Cel puțin 14 oameni, inclusiv un copil de șase ani, au murit într-un accident care a avut loc în nord-vestul Ucrainei, a transmis ministrul ucrainean de Interne, Igor Klimenko.O autocisternă s-a ciocnit cu un microbuz în regiunea Rivne, a precizat ministrul ucrainean. Poliția și serviciile de urgență s-au deplasat imediat la fața locului, a adăugat Klimenko.Potrivit acestuia, medicii se luptă să salveze viața singurului supraviețuitor,  o femeie care a fost grav rănită.În urma accidentului, microbuzul a fost distrus aproape în totalitate.

Kievul cere de urgență aliaților săi occidentali noi sisteme moderne de apărare antiaeriană precum Patriot pentru a se proteja de loviturile rusești, care au vizat numeroase centrale electrice și aerodromuri militare în ultimele luni, potrivit News.ro.„Al treilea sistem de apărare antiaeriană Patriot al Germaniei a ajuns deja în Ucraina. Acesta va consolida protecția populației și a infrastructurii țării”, a declarat Martin Jaeger, ambasadorul Germaniei la Kiev, pe contul său X.„Echipa ucraineană (de utilizare a acestui) sistem a urmat cu succes o formare corespunzătoare în Germania în ultimele luni”, a adăugat el.Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat această „veste excelentă”.„Ne-am propus să dublăm puterea scutului nostru antiaerian, iar astăzi începem să facem acest lucru”, a subliniat el în mesajul său zilnic.La începutul lunii aprilie, Germania și-a anunțat intenția de a furniza Ucrainei o baterie Patriot suplimentară, după cele două pe care le-a trimis deja. Aceste sisteme avansate sunt în special capabile să doboare rachetele hipersonice rusești.În iunie, Zelenski a insistat că țara sa are nevoie de cel puțin șapte sisteme antiaeriene Patriot moderne suplimentare, inclusiv două pentru apărarea regiunii Harkov din nord-est, care a fost ținta unei ofensive rusești începând cu 10 mai.În afară de Germania, România a promis să livreze Ucrainei o baterie Patriot. Statele Unite ar putea furniza, de asemenea, o baterie suplimentară, conform rapoartelor mass-media americane.Italia s-a angajat să trimită o baterie de Samp-T, un sistem de apărare aeriană italo-francez.„Voi face tot ceea ce îmi stă în putere la nivel diplomatic pentru a-l ajuta pe Joe Biden să obţină un armistiţiu”, a declarat  de la sediul Foreign Office noul ministru.Politica noului Guvern laburist britanic urmează să o continue pe a conservatorilor în Războiul din Fâşia Gaza.

Ministrul de externe al Republicii Moldova a declarat, vineri, că guvernul său îşi rezervă dreptul de a ordona noi expulzări de diplomaţi ruşi dacă Moscova se angajează în activităţi dăunătoare intereselor ţării.Relaţiile Moldovei cu Rusia s-au deteriorat în timp ce preşedintele Maia Sandu a denunţat invazia Rusiei în Ucraina şi a condus o campanie pentru aderarea la Uniunea Europeană. Sandu descrie Rusia şi corupţia drept cele mai mari două ameninţări la adresa ţării sale.După alegerile prezidenţiale din martie, Moldova a ordonat evacuarea unui diplomat rus din cauza deschiderii de către Moscova a patru secţii de votare în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. Moldova autorizase o singură secţie de votare în Chişinău.Moldova a ordonat, de asemenea, reducerea personalului ambasadei Rusiei cu 45 de persoane în 2023, după ce a susţinut că Rusia foloseşte echipamentele de acolo pentru spionaj."Dacă acţiunile continuă să lezeze interesele naţionale ale Republicii Moldova, cum a fost cazul organizării aşa-numitelor alegeri prezidenţiale ruseşti pe malul estic al Nistrului ... aceasta rămâne o opţiune", a declarat Popşoi pentru deschide.md.O astfel de strategie era riscantă, a recunoscut el, deoarece expulzările reciproce ale diplomaţilor moldoveni de către Rusia ar putea face dificilă funcţionarea unei ambasade la Moscova."Avem nevoie de o abordare echilibrată. Pe de o parte, trebuie să ţinem cont de securitatea noastră naţională, iar pe de altă parte trebuie să ţinem cont de cetăţenii noştri din diaspora şi de interesele noastre. Avem nevoie de înţelegere pentru a menţine acest echilibru dificil", a afirmat el.Adjunctul ministrului rus de externe, Mihail Galuzin, intervievat de agenţia de presă Tass, a declarat că Moscova este pregătită să impună măsuri de retorsiune în cazul unor noi expulzări."Chişinăul nu trage concluziile corecte aici. S-ar părea, ei sunt hotărâţi să escaladeze tensiunea în relaţiile noastre", a spus el, citat de Tass."În ceea ce priveşte măsurile de răspuns, ştiţi că nu a existat un singur caz în care să nu avem o reacţie adecvată". 

Selecţionata Spaniei s-a calificat în semifinalele Campionatului European de fotbal - EURO 2024, printr-o victorie în faţa Germaniei, echipa gazdă, cu scorul de 2-1 (0-0, 1-1), după prelungiri, vineri seara, pe Stuttgart Arena.La Stuttgart, spaniolii au rămas fără Pedri încă din minutul 8, mijlocaşul iberic fiind nevoit să părăsească terenul accidentat. În minutul 15 Lamine Yamal a trimis pe lângă poartă din lovitură liberă, iar Kai Havertz a şutat în minutul 35, însă Unai Simon a intervenit şi la pauză s-a intrat fără gol marcat.În partea secundă Dani Olmo, jucătorul intrat în locul lui Pedri, a primit foarte bine de la Yamal, în careu, şi a înscris cu un şut plasat, deschizând scorul.Unai Simon a scos şutul lui Andrich, din minutul 65, apoi germanii şi-au intensificat presiunea, iar Simon a intervenit la şutul lui Fullkrug, în minutul 70. Acelaşi Fullkrug a lovit bara în minutul 77, pentru ca în minutul 82 Unai Simon să degajeze neglijent, iar Wirtz să încerce un lob care s-a dus însă peste poartă.Golul egalizator al gazdelor a picat în minutul 89, când Kimmich a plutit în careul spaniol şi a trimis o pasă înapoi, cu capul, iar Florian Wirtz a egalat, trimiţând meciul în prelungiri.Oyarzabal a şutat pe lângă poartă în minutul 104, apoi germanii au cerut penalti la henţul lui Cucurella, dar nu s-a dat nimic, iar Fullkrug a trimis cu capul punându-l la încercare pe Unai Simon, care a avut o intervenţie excelentă. Lovitura de teatru a venit pe final.Dani Olmo a centrat şi Mikel Merino a înscris cu o lovitură de cap, aducând victoria Spaniei, care s-a calificat în semifinale, acolo unde va juca fără căpitanul Alvaro Morata, suspendat, dar şi fără Dani Carvajal – eliminat la ultima fază a meciului.

Selecţionata Franţei s-a calificat în semifinalele Campionatului European de fotbal - EURO 2024, găzduit de Germania, după ce a învins Portugalia cu scorul de 5-3, la loviturile de departajare, vineri seara, pe Volksparkstadion din Hamburg, într-un meci în care scorul a fost alb, 0-0, atât la finalul celor 90 de minute, cât şi după prelungiri. La Hamburg, portarul lusitan Diogo Costa a respins extraordinar bomba lui Theo Hernandez, din minutul 20, iar în minutul 61 a fost rândul portarului francez, Maignan, să intervină la dubla ocazie Brunos Fernandes şi Joao Cancelo.După numai două minute, goalkeeperul cocoşilor galici a respins cu o paradă şutul lui Vitinha, pentru ca după aceea să blocheze şi încercarea lui Cristiano Ronaldo de a înscrie cu călcâiul.În minutul 66 a fost rândul lui Kolo Muani să rateze, pentru Franţa, şi numai intervenţia lui Ruben Dias l-a salvat pe Diogo Costa de la primirea unui gol. Camavinga a şters bara cu un şut în minutul 7, pentru ca Dembele să trimită puţin pe lângă vinclu, în minutul 73.Primele 90 de minute s-au încheiat fără gol, iar în prelungirile meciului nici una dintre cele două formaţii nu au reuşit să dea lovitura decisivă, astfel încât s-a ajuns la loviturile de departajare.Ousmane Dembele a transformat pentru Franţa, Cristiano Ronaldo a egalat, Fofana i-a readus pe francezi în avantaj şi Bernardo Silva a făcut 2-2.Kounde a executat impecabil şi a înscris în timp ce Joao Felix a trimis în bară.Barcola a dus avantajul francezilor la două goluri, 4-2.Nuno Mendes i-a menţinut pe luistani în joc însă Theo Hernandez a marcat şi a dus Franţa în semifininala cu Spania.Cristiano Ronaldo a jucat probabil ultimul său meci la un turneu final şi este primul Euro la care nu înscrie niciun gol.

Lucrările la Podul Giurgiu-Ruse încep în 10 iulie, Ruse, în plin sezon al concediilor, când foarte mulți turiști merg cu mașina în Bulgaria sau Grecia. Lucrările vor dura 4 luni și jumătate pe fiecare sens, adică aproximativ 9 luni. În aceste condiții, călătorii se așteaptă la blocaje și ore bune pierdute pe drum.Pe de altă parte, șoferii vor putea ocoli pe la Calafat-Vidin sau Călărași.Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse peste Dunăre are o lungime de peste 2 kilometri și reprezintă cea mai importantă legătură dintre Bulgaria și România. Acesta a fost deschis în 1954 și a fost reparat ultima dată pe partea română în 2016.

În iulie 1949 a avut loc cel mai mare val de deportări din fosta RSS Moldovenească, cei mai mulți dintre cei trimiși forțat în Siberia cu familiile fiind țărani înstăriți declarați de regimul comunist drept „culaci”. Acum 75 de ani, sovieticii au deportat mii de familii din Basarabia acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”. În Republica Moldova, 6 iulie este zi de doliu naţional în memoria victimelor deportărilor staliniste.Operaţiunea IUG a început în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, la ora 2:00 dimineaţă şi a durat până la ora 20:00, seara zilei de 7 iulie. Sovieticii au deportat 11 293 de familii – 35 796 persoane, dintre care 9 864 bărbaţi, 14 033 femei şi 11 889 copii. 7 620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”.Aşa cum s-a întâmplat cu deportarea în masă din iunie 1941, nu toţi cei care au fost incluşi iniţial în liste au fost deportaţi. Documentele de arhivă arată în mod concludent că de această dată, vestea despre planificarea unei operaţiuni de deportare a făcut înconjurul provinciei cu săptămâni înainte, graţie informaţiei oferite de anumiţi reprezentanţi ai puterii care şi-au înştiinţat rudele vizate în acest sens.Autorităţile au încercat să ţină în mare secret măcar data desfăşurării operaţiunii şi din această cauză unele primării au primit listele abia în ziua operaţiunii.Din totalul de 12 860 de familii incluse iniţial în liste, n-au fost ridicate 1 567 familii, iar acest lucru s-a întâmplat din cauze diferite: 274 familii intraseră între timp în colhoz; 240 - au prezentat chiar în timpul operaţiunii de strămutare, dovezi documentare care atestau că unii membri ai familiei făceau armata; 35 de familii aveau ordine şi medalii sovietice; 508 - îşi schimbaseră domiciliul, iar 105 familii reuşiseră să se ascundă.Arestările s-au făcut noaptea cu forţele soldaţilor veniţi în sate cu maşinile. Unii cetăţeni care au încercat să scape cu fuga au fost împuşcaţi. Gospodarii arestaţi împreună cu familiile lor, cu copiii, cu bătrâni, fără a li se permite să ia rezerve cu ei, au fost urcaţi cu forţa în vagoane pentru vite şi duşi. Toate bunurile - casele, utilajul ţăranilor deportaţi - au fost transmise colhozurilor, iar o parte din ele au fost furate, vândute de către organele financiare ale raioanelor respective. Multe dintre aceste edificii au fost oferite ofiţerilor care erau aici în NKVD, nomenclaturii etc. Mulţi dintre gospodarii deportaţi nu au mai revenit în patrie, au fost împuşcaţi pe drum, au murit de foame, de boli, de durere sufletească, de muncă peste puterile lor.În urma deportării din iunie 1949 impactul dorit de autorităţile comuniste sovietice a depăşit toate aşteptările. Acest lucru este adevărat mai ales în ceea ce priveşte efectul asupra ritmului de colectivizare în următoarele luni după deportare. Astfel, numai în lunile iulie - noiembrie 1949 cota gospodăriilor ţărăneşti care au intrat în colhozuri s-a majorat de la 32% la 80% din total, pentru ca să se ridice la 97%. Prin urmare, după operaţiunea de deportare, din iunie 1949, cei care alcătuiau majoritatea populaţiei locale, ţăranii, şi cei care erau cei mai refractari faţă de puterea sovietică, sunt nevoiţi să-şi schimbe atitudinea.Frica de o nouă operaţiune, poate de o mai mare amploare, a determinat agricultorii individuali să renunţe la gospodăriile lor şi să accepte compromisul cu regimul sovietic, un regim care dăduse de înţeles că nu va cruţa niciun fel de protestatar ori rebel. Mai ales că cei deportaţi în iunie 1949 erau incluşi în categoria celor care nu aveau dreptul să mai revină niciodată pe meleagurile natale, conform unei decizii speciale a autorităţilor de la Moscova.Conform datelor oficiale, în ziua de 6 iulie 1949, au fost deportate în Siberia 11 293 de familii din Moldova sau peste 35 mii de oameni. Sursele neoficiale afirmă că aceste cifre nu reflectă întreaga proporţie a dramei moldovenilor, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat reieşind din trei membri ai familiilor. Se ştie însă că au fost ridicate familii cu 7-8 şi chiar 14 copii.

