Ofițerii INI și cei ai subdiviziunilor teritoriale, în comun cu procurorii PCCOCS, cu suportul polițiștilor din  BPDS „Fulger” la 7 august, au efectuat 78 de percheziții în mai multe localități ale țării. Acțiunile s-au desfășurat în cadrul unei cauze penale inițiate pe faptele de corupere electorală, finanțare ilegală a partidelor politice și spălare de bani. Pe parcursul investigațiilor au fost obținute probe concludente care demonstrează că un grup de persoane, având roluri bine determinate, acționau din interes material și în beneficiul organizației criminale „Șor”. Scopul acestora era coruperea alegătorilor în contextul viitoarelor alegeri parlamentare din septembrie, prin utilizarea diferitor metode ilegale de finanțare. Membrii grupului transferau, converteau, lichidau și distribuiau mijloace bănești de proveniență dubioasă, obținute prin intermediul aplicației mobile „PSB” a băncii ruse „Promsviazybank” (instituție financiară aflată sub sancțiuni internaționale). În timpul perchezițiilor au fost ridicate mai multe arme deținute ilegal, telefoane mobile, laptopuri, documente bancare, carduri „pyypl”, înscrisuri și alte obiecte relevante, care demonstrează activitatea infracțională a grupării. Ofițerii au stabilit cǎ în timpul perchezițiilor, pe conturile PSB ale persoanelor supuse acțiunilor de urmărire penală, erau transferate sume de bani în ruble rusești, aplicația PSB fiind activă pe telefoanele membrilor organizației criminale care o deschid prin intermediul aplicațiilor „VPN Russia”. Mai mult, în cadrul investigațiilor s-a stabilit că reprezentanții organizației criminale instalează în telefoanele cetățenilor aplicația mobilă „TAITO”, în care aceștia introduc voluntar date cu caracter personal – nume, adresă, număr de telefon, IDNP – similar aplicației „PSB”, utilizate pentru transferurile ilegale de bani cu scop de corupere electorală în timpul alegerilor prezidențiale și referendumului republican din toamna anului 2024. Prin intermediul aplicației „Taito” se creează grupuri de tip „chat închis” formate din membri afiliați organizației criminale, care primesc indicații și mesaje directe de la coordonatori și conducători. De asemenea s-a stabilit că o parte din fondurile primite prin „PSB” sunt ulterior likefiate prin aplicația Telegram, utilizând canalul-bot “Bankgreenmanager”. S-a mai stabilit că, prin intermediul grupurilor Telegram, membrii organizației criminale primesc de la curatorii din Federația rusă sarcini de a distribui și comenta link-uri cu videoclipuri de dezinformare pe rețele de socializare. Până în prezent, două persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Este important de menționat că aceștia dețin deja statutul de inculpat într-o cauză penală examinată de Judecătoria Soroca, inițiată în baza art. 181¹ alin. (1) din Codul penal – „Coruperea electorală”. În timpul desfășurării acțiunilor procesuale, una dintre persoanele reținute a refuzat deschiderea ușii în fața oamenilor legii, motiv pentru care a fost necesară intervenția forțată prin spargerea ușii. Observând acțiunile polițiștilor, persoana a aruncat pe fereastră o geantă ce conținea mai multe obiecte de interes pentru cauza penală. Obiectele au fost ulterior recuperate și ridicate. Investigațiile continuă în vederea documentării tuturor circumstanțelor și atragerii la răspundere a tuturor persoanelor implicate.

La Piața Centrală din Cahul, pe strada Griviței, tarabele sunt pline de legume și fructe de sezon, iar cumpărătorii pot alege dintr-o gamă variată de produse. Vedeți în continuare prețurile câtorva produse: Cartofi soi “Yurga” – 8 lei/kg Cartofi albi – 5 lei/kg Cartofi soi “Valeria” – 8 lei/kg Cartofi soi “Agata” – 8,50 lei/kg Ceapă galbenă – 6 lei/kg Ceapă galbenă (alt sortiment) – 7,99 lei/kg Varză albă – 10 lei/kg Morcov – 10 lei/kg Ardei gras – 10 lei/kg Roșii – 12 lei/kg, 13 lei/kg și 14 lei/kg (în funcție de soi și calitate) Prune – 12 lei/kg Ulei (la bidon mare) – 120 lei și 130 lei (în funcție de tip și cantitate)

Într-un vox realizat la Taraclia, am stat de vorbă cu localnicii despre cum văd viitorul Republicii Moldova după alegerile parlamentare din toamna 2025.  Oamenii ne-au vorbit despre principalele lor temeri, care variază de la stagnarea economică și migrația tinerilor, până la instabilitatea politică și corupția din instituțiile publice. Despre promisiunile electorale care li s-au părut mincinoase și despre câtă încredere mai au în procesul electoral. Am aflat ce schimbări își doresc, ce cred că ar trebui reformat și cum își imaginează propriul viitor în țară.

Pe 24 august 2025, începând cu ora 10:00, la Casa de Cultură din satul Brînza, raionul Cahul, va avea loc ediția a V-a a Zilei Apicultorului, eveniment desfășurat sub genericul „Regatul Albinelor”. Manifestarea adună apicultori din întreg raionul Cahul și din alte zone ale țării, care își vor prezenta produsele apicole și vor împărtăși din experiența lor. Vizitatorii vor putea descoperi mierea nouă, polenul, propolisul, lăptișorul de matcă și alte bunătăți naturale pregătite special pentru sezonul rece. Evenimentul este dedicat atât producătorilor, cât și iubitorilor de produse apicole, fiind o oportunitate de a cunoaște mai bine rolul albinelor și munca apicultorilor. Organizatorii îi așteaptă pe toți cei interesați să se bucure de aromele și beneficiile mierii și să descopere poveștile din fascinantul „Regat al Albinelor”.

Două zile de paneluri, discuții și ateliere despre conținut digital, responsabilitate socială și rolul creatorilor în spațiul informațional. Așa a arătat RAM Impact, eveniment desfășurat la Cahul, în perioada 2-3 august 2025, unde artiști, influenceri și experți au vorbit deschis despre provocările și oportunitățile mediului online. Printre invitați s-a numărat și Vlad Sabajuc, liderul formației SATOSHI, care a vorbit cu sinceritate despre experiența sa artistică, despre relația cu rețelele sociale și despre cât de dificil este să rămâi autentic într-o lume media presată de conformism. „Să cânți acasă e greu: se intersectează două lumi” Vlad Sabajuc nu ascunde că a cânta la Cahul – orașul natal – este mereu o provocare emoțională: „Eu mă simt foarte straniu să cânt în Cahul de fiecare dată, pentru că se intersectează două realități pe care nu vreau să le intersectez. Adică fundalul meu personal, tot stratul acesta de amintiri care ține de intim, de o zonă foarte sensibilă și copilărească, pe care nu vreau să o intersectez cu zona asta a mea adultă, profesională mai ales, care ține de personalitatea mea artistică și creează altfel de percepții. Se distorsionează percepția persoanei mele care s-a format aici cu asta care acum activează. Cumva asta pe mine de fiecare dată îmi dă un fel de, parcă mă scoate din priză și mă pune înapoi așa un fel de bloc când cânt acasă. Eu mă strădui să mă detașez și să livrez, să cânt, dar nu pot să nu observ fețe pe care le cunosc și locuri pe care le arhicunosc, și asta crează o distorsiune de percepție și nu e plăcut.” Artistul și mesajele sociale: între divertisment și responsabilitate Întrebat despre mesajele sociale din muzica sa și asumarea acestora, Vlad a explicat: „Cred că depinde de tipul de artist care derivă din tipul lui de personalitate de om, cum este el ca om. Există artiști, creatori de conținut care se raportează la creația lor doar ca la divertisment, ceea ce este absolut firesc, normal și sănătos, și cred că este rolul primordial al artei acesta, divertismentul și provocarea emoțiilor. Și există tipuri de artiști, ci mai degrabă tipuri de oameni, de personalități, care așa este natura lor, încât ei vor să fie mai vocali, mai prezenți, mai rebeli, ei sunt nonconformiști sau vor să aibă un punct de vedere alternativ… (…) Cred că eu tot fac parte din așa categorie… Un artist poate să fie neutru complet și să-și exprime punctele de vedere strict prin creație și este absolut ok. Și un artist poate să-și asume un rol de propagare a anumitor narative și idei, dar în cazul dat, artistul, după părerea mea, este moral obligat să se informeze, să fie absolut documentat, părerile lui trebuie să fie fondate… Artistul nu este în dreptul moral de a dicta opinii, mai ales politice.” El a adăugat că muzica are putere de propagandă, dar aceasta trebuie utilizată responsabil: „Rolul muzicii este unul de divertisment, după cum am spus, și nu este unul educativ și sper că nu va deveni niciodată un instrument al educației, pentru educație noi avem școli, universități, grădinițe, familie în primul rând. Muzica poate fi un instrument de educație, cu siguranță, ea are această capacitate, dar ea nu este din fabrică așa. Ea din fabrică te face să plângi, să râzi, să te bucuri, să vrei să alergi, să vrei să pupi pe cineva. Asta face muzica, Ea face apel la instinct, nu la rațiune. De asta, muzica în primul rând este un instrument de divertisment. Contextul în care apare muzica, citesc și întrebarea „Muzica poate fi o metodă de propagandă?” Cu siguranță muzica poate fi o metodă de propagandă 100% ca orice altă cale informațională. Eu aleg să mă asociez cu evenimentele care îmi reprezintă mie codul meu de valori și de idei pe care le împărtășesc cu și să le evit pe alea cre nu o fac. Uneori transmit niște idei mai conștient, alteori nu. Uneori îmi acordez discursul la conceptul evenimentului, alteori mă abstracționez complet și transmit doar idei mele personale pe care vreau să le transmit publicului.” Despre experiența în sectorul public Vlad Sabajuc a vorbit și despre experiența sa de lucru la stat: „Eu am lucrat la stat și pe mine asta nu m-a încurcat. Am lucrat un an jumate la Radio Moldova pe un salariu primit la contabilitate cu foița de 4100.00 lei. A fost o experiență normală, prin care e normal să treci, să rămâi dacă te regăsești, nu-i nimic rău în a lucra la stat. Îmi doresc ca instituțiile de stat să devină mai performante, și oamenii să primească salarii mai mari și asta e tot. Restul nu e nimic rău, atât timp cât activitatea de acolo este acordată cu dorințele tale interioare, du-te și fă, nu-i nici o problemă să lucrezi la stat sau la privat.” Rețelele sociale – promovare, dar și risc de dezinformare În ceea ce privește relația sa cu rețelele sociale, Vlad Sabajuc este pragmatic: „Este o relație în primul rând profesională. Eu nu sunt tipul de artist care neapărat își afișează foarte mult viața personală. Sunt aspecte pe care le afișez, sunt momente în care am dispoziție să împărtășesc momentele date, să împărtășesc o emoție, o descoperire. Cred și eu că TikTok-ul este principală platformă de dezinformare, în primul rțnd datorită fluxului mare de utilizatori pe care îl are. În al 2-lea rând, cred că TikTok-ul este ușor de consumat, el nu implică lectură, un efort sporit pentru a consuma conținutul de acolo. El este vizual, foarte rapid, foarte confortabil. Instagramul este un pic mai complex, el presupune să mai citești, să mai împarți oleacă atenția. Și Facebook-ul cu atât mai mult. Dar cumva s-au combinat toate, lumea poate publica fotografii pe tiktok, și mem-uri pe instagram.”” Coruperea electorală – între sărăcie și lipsă de integritate Întrebat despre coruperea alegătorilor, Sabajuc a spus: „Însuși procesul de corupere electorală este o mare lacună. Lacuna asta vorbește în primul rând despre sărăcia din țara noastră și deja în al doilea rând despre integritatea persoanelor față de corupere. (…) Eu judec coruperea electorală, cu siguranță este un lucru rău, dar după părerea mea, este sănătos să încerci să înțelegi perspectiva omului înainte ca să vii cu un verdict. În unele cazuri cu siguranță asta are loc din lăcomie, dar de multe ori din sărăcie. Cum putem evita? Evident prin informare, dar nu este suficient, orice lucru trebuie făcut pe diferite flancuri și luptat din toate direcțiile.” Despre libertatea de exprimare și dezinformare Vlad Sabajuc a abordat și un subiect sensibil – cum putem combate dezinformarea fără a limita libertatea de exprimare: „Nu cred că putem face asta. Eu tind să cred că libertatea de exprimare nu este o virtute absolută și primară într-un stat. Ea este o virtute importantă, cu siguranță un atribut fundamental într-un stat de drept , dar nu cred că libertatea de exprimare este mai presus decât dreptul la viață și dreptul la educație, decât dreptul la siguranță, decât însuși existența formațiunii noastre statale. De asta, din păcate noi intrăm într-un teritoriu al moralei, a unei dezbateri care ține de morală, care lucruri sunt bune și care sunt rele. Probabil că așa este construcția noastră socială, ea nu este perfectă și uneori noi trebuie să încâlcim anumite drepturi pentru a păstra drepturi mai mari. Mi-e frică și mi-e neplăcut să spun asta, dar probabil este așa.” Autenticitatea – un exercițiu permanent Întrebat cum reușește să rămână autentic într-o lume presată de conformism, artistul a răspuns cu sinceritate: „Eu nu reușesc să fiu întodeauna autentic, și răspunsul de la întrebarea precedentă se înscrie și la această întrebare. Este un lucru, exercițiu permanent de sinceritate cu sine. Un lucru constant cu egoul, un lucru constant cu frica de a fi perceput altfel. Eu sunt extrovertit de felul meu, așa îmi este confortabilă fiu în public și este firesc oamenilor să le fie frică, dar dacă le este frică oamenilor și fac ceea ce fac din dorința de a fi văzuți, mai bine să nu o facă. Dar dacă ai dorința de a transmite ceva, atunci să o facă.” Întrebat despre cum procedează dacă decizia lui nu este susținută, acesta a răspuns ferm:  „Dacă este vorba de un grup de oameni, și noi nu suntem într-un context autoritar, cred că o să țin cont de păreri și va câștiga democrația, așa este sănătos. Au fost puține cazuri când decizia mea a fost neplăcută de majoritatea băieților din trupă, dar eu am ținut să o impun pentru că știam sau simțeam că ea în perspectivă lungă o să aducă beneficii, dar de obicei se rezolvă prin dezbateri, discuție, pro-contra argumente, și este normal să cedez pentru binele comun.”  Cum se informează și un sfat pentru tineri Sabajuc a mărturisit că preferă YouTube și presa de investigație ca surse de informare: „Privesc Ziarul de Gardă săptămânal, Recorderul românesc, Alexandr Ștefanov, Caț și Varlamov, правое правушарие интроверта, Mihail de la Nocta, Malenkaya Strana și îl urmăresc pe Nicolae Chicu. Dacă ceva nu-mi ajunge, intru și compar noutatea cu ceva din străinătate și pentru mine e suficient.” Iar mesajul lui pentru tinerii care își iau informația doar din rețele sociale este scurt și direct: „Să mai pună la îndoială și să consulte mai multe surse.” La final, Vlad Sabajuc a menționat  că rolul muzicii rămâne, înainte de toate, acela de a trezi emoții și de a aduce oamenii împreună.  „Muzica nu este despre a dicta adevăruri, ci despre a simți și a împărtăși emoții”, a spus artistul, adăugând că doar prin sinceritate și asumare fiecare creator poate avea un impact real. Evenimentul RAM Impact a fost un dialog deschis dintre artiști, creatori de conținut și comunitate, și este foarte important pentru a construi un spațiu informațional sănătos și autentic în Republica Moldova.

