către actorii politici să evite acuzațiile nefondate și jignirile la adresa votanților din Republica Moldova”, se arată în mesajul acestuia.

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a marcat vineri Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei (IDAHOT), alăturându-se comunității globale în promovarea drepturilor persoanelor LGBTIQ+.Într-o postare pe rețelele sociale, reprezentanții Delegației au anunțat că, în semn de solidaritate, la sediul instituției din Chișinău a fost arborat steagul-curcubeu, simbol al diversității și incluziunii.„Anul acesta, sub tema ‘Puterea comunităților’, celebrăm puterea, reziliența și diversitatea persoanelor LGBTIQ+ din întreaga lume, inclusiv Moldova”, se arată în mesajul publicat de misiunea diplomatică.Delegația a reiterat sprijinul Uniunii Europene pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului: „Astăzi, arborăm steagul-curcubeu la sediul Delegației, pentru a reafirma un adevăr simplu: toți oamenii se nasc liberi și egali în demnitate și în drepturi.”Reprezentanții europeni au subliniat că lupta împotriva discriminării „nu este doar o poziție politică, este o valoare fundamentală a identității noastre”, adăugând că UE rămâne „un susținător ferm al drepturilor omului la nivel global, inclusiv al drepturilor persoanelor LGBTIQ+.”Sloganul „Uniți în diversitate” a fost reluat în încheierea mesajului: „Suntem alături de comunitățile care fac Europa mai incluzivă, mai diversă și mai liberă.”Ziua de 17 mai este marcată anual în numeroase țări ale lumii, fiind o ocazie pentru autorități, organizații internaționale și societatea civilă de a atrage atenția asupra discriminării cu care se confruntă persoanele din comunitatea LGBTIQ+ și de a promova politici de incluziune.

În urma incendiului puternic care a izbucnit vineri după-amiază într-un bloc de locuit din Durlești, 16 persoane au necesitat intervenția echipajelor de urgență, potrivit informațiilor transmise de Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP).Apelul la serviciul 112 a fost recepționat la ora 15:58, iar la fața locului au fost direcționate patru echipe de asistență medicală urgentă. Victimele au prezentat simptome de intoxicație cu monoxid de carbon și reacții acute la stres. După evaluarea stării acestora, trei persoane au fost transportate la spital pentru investigații și tratament: două la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” și una la Spitalul Internațional Medpark.Reamintim că incendiul s-a produs la mansarda unui bloc de zece etaje de pe strada Tudor Vladimirescu, în orășelul Durlești, și a mobilizat mai multe echipaje de pompieri și salvatori. Circumstanțele producerii incendiului urmează să fie stabilite de autorități.

Misiune dificilă pentru salvatori. La data de 17 mai 2025, ora 04:08 pompierii IGSU au lichidat incendiul de pe strada Tudor Vladimirescu nr. 75 din orașul Durlești. În consecința, flăcările au distrus circa 1500 m.p. din acoperișul blocului de locuit.Cauza izbucnirii incendiului și prejudiciul material se constată.De către echipele de intervenție  ale IGSU din blocul de locuit au fost evacuate 32 de persoane, inclusiv 11 copii. La lucrările de lichidare a incendiului au fost antrenate 31 de autospeciale cu 148 efectiv. La ora 19:45 incendiul a fost localizat.Salvatorii și pompierii au solicitat deconectarea unei linii de tensiune pentru securizarea zonei de intervenție. Astfel, o parte din consumatorii municipiului Chișinău au rămas timp de câteva ore deconectați de la energia electrică pe perioada de intervenție a pompierilor la lichidarea incendiului. Această acțiune a fost necesară pentru securitatea efectivului antrenat la fața locului.Pentru coordonarea intervenției la fața locului a fost creat statul major.Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 15:57. Potrivit informațiilor recepționate, o mansardă de la etajul 10 al unui bloc de locuit de pe strada Tudor Vladimirescu nr. 75 din orașul Durlești a fost cuprinsă de flăcări. Pentru stingerea incendiului, la fața locului au fost îndreptate mai multe echipe de salvatori, conform nivelului sporit de intervenție.

