Lucrările de reabilitare a podului feroviar Fălciu–Cantemir, care leagă România de Republica Moldova, au demarat oficial. Primele intervenții sunt deja în desfășurare pe partea românească, la Fălciu, și vizează revizia generală a structurii și revopsirea elementelor metalice ale podului. În această etapă, lucrările sunt efectuate cu resurse proprii, urmând ca în perioada următoare să fie atrași și contractori externi.În cadrul proiectului sunt prevăzute ample lucrări de reabilitare, atât la infrastructura feroviară, cât și la podul propriu-zis. Astfel, vor fi efectuate: Îndepărtarea vegetației și refacerea terasamentului; Înlocuirea traverselor și a diblurilor; Executarea burajelor și completarea cu piatră spartă; Înlocuirea traverselor degradate de pe pod și montajul de traverse speciale din lemn; Revopsirea completă a structurii metalice.De cealaltă parte a Prutului, autoritățile moldovene urmează să reabiliteze tronsonul de 1,8 kilometri care leagă podul de orașul Cantemir.Lucrările sunt programate să continue până în august 2025. Context și perspectiveProiectul face parte dintr-un amplu plan de modernizare a infrastructurii de transport dintre România și Republica Moldova. Linia Zorleni – Fălciu – Fălciu Frontieră a fost redeschisă în martie 2022 pentru sprijinirea refugiaților ucraineni, iar în ianuarie 2025, în cadrul reuniunii ministeriale QUINT Meeting organizate de Comisia Europeană (DG MOVE), s-a decis reconstrucția completă a conexiunii feroviare Fălciu–Cantemir.În aprilie 2025, CFR SA și CFM au semnat un Memorandum de înțelegere pentru reluarea circulației feroviare peste Prut.Printre obiectivele de viitor stabilite de cele două state se numără: Redarea circulației pe podul feroviar Fălciu–Cantemir; Electrificarea liniei Iași–Chișinău; Modernizarea controlului vamal la Ungheni; Redeschiderea trenului de pasageri Cahul–Galați.Toate aceste inițiative sunt menite să îmbunătățească conectivitatea regională, să faciliteze transportul de mărfuri și să stimuleze dezvoltarea economică de pe ambele maluri ale Prutului.

În seara zilei de vineri, 25 aprilie, poliția a intervenit la domiciliul deputatului Vasile Bolea, în urma unui apel la 112 privind un „conflict în familie”. Potrivit Ziarului de Gardă, apelul a fost efectuat de unul dintre copiii parlamentarului, care a reclamat că mama sa este agresată de către tată.Publicația precizează că a vizionat imaginile surprinse de polițiști la fața locului. Din înregistrări se vede cum unul dintre copii le indică agenților locul în care se aflau părinții. Vasile Bolea își ținea soția imobilizată cu mâinile, în timp ce aceasta plângea. Deputatul nu a încetat comportamentul agresiv nici după sosirea oamenilor legii.În urma incidentului, autoritățile au emis un ordin de restricție împotriva lui Vasile Bolea. Informația a fost confirmată de vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman, printr-o postare pe rețelele sociale.„Solicit autorităților să investigheze acest caz rapid, corect și transparent. Legea trebuie aplicată la fel pentru toți — fără nicio excepție. Mii de femei din Moldova sunt abuzate în propria casă, iar în multe cazuri victimele nu își reclamă agresorii. Cine știe câți ani această femeie a fost umilită și redusă la tăcere? De data aceasta, un copil a avut curajul să ceară ajutor”, a declarat Gherman.Deocamdată, Vasile Bolea nu a comentat public situația.

Roma devine sâmbătă centrul spiritual al lumii, când Papa Francisc va fi condus pe ultimul drum de sute de mii de credincioși și zeci de lideri mondiali. Peste 500.000 de persoane sunt așteptate la funeraliile istorice care vor avea loc în Piața Sfântul Petru, într-un eveniment cu protocol riguros și emoție fără precedent.Vineri a fost ultima zi în care pelerinii au avut acces la catafalcul Suveranului Pontif, depus în Basilica Sfântul Petru încă de miercuri. Potrivit autorităților Vaticanului, peste 150.000 de credincioși din întreaga lume au venit să își ia rămas bun, unii așteptând ore întregi la cozi formate pe străzile aglomerate ale Romei.Accesul în piață și în basilică a fost închis vineri seara, pentru a permite pregătirea ceremoniei de sigilare a sicriului. Funeraliile vor respecta un protocol strict. Printre primii lideri sosiți se numără președinții Argentinei și Italiei, urmați de suveranii catolici, liderii protestanți și șefi de stat din întreaga lume, în ordinea alfabetică franceză. Este confirmată participarea tuturor liderilor europeni, inclusiv a președintelui Ucrainei.Donald Trump, președintele SUA, se află deja în drum spre Vatican, alături de soția sa Melania. „A fost un om extraordinar, l-am întâlnit de două ori. O să fie interesant. O să ne întâlnim cu o groază de lideri străini”, a declarat Trump presei americane. Deși nu în calitate oficială, va fi prezent și fostul președinte Joe Biden, un catolic declarat, care va asista la ceremonie în mod privat.După slujba de la Basilica San Pietro, cortegiul funerar va parcurge un traseu simbolic de aproape cinci kilometri prin inima Romei, până la Bazilica Santa Maria Maggiore. Înhumarea va avea loc într-un cadru restrâns, rezervat familiei și celor mai apropiați colaboratori.Sicriul Papei Francisc va fi acoperit cu o lespede de marmură din Liguria, regiunea natală a bunicilor săi. Pe piatră va fi gravat simplu: „Franciscus”, alături de crucea de fier pe care a purtat-o atât ca arhiepiscop de Buenos Aires, cât și ca Suveran Pontif.Roma se pregătește astfel pentru o zi de doliu universal, dar și de unitate spirituală, în memoria unui papă care a marcat istoria prin apropierea sa față de cei umili, prin mesajele de pace și prin deschiderea fără precedent către lumea întreagă.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reafirmat ferm poziția țării sale privind integritatea teritorială, subliniind că „doar poporul Ucrainei decide ce teritorii îi aparțin”. Declarația a venit în contextul unor discuții internaționale intense privind viitorul regiunilor ocupate temporar de Rusia.Zelenski a refuzat să comenteze afirmațiile recente ale președintelui american Donald Trump, însă a accentuat că „poziția Kievului rămâne neschimbată: toate teritoriile ocupate temporar, inclusiv Crimeea, aparțin Ucrainei”. Această poziție este consfințită atât în Constituția Ucrainei, cât și în dreptul internațional, a precizat liderul de la Kiev.În ceea ce privește aderarea Ucrainei la NATO, Zelenski a recunoscut că acest proces depinde de aliați, dar a subliniat că țara sa continuă să solicite garanții solide de securitate, similare celor pe care Statele Unite le oferă Israelului.Președintele ucrainean a menționat că un eventual „backstop” american nu implică neapărat o prezență militară directă, ci poate include sprijin în domeniul apărării cibernetice și al sistemelor de apărare antiaeriană. De asemenea, Ucraina mizează pe sprijinul partenerilor europeni pentru eventuale desfășurări de trupe și dezvoltarea infrastructurii de apărare.

Un document confidențial cuprinzând propunerile Statelor Unite pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina a fost publicat integral de agenția Reuters, care afirmă că l-a obținut și verificat. Propunerile, prezentate oficial de emisarul american Steve Witkoff la o întâlnire cu oficiali europeni la Paris, pe 17 aprilie, au fost deja respinse de Kiev și de mai multe capitale europene. Documentul oferă un cadru de negociere care, potrivit unor analiști, echivalează cu o capitulare a Ucrainei în fața Federației Ruse.Reuters notează că acest set de propuneri reprezintă „oferta finală” a Statelor Unite și a fost transmis verbal ca bază de discuție. Publicația Axios a relatat deja, cu trei zile înainte, despre existența unor astfel de propuneri, iar reacțiile din partea Ucrainei și a aliaților săi au fost ferme: acordul este inacceptabil. Ce prevede acordul propus: o Ucraină neutră și pierderi teritoriale majoreDocumentul propune o „încetare permanentă a focului”, urmată de negocieri tehnice pentru garantarea securității Ucrainei. În schimb, Kievul ar renunța la orice aspirație de aderare la NATO, putând însă să solicite intrarea în Uniunea Europeană.Pe plan teritorial, concesiile impuse Ucrainei sunt considerabile. Statele Unite ar recunoaște de jure anexarea Crimeei de către Rusia și de facto controlul rus asupra regiunilor Lugansk, Zaporojie, Donețk și Herson, în timp ce Ucraina ar primi înapoi controlul asupra unor părți din Harkov și asupra centralei nucleare Zaporojie, administrată însă de SUA, și ar beneficia de acces economic la barajul Kahovka și râul Nipru. Reconstrucție economică în schimbul ridicării sancțiunilorLa capitolul economic, planul prevede reconstrucția totală a Ucrainei, compensarea financiară a pagubelor suferite și un parteneriat economic strategic cu SUA, inclusiv în domeniul minereurilor. Totodată, sancțiunile impuse Rusiei încă din 2014 ar urma să fie ridicate, iar relațiile economice americano-ruse reluate, în special în sectorul energetic. Reacții: „Inacceptabil”, spun Ucraina și aliații săiReacțiile oficiale nu s-au lăsat așteptate. Kievul a respins propunerile, considerându-le o legitimare a agresiunii ruse și o trădare a principiului suveranității naționale. Mai multe guverne europene, între care Polonia și statele baltice, s-au declarat la rândul lor împotriva unei soluții care ar ceda teritorii în schimbul unei păci fragile.

Blocul Alternativa a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, un Program social extins care vizează sprijinirea categoriilor vulnerabile ale populației și consolidarea echilibrului social și demografic din Republica Moldova. Potrivit reprezentanților Blocului, măsurile propuse au fost elaborate pe baza consultărilor cu cetățenii din diferite localități ale țării.Președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu, a declarat că programul reflectă problemele semnalate de oameni, cu accent pe combaterea sărăciei și susținerea pensionarilor. Acesta a criticat actuala guvernare pentru modul de alocare a resurselor publice și pentru indexarea pensiilor sub nivelul prevăzut de lege în anul 2023. Printre propunerile Blocului se numără racordarea pensiei minime la salariul minim pe economie și introducerea unui sistem regresiv de plată a contribuțiilor sociale pentru mamele cu copii minori.Tatiana Oboroc, șefa Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului din Chișinău, a prezentat o serie de inițiative dedicate susținerii familiilor cu copii și încurajării natalității. Printre acestea se regăsesc majorarea indemnizației lunare pentru îngrijirea copiilor până la 3 ani, dezvoltarea serviciilor alternative de îngrijire timpurie, precum și extinderea centrelor sociale și a creșelor.La rândul său, Eudochia Parancenco, șefa Direcției Asistență Socială din Sectorul Centru al capitalei, a evidențiat necesitatea îmbunătățirii serviciilor pentru persoanele vârstnice. Blocul propune, între altele, relansarea serviciului de asistență personală pentru vârstnicii solitari, livrarea de prânzuri calde la domiciliu și crearea de spălătorii sociale în zonele fără acces la rețele de apă.Viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, a atras atenția asupra necesității reformării sistemului de asistență socială. Aceasta a criticat reforma „Restart”, susținând că a dus la dezechilibre și concedieri masive în sector, și a pledat pentru depolitizarea acestui domeniu. Cutasevici a subliniat și importanța majorării indemnizațiilor pentru copiii lipsiți de ocrotirea părintească, în contextul în care sprijinul actual este considerat insuficient.Reprezentanții Blocului Alternativa au subliniat că programul social propus reprezintă un angajament ferm pentru îmbunătățirea calității vieții și reducerea inechităților sociale din Republica Moldova.