Locuitorii satelor Borceag, Chioselia Mare, Frumușica, Chioselia Rusă, Cîietu și Dimitrova se bucură de un drum de acces nou, modernizat pentru prima dată după mai bine de patru decenii. Reabilitarea acestei porțiuni de infrastructură rutieră a fost mult așteptată de comunitățile locale, oferind acum condiții sigure și eficiente de deplasare. Pe acest traseu trece și linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău, cunoscută drept „linia independenței energetice”. Proiectul, aflat în faza finală, urmează să fie încheiat până la sfârșitul anului, permițând Republicii Moldova să se conecteze direct la piața energetică europeană prin România și să elimine dependența de o singură sursă de energie. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat importanța acestor investiții, precizând că infrastructura strategică a țării se dezvoltă pas cu pas, prin răbdare și muncă susținută: „Treptat, cu răbdare și multă muncă, ne construim infrastructura strategică a țării - drumuri, linii electrice, spitale, școli - toate menite să ne paveze calea spre Uniunea Europeană.”

Update trist din raionul Cahul: Minorul dat dispărut în localitatea Andrușul de Sus a fost depistat, însă, din păcate, fără suflare. Potrivit informațiilor preliminare, copilul a fost găsit decedat într-un râu din apropierea satului. La fața locului au intervenit echipaje ale poliției și alte structuri specializate, care au demarat cercetările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs tragedia. Autoritățile urmează să comunice mai multe detalii pe parcurs, pe măsură ce ancheta înaintează.

De cele mai multe ori, cojile de cartofi, zațul de cafea, iarba tunsă, frunzele, resturile de salată și multe alte deșeuri organice ajung la gunoi, sunt arse sau lăsate pe câmp. Însă, puțini știu că peste 40% din volumul total al deșeurilor produse în gospodării este biodegradabil – adică poate fi transformat în compost. Compostul este un îngrășământ natural, bogat în nutrienți, obținut prin descompunerea resturilor organice. În loc să polueze, aceste resturi pot hrăni solul, plantele, legumele și pomii – fie în grădină, fie în ghivecele de pe balcon. De ce să compostezi? Indiferent dacă locuiești la curte sau la bloc, compostarea aduce numeroase beneficii:  - Reduce semnificativ volumul de gunoi;  - Reduce contaminarea deșeurilor reciclabile;  - Elimină mirosurile neplăcute din coșul de gunoi;  - Oferă un îngrășământ natural, gratuit;  - Evită arderea resturilor vegetale – deci contribuie la un aer mai curat;  - Este un gest concret de grijă față de mediu. Compost rece vs compost fierbinte – care e diferența? Există două metode principale de compostare: compostul rece și compostul fierbinte.  Compostarea rece presupune adăugarea treptată a resturilor organice într-un container sau grămadă, fără control strict al temperaturii. Procesul este lent, durează între 6 luni și 1 an, dar necesită efort minim. Este ideal pentru gospodării mici sau persoane care nu generează multe deșeuri biodegradabile. În schimb, compostarea fierbinte implică o gestionare mai activă a compostului: straturi bine echilibrate, umiditate controlată, aerisire regulată și o cantitate suficientă de materie organică adunată deodată. Acest tip de compost atinge temperaturi de 55–70°C, ceea ce accelerează descompunerea și distruge semințele de buruieni sau agenții patogeni. Rezultatul? Un compost matur în doar 4–8 săptămâni.  PDF atașat Metode de compostare pentru orice tip de locuință Compostarea în grădină (gospodărie rurală) Aceasta este cea mai simplă și tradițională metodă de compostare, perfectă pentru gospodăriile care dispun de un teren la curte. Nu ai nevoie de echipamente speciale, ci doar de un spațiu și puțină organizare. Ce îți trebuie: Un colț umbrit și bine aerisit din curte, ideal pe sol direct, nu pe beton; Două-trei găleți, lăzi sau saci în care să colectezi zilnic resturile organice din bucătărie și grădină (ex: coji de legume, iarbă tunsă, zaț de cafea); Materiale uscate precum frunze, paie, carton rupt sau rumeguș pentru a echilibra compostul; Cum funcționează:  Resturile se adaugă treptat în grămada de compost sau în spațiul amenajat, în straturi alternante: Strat verde (umede, bogate în azot): coji de legume și fructe, iarbă proaspătă, zaț de cafea; Strat maro (uscate, bogate în carbon): frunze uscate, hârtie simplă, paie, rumeguș. Pentru un proces eficient: Compostul trebuie umezit ocazional, astfel încât să fie umed ca un burete stors (nici uscat, nici prea ud); Se amestecă bine la fiecare 2–3 săptămâni pentru a asigura oxigenul necesar procesului de descompunere. După 2 până la 6 luni, în funcție de temperatură și materialele folosite, vei obține un compost natural, sfărâmicios, cu miros de pământ, perfect pentru grădină. Compost în cutii sau containere Aceasta este o soluție ideală pentru curți mici, grădini urbane sau gospodării semi-rurale, unde nu este posibilă formarea unei grămezi direct pe sol. Ce poți folosi: Cutii din lemn, găleți mari perforate sau cătunuri improvizate din paleți, pentru a crea o ladă de compost; Capac sau folie, pentru a proteja compostul de ploi abundente și pentru a menține umiditatea corectă; Cum funcționează: Adaugi alternativ materiale „verzi” și „maro”, ca în metoda clasică; Verifici umiditatea: dacă este prea uscat, stropești ușor cu apă; Aerisirea este esențială: o dată pe săptămână, conținutul se amestecă pentru a accelera procesul de compostare. https://www.facebook.com/moldovafaradeseuri/videos/582325524193462 Compostarea în apartament Chiar și într-un apartament poți composta fără mirosuri neplăcute sau insecte. Iată o metodă adaptată spațiilor mici: Bokashi (metodă japoneză, ideală pentru bucătării sau balcoane). https://bokashi.md/cum-transformam-bokashi-in-sol/ Ai nevoie de: O găleată etanșă (cu capac și, ideal, cu robinet); Tărâțe Bokashi (conțin microorganisme benefice); Cum funcționează:  Se adaugă resturi și se presară cu tărâțe (1–2 linguri de tărâțe Bokashi peste fiecare strat de resturi organice, aproximativ 5–7 cm de resturi), se presează bine, se închide găleata și se lasă la fermentat timp de 10–14 zile. Rezultatul? Un lichid fertilizator pentru plante; O pastă fermentată care trebuie dusă la o grădină sau la un centru de compost comunitar. https://www.facebook.com/reel/2381190618917426 Ce se poate și ce nu se poate composta? 1. Ce nu se compostează niciodată (nici în compost rece, nici în fierbinte, nici în Bokashi): Deșeuri din plastic, metal sau sticlă; Lemn tratat chimic; Excremente de câini sau pisici. 2. Ce se poate pune în orice tip de compost (rece, fierbinte sau Bokashi): Coji de legume și fructe; Zaț de cafea; Coji de ouă zdrobite; Hârtie necolorată, carton rupt; Iarbă tunsă, frunze uscate, fân, paie; Rumeguș; Gunoi de grajd, balegă, găinaț. 3. Ce se compostează doar în compost fierbinte sau Bokashi (nu în compost rece): Carne și pește; Lactate; Mâncare gătită cu ulei sau sosuri; Uleiuri și grăsimi. Reguli de aur pentru o compostare reușită - Amestecă regulat – oxigenul este esențial pentru descompunere. Răscolește compostul o dată la câteva zile sau cel puțin o dată la 2–3 săptămâni.  - Menține umiditatea optimă – compostul trebuie să fie umed ca un burete stors. Dacă se stoarce mai mult de 2 picături dintr-o mână de material, e prea ud; dacă nu iese nimic, stropește ușor.  - Toacă mărunt resturile – cu cât sunt mai mici bucățile, cu atât mai repede se descompun.  - Respectă raportul „verde” – „cafeniu”, adică 1 parte materiale umede (coji, iarbă, resturi alimentare) la 2–3 părți materiale uscate (frunze, paie, carton).  - Alege un loc potrivit – ferit de vânt, ploi puternice sau soare direct. Ideal pe sol, pentru accesul râmelor și al microorganismelor.  - Controlează mirosul și dăunătorii – dacă apare miros neplăcut, adaugă mai multe materiale „cafenii” și amestecă. Pentru a ține la distanță rozătoarele, evită resturile de carne și menține compostul ușor umed. https://drive.google.com/file/d/1fzysjRSqijEpCHc1lziPqbfJk0QZMny4/view?usp=sharing   (atașat pdf) Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Comunicarea strategică pentru implementarea Programului Național de Deșeuri Solide în Republica Moldova”, în regiunile 5, 8 și 1, desfășurat de EcoVisio în parteneriat cu E-Circular, cu sprijinul financiar al Suediei. Scopul proiectului este de a încuraja implicarea comunităților și a cetățenilor în gestionarea responsabilă a deșeurilor. Conținutul articolului nu reflectă neapărat poziția oficială a Suediei.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis în cadrul ședinței din 7 august 2025 să reducă rata de bază aplicată principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt la 6,25% anual, marcând oficial încheierea ciclului restrictiv al politicii monetare. Totodată, BNM a stabilit noile niveluri ale dobânzilor: 8,25% pentru creditele overnight; 6,50% pentru operațiunile repo; 4,25% pentru depozitele overnight. Nivelurile actuale ale rezervelor obligatorii se mențin: 22% pentru mijloacele atrase în lei moldovenești și valută neconvertibilă și 31% pentru cele în valută liber convertibilă. Prin această decizie, BNM își propune să readucă inflația în limitele de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0%, considerată optimă pentru susținerea creșterii economice. Instituția anunță o schimbare de direcție a politicii monetare, axată acum pe stimularea consumului, a investițiilor și a cererii agregate, dar și pe echilibrarea contului curent și stabilizarea așteptărilor inflaționiste. Relaxarea monetară are la bază confirmarea tendinței dezinflaționiste evidențiată în prognozele anterioare, iar efectele noilor măsuri se vor transmite gradual în piețele monetare, de credit și de depozit. În luna iunie 2025, inflația anuală s-a situat la 8,2%, în scădere față de 8,8% în martie, dar încă peste limita superioară a intervalului țintă. În trimestrul II, rata anuală a inflației a fost de 7,9%, cu 0,9 puncte procentuale sub nivelul din trimestrul precedent, dar ușor peste prognoza din luna mai. Impactul inflaționist al tensiunilor din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la combustibili și bunuri reglementate a fost unul temporar, susține BNM. Se estimează că inflația va reintra în intervalul de variație al țintei începând cu decembrie 2025, iar în 2026 va rămâne stabilă. Pe plan intern, economia moldovenească dă semne de redresare, deși rămâne în teritoriu negativ. Producția industrială a crescut cu 6,4% în ultimele luni, iar comerțul interior s-a extins moderat. Totodată, exporturile au scăzut cu 8,3%, în timp ce importurile au crescut cu aproape 17%, în perioada aprilie-mai 2025. Producția agricolă a fost afectată de condițiile meteo, înregistrând o scădere de 3,6%. Pe plan extern, economia globală este influențată de incertitudini geopolitice, tensiuni comerciale și riscuri legate de piețele energetice. Cotațiile internaționale la petrol și gaze naturale se mențin sub presiune, iar prețurile alimentelor cresc stabil. În trimestrul II 2025, dobânzile medii la creditele noi în lei au crescut la 8,99%, iar cele la depozite la 4,91%, reflectând întârzierea transmiterii măsurilor anterioare. Această majorare a dus la o temperare a procesului de creditare în lei, pentru al doilea trimestru consecutiv. Rata inflației este preconizată să urmeze un trend descendent până la începutul anului 2026, iar apoi să se stabilizeze. Inflația medie anuală va fi de 7,7% în 2025 și 3,9% în 2026, prognoze ușor ajustate față de estimările anterioare. Riscurile la adresa inflației sunt echilibrate, cu o ușoară înclinare spre dezinflație. Printre factorii de incertitudine rămân: condițiile meteorologice, politica fiscală, tarifele reglementate, evoluția regională și sprijinul extern. Raportul asupra inflației – august 2025, aprobat în aceeași ședință, va fi publicat pe 14 august 2025. Acesta va include analiza detaliată a evoluțiilor macroeconomice interne și externe, precum și revizuirea prognozei inflației pe termen mediu.

Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 trage un semnal de alarmă privind creșterea numărului de apeluri false înregistrate în ultimele zile, generate automat de sisteme robotizate și algoritmi de inteligență artificială, fără intervenție umană directă. Datele oficiale arată că, în primele șase luni ale anului 2025, peste 1,2 milioane de apeluri au fost preluate de operatorii 112. Numai în ultima săptămână, aproape 45.000 de apeluri au fost recepționate, dintre care aproximativ 18.000 au fost nejustificate. În ultimele două luni, numărul apelurilor non-urgente a ajuns la circa 133.000 – o povară considerabilă asupra resurselor serviciului, în detrimentul celor care au cu adevărat nevoie de intervenții rapide. „Ne confruntăm cu o nouă formă de abuz, sofisticată, care perturbă serios activitatea serviciilor de urgență. Aceste apeluri false pot întârzia reacția în cazuri critice și pot pune vieți în pericol”, au transmis reprezentanții Serviciului 112. Autoritățile colaborează cu Poliția pentru identificarea surselor acestor apeluri și sancționarea celor responsabili. În situațiile în care apelurile provin de la numere mobile și se poate stabili identitatea apelantului, persoanele vinovate sunt trase la răspundere conform legii. Totuși, utilizarea inteligenței artificiale complică procesul de identificare și deschide noi provocări pentru autorități. Serviciul 112 reamintește cetățenilor că linia de urgență trebuie utilizată exclusiv în situații reale și urgente. Orice apel abuziv poate bloca accesul celor care chiar au nevoie de ajutor, iar fiecare secundă pierdută poate însemna o viață pusă în pericol.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a identificat deja zeci de mii de cetățeni din Republica Moldova care au descărcat și instalat aplicația TAITO, un instrument digital folosit, potrivit autorităților, de Federația Rusă pentru a influența și corupe alegătorii moldoveni în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, potrivit TVRMoldova. Informația a fost oferită de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, în cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri, 6 august. Potrivit acestuia, aplicația TAITO este utilizată nu doar pentru propagandă, ci și pentru oferirea de „recompense” în schimbul implicării alegătorilor, fiind promovată intens prin intermediul platformei Telegram. Cernăuțeanu a precizat că autoritățile moldovene au trimis numeroase solicitări oficiale către administrațiile aplicațiilor Telegram și TAITO, cerând cooperare în cadrul anchetei. Cu toate acestea, până în prezent nu a fost primit niciun răspuns. „Am transmis inclusiv capturi de ecran cu mesajele prin care cetățenii erau încurajați să instaleze aplicația TAITO, folosită ca metodă de comunicare și plată în procesul electoral. Scopul era de a evita identificarea prin numărul de telefon mobil și, implicit, urmărirea penală”, a declarat șeful IGP. Doar în ultimele două săptămâni, au fost transmise peste 150 de solicitări către Telegram, fără niciun răspuns, potrivit oficialului. Poliția îndeamnă ferm cetățenii să nu instaleze aplicația TAITO, iar cei care au făcut-o deja sunt sfătuiți să o dezinstaleze imediat și să nu participe la activități ilegale. „Am identificat deja zeci de mii de persoane care au descărcat aplicația. Le avertizăm că pot deveni subiecți în dosare penale pentru corupere electorală sau finanțare ilegală. Nu vrem să ajungem în aceeași situație ca anul trecut, când mulți cetățeni au ignorat avertismentele și au suportat consecințele”, a spus Cernăuțeanu. Pe lângă aspectele legale, utilizatorii aplicației TAITO își pun în pericol datele cu caracter personal, care ar putea fi folosite ulterior în scopuri necunoscute. Autoritățile susțin că aplicația colectează date sensibile, iar destinația acestora rămâne incertă. Aplicația TAITO a fost identificată de autorități drept o nouă metodă de interferență externă în procesul electoral din Republica Moldova. Potrivit poliției, aceasta este gestionată din Federația Rusă și folosită pentru a desfășura lecții de propagandă și a oferi stimulente ilegale alegătorilor moldoveni. Ministrul Afacerilor Interne a emis, de asemenea, un avertisment public:„Nu descărcați aplicația TAITO. Amenzile sunt mari!”

Ofițerii Echipelor mobile ale Serviciului Vamal, în baza informațiilor deținute, au contracarat o tentativă de scoatere ilicită din țară a unui lot de produse de tutun. Cazul a fost înregistrat în noaptea de 7 august, în postul vamal Cahul, pe sensul de ieșire din țară, după ce s-a prezentat pentru control un autocar de rută neregulată Moldova - Anglia. În urma controlului fizic detaliat efectuat asupra unității de transport, printre transmisiunile neînsoțite, camuflate printre alte bunuri, au fost depistate tăinuite 400 de pachete de țigări și 120 de pachete de tutun fără timbru de acciz. Documentat pe caz este șoferul, un cetățean moldovean în vârstă de 35 de ani. În prezent, cazul este investigat în vederea atragerii la răspundere conform legislației în vigoare, iar produsele de tutun au fost ridicate în vederea confiscării speciale.

Începând de joi, 7 august 2025, noile tarife vamale impuse de fostul președinte american Donald Trump au intrat oficial în vigoare, afectând și Republica Moldova. Toate produsele moldovenești exportate în Statele Unite sunt, de acum, supuse unei taxe de 25%, potrivit informațiilor confirmate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) pentru Teleradio-Moldova, anunță radiomoldova.md. Decizia face parte dintr-o serie amplă de măsuri comerciale impuse de Washington, marcând cel mai ridicat nivel al taxelor de import din ultimul secol în SUA. Potrivit Budget Lab de la Universitatea Yale, rata medie a noilor tarife va ajunge la 18,3%, un nivel nemaivăzut din anul 1934, potrivit agenției Associated Press. Categoria cea mai afectată de aceste taxe este sectorul vinicol, care a reprezentat aproape jumătate (48%) din totalul exporturilor moldovenești către SUA în 2024. Alături de vinuri, sunt vizate și: Sucurile de fructe (în special sucul de mere) – 14% Dispozitive din plastic și articole de transport – 9% Alcoolul – 5% Confecțiile textile – 3% Produsele de patiserie – 2% Potrivit autorităților de la Chișinău, noile tarife vor afecta aproximativ 2,5% din comerțul exterior al Republicii Moldova. Guvernul a transmis că va pune la dispoziția antreprenorilor afectați măsuri de sprijin pentru a-și păstra competitivitatea pe piața externă. Inițial, administrația americană anunțase în aprilie o taxă de 31% aplicabilă produselor moldovenești, însă aceasta a fost redusă la 25% în urma unor negocieri diplomatice între Chișinău și Washington. Discuțiile continuă, susțin reprezentanții MDED, în speranța unei eventuale revizuiri a deciziei. Noile tarife impuse de administrația Trump sunt promovate sub conceptul de „reciprocitate comercială”, susținându-se că acestea reflectă nivelul tarifelor aplicate de partenerii externi produselor americane. În cazul Republicii Moldova, Casa Albă a invocat o taxare de 61% asupra produselor americane – o cifră care este contestată de economiști, în lipsa unor date publice clare. Republica Moldova nu este singura țară vizată de noua politică tarifară a Washingtonului. Peste 60 de state și Uniunea Europeană sunt afectate de tarife cuprinse între 15% și 50%, în funcție de relațiile bilaterale și contextul geopolitic. India: taxă cumulativă de 50%, pe fondul cooperării energetice cu Rusia; Canada: tarif de 35%, invocând lipsa progreselor în combaterea traficului de droguri și persoane; Brazilia: afectată de o taxă de 50%, legată de situația politică a fostului președinte Jair Bolsonaro; Importurile de cipuri și semiconductori la nivel global vor fi taxate cu 100%, pentru a impulsiona producția internă americană.

După o pauză de peste cinci ani, trenul internațional care leagă capitala României de Kiev urmează să revină în circulație, de această dată pe un traseu diferit. Prima cursă de probă va fi efectuată în aceste zile, pe ruta București–Iași–Chișinău–Kiev, marcând o schimbare importantă față de traseul clasic prin Suceava și Vadu Siret, scrie TVRMoldova. Cursa de probă va fi realizată în noaptea de 7 spre 8 august dinspre Kiev spre București și retur în noaptea de 8 spre 9 august, conform declarațiilor secretarului de stat în Ministerul Transporturilor din România, Ionel Scrioșteanu. Garnitura va fi compusă din două vagoane fără pasageri, iar dacă totul decurge conform planului, trenul ar putea fi reintrodus în circulație regulată începând cu vara anului 2025. Noul traseu prevede traversarea Republicii Moldova, prin capitala Chișinău, unde vor fi atașate patru vagoane ucrainene de călători la Trenul „Prietenia”, care circulă deja între București și Chișinău. Călătoria completă ar putea dura peste 30 de ore, dintre care aproximativ 13 ore între București și Chișinău, urmate de cel puțin 17 ore între Chișinău și Kiev. Anterior, trenul direct București–Kiev circula prin nordul României, folosind punctul de frontieră Vicșani–Vadu Siret, aflat la 50 km de Suceava. Trenul parcurgea o distanță de 1.227 km în circa 25–26 de ore, iar călătoria era realizată cu un vagon de dormit aparținând căilor ferate din Ucraina. În contextul geopolitic actual și al nevoii de conectivitate între capitalele regiunii, autoritățile din România, Ucraina și Republica Moldova colaborează pentru reluarea acestei legături feroviare internaționale, importantă atât pentru pasageri, cât și pentru cooperarea transfrontalieră.

