Viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat că își va suspenda activitatea guvernamentală pentru a se implica în campania electorală a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Declarația a fost făcută marți seară, 13 mai, în cadrul emisiunii Rezoomat, difuzată de Rlive TV.Bolea, care este și vicepreședinte al formațiunii de guvernare, a declarat că este foarte probabil să se regăsească pe lista de candidați PAS la funcția de deputat. „Nu-mi imaginez cum nu m-aș putea regăsi în echipa PAS. Eu sunt o parte componentă a echipei încă de la început, din 2016”, a subliniat el, menționând implicarea sa constantă în structurile interne ale partidului.Ministrul a precizat că, deși nu a fost discutată în detaliu lista electorală, este convins că va face parte din ea. „Atunci când voi începe să fac campanie, da, dar până atunci muncim în continuare”, a spus Bolea, subliniind că își va onora mandatul până în ultima zi și că se va concentra, în perioada următoare, pe proiectele ministerului pe care îl conduce.Întrebat dacă există posibilitatea unor remanieri guvernamentale și dacă ar putea prelua funcția de prim-ministru, Bolea a respins aceste speculații, calificându-le drept „zvonuri recurente”. „O dată la vreo șase sau șapte luni, aceste zvonuri tot ies la iveală. Eu cred că în luna iulie fac trei ani de când sunt în Guvern și probabil a patra sau a cincea oară aud despre aceste zvonuri”, a comentat oficialul.Vladimir Bolea a preluat conducerea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în noiembrie 2024, după ce a fost timp de doi ani ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Anterior, a deținut două mandate de deputat și este vicepreședinte al PAS din anul 2019.Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor avea loc pe 28 septembrie 2025.

Un incendiu a izbucnit în dimineața zilei de miercuri, 14 mai 2025, pe teritoriul unei întreprinderi situate pe strada Petricani nr. 94 din municipiul Chișinău. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), apelul de urgență a fost recepționat la ora 10:39, prin intermediul Serviciului 112.Flăcările au cuprins mai multe bunuri din plastic depozitate într-un container, inclusiv paleți și forme pentru fabricarea teracotei, afectând o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați.La fața locului au intervenit rapid trei echipaje de salvatori și pompieri, care au reușit să localizeze incendiul la ora 10:52. În aceste momente, pompierii continuă lucrările pentru lichidarea completă a focului.Din fericire, nu au fost înregistrate victime. Cauza izbucnirii incendiului și circumstanțele exacte urmează să fie stabilite de specialiști în cadrul unei anchete ulterioare. 

Uniunea Europeană continuă să înăsprească presiunea asupra Federației Ruse. Ambasadorii celor 27 de state membre UE au aprobat, miercuri, un nou pachet de sancțiuni – al 17-lea de la începutul invaziei în Ucraina – vizând așa-numita flotă „fantomă” folosită de Moscova pentru a eluda restricțiile privind exporturile de petrol.Potrivit unor surse diplomatice citate de agențiile internaționale de presă, sancțiunile se concentrează asupra a aproape 200 de noi nave implicate în transportul clandestin de petrol rusesc, dar și asupra a circa 30 de entități acuzate că au sprijinit aceste operațiuni ilegale. În total, aproape 345 de nave au intrat în vizorul autorităților europene.Flota „fantomă” este compusă, în general, din petroliere vechi, neînmatriculate, care navighează fără asigurare și cu echipaje adesea slab pregătite. Aceste nave operează preponderent în Marea Baltică și au proliferat în mod alarmant după 24 februarie 2022, data declanșării războiului din Ucraina.Sursele diplomatice au precizat că acest nou pachet de sancțiuni este independent de eventualele măsuri „masive” pregătite de Bruxelles în cazul în care Rusia va refuza să accepte un armistițiu de 30 de zile și să intre în negocieri de pace.Prin aceste măsuri, Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul ferm față de susținerea Ucrainei și limitarea capacității regimului de la Kremlin de a-și finanța agresiunea militară.

Aeroportul din Mărculești urmează să fie integrat cu Aeroportul Internațional Chișinău și transformat, în următorii 1–2 ani, într-un aeroport destinat transportului de mărfuri. Anunțul a fost făcut de vicepremierul și ministrul agriculturii, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.„Aeroportul din Mărculești reprezintă o oportunitate de ieftinire a biletelor de avion, odată ce va trece sub administrarea aeroportului de stat. Proiectul urmează să fie votat de Parlament. Ulterior, îl vom transforma într-un aeroport cargo. Sunt venituri pe care în prezent le pierdem”, a declarat Bolea.Potrivit oficialului, proiectul de lege privind fuziunea celor două aeroporturi a obținut deja toate avizele necesare. „Va fi o fuziune prin absorbție. Parlamentul va vota, iar procesul de unificare va avea loc. După aceasta, toate activele din Mărculești vor fi înregistrate la Agenția Servicii Publice sub numele Aeroportului Chișinău, iar în paralel vor începe lucrările de modernizare a pistei de decolare-aterizare din Mărculești”, a explicat vicepremierul.El a mai menționat că Aeroportul Internațional Chișinău nu mai poate fi extins pentru a prelua și segmentul de transport cargo. „Are o capacitate limitată. Dar, având un aeroport dedicat transportului de mărfuri, putem crește considerabil volumul – de la cele 5.000 de tone transportate anul trecut (colete, poștă) – și putem deveni un hub regional în domeniul cargo”, a adăugat Bolea.Totodată, după realizarea investițiilor planificate, aeroportul din Mărculești va putea primi și curse charter sezoniere.

Un tânăr de 26 de ani, angajat al Întreprinderii de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian „MoldATSA”, s-a sinucis marți, în jurul orei 12:00, aruncându-se de la balconul apartamentului în care locuia împreună cu familia sa, în sectorul Botanica al Capitalei.Potrivit informațiilor obținute de Jurnal.md, tragedia s-a petrecut sub privirile îngrozite ale tatălui său. Sursele noastre spun că, în ultimele clipe de viață, tânărul a izbucnit în lacrimi, dar i-a spus tatălui său că „se simte bine”, înainte de a face gestul fatal.Surse apropiate cazului afirmă că tânărul avea probleme grave la locul de muncă, unde ar fi fost supus frecvent la umilințe și presiuni psihologice din partea superiorilor. Aceștia, potrivit acelorași surse, ar fi utilizat metode de intimidare asemănătoare celor practicate în fosta armată sovietică.Contactat de Jurnal.md, Dumitru Vangheli, administratorul „MoldATSA”, a declarat inițial că abia a aflat despre tragedie și a solicitat timp pentru a obține mai multe informații. Revenit ulterior cu o reacție, acesta a menționat că nu cunoaște prea multe detalii și că nici poliția nu i-ar fi oferit, deocamdată, informații suplimentare. Vangheli a promis că va reveni cu precizări în cursul zilei.Între timp, cazul este investigat de autoritățile competente, care urmează să stabilească circumstanțele exacte ale tragediei.

Un cutremur cu magnitudinea de moment de 6,1 a lovit, în noaptea de marţi spre miercuri, insula Creta din Grecia, producându-se în apropierea ţărmului la o adâncime de 78,4 kilometri, potrivit institutului american de monitorizare geologică USGS.Seismul, care s-a produs în toiul nopţii, la ora locală 1:51, a fost estimat de Centrul german de cercetare pentru geostiinţe (GFZ) având o magnitudine de 6,3 şi o adâncime de 83 de km.Presa elenă, carre citează Institutul Geodinamic al Observatorului Naţional din Atena, afimă că a fost un cutremur de 6 pe Richter, caracterizat drept „foarte puternic”, care s-a produs la est de Creta, la 19 kilometri sud-sud-vest de Kasos, şi la o adâncime focală de 35 de kilometri.Cutremurul s-a simţit în întreg arhipelagul Dodecanez, dar deocamdată nu sunt raportate pagube sau victime. De asemenea, seismul a fost resimţit în Turcia şi Egipt.Locuitorii din zonă au primit o alertă pe telefon, care îi avertiza în legătură cu un posibil tsunami şi erau îndemnaţi să se îndepărteze de coastă.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este pregătit să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin, fie la Ankara, fie la Istanbul, și a subliniat că doar o discuție directă cu acesta poate duce la încetarea focului. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui briefing de presă, potrivit agenției UNIAN.„Vom face totul pentru ca această întâlnire să aibă loc. Dacă Putin este cu adevărat pregătit, nu doar în fața presei, ci și în realitate, atunci la nivel de lideri vom încerca să ajungem la un acord privind încetarea focului. Pentru că doar el decide acest lucru. Este războiul lui”, a spus Zelenski.Liderul de la Kiev a precizat că Ucraina a solicitat implicarea președintelui american Donald Trump în acest proces de negociere. „Nu știu care va fi decizia președintelui Trump, dar dacă și-ar confirma participarea, cred că asta ar reprezenta un impuls suplimentar pentru ca Putin să accepte să vină”, a adăugat Zelenski.Potrivit unor surse citate de Clash Report, Donald Trump intenționează să trimită în Turcia doi reprezentanți speciali – Steve Witkoff și Keith Kellogg – pentru a participa la discuții. De asemenea, secretarul de stat american, Rubio, ar urma să se alăture negocierilor. „Aștept rezultate bune”, a declarat Trump.Zelenski a mai menționat că echipa sa lucrează activ la pregătirea vizitei în Turcia și că poziția Ucrainei a fost prezentată în detaliu partenerilor internaționali.Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că o delegație rusă va fi prezentă la Istanbul pe 15 mai, așteptând ca și partea ucraineană să participe. Nu este clar dacă Vladimir Putin va lua parte personal la negocieri, iar componența delegației ruse nu a fost dezvăluită.Anterior, analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului au subliniat că este puțin probabil ca liderul de la Kremlin să accepte o întâlnire directă cu Zelenski, iar Rusia ar pregăti terenul pentru o eventuală refuzare a participării.

Maia Sandu va participa pe 16 mai la cea de-a șasea ediție a Summitului Comunității Politice Europene, care se va desfășura la Tirana, Albania.Președinta Maia Sandu se va întâlni cu lideri europeni, șefi de stat și de guvern, pentru a discuta despre dezvoltarea economică a Republicii Moldova, pacea și securitatea regională și procesul de aderare la Uniunea Europeană.Comunitatea Politică Europeană a fost creată la inițiativa Președintelui francez, Emmanuel Macron, și reprezintă o platformă de dialog politic despre pace și securitate pe continent, dar și despre cooperarea dintre statele UE și cele din afara spațiului comunitar. Summitul inaugural al Comunității a avut loc la Praga, în octombrie 2022, iar cea de-a doua ediție a fost găzduită de țara noastră în iunie, 2023. Totodată pe 17 mai la Tirana, Președinta Maia Sandu va avea o întrevedere bilaterală cu Președintele Albaniei, Bajram Begaj. Ulterior, pe 19 mai, la invitația Președintelui Jakov Milatović, Președinta Sandu va efectua o vizită oficială în Muntenegru. Albania și Muntenegru, asemenea Republicii Moldova, sunt țări candidate pentru aderare la Uniunea Europeană. Vizitele șefei statului vor contribui la o mai bună coordonare și cooperare în procesul de aderare, prin schimb de experiență și consolidarea relațiilor bilaterale.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a avut o întrevedere cu Daniela DiPierro, însărcinat cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova. Discuțiile s-au axat pe situația politică, economică și socială a țării, precum și pe consolidarea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și SUA.„Am pledat pentru un dialog permanent și pentru consolidarea și dezvoltarea relațiilor dintre Republica Moldova și SUA”, a declarat edilul capitalei într-o postare pe rețelele sociale, subliniind importanța cooperării continue cu partenerii internaționali.La rândul său, Ambasada SUA a reiterat sprijinul ferm pentru autoritățile locale și pentru dezvoltarea unui parteneriat durabil. „Statele Unite ale Americii apreciază parteneriatul puternic cu liderii din întreaga Moldovă. Administrația publică locală are un impact major asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor”, se arată într-o declarație oficială.Daniela DiPierro i-a mulțumit primarului Ceban pentru activitatea sa în slujba locuitorilor Chișinăului și a reafirmat angajamentul SUA de a consolida colaborarea cu Republica Moldova la toate nivelurile – local, regional și național – în vederea construirii unui viitor mai sigur și mai prosper pentru cetățenii ambelor state.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, solicită achitarea unor compensații financiare de peste 2 milioane de lei pentru perioada 2017–2019, invocând că a fost demisă ilegal din funcția de judecător. Potrivit cererii înaintate Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Curții de Apel Chișinău, Manole cere achitarea salariului neplătit, a unei indemnizații unice de concediere, dar și compensarea pierderilor cauzate de inflație.Solicitarea a fost făcută în baza unei decizii irevocabile a Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 20 decembrie 2024, care a anulat actul de concediere a Domnicăi Manole, în urma unei hotărâri a Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO). La 21 martie 2025, CSJ a respins cererea de repunere în funcție, indicând că Manole trebuie să urmeze procedurile administrative pentru revendicarea drepturilor salariale.În cererea sa, Manole a solicitat: 676.380 lei cu titlu de salariu neplătit pentru perioada iulie 2017 – august 2019; 384.250 lei cu titlu de indemnizație unică de concediere; 585.288 lei drept compensație pentru rata inflației aplicată sumelor respective.Curtea de Apel Centru a admis parțial cererea pe 31 martie 2025 și a solicitat CSM alocarea fondurilor necesare pentru achitarea salariului și a indemnizației unice, conform normelor în vigoare. Suma totală acceptată: 1.060.630 lei.În ședința CSM de astăzi, membrii Consiliului au aprobat doar această parte a cererii, respingând solicitarea privind despăgubirile pentru inflație. Argumentele avocatei Domnicăi Manole, Angela Popil, nu au convins plenul CSM, care a decis că prejudiciul invocat nu se justifică în baza prevederilor legale actuale.„Este o etapă importantă în restabilirea drepturilor doamnei Manole, dar considerăm că întreaga sumă solicitată era justificată, inclusiv ajustarea la inflație. Vom examina toate căile legale pentru a obține integral recunoașterea drepturilor acesteia”, a declarat avocata.Dosarul rămâne în atenția opiniei publice, în contextul în care revizuirea cauzelor în baza hotărârilor CtEDO generează noi discuții despre responsabilitatea statului în cazurile de abuzuri administrative.