O pasageră în vârstă de 53 de ani, cetățeancă a Statului Israel, a fost depistată pe Aeroportul Internațional Chișinău în timp ce încerca să scoată ilegal din țară șapte lingouri din aur, nedeclarate autorității vamale.Potrivit unui comunicat emis de Serviciul Vamal, incidentul a avut loc în cadrul unei curse aeriene cu destinația Tel Aviv. Lingourile au fost descoperite în bagajul de mână al femeii, în urma unui control de specialitate efectuat de funcționarii vamali, în colaborare cu angajații Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF).Autoritățile au ridicat bunurile în vederea confiscării, iar cazul este în prezent documentat pentru stabilirea tuturor circumstanțelor. Conform legislației în vigoare, persoana riscă sancțiuni contravenționale.Serviciul Vamal reamintește că introducerea sau scoaterea bunurilor din țară fără a fi declarate conform reglementărilor legale constituie o încălcare gravă și poate atrage sancțiuni severe.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat lansarea unui nou program național dedicat renovării lăcașelor sfinte din Republica Moldova. Potrivit oficialului, pentru implementarea acestui proiect, autoritățile vor aloca în acest an 20 de milioane de lei din bugetul de stat. „Ca guvernare, am demonstrat că păstrarea tradițiilor și protejarea monumentelor istorice sunt o prioritate pentru noi. Am investit în obiective importante din patrimoniul național, iar acum facem un pas înainte pentru a susține și mai mult aceste valori”, a declarat Igor Grosu. Programul va avea în vedere, cu prioritate, bisericile aflate pe traseele turistice naționale. Autoritățile mizează pe dublul rol al acestor edificii – atât spiritual, cât și cultural – în consolidarea identității naționale și în dezvoltarea turismului. „Avem o țară frumoasă, cu oameni care prețuiesc tradiția și credința. Este responsabilitatea noastră să protejăm acest patrimoniu și să-l transmitem generațiilor viitoare”, a adăugat președintele Parlamentului. Oficialul a menționat și proiectele deja realizate în ultimii ani, cu sprijin guvernamental și european, printre care restaurarea bisericii Adormirea Maicii Domnului din Căușeni, lucrările la mănăstirea rupestră de la Țîpova sau la turnul Clopotniței din Vadul-Rașcov. Un alt exemplu evidențiat a fost Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi”, devenită un reper național și internațional în materie de turism cultural și religios. În contextul apropiatelor sărbători pascale, Igor Grosu a transmis și un mesaj către cetățeni: „Dragi moldoveni, peste câteva zile e Paștele Blajinilor. Vă invit să profitați de aceste zile pentru a petrece timp în familie și a redescoperi Moldova – țara care ne așteaptă cu inimă deschisă, oriunde ne-am afla.”

Lidera formațiunii politice Moldova Mare, Victoria Furtună, a efectuat o vizită în comunele Risipeni și Bocșa din raionul Fălești, unde a discutat cu cetățenii despre problemele locale și contextul politic actual. Întâlnirea de la Risipeni, satul natal al președintei Maia Sandu, a fost marcată de un climat tensionat. O femeie prezentă la discuție a exprimat nemulțumirea față de atmosfera conflictuală din comunitate: „Voi știți câtă ură în sat, din cauza asta, din cauza asta cu Maia Sandu. Au fost atâta politicieni de atâtea ori, dar atâta ură nu a fost.” În context, unele persoane ar fi fost deranjate de prezența Victoriei Furtună, una dintre ele amenințând că va apela la poliție. Furtună a reacționat afirmând că adunarea a fost legală și s-a desfășurat în limita celor 50 de persoane prevăzute de lege. „Lăsați să vină poliția, lăsați să vadă o întreagă țară, ce se întâmplă atunci când vin oponenții politici”, a declarat lidera Moldova Mare, adăugând că astfel de reacții sunt expresia unei intoleranțe față de opiniile alternative. O altă localnică a criticat presupusele evenimente organizate de președinta Maia Sandu în satul natal, afirmând că acestea nu au fost întâmpinate cu aceeași opoziție: „Bine că noi nu chemăm poliția, când Maia Sandu îi adună, îi duce la restaurant la Bocșa, și le face masă.” În fața tensiunilor, Furtună a făcut apel la calm și a reiterat rolul său de apărător al drepturilor cetățenilor: „E deranjat că vine un candidat care vorbește lucrurile adevăr. Ei știu foarte bine că noi am salvat o școală să nu fie închisă… Noi le apărăm drepturile, că procesele astea sunt abuzive.” Într-o vizită separată în localitatea Bocșa, Victoria Furtună a discutat cu cetățenii despre lipsa apei potabile, o problemă care, potrivit declarațiilor localnicilor, ar fi ignorată din motive politice. „Nici un gram nu e apă, nici apă nu e, nici în Risipeni, nici în Bocșa. Pentru că nu suntem din PAS”, a spus o femeie, sugerând că apartenența politică ar influența accesul la servicii publice esențiale. În fața acestor acuzații, Furtună a propus ca locuitorii să înainteze o cerere oficială către autoritățile locale pentru a obține explicații: „Să ne spună care sunt circumstanțele, ca noi să putem acționa mai departe.” Ea și-a exprimat încrederea că primăria va răspunde solicitărilor și a afirmat că va sprijini comunitatea în demersurile sale. Până în prezent, autoritățile locale nu au emis o reacție oficială în legătură cu acuzațiile formulate de cetățeni și declarațiile liderului Moldova Mare.

Ministerul Afacerilor Externe a venit cu o reacție după ce Rusia a emis o alertă de călătorie pentru Republica Moldova, avertizând cetățenii ruși asupra „riscurilor sporite” la intrarea pe teritoriul țării noastre. Autoritățile de la Chișinău subliniază că doar persoanele care ridică semne de întrebare pentru autoritățile competente sunt returnate. „Republica Moldova este un stat sigur și deschis pentru vizitatori. Regretăm că autoritățile ruse aleg, din nou, să tensioneze relațiile și să divizeze prin declarații nefondate. Doar persoanele care ridică semne de întrebare pentru autoritățile competente sunt returnate, conform legii. Toți ceilalți sunt bineveniți să se bucure de ospitalitatea proverbială a moldovenilor”, a anunțat diplomația Republicii Moldova.Amintim că, Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a emis o alertă de călătorie pentru Republica Moldova, avertizând cetățenii ruși asupra „riscurilor sporite” la intrarea pe teritoriul țării noastre.„La sosirea pe aeroportul din Chișinău, deținătorii pașapoartelor ruse sunt adesea supuși unor controale umilitoare și părtinitoare, care pot dura câteva ore. Pe durata acestor verificări, cetățenilor ruși – inclusiv copiilor – nu li se oferă condiții elementare, cum ar fi apă, hrană sau posibilitatea de a contacta lumea exterioară. Ulterior, accesul în țară este adesea refuzat sub pretexte inventate sau fără nicio explicație”, se spune în declarația Ministerului rus de Externe.Totodată, Rusia acuză autoritățile moldovene că refuză intrarea în țară a câtorva zeci de cetățeni ruși. În context, MAE rus le recomandă cetățenilor să „ia în considerare aceste riscuri” atunci când își planifică o călătorie în Republica Moldova.

O nouă intervenție dintre Serviciul Național de Consult și Transfer Interspitalicesc (SNCTI) al IMSP CNAMUP cu Serviciul SMURD România a fost realizată cu succes la data de 24 aprilie 2025. La ora 18:00, ambulanța SNCTI a transportat la frontiera dinte Republica Moldova și România un minor grav bolnav. Inițial, la data de 31 martie 2025, copilul de 11 ani a fost spitalizat la IMSP Institutul Mamei și Copilului cu o patologie severă. Pe parcursul aflării în staționar, copilului i s-au efectuat investigațiile necesare cazului și tratament corespunzător.Menționăm faptul că starea pacientului rămânea a fi foarte gravă, fără evoluție pozitivă la tratament, medicii specialiști printr-un consiliu medical extins și consult interspitalicesc transfrontalier cu colegii din România au decis transferul micuțului la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca pentru tratament neurochirurgical specializat.Astfel, misiunea transfrontalieră a avut drept scop transportarea copilului în timp util și a fost realizată cu succes de specialiștii din cadrul SNCTI, care au asigurat transferul asistat cu monitorizarea parametrilor vitali de la IMSP Institutul Mamei și Copilului și au predat în siguranță pacientul la vama Leușeni echipajului SMURD Iași. Datorită eforturilor comune, copilul a fost transportat în siguranță la o altă etapă de tratament în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.

Procuratura Generală anunță finalizarea urmăririi penale și transmiterea în instanța de judecată a cauzei penale privind omorul unui copil de 10 luni, comis în luna februarie 2010 în raionul Telenești.  Cazul constituie un precedent fără echivalent în practica recentă a justiției penale din Republica Moldova, fiind redeschis în mod excepțional din inițiativa Procuraturii Generale, ca urmare a apariției unor probe noi care au justificat necesitatea revizuirii dosarului încheiat în anul 2011 prin condamnarea mamei copilului. Această reluare a urmăririi penale, după mai bine de un deceniu, reflectă angajamentul ferm al instituției de a interveni ori de câte ori există suspiciuni privind erori judiciare sau lipsa de echitate, indiferent de vechimea cauzei. În anul 2024, în baza unor probe noi apărute, Procuratura Generală s-a autosesizat și a solicitat revizuirea unei sentințe irevocabile prin care mama copilului fusese anterior condamnată pentru lăsare în primejdie. În urma reexaminării, la 31 ianuarie 2025, instanța a dispus achitarea acesteia, stabilind că fapta nu a fost comisă de inculpată. Noua investigație, desfășurată de Procuratura Generală în colaborare cu Procuratura raionului Telenești și cu suportul Inspectoratului Național de Investigații, a inclus un spectru amplu de acțiuni de urmărire penală, inclusiv în afara teritoriului Republicii Moldova. În cadrul acestor activități au fost identificate fapte și probe esențiale care nu au fost cunoscute anterior organului de urmărire penală. Aceste constatări au dus la reevaluarea temeiniciei unei ordonanțe din anul 2010, prin care actualul învinuit fusese scos de sub urmărire penală. Ca urmare a noilor circumstanțe relevate, acea ordonanță a fost anulată, iar cauza penală a fost reluată în privința persoanei respective, care, în prezent, este învinuită pentru comiterea infracțiunii de omor. Potrivit rechizitoriului persoanei vizate i-au fost înaintate învinuiri pentru omor și răpire, iar dosarul a fost înaintat instanței de judecată pentru examinare în fond. Învinuitul se află în continuare în arest preventiv.