Formațiunea politică „Moldova Mare” acuză actuala guvernare de la Chișinău de implicare în alegerile din România și de promovare activă a unui candidat susținut de „curatorii occidentali”. Reacția vine în contextul scrutinului electoral din România. Avocatul Igor Hlopețchi, reprezentant al partidului, a declarat că alegerile din România vor avea un impact major asupra întregii regiuni: „Românii au posibilitatea să scape de influența Soros în propria lor țară. Oricare ar fi alegerea făcută de poporul român, noi o vom respecta. Totuși, în Europa de Est s-ar putea să rămână un singur bastion al lui Soros – Republica Moldova – cel puțin până în toamnă, când vom avea și noi alegeri.” Tot el a menționat excluderea lui Călin Georgescu din cursa electorală drept „un derapaj nemaiîntâlnit într-un stat de drept”, subliniind că formațiunea pe care o reprezintă va monitoriza atent desfășurarea scrutinului din România. Declarațiile au fost completate de Victoria Furtună, președinta formațiunii, care a acuzat direct PAS de ingerințe în politica internă a României: „Regimul PAS demonstrează contrariul ideii de alegere liberă. Se implică deschis în procesul electoral din România, promovând zilnic un anume candidat — cel indicat de curatorii occidentali. Și toate acestea se fac pe față: pe Telegram, în transmisiuni live, în birouri unde demult s-a uitat ce înseamnă suveranitate.” Potrivit acesteia, votul din România ar putea deveni „un moment de cotitură pentru întreaga regiune”, în contextul în care „imperiul Soros se prăbușește”. Partidul „Moldova Mare” solicită guvernării de la Chișinău, dar și partidelor politice, să nu se amestece în alegerile din România și își exprimă sprijinul pentru o democrație fără „presiuni” și „scenarii dictate din exterior”.

Președintele american Donald Trump, care a menținut în ultimele zile suspansul în legătură cu o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin, a declarat vineri că se va vedea cu liderul de la Kremlin 'de îndată ce va fi posibilă organizarea' unei întrevederi, dar a menționat că urmează să se întoarcă imediat la Washington, relatează AFP, scrie AGERPRES. ”Aveam de gând să o fac, sunt gata să plec de aici ca să merg acolo”, a adăugat președintele american într-un scurt schimb de replici cu jurnaliștii la finalul unei vizite oficiale în Emiratele Arabe Unite.El a adăugat însă că se întoarce în Statele Unite așa cum era planificat și că așteaptă cu nerăbdare să-l cunoască nepotul său pe care fiica sa, Tiffany Trump, tocmai l-a născut.Cu o zi înainte, Trump a dat asigurări că nu se va întâmpla nimic cu privire la Ucraina până nu se va întâlni cu omologul său rus.Președintele american a sugerat anterior că se va alătura discuțiilor în curs din Turcia privind o soluție la conflictul din Ucraina, dacă Vladimir Putin va participa și el la negocierile de la Istanbul, așa cum a cerut președintele ucrainean Volodimir Zelenski.Liderul rus nu a mers însă la Istanbul, unde urmează să aibă loc vineri primele negocieri directe dintre Rusia și Ucraina după declanșarea războiului în 2022.În februarie, la scurt timp după ce s-a întors la Casa Albă, Donald Trump a rupt izolarea în care Statele Unite au ținut Rusia de la începutul conflictului, printr-o lungă conversație cu Vladimir Putin.Președintele american, care consideră că are o relație specială cu omologul său rus, a dat însă recent semne de nemulțumire față de acesta din urmă, în timp ce relațiile sale cu Zelenski par să se fi îmbunătățit.Miliardarul republican a promis că va pune capăt conflictului din Ucraina imediat ce va reveni la Casa Albă, însă negocierile privind încetarea focului s-au dovedit mult mai dificile decât anticipase.