Gérard Depardieu a fost găsit vinovat de agresiune sexuală, transmite Reuters. Un tribunal din Paris l-a găsit vinovat pe actorul francez Gérard Depardieu de agresiune sexuală asupra a două femei diferite, pe platoul de filmare, în anul 2021, într-unul dintre cele mai mediatizate cazuri din valul #MeToo ajunse în instanțele din Franța. Figură emblematică a cinematografiei franceze, Depardieu a negat în mod repetat orice faptă reprobabilă în timpul procesului, iar avocatul său a cerut ca acuzațiile să fie respinse. Totuși, judecătorul Thierry Donard a declarat că explicațiile oferite de Depardieu cu privire la evenimente nu au fost convingătoare. Procurorul a cerut instanței să îi aplice lui Depardieu, în vârstă de 76 de ani, o pedeapsă cu închisoare de 18 luni cu suspendare și o amendă de 20.000 de euro (aproximativ 22.250 de dolari). Starul francez va face apel împotriva deciziei instanței care l-a găsit vinovat, a anunțat avocatul său marți.

Deputata neafiliată Olesea Stamate, fostă membră a Partidului Acțiune și Solidaritate, reacționează dur la adresa acuzațiilor legate de Legea Amnistiei – act normativ care a generat un val de critici după ce mai mulți deținuți condamnați pe viață au fost eliberați.Într-o video publicat pe rețelele sociale, Stamate denunță schimbările repetate de poziție ale conducerii și afirmă că adevărata problemă nu este legea în sine, ci modul în care aceasta a fost aplicată.„La început s-a spus că legea e problema. Apoi, că amendamentele. Acum ni se spune că, de fapt, problema a fost modul de aplicare. Asta trebuia demonstrat de la început. Să mă acuzi că nu am prevăzut abuzuri viitoare este absurd și total neserios”, a declarat deputata.Stamate a subliniat că orice act legislativ este votat pornind de la presupunerea bunei-credințe în aplicare, un principiu juridic fundamental. „Dacă pornim de la ideea că toate legile vor fi aplicate greșit, atunci blocăm întregul proces legislativ. Această logică e periculoasă și iresponsabilă”, a spus ea.În contextul scandalului iscat de eliberarea unor condamnați pe viață, Stamate atrage atenția că vinovații nu ar trebui căutați în rândul celor care au promovat legea, ci în rândul celor care au gestionat aplicarea ei. „Nu poți da vina pe un deputat că nu a prevăzut deciziile abuzive ale comisiilor de amnistiere. Aceasta nu este o abordare sănătoasă pentru o guvernare responsabilă”, a punctat parlamentara.Fosta deputată PAS a comparat acuzațiile ce i se aduc cu alte decizii controversate din trecut, precum garanțiile de stat din cazul „furtului miliardului” sau concesionarea Aeroportului Chișinău. „Dacă mergem pe aceeași logică, atunci toți cei care au votat acele decizii ar trebui astăzi trași la răspundere pentru ce s-a întâmplat ulterior. Dar știm bine că lucrurile nu funcționează așa.”În final, Olesea Stamate lansează un apel către actuala guvernare: să accepte o anchetă parlamentară care să clarifice cine, cum și de ce a permis eliberarea deținuților periculoși. „Întrebarea reală este cui servește această vânătoare de vinovați și de ce se evită cu atâta insistență transparența? Cetățenii au dreptul să știe adevărul.”

Partidul Moldova Mare, condus de Victoria Furtună, acuză guvernarea PAS că duce un „război conștient” împotriva sistemului educațional, transformând școala dintr-un spațiu al cunoașterii într-unul al confuziei și supunerii. În cadrul unei întâlniri organizate la Rîșcani cu părinți și cadre didactice, lidera formațiunii a lansat critici dure la adresa reformelor din educație, pe care le consideră „parte a unei strategii de îndoctrinare și control social”.„În loc să învețe să gândească, copiii sunt bombardați cu informație fără sens. În loc de înțelegere – haos. În loc de siguranță – anxietate. Asta nu e o greșeală. Este un program clar al PAS”, a declarat Furtună.Un profesor de matematică din satul Malinovscoe a descris realitatea din clasă în termeni simpli, dar duri: „Le toarnă munți de informație, dar în cap — e haos. Fără sens, fără legături, fără viață.”Victoria Furtună a adăugat că, sub pretextul „optimizării”, se închid școli în satele unde acestea sunt vitale: „Să închizi o școală înseamnă să ucizi un sat. E ca și cum le-ai lua oamenilor viitorul și siguranța.”Partidul Moldova Mare susține că are o agendă clară pentru revitalizarea sistemului educațional: apărarea fiecărei școli de la sat, creșterea salariilor profesorilor și introducerea unor reforme orientate spre viață practică. Printre propunerile formațiunii se numără introducerea unei perioade de practică obligatorie pentru elevii de liceu, după clasa a IX-a, astfel încât aceștia să poată descoperi mai devreme care este vocația lor.„Vrem să readucem educația la ceea ce a fost odinioară – un sistem în care copilul are timp și pentru sport, și pentru odihnă. Și, mai ales, pentru a-și descoperi drumul în viață”, a subliniat Victoria Furtună.În încheiere, președinta Moldova Mare a promis că formațiunea va continua acțiunile juridice împotriva închiderii școlilor și va lupta „până la capăt” pentru viitorul educației în Republica Moldova.

Republica Moldova a pierdut astăzi, 13 mai 2025, o personalitate de excepție în domeniul medicinii – academicianul Gheorghe Paladi, savant ilustru, profesor universitar și medic obstetrician-ginecolog de renume, care și-a dedicat peste șapte decenii activității științifice, didactice și medicale în slujba sănătății mamei și copilului.Născut la 9 mai 1929, Gheorghe Paladi a fost absolvent al „promoției de aur” din 1951 a Institutului de Stat de Medicină din Chișinău, generație din care s-au ridicat cei mai valoroși specialiști ai sistemului medical moldovenesc. După absolvire, a urcat treptat toate treptele carierei academice și medicale: asistent, conferențiar, profesor, iar din 1967 – șef al Catedrei de Obstetrică și Ginecologie, funcție pe care a deținut-o timp de 34 de ani.În plan științific, Gheorghe Paladi a devenit doctor în medicină în 1957 și doctor habilitat în 1966. A fost ales membru titular al Academiei de Științe a Moldovei în 1993 și membru de onoare al Academiei Române. A condus formarea a 35 de doctori și doctori habilitați în medicină, a creat o școală științifică solidă în obstetrică și ginecologie, contribuind decisiv la modernizarea și profesionalizarea acestui domeniu esențial al sănătății publice.Alături de Nicolae Testemițanu, profesorul Paladi a pus bazele Institutului de Cercetări Științifice în Domeniul Ocrotirii Sănătății Mamei și Copilului, o inițiativă care a schimbat radical abordarea serviciilor de obstetrică și pediatrie din Moldova. A fost implicat activ în redactarea celebrului Ordin „20-K”, care timp de zeci de ani a fost ghidul de bază în activitatea sistemului obstetrical-ginecologic la nivel național și chiar în URSS.Sub conducerea sa, s-au organizat congrese internaționale, s-au publicat sute de lucrări științifice, ghiduri și manuale medicale fundamentale – între care „Obstetrica” (1993) și „Ginecologie” (1998), ambele apărute în limba română, contribuind la reformarea învățământului medical din țară.Pe parcursul carierei, Gheorghe Paladi a fost distins cu cele mai înalte onoruri: „Om Emerit în Științe”, „Ordinul Republicii”, Medalia „Nicolae Testemițanu”, Premiul de Stat în domeniul științei și tehnicii (2001) și numeroase alte distincții naționale și internaționale.În 2020, Spitalul Clinic Municipal nr. 1 din Chișinău a fost redenumit în cinstea sa, iar în 2022, în curtea instituției a fost inaugurat bustul academicianului Gheorghe Paladi – simbol al recunoașterii naționale a meritelor sale.Expertul în sănătate publică Boris Gîlca, discipol și prieten apropiat al profesorului, a transmis un mesaj emoționant de adio, subliniind rolul decisiv al mentorului său în formarea cadrelor medicale și în fundamentarea politicilor publice din domeniul sănătății. „Astăzi îl asigurăm (deja el fiind acolo Sus) că noi, discipolii săi, vom prelua și vom duce mai departe ștafeta faptelor de valoare”, a scris Gîlca.Slujba de pomenire și ceremonia de rămas bun vor avea loc vineri, 16 mai, la Mănăstirea „Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron” (Biserica Ciuflea), iar înmormântarea – la Cimitirul Catolic din str. Trandafirilor 11, Chișinău.

Pretorul sectorului Centru, Vadim Hîncu, a anunțat că va depune plângeri la Procuratura și Poliția municipiului Chișinău împotriva consilierului municipal PAS, Ion Melnic, pe care îl acuză de vandalizarea unui bun public. Reacția vine după ce alesul local s-a filmat dând jos plăcile de teracotă de pe un perete al trecerii subterane de la intersecția străzilor Ciuflea și Ștefan cel Mare.„Nu îmi venea a crede că un ales local poate să-și permită să vandalizeze un bun achitat din banii noștri, ai chișinăuienilor. Este vorba de subterana de la Ciuflea, dar și de alte locații, precum Ismail, Gagarin, Gara de Sud. Vom solicita anchetarea acestui comportament în baza articolului privind vandalizarea bunului public”, a declarat pretorul Hîncu într-o ieșire publică de la fața locului.Potrivit acestuia, gestul consilierului PAS ar fi motivat politic: „Atâta timp cât nu le reușește să facă ceva concret, aleg să vandalizeze și să se laude cu asta pe rețelele sociale.”Ion Melnic, consilier municipal din partea PAS, a explicat că gestul său a fost unul de protest față de calitatea proastă a lucrărilor de reparație a subteranei. În video-ul publicat, Melnic apare smulgând cu ușurință plăci de pe perete pentru a arăta că acestea nu au fost fixate corespunzător.Primarul general al Capitalei, Ion Ceban, nu a întârziat să reacționeze la incident, ironizând acțiunea consilierului PAS: „Dați-i un hârleț omului, avem niște cote unde e nevoie de intervenție. Întreaga fracțiune poate veni.”Incidentul a stârnit reacții puternice în spațiul public, divizând opinia între cei care consideră acțiunea lui Melnic un gest de curaj civic și cei care o califică drept vandalism asupra bunului public. Organele de drept urmează să stabilească dacă fapta consilierului întrunește elementele unei infracțiuni. 