Tensiunile dintre India și Pakistan au escaladat dramatic în urma celui mai sângeros atac din ultimele două decenii și jumătate în regiunea administrată de India din Kashmir, soldat cu cel puțin 26 de morți. În replică la acuzațiile lansate de New Delhi, Islamabad a anunțat o serie de măsuri diplomatice dure și a cerut probe concrete privind implicarea sa în incident. Atacul a avut loc în stațiunea turistică Pahalgam, loc preferat de turiști pentru peisajele sale pitorești. Gruparea The Resistance Front (TRF), despre care se crede că este o ramură a organizației militante Lashkar-e-Taiba, cu baze în Pakistan, și-a asumat responsabilitatea pentru atac. Premierul indian Narendra Modi a promis joi, într-un discurs public, că autorii masacrului vor fi urmăriți „până la capătul pământului”. În plus, India a suspendat participarea sa la acordul de împărțire a apelor și a închis principala frontieră terestră cu Pakistanul, printre alte măsuri represive. Ca răspuns, premierul pakistanez Shehbaz Sharif a anunțat suspendarea unui proiect de irigații prin canal, după ce India s-a retras din Tratatul privind apele fluviului Indus, o decizie care a stârnit îngrijorări serioase privind aprovizionarea cu apă a Pakistanului. Într-un comunicat oficial, Sharif a catalogat măsurile Indiei din 23 aprilie drept „unilaterale, nejustificate, motivate politic, extrem de iresponsabile și lipsite de fundament legal”. Premierul pakistanez a adăugat că „în lipsa unei investigații credibile și a unor dovezi verificabile, orice tentativă de a lega atacul de la Pahalgam de Pakistan este lipsită de logică și rațiune.” Ministrul Apărării, Khawaja Asif, a declarat pentru Al Jazeera că „resping categoric acuzațiile formulate de guvernul indian” și a subliniat că Pakistanul „nu are nicio legătură” cu grupările armate din Kashmirul indian. Printre măsurile anunțate de Islamabad se numără închiderea iminentă a punctului de frontieră Wagah (valabilă până la 30 aprilie), suspendarea vizelor emise pentru cetățenii indieni în cadrul programului SAARC, reducerea personalului ambasadei Indiei la 30 de membri, închiderea spațiului aerian pentru avioanele indiene și sistarea tuturor activităților comerciale bilaterale. Cetățenii indieni, cu excepția pelerinilor sikh, au primit ordinul de a părăsi Pakistanul în 48 de ore. Între timp, autoritățile din Kashmirul administrat de India au publicat joi schițele a trei suspecți și au oferit o recompensă de 2 milioane de rupii indiene (aproximativ 23.000 de dolari) pentru informații care să conducă la prinderea lor. Potrivit anchetatorilor, este vorba despre membri ai Lashkar-e-Taiba: Hashim Musa (alias Sulaiman) și Ali Bhai (alias Talha Bhai), despre care se crede că sunt cetățeni pakistanezi, precum și Adil Hussain Thoker (alias Adil Guree), rezident în Kashmir. Thoker ar fi fost identificat cu ajutorul mărturiei soției uneia dintre victime. Peste 1.500 de persoane au fost reținute pentru interogatorii în cadrul anchetei aflate în desfășurare, în timp ce atmosfera din regiune rămâne extrem de tensionată, cu prezență masivă de forțe de securitate și o stare generală de neliniște. Situația actuală riscă să genereze un nou val de confruntări între cele două state nucleare, care își dispută regiunea Kashmir de peste 75 de ani.

Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova un pachet suplimentar în valoare de 60 de milioane de euro destinat creșterii rezilienței sale în fața amenințărilor străine, inclusiv pentru consolidarea capabilităților de apărare antiaeriană. Anunțul a fost făcut la Chișinău de vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, după o întrevedere cu președinta Maia Sandu.Șefa diplomației europene a mai spus că UE va acorda asistență Republicii Moldova în vederea combaterii unor posibile interferențe rusești în alegerile legislative din acest an. La rândul său, Maia Sandu a menționat că Uniunea Europeană ajută Republica Moldova să fie mai puternică și să facă față amenințărilor externe.Președinta Maia Sandu a anunțat că în curând, cu sprijin european, Republica Moldova va beneficia de echipamente pentru a proteja cetățenii de dronele rusești care încalcă spațiul aerian al țării.„Proiectele noastre comune cu UE fac viața oamenilor mai bună și ne ajută să păstrăm pacea și siguranța. Cu sprijinul UE suntem mai bine pregătiți să facem față amenințărilor care vin din afara țării. În curând R. Moldova va beneficia cu sprijin UE de echipamente care vor proteja cetățenii de dronele rusești care încalcă spațiul nostru aerian și chiar cad pe teritoriul țării, punând în pericol viețile cetățenilor, locuințele și infrastructura. Suntem o țară pașnică, nu ne dorim război, dar avem datoria să ne apărăm pacea, să ne apărăm cetățenii”, a declarat Maia Sandu.Uniunea Europeană continuă să sprijine consolidarea securității Republicii Moldova și va oferi în acest sens 60 de milioane de euro în susținerea efortului de creștere a rezilienței în fața amenințărilor străine, a anunțat, la rândul său Kaja Kallas. Șefa diplomației europene s-a referit și la riscurile de interferență străină în alegerile parlamentare din acest an.„Am agreat un pachet suplimentar de asistență în valoare de 60 de milioane într-un efort mai vast de consolidare a rezilienței Rep. Moldova de a face față amenințărilor străine. Acesta este destinat totodată consolidării capabilităților de apărare antiaeriană în vederea creșterii capacității R. Moldova de a preveni ca dronele rusești să cadă pe teritoriul său. În total volumul asistenței prin Instrumentul European pentru Pace asistența Uniunii Europene se ridică la aproape 200 de milioane de euro. Scopul este ca R. Moldova să devină mai puternică și mai sigură pentru cetățenii săi.În al doilea rând la cererea autorităților, UE va detașa o echipă de răspuns rapid la amenințări hibride în Rep. Moldova pentru a consolida instituțiile statului și a vă susține în efortul de a asigura un proces electoral funcțional și de a preveni răspândirea dezinformării online”, a spus Kaja Kallas.

Ministerul rus de Externe a lansat un nou atac dur la adresa autorităților de la Chișinău, acuzându-le de „politici discriminatorii sistematice” împotriva cetățenilor ruși care sosesc în Republica Moldova. Potrivit comunicatului emis de diplomația rusă, deținătorii de pașapoarte rusești ar fi supuși la tratamente umilitoare pe aeroportul din Chișinău, inclusiv controale amănunțite care pot dura ore întregi. Reprezentanții Moscovei susțin că, în timpul acestor proceduri, cetățenii ruși – inclusiv copii – nu beneficiază de condiții minime de confort, cum ar fi apă, hrană sau posibilitatea de a comunica cu exteriorul. Mai mult, în numeroase cazuri, acestora li s-ar refuza intrarea în țară fără explicații clare sau sub „pretexte inventate”. „Zilnic, autoritățile moldovene interzic accesul în țară pentru zeci de cetățeni ruși”, se arată în comunicatul MAE rus, care mai afirmă că personalul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău nu este lăsat să acorde asistență consulară în astfel de situații. În acest context, Ministerul rus al Externelor le recomandă cetățenilor ruși să ia în calcul aceste riscuri înainte de a călători în Republica Moldova, sugerând o deteriorare profundă a relațiilor diplomatice dintre cele două state. Aceste acuzații vin pe fondul unor tensiuni tot mai evidente între Moscova și Chișinău, într-un climat regional deja marcat de instabilitate și de repoziționări geopolitice. Autoritățile moldovene nu au comentat deocamdată declarațiile oficialilor ruși.

Un azer, anunțat în căutare internațională pe linia Interpol de către Federația Rusă, pentru comiterea infracțiunilor de omor și trafic de armament, a fost găsit în Republica Moldova.  Acesta a fost reținut în punctul de trecere a frontierei de stat Otaci, în timp ce urma să traverseze frontiera spre Ucraina.  Bărbatul de 43 de ani ar fi participat la un conflict armat între  două grupări criminale în februarie 2021, într-o cafenea din Shlisselburg, unde s-ar fi făcut  schimb de focuri din automate „Kalașnikov” și pistoale, iscat  în urma împărțirii zonelor de influență criminală între etnii de tip caucazian în Federația Rusă.  Reținerea acestuia a fost posibilă în urma acțiunilor întreprinse de ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate și cei de urmărire penală ai INI, cu suportul mascaților din BPDS „Fulger” și angajaților IGPF. Bărbatul a fost plasat în Izolator cu ulterioara inițiere a procedurii de extrădare.