Peste 81,1 milioane de lei au fost acordate antreprenorilor din Republica Moldova în perioada ianuarie – iulie 2025, prin Programul de compensații pentru energia electrică, implementat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. În total, 721 de beneficiari unici au primit sprijin în cadrul programului. Doar în primele șapte luni, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării împreună cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului au aprobat 2.340 de cereri de compensare. Totodată, prin Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), s-au acordat compensații în valoare de 21,68 milioane de lei pentru agricultori. Programul rămâne activ pe toată durata anului 2025, iar cererile pot fi depuse online prin aplicația EVO sau platforma Mcabinet. Pentru a răspunde mai bine nevoilor mediului de afaceri, Guvernul a ajustat mecanismul de compensare, luând următoarele măsuri: extinderea perioadei de aplicare de la 10 la 30 de zile; eliminarea pragului de eligibilitate de 3%; prelungirea programului pentru întregul an 2025 (inițial era prevăzut doar pentru trei luni). Compensația este transferată direct în contul bancar al întreprinderii, în baza cererii completate, iar termenul-limită de aplicare este de 30 de zile de la data emiterii facturii. Mai multe detalii și formularul de aplicare sunt disponibile pe site-ul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), în colaborare cu Agenția de Guvernare Electronică (AGE) și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), anunță lansarea unui nou serviciu digital destinat importatorilor și producătorilor de tutun și produse conexe. Noul serviciu simplifică semnificativ procesul de notificare a produselor ce urmează a fi plasate pe piață. Serviciul „Notificare privind produsele din tutun și produsele conexe” este disponibil online, fiind accesibil prin aplicația EVO, modulul Servicii Publice, sau direct de pe portalul servicii.gov.md. Acesta este dedicat exclusiv agenților economici. Conform legislației în vigoare, orice produs nou din tutun, produs cu compoziție modificată sau produs conex trebuie notificat cu cel puțin 90 de zile înainte de introducerea pe piață, iar notificarea se face doar online. Cum funcționează serviciul digital: Prin aplicația EVO: Accesează aplicația și intră în modulul „Servicii Publice”; Caută serviciul „Notificare privind produsele din tutun și produsele conexe”; Apasă „Solicită” și completează cererea; Introdu datele personale (IDNO, IDNP, nume, telefon, e-mail); Anexează documentele obligatorii (cerere, rapoarte toxicologice, declarații de conformitate, licență de activitate etc.); Achită taxa de 339 lei/produs prin MPay; Transmite dosarul. Prin portalul servicii.gov.md: Accesează portalul și identifică serviciul respectiv; Clic pe „Solicită” și completează formularul online; Urmează pașii de completare, atașare a documentelor și achitare. Dosarul este analizat de ANSP, iar în termen de 30 de zile calendaristice, răspunsul este transmis electronic în MCabinet. Solicitanții pot urmări statusul în platformă și primesc notificări prin MNotify la fiecare etapă. Beneficii: Evitarea deplasărilor fizice; Proces simplificat și complet digital; Trasabilitate și transparență în procesul de notificare; Răspuns oficial garantat în termen legal. Scopul acestui serviciu este protecția sănătății publice și asigurarea că produsele notificate respectă legislația în vigoare. Produsele care nu sunt notificate sau ale căror dosare sunt incomplete nu pot fi plasate pe piață. Această inițiativă reprezintă un pas important în realizarea obiectivului național de transformare digitală și promovarea unui mediu de afaceri modern și eficient, conform Strategiei de Transformare Digitală a Republicii Moldova.

Lucrările pe șantierele liniei electrice aeriene (#LEA) de 400 kV Vulcănești–Chișinău înaintează într-un ritm activ și cu un progres vizibil de pe ambele capete ale liniei. Pe direcția sud, muncitorii au ajuns în apropierea Stației Electrice Vulcănești, iar pe direcția centru - lucrările se desfășoară deja în raionul Ialoveni, la doar câțiva kilometri de Stația Electrică Chișinău. Până în prezent, proiectul înregistrează următoarele realizări cheie: Peste 93% de fundațiile pentru piloni sunt construite Circa 75% dintre piloni sunt asamblați, dintre care peste 60% sunt instalați Peste 25 km de conductoare întinse În același timp, la Stația Electrică Chișinău au fost transportate toate 4 unități monofazate ale autotraformatorului de forță, lucrările de montare ale acestora vor începe imediat sub supravegherea specialiștilor de la uzina producătoare. Totodată, la Stația Electrică Vulcănești continuă betonarea fundațiilor pentru echipamente. O parte semnificativă a echipamentelor este deja produsă, testată și se află în proces de livrare. Astfel, primele izolatoare de suport au ajuns la șantier, iar în perioada imediat următoare este preconizate și livrarea structurilor metalice. Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic (PDSE) este realizat de Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Energiei al Republicii Moldova și UCIPE - Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică, cu suportul Grupului Banca Mondială (World Bank Group Moldova). Beneficiarul proiectului este Moldelectrica și consumatorii de energie electrică.

În perioada ianuarie–iulie 2025, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a acumulat și direcționat către bugetul de stat peste 22,5 miliarde de lei, contribuind semnificativ la susținerea stabilității bugetare a țării. Potrivit datelor oficiale, veniturile colectate au însumat 22.595,83 milioane lei (circa 22,6 miliarde lei), ceea ce reprezintă o creștere de 1.487,25 milioane lei sau +7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit comunicatului emis de instituție, cele mai mari ponderi în structura veniturilor au fost: TVA la import – 15.287,25 mil. lei (67,7% din total) Accize la import – 5.748,45 mil. lei (25,4%) Taxa vamală – 1.502,99 mil. lei (6,7%) Alte taxe și plăți vamale – 0,2% Comparativ cu perioada ianuarie–iulie 2024, creșterile sunt vizibile la toate componentele majore: TVA la import a crescut cu 1.161,86 mil. lei (+8,2%) Accizele la import au crescut cu 139,68 mil. lei (+2,5%) Taxa vamală a înregistrat o creștere de 13,5% (față de 2024) Structura detaliată a accizelor: Produse petroliere importate: 2.508,99 mil. lei (43,6% din accize) = creștere de +14,8% față de 2024 Berea importată: 75,71 mil. lei = +21,8% Gaze lichefiate: 130,19 mil. lei = scădere ușoară (-0,8%) Mijloace de transport: 1.127,20 mil. lei = +1,1% Produse din tutun: 1.791,95 mil. lei = scădere de -10% Rachiuri, lichioruri, vinuri și băuturi alcoolice: 89,18 mil. lei = -7,9% Serviciul Vamal menționează că această evoluție favorabilă se datorează în mare parte eficienței colectării veniturilor și aplicării coerente a legislației în domeniul vamal. Totodată, instituția a implementat măsuri moderne de monitorizare, digitalizare și control, care au contribuit la reducerea evaziunii și la creșterea conformării voluntare. „Datele prezentate reflectă contribuția semnificativă a Serviciului Vamal la asigurarea stabilității bugetare a statului, printr-o colectare eficientă și aplicarea coerentă a legislației în domeniu”, se arată în comunicatul de presă. Pentru mai multe informații: Secția relații publice – Serviciul Vamal; Tel.: 022 574 211

Cahulul marchează Ziua Internațională a Tineretului 2025, marți, 12 august, printr-o serie de activități educative, sportive și recreative, organizate sub genericul „Uniți prin acțiune”. PROGRAMUL ZIT 2025 – Marți, 12 august: 10:00 – 12:00 – Sesiune de informare „Деньги и разум” (Formator: Dlleаr Frolov); Locație -Centrul Municipal de Tineret Cahul 19:30 – Jocuri de volei, badminton și jocuri de societate (Parcul central „Grigore Vieru”) 20:00 – Zona „Lasă-ne un mesaj”: Spațiu interactiv unde tinerii pot spune ce vor ei și cum sunt (Parcul central „Grigore Vieru”) 20:30 – Concert organizat de AO Music Galaxy (Parcul central „Grigore Vieru”) 21:00 – Proiecție de film în aer liber, popcorn și băuturi răcoritoare (Parcul central „Grigore Vieru”) Organizatorii invită toți tinerii din Cahul și din regiune să participe la activitățile dedicate lor, într-un cadru relaxat și creativ, menit să încurajeze implicarea, comunicarea și colaborarea. Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Cahul, în parteneriat cu Centrul Municipal de Tineret Cahul și AO Perspectiva.

La data de 6 august 2025, lacul Frumoasa din municipiul Cahul a găzduit un eveniment sportiv inedit: un concurs de canoe dedicat copiilor, desfășurat într-un cadru natural pitoresc. Timp de câteva zile, micii participanți s-au pregătit alături de instructori, învățând elementele de bază ale acestui sport nautic. Fiecare canoe a fost ocupată de doi participanți – un copil și un îndrumător – pentru a asigura siguranța în timpul deplasării pe apă. Vâslele folosite au fost cu două padele, specifice canotajului de agrement, oferind o mai bună manevrabilitate pe lac. Concursul a adunat zeci de copii dornici să trăiască această experiență pentru prima dată, iar entuziasmul lor a fost molipsitor. Am reușit să surprindem momente autentice și emoționante în cadrul unui reportaj foto – de la pregătirea pentru start, la vâslitul sincron și până la zâmbetele de la final. Canoe este un sport nautic care presupune deplasarea pe apă într-o barcă ușoară și alungită, folosind vâsle (padele), de obicei cu două capete. Practicat fie individual, fie în echipă, acest sport combină forța fizică, echilibrul, coordonarea și spiritul de aventură. Originea canoei datează din timpuri străvechi. Primele canoe erau construite de populațiile indigene din America de Nord, folosind scoarță de copac sau trunchiuri scobite. Aceste ambarcațiuni erau folosite în principal pentru pescuit, vânătoare și transport pe râuri și lacuri. De-a lungul timpului, canoea a fost preluată și adaptată în scopuri recreative și sportive. Astăzi, ea este recunoscută drept disciplină olimpică (alături de kaiac) și este practicată în diverse forme: canoe de viteză, slalom, canoe de turism, expediții pe râuri și lacuri, și chiar concursuri pentru copii și amatori. În canoe, sportivii stau în genunchi sau în șezut, iar vâslirea se face alternativ, de o parte și de alta a bărcii. În cadrul competițiilor pentru începători, de siguranță se ocupă îndrumători sau antrenori care însoțesc participanții în barcă. Pe lângă beneficiile fizice – cum ar fi tonifierea mușchilor, îmbunătățirea rezistenței și a coordonării – canoea oferă și o modalitate unică de relaxare și conectare cu natura.

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul reprezintă un centru educațional important pentru zona de sud a țării, iar în ultimii ani aici s-au făcut investiții majore pentru a ridica nivelul calității educației. Instituția a beneficiat de investiții de peste 453 de mii de euro alocate în cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova”, implementat de Ministerul Educației și Cercetării și finanțat de Banca Mondială. Din aceste resurse, a fost creat un Centru de ghidare în carieră pentru studenți, iar oferta educațională a fost extinsă cu noi programe de studii. De asemenea, a fost creat și dotat cu utilaje moderne un nou laborator modern pentru învățământul ingineresc, dar și un laborator inovativ IT care dispune de echipamente digitale de ultimă generație. „Universitatea a beneficiat de achiziții de echipamente performante - laptopuri, table interactive, seturi pentru desfășurarea activităților online. Laboratorul a fost dotat cu mobilier nou. În afară de dotări, atât studenții, cât și profesorii au beneficiat de cursuri de instruire în domeniul IT pentru a face față cerințelor actuale”, spune Svetlana Bîrlea, conferențiar universitar. Tinerii care doresc să studieze la universitatea din Cahul sunt așteptați să depună dosarele pentru concursul de admitere pe platforma www.eadmitere.gov.md, în sesiunea suplimentară care se va desfășura în perioada 13-15 august 2025. https://www.facebook.com/share/v/1BAajn3ysj/

Circa 3 milioane de lei vor fi direcționate din Fondul de intervenție al Guvernului către regiunile afectate de calamități naturale. O decizie, în acest sens, a fost aprobată în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) din 6 august curent, prezidată de premierul Dorin Recean. „Guvernul vine în ajutor și direcționează sumele necesare regiunilor care au avut de suferit. Continuăm să fim alături de localități și să ajutăm la nevoie”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Pentru repararea drumurilor deteriorate din localitățile Brăviceni, Seliște și Zahoreni, raionul Orhei, membrii CSE au decis alocarea sumei de 1 milion 449 de mii de lei. Infrastructura rutieră a fost afectată pe o lungime de 8 km, în urma vijeliei și ploilor torențiale din 11-12 iunie 2024. De asemenea, 220 de mii de lei vor fi alocate raionului Strășeni, satului Dolna, pentru lichidarea consecințelor ploilor torențiale din 27 mai 2025. Calamitatea naturală a deteriorat 2 km de drum care asigurau accesul cetățenilor și condiții optime de circulație. În același timp, 728 de mii de lei de lei vor fi acordate satului Buțeni, din raionul  Hîncești. În urma ploilor torențiale din 28 mai 2025, a fost deteriorat acoperișul gimnaziului „Anton Bunduchi” și a fost afectat 1 km de drum. Prin urmare, drumurile locale au devenit impracticabile, izolând gospodăriile și îngreunând accesul serviciilor de urgență și a transportului pentru cetățeni. Tot pentru reabilitarea drumurilor, satul Singureni din raionul Rîșcani va primi 529 de mii de lei. Ploile abundente din 28 mai 2025 au deteriorat 650 metri drum auto și 200 metri de canale fluviale aferente acestuia.

Comunitatea Religioasă Parohia Ortodoxă română cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, localitatea Manta, raionul Cahul implementează proiectul „Sfinții români în pictura interioară a bisericii din localitatea Manta”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României. Acest proiect își propune să aducă o nouă viață bisericii din Manta, prin crearea unei picturi interioare inedite, ce va înfățișa chipurile luminoase ale sfinților români. Prin această lucrare de artă sacră, nu doar că îmbogățim patrimoniul spiritual și estetic al comunității, dar contribuim și la educarea noilor generații în spiritul valorilor creștine și naționale, păstrând astfel identitatea spirituală și respectând libertatea religioasă a comunităților românești din Republica Moldova. Valoarea proiectului este de 104.995,80 lei, din care 99.996,00 lei - finanțare nerambursabilă oferită de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.