Instituțiile de învățământ general vor putea stabili în mod independent data organizării festivității de încheiere a anului școlar 2024–2025. Ministerul Educației și Cercetării a adoptat o decizie care permite desfășurarea acestui eveniment fie pe 30 mai, fie pe 31 mai 2025. Școlile care vor alege data de 30 mai vor putea organiza evenimentul festiv după finalizarea lecțiilor. Fiecare școală va alege data potrivită după ce va consulta comunitatea școlară – elevi, părinți și cadre didactice – pentru a organiza activitățile de final de an într-un mod cât mai eficient, mai anunță Ministerul Educației. Anul trecut, în ajun de 1 septembrie, a fost emisă o circulară prin care instituțiile de învățământ, urmare a hotărârii Consiliului profesoral, au fost în drept să decidă ora și data desfășurării festivităților dedicate începutului noului an de studii. Ca urmare, din cele 1201 școli din țară, 108 au decis să desfășoare careul solemn pe 1 septembrie, duminică, i-ar celelalte l-au organizat luni. 

Un incident violent a avut loc la Căminul Cultural din satul Voroteț, raionul Orhei, în timpul unei acțiuni de agitație electorală desfășurate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Informația a fost făcută publică de Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), printr-o postare video care circulă deja pe rețelele sociale.Potrivit lui Galbur, în imaginile surprinse se observă cum Marin Catruc, membru al Consiliului electoral de circumscripție nr. 25/7 din satul Chiperceni, este agresat fizic de Anton Surchicin, soțul deputatei PAS Mariana Cușnir. În filmare, Surchicin – îmbrăcat într-o vestă galbenă, asociată simbolic cu partidul de guvernare – îl lovește cu pumnii pe Catruc în timpul unei manifestații în sprijinul candidatei PAS.Cazul capătă o dimensiune și mai controversată prin faptul că victima, Marin Catruc, a fost susținător al PAS în campania electorală din 2023. Ironia situației constă tocmai în faptul că, atunci, Catruc făcea campanie pentru partidul din partea căruia a fost agresat.Conform sursei, Catruc a avut nevoie de îngrijiri medicale, însă a refuzat să depună plângere la poliție, de teamă față de eventualele consecințe venite din partea partidului aflat la guvernare.„Intenția mea nu este să dramatizez acest incident, ci să arăt cum acționează PAS la firul ierbii – o reflectare fidelă a conducerii de vârf: arogantă, plină de sine, stimulată de impunitate și condusă de ideea periculoasă că scopul scuză mijloacele”, a comentat Dragoș Galbur.Până la această oră, reprezentanții PAS nu au oferit o reacție oficială cu privire la incident.

Noul Suveran Pontif, Papa Leon al XIV-lea, aflat în fruntea Bisericii Catolice de doar cinci zile, ia în considerare o vizită apostolică în Ucraina, potrivit publicației italiene La Repubblica. Vizita ar putea avea loc în cadrul unui turneu internațional în care sunt incluse și Turcia și Peru.Papa Leon al XIV-lea, născut Robert Prevost și ales în conclavul cardinalilor pe 8 mai, a primit deja mai multe invitații oficiale din partea unor state. Prima a venit din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care, într-o convorbire telefonică, l-a îndemnat pe Suveranul Pontif să viziteze Kievul.„O astfel de vizită ar aduce speranță autentică tuturor credincioșilor și întregului nostru popor”, a declarat Zelenski. Liderul de la Kiev i-a mulțumit Papei pentru susținerea acordată Ucrainei și pentru implicarea activă a Vaticanului în eforturile de repatriere a copiilor deportați în Rusia. Părțile au convenit să mențină un contact permanent.Rămâne de văzut dacă Pontiful va vizita doar capitala ucraineană sau și Moscova. Predecesorul său, Papa Francisc, a insistat în trecut asupra importanței unei vizite echilibrate în ambele capitale. Primul drum – Turcia?În ciuda semnalelor privind vizita în Ucraina, este posibil ca prima deplasare oficială a Papei Leon al XIV-lea să fie în Turcia, la İznik (fosta Niceea), cu ocazia aniversării a 1700 de ani de la Primul Conciliu de la Niceea (325 d.Hr.).„Știu despre acest proiect, ne ocupăm deja de organizare”, a confirmat Pontiful. Vizita are o semnificație ecumenică importantă, mai ales în contextul în care, în acest an, Paștele a fost sărbătorit simultan de catolici și ortodocși. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu urmează să confirme oficial invitația în cadrul unei slujbe comune la Vatican, programată pentru duminica viitoare. Peru și SUA: planuri incerteRăspunzând unei întrebări din partea unei jurnaliste din Peru – țară în care a activat ca misionar timp de două decenii – Papa a declarat: „Așteptați în curând vești despre mine în Peru”, semnalând o posibilă vizită în pregătire.În schimb, un eventual drum în Statele Unite este exclus pentru moment: „Nu prea curând”, a spus Pontiful, lăsând de înțeles că prioritățile sale diplomatice s-au schimbat față de perioada în care era cardinal. Papa Leon al XIV-lea și mesajul pentru UcrainaÎn prima sa rugăciune publică din Piața Sfântul Petru, pe 11 mai, Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj ferm pentru pace, cu o mențiune specială pentru Ucraina: „Port în inimă suferința poporului ucrainean. Să fie eliberați toți prizonierii, iar copiii să se întoarcă la familiile lor”. Pontiful a pledat pentru un efort internațional consolidat în vederea semnării unui „acord de pace durabilă”.Vizita sa în Ucraina, dacă va fi confirmată oficial, ar putea deveni unul dintre cele mai importante gesturi simbolice ale pontificatului său timpuriu.

Consilierul șefului administrației prezidențiale de la Kiev, Mihailo Podoleak, a declarat că în cadrul eventualei întâlniri la Istanbul, Volodimir Zelenski intenționează să discute exclusiv cu Vladimir Putin. Potrivit lui Podoleak, Ucraina consideră inutile negocierile cu reprezentanți de rang inferior ai Rusiei, întrucât nici măcar miniștrii ruși nu au mandatul necesar pentru a decide asupra problemelor-cheie.„Doar Putin ia deciziile în Rusia. Orice altă discuție este o pierdere de timp”, a subliniat Podoleak.Între timp, Rusia a atacat Ucraina cu peste 100 de drone Shahed şi de momeală în timpul nopţii, a declarat Kievul luni, după ce Moscova a respins o încetare a focului de 30 de zile, dar a declarat că se va alătura discuţiilor de pace fără condiţii prealabile. Kremlinul nu a răspuns apelului lui Zelenski pentru discuţii directe cu Putin în Turcia, joi, relatează France24. Rusia a lansat peste 100 de drone Shahed şi momeală asupra Ucrainei în atacuri nocturne, a declarat luni forţa aeriană ucraineană, după ce Kremlinul a respins efectiv o încetare necondiţionată a focului de 30 de zile în războiul de peste trei ani, dar a reiterat că va participa la posibile discuţii de pace la sfârşitul acestei săptămâni fără condiţii prealabile.Între timp, Kremlinul nu a răspuns direct provocării preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să se întâlnească joi cu el în Turcia pentru discuţii de pace faţă în faţă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat luni să spună cine ar putea călători la Istanbul din partea Rusiei. "În general, suntem hotărâţi să căutăm în mod serios modalităţi de a ajunge la o soluţionare paşnică pe termen lung. Asta este tot", a declarat Peskov.Statele Unite şi guvernele europene fac eforturi concertate pentru a opri luptele, care au ucis zeci de mii de soldaţi de ambele părţi, precum şi peste 10 000 de civili ucraineni. Forţele invadatoare ale Rusiei au cucerit aproximativ o cincime din Ucraina în cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că este optimist cu privire la discuţiile de la Istanbul. Există „potenţialul unei întâlniri bune” între Putin şi Zelenski, a declarat Trump la Washington, adăugând că „se gândeşte să zboare” la discuţii din vizita sa în Qatar şi Emiratele Arabe Unite din acea zi. Zelenski a susţinut perspectiva participării lui Trump la negocieri."L-am sprijinit pe preşedintele Trump cu ideea unor discuţii directe cu Putin. Mi-am exprimat deschis disponibilitatea de a mă întâlni", a spus el. „Şi, desigur, noi toţi din Ucraina am aprecia dacă preşedintele Trump ar putea fi alături de noi la această întâlnire din Turcia”.

Republica Moldova ar putea încheia negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027, a anunțat președinta Maia Sandu în cadrul unei emisiuni difuzate de postul TV8. Șefa statului a precizat că reușita acestui proces depinde în mod crucial de voința politică de la Chișinău și, mai ales, de componența viitorului Parlament, care urmează să fie ales în această toamnă.„Totul este în mâinile noastre și de alegerea pe care o vom face la scrutinul parlamentar”, a subliniat Maia Sandu, adăugând că următorul Legislativ ar putea intra în istorie ca „Parlamentul Integrării Europene”, dacă va sprijini consecvent acest parcurs strategic.Președinta a reiterat sprijinul constant exprimat de oficialii europeni, în special de comisara pentru Extindere, Marta Kos, aflată recent în vizită în Republica Moldova. Potrivit Maiei Sandu, există toate condițiile pentru ca negocierile să fie încheiate în următorii doi ani și jumătate, iar anul 2028 să fie dedicat procesului de ratificare a acordului de aderare de către toate statele membre ale UE, în cadrul actualei Comisii Europene.„Republica Moldova se mișcă cu cea mai mare viteză în toate procesele de integrare europeană”, a declarat Sandu, citând afirmațiile comisarei europene. Ea a adăugat că țara nu trebuie să aștepte „zece-cincisprezece ani” pentru a deveni membră a UE, deoarece sprijinul european este clar și ferm.În același timp, șefa statului a menționat importanța unei perspective comune cu Ucraina, subliniind că ambele state au pornit împreună pe drumul integrării europene. Maia Sandu a exprimat speranța că va fi identificată o soluție în privința opoziției manifestate de Ungaria față de candidatura Ucrainei, reiterând că procesul de extindere a Uniunii Europene trebuie să rămână unul bazat pe merit.„Consider că un termen real ar fi încheierea negocierilor până la finele anului 2027. Ulterior, anul 2028, când toate statele membre vor trebui să ratifice acordul nostru. Atunci vom încheia acest proces până la finele mandatului actualei Comisii Europene”, a afirmat Maia Sandu.În final, președinta a accentuat responsabilitatea viitorului Parlament: „Acum totul este în mâinile noastre și de alegerea pe care o vom face la scrutinul parlamentar. Următorul Parlament poate deveni al Integrării Europene, dacă va exista o majoritate care va sprijini acest parcurs. Altfel, există riscul ca această oportunitate istorică să fie ratată.”