Un nou capitol istoric se scrie pe malurile Prutului: România și Republica Moldova lansează, pe 26 aprilie, construcția primului pod rutier peste Prut realizat după căderea comunismului, un proiect simbolic numit sugestiv „Podul de Flori de la Ungheni”. Evenimentul va fi marcat de un amplu festival dedicat fraternității dintre cele două state românești.Noul pod va lega localitățile Golăiești, din județul Iași, și Zagarancea, din raionul Ungheni, și face parte din proiectul strategic Autostrada Unirii (A8), menită să conecteze România și Republica Moldova prin infrastructură modernă de transport. Cu o lungime totală de 261,20 metri, două benzi pe sens și trotuare pietonale, podul urmează să fie finalizat în termen de 24 de luni, cu finanțare europeană nerambursabilă în valoare de peste 151 milioane lei.„Este mai mult decât o investiție în infrastructură – este o punte între inimi, între oameni, între trecut și viitor”, a declarat Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor din România. El a subliniat importanța simbolică a zilei de 26 aprilie, care coincide cu Paștele Blajinilor, o sărbătoare a memoriei și reconectării cu cei dragi, vie sau dispăruți.De cealaltă parte a Prutului, ministrul moldovean al Infrastructurii, Vladimir Bolea, a salutat începutul unei noi ere în cooperarea dintre Chișinău și București: „După 33 de ani, în locul podului de flori din 1990 vom ridica un pod de piatră, cu patru benzi, care să unească concret cele două maluri. Este un gest de respect pentru visul generațiilor de români de pe ambele maluri ale Prutului.”Construcția „Podului de Flori de la Ungheni” deschide seria a cinci noi poduri rutiere peste Prut, între care se numără și cele de la Stânca – Costești, Bumbăta – Leova, Fălciu – Leca, Răducăneni – Bărboieni și Albița – Leușeni. Acestea vor redefini conexiunile dintre cele două state și vor contribui la dezvoltarea economică și socială a regiunii.Festivalul organizat la Ungheni va aduce împreună mii de oameni din România și Republica Moldova, într-o atmosferă de sărbătoare care va cuprinde concerte, expoziții fotografice, spectacole aeriene, parade de parașutiști, ateliere meșteșugărești și o zonă gastronomică ce va celebra diversitatea și bogăția tradițiilor comune.La 35 de ani de la evenimentul istoric din 1990, când mii de oameni au traversat Prutul ținându-se de mână și oferind flori, visul de unitate națională capătă din nou contur – de această dată printr-o construcție durabilă, pe patru benzi, ancorată în realitățile europene ale secolului XXI.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) informează despre confirmarea unui focar de Pestă porcină africană (PPA) la un mistreț, în zona de frontieră a extravilanului orașului Lipcani, raionul Briceni.  Cazul a fost confirmat la data de 18 aprilie 2025. În urma unui apel telefonic, recepționat de la primarul orașului Lipcani, reprezentanții Subdiviziunii teritoriale pentru siguranța alimentelor Edineț/Briceni/Ocnița/Dondușeni, împreună cu autoritatea publică locală, Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Poliția de Frontieră, s-au deplasat la fața locului.Animalul prezenta semne clinice de boală, manifestate prin agresivitate, afectarea trenului posterior și tulburări neurologice, afecțiuni care îi provocau stări evidente de suferință. Pentru a-i curma suferința și a reduce sensibilitatea organismului la durere, mistrețul a fost asomat. Totodată, pentru excluderea suspiciunii de Pestă porcină africană sau rabie, au fost prelevate probe și transmise pentru testare de laborator. Rezultatele au confirmat prezența virusului Pestei Porcine Africane. Drept urmare, a fost convocată de urgență Comisia pentru Situații Excepționale, care a aprobat un plan complex de măsuri pentru eradicarea și prevenirea răspândirii bolii în fauna sălbatică. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor îndeamnă fermierii și populația să respecte cerințele minime de biosecuritate și să evite hrănirea porcinelor cu iarbă proaspăt cosită, deoarece aceasta poate fi contaminată de către mistreții infectați cu virusul PPA. La fel, ANSA este dispusă să acorde recompense persoanelor care au notificat despre depistarea unor cadavre de mistreți și despre locul amplasării acestora, în mărime de 50 euro pentru fiecare cadavru notificat.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a lansat un mesaj tranșant privind situația transnistreană și viitorul geopolitic al Republicii Moldova, într-o declarație ce stârnește deja reacții contradictorii pe scena politică.„Dacă urmăriți ce se întâmplă astăzi cu Ucraina, este exact ce s-a petrecut cu noi în 1992”, a afirmat Galbur. Potrivit acestuia, Moldova ar fi fost forțată atunci de către americani să accepte o pace păguboasă cu Rusia, prin care a pierdut controlul asupra regiunii transnistrene, în pofida efortului militar de a o apăra.Liderul PNM susține că actualul cadru constituțional al Republicii Moldova este o capcană impusă de forțele loiale Moscovei în Parlamentul de la Chișinău, referindu-se la includerea Transnistriei ca „parte componentă” a statului moldovean. „33 de ani stăm cu partea componentă în fund și nu ne-am unit cu România, nu am ajuns în UE, și nici nu vom ajunge”, a declarat Galbur.Criticând lipsa de curaj a clasei politice moldovenești din ultimele decenii, Galbur propune o abordare radicală, dar pașnică: instituirea unui control real la Nistru, cu puncte de frontieră și vamă. „E un act de suveranitate, nu o izolare a cetățenilor”, a subliniat el, adăugând că doar în acest mod Moldova va putea demonstra comunității internaționale că are control asupra teritoriului său.Galbur a făcut și o paralelă între situația Moldovei din anii ’90 și ceea ce trăiește astăzi Ucraina, sugerând că președintele Volodimir Zelenski este presat să accepte un scenariu similar cu cel moldovenesc. „Casa Albă vrea ca teritoriile ocupate de Rusia să fie cedate de facto, dar păstrate de jure Ucrainei. Asta e o capcană. Un drum spre nicăieri”, a spus politicianul.Galbur și-a încheiat declarația spunând că „dacă aș fi fost Zelenski, aș fi renunțat la acele teritorii. E o decizie dureroasă, dar salvatoare”.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a numit pe Ion Guzun în Comisia de etică a judecătorilor, decizie adoptată în ședința din 23 aprilie. Numirea a stârnit reacții critice din partea fostei vicedirectoare a CNA și actual expert anticorupție, Cristina Ciubotaru, care avertizează asupra posibilelor implicații asupra independenței sistemului judecătoresc.Într-o postare publică, Ciubotaru afirmă că această decizie se înscrie într-un model mai larg de acțiuni prin care „membrii CSM ar exercita influență asupra procurorilor și judecătorilor”. Ea susține că, în urma deciziilor recente, membrii CSM ar avea libertatea să comunice procurorilor în legătură cu existența cvorumului sau cu voturile disponibile pentru ridicarea imunității unor magistrați.Cristina Ciubotaru îl descrie pe Ion Guzun drept un membru CSM implicat anterior în mai multe situații controversate, printre care: comunicări cu procurorii privind dosare penale vizând judecători ai CSJ; o decizie a ANI privind nedeclararea averii, anulată ulterior după reluarea procesului în instanță; constatarea de către Uniunea Avocaților din Moldova a unei incompatibilități între funcția sa din CSM și exercitarea profesiei de avocat; o procedură de numire criticată de Curtea Constituțională în octombrie 2024 ca fiind neconstituțională; declarații potrivit cărora justiția „nu trebuie să fie independentă, ci să colaboreze cu puterile politice”; susținerea publică a unui alt membru CSM aflat sub urmărire penală, dar care a trecut procesul de pre-vetting.Totodată, Ciubotaru susține că alți membri ai CSM nu s-ar fi distanțat de aceste poziții sau declarații, ceea ce ar genera un climat de îngrijorare privind standardele de etică aplicate în sistemul de justiție.Până la această oră, Consiliul Superior al Magistraturii nu a oferit un punct de vedere oficial în legătură cu acuzațiile formulate de Cristina Ciubotaru.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a reacționat ferm în urma noilor atacuri rusești asupra capitalei Ucrainei, Kiev, declarându-se nemulțumit de intensificarea violențelor și cerând public încetarea ostilităților.„Sunt nemulțumit de loviturile Rusiei asupra Kievului. Acest lucru a fost complet inutil și extrem de inoportun. Vladimir, oprește-te! În fiecare săptămână mor 5000 de soldați. Haideți, în sfârșit, să semnăm un acord de pace!”, a transmis Trump într-un mesaj publicat online.Declarația liderului de la Casa Albă a venit în contextul unei escaladări semnificative a conflictului ruso-ucrainean, iar apelul său la pace pare să fi fost direcționat direct către președintele rus, Vladimir Putin.Anterior, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, aflat într-o vizită oficială în Africa de Sud, a reacționat la comentariile făcute de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, care menționase că „răbdarea lui Trump e pe sfârșite”.„Nu știu ce se întâmplă în interiorul lor, dar răbdarea se termină, de fapt, la ucraineni. Pentru că noi suntem cei sub atac, nimeni altcineva. Nu doresc asta nimănui, dar noi suntem cei care trăim sub ploaia de rachete rusești”, a declarat Zelenski.

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că pe 9 mai va avea loc un marș dedicat Zilei Victoriei, organizat „în ciuda oricăror tentative ale autorităților de a bloca evenimentul”. Potrivit lui, manifestarea va avea loc fără simboluri de partid, dar cu participare masivă.„Da, vom ieși. Da, va fi marș. Vom merge într-o coloană unică, fără drapele de partid. Și nimeni nu ne va interzice să cinstim memoria eroilor”, a afirmat Dodon într-un mesaj adresat publicului larg.Fostul președinte a făcut apel la cetățeni să nu se lase intimidați și să participe la marș, pe care îl consideră o datorie morală și un act de respect față de trecutul istoric.„9 Mai este o zi sfântă pentru fiecare dintre cei care își amintesc și sunt mândri. 80 de ani de la Marea Victorie nu sunt doar o dată în calendar, ci un simbol al eroismului și al spiritului de neînvins al poporului nostru”, a subliniat Dodon.Marșul, potrivit liderului PSRM, va avea loc pe traseul tradițional: de la monumentul lui Ștefan cel Mare până la complexul memorial „Eternitate”.„Aceasta este tradiția noastră, obligația noastră și onoarea noastră. Nimeni nu ne poate interzice să ne amintim. Nimeni nu ne poate interzice să fim mândri. Ne vedem pe 9 mai”, a încheiat Igor Dodon.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis o alertă de călătorie pentru cetățenii moldoveni care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica India, avertizând asupra riscului ridicat de atacuri teroriste în anumite regiuni ale țării.Potrivit comunicatului oficial, autoritățile recomandă evitarea deplasărilor în regiunea Jammu și Kashmir, precum și în zonele de frontieră cu Pakistanul, din cauza intensificării acțiunilor grupărilor insurgente și separatiste.„Recomandăm cetățenilor să evite deplasările în regiunea menționată și să urmeze cu strictețe indicațiile autorităților locale”, precizează MAE.Pentru asistență în situații de urgență (accidente, decese, calamități sau alte pericole), moldovenii aflați în India pot contacta Ambasada Republicii Moldova la New Delhi: Telefon de urgență: +91 9971699110 Email: consul.newdelhi@mfa.gov.mdMinisterul subliniază că la acest număr nu se oferă informații consulare generale.MAE menționează că monitorizează permanent evoluția situației de securitate din India și va reveni cu actualizări relevante pentru cetățenii moldoveni.

Ofițerii Direcției Antidrog și cei de urmărire penală ai INI, în comun cu procurorii PCCOCS,  anunță o captură de peste 150.000 de pastile psihotrope estimate la 2,5 milioane de lei, într-o operațiune comună cu autoritățile din Ucraina, în colaborare cu agenția europeană Europol.Urmare a capturii pastilelor oficial declarate ca fiind de slăbire, care însă în realitate conțineau un drog psihotrop, au fost reținute 10 persoane în ambele state (inclusiv gestionara rețelei de distribuire a drogurilor în Ucraina), dintre care unul dintre capii grupării criminale, cetățean al Moldovei cu vârsta de 32 de ani. Ulterior, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), acesta a fost arestat pentru 30 de zile pentru continuarea obiectivă a investigațiilor. De asemenea, autoritățile de drept din Moldova cercetează penal și o femeie cu vârsta de 45 de ani care primea drogurile în Moldova livrate prin poștă din Kazahstan (în stare de libertate, aceasta fiind mamă solitară cu doi copii mici).Ulterior primirii psihotropelor din Asia, bărbatul din Moldova (ulterior reținut) prelua drogurile, le transporta în Otaci și le transmitea acolo unor femei din Ucraina cu rol de curier.Acestea, la rândul lor, le depozitau într-o casă din Otaci, după care pachetele cu substanțele psihotrope  le lipeau pe corp și apoi (în diferite intervale de timp) traversau pe jos frontiera spre Ucraina, prin Otaci. În alte cazuri, însuși bărbatul le transporta peste hotar, camuflate în ascunzișurile din mașină. De acolo, în cazurile transportării de către alți curieri a psihotropelor, pachetele erau preluate de către bărbat. Ulterior, acesta le livra unei femei din Hmelnițk-Ucraina, care organiza trimiterea poștală a acelor substanțe psihotrope din Kazahstan în Moldova, după care gestiona distribuirea lor în Ucraina.Așadar, urmare a unei încercări de transportare a unui nou lot de substanțe psihotrope, la 19 aprilie 2025, curierii au fost reținuți, în Ucraina. Au urmat percheziții concomitente în ambele state la domiciliile membrilor grupului criminal organizat, de unde au fost ridicate peste 150.000 de pastile cu efect psihotrop, aparate de calcul, telefoane mobile folosite pentru traficarea drogurilor, trei automobile folosite la transportarea substanțelor psihotrope, precum și bani care ar proveni din această infracțiune.Urmărirea penală continuă în ambele state, iar persoanele investigate beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), prin vocea liderului său Igor Munteanu, critică dur decizia Guvernului de a distribui ajutoare sociale în preajma sărbătorii Blajinilor, calificând inițiativa drept „o formă mascată de mită electorală” și „un semn clar al falimentului moral și administrativ” al actualei guvernări. „Ajutoarele de tip pomeni, lansate într-un an electoral, într-un moment de profundă criză bugetară, nu reprezintă nici solidaritate, nici politică socială, ci doar o strategie de supraviețuire politică, lipsită de respect față de cetățeni și regulile unei guvernări responsabile”, afirmă Munteanu. Potrivit comunicatului emis de CUB, guvernarea PAS politizează asistența socială într-un context în care o mare parte a populației trăiește sub pragul sărăciei. Formațiunea atrage atenția asupra unui deficit bugetar de aproape 18%, alimentat cu împrumuturi externe, în timp ce investițiile în domenii cheie, precum dezvoltarea economică și inovarea, se află la un minim istoric. „În loc să reformeze economia, guvernul PAS s-a transformat într-un distribuitor de pomeni electorale, condus de miniștri aleși nu pentru competență, ci pentru loialitatea față de partid și aptitudinea de a ‘lipi afișe’”, susține Munteanu. CUB critică, de asemenea, „ipocrizia” actualei guvernări, care ar recurge la aceleași practici populiste pentru care condamna fostele guverne PD și PSRM. Munteanu subliniază că actele de caritate din bugetul public nu pot înlocui politicile economice solide și reformele fiscale de durată. În final, liderul CUB solicită renunțarea imediată la aceste practici electorale și cere reorientarea politicilor bugetare către investiții reale, sprijin economic și crearea de locuri de muncă. „Moldova are nevoie de competență, bun simț și responsabilitate, nu de pomeni”, a conchis Igor Munteanu.