30 de zile de arest preventiv pentru trei din cei șapte vameși reținuți la Biroul Vamal Nord, într-un dosar de corupție. Este vorba despre șeful Biroului Vamal Nord, Nicolae Mazanca, și doi dintre cei șase subordonați ai săi, reținuți miercuri, după ce au fost desfășurate peste 20 de percheziții. Aceștia sunt cercetați de către ofițerii CNA și procurorii Procuraturii mun. Chișinău pentru fapte de corupere pasivă.Astfel, cinci persoane urmează a fi plasate în Penitenciarul 13, iar un funcționar vamal a primit mandat de arestare la domiciliu, încheierile instanței fiind cu drept de atac.Amintim că, CNA și procurorii din cadrul Procuraturii mun. Chișinău l-au reținut, acum două zile, pe șeful Biroului Vamal „Nord” al Serviciului Vamal, precum și pe alți cinci funcționari vamali. Aceștia sunt cercetați într-o cauză penală, în care sunt învinuiți de fapte de corupere pasivă.Potrivit probelor administrate de CNA, s-a constatat că învinuiții ar fi organizat o schemă infracțională, prin intermediul căreia ar fi pretins și primit remunerații ilicite de la persoane fizice și persoane juridice pentru urgentarea sau eludarea unor proceduri vamale, materializate prin favorizarea celor din urmă la introducerea sau tranzitarea bunurilor pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contrar prevederilor legii.Astfel, în cadrul investigațiilor efectuate de CNA s-a documentat pretinderea și acceptarea de către bănuiți de la persoanele care introduceau marfă prin posturile vamale a unor remunerații ilicite ce variau între 1,5 mii de euro și 9 mii de euro.Mai multe sume de bani, dar și alte probe relevante pentru cauză, au fost ridicate în cadrul perchezițiilor. Cercetările pe caz se desfășoară în continuare sub conducerea procesuală a Procuraturii mun. Chișinău.

Președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului s-a întâlnit, astăzi, cu Luminița Odobescu, ministra afacerilor externe a României, care se află la Chișinău pentru Reuniunea Trilaterală Republica Moldova - România - Ucraina. În cadrul întrevederii, șefa statului, Maia Sandu, a mulțumit autorităților de la București pentru sprijinul constant oferit țării noastre, România fiind unul dintre cei mai importanți donatori ai Republicii Moldova. România contribuie activ la implementarea programului „Satul European”, în special prin reabilitarea, extinderea și modernizarea sistemelor apă și canalizare din satele țării noastre.Cu sprijinul României, dezvoltăm, de asemenea, infrastructura educațională, inclusiv achiziționarea de autobuze școlare și renovarea căminelor studențești. În acest an, România va sprijini renovarea căminului Universității de Stat din Cahul. Președinta și-a manifestat recunoștința pentru sprijinul constant acordat Chișinăului în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar și pentru asistența oferită Ucrainei.Președinta Maia Sandu a subliniat, totodată, că Republica Moldova va continua să facă progrese în parcursul european și că guvernarea va depune toate eforturile pentru a duce la bun sfârșit reformele inițiate. La fel, șefa statului a discutat despre proiecte bilaterale în domeniile energetic, infrastructură, sănătate și educație.În același timp, șeful legislativului, Igor Grosu, i-a mulțumit Luminiței Odobescu pentru ajutorul constant acordat Republicii Moldova în lansarea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, menționând că, în tot acest timp, ministra a sprijinit agenda de reforme a țării noastre atât la Bruxelles, cât și în relația cu statele membre ale UE.În cadrul discuțiilor, demnitarii au convenit stabilirea unei cooperări mai active pe mai multe domenii.„Expertiza României în aproximarea legislației la standardele UE ne va ajuta să ne mișcăm cu pași mai rapizi în procesul de negociere. Este important pentru noi să știm că avem un partener atât de puternic și dedicat, precum România, în drumul nostru de a construi o Moldovă Europeană”, a spus Igor Grosu.Președintele Parlamentului a mai subliniat că anul 2024 este un an electoral atât în Republica Moldova, cât și în România.„De aceea am convenit să ne unim eforturile în lupta noastră cu dezinformarea și cu grupările criminale care au scopul de a destabiliza situația din regiune”, a mai punctat șeful legislativului.   

Legislativul a adoptat proiectul de lege care prevede licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase. Documentul a fost susținut în ambele lecturi de 75 de deputați.Prin modificările la Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător se propune ca importul de culturi cerealiere și oleaginoase, cum ar fi grâul, porumbul, meslinul, floarea-soarelui, altele decât cele destinate însămânțării, să fie permis doar în baza licenței de import eliberată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Această prevedere va fi valabilă până la 31 decembrie 2024. La propunerea ministerului de resort, acest termen va putea fi extins cu cel mult 12 luni.Cererea de eliberare a licenței de import va putea fi depusă de persoanele juridice sau fizice care desfășoară următoarele activități economice: creșterea animalelor; fabricarea uleiurilor și grăsimilor; fabricarea produselor de morărit; fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Licența de import va fi eliberată gratuit. Persoanele care au primit licența de import nu vor avea dreptul să comercializeze și/sau să exporte mărfurile importate.Potrivit autorului inițiativei legislative, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, Alexandr Trubca, acest proiect de lege are ca scop prevenirea prejudiciilor grave aduse fermierilor autohtoni de consecințele războiului din Ucraina și a situației în care fermierii nu-și vor putea valorifica produsele sau le vor valorifica la prețuri mai mici decât costurile de producție. De asemenea, autorul susține că există riscul că o parte importantă a fermierilor nu-și vor putea onora obligațiile contractuale încheiate cu furnizorii, să achite salariile angajaților sau ratele creditelor.Proiectul de lege cu privire la licențierea provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

În ultimii ani, Primăria Chișinău a depus eforturi considerabile pentru a acoperi cererea mare de înscriere a copiilor la grădinițele cu grupe-creșă (2-3 ani). Declarația aparține primarului general al capitalei, Ion Ceban, care a oferit detalii în acest sens pe pagina sa de facebook.  „Numărul copiilor cu vârsta de 2-3 ani înmatriculați în grădiniţe s-a majorat de la 1200 la peste 4000, ceea ce înseamnă că, astăzi, în Capitală sunt deschise în total 186 grupe-creşă”, a menționat Primarul General.În context, edilul a amintit că, în ultimii patru ani, municipalitatea a construit şi extins 13 grădiniţe, inclusiv în suburbii, alte 3 instituţii preşcolare fiind în construcţie/reparaţie capitală.„În rezultat, au fost create 154 de grupe noi, cu o capacitate de peste 4000 de locuri”, a adăugat Ion Ceban. 

În primul trimestru din 2024, ianuarie-martie, a fost înregistrată cea mai mare creștere a prețurilor la imobile din ultimii 16 ani. În 2023 prețurile locuințelor au fost la nivelul anului 2022, iar în 2024 se înregistrează o înviorare a pieței prin creșterea prețurilor, dar cu o reducere a numărului de tranzacții. În primul trimestru, a fost înregistrat prețul maxim al locuințelor din istoria Republicii Moldova. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.Evoluția trimestrială a prețurilor la imobile în municipiul Chișinău. Potrivit expertului, în 2008 s-au înregistrat, trimestrial, doar creșteri a prețurilor la imobile, iar cea mai mare fost de 14,5%. În 2009, au fost doar scăderi ale prețurilor la locuințe, iar cea mai mare scădere a fost de 12,5%. În 2010, s-au înregistrat, trimestrial, atât creșteri, cât și descreșteri: 2,3% – creșterea maximă trimestrială, iar 4% – scăderea maximă trimestrială. În 2011: 0,4% – creșterea maximă trimestrială, 0,4% – scăderea maximă trimestrială. 2012: 0,5% – creșterea, iar 2% – scăderea; 2016: 0,6% – creșterea, iar 2,2% – scăderea; 2017; 2,4% – creșterea; 2020: 7,7% – creșterea; 2022: 7,5% – creșterea, iar 0,8% – reducerea; 2023: 5% – creșterea, iar 1,4% – reducerea; 2024, estimativ: 9,8% – creșterea din primul trimestru. „Ultima dată când a fost un preț mai mare față de primul trimestru din acest an a fost în 2008”, a spus expertul, se arată în articolul publicat pe ionita.md.Dinamica prețurilor la apartamente în municipiul Chișinău. Veaceslav Ioniță afirmă că în 2010 un metru pătrat (m2) de apartament în bloc, nou varianta albă, a costat 698 de euro, iar  un m2 de apartament în bloc vechi – 634 de euro. În 2015: 599 de euro a ajuns un m2 de apartament în bloc nou și 577 de euro – un m2 de apartament în bloc vechi. În 2020: 857 de euro – un m2 de apartament în bloc nou și 645 de euro – un m2 de spațiu locativ în bloc vechi. 2022: 1186 de euro – un m2 de spațiu locativ în bloc nou și 814 euro – un m2 de apartament în bloc vechi; 2024, în primul trimestru: 1434 de euro – un m2 de spațiu locativ în bloc nou și 972 de euro – un m2 de apartament în bloc vechi. „Acum avem o tendință mai nouă pe piață, există solicitări pentru apartamente finalizate”, afirmă Veaceslav Ioniță.Salariul mediu anual brut în municipiul Chișinău. Potrivit expertului, în 1995 a fost de 390 de euro/anual; 2000 – 575; 2005 – 1360; 2010 – 2730; 2015 – 3090; 2020 – 5810; 2021 – 6290; 2022 – 7730; 2023 – estimativ 8950;, iar în 2024 este prognozat pentru prima dată să depășească nivelul de 10 mii euro și să fie de 10400 de euro/anual sau de 3 ori mai mult decât în 2015.Accesibilitatea locuințelor în municipiul Chișinău. Expertul a specificat că 1980 erau necesare 9,3 salarii medii brute anuale pentru procurarea unui apartament nou, finalizat, de 70 m2; în 1990 – 9,8 salarii medii brute anuale. În 1995 – 31,1; 2000 – 20,3; în 2005 – 34,1; 2010 – 19,5; în 2015 – 16,3; 2020 – 12,4; în 2021 – 10,9; 2022 – 10; 2023 – 9,5; iar în 2024, primul trimestru – 10. „Apartamentele s-au scumpit, dar ținând cont și de salariile de astăzi, care sunt mai mari, tot mai puțini ani trebuie ca să-ți procuri un apartament. Piața imobiliară, în mare măsură a fost într-un dezechilibru total după destrămarea Uniunii Sovietice. A trebuit atunci 34 de salarii anuale pentru procurarea unei locuințe, astăzi s-a ajuns la 10 salarii anuale, s-a ajuns la un echilibru”, a specificat expertul.„Prețul unui apartament este legat de costul pe care îl au materialele de construcție și de veniturile populației. Costul apartamentelor a crescut enorm în ultima perioadă. Companiile de construcție au fost nevoite să majoreze prețurile, deși le-au majorat mult mai puțin decât costurile reale ale materialelor de construcție. Apartamentele, în pofida prețurilor mari, devin accesibile pentru că salariile, calculate în euro, cresc mai rapid decât cresc prețurile la apartamente. Piața se află într-un echilibru. Pot apărea și dezechilibre. Trebuie astăzi 10 ani pentru procurarea unui apartament și 60% din veniturile unei familii, unde cel puțin 2 persoane lucrează. Aceste două momente permit ca să fie accesibilă procurarea unui apartament în municipiul Chișinău. Într-un viitor apropiat, după ce am avut o creștere prea bruscă a prețurilor, intuiesc că poate fi o ușoară pauză, piața acum este relativ amorfă, dar pe termen mediu și lung, prețul apartamentelor va crește, la același nivel cu salariile. Să nu uităm că 70% din toată avuția moldovenilor este concentrată în imobile”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Procuratura municipiului Chișinău anunță despre pronunțarea unei sentințe de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pe o cauza penală de învinuire a unui medic de urgență de comiterea infracțiunii de încălcare din neglijență a regulilor sau metodelor de acordare a asistenței medicale.Inculpatul a fost condamnat la închisoare pe un termen de 1 an, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probă de 2 ani.Suplimentar, instanța a dispus privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul medical pe un termen de 3 ani.Acuzatorii de stat au înaintat învinuirea pe faptul că, la 1 ianuarie 2020, inculpatul, activând în funcția de medic de urgență la Stația AMU Chișinău, a încălcat prevederile actelor normative cu privire la Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească din Republica Moldova și altor acte instituționale.În acea zi, la ora 13:47, la solicitarea victimei, inculpatul a sosit într-un apartament din Chișinău, unde urma să acorde asistență medicală completă. În urma examinării, a stabilit diagnoza de „Hemoragie post-partum. Șoc hipovolemic I grad” și a calificat gradul de urgență ca major (roșu), implicând în mod obligatoriu serviciul spitalicesc. Cu toate acestea, bărbatul nu a respectat prevederile fișei postului și alte prevederi legale, deoarece nu a întreprins măsuri pentru spitalizarea victimei, în ciuda refuzului acesteia de a fi transportată la spital. El a închis fișa de solicitare fără a informa superiorii pentru a lua măsuri necesare internării obligatorii a victimei.Atitudinea neglijentă față de îndeplinirea regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale a dus la agravarea stării de sănătate a femeii de 33 de ani, care a decedat la 2 ianuarie 2020, la ora 20:05, din cauza „insuficienței cardio-pulmonare, ca urmare a trombemboliei arterelor pulmonare, complicație a sindromului CID (coagulare intravasculară diseminată) ca urmare a hemoragiei intrauterine.”Inculpatul a pledat nevinovat.