Inspectoratul de Poliție Cahul cere sprijinul populației pentru identificarea și localizarea unui minor din raionul Cahul, care a plecat de la domiciliu pe 5 august 2025, în jurul orei 20:00, și nu a mai revenit acasă până în prezent. Potrivit poliției, minorul are următoarele semnalmente: Înălțime: aproximativ 1,69 m Ochi: albaștri Păr: șaten închis În momentul dispariției, băiatul purta tricou sur și pantaloni scurți verzi. Persoanele care dețin informații care ar putea ajuta la identificarea sau localizarea acestuia sunt rugate să contacteze de urgență Poliția la numărul 112 sau să sune la 079984076. Orice informație poate fi de ajutor. Mulțumim pentru sprijin și colaborare!

Guvernul Republicii Moldova a aprobat crearea unui nou Program de stat pentru constituirea și dezvoltarea parcurilor industriale, o inițiativă strategică menită să impulsioneze economia regională și să reducă disparitățile teritoriale. În acest sens, pentru perioada 2025–2027, sunt prevăzute alocări de 250 milioane lei în cadrul Planului de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, din care 50 milioane lei sunt alocați deja pentru 2025. Noul Program prevede: Crearea și dezvoltarea a cel puțin 4 parcuri industriale în următorii ani; Atragerea a minimum 20 milioane lei investiții per parc sau înregistrarea a cel puțin 7 rezidenți; Creșterea numărului locurilor de muncă și dezvoltarea economică a localităților beneficiare. Până în 2020, dezvoltarea industrială regională a fost concentrată în principal pe Zonele Economice Libere și Parcurile Industriale, care au atras investiții, în special străine. Totuși, aceste platforme s-au dezvoltat inegal, iar multe regiuni au rămas fără infrastructuri industriale specializate, ceea ce a limitat oportunitățile locale și a adâncit disparitățile regionale. Având în vedere interesul ridicat al autorităților locale pentru astfel de proiecte, se impune lansarea acestui nou program care să continue și să extindă intervențiile anterioare. Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului este desemnată să implementeze Programul de stat pentru constituirea și dezvoltarea parcurilor industriale. Programul face parte din Planul Național de Dezvoltare Industrială 2024–2028 și va fi susținut financiar din fondurile Uniunii Europene prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova 2025–2027.

Guvernul a aprobat astăzi modificarea Hotărârii nr. 1231/2018, în scopul ajustării cadrului normativ secundar aferent Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare. Decizia vine în contextul reformei salariale inițiate de Ministerul Finanțelor și urmărește atât corectarea inechităților existente, cât și alinierea reglementărilor la realitățile actuale din sectorul bugetar. Modificările aprobate prevăd actualizarea metodologiei generale de evaluare a funcțiilor bugetare, astfel încât să reflecte mai fidel nivelul de responsabilitate, complexitatea și specificul fiecărei funcții. Totodată, proiectul extinde aplicarea sporurilor cu caracter specific pentru categoriile de personal care desfășoară activități cu un grad sporit de risc. De aceste sporuri vor beneficia efectivul de trupă și corpul de comandă implicat în misiuni speciale din cadrul Armatei Naționale, precum și funcționarii publici cu statut special din cadrul Serviciului ordine publică și intervenție operativă al Sectorului poliției de frontieră „Aeroportul Internațional Chișinău”, care exercită atribuții cu un nivel ridicat de pericol în cadrul activităților tactice și operaționale. Documentul clarifică, de asemenea, aplicarea sporurilor pentru anumite categorii de angajați din cadrul Agenției Proprietății Publice, în conformitate cu modificările recente operate la Legea nr. 270/2018. În contextul reorganizării autorităților administrative centrale, ca urmare a aprobării Legii nr. 140/2025, se reglementează modul de calcul al vechimii în muncă și al diferențelor salariale pentru personalul transferat sau afectat de modificările instituționale. De asemenea, se introduce prevederea prin care perioada de stagiu este recunoscută ca vechime în muncă, dacă stagiarul a obținut la evaluare calificativul „bine” sau „foarte bine”.

În ultima perioadă, locuitorii municipiului Cahul se confruntă tot mai des cu sistări ale apei potabile și fluctuații de presiune. În acest context, Primăria municipiului Cahul vine cu explicații și detalii privind cauzele acestor probleme, dar și cu informații despre lucrările de modernizare a rețelelor de alimentare cu apă, aflate în desfășurare. „Vă aducem la cunoștință că lucrările de construcție a magistralei de apă de la Stația de captare din râul Prut până la Stația de tratare a apei din Cahul continuă conform graficului stabilit. În paralel, se desfășoară lucrări ample de modernizare și înlocuire a rețelelor de apă din municipiul Cahul, în special în zona străzilor Pușkin și Mihai Viteazul. Urmeaza si alte segmente de strazi din raza mun. Cahul, identificate pentru reabilitare: Stroiescu, Frunze, Mateevici, Scheia, Stefan cel Mare, Ioan Voda. In present, sunt realizati circa 4,0 km de retele de apa, din 10,5km planificati. Un moment important a fost realizat în data de 29 iulie, când a fost reconectat cu succes primul segment de conductă, de la rețelele vechi la cele noi, în apropierea Stației de captare din râul Prut. Până în luna septembrie, vor continua lucrările pe magistrala de apă brută, cu o lungime totală de peste 8 km, care includ: montarea și testarea conductelor nou construite; reconectarea treptată a acestora la rețeaua activă; înlocuirea completă a conductelor vechi de alimentare cu apă. Cu regret, menționăm că în această perioadă, din cauza intervențiilor asupra conductei vechi, aflată într-o stare avansată de degradare, pot apărea avarii frecvente, iar calitatea apei potabile, imediat după repornirea furnizării, poate fi temporar afectată de prezența unor impurități. Aceste situații sunt cauzate de șocurile hidraulice produse în timpul reactivării alimentării, care pot provoca cedări în rețelele vechi. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă asigurăm că aceste perturbări sunt temporare și inevitabile, dar absolut necesare pentru modernizarea completă a infrastructurii de apă si canalizare din mun. Cahul. După finalizarea lucrărilor, sistemul de alimentare cu apă va fi mai sigur, mai stabil și mai eficient, oferind servicii de calitate pentru mulți ani înainte. Totodată, vă informăm că: Sunt în desfășurare lucrările de construcție a noii Stații de Epurare a Apelor Uzate din municipiul Cahul, cu conectarea planificată pentru luna noiembrie 2025; De asemenea, se execută lucrări de reabilitare și extindere a rețelelor de apă și canalizare din zona urbană Cahul și au fost demarate lucrările de extindere a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în localitățile Cotihana și Crihana Veche, însumând aproximativ 85 km de conducte, care vor asigura accesul la servicii moderne pentru circa 2.000 de gospodării noi. Proiectul de Alimentare cu Apă și Canalizare în municipiul Cahul este finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) al Republicii Federale Germania și Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, fiind implementat prin intermediul Băncii Germane de Dezvoltare KfW.” Aceste informații au fost relatate de către Primăria municipiului Cahul.

Marți, 5 august, în sala de ședințe a Primăriei municipiului Cahul, a avut loc o întâlnire de lucru cu tinerii voluntari implicați în organizarea Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din Basarabia de Sud (ITO 2025), eveniment ce se va desfășura în perioada 28–31 august 2025. Întâlnirea s-a desfășurat cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și a reunit voluntari din cadrul Episcopiei Basarabiei de Sud și ai Centrului Municipal de Tineret Cahul. Scopul principal a fost prezentarea programului și a etapelor pregătitoare ale evenimentului. ITO Basarabia de Sud 2025 va aduna aproximativ 250 de tineri de pe ambele maluri ale Prutului, urmărind consolidarea legăturilor spirituale și culturale dintre aceștia, precum și promovarea credinței ortodoxe și a valorilor identitare românești. Programul și obiectivele evenimentului au fost detaliate de părintele Andrei Apetrei, consilier eparhial în cadrul Episcopiei Basarabiei de Sud. Organizatorii au adresat mulțumiri Centrului Municipal de Tineret Cahul, prin directorul său, doamna Nadejda Voloceai, pentru sprijinul acordat în mobilizarea voluntarilor, precum și Primăriei Municipiului Cahul, partener principal al evenimentului.

Tinerii care se angajează pentru prima dată în industrii de importanță strategică vor beneficia de o indemnizație lunară, neimpozabilă, în valoare de 3000 de lei, timp de 12 luni. Guvernul a aprobat instituirea Programului național privind acordarea indemnizațiilor lunare tinerilor angajați. Programul vizează tinerii cu vârsta de până la 35 de ani, cu o calificare profesională, angajați cu normă întreagă, în următoarele industrii: industria alimentară, creativă, electronică, chimică și farmaceutică, constructoare de mașini și componente auto, textilă și de îmbrăcăminte și industria materialelor de construcție, în care este înregistrat un deficit acut de forță de muncă. Astfel, Guvernul își propune să reducă migrația tinerilor, să faciliteze tranziția de la studii la muncă și să încurajeze angajarea în sectoare-cheie ale economiei naționale. „Este o inițiativă foarte bună, care țintește ca tinerii noștri să lucreze aici, acasă”, a menționat prim-ministrul Dorin Recean. Pentru a beneficia de această indemnizație, tinerii vor utiliza aplicația guvernamentală EVO. Conform estimărilor, până la sfârșitul anului curent, circa 4000 de tineri vor beneficia de Program, urmând să fie valorificată suma de peste 34 de milioane de lei, bani alocați prin Buget Plus.

Creșterea utilizării energiei verzi în Republica Moldova va fi susținută de resurse oferite de Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD), în valoare de 25 de milioane de euro. Semnarea unui acord în acest scop a fost aprobată în ședința Cabinetului de miniștri. Acordul prevede realizarea Programului pentru tranziția energetică verde, care susține reforme majore în domeniul energiei, cu scopul de a spori eficiența energetică și de a reduce dependența de importuri. Este vorba despre dezvoltarea surselor regenerabile, modernizarea infrastructurii energetice, implementarea soluțiilor de eficiență energetică și sporirea protecției consumatorilor.  Pentru cetățeni, realizarea programului va fi resimțită prin locuințe mai eficiente energetic și mai ieftin de încălzit, energie produsă local, mai puțină poluare și sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Prin investiții în clădiri publice și în modernizarea rețelelor energetice, programul va contribui la reducerea consumului de energie și a poluării mediului. De menționat că finanțarea este condiționată de realizarea unor reforme concrete, care vor aduce Republica Moldova mai aproape de standardele Uniunii Europene în domeniul energiei verzi și al protecției mediului.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare anunță lansarea, începând cu 15 august 2025, a unui nou apel de depunere a cererilor pentru acordarea plăților directe în sectorul zootehnic, din bugetul de stat. Fermierii pot solicita sprijin financiar pentru următoarele măsuri: Plăți directe per cap de animal, pentru: junci peste 3 luni; junci peste 12 luni. Cererile pot fi depuse până pe 17 octombrie 2025. Plăți directe per kilogram de lapte, pentru: lapte de vacă; lapte de oaie; lapte de capră. Termenul-limită pentru această măsură este 26 septembrie 2025. Eligibili pentru plățile directe per cap de animal sunt crescătorii de animale a căror exploatații zootehnice sunt autorizate, animalele sunt identificate și asigurate. Pentru plățile directe per kilogram de produs, se aplică aceleași criterii de eligibilitate, plus cerința de a prezenta dovezi care atestă livrarea produsului către procesatori și/sau procesarea acestuia în propriile unități autorizate. Cantitățile de lapte trebuie să fie indicate în kilograme pe facturi. Pentru informații cu privire la condițiile de accesare a plăților directe, criteriile de eligibilitate, actele obligatorii, procedura de depunere a cererilor de acordare a plăți, accesați linkul - https://aipa.gov.md/ro/plati-sector-zootehnic

Republica Moldova va produce mai multă energie din surse regenerabile, consolidând securitatea energetică națională. Cabinetul de miniștri a aprobat rezultatele licitațiilor pentru acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor care dezvoltă centrale electrice fotovoltaice și eoliene. Licitațiile au vizat dezvoltarea a 105 MW capacitate eoliană și 60 MW capacitate fotovoltaică pentru producția de energie electrică. Din cele 44 de oferte depuse, au fost selectate 11 câștigătoare, acoperind capacitatea maximă licitată. Investitorii urmează să semneze contracte de achiziție garantată a energiei electrice cu S.A. „Energocom”, pentru o perioadă de 15 ani, începând cu data punerii în funcțiune a centralelor. Prețurile medii rezultate în cadrul licitațiilor sunt printre cele mai competitive din portofoliul Energocom: pentru energia fotovoltaică – aproximativ 1,16 MDL/kWh (aproximativ 59,1 EUR/MWh), iar pentru energia eoliană – aproximativ 1,32 MDL/kWh (aproximativ 67,2 EUR/MWh). Odată puse în funcțiune, centralele vor produce aproximativ 8,4% din consumul anual de energie electrică al Republicii Moldova, iar după primul an de funcționare a acestora se estimează o creștere a ponderii energiei electrice din surse regenerabile în consumul final de electricitate până la 30%. Astfel, va fi întărită securitatea energetică națională, vor fi reduse emisiile de CO₂ și va fi asigurat un mediu mai curat. De asemenea, promovarea surselor de energie regenerabilă va atrage investiții private de peste 190 milioane euro, potrivit estimărilor, și va susține dezvoltarea locală, prin crearea a noi oportunități de angajare. În faza de construcție a centralelor de energie verde vor fi create 400 de locuri de muncă, iar alte aproximativ 40 - pentru exploatarea și întreținerea centralelor.