Primarul General, Ion Ceban, informează că, în contextul sărbătorii Paștelui Blajinilor, Primăria Chișinău va asigura și în acest an transport public GRATUIT către Cimitirul „Sfântul Lazăr”, pentru a facilita deplasarea locuitorilor și oaspeților Capitalei.„Pentru zilele de 27-28 aprilie, sunt pregătite 50 de unități de transport, iar alte 15 autobuze se află în rezervă și vor fi puse în circulație în funcție de fluxul de pasageri”, a subliniat edilul.Astfel, va fi asigurat transport GRATUIT pentru călătorii rutelor de autobuz nr. 27, „C” şi „D”, după cum urmează:-Ruta suplimentară de autobuz „C”, str. Vasile Alecsandri – str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”), cu următorul itinerar: tur – str. Vasile Alecsandri, Alexandru cel Bun, str. Alexandr Puşkin, str. Constantin Tănase, bd. Grigore Vieru, bd. Renașterii Naționale, str. Poștei, str. Putnei, str. Vasile Badiu, str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”); retur – str. Doina, str. Vasile Badiu, Calea Orheiului, bd. Renaşterii Naţionale, str. Albişoara, str. Vasile Alecsandri. Pe traseul rutei „C” se stabilesc în ambele direcţii staţii intermediare celor existente;-Ruta suplimentară de autobuz „D” ,bd. Renaşterii Naţionale (Circul), – str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”), cu următorul itinerar: tur – bd. Renaşterii Naţionale, Calea Orheiului, str. Ceucari, str. Socoleni, str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”); retur – pe acelaşi traseu. Staţiile intermediare ale acestui traseu se stabilesc, în sens direct – str. Florilor, str. Ceucari şi str. Doina, 106; în sens opus – str. Doina, 106, str. Ceucari, Calea Orheiului şi bd. Renaşterii Naţionale;-Ruta de autobuz nr. 27, bd. Renaşterii Naţionale (Circul) – str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”), cu următorul itinerar: tur – bd. Renaşterii Naţionale, str. Tudor Vladimirescu, str. Kiev, bd. Moscova, str. Studenţilor, str. Socoleni, str. Doina (Cimitirul „Sfântul Lazăr”); retur – pe acelaşi traseu. Pe traseul rutei nr. 27 se stabilesc în ambele direcţii staţii intermediare celor existente.De asemenea, adaugă Ion Ceban, pe data de 27 și 28 aprilie, va fi prelungit și itinerarul rutei de autobuz nr. 19 până la str. Doina, Cimitirul Sf. Lazăr, după cum urmează: Tur – de pe bd. Moscova pe str. Studenților, str. Socoleni, str. Doina, până la poarta centrală a Cimitirului Sf. Lazăr. Retur – str. Doina, str. Socoleni, str. Studenților și, în continuare, pe traseul stabilit. Se stabilesc stațiile intermediare celor situate pe acest itinerar.La fel, ruta de autobuz nr. 26 se suplinește cu unități de transport, iar numărul de troleibuze care vor circula pe rutele nr. 12, 24, 25, 26 și 28 se va stabili după necesitate. Rutele 19 și 26 vor activa în regim obișnuit conform orarelor atașateÎn funcție de fluxul de pasageri, asigură Primarul General, rutele vor fi suplinite corespunzător, pentru a menține intervale de așteptare și a preveni supraaglomerarea unităților de transport.„Timpul estimat de așteptare este de maximum 5 minute, iar în funcție de necesități, acesta poate fi redus. Vă rugăm să manifestați înțelegere și răbdare, să dați dovadă de responsabilitate civică, să respectați indicațiile personalului și să evitați formarea aglomerațiilor”, a conchis Ion Ceban.

Partidul Moldova Mare, condus de Victoria Furtună, a anunțat printr-un comunicat oficial că, la solicitarea Episcopului Marchel, o delegație formată din președinta partidului și juriști a efectuat o vizită în săptămâna Paștelui, pentru a oferi sprijin juridic și moral în contextul pe care îl consideră o „prigoană a credinței ortodoxe în secolul XXI”. „La solicitarea Episcopului Marchel, Președintele partidului Moldova Mare împreună cu juriștii au făcut o vizită în săptămâna Paștelui pentru a acorda asistența necesară în contextul prigoanei credinței ortodoxe din sec XXI, în Republica Moldova”, se arată în comunicatul formațiunii. Reprezentanții partidului nu au oferit detalii suplimentare despre natura sprijinului acordat sau despre circumstanțele concrete care au generat această reacție, însă au precizat că vor reveni cu informații în curând. Victoria Furtună a criticat în repetate rânduri ceea ce ea numește „atacuri asupra valorilor tradiționale” și s-a poziționat ferm în sprijinul Bisericii Ortodoxe din Moldova, promovând o agendă conservatoare și naționalistă în spațiul public.

Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, nu se află pe teritoriul Turciei, Greciei sau Emiratelor Arabe Unite, potrivit informațiilor transmise oficial autorităților de la Chișinău de către aceste state. Anunțul a fost făcut de ministra afacerilor interne, Daniella Misail-Nichitin, în cadrul unui interviu la emisiunea „Moldova Live”. „Au fost câteva semnalări din partea unor țări cu referire la faptul că Vladimir Plahotniuc nu se află pe teritoriul acestor țări, cum ar fi, de exemplu, Emiratele Arabe Unite, care au infirmat că persoana se află pe teritoriul țării, la fel și în cazul Turciei și Greciei”, a declarat Misail-Nichitin. Totodată, ministra a oferit detalii despre identitatea mexicană falsă atribuită lui Plahotniuc, menționând că autoritățile mexicane au confirmat lipsa oricărei forme de cetățenie sau document legal emis pe numele acestuia. „Autoritățile Mexicului au confirmat că nu este nici un pașaport, dar nici nu i-a fost oferită cetățenia acestui stat. Mai mult ca atât, au confirmat că acel pașaport era fals”, a adăugat ea. Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat puterea în urma crizei politice. În februarie 2025, Interpol a aprobat solicitarea autorităților moldovenești de a-l da în căutare internațională, în vederea reținerii și extrădării. Difuzarea acestei alerte este accesibilă tuturor celor 196 de state membre ale Interpol. Autoritățile moldovenești continuă demersurile pentru localizarea și aducerea în fața justiției a fostului politician, acuzat în mai multe dosare penale de corupție și spălare de bani.

Peste 700 de milioane de lei reprezintă datoriile guvernului față de companiile private care au executat lucrări în cadrul programului Satul European, susține liderul Partidului Social Democrat European (PSDE), Tudor Ulianovschi. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4.  Ulianovschi a atras atenția asupra problemelor grave cu care se confruntă antreprenorii implicați în acest program de infrastructură, afirmând că numeroase companii nu și-au primit plata pentru lucrările efectuate deja. „Satul European, ca și program de infrastructură, reprezintă companii care oferă servicii: canalizare, rețele, având câștiguri pentru aceste lucrări. Primăria este beneficiar, dar executor este compania care lucrează, care are costuri. Acești antreprenori construiesc ori irigare, ori rețele de gaz, canalizare etc.”, a explicat liderul PSDE. Potrivit lui Ulianovschi, multe dintre aceste firme se confruntă cu dificultăți financiare majore, fiind nevoite să se împrumute sau chiar să-și pună bunurile personale gaj pentru a putea finaliza lucrările. Totuși, plățile din partea guvernului întârzie nejustificat. „El câștigă proiectul din banii săi, angajează oameni, cumpără utilaje, lucrează, are cheltuieli, mulți dintre ei nu au banii lichizi la dispoziție, se împrumută, își pune casa, mașina în gaj, execută lucrarea, însă nimeni nu ia în primire lucrarea respectivă, fiindcă banii nu au fost transferați pentru Satul European”, a afirmat Ulianovschi. Acesta a calificat situația drept „o bombă informațională” și a cerut explicații din partea autorităților: „Informația bombă pe care azi am primit-o este că sunt aproximativ 700 de milioane de lei pentru lucrări făcute deja de antreprenori în diferite localități, care nu au fost plătite. De ce nu se plătesc? De ce se aruncă în stânga și în dreapta cu pomeni electorale?”

După luni în care autoritățile păreau să nu „găsească probe” privind activitatea ilegală de la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC), Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a confirmat, în sfârșit, că legea a fost încălcată. Potrivit răspunsului oficial al instituției oferit Agenției de Presă Telegraph, se recunoaște că responsabilii AIC, printre care Spoială și Cojuhari, nu au respectat normele legale, iar aeroportul urmează a fi sancționat. Încă din 1 martie 2025, presa a relatat pe larg despre vânzarea de produse alimentare neconforme – plăcinte și cafea de calitate îndoielnică – în incinta aeroportului. Cu toate acestea, instituțiile responsabile au refuzat inițial să acționeze, în ciuda numeroaselor sesizări publice. ANSA, instituție aflată sub controlul guvernării PAS, susține acum că va aplica sancțiuni, dar nu oferă un termen clar și evită detalii esențiale. Această reacție întârziată ridică mai multe semne de întrebare:  1. De ce Aeroportul nu a fost încă amendat, ci doar „urmează” să fie sancționat?  2. De ce controlul inițial a vizat un alt agent economic – Aerofood – și nu direct AIC, deși ulterior AIC a beneficiat de acte permisive?  3. Cum este posibilă eliberarea de autorizații pe baza unui control efectuat asupra unui prestator care și-a retras ulterior echipamentele?  4. Cine va plăti amenda? Vor răspunde Spoială și Cojuhari personal, sau banii vor fi luați din bugetul aeroportului, adică indirect din buzunarul călătorilor? Până la aplicarea efectivă a sancțiunilor, rămâne de văzut dacă instituțiile statului sunt capabile să acționeze independent și în interesul public.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat ferm, într-o postare pe platforma X (fostul Twitter), atacul cu rachete lansat de Federația Rusă asupra capitalei ucrainene în noaptea trecută. Potrivit autorităților din Ucraina, atacul s-a soldat cu cel puțin 9 morți și peste 70 de răniți, majoritatea civili. „În timp ce lumea speră la o încetare a focului, Rusia arată din nou că nu caută pacea – ci doar moarte și distrugere”, a scris Sandu. „Cel mai recent atac cu rachete asupra Kievului a ucis și rănit civili. Moldova condamnă acest act de teroare.” Șefa statului a reiterat apelul pentru sprijin internațional sporit în favoarea Ucrainei: „Ucraina are nevoie de mai mult sprijin, de mai multă apărare antiaeriană. Doar forța poate opri acest război.” Atacul nocturn asupra Kievului este unul dintre cele mai grave din ultimele săptămâni, iar reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Comunitatea internațională continuă să denunțe intensificarea agresiunii ruse și să ceară măsuri urgente pentru protejarea civililor.