Rishi Sunak şi-a anunţat, vineri, demisia din funcţia de lider al Partidului Conservator, în ultimul său discurs în calitate de premier al Regatului Unit, după ce partidul Laburist a câștigat categoric, joi, alegerile legislative. Keir Starmer, liderul Partidului Laburist mers la Regele Charles, pentru a primi oficial mandatul de prim-ministru și sarcina de a forma noul Guvern. Starmer urmează să se adreseze națiunii în noua sa calitate.  Partidul Conservator a pierdut, duminică, alegerile, la un scor dezastruos în fața Partidului Laburist.„Îmi pare rău pentru că am consacrat acestei slujbe tot ceea ce am putut, însă ați trimis un semnal clar că Guvernul trebuie să se schimbe. Acesta este lucrul care contează. Am înțeles că sunteți furioși, că sunteți dezamăgiți și îmi asum responsabilitatea pentru această pierdere. Le spun candidaților conservatori, care au lucrat fără oboseală, dar și fără succes, că îmi pare rău că nu am putut să vă răsplătim pe măsura eforturilor dumneavoastră. (...)Nu îmi voi da imediat demisia imediat din slujba de lider al partidului. Au loc procedurile de selectare a unui succesor. Este important ca după 14 ani la Guvern, Partidul Conservator să se reconstruiască și să își asume rolul crucil în opoziție, în mod profesionist și cu eficiență.Când m-am prezentat aici, prima dată ca prim-ministru, v-am spus care era misiunea cea mai importantă, de a reveni la o economie stabilă. Inflația a ajuns din nou sub control, au scăzut ratele dobânzilor și ne-am crescut rolul în lume, am dezvoltat relațiile cu aliații, am condus eforturile globale de a sprijin Ucrainași am ajuns un cămin pentru noile tehnologii transformative. Regatul Unit este mai puternic datorită evoluțiilor de separare de Irlanda de Nord și independenței și sunt mândru de aceste reușite”, a declarat Rishi Sunak. ”În curând, oponentul meu, Keir Starmer, va deveni prim-ministrul nostru. Reușitele lui vor fi reușitele noastre, ale tuturor, așa că le doresc, lui și familiei, cele mai bune urări. Chiar dacă am avut dezacorduri în campanie, este o persoană politică animată și onestă și merită ca, alături de familie, să fie ajutat pentru această tranziție către o viață nouă, atunci când se va lupta într-o lume din ce în ce mai instabilă pentru a asigura statutul țării noastre și le mulțumesc celor care ne-au ajutat aici”, a mai transmis Rishi Sunak. Palatul Buckingham a confirmat că demisia lui Sunak a fost acceptată de rege.  Rishi Sunak „a avut o audiență la rege în această dimineață și și-a prezentat demisia din funcția de prim-ministru”, pe care Majestatea Sa a acceptat-o, potrivit unui declarații a Palatului Regal.

„Hotărârea pronunțată de CSM a fost adoptată cu încălcarea normelor legale în vigoare, din mai multe puncte de vedere”. Este reacția magistratei Victoria Sanduța, după ce, la 1 iulie, Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea sa privind propunerea repetată Președintelui Republicii Moldova pentru numirea în funcție până la împlinirea plafonului de vârstă. În cadrul unei postări pe facebook, judecătoarea a declarat că membrii CSM,  Ion Guzun şi Sergiu Caraman au adresat întrebări cu privire la alte fapte decât cele invocate în refuzul președintelui, iar membrul Lucia Popescu nu și-a expus motivele pentru votul de respingere a cererii.„În primul rând este inadmisibilă adoptarea unei hotărâri defavorabile judecătorului, cu 6 voturi pentru a fi admisă cererea privind reconfirmarea mandatului meu de judecător și doar 3 voturi împotrivă. Este o soluție ilegală pronunțată de Sergiu Caraman, președintele interimar al CSM, printr-un exces de putere (este şi o infracțiune prevăzută la articolul 328 Cod penal, care surprinzător, are aceeași denumire).Actualmente Consiliul Superior al Magistraturii este în componența a 9 membri, 3 scaune sunt libere, ceea ce rezultă că pentru admiterea cererii mele, chiar şi în condițiile unei proceduri vechi, deja neconstituțională, în cazul efectuării calcului de 2/3 din membrii CSM, erau suficiente 6 voturi din 9. Pe care - ATENȚIE- le-am obținut! Și oricum chiar și în această situație, toate voturile defavorabile trebuiau să fie argumentate în ședință, nu la Sfântul Aşteaptă. Eu am aşteptat deja 2 ani!”, a scris Victoria Sanduța pe facebook.Mai mult, potrivit magistratei, este ilegal să calculezi 2/3 din 12 voturi, în cazul în care există doar 9 potențiale voturi, fie toate pentru, fie toate împotrivă, fie oricum dorește fiecare. „Cert este că dacă raportăm numărul de voturi obținut la numărul de scaune în CSM şi nu la numărul de oameni numiți, atunci rezultă că niciun judecător nu ar fi putut obține vreodată 12 voturi pentru admiterea cererii sale, pentru că Sergiu Caraman şi membrii care nu s-au opus acestei interpretări ilegale (infracțiuni), consideră că doar voturile lor pot fi pro sau contra, iar voturile scaunelor libere din CSM pot fi doar împotrivă. Respectiv, invoc aici:Articolul 56 din Codul Penal al Republicii Moldova, intitulat aşa: Eliberarea de răspundere penală în legătură cu renunțarea de bună voie la săvârșirea infracțiunii:“(1) Se consideră renunţare de bună voie la săvîrşirea infracţiunii încetarea de către persoană a pregătirii infracţiunii sau încetarea acţiunilor (inacţiunilor) îndreptate nemijlocit spre săvîrşirea infracţiunii, dacă persoana era conştientă de posibilitatea consumării infracţiunii.(2) Persoana nu poate fi supusă răspunderii penale pentru infracţiune dacă ea, benevol şi definitiv, a renunţat la ducerea pînă la capăt a acesteia(3) Persoana care a renunţat de bună voie la ducerea infracţiunii pînă la capăt este supusă răspunderii penale numai în cazul în care fapta săvîrşită conţine o altă infracţiune consumată.”, a mai scris Victoria Sanduța.Amintim, magistrata Victoria Sanduța a fost respinsă de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Aceasta va fi propusă președintei Maia Sandu pentru eliberarea din funcția de judecător. „Este un abuz extrem de grav”. Astfel a comentat magistrata Marina Rusu decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a respinge numirea în funcție a judecătoarei Victoria Sanduța până la atingerea plafonului de vârstă. Într-o postare pe facebook, magistrata a declarat că această decizie va intra în istorie ca o tentativă de a închide gura judecătorilor care au îndrăznit să critice politicienii. Între timp, deputata PAS, Olesea Stamate susține că membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acordat prea multă atenție la postările de pe Facebook ale magistratei Victoria Sanduța, în contextul în care s-a discutat numirea până la plafon. „Acestea sunt, mai degrabă, niște aspecte de disciplină și trebuie examinate prin prisma respectării eticii și disciplinei judecătorului, decât prin prisma exercițiului care a avut loc. Mi s-a părut un pic exagerat”, a menționat deputata PAS la emisiunea „Rezoomat”.

Parlamentul găzduiește, în aceste zile, o expoziție tematică dedicată celor 75 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste din Basarabia.Expoziția conține copii de fotografii și documente din fondurile Agenției Naționale a Arhivelor. Acestea fac referire la istoriile de viață ale mai multor persoane deportate, care locuiau în diferite localități ale țării, erau de diferite naționalități și ocupau diferite poziții sociale.Printre acestea se numără Ivan Apostol, care a fost deportat împreună cu familia în regiunea Kemerovo, fiind catalogați ca naționaliști, familia Iasâbaș – deportată ca familie de chiaburi în regiunea Iujno-Kazahstansk, familia Cebanov – deportată pentru apartenență la un partid politic, Lilia Peresecenscaia-Uciteti – deportată cu familia în or. Cimkent, Republica Kazahstan, Maria Ghinculova – deportată la vârsta de 69 de ani, pentru că era soție de fost primar etc.Expoziția mai ilustrează și istoria familiei deputatei Valentina Ghețu. O serie de fotografii vechi, de familie, documente originale și obiecte din colecția deputatei vorbesc despre povestea tristă trăită de familia Simon din satul Zăbriceni, raionul Edineț.Printre obiecte se regăsește și un samovar vechi, de peste 200 de ani, pe care Valentina Ghețu l-a răscumpărat după ce familia sa a revenit din Siberia și îl mai folosește cu ocazii speciale. De asemenea, sunt expuse prosoape și fețe de masă croșetate în Siberia de mama și bunica parlamentarei, dar și câteva șaluri purtate de membrii familiei.Familia Valentinei Ghețu – mama și bunicii – au fost deportați în Siberia în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949. Parlamentara, împreună cu frații săi s-au născut acolo, într-o familie de deportați.„Provin dintr-o familie multietnică, mama fiind moldoveancă, iar tatăl meu german. Trecutul meu și al familiei mele a fost trist și ne-a marcat pe viață. Mama mea Lidia, care avea 18 ani și bunicii mei din satul Zăbriceni, Ion și Maria Simon, au fost treziți de soldați și deportați ca dușmani ai poporului. Prin câte greutăți, suferințe și chinuri am trecut eu și frații mei, părinții, bunicii, rudele, vecinii și tot neamul nostru nu mi-ar ajunge o viață întreagă să povestesc”, a relatat deputata Valentina Ghețu.Povestea de viață a deputatei servește drept mărturie a tragediei trăite de poporul nostru.„Eu nu am avut norocul să mă nasc în Moldova, patria mamei și a buneilor mei, dar aici s-au născut copiii mei. Republica Moldova este patria mea și, de când m-am născut, lupt și o să lupt pentru ca generațiile tinere și cele viitoare să nu treacă prin calvarurile impuse de regimuri totalitare. Vreau să trăim într-o țară democratică, unde sunt respectate drepturile omului. Dragi oameni de bună credință, haideți să învățăm din lecțiile istoriei, din suferințele părinților mei și ale mele, să ne unim pentru o Moldovă europeană”, a fost îndemnul deputatei Valentina Ghețu.Amintim că, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic a deportat zeci de mii de persoane, inclusiv femei, copii și bătrâni, pe care i-a dus în Siberia în lagăre de concentrare, iar averile lor au fost confiscate. Mâine, 6 iulie, în Republica Moldova este marcată Ziua comemorării victimelor stalinismului și este zi de doliu național.