Președintele american Donald Trump a declarat luni că ia în calcul participarea la o posibilă întâlnire istorică între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin, programată pentru joi, la Istanbul. Trump, aflat în drum spre Orientul Mijlociu, a spus că ar putea face o oprire în Turcia, în cazul în care discuțiile au potențialul de a genera rezultate concrete.„Mă gândeam să zbor acolo. Nu sunt sigur unde voi fi joi”, le-a spus Trump reporterilor. „Am foarte multe întâlniri… Dar este posibil, cred, dacă simt că se poate întâmpla ceva productiv.”El a descris întâlnirea ca fiind una „cu potențial”, adăugând: „Nu subestimați ziua de joi în Turcia – președintele Erdogan este o gazdă excelentă.”Discuțiile vin în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a propus reluarea negocierilor directe cu Ucraina, fără condiții prealabile, începând de joi, 15 mai, în Istanbul. Președintele Zelenski a răspuns pozitiv, anunțând că va fi prezent în capitala turcă. Kremlinul nu a confirmat oficial participarea lui Putin la o întâlnire față în față cu liderul ucrainean.Conflictul militar dintre cele două țări continuă, iar diferențele de poziție rămân semnificative. Kievul insistă asupra unei încetări necondiționate a focului înaintea oricărei negocieri, în timp ce Moscova susține că o eventuală pauză în lupte trebuie să fie parte a unui acord și nu o precondiție, acuzând Ucraina că ar putea profita de un armistițiu pentru a se regrupa.Trump, care s-a implicat activ în facilitarea unui potențial acord de pace, a transmis mesaje mixte în ultimele săptămâni – oscilând între frustrare și speranță. Pe platforma sa Truth Social, acesta a scris:„Președintele Putin al Rusiei nu dorește un acord de încetare a focului cu Ucraina, ci vrea să se întâlnească joi, în Turcia, pentru a negocia o posibilă încheiere a BĂII DE SÂNGE. Ucraina ar trebui să accepte IMEDIAT. Cel puțin se va ști dacă un acord e posibil sau nu.”Trump a criticat lipsa de inițiativă a Ucrainei, sugerând că președintele Zelenski ezită în fața unei oportunități reale. „Încep să mă îndoiesc că Ucraina va face un acord cu Putin, care e prea ocupat să sărbătorească victoria din Al Doilea Război Mondial – o victorie care nu ar fi fost posibilă fără Statele Unite”, a scris el.Potrivit oficialilor de la Moscova, propunerea de reluare a negocierilor directe vine în contextul presiunii internaționale pentru un armistițiu de 30 de zile, care să permită stabilizarea frontului. Putin a reamintit de eșecul rundelor de negocieri din 2022, desfășurate tot la Istanbul, la scurt timp după invazia rusă în Ucraina.„Suntem deschiși unor negocieri serioase cu Ucraina”, a declarat Putin, lăsând totuși deschisă posibilitatea unui armistițiu, dar doar ca rezultat al unor discuții directe.În ciuda tensiunilor și a lipsei unui acord prealabil, echipele de negociatori din Rusia și Ucraina ar putea să se întâlnească joi, 15 mai, la Istanbul, pentru prima rundă de discuții directe din ultimii trei ani. Sub presiunea diplomatică a lui Donald Trump, această întâlnire ar putea marca un punct de cotitură în eforturile internaționale de oprire a războiului.

Primarul General, Ion Ceban, reiterează necesitatea înființării unei poliții comunitare, după modelul marilor Capitale europene. În cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei Chișinău, edilul a criticat lipsa de reacție din partea unor structuri de ordine, în special în situații grave precum traficul de droguri din preajma școlilor sau infracțiunile din curțile blocurilor. „Chișinăul trebuie să aibă poliție comunitară. Nu e normal să umblăm din urma cuiva și să căutăm vinovatul. Nu stă specialistul de la Spații Verzi să prindă hoții, nici cel de la Autosalubritate, care trebuie să se ocupe de evacuarea deșeurilor”, a declarat Ion Ceban.Primarul General a exprimat aprecierea sa pentru polițiștii de rând, însă a acuzat anumiți superiori din structurile de ordine publică că ignoră cu bună știință anumite ilegalități.„Am toată aprecierea pentru polițiștii de rând care își îndeplinesc activitatea onest. Sunt însă niște șefi cu carnețele galbene care nu le permit să intervină, deși știu foarte bine ce se întâmplă. Unii fac bani mulți pe subiectul traficului de droguri, calicind generații întregi de copii”, mai spus Ion Ceban.În acest sens, Primarul General a punctat ferm că responsabilitatea pentru astfel de probleme nu ar trebui să revină carabinierilor sau funcționarilor publici, ci unei structuri dedicate la nivel local, care să asigure ordinea în comunitate.

Partidul Social Democrat European (PSDE) lansează un atac dur la adresa Ministerului Educației, acuzând instituția că s-a transformat într-un „instrument politic de intimidare”, după ce, la finalul lunii aprilie, a emis o circulară controversată către instituțiile de învățământ din țară.Într-un comunicat de presă difuzat luni, PSDE susține că documentul emis pe 30 aprilie de Ministerul Educației și Cercetării nu are scopul de a proteja valorile educației, ci „face jocul politic al celor care vor să controleze tot ce mișcă în țară, inclusiv vocile profesorilor”.PSDE precizează că susține Decizia PESC a Consiliului UE din 28 aprilie 2023 privind măsurile restrictive legate de destabilizarea Republicii Moldova, însă subliniază că aplicarea acestor măsuri trebuie să revină exclusiv organelor de drept. „Nu cadrele didactice trebuie implicate în jocuri politice”, se arată în comunicat.Printre principalele critici aduse circularei, PSDE evidențiază: Formulări vagi și interpretabile, care creează spațiu pentru abuzuri administrative; Riscul crescut de sancțiuni abuzive, în contextul unei administrații locale adesea politizate; Lipsa de transparență în definirea comportamentelor vizate; Încălcarea dreptului la opinie al profesorilor, considerați cetățeni cu drepturi constituționale; Crearea unei atmosfere de supraveghere ideologică, ce tratează profesorii mai degrabă ca potențiali suspecți decât ca parteneri în educație.„Democrația nu se apără cu interdicții vagi și amenințări voalate, se apără prin educație liberă, gândire critică și dialog deschis”, transmite PSDE, făcând apel la Ministerul Educației să retragă circulara și să inițieze un dialog autentic cu reprezentanții cadrelor didactice și societatea civilă.Ministerul Educației nu a oferit încă un punct de vedere oficial în legătură cu acuzațiile formulate de PSDE.

Bașcana autonomiei Găgăuzia, Evghenia Guțul, va rămâne în arest la domiciliu pentru încă 30 de zile. Decizia a fost luată luni, 12 mai, de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Guțul a fost reținută pe 25 martie, pe Aeroportul Internațional Chișinău. Ea este cercetată penal în două dosare – unul vizează finanțarea ilegală a partidelor susținute de Ilan Șor, iar celălalt se referă la nereguli în finanțarea campaniei sale electorale. Inițial, instanța a emis un mandat de arest preventiv, însă ulterior acesta a fost înlocuit cu arest la domiciliu. Potrivit procurorilor, Guțul ar fi încercat să părăsească definitiv Republica Moldova pentru a evita urmărirea penală.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Asistenților Medicali, președintele Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a transmis un mesaj de apreciere pentru munca asistentelor și asistenților medicali, dar și un semnal de alarmă privind starea gravă a sistemului de sănătate din Republica Moldova.„Astăzi este ziua celor care susțin medicina pe umerii lor. Cei care vin primii și pleacă ultimii. Cei care fac imposibilul în condiții aproape imposibile”, a scris lidera partidului într-o postare publicată pe rețelele sociale. Furtună a criticat dur autoritățile, în special guvernarea PAS, pe care o acuză că a abandonat sistemul medical sub pretextul unor „reforme” care, în opinia sa, reduc accesul populației la servicii esențiale.Printre datele invocate de președinta „Moldova Mare” se numără: mortalitatea ridicată, printre cele mai mari din Europa, speranța de viață mai mică cu 10 ani decât în UE, mortalitatea infantilă de trei ori mai mare față de media europeană, deficitul sever de personal medical și lipsa de finanțare.În acest context, Furtună a prezentat propunerile formațiunii pe care o conduce: stoparea „distrugerii sistemului de sănătate”, relansarea finanțării pentru spitalele raionale, creșterea salariilor în sistem, garantarea locurilor de muncă pentru tinerii specialiști și reformarea sistemului de asigurări medicale.„Un stat puternic — este, înainte de toate, un stat sănătos”, a conchis Victoria Furtună, reiterând angajamentul partidului său pentru o reformă autentică, orientată către oameni, nu către interese birocratice sau de imagine.

Poliția a anunțat că, în ultimele trei luni, sistemul de monitorizare automatizată a traficului rutier a surprins aproximativ 43.000 de abateri de la normele prevăzute de art. 235 alin. (1) și (2) din Codul Contravențional.Potrivit datelor prezentate, majoritatea încălcărilor – peste 30.000 – au fost comise de șoferi care nu purtau centura de siguranță în timpul conducerii vehiculului.De asemenea, camerele de supraveghere au identificat peste 12.500 de cazuri în care conducătorii auto foloseau telefonul mobil în timpul deplasării, punând astfel în pericol propria viață și pe cea a celorlalți participanți la trafic.Poliția își reafirmă angajamentul ferm de a proteja viețile celor implicați în trafic și anunță că va continua aplicarea măsurilor care contribuie la reducerea accidentelor rutiere și la creșterea gradului de responsabilitate în rândul conducătorilor auto.

Biroul Național de Statistică (BNS) a anunțat astăzi că prețurile medii de consum în luna aprilie 2025 au crescut cu 0,9% față de luna martie, continuând astfel trendul inflaționist început la începutul anului. Comparativ cu luna decembrie 2024, inflația cumulată este de 4,6%, iar față de aprilie 2024 – de 7,8%. Alimentele conduc la scumpiri Majorarea lunară a prețurilor a fost impulsionată în special de scumpirea produselor alimentare, care au înregistrat o creștere de aproximativ 2%. Printre cele mai mari scumpiri s-au remarcat:  • fructele: +9,3%,  • legumele: +5,3%,  • uleiul vegetal: +3,2%,  • carnea și produsele din carne: +1,8%. Singura categorie alimentară cu prețuri în scădere a fost cea a ouălor, care s-au ieftinit cu 5,9%. Serviciile, mai scumpe cu aproape 1% Și serviciile prestate populației s-au scumpit în aprilie, cu 0,9%. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la:  • serviciile de transport: +4,7%,  • alimentarea cu apă și canalizarea: +4,5%. Produsele nealimentare – ușoară scădere În contrast, prețurile la produsele nealimentare au scăzut cu 0,3%, contribuind la temperarea inflației generale. Scăderi semnificative s-au înregistrat la combustibili și carburanți:  • motorină: -5,8%,  • benzină: -2,4%,  • cărbune de pământ: -1,2%. Totodată, au crescut ușor prețurile la încălțăminte (+0,8%) și confecții (+0,6%). Inflația în context regional Inflația lunară de 0,9% plasată de Republica Moldova este comparabilă cu cea înregistrată în Islanda și se află sub nivelul din Turcia (3,0%), Slovenia (1,3%) și Estonia (1,0%), dar peste cel înregistrat în țări precum Franța (0,5%), Germania (0,4%) sau Italia (0,2%). Inflație anuală: 7,8% Pe parcursul ultimelor 12 luni (aprilie 2024 – aprilie 2025), inflația anuală s-a ridicat la 7,8%. Categoriile afectate cel mai puternic de scumpiri au fost:  • serviciile prestate populației: +13,8%,  • produsele alimentare: +9,4%,  • produsele nealimentare: +2,0%. BNS precizează că aceste date sunt preliminare și pot fi ajustate ulterior în funcție de actualizările metodologice sau de noile informații colectate.

Statele Unite ale Americii și China au ajuns la un acord privind suspendarea reciprocă a tarifelor vamale, în contextul unui "armistițiu" temporar menit să detensioneze războiul comercial care a afectat economia globală și a agitat piețele financiare internaționale, relatează Reuters. În urma unor discuții desfășurate la Geneva, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat în fața presei că cele două părți au convenit asupra unei „pauze” de 90 de zile privind noile măsuri tarifare, urmând ca taxele vamale să fie reduse „semnificativ”, cu un procent de 115%. „A fost atins un acord cu China privind o pauză de 90 de zile și s-a negociat o reducere substanțială a nivelului tarifelor”, a precizat Bessent. Acordul, anunțat luni printr-un comunicat comun, prevede suspendarea, începând de miercuri, a unei părți a taxelor vamale punitive impuse în ultimele săptămâni. Măsura vine după o escaladare a tensiunilor comerciale începând din aprilie, când SUA a majorat drastic taxele impuse produselor chinezești. Ca reacție, Beijingul a răspuns prompt, majorând la rândul său taxele asupra produselor americane la un nivel de 125%. Totuși, în ultimele zile, s-a înregistrat o „încălzire” a relațiilor bilaterale, deschizând drumul pentru această relaxare tarifară. Președintele Donald Trump a scris într-o postare pe rețeaua sa Truth Social că „80% (...) pare să fie nivelul bun”, sugerând o potențială revenire a tarifelor către pragurile inițial propuse. Reacția piețelor financiare a fost imediată: contractele futures pe indicele S&P 500 au urcat cu 1,4%, cele pe Nasdaq cu 1,9%, în timp ce indicele Nikkei din Japonia a crescut cu 0,3%, iar bursa sud-coreeană KS11 cu 0,6%. În China, acțiunile blue chip au crescut cu 0,8%, iar yuanul s-a apreciat ușor cu 0,2%, ajungând la 7,2243 unități pe dolar. Negocierile de la Geneva s-au încheiat duminică, iar oficialii americani au susținut că s-a realizat un progres semnificativ în ceea ce privește reducerea deficitului comercial al SUA. De cealaltă parte, reprezentanții chinezi au vorbit despre un „consens important” și despre lansarea unui nou forum de dialog economic între cele două mari economii ale lumii.