Ucraina a fost ținta unui nou val de atacuri aeriene în cursul nopții trecute, cu epicentrul în capitala Kiev. Potrivit autorităților locale, loviturile au avut un caracter mixt, fiind utilizate rachete de croazieră „Kalibr”, armament balistic și drone de tip „Shahed”. Primarul capitalei, Vitali Kliciko, a confirmat dimineață că 70 de persoane au fost rănite, dintre care 31 sunt în prezent internate în spitale, inclusiv 5 copii. „Informațiile finale despre persoanele decedate sunt în curs de actualizare. Salvatorii continuă operațiunile de degajare a dărâmăturilor în două clădiri avariate din raionul Sviatoșîn”, a declarat Kliciko într-o actualizare la ora 9:00. Șeful Administrației Militare a Kievului, Timur Tkacenko, a declarat că atacurile au afectat cinci districte ale capitalei: „A fost de toate – Kalibr, balistică, Shahed-uri”, a spus el, subliniind amploarea fără precedent a agresiunii nocturne. Situația detaliată pe districte afectate:  • Raionul Sviatoșîn: Incendii și distrugeri parțiale la un bloc de locuințe, unde sub dărâmături se află încă persoane. S-au raportat daune și în zona unor construcții nelocuite, în cooperative de garaje, precum și la o casă de locuit cu un singur etaj.  • Raionul Holosiiv: Incendiu izbucnit în curtea unui bloc, unde mai multe mașini au fost distruse. Alte incendii au fost raportate într-un complex de garaje și într-o clădire administrativă cu două etaje.  • Raionul Șevcenkivskîi: Căderea resturilor unei drone pe un teren deschis a provocat incendii, distrugeri de garaje și daune la o zonă industrială și o clădire administrativă.  • Raionul Obolon: Focar de incendiu pe o zonă de vegetație uscată, 9 mașini arse, acoperișul unei clădiri nelocuite afectat, precum și un depozit distrus, cu avarii înregistrate și la autoturismele din apropiere.  • Raionul Solomianskîi: Resturi de dronă au căzut pe teren deschis, însă fără pagube semnificative raportate. Autoritățile continuă eforturile de intervenție, iar bilanțul final al victimelor urmează să fie actualizat pe măsură ce salvatorii intervin în zonele grav afectate. Situația din Kiev rămâne tensionată, iar infrastructura orașului suferă în continuare din cauza atacurilor repetate din partea Federației Ruse.

Deputatul AUR Valeriu Munteanu a luat cuvântul în plenul Parlamentului în cadrul dezbaterilor asupra proiectului de lege privind aplicarea controlului coordonat la punctul vamal Giurgiulești–Galați, criticând dur modelul propus și cerând aplicarea unui sistem real de tip „one stop control”. „Astăzi discutăm un proiect de lege care ne este prezentat drept o inițiativă salvatoare, un progres în relațiile transfrontaliere dintre cele două state românești – România și Republica Moldova. (…) Ei bine, haideți să fim sinceri: ceea ce se întâmplă la Leușeni-Albița nu este un model de succes, ci un exemplu clasic de jumătate de măsură.” Munteanu a descris în detaliu disfuncționalitățile actualului sistem de control coordonat de la vama Albița-Leușeni: „Autoturismele opresc o dată înaintea tonetelor vameșilor și a poliției de frontieră din Republica Moldova (…), după care înaintează câțiva metri, către vameșii și poliția de frontieră din România și repetă procedura greoaie.” „Unica schimbare, la vama Albița-Leușeni, este că până în 2023, de sărbători spre exemplu, sau vara în timpul vacanțelor, oamenii stăteau în două rânduri de câte 500 m, iar acum stau într-un singur rând, de 1 km.” Deputatul AUR a cerut implementarea unui control vamal unificat: „Încă în 2014 – în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova – am susținut public și am repetat de atunci de multe ori, că singura soluție reală este controlul unificat, adevărat, în regim «one stop», conform prevederilor Codului Vamal modernizat al Uniunii Europene, intrat în vigoare la 1 noiembrie 2013.” În finalul intervenției sale, Valeriu Munteanu a adresat un apel clar: „Parlamentarii AUR susțin prin vot acest proiect de lege și totodată cer Guvernului României să meargă mai departe, să-și depășească fricile și să organizeze puncte vamale comune reale, cu un singur punct de control, pe ambele sensuri, în toate cele 7 puncte de trecere ale frontierei nedrepte și durute dintre cele două state românești.” Mesajul a fost încheiat într-o notă simbolică: „Aceasta este unitatea în fapte, nu doar în vorbe. Basarabia e România.”

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege de ratificare a Acordului între Guvernele României și Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare din România. Actul normativ are ca scop facilitarea tranzitului de persoane și accelerarea circulației mărfurilor, ca parte a procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și a sprijinului acordat economiei ucrainene, grav afectate de război, în cooperare cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, se precizează în raportul Comisiei de apărare, informează Agerpres.Conform sursei citate, Acordul prevede implementarea controlului coordonat în punctul de trecere Galați – Giurgiulești, stabilind cadrul juridic bilateral, modul de organizare a controlului, atribuțiile personalului implicat, protecția datelor personale, procedurile de aplicare.„Prin acest Acord se creează cadrul juridic bilateral necesar implementării conceptului de control coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Galați (România) – Giurgiulești (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, în același mod în care se desfășoară în prezent în punctul de trecere a frontierei de stat Albița (România) – Leușeni (Republica Moldova)”, se arată în expunerea de motive a proiectului inițiat de Guvern.Acest acord se aplică pentru o perioadă de 12 luni care începe să curgă de la data la care controlul coordonat devine operațional. Orice prelungire a valabilității Acordului pentru noi perioade de 12 luni este decisă prin acordul părților, în baza evaluării în comun a rezultatelor sistemului de control, prelungirea realizându-se pe cale diplomatică.Potrivit Acordului, controlul coordonat este definit ca fiind controlul la trecerea frontierei efectuat separat de către personalul de control al statului de ieșire urmat consecutiv de personalul statului de intrare, efectuat pe teritoriul unui singur stat.

Președintele american Donald Trump a lansat un nou atac dur la adresa liderului ucrainean Volodimir Zelenski, acuzându-l că blochează încheierea unui acord de pace cu Rusia și riscă viitorul Ucrainei. Declarațiile au venit în urma eșecului negocierilor de la Londra și au fost făcute într-un context tensionat, în care războiul din Ucraina continuă să provoace pierderi semnificative de vieți omenești.„Zelenski poate obține pacea acum sau poate continua războiul încă trei ani, înainte să piardă întreaga țară”, a afirmat Trump, adăugând că liderul ucrainean „nu are cărți de joc” în actuala situație geopolitică. El a subliniat că Statele Unite nu au cerut Ucrainei să recunoască Crimeea drept teritoriu rusesc, dar a criticat dur poziția inflexibilă a Kievului în privința acestui subiect.„Zelenski se laudă pe prima pagină a The Wall Street Journal că «Ucraina nu va recunoaște niciodată ocupația Crimeei». Asta nu ajută deloc negocierile de pace. Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă, sub administrația lui Barack Hussein Obama, și nici măcar nu mai e un subiect de discuție”, a declarat Trump.Într-un ton acuzator, liderul de la Casa Albă a pus la îndoială legitimitatea pretențiilor Ucrainei asupra peninsulei Crimeea, afirmând că aceasta „a fost cedată fără un singur foc de armă”, iar prezența bazelor navale rusești din zonă era cunoscută de mult timp.„Astfel de declarații provocatoare, precum cele ale lui Zelenski, fac imposibilă încheierea războiului. Situația este dezastruoasă. Vreau să opresc moartea inutilă a mii de soldați ruși și ucraineni în fiecare săptămână. Suntem aproape de o înțelegere, dar Zelenski trebuie, în sfârșit, să ACȚIONEZE”, a mai spus Trump.În încheiere, el a reiterat că războiul nu ar fi avut loc niciodată dacă ar fi atunci președinte: „Această confuzie totală nu ar fi existat dacă eu aș fi fost președinte. Aștept cu nerăbdare să ajut atât Ucraina, cât și Rusia, să iasă din acest haos total.”

Ajutoarele anunțate de PAS la două zile după Paște nu sunt decât niște pomeni electorale, împărțite din banii împrumutați, spune Renato Usatîi. Președintele Partidului Nostru a amintit că astfel de metode folosea și guvernarea PDM, în frunte cu Vlad Plahotniuc, în ajunul alegerilor. „Tot ce PAS critica în perioada statului capturat – pomeni electorale, ajutoare distribuite înainte de alegeri, manipulare din banii publici – exact asta fac și ei acum. Doar că o spun cu alte cuvinte și cred că lumea nu vede. Ajutoarele oferite unor categorii de persoane NU sunt o problemă în sine. Este normal ca statul să ajute. Dar nu doar din Paște în Paște, nu doar când vin alegerile! Asta nu mai e ajutor social – e campanie electorală mascată pe banii tuturor moldovenilor. PAS împrumută bani din afară, împarte pomeni și apoi pune povara pe spatele cetățenilor care trebuie să-i întoarcă”, spune Renato Usatîi.Președintele Partidului Nostru a precizat că și el ajută oamenii, dar o face din banii personali, nu din bugetul statului, adică nu din buzunarul poporului. „Nu pun povara pe umerii cetățenilor și nu folosesc fondurile publice ca instrument de PR personal sau de campanie. E o diferență uriașă între ajutor sincer și populism electoral plătit din datoria țării. Una înseamnă grijă față de oameni. Cealaltă – manipulare cinică pentru voturi. Noi vrem un stat care lucrează pentru oameni în fiecare zi, nu doar când vin alegerile! Avem nevoie de un Guvern care va lucra DOAR PENTRU MOLDOVA, nu pentru interesul unui partid, indiferent de culoarea acestuia”, a mai scris Renato Usatîi pe rețelele de socializare.