Liderul laburist Keir Starmer a promis să aducă schimbarea în Marea Britanie în calitate de viitor prim-ministru, după ce partidul său a obţinut o victorie categorică în alegerile parlamentare de joi, punând capăt celor 14 ani de guvernare conservatoare, adesea tumultoasă, relatează Reuters.Conform rezultatelor preliminare, Partidul Laburist de centru-stânga ar urma să câştige o majoritate covârşitoare în parlamentul cu 650 de locuri, conservatorii lui Rishi Sunak fiind pe cale să înregistreze cea mai slabă performanţă din lunga istorie a partidului. Alegătorii i-au pedepsit pentru criza costului vieţii, serviciile publice deficitare şi o serie de scandaluri.Laburiştii au câştigat cel puţin 410 mandate, cu 210 mai multe decât la precedentele alegeri din 2019, în timp ce conservatorii au 118 mandate, pierzând 247 de locuri în parlament, conform rezultatelor parţiale de vineri dimineaţă. Liberal-democraţii au, de asemenea, 70 de parlamentari, cu 62 mai mulţi decât în precedenta legislatură, iar partidulul Reform UK al lui Nigel Farage - care intră în premieră în parlament, după şapte încercări anterioare - are patru locuri."Schimbarea începe acum", a spus liderul laburist Starmer în discursul de victorie. "Am spus că vom pune capăt haosului, şi o vom face, am spus că vom întoarce pagina, şi am făcut-o. Astăzi, începem următorul capitol, începem efortul pentru schimbare, misiunea de reînnoire naţională şi începem să ne reconstruim ţara", a declarat el.La rândul său, premierul Rishi Sunak şi-a recunoscut înfrângerea şi a declarat că l-a sunat pe Starmer pentru a-l felicita pentru victoria sa."Astăzi, puterea se va schimba într-un mod paşnic şi ordonat, cu bunăvoinţă din partea tuturor", a declarat Sunak. El a reuşit să-şi păstreze locul din parlament în circumscripţia sa, spre deosebire de alţi colegi miniştri sau de premierul căruia el i-a succedat, Liz Truss. "Sunt multe de învăţat şi multe la care să reflectăm şi îmi asum responsabilitatea pentru pierderea suferită de mulţi candidaţi conservatori, buni şi muncitori ... Îmi pare rău" - a transmis Rishi SunakÎn ciuda victoriei sale convingătoare, sondajele au sugerat că există puţin entuziasm pentru Keir Starmer sau partidul său, iar el vine la putere într-un moment în care ţara se confruntă cu o serie de provocări descurajatoare. Povara fiscală a Marii Britanii va atinge cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial, datoria netă este aproape echivalentă cu producţia sa economică anuală, nivelul de trai a scăzut, iar serviciile publice scârţâie, în special mult apreciatul serviciu naţional de sănătate, care a fost afectat de greve.Starmer a trebuit deja să reducă unele dintre cele mai ambiţioase planuri ale laburiştilor, cum ar fi promisiunile emblematice privind cheltuielile ecologice, dar a promis că nu va creşte impozitele pentru "oamenii muncii"."Nu vă promit că va fi uşor", a spus Starmer. "Schimbarea unei ţări nu este ca apăsarea unui întrerupător. Este o muncă grea. Răbdare, determinare, muncă, şi va trebui să ne mişcăm imediat" - a subliniat el.Victoria în alegeri reprezintă o răsturnare de situaţie incredibilă pentru Starmer şi Partidul Laburist, despre care în urmă cu doar trei ani atât criticii, cât şi susţinătorii spuneau că se confruntă cu o criză existenţială, pentru că părea că şi-a pierdut calea după înfrângerea din 2019. Dar o serie de scandaluri în rândul conservatorilor - în special dezvăluiri despre petrecerile de la Downing Street din timpul lockdown-ului pandemiei de COVID - l-au subminat pe prim-ministrul de atunci, Boris Johnson, iar avansul său impunător în sondaje s-a evaporat.Apoi, au urmat cele şase săptămâni dezastruoase de guvernare ale lui Liz Truss, venită la Downing Street după ce Johnson a fost nevoit să plece la sfârşitul anului 2022. Perioada Truss a cimentat declinul, iar Sunak nu a reuşit să facă nicio breşă în avansul pe care laburiştii l-au luat în sondaje.Sunak a luat prin surprindere parlamentul şi pe mulţi din propriul partid prin convocarea alegerilor, în luna mai, mai devreme decât era necesar, când conservatorii erau conduşi de laburişti cu aproximativ 20 de puncte procentuael în sondajele de opinie.

Forţele aeriene ucrainene au anunţat vineri că au doborât toate cele 32 de drone lansate de Rusia într-un atac care s-a desfăşurat pe parcursul nopţii şi a vizat mai multe regiuni ucrainene, relatează Ukrainskaia Pravda.Armata ucraineană a doborât dronele deasupra a şapte regiuni, a precizat aceasta.Potrivit guvernatorilor locali, trei drone au fost doborâte deasupra regiunii Mîkolaiv, din sudul ţării, alte trei au fost doborâte deasupra regiunii Dnipropetrovsk, în timp ce la Kiev resturi de dronă au avariat şase case şi o maşină în cartierul Buceanski, dar nu au fost raportate victime.Atacul a început joi seară, după ora 22:30, când armata ucraineană a sesizat deplasarea dronelor de atac ruseşti prin regiunea Sumî în direcţia regiunii Cernihiv. Forţele aeriene ucrainene au raportat, de asemenea, lansarea de bombe aeriene ghidate de către avioane tactice ale Federaţiei Ruse în regiunea Harkov.Ulterior, dronele au fost înregistrate deplasându-se şi prin regiunea Herson îndreptându-se spre regiunile Mîkolaiv/Dnipropetrovsk, în Cernihiv şi Cerkasi îndreptându-se către Kiev şi Jîtomir, în timp ce dinspre Marea Neagră un grup de drone se îndrepta către Odesa. Atacul a încetat la ora 5:15 dimineaţa, când forţele aeriene au anunţat respingerea ameninţării reprezentate de dronele inamice. 

Vești bune: încă trei noi destinații de pe Aeroportul Internațional Chișinău. Din toamnă, compania aeriană Wizz Air lansează curse spre Viena, Varșovia și Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Personale, Andrei Spînu. De pe 30 septembrie, în fiecare zi de luni, miercuri și vineri, vor fi operate cursele Chișinău – Viena și Chișinău – Varșovia.Iar pe 27 octombrie, va fi lansată cursa Chișinău – Abu Dhabi. Zborurile vor fi operate în zilele de miercuri, vineri și duminică.Compania low-cost Wizz Air a anunțat la sfârșitul anului trecut că revine în R. Moldova. Începând cu luna decembrie, compania operează curse pe direcția Chișinău – Roma, Chișinău – Milano și Chișinău-Londra.

Gestionarea achizițiilor sau transmiterea spațiilor comerciale de la aeroport prin achiziții eșuate arată foarte clar lipsa de capacitate a Agenției Proprietății Publice (APP), dar și faptul că statul își gestionează extrem de prost proprietățile. Declarația a fost făcută de liderul Coaliției Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, făcută în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4. „Totul plutește într-o largă obscuritate”, a spus politicianul, care a mai adăugat că trebuie „schimbat acest carusel sau grădiniță de copii”, notează Ziua.md.  „Sunt foarte nemulțumit de serviciile oferite în aeroport. Am stat o oră și jumătate la controlul de pașapoarte săptămâna trecută. Laudele actualului ministru (cu privire la creșterea numărului de pasageri n.r.) sunt laudele muștii la arat. Infrastructura este indisponibilă, adică nu există suficiente terminale. Felul în care a plecat fostul director al aeroportului a rămas în continuare învăluită în mister. Nu a existat o investigație privind motivele plecării managerilor de bună calitate din acest sistem. Domnul Vozian a spus că nu mai tolerează să fie sunat și să i se spună ce să facă din partea unor oficiali statului. Gestionarea achizițiilor sau transmiterea spațiilor comerciale prin achiziții eșuate arată foarte clar lipsa de capacitate a APP-ului și a oamenilor care încearcă să își asume aceste laude. (…) Ar fi fost o idee să căutăm un alt manager, să înțelegem de ce investitorii nu se bat pentru aeroportul Chișinău sau, poate se bat  dar învăluiți în obscuritate, cum a fost cazul cu Lagardere care până la urmă își rezolvă, am impresia, interesul de a ocupa spațiile, în condițiile în care Procuratura deja a spus că va iniția niște investigații pe deciziile care s-au luat. Totul plutește într-o largă obscuritate”, a declarat Munteanu. Liderul CUB a mai adăugat că, în prezent, statul în continuare are foarte multe companii cu probleme și un director neexperimentat în fruntea APP.  „Pornind de la faptul că statul își gestionează extrem de prost proprietățile. Statul în continuare are foarte multe companii cu probleme. Din 246 de companii de stat, 60% sunt în faliment tehnic. Asta vorbește despre faptul că guvernarea trebuie să privească mult mai liberal lucrurile. Trebuie să transmiteți proprietății într-o gestionare un unor licitații sau a unor achiziții cât mai transparente și cât mai orientate spre scopul de a servi intereselor cetățenilor. APP gestionează în acest moment un  volum de aproximativ 140 de miliarde de lei proprietăți publice. Este o sumă uriașă. Asta înseamnă și responsabilități, nu pui un director de agenție, cu tot respectul pentru actualul director, care nu prea are experiență în achiziții publice care nu avea totuși a ieșit din niște instituții de educație universitară. Cauți niște oameni care să fie loiali interesului public și, în același timp, să rezolve problemele și asta este o problemă care fără îndoiala va rămâne pentru 2025. Trebuie de schimbat acest carusel sau grădiniță de copii”, a adăugat Munteanu.

Un complex de leagăne pentru 12 persoane a fost amenajat pe Aleea din bd. Mircea cel Bătrân.„Asemenea leagăne mai găsiţi în sectorul Ciocana, în perimetru străzilor Igor Vieru – Prof. Ion Dumeniuc”, menționează Ion Ceban.Totodată, adaugă Primarul General, astfel de mobilier urban a mai fost amenajat de municipalitate și în alte sectoare ale Capitalei, pe străzi, alei și parcuri.În prezent, în Sectorul Ciocana, municipalitatea mai desfășoară următoarele proiecte:Parcări publice, str. Nicolae Milescu Spătaru. Tronson Ginta Latină-Prof. Ion Dumeniuc.-Amenajarea terenului adiacent Scuarului din bd. Mircea cel Bătrân 29/1, prin crearea de noi locuri de parcare și reabilitarea spațiului verde din zonă;-Reabilitarea Scuarului „Familiei” din str. A Russo;-Instalarea sistemului de irigare pe rondul din bd. Mircea cel Bătrân – Alecu Russo;-Reabilitarea părții carosabile pe bd. Mircea cel Bătrân, prin aplicare a straturilor bituminoase de tip „Slurry Seal”.

Deputații au păstrat un minut de reculegere, în ședința plenară de astăzi, în memoria victimelor celui de-al doilea val al deportărilor staliniste. La 6 iulie, se împlinesc 75 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste organizate în Basarabia în 1949.Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a amintit că peste 11 mii de familii, adică în jur de 36 de mii de persoane, au fost deposedate de case și duse în vagoane pentru vite la mii de kilometri în condiții inumane, greu de imaginat.„Să le onorăm memoria, să le cinstim numele, să ne cunoaștem trecutul. Și să facem tot ce ne stă în puteri ca neamul nostru să nu mai fie niciodată supus unei asemenea terori”, a fost îndemnul adresat de șeful legislativului.Deputata Valentina Ghețu, născută în Siberia, a vorbit despre istoria sa de viață și calvarul prin care a trecut familia ei în gulag.„Eu nu am avut norocul să mă nasc în Moldova, patria mamei și a buneilor mei, dar în Moldova sunt născuți copiii mei. Republica Moldova este patria mea și, de când m-am născut, lupt și o să lupt pentru ca generațiile tinere și cele viitoare să nu treacă prin calvarurile impuse de regimuri totalitare. Vreau să trăim în pace, armonie, libertate, într-o țară democratică, unde sunt respectate legile și drepturile omului”, a spus deputata Valentina Ghețu.