Un grav accident rutier s-a produs ieri, în jurul orei 17:40, în municipiul Comrat, după ce un șofer aflat în stare avansată de ebrietate a lovit o tânără pieton, apoi a intrat pe contrasens și s-a ciocnit cu un alt automobil. Potrivit informațiilor preliminare furnizate de Poliția Republicii Moldova, la volanul automobilului de marca Audi se afla un bărbat în vârstă de 35 de ani, care avea o concentrație de 0,97 mg/l de alcool în aerul expirat. Acesta a tamponat o tânără de 25 de ani, care traversa strada regulamentar. În urma impactului, șoferul a pierdut controlul volanului, a pătruns pe contrasens și s-a izbit de un BMW condus de un alt tânăr, tot de 35 de ani. Victima a fost transportată de urgență la spital pentru îngrijiri medicale. Șoferul vinovat a fost reținut pentru 72 de ore, iar pe caz a fost inițiată o anchetă. Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili toate circumstanțele producerii accidentului.

Un polițist a ajuns la spital, după ce a fost mușcat de deget de un șofer. Incidentul a avut loc sâmbătă, în jurul orei 21:30, pe Șoseaua Balcani 20, din sectorul Buiucani al capitalei, susțin sursele PulsMedia.MD.Potrivit surselor, echipajul INSP MAI 9927 ar fi tras pe dreapta un automobil de marca Toyota ce se deplasa haotic. Laolanul mașinii se afla un individ în vârstă de 39 de ani, de la care în timpul discuției oamenii legii au simțit un iz izbitor de alcool.În timpul documentării, șoferul a devenit agresiv, l-a îmbrâncit pe agentul de patrulare, după care l-a și mușcat de deget. În urma incidentului, agentul de patrulare a avut nevoie de îngrijiri medicale și a fost transportat la spital.Totodată, șoferul agresiv a fost încătușat și escortat la IP Buiucani pentru a fi documentat pentru conducerea automobilului în stare de ebrietate, dar și pentru ultragierea polițistului.Amintim că un caz similar a avut loc în anul 2019, în localitatea Bozieni, din raionul Hîncești.  Pentru acțiunile sale în același an șoferul care a mușcat de deget un polițist a fost condamnat la patru ani și două luni de închisoare. Pedeapsa i-a fost aplicată pentru violență asupra unei persoane cu funcție de răspundere, huliganism și pentru refuzul de a trece testul de alcoolemie.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică dur guvernarea de la Chișinău, acuzând-o de complicitate într-o „schemă sofisticată și obscură” privind livrarea de gaze către regiunea transnistreană. Potrivit unei postări recente pe rețelele sociale, Slusari susține că Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) a fost repornită după ce Ucraina a reluat livrarea energiei electrice prin linia Podolsc, intervenție posibilă inclusiv datorită unor „avocați” ai uzinei din Chișinău. „Acum, cu mare efort, uzina a fost repornită. În zilele de lucru activează doar noaptea, iar sâmbătă și duminică – toată ziua. Funcționează ambele subunități, chiar dacă numărul de angajați s-a redus. Au gaz suficient și achită pentru el un tarif simbolic”, afirmă Slusari. Acesta avertizează că și alte întreprinderi industriale din regiunea transnistreană urmează să-și reia activitatea, întrucât există volume suficiente de gaze. În acest context, Slusari ridică semne de întrebare privind beneficiile reale pentru malul drept al Nistrului și pentru economia Republicii Moldova. „Ce câștigă malul drept și economia Moldovei de la menținerea acestui sistem parazitar din Transnistria, eu nu înțeleg. Deja a dispărut și ultimul argument cu energia electrică ieftină. Probabil cu câștigul au rămas doar câțiva funcționari din birourile guvernamentale, care strigă zilnic în gura mare despre vectorul european”, a mai adăugat fostul parlamentar. Slusari critică și lipsa de reacție a presei proeuropene și a autorităților față de promisiunile anterioare ale premierului Dorin Recean privind sancționarea utilizării gazului în scopuri industriale în regiunea separatistă. În opinia sa, atât presa, cât și așa-zișii „suveraniști” evită să abordeze subiectul din frică de a nu supăra Federația Rusă. „Вот так и продолжаем жить! În minciună, cinism și corupție!”, încheie Slusari mesajul său. Guvernul nu a oferit deocamdată un răspuns oficial la aceste acuzații.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că îl va aștepta pe omologul său rus Vladimir Putin în Turcia, unde acesta din urmă a propus anterior să poarte discuții începând de joi.  „Așteptăm un armistițiu total și durabil, începând de mâine (luni – n.r.), pentru a oferi o bază necesară diplomației. Nu are rost să prelungim crimele”, a scris Zelenski duminică pe platforma X. We await a full and lasting ceasefire, starting from tomorrow, to provide the necessary basis for diplomacy. There is no point in prolonging the killings. And I will be waiting for Putin in Türkiye on Thursday. Personally. I hope that this time the Russians will not look for…— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 11, 2025 „Îl voi aștepta pe Putin în Turcia joi. Personal. Sper că, de data aceasta, rușii nu vor căuta scuze”, a adăugat liderul de la Kiev.Vladimir Putin a răspuns propunerii liderilor europeni și Ucrainei de armistițiu pentru 30 de zile prin aceea că a propus negocieri directe cu Kievul, care să înceapă pe 15 mai, la Istanbul.Într-un mesaj postat duminică pe rețeaua sa Social Truth, președintele american Donald Trump a afirmat că începe să aibă îndoieli că Ucraina va ajunge la un acord de încetare a focului cu Rusia și a îndemnat Kievul să se întâlnească cu oficialii ruși în Turcia, joi, pentru negocieri.„Președintele Putin al Rusiei nu dorește un acord de încetare a focului cu Ucraina, ci vrea mai degrabă să se întâlnească joi, în Turcia, pentru a negocia o posibilă încheiere a BĂII DE SÂNGE. Ucraina ar trebui să fie de acord cu acest lucru IMEDIAT. Cel puțin vor putea determina dacă este posibil un acord, iar dacă nu este, liderii europeni și SUA vor ști exact care este situația și vor putea acționa în consecință! Încep să mă îndoiesc că Ucraina va încheia un acord cu Putin, care este prea ocupat să sărbătorească victoria din Al Doilea Război Mondial — victorie care nu ar fi putut fi obținută (nici pe departe!) fără Statele Unite ale Americii. ÎNTÂLNIȚI-VĂ, ACUM!!!” – este mesajul complet al președintelui american.Preşedintele rus Vladimir Putin a propus duminică negocieri „directe” şi „fără condiţii prealabile” între Rusia şi Ucraina pe 15 mai, la Istanbul, respingând până la aceste discuţii orice posibilitate de a institui încetarea focului cerută de Kiev şi de aliaţii săi.

Fostul judecător Alexei Paniș a anunțat că se alătură echipei juridice a primarului general al Capitalei, Ion Ceban. Într-o postare publică, Paniș a declarat că a acceptat cu „mare drag și responsabilitate” această provocare și își dorește să contribuie activ la soluționarea problemelor municipale din postura de jurist.„Sunt în Chișinău din 2007, aici mi-am creat familia, aici s-au născut copiii mei și vreau să-i văd crescând în siguranță. Cred că lucrurile merg în direcția corectă și pot contribui și eu la acest proces”, a menționat Paniș, subliniind că implicarea civică și unitatea sunt esențiale pentru schimbare.Primarul Ion Ceban a reacționat rapid la anunț, exprimându-și aprecierea pentru cooptarea fostului magistrat în echipă: „Mândru să colaborăm. Oamenii profesioniști trebuie să fie apreciați la noi acasă.”Alexei Paniș este cunoscut pentru activitatea sa în domeniul justiției și susține că exemplul Chișinăului arată că Moldova poate progresa atunci când este condusă cu responsabilitate și viziune.

Un incident emoționant, cu final fericit, a avut loc în apropierea satului Stoianovca, raionul Cantemir. Un copil de doar 3 ani a fost descoperit de polițiști rătăcind singur, speriat și fără supraveghere, în apropierea traseului R34, chiar lângă un canal cu apă.Intervenția promptă a agenților de poliție Sîrbu Sergiu și Dan Vasilii a făcut diferența. Cei doi se aflau în patrulare când l-au observat pe copil și l-au preluat imediat, acționând cu grijă și responsabilitate. Cu sprijinul locuitorilor din sat, polițiștii au reușit în scurt timp să-i identifice familia. Părinții și rudele micuțului îl căutau disperați, iar reîntâlnirea a fost una plină de emoție și lacrimi de bucurie.Din fericire, copilul nu a suferit nicio traumă și se află în siguranță, din nou alături de cei dragi.Poliția Republicii Moldova mulțumește agenților implicați pentru devotamentul și empatia demonstrate, subliniind că vigilența și promptitudinea acestora au prevenit o posibilă tragedie.

Primarul General, Ion Ceban, anunță că str. Stere și jumătate din str. Vasile Lupu din sectorul Buiucani au intrat în reparație.Reabilitarea se face de la str. Alexei Șciusev – stadionul Dinamo, până la str. Eugen Coca.Potrivit edilului, lucrările includ frezarea asfaltului vechi și aplicarea unui nou strat de asfalt, ridicarea la cotă a capacelor de canalizare, schimbarea bordurilor, precum și reparația trotuarului pe partea pară a străzii. Reabilitarea trotuarului de pe partea impară a fost deja finalizată anterior. „Mulțumesc fiecărui locuitor pentru înțelegere și suport”, a transmis Ion Ceban.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a declarat pregătit să organizeze negocieri de pace între Ucraina și Rusia, exprimând dorința Ankarei de a contribui activ la oprirea conflictului. Potrivit agenției Anadolu, liderul turc a făcut aceste declarații în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele Franței, Emmanuel Macron.„Turcia este gata să-și aducă contribuția în orice mod, inclusiv prin organizarea de negocieri pentru un armistițiu”, a afirmat Erdogan. El a subliniat că s-a ajuns la „un moment de cotitură istoric” în eforturile de oprire a războiului ruso-ucrainean și că această oportunitate nu trebuie irosită.Erdogan a accentuat și importanța cooperării internaționale în vederea relansării procesului de pace și a reconstrucției Ucrainei, pledând pentru dialog și colaborare continuă.Declarațiile vin în contextul noilor evoluții privind negocierile de pace. Președintele rus Vladimir Putin a propus reluarea dialogului cu Ucraina pe 15 mai, în Turcia, fără condiții prealabile. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns că primul pas trebuie să fie încetarea focului – „completă, de durată și de încredere” – începând cu 12 mai, după care Ucraina este pregătită să participe la discuții.Totuși, Ministerul de Externe al Rusiei a transmis că Moscova dorește mai întâi negocieri privind „cauzele fundamentale ale războiului”, urmând ca abia apoi să se discute despre un armistițiu.

Mai întâi armistițiu, apoi negocieri pentru pace – este reacția președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la propunerea lui Vladimir Putin pentru negocieri directe de pace la Istanbul.Liderul de la Kiev a apreciat, însă, invitația la negocieri, drept un semn pozitiv.Președintele ucrainean spune că – „Este un semn pozitiv faptul că rușii au început în sfârșit să ia în considerare încheierea războiului. Întreaga lume așteaptă acest lucru de foarte mult timp”, a scris Zelenski pe rețelele sociale.El susține, însă, că primul pas pentru încheierea cu adevărat a oricărui război este încetarea focului și că nu are niciun rost să continuăm uciderile nici măcar pentru o singură zi.Opțiunea Ucrainei rămâne, însă: mai întâi armistițiu, începând din 12 mai – așa cum a stabilit sâmbătă cu liderii europeni, apoi negocieri de pace.Reacția vine după ce Vladimir Putin a ținut în noaptea de sâmbătă spre duminică o conferință de presă în care a propus Ucrainei negocieri directe cu Rusia la Istanbul.Președintele American, Donald Trump, a reacționat spunând că aceasta ar putea fi o „zi mare” pentru ambele țări.