Întreprinderea „Apă-Canal” Cahul anunță că, din cauza consumului excesiv de apă în orele de vârf, sistemul de alimentare este nevoit să funcționeze la capacitate maximă, ceea ce duce la scăderea presiunii în anumite zone ale municipiului. Potrivit întreprinderii, situația este agravată de starea deplorabilă a rețelelor magistrale care alimentează orașul, în special conducta cu diametrul de 700 mm, care leagă Stația de Pompare SP-1 (Prut) de SP-2 (stația de tratare), precum și a conductelor magistrale cu diametrul de 300 mm din municipiul Cahul. „În orele de vârf, presiunea scade semnificativ în unele zone, deoarece Stația SP-3 nu poate menține debitul necesar. În prezent, SP-1 pompează aproximativ 500 UI din capacitatea maximă de 550 UI, iar SP-3 are un debit de 150-170 UI atât la intrare, cât și la ieșire”, menționează reprezentanții întreprinderii.  La acestea se adaugă și multiple avarii care afectează sistemul de alimentare. Doar în data de 5 august au fost înregistrate: 2 avarii la conducta cu diametrul de 700 mm, 1 avarie la conducta de 300 mm de pe strada Mihai Viteazul, 1 avarie la conducta de 400 mm de pe strada Nicolae Bălcescu, 2 avarii în satul Crihana Veche. Întreprinderea îndeamnă consumatorii să utilizeze apa responsabil, în special în intervalele de consum maxim, pentru a preveni scăderile de presiune și a reduce riscul de noi avarii.

Ion Iliescu (3 martie 1930 – 5 august 2025) a fost una dintre cele mai marcante și controversate personalități ale politicii românești post‑comuniste. A condus țara în trei rânduri ca președinte, iar moștenirea sa include atât începutul democrației cât și episoade controversate din istoria recentă. Născut în 1930 la Oltenița, Iliescu a urmat Institutul Politehnic din București și apoi Institutul Energetic din Moscova, devenind inginer. A militat în PCR din anii ’50, iar începând cu 1956 a ocupat funcții de conducere în Uniunea Tineretului Comunist și Comitetul Central al partidului. În anii 1960–1970 a deținut funcții de răspundere, but în 1971 a fost treptat marginalizat de conducerea lui Nicolae Ceaușescu și retras din pozițiile centrale ale puterii. După căderea regimului Ceaușescu, Iliescu a preluat conducerea Frontului Salvării Naționale (FSN). A fost recunoscut ca lider al autorității provizorii de stat și a devenit președinte provizoriu, apoi ales în mod direct în 1990 și reales în 1992 și 2000. În cele două mandate (1990–1996 și 2000–2004), Iliescu a promovat o tranziție graduală spre economia de piață. România a făcut primele pași spre NATO (aderare în 2004) și UE (finalizarea negocierilor sub guvernele sale). Cea mai controversată decizie a fost aceea de a mobiliza minerii în iunie 1990 pentru reprimarea manifestanților anti‑FSN. Intervențiile violente au dus la victime și au lăsat urme profunde în istoria României. În 2019, Ion Iliescu a fost inculpat pentru crime contra umanității în legătură cu evenimentele din Revoluție și Mineriadă. Deși procesul a început și a fost reluat, nu a existat o condamnare definitivă Pe parcursul vieții, Iliescu s-a confruntat cu probleme medicale. În aprilie 2019, la 89 de ani, a fost operat pentru tamponadă pericardică la Institutul „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, după transferul său de la Spitalul Elias, din cauza unor probleme respiratorii. În vara anului 2025, fostul președinte a fost diagnosticat cu cancer pulmonar și internat la Spitalul „Agrippa Ionescu” din București, unde a suferit intervenții endobronșice pentru menținerea căilor respiratorii. Starea sa s-a deteriorat rapid, iar pe 2 august a fost raportat în stare critică. A murit pe 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani, în urma complicațiilor asociate cancerului pulmonar și vârstei înaintate Ion Iliescu rămâne o figură definitorie în istoria României post‑comuniste: un lider al tranziției, dar și o personalitate controversată. După deces, guvernul a anunțat un funeraliu de stat și o zi națională de doliu. Mesaje de condoleanță și critici au venit din partea partidelor politice, istorici și comentatori, subliniind importanța reconciliării istorice și a responsabilității politice.

Ministerul Educației și Cercetării anunță o creștere semnificativă a investițiilor în domeniul sportului, reflectată atât în infrastructura modernizată, cât și în rezultatele tot mai bune obținute de sportivii moldoveni la nivel internațional. Potrivit datelor oficiale, bugetul destinat sportului a crescut cu 80% în ultimii ani, de la 381 milioane lei în anii anteriori la 686 milioane lei în 2024. Această creștere a permis finanțarea coerentă a sportului de performanță, dar și a sportului de masă, cu impact direct asupra pregătirii, motivării și susținerii sportivilor. Din 2021 până în prezent, sportivii Republicii Moldova au obținut un total impresionant de 1.957 de medalii la campionate europene, mondiale, Jocurile Olimpice și Paralimpice, la toate categoriile de vârstă. Valoarea totală a burselor sportivilor de performanță a crescut de patru ori: de la 8 milioane lei în 2021, la 33 milioane lei în 2024, cu un buget planificat de peste 47 milioane lei în 2025. Premiile pentru sportivi și antrenori au crescut exponențial: de la 2,7 milioane lei (pentru 66 sportivi și 57 antrenori) în 2020, la 31 milioane lei în 2024, distribuite către 488 sportivi și 171 antrenori. Condiții mai bune pentru performanță Sportivii beneficiază astăzi de: echipamente și uniforme noi pentru competiții internaționale; suplimente nutritive și vitamine, necesare pentru susținerea efortului fizic intens; asistență medicală și de recuperare sportivă. Totodată, subvențiile pentru federațiile sportive au crescut de la 42 milioane lei în 2021, la 87 milioane lei planificați pentru 2025, contribuind la consolidarea și dezvoltarea pe termen lung a structurilor sportive. Un total de 133 de săli și terenuri de sport au fost renovate și dotate, oferind condiții moderne de pregătire pentru sportivi de toate vârstele. Reprezentanții ministerului afirmă că aceste investiții nu sunt doar în infrastructură, ci în viitorul sportului moldovenesc, cu obiective clare de dezvoltare sustenabilă, creșterea performanței internaționale și promovarea activității fizice la nivel național.

Biroul Național de Statistică informează că, în perioada ianuarie–iunie 2025, prețurile producătorului la produsele agricole au înregistrat o creștere medie de 28,4% față de aceeași perioadă din 2024. Această evoluție a fost determinată de: majorarea cu 41,1% a prețurilor produselor vegetale; creșterea cu 3,9% a prețurilor produselor animaliere. Produsele vegetale – creșteri semnificative pe toate segmentele Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: Pomi fructiferi – prețurile s-au dublat (+110%); Fructe sâmburoase – +100%; Floarea-soarelui – +47%; Fructe sămânțoase – +44,7%; Secară – +47,7%; Porumb – +37%; Grâu – +35,9%; Orz – +26%; Rapiță – +20,8% Legume – +14,6%. Astfel, indicele general pentru produsele vegetale a ajuns la 141,1% față de perioada similară a anului trecut.  Produsele animaliere – creșteri moderate, cu excepții În sectorul animalier, prețurile au crescut în special la: Ovine și caprine în greutate vie – +40,5%; Ouă alimentare – +28,3%; Păsări – +8,9%. Au fost înregistrate și scăderi: Porcine în greutate vie – –2,6%; Bovine în greutate vie – –1,8%. Indicele mediu pentru produsele animaliere a fost de 103,9% în ianuarie–iunie 2025. Graficul publicat de BNS arată că: în trimestrul II al anului 2025, indicele pentru produsele vegetale a ajuns la 144,1%, iar pentru produsele animaliere – la 108,7%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit BNS, această evoluție reflectă tendințele pieței agricole din Republica Moldova în contextul economic actual, iar datele detaliate sunt disponibile pentru descărcare în format Excel pe site-ul oficial statistica.gov.md.

Premierul Dorin Recean s-a întâlnit cu reprezentanții asociațiilor veteranilor de război din Republica Moldova. Dialogul s-a axat pe beneficiile aduse de Legea cu privire la veteranii de război, adoptată în anul 2024, dar și pe prioritățile de viitor, în vederea protecției drepturilor veteranilor.  Prim-ministrul a subliniat că autoritățile vor continua să sprijine veteranii de război, iar pentru a crea un mecanism eficient de consultare și a răspunde prompt necesităților acestora, până pe 1 octombrie, la Guvern, va fi creat și pus în funcțiune Biroul pentru relații cu veteranii.  De asemenea, șeful Executivului a exprimat recunoștință pentru susținerea acordată de veteranii de război parcursului european al Republicii Moldova și pentru eforturile de modernizare a statului. „Știți cel mai bine cât de important este să păstrăm pacea în țara noastră și să protejăm libertatea și valorile pentru care s-a luptat acum mai bine de trei decenii. Moldova crește prin memoria și respectul față de cei care au apărat-o, dar și printr-un viitor în pace pentru toți cetățenii. Împreună, vom continua să apărăm adevărul și unitatea oamenilor noștri”, a spus premierul Dorin Recean.

Nunta tradițională era, odinioară, un adevărat ritual comunitar, desfășurat pe parcursul mai multor zile și presărat cu obiceiuri încărcate de simboluri. Multe dintre acestea au dispărut sau s-au transformat, pe măsură ce societatea a evoluat și evenimentul a devenit mai restrâns, mai urban și mai orientat spre divertisment. 1. Jocul zestrei În trecut, zestrea miresei era expusă în fața întregii comunități, iar drumul alaiului de la casa miresei la casa mirelui era marcat de opriri în care se arătau publicului lăzile cu haine, țesături și alte bunuri. Astăzi, zestrea s-a redus la câteva cadouri simbolice sau a dispărut complet, fiind considerată un obicei depășit. 2. Dezgătitul miresei și schimbarea în haine simple După petrecerea de nuntă, mireasa era „dezgătită” de nașă și femeile din familie, fiind îmbrăcată într-o ținută mai modestă, specifică femeilor măritate. Acest ritual marca trecerea de la statutul de fată la cel de soție. Astăzi, momentul se rezumă la schimbarea rochiei de mireasă pentru comoditate sau a dispărut complet. 3. Plânsul miresei În satele de altădată, mireasa obișnuia să plângă înainte de plecarea de la casa părintească, cântând sau rostind versuri de despărțire. Această scenă emoționantă era un moment de intensă legătură cu familia de origine. Astăzi, rar se mai păstrează, fiind înlocuit de un moment mai vesel, fără încărcătura ritualică de altădată. 4. Jocul bradului În unele zone, un brad împodobit simboliza vigoarea și viața lungă a mirilor. Acesta era purtat de tineri până la casa mirelui și apoi jucat într-un dans ritualic. În prezent, bradul nu mai este întâlnit, fiind înlocuit de alte elemente decorative moderne. 5. Masa de trei zile Nunta, cândva, era un eveniment-maraton care putea dura chiar și trei zile, cu mese, jocuri și ritualuri. Astăzi, programul s-a scurtat la una-două zile, iar multe dintre mesele și momentele ritualice au dispărut. De ce s-au pierdut aceste tradiții? Modernizarea, migrația spre orașe și dorința de a simplifica organizarea au dus la renunțarea la multe dintre obiceiurile vechi. Totodată, schimbarea mentalităților – mai ales privind rolul zestrei sau statutul femeii – a transformat modul în care este privită nunta. Chiar dacă multe dintre aceste tradiții au dispărut, ele rămân o parte importantă a patrimoniului cultural, iar în unele sate sau evenimente cu tematică tradițională sunt încă reconstituite, care păstrează vie memoria nunții de altădată.