Cel puţin 110 prizonieri de război ucraineni au fost executaţi în timp ce se aflau în captivitate în Rusia de la începutul invaziei, a anunţat miercuri un reprezentant al Parchetului General al Ucrainei, Iuri Belousov, citat de EFE, citată de Agerpres.„În total, peste 110 dintre soldaţii noştri au fost executaţi în centre de detenţie după ce au fost capturaţi. Printre ei sunt şi cei din Olenivka”, a afirmat Belousov într-un interviu acordat agenţiei ucrainene de stat Ukrinform, referindu-se la centrul de detenţie din Doneţkul ocupat, unde cel puţin 53 de soldaţi au fost ucişi în mai multe explozii în iulie 2022.Investigarea acestor cazuri, potrivit lui, este complicată de lipsa accesului la locul faptei şi, în unele cazuri, la corpurile victimelor.Cu toate acestea, diverse tehnologii ajută Ucraina să documenteze pe cât posibil ceea ce s-a întâmplat, chiar şi fără acces fizic, a explicat el.Pe de altă parte, măsurile de tortură aplicate prizonierilor de război ucraineni în peste 200 de centre de detenţie din Rusia au un caracter sistematic, ceea ce demonstrează că tortura este „parte integrantă” a politicii de stat ruse, a subliniat Belousov.În momentul de faţă, anchetatorii ucraineni încearcă să stabilească unde este răspândită pe larg această practică.„Avem o unitate separată care se concentrează pe acest gen de probleme. Este doar o chestiune de timp până când aceşti oameni vor cădea în mâinile noastre”, a declarat Belousov, referindu-se la autorii faptelor respective.În acelaşi timp, autorităţile ucrainene investighează moartea altor 62 de soldaţi care ar fi fost executaţi de forţele ruse în timp ce încercau să se predea.

Tragedie fără margini într-o localitate din raionul Ștefan Vodă. Un băiețel de 1 an și 7 luni a murit pe loc după ce a fost strivit de roțile unei mașini.  Potrivit poliției, automobilul de marca Seat, condusă de un bărbat de 42 de ani, staționa la poarta familiei minorului, timp in care copilul s-a ascuns sub unitatea de transport.  Ulterior, bărbatul a pornit mașina neobservând băiețelul, iar după câțiva metri parcurși și-a dat seama că ceva este în neregulă, sesizând deja prezența copilului sub automobil, dar fiind prea târziu.  Cu regret băiețelul a decedat pe loc. Șoferul nu se afla în stare de ebrietate.

În această săptămână, se împlinesc 75 de ani de la cea de-a doua și cea mai de amploare operațiune de deportări, pe actualul teritoriu al Republicii Moldova. Evenimentul va fi marcat la Chișinău, sâmbătă, 6 iulie, începând cu ora 8.00, prin acțiuni de comemorare - depuneri de flori și un minut de reculegere pe Aleea Gării, cu participarea conducerii țării. Ulterior, la ora 9.00, în Piața Marii Adunări Naționale, va fi lansată expoziția „Trenul Durerii”, aflată la cea de-a doua ediție. În acest an, expoziția va fi prezentată într-un format nou, cu elemente digitale și grafice, conținut multimedia, obiecte, poze și istorii din viața familiilor deportate. De asemenea, în cele două vagoane, va fi amenajată o bibliotecă cu cărți despre acele evenimente triste, iar vizitatorii vor putea găsi în Cartea Memoriei numele rudelor deportate. Persoanele care vor vizita expoziția din centrul capitalei vor fi însoțite de istorici și ghizi. Datorită elementelor de realitate virtuală, expoziția va putea fi văzută din orice colț al Republicii Moldova, dar și din afara țării, prin scanarea unui QR-cod. De asemenea, în memoria victimelor deportării din 1949, Ministerul Culturii împreună cu instituțiile din subordine, dar și parteneri va organiza pe parcursul lunilor iulie și august mai multe evenimente de comemorare. Printre acestea se numără expoziții tematice la Biblioteca Națională, Biblioteca Națională pentru copii „Ion Creangă”, la Muzeul Național de Istorie, dar și spectacole ale Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău și „Alecu Russo” din Bălți. La 5 iulie, la Muzeul în aer liber din satul Mereni, Anenii Noi, va avea loc o Conferință Internațională, organizată de Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și Fundația Academia Civică, București. Deportarea în masă din 6-9 iulie 1949 este cea mai amplă deportare de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, în urma căreia au avut de suferit 36 mii de oameni sau peste 11 mii de familii. Casele, pământurile și bunurile țăranilor deportați au fost transmise colhozurilor, iar o parte au fost furate și vândute. Pentru desfășurarea operațiunii au fost mobilizate 3.071 de camioane și 1.736 de vagoane.

În urma scandalului privind demiterea judecătoarei Victoria Sanduța, Veaceslav Platon a relatat pe blogul său de pe Telegram cum a cunoscut-o pe magistrată. Potrivit lui, s-a întâmplat în 2017, atunci când era în închisoare și acesta era încarcerat într-o celulă, fără nicio legătură cu lumea exterioară. „Aveam doar un mic radio, dar și pe acela fie mi-l luau, fie mi-l deteriorau permanent. Conform legii, mi se cuvenea să am televizor și un set de tot felul de mărunțișuri atât de plăcute unui deținut. Doar că, încălcând direct prevederea legală cu privire la permisiunea de a avea un televizor, de fiecare dată primeam refuz în acest sens. În toți acei ani nu mi-a fost satisfăcută nicio solicitare din cele peste 400 cu privire la condițiile de detenție, cu excepția uneia. Era ziua de 30 decembrie. Anume în acea zi mi-a fost stabilită o ședință în Judecătoria sectorului Centru cu privire la permisiunea de a avea un televizor. Era înainte de sărbători și avocații mei și-au cerut zi liberă. Plus că, și escorta a solicitat să renunțe la deplasarea la ședință, întrucât doreau să ajungă cât mai rapid acasă. Eu am renunțat la prezența la ședință și am scris o cerere cu privire la examinarea solicitării în absență.  Ședințele era o formalitate, iar decizia era prescrisă. Magistrații știau că Platon e inamicul numărul 1 și orice mică decizie în favoarea acestuia, ar fi una fatală. Demisia ar părea o soluție cât de cât prielnică. În rest, la dubă. Iată de ce, nimeni nici nu risca. Se temeau la culme. Și iată că, după lunga vacanță de ianuarie vin avocații la mine și râd. Întrebându-i ce i-a amuzat atât de tare, a urmat răspunsul: „O oarecare judecătoare nebună n-a mai amânat solicitarea ta cu privire la permisiunea deținerii unui televizor și a obligat Penitenciarul nr. 13 să ți-l ofere din contul rudelor”. Acum nu veți înțelege hazul, dar în acea atmosferă de frică și represiuni, o asemenea decizie era aproape de o reacție defensivă. Abia ulterior am aflat că numele magistratei era Sanduța. Încă mult timp am glumit și tot pariat cât de rapid Plahotniuc va demite acest judecător. Unii ziceau că nu va dura mai mult de o lună, alții pariau pe jumătate de an. Decizia magistratei Sanduța a fost anulată de Curtea de Apel în decurs de 20 de zile. Iar pe nebuna de magistrată a demis-o nu Plahotniuc, dar Maia Sandu. P. S.: Îmi cer scuze în prealabil de epitetul „nebună”, cu privire la Victoria Sanduța. Însă, în realitățile moldovenești, într-adevăr trebuie să fii nebun pentru ca, în pofida tuturor presiunilor, să rămâi a fi un Judecător cu literă mare și devotat Legii cu fiecare celulă a propriului organism”, a relatat Veaceslav Platon pe canalul său de Telegram.Magistratul Victoria Sanduţa urmează a fi propusă preşedintelui Maia Sandu pentru eliberarea din funcţia de judecător al judecătoriei Chişinău. Se întâmplă după ce cererea acesteia de numire în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respinsă de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia a fost luată în şedinţa Consiliului de luni, 1 iulie. Cu toate acestea, Maria Frunze, membrul CSM a afirmat în cadrul şedinţei, că audierea Victoriei Sanduţa „nu a fost pusă pe picior de egalitate” cu ceilalţi candidaţi.Toți cei nouă membri actuali au fost prezenți la ședința CSM din 1 iulie. Propunerea de aprobare a cererii Victoriei Sanduța și recomandarea președintelui de a o numi în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă (65 de ani) a fost susținută de șase membri ai CSM, trei au votat împotrivă. Cu toate acestea, judecătoarei Sanduţa i-a fost refuzată numirea în funcție, întrucât un răspuns pozitiv trebuie aprobat prin votul majorităţii membrilor, nu dintre cei actuali, ci din numărul total de locuri din CSM, adică din 12.

După ce s-au exprimat în spaţiul public pe organizarea la date diferite a acestor scrutinuri, liderii PSD şi PNL din România s-au reunit joi să se pună de acord asupra calendarului electoral. Liderul PSD a cedat până la urmă majorității, astfel că alegerile nu vor avea loc în septembrie, așa cum își doreau social-democrații.Astfel, ținând cont și de opiniile exprimate de celelalte formațiuni politice, reprezentanții Coaliției au fost în consens în ceea ce privește organizarea alegerilor prezidențiale.Primul tur al alegerilor prezidențiale din România va avea loc pe data de 24 noiembrie, iar al doilea tur în data de 8 decembrie.De asemenea, s-a stabilit și organizarea alegerilor parlamentare pe data de 1 decembrie, chiar de Ziua Națională a României.Luni şi marţi, premierul român Marcel Ciolacu, preşedinte al PSD, a avut consultări cu partidele politice pe tema datei de organizare a alegerilor prezidenţiale şi parlamentare.Şeful Executivului din România a anunţat încă de vinerea trecută că îi va invita pe liderii partidelor politice să discute despre calendarul alegerilor prezidenţiale, argumentând că "ţopăiala" pe această temă afectează încrederea între parteneri şi trebuie să înceteze.Luni, la discuţiile cu prim-ministrul au participat, pe rând, reprezentanţii USR, AUR, UDMR, SOS România, cei ai Grupului minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor şi cei ai PUSL. Marţi, dialogul a continuat cu reprezentanţii REPER şi cei de la Forţa Dreptei.Majoritatea formaţiunilor participante a transmis că doreşte ca alegerile să se desfăşoare la termen. În plus, în discuţii s-a menţionat şi posibilitatea comasării unui tur al alegerilor prezidenţiale cu alegerile parlamentare.

Guvernul a aprobat miercuri proiectul de lege privind ratificarea amendamentului la Acordul cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare referitor la infrastructura feroviară a republicii. Acest lucru va permite Moldovei să primească a treia tranșă de finanțare de la BERD în valoare de 18,2 milioane de euro (prima tranșă – 12 milioane de euro, a doua – 11 milioane de euro).Acordul, semnat în iunie 2023, se referă la finanțarea lucrărilor de reparație a liniei de cale ferată Valcineț-Ocnita-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari. Potrivit ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, lucrările urmează să fie finalizate până în 2027.De asemenea, guvernul a aprobat lansarea negocierilor cu Canada pentru atragerea unui împrumut în valoare de 87 de milioane de dolari, care va fi utilizat ca sprijin bugetar direct. Împrumutul este pentru 10 ani, cu o perioadă de grație de trei ani.

Sindicaliștii solicită de la reprezentanții guvernării examinarea posibilității stopării majorării vârstei de pensionare a femeilor la vârsta de 61 de ani sau stabilirea unui moratoriu pentru o perioadă de timp. Potrivit sindicaliștilor, nivelul de viață din Republica Moldova nu poate fi comparat cu cel din țările vecine, unde speranța de viață depășește 80 de ani.„Am venit cu propunerea ca începând cu anul 2024, să se stabilească un moratoriu în ceea ce privește majorarea vârstei de pensionare a femeilor din țara noastră. Astăzi în prag de pensionare sunt femeile care și-au început activitatea în câmpul muncii după anul 1990. Vorbim despre femei care au muncit în condiții nocive, în perioada complicată de tranziție, în condiții grele de muncă, cu salarii mici, pentru a avea stagiul de cotizare de 34 de ani, și ar fi potrivit ca ele să se pensioneze la 61 de ani. Mai mult, noi considerăm că trebuia să fie păstrată vârsta anterioară de pensionare a femeilor”, a subliniat Angela Otean, președinta Comisiei de Femei a CNSM.Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova și-a exprimat de mai multe ori dezacordul privind intenția de a majora vârsta de pensionare a femeilor, până la cea la care se pensionează bărbații, cu o eventuală majorare a vârstei acestora până la 63 de ani.  Sindicaliștii au subliniat în repetate rânduri necesitatea sporirii eforturilor pentru a diminua ponderea economiei informale, pentru a crește contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat, a majora salariile și a îmbunătăți situația social-economică a cetățenilor.La momentul elaborării reformei sistemului de pensionare din 2017, au fost prevăzute etape concrete de majorare graduală a vârstei de pensionare cu 6 luni anual. Conform informațiilor Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, începând cu 1 iulie 2024, vârsta standard de pensionare pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă pentru femei este de 61 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 34 ani. Totodată, pentru bărbați vârsta de pensionare rămâne neschimbată, constituind 63 ani, iar stagiul de cotizare – 34 ani, condițiile respective fiind stabilite de la 1 iulie 2019.Conform prevederilor legii, reducerea vârstei standard de pensionare se acordă femeilor care au născut și au educat până la vârsta de 8 ani cinci și mai mulți copii. Pentru ele vârsta de pensionare se diminuează cu 3 ani și de la 1 iulie 2024 constituie 58 ani.Vârsta standard de pensionare pentru femei în fiecare an se majorează cu 6 luni de la 1 iulie, până va atinge 63 ani, pentru a fi egală cu vârsta de pensionare a bărbaților. Din anul 2028, atât bărbații, cât și femeile vor obține dreptul de pensionare la 63 de ani.Conform Biroului Național de Statistică, în Republica Moldova, în anul 2022, durata medie a vieții pentru bărbații care au atins în anul 2022 vârsta de 65 ani a constituit 12,0 ani, pentru femeile de aceeași vârstă – 15,7 ani. La nivelul țărilor UE, speranța de viață la 65 de ani în cazul femeilor constituia în mediu 21.1 de ani în 2022.Analizele sindicaliștilor privind vârsta de pensionare a femeilor, conform datelor la nivelul UE, mai arată că pentru unele state în care vârsta de pensionare a femeilor constituie 60 de ani – 63 de ani, speranța de viață a femeilor la 65 de ani este mult mai mare, de exemplu: Norvegia de 21,8 ani, Polonia –18,4 de ani, Slovacia – 17,1 de ani,  Austria -21,1 de ani, indicator ce este semnificativ mai mare decât cel din Republica Moldova, starea de sănătate a femeilor din țara noastră fiind inferioară țărilor cu o speranță de viață mai mare.