Vladimir Putin a anunţat, sâmbătă noapte, că propune Kievului redeschiderea „negocierilor directe întrerupte în 2022”, fără condiţii prealabile. El propune începerea acestor negocieri la Istanbul, pe 15 mai, potrivit agenţiei TASS.„Ne propunem să începem fără întârziere, încă de joia viitoare, 15 mai, la Istanbul. Acolo unde (negocieri) au avut loc anterior şi au fost întrerupte”, le-a spus Putin reporterilor acreditaţi la Kremlin. Potrivit TASS, liderul de la Kremlin a subliniat că discuţiile - eşuate în martie 2022 - trebuie reluate din punctul unde au fost întrerupte.„Nu Rusia a fost cea care a întrerupt negocierile în 2022. A fost Kievul. Cu toate acestea, propunem Kievului să reia negocierile directe fără nicio condiţie prealabilă”, a declarat Putin, referindu-se la negocierile eşuate la scurt timp după invazia rusă din 2022.Potrivit Reuters, Putin a spus că negocierile trebuie să urmărească „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” şi „restabilirea unei păci durabile şi pe termen lung”. Putin consideră războiul din Ucraina drept un moment decisiv în relaţiile Moscovei cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991 prin extinderea NATO şi invadarea a ceea ce el consideră a fi sfera de influenţă a Moscovei, în care include Ucraina.„Oferim autorităţilor de la Kiev să reia negocierile încă de joi, la Istanbul”, a precizat Putin. „Propunerea noastră, aşa cum se spune, este pe masă, decizia aparţine acum autorităţilor ucrainene şi sponsorilor lor, care sunt ghidaţi, se pare, de ambiţiile lor politice personale, şi nu de interesele popoarelor lor”, a adăugat liderul de la Kremlin.Liderul rus a făcut anunţul după ce a convocat presa, după miezul nopţii, oficial ca să facă declaraţii după evenimentele de marcare a 80 de ani de la Ziua Victoriei din cel de-al Doilea Război Mondial.Declaraţiile au intervenit în condiţiile în care armistiţiul de trei zile declarat unilateral în războiul din Ucraina expirase la miezul nopţii, iar în deschiderea discuţiei cu presa, Putin a acuzat Ucraina că a încălcat de peste 130 de ori încetarea focului stabilită în martie-aprilie pentru 30 de zile, iar de Paşte a încălcat de circa 5.000 de ori armistiţiul de 30 de ore declarat de Moscova.Sâmbătă, liderii europeni consideraţi cei mai puternici aliaţi ai Kievului - premierul britanic Keir Starmer, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz şi premierul polonez Donald Tusk -, beneficiind de sprijinul lui Donald Trump, i-au dat lui Putin un ultimatum, somându-l să accepte un armistiţiu de 30 de zile începând de luni, 12 mai, şi să se aşeze la masa negocierilor, în caz contrar Occidentul urmând să-şi sporească sancţiunile şi să continue furnizarea armamentului pentru Ucraina.

Președintele  american Donald Trump a publicat un mesaj ambiguu cu privire la situația din Ucraina, lăudând perspectiva unui armistițiu, dar fără a indica clar dacă susține propunerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a liderilor europeni — care cer un armistițiu începând de luni — sau inițiativa președintelui rus Vladimir Putin, care propune reluarea negocierilor directe Ucraina-Rusia începând de joi, la Istanbul.„O zi potențial excelentă pentru Rusia și Ucraina! Gândiți-vă la sutele de mii de vieți care vor fi salvate dacă această baie de sânge nesfârșită se va încheia. Va fi o lume cu totul nouă și mult mai bună. Voi continua să colaborez cu ambele părți pentru a mă asigura că acest lucru se va întâmpla. SUA ar trebui să se concentreze pe reconstrucție și comerț. Ne așteaptă o săptămână grozavă!”, a scris Trump pe rețeaua sa socială.Declarația, deși optimistă în ton, evită să menționeze refuzul Moscovei de a accepta propunerea de armistițiu înaintată de Ucraina și UE, care prevedea o încetare a focului timp de 30 de zile, începând de luni. Liderii europeni au avertizat că, în caz contrar, Rusia va fi supusă unor noi sancțiuni.În replică, Vladimir Putin a respins această variantă și a propus ca, în schimb, negocierile bilaterale directe dintre Kiev și Moscova să fie reluate joi, la Istanbul, cu accent pe posibilitatea unui armistițiu.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin respinge posibilitatea unei încetări a focului de 30 de zile dacă Occidentul nu încetează să furnizeze arme Ucrainei.Putin ar fi susținut propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile, dar a venit cu un nou motiv care împiedică Moscova să o respecte, potrivit acestuia, scrie Pravda.Peskov a declarat că Kremlinul consideră imposibilă punerea în aplicare a acestei inițiative în timp ce „trupele ruse avansează pe fronturi și o fac destul de încrezător”. Iar în timpul armistițiului, potrivit acestuia, ar trebui să fie oprite livrările de arme occidentale din Statele Unite și țările europene.Rusia, „forțată de continue operațiunea militară”"Acesta va fi un avantaj pentru Ucraina. Ucraina va continua mobilizarea completă, va transfera noi trupe pe linia frontului. Va folosi acest timp pentru a antrena noi militari și pentru a le oferi odihnă celor care luptă deja. Deci, de ce ar trebui să oferim Ucrainei un astfel de avantaj?" a declarat secretarul de presă al lui Putin.Peskov susține, de asemenea, că Putin ar fi „făcut tot posibilul pentru a rezolva problema pe cale pașnică și diplomatică”, dar în absența „mijloacelor pașnice și diplomatice”, Moscova este „forțată să continue operațiunea militară”.

Pakistanul și India au ajuns la un acord privind o încetare a focului ''imediată'', a anunțat sâmbătă după-amiază ministrul de externe pakistanez Ishaq Dar, potrivit DPA și AFP, scrie AGERPRES. Informația a fost confirmată de o sursă guvernamentală indiană, care a precizat că cele două țări nu au prevăzute discuții despre alte subiecte.În ultimele zile, India și Pakistanul s-au acuzat reciproc de atacuri cu drone. Cele două țări vecine ajunseseră în prag de război de la atacul soldat cu 26 de morți în Pahalgam, un oraș turistic din Kashmirul indian, atac ce nu a fost revendicat.India a atribuit atacul din Pahalgam unei grupări jihadiste cu baza în Pakistan, Lashkar-e-Taiba (LeT), acuzând Islamabadul de sprijinirea terorismului.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a vizitat astăzi satul Negureni din raionul Telenești, unde s-a întâlnit cu localnicii pentru a discuta despre provocările cu care se confruntă și aspirațiile lor privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.Într-o atmosferă caldă și autentic moldovenească, surpriza zilei a venit din partea actorului și activistului civic Emilian Crețu, care a invitat-o pe oficiala europeană la o masă tradițională. În meniu: zeamă de casă, plăcinte aburinde și celebra „Cușma lui Guguță”.„Tradițiile sunt sufletul fiecărei națiuni europene. Integrarea în Uniunea Europeană nu șterge identitatea culturală a unui popor, ci o protejează și o face cunoscută întregului continent”, a declarat Marta Kos în cadrul vizitei.Locuitorii din Negureni i-au vorbit comisarei despre nevoile locale, despre migrație, infrastructură și educație, dar și despre speranța că viitorul european al Moldovei va aduce stabilitate, oportunități și o viață mai bună.Vizita Martăi Kos face parte dintr-o serie de întâlniri directe cu cetățenii din diverse regiuni ale Moldovei, în contextul sprijinului ferm al Bruxellesului pentru parcursul european al țării.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, împreună cu liderii Franței, Germaniei, Poloniei și Marii Britanii, au avut sâmbătă o convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, concentrată pe eforturile de pace în contextul războiului declanșat de Rusia. Anunțul a fost făcut de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga.Potrivit acestuia, discuția a avut loc după întâlnirea la Kiev a așa-numitei „coaliții a celor dispuși” — un format informal care i-a reunit pe Zelenski, Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Donald Tusk și Keir Starmer.„Toți cei cinci lideri au avut un schimb constructiv de opinii cu președintele SUA, Donald Trump, axat pe perspectivele unui armistițiu. Ucraina și toți aliații sunt pregătiți pentru o încetare completă și necondiționată a focului — pe uscat, pe mare și în aer — pentru cel puțin 30 de zile, începând de luni”, a scris Sîbiga pe platforma X, publicând și o fotografie a convorbirii.Condiția-cheie, a subliniat el, este ca Rusia să accepte armistițiul și să fie implementat un mecanism eficient de monitorizare. Dacă acest pas va avea loc, urmează măsuri de consolidare a încrederii și, eventual, inițierea unor negocieri de pace reale.Întâlnirea liderilor la Kiev vine în continuarea apelurilor lansate de cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron, care au cerut anterior Moscovei să accepte propunerea de armistițiu. În caz contrar, liderii europeni au avertizat asupra unui nou val de sancțiuni dure împotriva Rusiei.De partea cealaltă, Kremlinul a reacționat afirmând că este dispus la o încetare a focului doar în cazul în care țările occidentale opresc livrările de arme către Ucraina — o condiție pe care oficialii occidentali au respins-o în mod repetat.