La 16 mai 1812 a avut loc raptul Basarabiei și anexarea ei la Imperiul Rus. Atunci a fost semnat la București Tratatul de pace ruso-turc în urma căruia, partea de Est a Moldovei a fost anexată la Imperiul Țarist. Anexarea Basarabiei de către imperiul țarist a însemnat o lungă perioadă de declin atât în plan economic, cât mai ales cultural pentru locuitorii guberniei rusești, susține istoricul Ion Negrei. În perioada dezvoltării naționalităților din Europa, basarabenii nu aveau acces la învățământul în limba maternă:Această stăpânire țaristă, care a durat mai mult de 100 de ani, a făcut ca populația dintre Prut și Nistru să rămână în dezvoltarea sa socială, culturală și națională, deoarece evenimentul s-a suprapus pe secolul naționalităților, atunci când națiunile din Europa s-au format ca state. Moldovenii dintre Prut și Nistru nu au avut șansa aceasta de dezvoltare istorică națională, într-un cadru național.Amintim că  pe 16 mai 1812, la București este semnat Tratatul de pace ruso-turc în urma căruia, partea de Est a Moldovei este anexată la Imperiul Țarist.

Fostul deputat și vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Slusari, semnalează un „antirecord al balanței comerciale” înregistrat în primul trimestru al anului curent, în care exporturile Republicii Moldova au scăzut cu aproape 12%, în timp ce importurile au crescut cu peste 18%. Potrivit acestuia, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 31,8%, cel mai scăzut nivel din istoria post-independență a țării. „Cifrele nu mint. Este un verdict nemilos pentru politicile economice ale guvernării. Agricultura este distrusă, antreprenorii mici își închid afacerile, iar migrația continuă. Acest an este deja pierdut din punct de vedere economic”, a declarat Slusari într-o postare amplă pe rețelele sociale. El acuză Guvernul că folosește fondurile europene în scopuri electorale și că se concentrează pe „acțiuni vizibile” și „tăieri de panglici”, în loc să construiască un fundament economic durabil. Replica nu a întârziat să apară din partea deputatului PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, care a calificat mesajul lui Slusari drept „decontextualizat”, susținând că, în ciuda scăderii recente, exporturile de bunuri au crescut cu 44% între 2020 și 2024, iar exporturile de servicii s-au dublat, ajungând la 2,7 miliarde USD în 2024. „Pentru prima dată, exporturile de servicii reprezintă peste 45% din totalul exporturilor Republicii Moldova. Aceasta reflectă tranziția spre o economie mai competitivă și mai puțin dependentă de agricultură”, a declarat Marian, subliniind că scăderea din acest an este cauzată în mare parte de factori externi: scăderea prețurilor la cereale, instabilitatea economică europeană, și sfârșitul reexporturilor masive către Ucraina, care umflaseră cifrele în 2022. Totuși, economistul Veaceslav Ioniță a confirmat ieri, într-o analiză separată, faptul că deficitul balanței comerciale a atins niveluri îngrijorătoare, iar economia moldovenească se confruntă cu dezechilibre majore. El a menționat că migrarea accentuată a forței de muncă, împreună cu dependența de importuri și vulnerabilitatea agriculturii, afectează sustenabilitatea pe termen lung a economiei. Slusari susține că singura șansă reală pentru redresare este ca următorul Guvern să propună un plan de dezvoltare națională centrat pe economia reală, competitivitate și descentralizare, valorificând integrarea europeană nu doar ca obiectiv politic, ci ca instrument concret pentru sprijinirea producătorului autohton.