La Chișinău sunt așteptați vineri miniștrii de externe din Ucraina și România care vor participa la cea de-a treia reuniune a Trilateralei Republica Moldova-România-Ucraina la nivel de ministere de externe.Potrivit Serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe, la eveniment sunt așteptați omologii român și ucrainean ai ministrului Mihai Popșoi: ministra Afacerilor Externe a României, Luminița Odobescu, și ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba.Trilaterala va viza o tematică extinsă, de la cooperarea regională în domeniul energiei și dezvoltarea în comun a unei infrastructuri de transport moderne și reziliente la parteneriate regionale în domeniul combaterii dezinformării.La încheierea discuțiilor, cei trei oficiali vor susține declarații comune de presă.

După Zalina Marghieva, și fratele acesteia Serghei Marghiev ne va reprezenta țara la Jocurile Olimpice de la Paris, în proba de aruncarea ciocanului. Atletul de la Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale a obținut calificarea în baza Clasamentului „World Athletics – Road to Paris 24”, un sistem complex de punctaj, care ține cont de rezultatele obținute la competiții oficiale în perioada de calificare. Cele 48 de probe atletice din programul Jocurilor Olimpice 2024 se vor desfășura în perioada 1 - 11 august.

Britanicii sunt aşteptaţi joi la urne pentru alegeri generale în care Partidul Laburist pare să înlăture guvernul conservator, aflat la putere de 14 ani, cu un scor istoric. Potrivit sondajelor, Partidul Laburist are şanse să obţină o victorie zdrobitoare în faţa conservatorilor, ceea ce i-ar permite liderului Keir Starmer, în vârstă de 61 de ani, să devină prim-ministru, înlocuindu-l pe Rishi Sunak, care ocupă Downing Street 10 din 2022 ca al optulea premier conservator începând din 2010."Marea Britanie poate scrie astăzi un nou capitol", a declarat Keir Starmer într-un mesaj transmis joi alegătorilor. "Nu ne putem permite încă cinci ani cu conservatorii, dar schimbarea va veni doar dacă veţi vota laburiştii", a punctat el.Confruntat cu sondaje nefavorabile, liderul conservator Rishi Sunak, care a convocat aceste alegeri generale anticipate în mai, încearcă acum să minimalizeze amploarea înfrângerii sale. El a încercat să mobilizeze alegătorii avertizând că un guvern laburist va creşte taxele, va împiedica redresarea economică şi va slăbi Marea Britanie pe fondul tensiunilor geopolitice crescute. "Vor da o lovitură teribilă ţării noastre şi economiei noastre, la fel cum au făcut ultima dată când au fost la putere", a avertizat Rishi Sunak. "Nu lăsaţi să se întâmple asta", le-a cerut el alegătorilor. Rezultatele detaliate sunt aşteptate la începutul zilei de vineri.

După ce a fost eliminată de Olanda de la EURO 2024, Echipa Națională a României a făcut un gest care a impresionat.Naționala de fotbal a României, supranumită “Generația de Suflet” a fotbalului românesc, a copiat un gest făcut de reprezentativa Japoniei la turneele finale, iar la finalul partidei cu Olanda în vestiarul stadionului din Munchen s-a făcut curățenie impecabilă. Tricolorii au lăsat și un mesaj scris în română și germană adresat gazdelor.Mesajul tricolorilor era următorul:“UEFA EURO 2024 a fost una dintre cele mai importante experienţe fotbalistice din istoria noastră şi ne-a bucurat faptul că Germania a fost cea care a oferit scena. Fiecare meci, fiecare emoţie, fiecare experienţă ne-a unit în jurul magiei fotbalului.Plecăm din Germania ştiind că am dat totul pentru România şi suntem recunoscători pentru tot ceea ce am trăit aici. A fost o onoare să facem parte din marea familie a fotbalului european.Vă mulţumim mult pentru că ne-aţi făcut să ne simţim ca acasă! Suntem recunoscători pentru toate facilităţile care au fost o mare parte din experienţa noastră pozitivă la EURO 2024.Echipa naţională a României”.UEFA a apreciat public, miercuri, pe pagina oficială de Facebook, comportamentul echipei naționale a României, descriind tricolorii drept "oaspeții perfecți" la EURO 2024. Echipa a fost lăudată pentru faptul că a lăsat vestiarul impecabil după meciul cu Țările de Jos și a lăsat un mesaj emoționant adresat gazdelor germane.“Oaspeţii perfecţi. După eliminarea din EURO 2024 de aseară, România a lăsat vestiarul din Munchen impecabil cu o scrisoare emoţionantă pentru gazdele lor germane”, se arată pe pagina de Facebook a UEFA.

Tot mai multe victime pe traseele din țară. Medicii trag un semnal de alarmă: doar în luna iunie, aproape 400 de persoane, printre care 75 de copii au fost victime ale accidentelor rutiere.Potrivit Centrului Național de Asistență Medicală Prespitalicească, doar în luna iunie 2024, echipele de asistență medicală urgentă au fost implicate activ în salvarea persoanelor care au avut de suferit în urma a 302 accidente rutiere. Astfel, 382 persoane, dintre care 75 copii au devenit victime ale accidentelor rutiere în perioada dată.După acordarea asistenței medicale urgente la etapa de prespital, în funcție de gravitatea cazurilor, 312 pacienți, inclusiv 64 minori, implicați în accidentele rutiere au fost transportați la spitalele din țară pentru tratament specializat în condiții de staționar.Intervenția ambulanței a fost solicitată pentru a deservi accidentele rutiere produse în următoarele regiuni ale țării: Centru – 226; mun. Chișinău – 140; Nord – 96; Sud 40 și UTA Găgăuzia – 20.“Fiecare misiune reflectă dedicarea și profesionalismul echipelor AMU, care au depus eforturi considerabile în acordarea asistenței medicale de urgență la locul solicitării, cât și transportarea pacienților în condiții sigure”, se arată în comunicatul CNAMUP. 

Deputata PAS, Olesea Stamate susține că membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acordat prea multă atenție la postările de pe Facebook ale magistratei Victoria Sanduța, în contextul în care s-a discutat numirea până la plafon. „Acestea sunt, mai degrabă, niște aspecte de disciplină și trebuie examinate prin prisma respectării eticii și disciplinei judecătorului, decât prin prisma exercițiului care a avut loc. Mi s-a părut un pic exagerat”, a menționat deputata PAS la emisiunea „Rezoomat”.„Există Codul de etică al judecătorului, care are prevederi destul de clare în această privință. Deci, ce este admisibil și ce nu este admisibil ca și comportament pentru judecători. Nici eu nu cred că ar trebui să fie așa de multă atenție pentru fiecare postare din rețelele de socializare, că-i critică, că nu-i critică și așa mai departe. Mai mult decât atât, acestea sunt mai degrabă niște aspecte de disciplină și trebuie examinate prin prisma respectării eticii și disciplinei judecătorului decât prin prisma exercițiului de confirmare sau de neconfirmare pentru numirea până la plafon. Deci astea, un pic, după mine, sunt două exerciții separate, care ar trebui să fie tratate separat. Uite, ai Codul de etică, ai comportamentul judecătorului, ai văzut 1, 2, 3, 4… a încălcat Codul de etică sau nu. Deci, regulile stabilite pentru comportamentul judecătorului a încălcat, nu, merită o sancțiune, de care sancțiune, disciplinară și așa mai departe. În contextul ăsta, da, în contextul în care s-a discutat până la numirea la plafon, și mie mi s-a părut un pic exagerat”, a declarat Olesea Stamate.Magistratul Victoria Sanduţa urmează a fi propusă preşedintelui Maia Sandu pentru eliberarea din funcţia de judecător al judecătoriei Chişinău. Se întâmplă după ce cererea acesteia de numire în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respinsă de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia a fost luată în şedinţa Consiliului de luni, 1 iulie. Cu toate acestea, Maria Frunze, membrul CSM a afirmat în cadrul şedinţei, că audierea Victoriei Sanduţa „nu a fost pusă pe picior de egalitate” cu ceilalţi candidaţi. Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) critică procesul de vetting și pre-vetting, în contextul în care magistrata Victoria Sanduța a fost respinsă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.  Potrivit formațiunii, este incredibil cât de prost inspirată poate fi dorința unor membri ai CSJ sau ai Comisiei de Pre-vetting de a bloca anumiți candidați indezirabili politic.

La o săptămână după ce Uniunea Europeană a lansat negocierile de aderare cu Moldova, așa-numitul lider al regiunii separatiste transnistrene s-a plâns, marţi, reprezentantului Bruxelles-ului că autorităţile centrale îi ignoră propunerile de soluţionare a disputei de lungă durată pe care o are cu Chişinăul şi că impun o "blocadă bancară" asupra firmelor din Transnistria, care le împiedică să acceseze programele UE.Așa-numitul lider al regiunii separatiste pro-ruse Transnistria, Igor Krasnoselski, i-a spus ambasadorului UE, în cadrul unei întrevederi rare, că guvernul Republicii Moldova a ignorat declaraţia pe care a propus-o prin care chema la o soluţionare paşnică a conflictului."Declaraţia este un pas bun, pozitiv. Poziţia Moldovei, care refuză să semneze un document despre pace, este de neînţeles", i-a spus Krasnoselski ambasadorului UE Jānis Mažeiks, referindu-se la documentul care, potrivit lui, l-a prezentat în luna mai."Toată lumea, inclusiv partea moldovenească, vorbeşte despre pace şi excluderea agresiunii. Haideţi să o semnăm şi să facem clară această dorinţă", a adăugat el.Krasnoselski s-a mai plâns ambasadorului UE că au fost închise conturile bancare ale firmelor transnistrene deschise în băncile moldoveneşti, restricţionându-le accesul la programele UE menite să faciliteze comerţul cu blocul celor 27 de membri. Acest lucru, a spus el, echivalează cu o "blocadă bancară".La începutul acestui an, autorităţile din Transnistria au denunţat taxele vamale impuse asupra bunurilor care părăsesc şi intră în regiune, iar oficialii aleşi au cerut ajutorul Rusiei.Transnistria, o fâşie de pământ de la graniţa cu Ucraina, s-a desprins de Moldova în ultimele zile ale regimului sovietic şi s-a angajat într-un scurt război în 1992 cu noul stat independent. Acesta funcţionează cu sprijinul puternic al Moscovei, dar cele două părţi au coexistat cu puţine incidente timp de peste 30 de ani, explică Reuters.Moldova caută o soluţie globală în cadrul căreia regiunea să fie pe deplin integrată în teritoriul său. Cu toate acestea, invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a stopat toate eforturile discuţiilor din formatul denumit "5+2" pentru a găsi o soluţie. Părţile dispuse să intermedieze includeau Rusia, Ucraina şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi Uniunea Europeană şi Statele Unite ca observatori.Biroul pentru Reintegrare al Republicii Moldova a declarat că declaraţia propusă are "scopuri lipsite de scrupule", dar s-a angajat să continue eforturile diplomatice.