Giganții tehnologici americani Apple şi Meta au fost sancționate de Comisia Europeană pentru încălcări ale normelor de concurenţă, în pofida tensiunilor cu preşedintele Donald Trump privind tarifele.Apple a fost amendata ch 500 de milioane de euro pentru clauze abuzive în magazinul său de aplicaţii App Store, în detrimentul furnizorilor de aplicaţii şi al clienţilor acestora. Meta va trebui să plătească 200 de milioane de euro pentru încălcarea unei norme care reglementează utilizarea datelor cu caracter personal.Aceste sancţiuni sunt primele impuse în temeiul noului Regulament european privind pieţele digitale (DMA), care a intrat în vigoare anul trecut pentru a pune capăt abuzului de poziţie dominantă de către giganţii din domeniul tehnologiei.Acestea vin la un an de la deschiderea procedurii împotriva celor două grupuri californiene, dar mai ales într-un moment delicat pentru relaţiile transatlantice.Uniunea Europeană este în plină negociere cu administraţia americană pentru a obţine ridicarea taxelor vamale impuse de Donald Trump.Taxele suplimentare americane de 25% pentru automobile, aluminiu şi oţel au intrat deja în vigoare, împreună cu o suprataxă vamală de 10% pentru toate celelalte produse.Trump denunţă în mod regulat taxele, amenzile şi constrângerile de reglementare impuse de Europa asupra serviciilor digitale americane.Contrar practicii obişnuite, amenzile UE au fost anunţate printr-un simplu comunicat de presă, fără o conferinţă de presă din partea executivului european.Apple a contestat imediat o decizie care o „vizează pe nedrept” şi a anunţat că va face apel, continuând în acelaşi timp dialogul cu Comisia Europeană.Cu toate acestea, cuantumul amenzilor pare moderat în comparaţie cu cele impuse de Europa „marilor companii tehnologice” până în prezent, scrie AFP.Apple a fost amendată pentru restricţiile impuse magazinului său de aplicaţii. Potrivit Comisiei, marca Apple împiedică capacitatea furnizorilor de aplicaţii distribuite în magazinul său online de a comunica direct cu utilizatorii finali pentru a-şi promova liber ofertele şi, eventual, a oferi preţuri mai mici prin alte canale.În acest caz, grupul din Cupertino a fost amendat de UE cu 1,8 miliarde de euro în martie 2024, în urma unei plângeri din partea platformei de streaming muzical Spotify.Meta, gigantul reţelelor de socializare, este vizat pentru nerespectarea unei norme care îi obligă să ceară acordul utilizatorilor înainte de a combina datele cu caracter personal din diferitele sale servicii, precum Facebook şi Instagram, în scopul creării de profiluri publicitare.„Comisia Europeană încearcă să pună obstacole în calea companiilor americane de succes, permiţând în acelaşi timp companiilor chineze şi europene să opereze la standarde diferite", a declarat Joel Kaplan, directorul de afaceri internaţionale al grupului, fost membru al Partidului Republican şi aliat al lui Donald Trump.

Un copil de patru ani a fost transportat de urgență la spital, după ce a căzut miercuri, 23 aprilie, de la etajul doi al unui bloc de locuințe situat pe strada Nicolae Testemițanu din Capitală.Potrivit ofițerului de presă al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, Svetlana Scripnic, apelul la Serviciul 112 a fost înregistrat la ora 12:50, iar la fața locului au fost direcționate echipaje de intervenție rapidă și o ambulanță.Minorul a fost preluat imediat de medici și dus la o instituție medicală pentru îngrijiri.„Preliminar, cunoaștem că minorul de patru ani a căzut de la etajul doi. Acesta a fost transportat la spital, iar polițiștii stabilesc în prezent toate circumstanțele în care s-a produs incidentul”, a declarat Svetlana Scripnic.

Fostul deputat Alexandr Slusari trage un semnal de alarmă cu privire la acțiunile recente ale guvernării, acuzând Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de populism electoral în pragul alegerilor. Într-o postare pe rețelele sociale, Slusari face o paralelă directă între comportamentul actualei guvernări și cel al fostului lider democrat Vlad Plahotniuc.„Îmi amintesc perioada electorală 2018-2019, când eram împreună cu PAS în cadrul blocului ACUM. Atunci, când Plahotniuc, ignorând guvernul, anunța direct din oficiul PDM alocarea indemnizațiilor și lansarea programelor ‘щебёнка-1’ și ‘щебёнка-2’, noi denunțam aceste practici drept populism electoral”, a declarat Slusari.Potrivit acestuia, PAS recurge acum la aceleași metode, în ciuda promisiunilor de schimbare fundamentală făcute în 2020. Fostul deputat critică dur apariția publică recentă a liderului partidului de guvernământ alături de ministrul Muncii, afirmând că gestul amintește de „duetul” Plahotniuc-guvern.„Multe reforme au eșuat, iar acum se încearcă acoperirea acestor eșecuri cu ‘praf electoral’. Economia este disfuncțională, iar ceea ce face PAS este o piramidă financiară la nivel bugetar – cheltuieli sociale și investiții în infrastructură necorelate cu performanțele economice reale”, a punctat Slusari.El mai adaugă că sprijinul financiar fără precedent din partea Uniunii Europene, în loc să fie valorificat pentru reforme structurale, este folosit pentru „pomene electorale”. „Fără o schimbare de paradigmă, ne îndreptăm spre un colaps economic”, avertizează fostul parlamentar.Slusari își încheie intervenția exprimându-și regretul profund că „după cinci ani, clasa politică ce promitea schimbări radicale, în prag de alegeri, recurge la aceleași practici tradiționale moldovenești”.

Un cutremur cu magnitudinea 6,2 a lovit miercuri, 23 aprilie, Turcia, a anunțat Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor şi Situaţiilor de Urgenţă din Turcia (AFAD) și Centrul german de Cercetare în Geoștiințe (GFZ), potrivit Reuters. Cutremurul a avut loc la o adâncime de 10 kilometri, conform GFZ.Cutremurul de 6,2 grade pe scara Richter a lovit zona Istanbulului și a fost precedat de un seism de 3,8 grade pe scara Richter, transmite Institutul Român de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.În urma seismului puternic nu au fost raportate pagube imediate. Oamenii au evacuat imediat clădirile și au fost sfătuiți de autorități să nu pătrundă în clădiri avariate.Epicentrul cutremurului, care s-a produs la ora 12:49, a fost în zona Silivri, la aproximativ 80 kilometri vest de Istanbul.Acesta a fost unul dintre cele mai puternice cutremure înregistrate în ultimii ani în oraşul care numără 16 milioane de locuitori.

Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede punerea în circulație a unor noi modele de pașapoarte și documente de călătorie, adaptate la noile standarde internaționale de securitate. Măsura vine ca răspuns la cerințele Organizației Internaționale a Aviației Civile, care vor deveni obligatorii de la 1 ianuarie 2026.Noua generație de pașapoarte moldovenești va include elemente biometrice avansate, cum ar fi imaginea facială și amprentele digitale, stocate pe un mediu electronic securizat. Copiii sub 12 ani și persoanele care nu pot fi amprentate vor fi exceptați de la această procedură.Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că proiectul urmărește protejarea drepturilor cetățenilor și alinierea pașapoartelor moldovenești la regulamentele Uniunii Europene privind securitatea documentelor de identitate.Printre noutăți se numără și modificarea copertei, care va include denumirea statului emitent în limbile română, engleză și franceză, precum și înscrierea informațiilor esențiale în format multiplu pentru o recunoaștere mai facilă la nivel internațional.Proiectul de lege prevede termene de valabilitate diferite pentru pașapoarte, în funcție de vârsta titularului și de statutul juridic, cu valabilități cuprinse între 1 și 10 ani. Documentele de călătorie pentru apatrizi, refugiați sau beneficiari de protecție umanitară vor avea regimuri speciale.Inițiativa urmează să fie dezbătută și supusă votului Parlamentului.

La scurt timp după ce Guvernul Republicii Moldova a anunțat lansarea programului „Ajutorul de Paște pentru familii”, destinat sprijinirii familiilor cu copii mici, familiilor vulnerabile din țară și diaspora, Partidul Social Democrat European (PSDE) a venit cu o reacție critică, acuzând guvernarea de folosirea fondurilor publice și europene în scopuri electorale. Potrivit unui comunicat emis de PSDE, deși formațiunea susține orice măsură socială menită să sprijine păturile defavorizate, astfel de acțiuni trebuie să fie „sincere și constante” și să nu fie transformate în instrumente de promovare politică. „În al patrulea an de guvernare, PAS se laudă că a decis, în premieră, să ofere ajutoare de Paște familiilor cu copii mici și persoanelor cu dizabilități. Coincidență sau nu, această premieră are loc cu cinci luni înainte de alegeri, ceea ce seamănă leit cu o acțiune eminamente electorală”, se menționează în comunicat. PSDE reamintește că în primul an de mandat, guvernarea PAS a anulat ajutorul de Paște acordat anual pensionarilor, în valoare de 700 de lei, sub pretextul că nu practică „pomenile”. Acum, în apropierea scrutinului parlamentar din toamnă, aceeași guvernare revine la astfel de practici, dar sub o nouă etichetă, critică social-democrații. Un alt aspect denunțat de PSDE este utilizarea banilor europeni pentru finanțarea programului. „Asistența financiară din partea UE ar trebui utilizată pentru proiecte de dezvoltare și investiții strategice, menite să consolideze instituțiile și economia, nu pentru PR politic, așa cum face PAS”, atrag atenția reprezentanții partidului. În acest context, PSDE solicită guvernării să înceteze utilizarea banilor publici și a instituțiilor de stat în scopuri electorale și avertizează că astfel de practici riscă să compromită integritatea procesului electoral. „Avem tot temeiul să considerăm că procesul electoral este viciat din start, ceea ce pune la îndoială corectitudinea alegerilor parlamentare din toamnă”, se mai arată în comunicat. Programul „Ajutorul de Paște pentru familii” urmează să intre în vigoare începând cu 2 mai și este promovat de Guvern ca o măsură de sprijin pentru familiile aflate în dificultate, inclusiv din diaspora.

Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura mun. Bălți anunță despre efectuarea mai multor percheziții, la Bălți și la Chișinău, într-un dosar de delapidare a averii străine, săvârşită de două sau mai multe persoane cu folosirea situaţiei de serviciu care a cauzat daune în proporţii considerabile. Cauza a fost pornită în urma unei sesizări care vizează acțiunile pretins ilegale ale fostului director al Instituției Publice „Centrul de adăpost pentru animale fără stăpân din municipiul Bălți”, fondată de Consiliul Municipal Bălți.Potrivit probatoriului acumulat, în perioada anilor 2021-2023, directorul Centrului, acționând cu alte persoane responsabile de evidența contabilă și cunoscând cu certitudine că două persoane au fost angajate fictiv în cadrul întreprinderii și care nu s-au prezentat niciodată la locul de muncă, ar fi calculat pe numele acestora plăți salariale și le-au dispus spre achitare prin transfer la cardurile bancare, perfectate în acest scop.  Prin urmare, șeful Centrului și-ar fi însușit mijloacele financiare transferate pe cardurile salariale și le-ar fi folosit în scopuri personale, cauzând astfel bugetului municipal Bălți o daună materială considerabilă în sumă totală de 367 188 de lei.Astăzi, ofițerii CNA în comun cu procurorii din cadrul Procuraturii mun. Bălți desfășoară mai multe acțiuni de urmărire penală care vizează automobilul, domiciliul și alte locații ale bănuitului. La moment, bănuitul este reținut pentru 72 de ore și urmează a fi plasat în izolatorul CNA.