Republica Moldova, în următorii zece ani, va avea un șoc fără precedent pe piața forței de muncă. Astăzi, forța de muncă a Republicii Moldova este de reprezentată de 2 mln 460 de mii de persoane, dintre care doar 1 mln 530 de mii se află în țară, doar 854 de mii sunt ocupați în economia națională, doar 630 de mii sunt angajați oficial și doar 470 de mii activează în sectorul real al economiei. „Moldoveni care muncesc peste hotare sunt aproape de două ori mai mulți decât moldovenii care lucrează acasă, în sectorul real al economiei. În 2024, numărul persoanelor care a ieșit din categoria celor apte de muncă a depășit numărul copiilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 9 mai 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. Analizând populația de vârstă aptă de muncă, 15-64 ani, expertul a spus că în 1980 era reprezentată de  2 mln 167 mii de persoane. În 1990 – de 2 mln 308 mii/persoane. 2000 – 2 mln 437 mii/persoane. 2015 – 2 mln 620 mii/persoane, dintre care 2 mln 007 mii-se aflau în țară, iar 613 mii-erau plecați peste hotare. 2020 – 2 mln 542 mii/persoane: 1 mln 774 mii-în țară, iar 769 de mii-plecați peste hotare. 2024 – 2 mln 487 mii/persoane: 1 mln 578-în țară, iar 908 mii-plecați peste hotare. 2025, estimativ – 2 mln 460 mii/persoane: 1 mln 530 de mii sunt în țară, iar 930 de mii sunt peste hotare. „Astăzi, aproape 40% din populația de vârstă aptă de muncă se află peste hotare. În 2015 era de 23,4%”, a spus expertul. Pe categorii de cetățeni, a declarat că de vârstă 15-24 ani sunt 379 mii, dintre care 235 mii sunt în țară, iar 144 mii sunt peste hotare. 25-34 ani – 517 mii: 268 mii-în țară, iar 249 mii-peste hotare. 35-44 ani – 660 mii: 365 mii-în țară, iar 295 mii-plecați de acasă. 45-54 ani – 480 mii: 314 mii-acasă, iar 166 mii-plecați peste hotare. 55-64 ani – 427 mii: 335 mii-acasă, iar 92 mii-plecați peste hotare. „Peste 20 de ani, cei din grupul de vârstă 15-24 de ani vor fi de două ori mai puțin decât este în prezent. Populația de vârstă aptă de muncă din Republica Moldova scade într-un ritm alarmant. Dacă astăzi vorbim migrație și îmbătrânirea populației care probleme grave, mai gravă va fi lipsa forței de muncă acasă. Ne aflăm într-o gaură demografică fără de precedent și intrăm într-o gaură neagră de funcționare a economiei naționale. Nu vom avea populație în vârstă aptă de muncă. Cei care pleacă din țară nu are cine îi substitui. În urma lor vine un număr mult mai mic de persoane apte de muncă”, a spus expertul. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2015, populația aptă de muncă era 70,5%, copii – 18%, iar vârstnicii – 11,5%. În 2018: populația aptă de muncă – 68,1%, copii – 18,7%, iar vârstnicii – 13,2%. 2020: populația aptă de muncă – 67,1%, copii – 18,5%, iar vârstnicii – 14,4%. 2022: populația aptă de muncă – 66,4%, copii – 18,3%, iar vârstnicii – 15,3%. 2024: populația aptă de muncă – 65,1%, copii – 17,5%, iar vârstnicii – 17,4%. În 2025, estimativ, populația aptă de muncă reprezintă 64,7%, copii – 17,1%, iar vârstnicii – 18,2%. „Populația de vârstă aptă de muncă, ca pondere, scade. În 2024, pentru prima dată lucrurile s-au inversat. Numărul persoanelor care a ieșit din categoria persoanelor apte de muncă a depășit numărul copiilor. Ponderea populației aptă de muncă, din 2015 și până în 2025, a scăzut cu 160 de mii de persoane, iar circa 320 de mii au plecat peste hotare. Astfel, numărul celor care muncesc în țară, timp de zece ani a scăzut cu aproape 500 de mii”, a declarat Veaceslav Ioniță. Despre populația ocupată, economistul a menționat că în 1960 era de 1 mln 301 mii/persoane, dintre care 784 mii erau salariate, iar 517 mii era ocupate în economia neobservată. În 1985 a reprezentat 1 mln 621 mii/persoane: 1 mln 328 mii-salariate, iar 294 mii-ocupate în economia neobservată. 2000 – 1 mln 402 mii/persoane: 697 mii-salariate, iar 706 mii-ocupate în economia neobservată. 2010 – 949 mii/persoane: 598 mii-salariate, iar 352 mii-ocuapte în economia neobservată. 2020 – 834 mii/persoane: 602 mii-salariate, iar 233 mii-ocupate în economia neobservată. 2024 – 854 mii/persoane: 629 mii-salariate, iar 225 mii-ocupate în economia neobservată. „Din 2015 avem creșteri și scăderi. Tot ce s-a schimbat este legat de populația ocupată oficial și neoficial. În 2000 numărul celor care activau neoficial în economie a fost mai mare decât al celor care erau angajați oficial. În mare parte activau în agricultură. Din 2010 și până în 2020, populația salariată s-a stabilizat la 600 de mii. Acum avem 630 de mii de persoane angajate. Timp de 15 ani s-au creat doar 30 de mii de locuri de muncă. Nu a fost găsită o soluție pentru dezvoltarea țării prin angajarea cetățenilor”, a menționat economistul. Cu referire la populația ocupată în economia neobservată, analistul economic a afirmat că în 2015 erau 245,6 mii/persoane, dintre care: 159,4 mii implicați în agricultură, 55,7 mii în alte sectoare ale economiei, iar 30,5 mii în construcții. 2018 – 181,1 mii/persoane: 156,5 mii-agricultură, 2,3 mii-alte sectoare ale economiei, iar 22,3 mii-construcții. 2019 – 247,2 mii/persoane: 146,4 mii-agricultură, 64,1 mii-alte sectoare ale economiei, iar 36,8 mii-construcții. 2021 – 220,7 mii/persoane: 146,7 mii-agricultură, 34,7 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,4 mii-construcții. 2023 – 260,6 mii/persoane: 152,3 mii-agricultură, 69,2 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,1 mii-construcții. 2024 – 225,1 mii/persoane: 123,7 mii-agricultură, 62,2 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,2 mii-construcții. „Cei mai mulți sunt antrenați în munci agricole. Neavând o perspectivă de salarizare, unica lor soluție este munca nedeclarată în agricultură. În 2024, din cauza crizei din agricultură 31 de mii de oameni au renunțat la activitățile agricole pe care le desfășurau din cei 33 de mii care au renunțat să mai fie persoane angajate în câmpul muncii”, a afirmat analistul economic. Potrivit expertului, cei mai afectați de munca neoficială sunt bărbații din mediul rural. Bărbații din sate, de 15-24 ani, lucrează neoficial circa 58,6%; 25-34 ani – 43,1%; 35-44 ani – 41,9%; 45-54 ani – 35,8%, iar de vârsta 55-64 ani – 27,4%. Femeile din mediul rural, de 15-24 ani, lucrează neoficial circa 33,8%, de 25-34 ani – 25,7%; 35-44 ani – 25,4%; 45-54 ani – 24,4%, iar de 55-64 ani – 22,9%. Bărbații din mediul urban, de la 15 la 24 de ani, lucrează neoficial – 17,9%, 25-34 ani – 16,6%, 35-44 ani – 17,4%, 45-54 ani – 10,7%, iar de la 55-64 ani – 10,9%. Femeile din mediul urban, de la 15 la 24 ani, lucrează neoficial – 2,3%, 25-34 ani – 4,4%, 35-44 ani – 7,4%, 45-54 ani – 5,4%, iar de la 55-64 ani – 3,6%. Astfel, dacă în 2015, vârsta medie a unui salariat din Republica Moldova era de 41,6%, în 2018  crescut la 42,2%, în 2021 la 42,7%; 2024 – 43,5%. „Crește continuu și este legat de faptul că la noi îmbătrânește forța de muncă, iar alta tânără nu vine, aceasta pleacă peste hotare”, a spus expertul. Analizând salariații și pensionarii pentru limita de vârstă din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că în 1990 erau 580 mii/persoane pensionare și 1 mln 510 mii/salariați. În 2000: 518 mii/pensionari și 697 mii/salariați. 2010 – 486 mii/pensionari și 598 mii/salariați. 2020 – 524 mii/pensionari și 602 mii/salariați. 2024 – 530 mii/pensionari și 630 mii/salariați. „Dacă anterior unui pensionar îi revenea 3 lucrători, în prezent este aproape 1 la 1. De aici și presiunea enormă pe sistemul de pensionare”, a declarat Veaceslav Ioniță. Economistul a făcut un top al ramurilor economiei naționale cu cea mai mare creștere și descreștere a numărului de salariați în ultimii 10 ani. Astfel, creșteri au înregistrat: comerțul cu ridica și amănuntul – +20,2 mii/salariați; serviciul IT – +9,5 mii; automotive – +8,8 mii; HoReCa – +5,7 mii; servicii informative – +5,1 mii. Scăderi: -12,7 mii în învățământ, -8,4 mii în agricultura salariată, -4,3 mii în activități profesionale științifice și tehnice, -3,1 mii în administrația publică și -2,8 mii în ramura fabricării articolelor de îmbrăcăminte. „Deși datele ne arată că s-au creat 30 de mii de locuri de muncă în ultimii zece ani, scăderea lor în alte sectoare ale economiei afectează. Oficial s-au creat în ultimii zece ani – 15,2 mii de noi locuri de muncă”, a spus economistul. Vorbind despre populația ocupată în agricultură, analistul economic a specificat că în 1980 erau 610 mii/persoane, dintre care 330 mii actuvau pe cont propriu, iar 290 de mii erau salariați. În 1990 – 552,4 mii: 370 mii-pe cont propriu, iar 182,4 mii-salariați. 2000 – 770,4 mii: 585,5 mii-pe cont propriu, iar 184,9 mii-salariați. 2010 – 314,7 mii: 264,6 mii-pe cont propriu, iar 50,1 mii-salariați. 2020 – 175,9 mii: 141,7 mii-pe cont propriu, iar 34,2 mii-salariați. 2024 – 154,6 mii: 122,6 mii-pe cont propriu, iar 32 mii-salariați. „Astăzi la noi, producția agricolă este, față de anii 2000, de două ori mai mare, în volume reale, iar numărul salariaților este de cinci ori mai mic. Partea proastă este că, în prezent, agricultorii neavând forță de muncă, renunță la activitățile agricole. În 2024 am ajuns la cel mai mic nivel al populației ocupată în agricultură”, a specificat analistul economic. Potrivit expertului, în cinci ani ponderea birocraților pe cap de locuitor a crescut cu 8,9%.  Dacă în 2005 era de 18,9; 2010 – 18,8; 2015 – 19,4; 2020 – 20,2; 2022 – 21,3; în 2024 a ajuns 21,8. „Numărul lor tot scade, dar scade mult mai încet decât numărul celor ocupați în alte sectoare ale economiei și decât numărul populației”, potrivit expertului. Veaceslav Ioniță susține că ramura IT este singura care a cunoscut o creștere a ratei de ocupare în câmpul muncii, dar aceasta nu reușește să compenseze lipsa de viziune a autorităților privind asigurarea cu locuri de muncă în alte ramuri ale economiei. „Numărul salariaților în sectorul IT din Republica Moldova în 2013 a fost de 4,1 mii/persoane, în 2024 a ajuns la 14,1 mii. În Republica Moldova problema numărul unu este demografia, caracterizată prin natalitate scăzută, migrație înaltă, care în următorii ani se va accentua tot mai mult. În următorii ani, cea mai mare problemă a Republicii Moldova va fi lipsa populației aptă de muncă”, a conchis expertul.Sursa: Viitorul.org

Ucraina şi Ungaria au anunţat vineri că expulzează fiecare câte doi diplomaţi ai celeilalte părţi, acuzându-se reciproc de spionaj, relatează Reuters, transmite News.ro. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a anunţat măsura într-o postare pe X după ce agenţia de securitate SBU a Kievului a declarat că a descoperit o reţea de spionaj condusă de statul maghiar pentru a obţine informaţii despre apărarea ucraineană.La rândul său, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat că ordinul de expulzare al Budapestei este un răspuns la ceea ce el a numit „propaganda” ucraineană.„Doi diplomaţi maghiari trebuie să părăsească ţara noastră în termen de 48 de ore. Tocmai l-am convocat pe ambasadorul Ungariei la MAE Ucraina şi i-am prezentat nota relevantă”, a scris Sîbiha pe X în limba engleză. „Acţionăm ca răspuns la acţiunile Ungariei, pe baza principiului reciprocităţii şi a intereselor noastre naţionale”, a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene.SBU a anunţat vineri că a reţinut doi agenţi care ar fi acţionat la comanda serviciilor militare de informaţii ale Ungariei. Este pentru prima dată în istoria Ucrainei când s-a descoperit că o reţea de spionaj maghiară lucrează împotriva intereselor Kievului, a declarat SBU.Ungaria face parte din Uniunea Europeană şi NATO, două blocuri cu care Kievul este strâns aliat în războiul Rusiei din Ucraina, dar relaţiile dintre Kiev şi Budapesta au fost adesea tensionate. Premierul ungar Viktor Orban se opune ajutorului militar occidental pentru Ucraina. De asemenea, el a menţinut relaţii cu Vladimir Putin, ceea ce îl pune în contrast cu majoritatea celorlalţi lideri ai UE, care au încercat să îl izoleze pe liderul rus de la invazia Moscovei în Ucraina în 2022.SBU a precizat că cei doi suspecţi sunt foşti membri ai armatei ucrainene, se află în custodie şi au fost notificaţi că sunt suspectaţi de trădare de stat. SBU a afirmat că aceştia au fost recrutaţi de un intermediar din cadrul serviciilor secrete militare maghiare şi au primit bani şi echipamente speciale pentru comunicaţii secrete. Potrivit SBU, presupuşii agenţi au fost însărcinaţi să transmită şefului lor detalii despre bateriile de apărare aeriană ale Ucrainei şi alte capacităţi militare din regiunea Transcarpatia, din sud-vestul Ucrainei.În Ucraina trăiesc aproximativ 150.000 de etnici maghiari, majoritatea în regiunea Transcarpatia. Guvernul lui Orban şi Kievul au avut de mai multe ori dispute cu privire la drepturile lingvistice ale comunităţii.Szijjarto a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că el consideră demersul drept propagandă ucraineană care ar trebui tratată cu precauţie, apoi a anunţat că Budapesta expulzează din Ungaria două persoane pe care le-a identificat ca fiind spioni ucraineni.„Nu tolerăm ca Ucraina să lanseze continuu astfel de acte defăimătoare împotriva Ungariei şi a poporului maghiar”, a declarat Szijjarto într-o înregistrare video pe Facebook. „Prin urmare, astăzi am expulzat din Ungaria doi spioni care lucrau sub acoperire diplomatică la ambasada Ucrainei din Budapesta”, a spus el.Szijjarto a acuzat Ucraina că foloseşte adesea propagandă anti-maghiară care s-a dovedit nefondată şi a declarat că ultima mişcare a Ucrainei a fost determinată de opoziţia Ungariei faţă de acordarea de ajutor militar Ucrainei.