În Grecia, pompierii sunt în alertă maximă și luptă cu incendiile, mai ales în insulele Kos și Chiso din Marea Egee. Turiștii evacuați au descris scene „apocaliptice”, în timp ce premierul grec a avertizat că alte incendii în această vară ar putea fi „deosebit de periculoase”.  În insula Kos, un nou incendiu alimentat de vântul puternic ameninta Kardamaina, o stațiune turistică populară de pe coasta de est a insulei. Peste 10.000 de turiști, inclusiv români, dar și localnici au fost evacuați din zonă și duși în adăposturi amenajate în școli, stadioane sau hoteluri care nu sunt amenințate de foc.Peste 100 de pompieri, ajutați de 11 avioane și cinci elicoptere, încercau să stingă focul de pe insulele Kos și Chios. Alte incendii ard amenințător pe insula Rodos, dar și aproape de Atena. Alte incendii de vegetaţie au apărut pe insulele Chios şi Creta. Sunt 50 de focare noi în ultimele 24 de ore. Unele dintre ele au fost provocate intenţionat. Un român de 38 de ani şi un grec de 63 au fost arestaţi. Românul mai fusese reţinut de două ori pentru acuzaţii similare, luna trecută, dar atunci a scăpat doar cu amendă.În ciuda incendiilor de vegetație din fiecare vară, Grecia a fost vizitată anul trecut de peste 22 de milioane de turiști. Peste două milioane estimau autoritație că au fost români.

Bilanţul morţilor în urma busculadei care s-a produs la un eveniment religios hindus din nordul Indiei a crescut la 121, au anunţat miercuri autorităţile, în timp ce poliţia a precizat că numărul persoanelor prezente a fost mai mult decât triplu faţă de capacitatea permisă, relatează Reuters.Busculada, care s-a produs marţi, a avut loc în satul Phulrai Mughal Garhi din districtul Hathras al statului Uttar Pradesh, la aproximativ 200 km sud-est de New Delhi, unde se adunaseră aproximativ 250.000 de persoane, în ciuda faptului că avizul fusese acordat pentru doar 80.000 de persoane.Cel puţin 121 de persoane au fost ucise şi 31 au fost rănite, potrivit autorităţilor statului, printre morţi numărându-se 112 femei şi şapte copii. La spitalul districtual din Hathras, unde au fost duse mai multe victime, medicii au declarat pentru Reuters că majoritatea deceselor s-au produs din cauza sufocării. "Răniţii sunt mai puţini pentru că dacă eşti prins într-o busculadă, rănile vor fi mai ales fracturi, zgârieturi sau dureri corporale, aşa că majoritatea oamenilor s-au ridicat şi au plecat", a declarat Neeta Jain, medicul care conduce secţia de urgenţă a spitalului.Poliţia a spus că scena de haos total a avut loc atunci când predicatorul congregaţiei, Surajpal, cunoscut şi sub numele de "Bhole Baba", a plecat cu maşina sa. Mii de credincioşi au strigat şi au alergat spre maşină, strivindu-i pe alţii care încă stăteau pe jos. De asemenea, unele persoane au căzut într-un câmp noroios alăturat şi au fost călcate în picioare acolo. Agitaţia a început atunci când credincioşii care alergau spre vehiculul predicatorului au fost opriţi de personalul acestuia, mulţi dintre ei căzând la pământ în urma încăierării. Unii credincioşi au fugit spre câmpurile deschise din apropiere pentru a scăpa de înghesuială, dar au alunecat şi au căzut în calea restului mulţimii.Locaţia pentru eveniment, în mijlocul câmpurilor de orez de lângă o autostradă aglomerată, era plină de deşeuri şi parţial inundată după ploi care au căzut miercuri dimineaţă. Câţiva stâlpi de bambus rămaşi în picioare şi un banner cu o fotografie a predicatorului au rămas singurele dovezi ale tragediei. Acum, poliţia încearcă să afle unde se află predicatorul. 

Accident tragic în capitală. Un tânăr de 18 ani, fără permis de conducere, a murit, după ce mașina pe care o conducea s-a izbit într-un copac. Totul s-a întâmplat aseară în jurul orei 21:40, la intersecția bd. Dacia cu șoseaua Muncești.  Oamenii legii au stabilit preliminar că, un tânăr de 18 ani, fără permis de conducere, a pierdut controlul Ford-ului pe care îl conducea și a ieșit de pe partea carosabilă, inversând-se, mașina fiind proiectată ulterior într-un copac.  În urma impactului doi pasageri din automobil, de 10 și 24 de ani, au ajuns la spital, iar șoferul a decedat pe loc.

Procuratura Anticorupție vine cu noi detalii cu privire la cauza penală denumită generic „INTERPOL” în cadrul căreia, la 04 iunie 2024, au fost reținute 4 persoane în urma multiplelor percheziții în cadrul unei anchete comune între Republica Moldova și Republica Franceză, ce investighează o presupusă schemă de corupție prin care persoane publice din Republica Moldova și din alte țări primesc mită pentru a interfera cu publicarea de către INTERPOL a Notificărilor Roșii pentru infractori din diferite țări anunțați în căutare internațională. Menționăm că, la 05 iunie 2024, au fost executate percheziții suplimentare în privința altei persoane, în urma cărora aceasta a fost reținută. Dintre cele 5 persoane reținute, 4 persoane au fost eliberate de către procuror, după aprecierea că nu există temei pentru aplicarea măsurii preventive, adică riscul de eschivare, de împiedicare a bunei desfășurări a justiției și de săvârșire a altor infracțiuni. Totodată, la 05 iunie 2024, Procuratura Anticorupție a depus un demers la judecătorul de instrucție, solicitând aplicarea măsurii preventive – arestul preventiv pe un termen de 30 de zile în privința Șefului Centrului Cooperare Polițienească Internațională a Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne. Ședința de judecată a avut loc astăzi, 06 iunie 2024, ora 11:00, iar în rezultatul examinării demersului Procuraturii Anticorupție, judecătorul de instrucție a admis demersul și a dispus aplicarea măsurii preventive – arestul preventiv pentru o perioadă 30 de zile. La moment, acesta are calitate de învinuit, fiindu-i adus la cunoștință ordonanța de punere sub învinuire la 05 iunie 2024.

O persoană și-a pierdut viața în timpul scăldatului în lacul din preajma satului Zagarancea, raionul Ungheni. Cazul a fost înregistrat, în după amiaza zilei de ieri. Apelul de la Serviciul 112 a fost înregistrat la ora 16:43.Potrivit datelor, un bărbat a intrat în apă și nu a mai ieșit la suprafață. La fața locului au intervenit scafandrierii din cadrul Unității salvatori și pompieri Ungheni, care în urma lucrărilor de căutare efectuate au depistat și au extras la mal corpul neînsuflețit al unui bărbat în vârstă de 40 de ani. Circumstanțele incidentului urmează a fi stabilite de organele de resort.În acest context, IGSU îndeamnă repetat populația să respecte cu prudență maximă regulile de siguranță în timpul scăldatului și aflării pe malurile bazinelor acvatice. Salvatorii avertizează cetățenii că scăldatul în perioada caniculară trebuie să fie evitat din cauză că persoana, care intră în apa după expunerea îndelungată la razele solare, poate suferi un șoc termic cu consecințe fatale. Totodată, scăldatul în stare de ebrietate se interzice strict. Sub efectul alcoolului, tensiunea arterială a persoanei ce intră în apă, se poate schimba brusc și provoacă pierderea cunoștinței, ulterior ducând la cazuri tragice de înec.Salvatorii atrag atenția oamenilor că activitățile pe apă și înotul sunt permise doar în zonele de agrement și locuri amenajate cu stații de salvare.Conform datelor IGSU, de la începutul anului 2024, 30 de persoane, inclusiv 5 minori și-au pierdut viața în apa râurilor și bazinelor acvatice din țară.

„Este un abuz extrem de grav”. Astfel a comentat magistrata Marina Rusu decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a respinge numirea în funcție a judecătoarei Victoria Sanduța până la atingerea plafonului de vârstă. Într-o postare pe facebook, magistrata a declarat că această decizie va intra în istorie ca o tentativă de a închide gura judecătorilor care au îndrăznit să critice politicienii. „De ce tentativă? Pentru că doresc celui mai curajos și cinstit judecător dintre toți pe care îi cunosc să reușească să anuleze această decizie și să pedepsească pe acei membri ai consiliului care au încălcat grav dreptul garantat de art. 10 CEDO. Deși judecătorul are obligația de rezervă, în cazurile în care statul de drept, independența justiției și drepturile omului sunt amenințate, judecătorul este OBLIGAT să se exprime, să semnaleze și să își exprime dezacordul și critica față de cei care au creat o astfel de amenințare”, a scris magistrata pe facebook. Între timp, judecătoarea Victoria Sanduța a venit cu o primă reacție după ce a fost propusă de CSM spre demitere. Ea a declarat că reputația sa este mai importantă decât funcția.„Vă salut pe toți și vă mulțumesc enorm pentru susținere și apreciere...Ştiu că aşteptați cu toții o reacție din partea mea, dar am nevoie de câteva zile să procesez cele întâmplate, până atunci vă cuprind strâns”, a scris Victoria Sanduța într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.Magistratul Victoria Sanduţa urmează a fi propusă preşedintelui Maia Sandu pentru eliberarea din funcţia de judecător al judecătoriei Chişinău. Se întâmplă după ce cererea acesteia de numire în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respinsă de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia a fost luată în şedinţa Consiliului de luni, 1 iulie. Cu toate acestea, Maria Frunze, membrul CSM a afirmat în cadrul şedinţei, că audierea Victoriei Sanduţa „nu a fost pusă pe picior de egalitate” cu ceilalţi candidaţi. Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) critică procesul de vetting și pre-vetting, în contextul în care magistrata Victoria Sanduța a fost respinsă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.  Potrivit formațiunii, este incredibil cât de prost inspirată poate fi dorința unor membri ai CSJ sau ai Comisiei de Pre-vetting de a bloca anumiți candidați indezirabili politic.

Președinta Maia Sandu a depus flori la bustul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din orașul Drochia, unde se află într-o vizită de lucru. Azi, se împlinesc 520 de ani de la moartea domnitorului moldovean.  „Pentru moldoveni, viața domnitorului reprezintă o pagină de glorie în istoria țării, care ne oferă un exemplu de vitejie în apărarea libertății și credinței oamenilor noștri, un semn de curaj de neclintit în fața celor mai mari provocări. Cu lecția domniei lui Ștefan cel Mare învățată, rămânem devotați libertății și propășirii Moldovei, oricât de crunte ar fi circumstanțele, și educăm generațiile tinere să-și prețuiască libertatea și să-și apere valorile cu încredere și curaj”, a spus șefa statului.

Olanda va furniza în curând Ucrainei primul dintre cele 24 de avioane de luptă F-16 promise, a anunţat luni guvernul olandez, informează Reuters.Autorizaţiile necesare pentru livrarea avioanelor către Ucraina au fost acordate, a declarat ministrul apărării, Kajsa Ollongren, într-o scrisoare adresată parlamentului pe care a transmis-o chiar înainte ca guvernul lui Mark Rutte să predea ştafeta, marţi, noului guvern de coaliţie format după luni şi luni de negocieri, în urma alegerilor de anul trecut.Ministrul a evitat să precizeze câte avioane vor face parte din prima livrare şi când vor ajunge acestea în Ucraina, din motive de securitate.Ţările de Jos au fost una dintre forţele motrice din spatele coaliţiei internaţionale formate pentru a furniza Ucrainei avioane F-16 ca să-şi consolideze apărarea aeriană împotriva Rusiei.Guvernul olandez a furnizat anterior avioane F-16 centrului de pregătire din România, unde piloţii şi personalul de la sol ucraineni sunt învăţaţi să piloteze şi să întreţină avioanele de luptă.În aprilie, Ollongren a declarat că se aşteaptă ca livrările de F-16 promise de Danemarca, Ţările de Jos şi Statele Unite să înceapă în câteva luni. 

