Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, a scris, într-o postare că președinta Maia Sandu nu a promulgat Legea avocaturii, doar datorită mobilizării breslei avocaților, care au rămas uniți până la capăt.„De ce Maia Sandu n-a promulgat legea avocaturii? Pentru că avocații au stat uniți. Pentru că n-a putut să-i forțeze. Pentru că i-a fost frică”, a scris Usatîi pe pagina sa oficială.Potrivit politicianului, toate declarațiile despre reforme ar fi doar „povești pentru cei naivi”, în timp ce realitatea arată că puterea nu poartă un dialog real cu profesioniștii din domeniu.„Uniunea Avocaților a învins! Au susținut toți, cu excepția dușmanilor libertății”, a mai adăugat Renato Usatîi, salutând mobilizarea avocaților împotriva legii contestate Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că a decis să trimită Parlamentului, spre reexaminare, Legea nr. 242/2025 pentru modificarea Legii cu privire la avocatură, în forma adoptată la începutul lunii iulie.Solicitat de Europa Liberă, președintele Uniunii Avocaților, Dorin Popescu, a spus că rezoluția adoptată de Congresul Avocaților pe 28 iulie prevede că greva generală încetează din momentul în care președinta nu promulgă legea. El urmează să decidă dacă va convoca ședința Consiliului Uniunii, pentru a anula greva.

Lidera partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, a lansat un mesaj dur de Ziua Constituției, acuzând actuala guvernare PAS și pe președinta Maia Sandu de „subminarea statului de drept și transformarea Constituției într-un instrument al intereselor de partid”.„Atâta timp cât PAS și Maia Sandu se află la guvernare, această zi nu este o sărbătoare, ci un amar semnal despre cât de grav este încălcată Legea fundamentală a țării. Am fost martorii preluării controlului asupra statului sub pretextul ‘reformelor’ și ‘luptei împotriva corupției’. Separarea puterilor a fost distrusă, Parlamentul a devenit un mecanism de votare, instanțele – arme politice, iar Constituția – un set flexibil de reguli, adaptate după interesele unei grupări lacome”, a scris Furtună pe rețelele sociale.Aceasta a criticat dur graba cu care sunt adoptate unele legi, menționând episodul în care „78 de legi au fost votate într-o singură zi”, pe care îl califică drept „absurd juridic și dictatură sub masca democrației”.„Constituția nu este o simplă hârtie, ea reprezintă temelia libertății noastre. Atunci când este ignorată, iar poporul tace, democrația se stinge. Nu avem dreptul să rămânem indiferenți”, a mai declarat lidera formațiunii Moldova Mare.În contextul alegerilor parlamentare anticipate din 28 septembrie, Victoria Furtună le-a transmis cetățenilor că scrutinul va fi decisiv pentru viitorul țării: „Trebuie să ne recâștigăm statul, să readucem respectul față de lege și să asigurăm un viitor copiilor noștri. Pe 28 septembrie alegem: să trăim conform Constituției sau după voința unui singur partid. Eu mi-am făcut alegerea. Tu?”.