Kievul a devenit sâmbătă epicentrul unui moment istoric în contextul războiului din Ucraina, odată cu sosirea simultană a patru lideri europeni de prim rang: Emmanuel Macron (Franța), Keir Starmer (Regatul Unit), Friedrich Merz (Germania) și Donald Tusk (Polonia). Este pentru prima dată de la începutul invaziei ruse în 2022 când asemenea lideri se reunesc fizic în capitala ucraineană.Liderii europeni au fost întâmpinați la gara din Kiev de oficiali ucraineni de rang înalt, într-un gest de solidaritate clară față de Ucraina. Pe agenda vizitei se află întâlnirea cu președintele Volodimir Zelenski, negocieri privind sprijinul militar și apelul comun către Moscova pentru un armistițiu complet și necondiționat de 30 de zile, sincronizat cu poziția exprimată recent de fostul președinte american Donald Trump.„Vom intensifica presiunea asupra mașinăriei de război ruse până când Rusia va accepta un armistițiu durabil”, au declarat cei patru lideri într-un comunicat comun.Vizita are și o dimensiune simbolică puternică, survenind imediat după parada de la Moscova dedicată celei de-a 80-a aniversări a victoriei asupra Germaniei naziste, unde Vladimir Putin a fost înconjurat de lideri din țări considerate aliate ale Rusiei.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, trage un semnal de alarmă în legătură cu intensificarea actelor de vandalism comise asupra bunurilor publice și spațiilor verzi din oraș. Potrivit unei postări recente pe rețelele sociale, edilul susține că astfel de fapte s-au înmulțit în ultimele săptămâni și anunță instalarea unor camere de supraveghere suplimentare.„Condamnăm astfel de acțiuni și vom instala și mai multe camere de supraveghere”, a declarat primarul. El a relatat mai multe incidente recente, printre care uscarea tuturor tuielor de pe o alee din sectorul Ciocana în doar o săptămână, ruperea arborilor plantați pe strada Dimo 7/3 – acolo unde municipalitatea a stopat anterior o construcție ilegală – și vandalizarea unor jardiniere bine fixate în Pădurea-Parc din același sector.„Ajungem la un absurd în care cineva își bate joc, intenționat, de banul public”, a afirmat Ion Ceban, adăugând că poliția a fost sesizată și urmează să fie ridicate imaginile video de pe camerele din zonă.Deși astfel de incidente au devenit mai rare în ultimii ani, primarul avertizează că ele par să revină. În acest context, edilul face apel la cetățeni să sprijine autoritățile și să semnaleze orice acțiuni de deteriorare a bunurilor publice: „Chemăm populația să ne comunice dacă, eventual, a observat orice tip de acțiuni de deteriorare a bunului public.”Autoritățile promit măsuri ferme pentru a preveni și sancționa actele de vandalism care afectează imaginea orașului și resursele investite în amenajarea spațiilor publice.

Ziua Independenței Naționale a României este sărbătorită, începând din 2022, la data de 10 mai, în urma adoptării Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, fiind zi de sărbătoare națională, lucrătoare, transmite Agerpres.Inițiatori ai propunerii legislative privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenței Naționale a României, prezentate în Biroul Permanent al Camerei Deputaților la 18 aprilie 2016, au fost 57 de deputați și senatori ai PNL, în expunerea de motive arătând: "restabilirea adevărului istoric și reluarea tradiției istorice din anii 1866-1947, când era sărbătorită ziua de 10 mai drept Zi Națională a României, reprezintă unul dintre cele mai importante motive.În toată această perioadă, ziua de 10 mai a fost sărbătorită până când regimul comunist a denaturat faptul istoric și a anulat această celebrare, instaurând ulterior 23 august drept zi națională". În continuare sunt amintite multiplele semnificații ale acestei zile: "în 10 Mai 1881, România a fost proclamată Regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate și de progres economic și social; în 10 Mai 1866, prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământ în fața Parlamentului Principatelor Unite; în 10 Mai 1877, Senatul proclama Independența statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamația "Independența absolută a României", conferindu-i astfel putere de lege. Cu o zi înainte, actul fusese citit în Parlament, de Mihail Kogălniceanu și votată de reprezentanții celor două Camere, conform http://www.cdep.ro/.Proiectul de lege privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenței Naționale a României a fost adoptat de Senat la 22 decembrie 2016 și de Camera Deputaților la 9 iunie 2021.La 10/22 mai 1866, în fața Adunării Constituante (aleasă la 9/21 aprilie), a Locotenenței Domnești și Guvernului, prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, ce fusese ales prin plebiscit ca Domnitor al României, depunea jurământul de credință: "Jur a fi credincios legilor țării, a păzi religiunea românilor, precum și integritatea teritorială și a domni ca domn constituțional", potrivit lucrării "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003). A fost proclamat de către Adunarea Constituantă Domnitor al României sub numele de Carol I.Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic și cultural. Carol I s-a pronunțat, în plan extern, pentru menținerea și consolidarea statutului internațional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice și militare ale țării. La 1/13 iulie a fost promulgată noua Constituție a României (în vigoare până în 1923, cu unele modificări), redactată după modelul Constituției Belgiei (februarie 1835), considerată la momentul respectiv ca fiind cea mai avansată pe plan european.În contextul determinat de declanșarea conflictului ruso-turc (1877-1878), la care a participat și România, opinia publică și presa românească au cerut guvernului proclamarea de urgență a independenței țării față de suzeranitatea otomană. România a refuzat să fie considerată "provincie privilegiată a Imperiului", cum o definea Constituția otomană din decembrie 1876. La 29 aprilie/11 mai, Adunarea Deputaților a dezbătut în ședință publică situația creată, adoptând o moțiune prin care s-a declarat starea de război cu Imperiul Otoman. La 30 aprilie/12 mai, Senatul a votat o moțiune asemănătoare.La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat Independența de Stat a României. În fața Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu, a declarat: "În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare (...) Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă", potrivit volumului "Istoria României în date" (2003).După discurs, Adunarea Deputaților a votat o moțiune, cu 79 de voturi "pentru" și 2 "abțineri", prin care lua act că "rezbelul între România și Turcia, cu ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială". În aceeași zi, și Senatul a adoptat o moțiune cu un conținut identic. Tributul datorat Porții (914.000 lei) a fost anulat și a fost trecut în contul cheltuielilor pentru armată. A doua zi, 10/22 mai, proclamația și legea adoptată de legislativul român au fost contrasemnate de Carol I, potrivit https://centenarulromaniei.ro/.Deși Independența României a fost proclamată în Parlament, a fost necesar ca neatârnarea să fie cucerită pe câmpul de luptă. Între 12/24 și 16/28 iulie 1877, trupele române au trecut Dunărea. Armata română fără nicio experiență de război, dar cu multă dăruire și curaj, a cucerit pe rând redutele Grivița (30 aug./11 sept. 1877), Rahova (9/21 sept. 1877), Opanez (28 nov./10 dec. 1877) și Smârdan (12/24 ian. 1878). Congresul internațional de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878), care a pus capăt conflictului, a recunoscut independența României, unirea Dobrogei, dar a cedat Rusiei județele Bolgrad, Cahul și Ismail din sudul Basarabiei, potrivit volumului "O istorie a românilor" (Ion Bulei, 2007).La 10/22 mai 1877 au avut loc, la București, o serie de festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun și a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniștri, deputați, senatori, membrii înaltului cler, înalți magistrați ai țării. În aceeași zi a fost instituită prima decorație românească - "Steaua României", în vederea recompensării serviciilor militare și civile deosebite aduse statului român, potrivit volumului "Istoriei României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).Consiliul de Miniștri a hotărât la 9/21 septembrie 1878, acordarea titlului de Alteță Regală lui Carol I, realizându-se, astfel, un prim și important pas spre proclamarea Regatului României.Parlamentul a proclamat România regat, la 14/26 martie 1881, prințul Carol primind pentru sine și pentru urmașii săi titlul de rege al României. Ca urmare a acestui eveniment, România și-a consolidat pozițiile în sistemul relațiilor internaționale, în special în Europa, dând un impuls mișcării de emancipare națională a românilor de peste Carpați.La 10/22 mai 1881, când se împlineau 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au fost organizate festivități prilejuite de proclamarea Regatului și încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Președintele Parlamentului a înmânat regelui Carol I și reginei Elisabeta coroanele făurite din oțelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independență.Din 1866 și până la 30 decembrie 1947, momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ziua de 10 Mai a fost Ziua Națională a României și se sărbătorea cu mult fast.

Un banner uriaș care îl înfățișează pe Vladimir Putin sub forma dictatorului nazist Adolf Hitler a fost afișat pe zidul cetății medievale din orașul estonian Narva, la granița cu Rusia. Mesajul, vizibil de pe malul rusesc al râului Narva, conține inscripția „Putler — criminal de război”.Fotografia bannerului a fost publicată de Muzeul Narva, care își are sediul chiar în interiorul cetății. Directorul instituției, Maria Smorzhevskikh-Smirnova, a explicat că inițiativa este „un mesaj și un memento al războiului la scară largă și al crimelor de război comise de Rusia”.„Astăzi, de Ziua Europei, celebrăm pacea și libertatea… În același timp, chiar lângă noi, războiul declanșat de Putin se află deja în al patrulea an. Numim dictatorul pe nume și crimele de război – crime de război”, a declarat ea pentru rețeaua de televiziune publică ERR.Este al treilea an consecutiv în care Muzeul Narva expune un astfel de banner pe 9 mai, pentru a transmite un mesaj direct către locuitorii din orașul rusesc Ivangorod, aflat peste graniță. Smorzhevskikh-Smirnova a subliniat că instalarea nu este o provocare, ci o acțiune planificată împreună cu organizația Propastop.Autoritățile ruse nu au rămas indiferente: la începutul anului 2025, un tribunal din Moscova a emis un mandat de arestare pe numele Mariei Smorzhevskikh-Smirnova, acuzând-o că a răspândit „informații false” despre armata rusă în scopuri politice.Între timp, pe partea rusă a râului, în Ivangorod, au fost instalate din nou ecrane gigant și o scenă pentru festivitățile de 9 mai. Anul acesta, acestea au transmis parada de Ziua Victoriei, urmată de un concert festiv intitulat „Malurile Victoriei”.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă privind adâncirea fenomenului sărăciei absolute în Republica Moldova, pe fondul crizelor economice repetate și al migrației masive. Potrivit unei analize publicate de expert, în prezent, peste 814.000 de persoane – adică fiecare al treilea moldovean – trăiesc în sărăcie absolută, iar numărul acestora a crescut cu 170.000 în doar trei ani, echivalentul unei majorări de 40%.„Avem de-a face cu o conjuncție periculoasă între crizele economice succesive și migrația accelerată a populației active, care afectează grav echilibrul social și economic al țării”, avertizează Ioniță. Ruralul – epicentrul sărăcieiDatele analizate arată că sărăcia afectează în mod disproporționat zonele rurale: aproape 600.000 de persoane sărace trăiesc în sate, de două ori mai mult decât în orașe. Migrația tinerilor și a celor cu potențial economic lasă în urmă comunități îmbătrânite și vulnerabile, în care accesul la resurse și oportunități este tot mai limitat.„Această segregare economică și demografică amplifică decalajele regionale și accentuează inegalitățile structurale”, explică expertul. Crizele economice – factor declanșatorÎn ultimii cinci ani, Republica Moldova a traversat patru crize majore, care au dus la inflație record, creșterea tarifelor la energie, stagnarea veniturilor și erodarea puterii de cumpărare. Aceste șocuri economice au afectat în special categoriile vulnerabile, împingând tot mai mulți oameni sub pragul sărăciei. Apel la politici urgenteVeaceslav Ioniță avertizează că, fără intervenții direcționate, modelul actual de dezvoltare nu mai este sustenabil. El propune o serie de măsuri urgente, printre care: protejarea categoriilor vulnerabile de efectele crizelor economice; investiții în dezvoltarea zonelor rurale pentru a opri exodul tinerilor; politici coerente de incluziune socială și echilibrare regională.În absența acestor acțiuni, Republica Moldova riscă să devină, potrivit lui Ioniță, „o societate dezechilibrată, în care cei care au plecat susțin, de la distanță, pe cei care au rămas fără perspective”.