Fostul procuror general al Republicii Moldova și lider al Blocului „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, a lansat un nou semnal de alarmă privind lipsa de transparență a actualei guvernări în ceea ce el numește un „scandal național trecut sub tăcere”. Într-o postare publică, Stoianoglo susține că, în urmă cu două luni, a aflat din surse că mai mulți interlopi, condamnați la închisoare pe viață pentru crime deosebit de grave, au fost eliberați în liniște, fără explicații oficiale și fără ca opinia publică să fie informată. „Ce a urmat? Nimic. Nicio listă, niciun nume. Niciun raport sec sau reacție instituțională convingătoare. Nici măcar un simulacru de comisie parlamentară sau dosar penal”, scrie Stoianoglo, criticând dur tăcerea autorităților, a societății civile și a presei. El acuză guvernarea de „tăcere strategică” și susține că lipsa oricărei reacții este, de fapt, o formă de recunoaștere și complicitate: „Au promis transparență, reformă și zero toleranță față de corupție, dar s-au ascuns după sărbători, mizând că societatea va uita. […] Tăcerea asta e prea lungă ca să fie întâmplătoare.” Până în prezent, instituțiile statului nu au oferit vreo reacție publică la acuzațiile lansate de fostul procuror general. Stoianoglo cere investigarea de urgență a cazului și publicarea unei liste oficiale a persoanelor eliberate, precum și motivarea deciziilor care au stat la baza acestor eliberări, dacă ele într-adevăr au avut loc.

Cetățenii români din Republica Moldova își pot exercita, începând de astăzi, dreptul la vot în cadrul alegerilor prezidențiale din România. În acest sens, pe teritoriul țării noastre au fost deschise 64 de secții de votare, care vor activa pe parcursul a trei zile, între orele 07.00 – 21.00. „Start vot în Republica Moldova! Toate cele 64 de secții de votare sunt deschise, majoritatea dintre acestea au primit deja primii alegători”, a anunțat Ambasada României la Chișinău.În regiunea Nord sunt deschise 18 secții, în regiunea Centru - 38 de secții, dintre care 20 în orașul Chișinău, și în regiunea Sud - 8 secții de votare.Pentru a putea vota este necesar ca persoanele să dețină unul din următoarele documente: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar sau carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare).În cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, circa 91 000 de moldoveni cu cetățenie română și-au exprimat dreptul la vot timp de trei zile. Românii din Republica Moldova au fost printre cei mai activi votanți din diasporă, după țări precum Italia, Germania, Marea Britanie și Spania.La actualul scrutin, în Republica Moldova prezența la urnele de vot este mai înaltă decât la alegerile din 24 noiembrie anul trecut, când în țara noastră au votat aproximativ 81 000 de cetățeni români.La alegerile prezidențiale din România au fost deschise 965 secții de votare peste hotarele țării. Cetățenii români din diasporă au la dispoziție trei zile pentru a putea vota. În cursa prezidențială participă doi candidați: candidatul partidului AUR, George Simion, și candidatul independent Nicușor Dan.

Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la proprietate în cazul companiei Seksimp Group SRL, cu capital sloven, specializată în agrobusiness. Un element-cheie al dosarului îl constituie faptul că completul de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, care a menținut decizia de expropriere abuzivă, a fost condus de actuala președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole.Potrivit hotărârii CEDO, instanțele din Moldova au emis și menținut decizii extrem de disproporționate, fără să ofere companiei posibilitatea reală de apărare. Seksimp Group, fondată de omul de afaceri sloven Blaz Svetek, deținea în raionul Dubăsari un complex agroindustrial cu 22 de hectare de teren agricol și 10 grajduri și construcții agricole.Totul a pornit de la două contracte de arendă semnate în 2010 cu firmele moldovenești Agrocons Lux și Agro-SV Lux. În 2012, Agrocons Lux a intentat un proces civil împotriva firmei slovene, cerând daune de 1,2 milioane lei – o sumă de 20 de ori mai mare decât chiria prevăzută în contract. Procesul s-a desfășurat în lipsa pârâtului, citațiile fiind returnate cu mențiunea „nu locuiește nimeni la adresă”.Decizia instanței de fond a fost favorabilă reclamantului și a dus la o executare silită rapidă, prin care toate bunurile companiei au fost vândute. Seksimp Group nu a fost informată și nu a avut ocazia să conteste măsurile.Când firma a aflat, a contestat cazul la Curtea de Apel Chișinău, unde completul condus de Domnica Manole a menținut fără modificări decizia primei instanțe. Curtea nu a examinat temeinic circumstanțele, nu a analizat disproporționalitatea despăgubirilor și nici nu a dat curs argumentului privind citarea incorectă a părții pârâte. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul, fără o motivare substanțială.CEDO a constatat încălcarea Articolului 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil) și a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 (dreptul la proprietate), subliniind că instanțele moldovenești nu au oferit o cale de atac efectivă și au „legitimat o despăgubire de 20 de ori mai mare decât valoarea contractuală”.Compania slovenă a cerut despăgubiri de peste 900 de milioane de euro, dintre care 3,4 milioane euro pentru bunurile pierdute, restul reprezentând profituri nerealizate. CEDO a decis să amâne pronunțarea asupra compensației financiare, acordând părților 3 luni pentru a încerca o înțelegere amiabilă.