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) critică procesul de vetting și pre-vetting, în contextul în care magistrata Victoria Sanduța a fost respinsă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.  Potrivit formațiunii, este incredibil cât de prost inspirată poate fi dorința unor membri ai CSJ sau ai Comisiei de Pre-vetting de a bloca anumiți candidați indezirabili politic. „Vineri, 28 iunie, Marina Rusu este blocată de evaluatori pentru că aceasta îl recuză public pe Herman von Hebel pe motiv de partizanat în favoarea pro-PAS, în cadrul unor interviuri oferite generos în presa din Olanda, iar luni, 1 iulie, Consiliul Superior al Magistraturii o supune unei adevărate inchiziții publice pe magistrata Victoria Sănduță, aducând în discuție anumite postări ale acesteia în spațiul public. Să susții în plină ședință de evaluare CSJ că există oficiali de stat care nu pot fi criticați, clădiri guvernamentale care nu pot fi atinse ori că unii dintre cetățeni sunt mai egali în fața legii decât alții este fix egal cu a compromite în direct toate criteriile și valorile pe care ar trebui să le apere evaluatorii în cadrul procesului pentru care sunt plătiți de stat”, se arată într-un comunicat al formațiunii.Potrivit CUB, nu decredibilizează nimic mai mult această evaluare decât lipsa de obiectivitate, deficitul de neutralitate și pasiunile pe care unii dintre membrii acestor organisme le folosesc cu rea voință față de anumiți candidați.„Ni se par inutile și chiar insipide pretențiile evaluatorilor de a ști ce poate ori nu poate comenta un potențial magistrat, instituind astfel un sistem de cenzură oficială, ceea ce nu este nici democratic și nici acceptabil sub aspectul libertății de expresie. Fără îndoială, magistrații evaluați de Comisie trebuie să dea dovadă de integritate, bun simț și echilibru, dar sub nicio formă, răspunsurile ironice ale Marinei Rusu și Victoriei Sanduță nu pot servi ca temeiuri serioase pentru a le bloca la etapa evaluării, demonstrând cât de puțină toleranță pot avea evaluatorii investiți în aceste funcții de mare răspundere față de oameni independenți, înzestrați cu un puternic simț critic și demnitate, calități inerente unei justiții sănătoase și independente”, se mai arată în comunicatul CUB.Formațiunea constată astfel că procesul de evaluare prin CSJ și Comisia pre-vetting este tot mai politizat.„Respingem categoric politizarea tot mai vizibilă a procesului de evaluare prin CSJ și Comisia Pre-vetting în beneficiul actualei guvernări mono-colore și îndemnăm actualii săi membri să-și continue activitatea numai dacă sunt capabili să-și exercite atribuțiile în mod obiectiv și profesionist. Considerăm imperativ ca evaluarea să servească selectării meritocratice și obiective a magistraților, fără partizanat politic și fără excese de loialitate în raport cu actuala putere”, a conchis formațiunea.Magistratul Victoria Sanduţa urmează a fi propusă preşedintelui Maia Sandu pentru eliberarea din funcţia de judecător al judecătoriei Chişinău. Se întâmplă după ce cererea acesteia de numire în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respinsă de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia a fost luată în şedinţa Consiliului de luni, 1 iulie. Cu toate acestea, Maria Frunze, membrul CSM a afirmat în cadrul şedinţei, că audierea Victoriei Sanduţa "nu a fost pusă pe picior de egalitate" cu ceilalţi candidaţi. 

Populația Republicii Moldova a ajuns la nivelul anului 1953. În ultimii trei ani, a fost înregistrat cel mai negativ spor natural din istoria țării. Fiecare al patrulea moldovean are peste 60 de ani. Ultima dată când Republica Moldova a înregistrat atât de puține nașteri, precum în 2023, a fost cu 180 de ani în urmă.În 2022, vârsta medie a unei mame la prima naștere era de 24,8 ani, în creștere cu 4 ani față de acum 30 de ani. În special după 2010, se înregistrează o creștere constantă a vârstei mamelor care au mai mult de 35 de ani. În ultimii trei ani s-a înregistrat cel mai înalt ritm de migrație din istoria Republicii Moldova. După 2029, mai mulți moldoveni se vor naște peste hotare, decât în interiorul țării. „În viitorii zece ani, situația demografică a țării se va înrăutăți și mai mult”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, vineri, 28 iunie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.Potrivit lui Veaceslav Ioniță, populația Republicii Moldova la 01.01.2024 era de 3 milioane (mln) 954 de mii de oameni. Dacă în 2020 populația era puțin peste 4 mln, a început să coboare sun 4 mln din 2021. În prezent, din cei 3 mln 954 de mii de moldoveni, pe malul drept al Nistrului sunt 3 mln 494 de mii, în regiunea separatistă transnistreană – 460 de mii. În țară, la 01.01.2024, erau 2 mln 423 de mii, iar peste hotare-1 mln 70 de mii. Alții circa 100 de mii vin și pleacă în decursul unui an.Populația Republicii Moldova aflată în țară. Potrivit expertului, în 1953 în țară erau 2,7 mln de locuitori; în 1960 – 2,9 mln; 1970 – 3,5 mln; 1980 – 3,9 mln; 1991 – 4,3 mln, dintre care 3,6 mln în dreapta Nistrului, iar 731 de mii-malul stâng; 2000 – puțin peste 4 mln: 3,4 mln-dreapta Nistrului, iar 587 de mii-malul stâng; 2010 – 3,3 mln: 2,9 mln-malul drept, iar 380 de mii-cel stâng; 2020 – 2,9 mln: 2,6 mln-malul drept, iar 312 mii-malul stâng; 2024 – 2,7 mln: 2,4-malul drept, iar 297 de mii-malul stâng. „Populația Republicii Moldova a ajuns la nivelul anului 1953, s-a dus cu 70 de ani în urmă”, a spus expertul.Migrația populației peste hotare. Veaceslav Ioniță declară că în perioada 1991/1995 au migrat 142 de mii de moldoveni; între 1996/2000 – au plecat alții 192 de mii, iar numărul celor plecați a atins cifra de 334 de mii. Între 2001/2005 au plecat alții 201 mii, iar numărul celor plecați a ajuns la 535 de mii. Între 2006/2010 au mai plecat 96 de mii de moldoveni, iar numărul celor plecați era de 630 de mii. Între 2011/2015 – au plecat alții 97 de mii, iar numărul lor a ajuns la 728 de mii. Între 2016/2020 – 175 de mii s-au dus, iar numărul lor a ajuns la 902 mii. Între 2021/2023 – 168 de mii s-au dus, atingând cifra de 1 milion 70 de mii de oameni, plus circa 100 de mii care vin și pleacă de câteva ori pe parcursul unui an.Populația pe grupe de vârstă din țară și stabilită peste hotare. Potrivit economistului, până la 17 ani, în țară sunt 509 mii de persoane, iar peste hotare – 110 mii  sau 17,8%. Cu vârsta de 18-29 de ani, în țară sunt 280 de mii, iar peste hotare – 213 mii  sau 43,2%. 30-44 de ani: în țară – 546 de mii, peste hotare – 403 mii sau 42,5%; 45-59 de ani: în țară – 478 de mii, peste hotare – 191 de mii sau 28,6%; peste 60 de ani: în țară – 611 mii, peste hotare – 102 mii sau 14,3%). „Avem o migrație sporită a celor tineri. În următorii ani, numărul lor va fi mai mare peste hotare, decât în țară. Cel mai mare grup care se află în țară, sunt persoanele de peste 60 de ani”, potrivit economistului.Vârsta medie a celor aflați în țară. Analistul economic menționează că în 1959, vârsta medie a celor din țară era  de 27,5 ani; în 1970 – 29,4 ani; 1980 – 31,2 ani; 1990 – 31,8 ani; 2000 – 33,5 ani; 2010 – 36,3 ani, 2020 – 39,3 ani; 2024 – 41,1 ani. „În ultimii patru ani, vârsta medie a populației aflată în țară a îmbătrânit cu patru ani. Acest lucru va fi o presiune enormă pe sistemul de pensionare moldovenesc. Practic nu avem tineri, avem doar populație în vârstă. Tinerii au migrat spre țările dezvoltate, care au, la fel, o îmbătrânire a populației, dar la ei au plecat tinerii noștri și nu există această presiune socială. În Republica Moldova, tinerii pleacă, numărul celor vârstnici crește, iar forța de muncă este slabă. Riscăm să intrăm într-un colaps și nu vom reuși să facem față provocărilor”, a menționat analistul economic.Citiți mai multe pe Ionita.md. 

Naţionala României joacă, marţi, de la ora 19.00, la Munchen, în compania selecţionatei Ţărilor de Jos, în optimile Campionatului European de fotbal.România a ocupat locul 1 în grupa E. în timp ce Ţările de Jos s-a clasat pe locul 3 în grupa D. Naţionala olandeză este antrenată de Ronald Koeman, în vârstă de 61 de ani, şi ocupă locul 7 în clasamentul FIFA.La acest meci, România nu se va putea baza pe serviciile lui Nicuşor Bancu, suspendat din cauza cumului de cartonaşe. Meciul va fi arbitrat de germanul Felix Zwayer, ajutat la cele două linii de Stefan Lupp şi Marco Achmüller, iar rezervă va fi Daniel Siebert.În Camera VAR se vor afla Bastian Dankert, Christian Dingert şi francezul Jérôme Brisard.Acesta va fi al doilea meci al României jucat la Munchen, după cel cu Ucraina, scor 3-0, din 17 iunie, din prima etapă a grupei E.

Premierul ungar Viktor Orban se va deplasa, marţi, la Kiev pentru a se întâlni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a relatat Financial Times, citat de Reuters.Aceasta va fi prima vizită a liderului maghiar în Ucraina de la începutul războiului cu Rusia în februarie 2022.Nici anturajul lui Viktor Orban şi nici cel al lui Volodimir Zelenski nu au făcut niciun comentariu pe această temă.Vizita are loc în timp ce Budapesta, care a menţinut legături strânse cu Moscova şi refuză să furnizeze arme Kievului, a preluat luni preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.Viktor Orban şi Volodimir Zelenski au avut discuţii săptămâna trecută în marja unui summit european la Bruxelles, în cadrul căruia a fost semnat un pact de securitate între UE şi Ucraina.

Primarul General al Capitalei și liderul Partidului Mișcarea Alternativa Națională, Ion Ceban, acuză partidul de guvernare că ar distruge sistemul educațional din Republica Moldova, prin închiderea mai multor școli.  „Din 8 întrebări pe ordinea de zi, 5 sunt de lichidare a instituțiilor de învățământ. Aceasta este ordinea de zi a Consiliului raional Sîngerei. PAS continuă să închidă școlile prin țară. Închid spitale și universități, fac tot ce le poftește în justiția moldovenească”, menționează Ion Ceban.Astfel, zice Ion Ceban, prin show-urile politice de partid care-l vizează pe el și Primăria, PAS nu face nimic altceva decât să distragă atenția oamenilor de la acțiunile lor ilegale și incompetența lor în toate domeniile. „Avem ONG-uri de curte care primesc milioane de lei, avem media de curte care primesc milioane de lei, trolli, bloggeri și vloggeri plătiți, alături de o mașinărie represivă de stat fără precedent. Anterior, aceștia erau vocali și criticau guvernarea. Astăzi, au comandat guvernării să facă tot felul de rapoarte și să urmărească cine și cum le dă like-uri. Acum, tot ce fac este să ne blocheze activitatea, să intimideze oamenii în lipsa oricăror rezultate în țară”, a subliniat edilul.

Marți, pe 2 iulie 2024, românii prăznuiesc ziua Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Puțini știu că marele domnitor al Moldovei a fost canonizat în anul 1992.Ştefan cel Mare şi Sfânt, fost domnitor al Moldovei între anii 1457-1504, a rămas cunoscut în istorie şi ca apărător al creştinătăţii. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe data de 20 iulie 1992. De atunci, este serbat Sfântul Ştefan cel Mare, domnitorul care a purtat 42 de războaie şi a construit 36 de lăcaşe de cult.Cunoscut pentru domnia sa de 47 de ani și pentru vitejia sa, Ștefan cel Mare a fost supranumit de popor drept  cel “mare şi sfânt”, “bun” şi “cinstit”, pentru iscusinţa în lupte şi pentru numărul mare de lăcaşe sfinte ctitorite, precum şi pentru fapte de milostenie.Ștefan a fost fiul lui Bogdan Vodă și al Oltei Maria și nepotul lui Alexandru cel Bun. El s-a remarcat drept un apărător al creștinătății și a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în iulie 1992. Încă de tânăr, el obișnuia să meargă la cuviosul David Daniil Sihastru, fiind văzut ca un mărturisitor al credinței.Potrivit legendelor, după fiecare bătălie, domnitorul Moldovei înălța o biserică, motiv pentru care, Ion Neculce a spus: „câte războaie au bătut, atâte mănăstiri au biserici au făcut”. Totuși, cercetările istorice dovedesc acest lucru doar parțial. În primii săi nouă ani de domnie, el a purtat mai multe războaie, iar unele dintre cele mai cunoscute biserici și mănăstiri ctitorite de voievodul moldovean, vizitate astăzi de sute de români sunt Mănăstirea Putna, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Moldovița, Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava și Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuți. Toate aceste construcții sunt remarcabile pentru frumusețea și valoarea lor culturală și artistică, precum și pentru importanța lor istorică și religioasă.Sfântul Voievod Ștefan a trecut la cele veșnice în anul 1504 și a fost înmormântat la Mănăstirea Putna, ctitorită de el în anul 1466 în apropiere de orașul Rădăuți, în nordul României. Mormântul acestuia a devenit de-a lungul timpului un simbol al identității naționale a românilor și un loc de pelerinaj pentru cei care doresc să se închine la mormântul liderului istoric.