Una dintre cele mai cunoscute tradiții din spațiul românesc este masa de a doua zi după nuntă, unde vedeta meniului este zeama de găină. Nunta, în tradiția populară, ținea până târziu în noapte și presupunea multă mâncare și băutură. A doua zi, „masa de a doua zi” (numită și ciorba miresei, masa mirelui sau masa de potolire) era menită să refacă organismul după oboseala și excesele de la ospăț. Zeama de găină, ușoară și hrănitoare, era considerată „leacul” perfect după petrecerea îndelungată. A doua zi după nuntă, la masa cu zeamă participau rudele apropiate, nașii și prietenii, într-un cadru mai restrâns și mai relaxat decât la nuntă. Era un moment de socializare și de mulțumire adresată celor care au contribuit la organizarea evenimentului, dar și un prilej de a rememora întâmplările din ziua precedentă. Zeama (ciorba) de găină, preparată de obicei dintr-o găină de casă, are și o simbolistică aparte. Găina era asociată cu fertilitatea, bunăstarea și viața de familie, iar masa de a doua zi marca intrarea mirilor într-o nouă etapă — viața în doi. Consumul împreună al acestei mese semnifica și începutul unei vieți gospodărești, în care mâncarea „de casă” devine parte a noii familii. În multe zone, acest obicei este numit potolirea nuntașilor — adică o masă de încheiere a petrecerii, unde se „sting” emoțiile și oboseala nunții. Zeama caldă avea rolul de a „liniști” organismul și atmosfera după veselia tumultoasă a evenimentului. Astfel, zeama de găină nu este doar un preparat menit să „dreagă” oboseala, ci și un simbol al unității și al noilor începuturi, care încheie într-un mod cald și intim celebrarea căsătoriei.

Subdiviziunea teritorială Cahul/Taraclia/Cantemir a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anunță lansarea campaniei gratuite de vaccinare antirabică a animalelor de companie – câini și pisici – de pe teritoriul municipiului Cahul. Campania se desfășoară până la sfârșitul lunii septembrie, fiind realizată de către medicii veterinari autorizați. Rabia (turbarea) este o boală zoonotică mortală, cauzată de un virus care atacă sistemul nervos. Se transmite, de regulă, prin mușcătura unui animal infectat, fiind periculoasă atât pentru animale, cât și pentru oameni. Contacte medici veterinari – Cahul: Onuța Igor – 0767 20067 Spoialo Doina – 0694 24144 Gudumac Ilie – 0788 34547 Ilicciev Dmitrii – 0687 19405 Dacă observați un animal cu comportament neobișnuit (agresiv, confuz, salivează excesiv, evită lumina sau pare dezorientat), anunțați imediat medicul veterinar sau autoritățile locale.

Astăzi, 5 august, candidații la studiile de licență și master au putut consulta rezultatele intermediare la admiterea în instituțiile de învățământ superior din țară. Rezultatele pot fi verificate atât pe paginile oficiale ale universităților, cât și pe platforma guvernamentală eadmitere.gov.md, unde fiecare candidat primește o notificare privind statutul dosarului său. Notificarea candidaților privind rezultatele intermediare va avea loc pe 5 august, până la ora 12:00. Dacă dosarul tău încă nu a primit notificarea cu statusul „Admis” sau „Respins”, te rugăm să aștepți – aceasta urmează să fie transmisă în cel mai scurt timp. Următorii pași pentru candidați sunt: verificarea instituțiilor unde au fost admiși, alegerea opțiunii finale — instituția și specialitatea la care vor studia — și depunerea actelor în original, în perioada 6-10 august, la instituția aleasă. Pentru clarificări suplimentare, candidații se pot adresa comisiei de admitere a instituției sau pot contacta linia telefonică eAdmitere la numărul 0 8000 5005. Totodată, se reamintește că sesiunea suplimentară de admitere va avea loc între 13 și 15 august, iar rezultatele intermediare ale acesteia vor fi făcute publice pe 20 august. Rezultatele finale pentru sesiunea de bază vor fi afișate pe 12 august, iar pentru sesiunea suplimentară pe 24 august. Candidații a căror dosar a fost respins în etapa intermediară rămân eligibili pentru concursul final, în cazul în care se eliberează locuri. Aceștia pot depune actele în original în aceeași perioadă — 6-10 august.

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul organizează sesiunea suplimentară de admitere pentru locurile rămase neacoperite la specialitățile și programele de studii cu frecvență și cu frecvență redusă. Calendarul sesiunii suplimentare: Depunerea online a dosarului de concurs: 13 – 15 august 2025; Verificarea și validarea dosarelor: 16 – 18 august 2025; Anunțarea rezultatelor intermediare: 20 august 2025; Depunerea actelor în original: 21 – 23 august 2025; Afișarea rezultatelor finale: 24 august 2025. Reprezentanții instituției îndeamnă candidații să respecte termenele stabilite și să depună actele necesare în timp util, pentru a-și asigura locul la studiile dorite. Reamintim că astăzi, 5 august 2025, au fost publicate rezultatele intermediare ale sesiunii de bază a admiterii 2025. Ce urmează? Depunerea actelor în original: 6 – 10 august 2025; Afișarea rezultatelor finale: 12 august 2025. Detalii complete despre admitere: https://admiterea.usch.md

Într-o zi de muncă obișnuită, doi angajați cu același nivel de experiență, aceleași studii și aceleași responsabilități termină programul la aceeași oră. Unul pleacă acasă cu un salariu complet, celălalt – cu aproximativ 84 de bani pentru fiecare leu câștigat de colegul său. Ceea ce îi deosebește este genul. Aceasta este realitatea „tăcută” a inegalității salariale de gen în Republica Moldova, cunoscută și sub numele de gender pay gap. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, femeile au câștigat în anul 2023, în medie, cu 15,6 % mai puțin decât bărbații (84,4% din câștigul salarial mediu al bărbaților). Exprimată în valoare absolută, discrepanța salarială pe sexe a constituit, în medie, circa 2071,5 lei. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor, în anul 2023, a constituit 11237,2 lei, iar al bărbaților – 13308,7 lei. Dincolo de procente, această diferență ascunde ani întregi de muncă neplătită corespunzător, oportunități ratate și un potențial uman irosit. Bunăoară, o femeie care muncește 40 de ani ajunge să câștige o sumă totală semnificativ mai mică comparativ cu un coleg bărbat cu aceleași studii și experiență, din cauza acestei diferențe anuale de 15,6% în salariu. Conform Raportului de țară în domeniul egalității de gen (ProGen, 2022), după ajustarea pentru factori precum educația, vârsta și experiența profesională, decalajul salarial poate fi chiar mai pronunțat pentru femeile aflate în vârstă reproductivă și cele care au copii.  Dincolo de impactul individual, gender pay gap-ul are consecințe macroeconomice importante pentru Moldova. O forță de muncă feminină subremunerată înseamnă o putere de cumpărare mai scăzută pentru femei, limitând consumul și, implicit, creșterea economică. De asemenea, această inechitate poate demotiva femeile să intre sau să avanseze în anumite sectoare, ducând la o subutilizare a talentului și a potențialului uman. Mai mult, diferențele salariale pot contribui la inegalități mai mari în ceea ce privește pensiile și securitatea financiară la vârsta a treia, perpetuând vulnerabilitatea economică a femeilor. Și, totuși, de ce există această diferență? Fenomenul nu are o cauză singulară. Este o combinație de factori vizibili și invizibili, de stereotipuri, politici incomplete și istorii personale. Iată câțiva dintre cei mai relevanți: Segregarea ocupațională. Femeile lucrează în proporție majoritară în sectoare precum educația, sănătatea sau asistența socială – domenii esențiale, dar slab plătite. Evaluarea inegală a muncii. Munca „feminină” este deseori subapreciată. Chiar dacă presupune efort, responsabilitate și competențe, este plătită mai puțin. Responsabilitățile familiale. Pauzele de maternitate, grijile casnice și flexibilitatea impusă de viața de familie reduc șansele femeilor de promovare sau salarizare echitabilă. Potrivit Raportului de țară în domeniul egalității de gen, o femeie angajată lucrează în medie cu 1,6 ore pe zi mai mult decât bărbații din cauza sarcinilor de îngrijire a gospodăriei și a familiei. Chiar dacă bărbații se implică tot mai mult în activitățile casnice, femeile angajate petrec zilnic cu 2,1 ore mai mult pentru îngrijirea copiilor, activități casnice etc. Discriminarea directă. Deși ilegală, persistă în forme subtile. Femeile nu sunt întotdeauna plătite la fel ca bărbații, chiar dacă fac aceeași muncă. Tavanul de sticlă. Accesul la funcții de conducere este mai limitat pentru femei, iar acolo unde deciziile înseamnă și salarii mai mari, diferențele devin și mai vizibile (vom reveni neapărat cu un alt articol unde vom explica acest fenomen). Cum arată inegalitatea în diferite sectoare? Pentru a ilustra concret amploarea gender pay gap-ului în Moldova, este esențial să analizăm date sectoriale specifice. Sectorul Educației. În acest sector, unde predomină forța de muncă feminină, diferența salarială poate părea mai mică în termeni procentuali (de exemplu, în jurul a 10-12%). Cu toate acestea, având în vedere că salariile medii în educație sunt deja relativ scăzute, chiar și o diferență procentuală mai mică se traduce într-o pierdere financiară semnificativă pentru femeile care își dedică cariera acestui domeniu crucial. De exemplu, o profesoară cu 10 ani de experiență poate câștiga lunar cu câteva sute de lei mai puțin decât un profesor cu aceeași experiență și calificare. Cumulat pe an, această diferență poate ajunge la câteva mii de lei pierduți. Sectorul Sănătății și Asistenței Sociale. Similar educației, acest sector are o majoritate covârșitoare de femei. Deși rolul lor este esențial și adesea solicitant, remunerarea nu reflectă întotdeauna valoarea muncii prestate. Gender pay gap-ul în acest sector poate varia, dar se situează adesea în jurul mediei naționale sau chiar o depășește în anumite specializări. O asistentă medicală sau o lucrătoare socială poate câștiga semnificativ mai puțin decât un medic sau un administrator din același sistem, chiar dacă volumul și intensitatea muncii lor sunt comparabile. Sectorul Tehnologiei Informației (IT). Deși în creștere și cu salarii peste medie, sectorul IT din Moldova nu este imun la gender pay gap. Statisticile arată că, deși numărul femeilor în IT este în creștere, ele tind să ocupe poziții mai puțin bine plătite sau să fie subreprezentate în roluri de conducere. Diferența salarială în acest sector poate fi semnificativă în termeni absoluți, având în vedere nivelul general al salariilor. De exemplu, o programatoare sau o analistă IT de sex feminin cu aceeași experiență și aceleași competențe ca un coleg bărbat poate câștiga lunar cu câteva mii de lei mai puțin. Un raport Computer Science din 2021 scoate în evidență un decalaj considerabil de gen în industria IT, unde femeile ocupă doar o cincime din posturile de specialitate. Această situație contrastează puternic cu expansiunea rapidă a sectorului STEM și IT, care a cunoscut o creștere de aproape 80% a locurilor de muncă din 1990, conform Pew Research Center. Sectorul Agriculturii. În zonele rurale, unde agricultura joacă un rol important, femeile sunt adesea implicate în munci agricole. Este însă mai puțin probabil să dețină terenuri sau să ocupe poziții de decizie în cadrul exploatațiilor agricole. Munca lor este adesea neplătită sau subplătită ca muncă familială, contribuind la vulnerabilitatea lor economică. Chiar și în rolurile salarizate din agricultură, se pot observa diferențe salariale în funcție de gen pentru munci similare. Totodată, conform United Nations Development Programme, carența informațiilor statistice diferențiate pe gen și lipsa unei abordări bugetare sensibile la gen au ca efect marginalizarea femeilor din mediul rural agricol, ale căror interese și contribuții sunt adesea omise în strategiile de investiții pentru dezvoltarea economică națională. Sectorul Serviciilor (comerț, turism, alimentație publică). Acest sector, care angajează un număr semnificativ de femei, se caracterizează adesea prin salarii mai scăzute și condiții de muncă mai puțin stabile. Gender pay gap-ul poate fi mai puțin pronunțat în termeni procentuali în unele subsectoare, dar impactul asupra veniturilor totale ale femeilor este semnificativ având în vedere nivelul general al salariilor. De ce contează să vorbim despre asta? Gender pay gap-ul nu este doar o problemă economică, ci are implicații sociale profunde. Perpetuează inegalitățile de gen, limitează autonomia economică a femeilor, le face mai vulnerabile la sărăcie și le afectează capacitatea de a lua decizii independente. De asemenea, poate influența negativ stima de sine și oportunitățile de dezvoltare personală și profesională ale femeilor. Pentru reducerea diferenței salariale de gen este esențială promovarea egalității de șanse în educație și formare profesională, combaterea segregării ocupaționale, precum și aplicarea unor sisteme transparente de evaluare a muncii, care să asigure remunerarea echitabilă, indiferent de gen. La fel de importante sunt politicile de echilibrare a vieții profesionale și personale, susținerea femeilor în negocierea salariului și în asumarea rolurilor de conducere. Sunt esențiale și combaterea stereotipurilor, prin campanii de informare, și analiza regulată a datelor dezagregate pe gen, pentru a calibra politicile publice. Inegalitatea salarială nu este doar o cifră într-un tabel. Este o nedreptate sistemică care afectează viețile reale ale femeilor – ale mamelor, fiicelor, colegelor, antreprenoarelor. În spatele fiecărei diferențe de 15,5% se află idei care nu au fost ascultate, inițiative care nu au fost sprijinite și o valoare adăugată care nu s-a regăsit niciodată în PIB. Reducerea gender pay gap-ului nu este doar un exercițiu de echitate, ci și o strategie economică de viitor. O țară care își plătește corect femeile este o țară care merge înainte cu toți pași egali. Atunci când fiecare leu contează, 84,5 bani nu mai sunt suficienți.