Singura posibilitate reală de a înregistra un progres semnificativ în eforturile de a opri războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar fi o întâlnire directă între fostul președinte american Donald Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Declarația a fost făcută de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, într-o discuție cu jurnaliștii la Antalya, potrivit agenției Reuters.Rubio a anunțat că urmează să se deplaseze la Istanbul, unde vineri are programate întâlniri cu ministrul turc de externe Hakan Fidan și cu o delegație ucraineană. Cu toate acestea, oficialul american a subliniat că nu are așteptări mari de la negocierile ruso-ucrainene programate în Turcia.„După părerea mea, nu cred că vom avea un progres real aici până când președintele Trump și președintele Putin nu vor discuta direct despre acest subiect”, a declarat Rubio, reiterând poziții anterioare exprimate și de Trump.El a adăugat că echipa trimisă de Rusia la Istanbul nu inspiră optimism și că doar implicarea directă a lui Vladimir Putin ar putea duce la un armistițiu real în Ucraina. Rubio a menționat, de asemenea, că Washingtonul speră ca vineri Moscova să accepte un acord de încetare a focului cuprinzător.Pe fondul acestor declarații, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a trimis la Istanbul o delegație condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov. Zelenski, precum și șefii Serviciului de Securitate al Ucrainei și ai Statului Major General, nu participă personal la aceste discuții. Potrivit unor surse din Kiev, președintele rus ar evita sancțiunile americane și încearcă să revină la masa negocierilor fără o implicare personală directă.De cealaltă parte, consilierul prezidențial rus Vladimir Medinski a afirmat că Rusia dorește să „stabilească o pace de durată și să elimine cauzele conflictului”, considerând negocierile de la Istanbul o continuare a „procesului de pace întrerupt în 2022”.

Republica Moldova s-ar putea confrunta în curând cu un nou vid la vârful Procuraturii Generale. Ion Munteanu, actualul procuror general, a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Odată cu numirea sa oficială de către președintele Maia Sandu, postul de procuror general va deveni vacant.Potrivit deciziei adoptate marți, CSM l-a desemnat pe Munteanu, alături de avocatul Leonid Chirtoacă, pentru funcția de judecător la CSJ, cu mandat până la atingerea vârstei de pensionare – 65 de ani. Ion Munteanu a obținut cel mai mare punctaj dintre toți candidații înscriși în concurs: 76,5 puncte, fiind urmat îndeaproape de Chirtoacă cu 76 de puncte.Pe lista candidaților s-au mai aflat avocații Ludmila Bolocan (50 puncte), Aliona Ciocanu (49 puncte) și Ruslan Berzoi (33 puncte), însă aceștia nu au acumulat suficiente puncte pentru a fi propuși.Ion Munteanu a fost desemnat procuror general în urma concursului organizat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), în mai 2024. Numirea sa a venit după un proces anevoios, marcat de controverse. În cadrul unui concurs anterior, Munteanu a fost depunctat intenționat de o membră CSP, ceea ce a dus la anularea rezultatelor și reluarea procedurii.