Economia Republicii Moldova este prognozată să înregistreze în acest an o creștere de doar 0,6%, cea mai scăzută între țările emergente din Europa, potrivit celui mai recent raport „World Economic Outlook” al Fondului Monetar Internațional (FMI), publicat în contextul reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale. Informația a fost relatată de portalul mold-street.com. Această estimare vine în contrast puternic cu prognoza FMI din octombrie 2024, care anticipa o creștere economică de 2,6% pentru Moldova în 2025. Totodată, cifrele publicate de Biroul Național de Statistică indică o creștere aproape insesizabilă a PIB-ului în 2024 – doar 0,1%, în timp ce FMI raporta 0,5%. Pe termen mediu, FMI estimează că economia moldovenească ar putea atinge o creștere de 2,5% în 2026, iar obiectivul Guvernului de 5% ar putea deveni realitate abia în 2030. Moldova, codașa regiunii În raportul său, FMI subliniază că Moldova va rămâne în urma vecinilor săi în privința avansului economic: România este estimată să crească cu 1,6% în acest an, Ucraina – cu 2%, Macedonia de Nord – cu 3,2%, iar Albania – cu 3,8%. Media regională este de 2,1%. FMI mai avertizează că deficitul de cont curent al Republicii Moldova va rămâne ridicat – 16,1% din PIB în 2024 – cu o ușoară scădere la 14,5% în 2025 și 13,8% în 2026. Inflația, de asemenea, va rămâne o provocare: după 4,7% în 2024, prețurile ar urma să crească cu 8% în 2025 și cu 5,9% în 2026 – o revizuire semnificativă față de prognoza din octombrie, când FMI estima o inflație de doar 5% pentru anul viitor. Perspective globale în declin La nivel internațional, FMI și-a redus prognozele privind creșterea economică globală, pe fondul tensiunilor geopolitice și comerciale. Creșterea estimată pentru 2025 este de 2,8% (cu 0,5 puncte procentuale mai puțin decât în ianuarie), iar pentru 2026 de 3%. Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a avertizat asupra riscurilor generate de fragmentarea economică globală, menționând că tensiunile comerciale în creștere, în special între SUA și alte economii majore, pot afecta negativ piețele financiare și investițiile internaționale. FMI a subliniat că incertitudinile crescute au redus deja cererea pentru dolar și au provocat ajustări în piețele valutare, iar scăderea estimărilor privind comerțul mondial reflectă dificultățile legate de lipsa de claritate în sistemul global de schimburi comerciale.

Lidera Partidului “Moldova Mare”, Victoria Furtună, fost procuror anticorupție, lansează critici dure la adresa politicilor externe ale actualei guvernări și cere o repoziționare strategică a Republicii Moldova, bazată pe interesul național și nu pe alianțe unilaterale. „Cât se poate atât pro-Europa, pro-America, pro-Rusia. Dar când vom fi noi pro-Moldova?”, a întrebat retoric Furtună, în cadrul emisiunii Gonța Media, moderată de jurnalistul Gheorghe Gonța. Ea a subliniat că, deși integrarea europeană este un proces început și ireversibil, acesta nu trebuie să excludă dezvoltarea relațiilor echilibrate cu toate marile puteri. „Să nu uităm că s-a modificat Constituția. Orice partid care va veni și va spune că este contra Europei va fi scos în afara legii. Noi am început procesul de integrare europeană și îl vom continua. Sunt beneficii, dar avem și un pachet de credite pe care trebuie să le întoarcem înapoi”, a declarat aceasta. Furtună susține că pledează pentru o Moldovă neutră, suverană și independentă, care să-și clădească economia și să își afirme vocea în relațiile internaționale: „Trebuie să avem voce să luăm ce este mai bun de la toate țările lumii, să restabilim echilibrul de negocieri pe o retorică diplomatică, fără învinuiri, fără amestec din alte țări.” Ea a acuzat guvernarea PAS de deteriorarea relațiilor externe, inclusiv cu SUA, și a avertizat asupra riscurilor de izolare în cazul în care Republica Moldova optează pentru o tabără geopolitică în detrimentul alteia. Întrebată despre ideea unirii Republicii Moldova cu România, Furtună a replicat: „Numai dacă această țară se va numi Moldova Mare și Parlamentul să fie la Chișinău, iar președinte să fie Victoria Furtună.”

Începând cu 1 mai 2025, persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani vor beneficia de o pensie minima majorată, în valoare de 3300 de lei. O hotărâre în acest sens a fost aprobată, astăzi, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri.Prin această măsură, Guvernul susține persoanele care au desfășurat o activitate de muncă îndelungată în domenii precum educația, agricultura, asistența socială și alte sectoare ale economiei, dar care beneficiază de pensii mici din cauza veniturilor reduse avute de-a lungul carierei.Noua reglementare contribuie la consolidarea echității sociale și la asigurarea unui trai decent pentru persoanele în vârstă. De asemenea, aceasta reflectă angajamentul Guvernului de a susține cetățenii care au contribuit activ la dezvoltarea societății pe parcursul vieții lor profesionale.„Atunci când Guvernul identifică resurse, acestea sunt puse la dispoziția cetățenilor noștri. În ultimii trei ani, creșterea alocațiilor în fondul de pensii a depășit 13,9 miliarde de lei. La 1 aprilie, pensiile au fost indexate cu 10%, pensia minimă crescând de la 1888 de lei la 3055 de lei, iar pensia medie s-a dublat, ajungând la 4407 lei. De asemenea, în sezonul rece, cei mai vulnerabili pensionari au primit, lunar, între 800 și 1400 de lei. Toate aceste măsuri arată angajamentul Guvernului de a sprijini oamenii, cu ajutorul partenerilor noștri”, a precizat premierul Dorin Recean.Casa Națională de Asigurări Sociale va ajusta automat pensiile beneficiarilor eligibili, fără necesitatea depunerii unei cereri din partea acestora.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat, prin intermediul presei pro-Kremlin, „stoparea activității” unui presupus agent moldovean – Dmitri Rusnac, fost angajat al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova. Potrivit autorităților ruse, acesta ar fi sosit în 2024 în Rusia cu scopul de a culege informații despre planurile Moscovei în raport cu Republica Moldova. Conform comunicatului FSB, Rusnac ar fi avut misiunea de a obține date confidențiale despre „planurile conducerii ruse privind Moldova” și despre angajați ai structurilor de forță implicați în operațiuni legate de spațiul moldovenesc. Oficialii ruși susțin că acesta ar fi încercat să se stabilească legal în Rusia și să demonstreze loialitate față de autorități, pentru a nu stârni suspiciuni în cazul în care ar fi fost depistat. FSB mai afirmă că fostul ofițer SIS a fost supus testului poligraf, iar rezultatele ar fi indicat intenții de spionaj. Totuși, nefiind constatate daune directe aduse securității Federației Ruse, Rusnac a fost expulzat în februarie 2025 și i s-a interzis accesul în Rusia pentru următorii 60 de ani. Reacția autorităților de la Chișinău nu a întârziat să apară. Igor Zaharov, purtătorul de cuvânt al Președinției Republicii Moldova, a calificat acuzațiile aduse de FSB drept „un nou fals ordinar”. „Aceeași placă uzată a propagandei Kremlinului – un nou fals ordinar. Aceste falsuri devin tot mai frecvente, de aceea trebuie să fim vigilenți și să analizăm informația pe care o vedem”, a declarat Zaharov. Deocamdată, instituțiile oficiale din Republica Moldova nu au oferit informații suplimentare privind activitatea lui Dmitri Rusnac și nici nu au confirmat calitatea acestuia de fost angajat al SIS.

În perioada 27–29 aprilie, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua o vizită în Regatul Spaniei, unde va participa la Congresul Partidului Popular European, organizat în orașul Valencia.În cadrul evenimentului, șefa statului va susține un discurs și va avea întrevederi cu lideri europeni, șefi de stat și de guvern, pentru a consolida sprijinul politic pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, a extinde cooperarea economică și a aprofunda relațiile bilaterale cu țările partenere.În seara zilei de 27 aprilie, Președinta Maia Sandu se va întâlni, la Barcelona, cu membrii comunității moldovenești din Spania. Întâlnirea va oferi prilejul unui dialog despre prioritățile actuale ale țării și contribuția diasporei la dezvoltarea Republicii Moldova. Doritorii de a participa la discuție sunt invitați să completeze formularul de înregistrare.

Ofițerii Direcției Combaterea criminalității organizate și cei ai Direcției urmărire penală a INI, în comun cu procurorii PCCOCS, au reținut patru bărbați și o femeie care au lipsit de aproximativ 7 milioane lei mai mulți vârstnici ademeniți „să investească” în criptomonede.Primele din cele nouă victime cu vârste cuprinse între 65 și 80 de ani au fost înșelate începând din 2023. Persoanele înșelate sunt din Edineț, Orhei, Ialoveni, Căușeni și Cahul și au fost convinse de către bănuiți să investească sume de peste 10.000 lei, în mai multe tranșe.În schimb, aceștia le promiteau că vor câștiga mulți mai bani (în funcție de creșterea sau scăderea bursei de valori).Cei patru bărbați bănuiți din Cahul, Căușeni, Ceadâr-Lunga și Edinet cu vârste cuprinse între 19 și 43 de ani creau conturi bancare și găseau prin comunicare pe aplicațiile Whatsapp și Telegram „investitorii” pe care-i convingeau să depună sume de bani. La rândul ei, femeia bănuită cu vârsta de 43 de ani (care este și concubina liderului grupului criminal organizat, anunțat în căutare prin Interpol), avea rolul de curier – primea banii de la victime.Astfel, bănuiții profitau de vulnerabilitatea acestora și lipsa de informare pentru a fi duse cu ușurință în eroare, ulterior aceștia extrăgeau de la bancomate banii depuși de către victime. Mai apoi, atunci când „investitorii” își cereau profitul promis, bănuiții le cereau alte sume de bani, ca și „comision” pentru extragerea banilor investiți.În final, banii erau convertiți în criptovalută de către un suspect de 22 de ani.Prin urmare, persoanele care au investit inclusiv din bani împrumutați au fost înșelate în total cu 385.000 lei, 360.000 dolari și 30.000 euro (sau aproximativ 7 milioane lei).În urma măsurilor de investigație și a probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, oamenii legii au efectuat percheziții la domiciliile suspecților, unde au fost depistate și ridicate mai multe probe relevante pentru cauza penală: mai multe telefoane mobile și carduri bancare, un aparat pentru numărarea bancnotelor, cartele telefonice, extrase ale transferurilor bancare, înscrisuri de ciornă, precum și suporturi de stocare a informației.Urmărirea penală continuă, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Începând cu 2 mai, Guvernul Republicii Moldova va acorda un sprijin financiar semnificativ familiilor vulnerabile din țară și din diaspora, prin programul „Ajutorul de Paște pentru familii”, anunțat oficial în cadrul Bugetului +PLUS. Măsura a fost prezentată public de președintele Parlamentului, Igor Grosu, și ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, într-o conferință de presă susținută pe 23 aprilie. Ajutorul va ajunge la trei categorii de beneficiari:  • Familiile cu copii cu vârsta de până la 5 ani – vor primi 1.500 de lei;  • Familiile cu copii cu dizabilități – vor primi 5.000 de lei;  • Familiile care îngrijesc adulți cu dizabilități severe – vor primi 5.000 de lei. În total, aproximativ 230.000 de persoane vor beneficia de acest sprijin, iar suma totală alocată se ridică la 470 de milioane de lei. „Familiile nu trebuie să depună cereri. Noi am identificat deja aceste familii, multe dintre ele fiind deja beneficiare de alocații și indemnizații. Banii vor ajunge la oameni în mod proactiv”, a declarat ministrul Alexei Buzu. Distribuirea ajutorului financiar se va face prin trei metode:  1. Cardul social – pentru familiile deja înregistrate în sistem;  2. Alt card activ – identificat de autorități în lipsa unui card social;  3. Numerar, prin intermediul oficiilor poștale – pentru cei care nu dispun de un card. Pentru cetățenii moldoveni aflați în diaspora, Guvernul va încerca să identifice un card activ emis în Republica Moldova pe care să transfere ajutorul. În lipsa unui astfel de card, beneficiarii vor putea ridica banii în numerar de la oficiile poștale din țară, până la sfârșitul anului. Alternativ, pot împuternici prin procură un membru al familiei pentru a ridica suma în numele lor.