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul anunță publicarea rezultatelor intermediare ale concursului de admitere pentru anul universitar 2025–2026. Cum poți vedea rezultatele? – Online: https://admiterea.usch.md/rezultate/ – Fizic: la sediul Universității (Blocul Central, mun. Cahul, str. Independenței 1), unde listele sunt afișate pe hol. Ce urmează? – Depunerea actelor în original: 6–10 august 2025, Blocul Central al Universității. Atenție! Candidații care nu depun diploma în original până la 10 august nu vor fi admiși. – Achitarea taxei de studii pentru candidații admiși la contract: până la 11 august 2025. Bonul de plată poate fi ridicat de la biroul 105. Rezultate licență Rezultate master Liste respinși Liste retrași Rezultatele concursului de admitere pentru sesiunea suplimentară vor fi afișate după finalizarea etapei de admitere, începând cu data de 18 august 2025. Anunțarea rezultatelor finale va avea loc la data de 22 august 2025.

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Decizia a fost pronunțară astăzi de magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, transmite IPN. În timpul ședinței de pronunțare, în fața instanței s-au adunat susținătorii bașcanei, care au cerut eliberarea ei. În acest caz Evghenia Guțul și Svetlana Popan sunt acuzate de complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii politice și a unui concurent. Faptele incriminate vizează perioada 2019-2022, când Evghenia Guțul activa în calitate de secretară a Departamentului de monitorizare, planificare și control al fostului partid Șor. În acea perioadă, ea ar fi fost implicată activ în introducerea sistematică în Republica Moldova a unor sume considerabile de bani nedeclarați, proveniți din partea unui grup criminal organizat, în special din Federația Rusă. Banii ar fi fost aduși prin curse aeriene și terestre, iar ulterior ar fi fost integrați în activitatea partidului. Pe un alt capăt de acuzare, Guțul este învinuită că, în perioada octombrie-noiembrie 2022, a coordonat activitatea unor oficii teritoriale ale partidului Șor în mai multe raioane ale țării. Ea este acuzată că a acceptat cu bună știință finanțarea formațiunii din partea unui grup criminal organizat, în sumă totală de aproximativ 42,5 milioane de lei. Până acum, bașcana s-a aflat în arest la domiciliu, măsură aplicată în cauza penală în care este acuzată de gestionarea frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și fals în declarații în campania electorală, care este pe rol la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anunță că autoritățile din Israel au oferit acceptul oficial pentru importul de castraveți proaspeți și bulbi uscați de ceapă din Republica Moldova. Această decizie vine în urma recunoașterii de către partea israeliană a statutului fitosanitar favorabil al Republicii Moldova, precum și a nivelului adecvat de protecție sanitară și fitosanitară împotriva riscurilor pentru sănătatea publică. Pentru a putea exporta aceste produse către Israel, producătorii moldoveni trebuie să respecte următoarele condiții: Origine: Produsele trebuie să provină din Republica Moldova. Pentru castraveți: Țara trebuie să fie liberă de dăunători precum Bactrocera dorsalis, Dacus frontalis, Dacus bivittatus și Mylopardalis pardalina. Pentru bulbi uscați de ceapă: Loturile trebuie testate în laborator pentru a confirma absența organismelor de carantină Stromatinia cepivora și Urocystis colchici. Inspecția vizuală: Fiecare lot va fi inspectat conform standardului internațional ISPM 31, cu un eșantion suficient pentru a detecta o contaminare de 0,5% cu un grad de încredere de 95%. Certificat fitosanitar: Fiecare lot exportat trebuie să fie însoțit de un certificat fitosanitar cu Declarația Adițională conform cerințelor Israelului. Permis de import: Importatorul din Israel trebuie să obțină un permis de import valabil, care va include toate cerințele obligatorii. ANSA apreciază colaborarea eficientă cu autoritățile fitosanitare israeliene și încurajează producătorii și exportatorii moldoveni să valorifice această oportunitate, contribuind la promovarea produselor agricole autohtone pe piața israeliană.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat astăzi ajustări ale tarifelor pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare în localitățile Leova și Strășeni, în urma solicitărilor operatorilor și conform metodologiei în vigoare. În Leova, consumatorii casnici vor plăti 22,98 lei/m³ pentru apă, cu 4,85 lei mai mult față de tariful anterior. Prețul pentru canalizare rămâne neschimbat, la 12,41 lei/m³. Pentru consumatorii non casnici, tariful la apă nu suferă modificări – acesta se menține la 30 lei/m³, însă serviciile de canalizare se ieftinesc ușor, ajungând la 29,74 lei/m³, o scădere de 0,40 lei. În schimb, în Strășeni, tarifele scad semnificativ. Atât casnicii, cât și non casnicii vor achita 20,73 lei/m³ pentru apă – cu 1,29 lei mai puțin decât anterior. Serviciile de canalizare vor costa 11,01 lei/m³, în scădere cu 1,92 lei pentru casnici și cu 12,9 lei pentru non casnici. Noile tarife vor intra în vigoare odată cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial.

Sute de elevi din clasele liceale din întreaga țară și-au unit eforturile în cadrul campaniei „Matematica de la egal la egal”, oferind lecții gratuite colegilor din clasa a IX-a care, în acest an, au susținut examenele de absolvire a gimnaziului. Campania, lansată în primăvara acestui an de Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, s-a încheiat astăzi, 4 august, 2025, cu un eveniment de totalizare ce a reunit elevi-mentori, profesori, părinți și parteneri internaționali. În total, peste 600 de liceeni din toate raioanele și municipiile Republicii Moldova s-au implicat voluntar în acest program. Ei au desfășurat sesiuni săptămânale de pregătire, au repetat noțiuni esențiale, au explicat concepte matematice și au fost alături de colegii lor ori de câte ori aceștia au avut nevoie de sprijin. Cei mai activi 175 de mentori juniori au fost premiați astăzi de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. „Sunteți parte din oamenii care au pus umărul la examenul de matematică din acest an. Ne-am dorit să oferim sprijin suplimentar elevilor de clasa a 9-a în condițiile unui examen desfășurat corect. Vă mulțumesc pentru că ați binevoit să investiți din propriile voastre cunoștințe în generația mai tânără și ați dat dovadă de acele valori pe care vrem să le vedem în fiecare elev. Suntem extrem de recunoscători și sperăm să nu fie o experiență unică pentru voi, iar în instituțiile voastre aceasta să devină o tradiție”, a spus ministrul Perciun. „Această campanie nu a fost doar despre cifre și matematică. A fost despre construirea unei comunități, despre descoperirea unei modalități inovative și colaborative de a învăța. Ați demonstrat că învățarea poate fi făcută cu empatie, răbdare și solidaritate”, a menționat Lilia Ivanov, directoarea ANCE. Pentru mulți dintre mentori, campania a însemnat mai mult decât un exercițiu academic. Nicoleta Reaboi, elevă în clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Vasile Coroban” din Glodeni, a spus: „Sufletul meu s-a regăsit în această campanie. Am vrut ca elevii să se simtă în siguranță, fără presiune. Ne-am bucurat împreună de fiecare succes al colegilor mei. Când îi vedeam lucrând singuri, simțeam că tot efortul a meritat.” Și pentru Adrian Malic, de la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău, implicarea a fost o experiență nouă: „Am înțeles că matematica nu e doar despre utilitate practică, ci despre cum înveți să gândești. Iar atunci când explici altcuiva, începi să înțelegi cu adevărat.” Evenimentul de totalizare a inclus o sesiune inspirațională susținută de Olga Surugiu (Orange Moldova), Vitalie Eșanu (IA), Emil Chichioi (BloomCoding), dar și de interpretul Satoshi. După ceremonie, elevii mentori au avut ocazia să viziteze Parlamentul și Președinția Republicii Moldova, dar și să vizioneze un film – un gest simbolic de recunoaștere pentru implicarea lor activă în educație. Până la implicarea în campania „Matematica de la egal la egal” elevii mentori au fost pregătiți printr-o serie de workshopuri și o tabără de instruire, beneficiind de suport teoretic și resurse educaționale, elaborate de o echipă de profesori cu experiență. Pe parcursul campaniei, aceștia s-au întâlnit săptămânal online pentru a discuta despre reușite, provocări și bune practici. Cu sprijinul PNUD Moldova, au fost înregistrate 10 lecții video în limba română, cu subtitrare în limba rusă, care explică într-un mod clar și atractiv cele mai importante teme și tipuri de probleme de examen. Tot cu sprijinul PNUD au fost organizate sesiuni live interactive, în care elevii au primit răspunsuri la întrebările legate de examen. Pe platforma www.ajutauncoleg.md au fost centralizate cele mai frecvente întrebări și resurse utile pentru examenul de absolvire a gimnaziului. Modelul mentoratului de la egal la egal a fost inspirat de o practică testată cu succes în Liceul „Alexei Mateevici” din Dondușeni, unde elevii mai mari îi ajutau deja de câțiva ani pe colegii lor mai mici să se pregătească pentru examene. Această inițiativă locală a devenit un exemplu național, confirmând faptul că soluțiile bune merită extinse. Campania „Matematica de la egal la egal” a fost implementată cu sprijinul PNUD și UNICEF, iar evenimentul de totalizare a fost organizat în colaborare cu Banca Mondială în cadrul Proiectului „Îmbunătățirea Calității Educației”.

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, și  viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe al Emiratelor Arabe Unite, Șeicul Abdullah bin Zayed al Nahyan au semnat Memorandumul de Înțelegere privind abolirea reciprocă a regimului de vize pentru deținătorii de pașapoarte ordinare, oficiale și diplomatice. Conform acestui acord, cetățenii Republicii Moldova vor putea călători în Emiratele Arabe Unite fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile calendaristice în decursul unei perioade de 180 de zile calendaristice. Viceprim-ministrul Mihai Popșoi a subliniat că semnarea acestui Memorandum reflectă angajamentul comun al Republicii Moldova și Emiratelor Arabe Unite de a facilita libera circulație a cetățenilor și de a consolida cooperarea bilaterală. „Acest acord nu doar simplifică călătoriile și întărește legăturile de prietenie dintre cele două țări, ci oferă și un impuls important dezvoltării economice, turismului și cooperării culturale dintre Moldova și Emiratele Arabe Unite,” a declarat ministrul. În anul trecut, aproximativ 6.800 de cetățeni moldoveni au călătorit în Emiratele Arabe Unite. Costul unei vize a fost de 80 de euro de persoană. Acordul va intra în vigoare la 5 septembrie 2025, la 30 de zile după semnarea oficială.

Ponderea mare a persoanelor în vârstă care trăiesc sub minimul de existență face ca această categorie să devină extrem de vulnerabilă în perioadele electorale. Potrivit sociologului, 2/3 din vârstnici au o pensie care nu acoperă minimul de existență, transmite ipn.md Vorbind despre modul în care sărăcia influențează preferințele electorale ale populației din mediul rural, Valeriu Sainsus a subliniat că nivelul redus al pensiilor determină o dependență tot mai mare față de promisiunile politicienilor. Potrivit sociologului, exemplul raionului Orhei, unde schimbările de vot sunt vizibile, ilustrează această realitate. „În contextul în care 2/3 din populația rurală are o pensie care nu acoperă nici minimum de existență, această categorie vulnerabilă este extrem de extinsă și ea foarte ușor poate fi cucerită. În trecut, Orhei era un raion care vota masiv partidele democratice și brusc s-a schimbat, pentru că a văzut că sunt oameni care le rezolvă rapid problemele. Am discutat cu cetățeni din Orhei care spun că în 30 de ani, doar partidul Șor a adus asfalt la poartă. Oamenii își doresc rezolvarea problemelor cu care se confruntă zi de zi „aici și acum””, a precizat doctorul în științe demografice, Valeriu Sainsus. Valeriu Sainsus a atras atenția asupra unui fenomen tot mai vizibil – apariția și extinderea sărăciei marginale, care afectează în special mediul rural. Potrivit lui, acest tip de sărăcie nu se limitează doar la lipsurile materiale, ci influențează profund accesul la educație și perspectivele de dezvoltare ale comunităților.  „Se accentuează sărăcia marginală, în special în mediul rural. Aceasta se observă prin abandonul școlar, neatractivitatea față de studii, mă refer la cele superioare, cele de masterat. Sărăcia marginală se referă și la persoanele aflate la pensie, în contextul în care 2/3 din populația rurală are pensia mai mică de minimul de existență. Există populație care n-are stagiul complet de cotizare, iar pensiile lor nu pot fi numite pensii, sunt mai mult indemnizații de sărăcie, acestea fiind de 1000 lei sau sub 1000 de lei. În acest context, pericolele sunt destul de vulnerabile în context electoral”, a mai spus Valeriu Sainsus.  Dezbaterea publică la tema „Sărăcia în calitate de (f)actor electoral” este ediția a 332-a de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.