Partidul Social Democrat European (PSDE) critică dur actuala guvernare, acuzând-o că a adus agricultura Republicii Moldova într-o „stare catastrofală”, ignorând sistematic nevoile fermierilor și dezvoltarea rurală în ultimii patru ani.„Într-o perioadă marcată de multiple crize – climaterice, economice și sociale – agricultorii moldoveni au fost lipsiți de sprijin real, transformați în victime ale incompetenței guvernării și ale unei politici ostile față de fermieri. Negocierile Republica Moldova-UE pe domeniul agriculturii sunt negocieri pierdute. Moldova cedează, iar fermierii plătesc prețul”, a declarat Tudor Ulianovschi, reprezentant al PSDE.Problemele invocate de fermieri sunt multiple, începând cu lipsa subvențiilor acordate la timp, lipsa de specialiști în funcții-cheie, până la lichidarea Universității Agrare – decizie catalogată drept „o crimă împotriva unui sector strategic”.„Agricultorii sunt obligați să achite impozitele lunar, altfel li se blochează conturile, dar când statul trebuie să plătească subvențiile promise, fermierii așteaptă luni sau chiar ani”, a explicat Vasile Gajiu, antreprenor agricol.La rândul său, fostul ministru al Agriculturii, Vasile Bumacov, a subliniat că fără educație de specialitate și cadre competente, sectorul agricol nu poate avea un viitor sustenabil.În fața acestei situații, PSDE propune un plan de măsuri concrete: recunoașterea oficială a agriculturii drept domeniu strategic, un program de tip SAPARD cu fonduri nerambursabile pentru modernizare, restabilirea Universității Agrare, dezvoltarea infrastructurii agricole, reformarea sistemului de subvenționare, sprijinirea agroturismului și implicarea ambasadelor Moldovei în promovarea exporturilor.„PSDE susține parcursul european al țării, dar atrage atenția că integrarea în UE nu trebuie să se facă pe ruina economiei naționale. Fără programe de sprijin dedicate agriculturii – cum au avut toate țările est-europene înainte de aderare – Moldova riscă să piardă exact acel segment social care ține țara în viață: fermierii”, a conchis Tudor Ulianovschi.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a lansat critici dure la adresa guvernării, acuzând partidul PAS că a transformat Constituția într-un instrument de apărare a propriilor interese politice, și nu ale cetățenilor Republicii Moldova. „Astăzi, de Ziua Constituției Republicii Moldova, vom citi mesaje de felicitare cu mare fast, scrise de către cei care nu o respectă. Tot ei au uitat cu desăvârșire că legea supremă trebuie să apere interesele țării și ale cetățenilor, și nu interesele înguste ale partidului PAS”, a scris Ceban pe rețelele sociale. Edilul a acuzat guvernarea că a „călcat în picioare principiile de bază, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și instituțiilor”, transformând Constituția dintr-un garant al statului democratic într-un „scut pentru existența partidului PAS”. Declarațiile vin în contextul marcării a 31 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova, moment în care mai mulți oficiali de stat au transmis mesaje festive despre importanța legii supreme pentru democrație și statul de drept.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că a decis să trimită Parlamentului, spre reexaminare, Legea nr. 242/2025 pentru modificarea Legii cu privire la avocatură, în forma adoptată la începutul lunii iulie. Potrivit șefei statului, proiectul nu oferă soluții reale pentru problemele sistemice ale domeniului, în special cele legate de integritate, transparență, meritocrație și accesul efectiv al cetățenilor la justiție. „Instituția avocaturii este percepută ca fiind rigidă în fața reformelor necesare – standarde moderne de transparență, digitalizare, eficientizarea comisiilor interne. Mai grav, este inertă în raport cu acțiunile unor avocați care influențează ilegal deciziile judecătorești, fac trafic de influență sau sunt parte a grupărilor criminale”, a declarat Maia Sandu. Președinta susține că este nevoie de o reformă serioasă, care să modernizeze instituțional Uniunea Avocaților, să promoveze meritocrația și egalitatea de șanse în accederea în profesie, precum și să consolideze un sistem funcțional și imparțial de deontologie și etică profesională. „Independența profesiei trebuie să meargă mână în mână cu responsabilitatea și integritatea”, a subliniat șefa statului, adăugând că se așteaptă ca noul Parlament să consulte specialiștii din domeniu, societatea civilă și partenerii europeni pentru a veni cu o lege echilibrată. Decizia vine în contextul grevei generale a avocaților din toată țara, prelungită după un Congres Extraordinar al Uniunii Avocaților. Peste 1.500 de apărători au votat, dintre care 827 au decis să continue protestul în formă dură, refuzând să participe la orice activitate judiciară. Protestul a fost declanșat după ce Parlamentul a aprobat, în procedură accelerată, modificări la Legea avocaturii care oferă Ministerului Justiției dreptul de a desemna câte trei reprezentanți ai societății civile în comisiile de licențiere și disciplină ale avocaților. Apărătorii susțin că această intervenție afectează grav independența profesiei.

Statele Unite iau în calcul extinderea actualului armistițiu comercial cu China, în urma noilor negocieri bilaterale desfășurate la Stockholm, transmite Bloomberg. Ministrul Comerțului al SUA, Howard Lutnick, a declarat într-un interviu pentru Fox News că prelungirea acordului pentru încă 90 de zile este „un rezultat probabil”, însă decizia finală aparține președintelui Donald Trump. „Este un rezultat probabil? Desigur, așa pare, dar să lăsăm această decizie președintelui Trump”, a spus Lutnick. Oficialul a menționat că, în această săptămână, liderul de la Casa Albă va analiza posibilitatea încheierii mai multor acorduri comerciale, fără a oferi detalii despre țările implicate. Potrivit sursei citate, acordul actual expiră pe 12 august. În baza lui, Washingtonul și Beijingul au convenit anterior reducerea tarifelor vamale pe principiul „ochi pentru ochi” și relaxarea controlului asupra exportului anumitor tehnologii și minerale rare. Noile discuții dintre cele două puteri economice sunt programate pentru 29 iulie. Armistițiul comercial a fost convenit după o scurtă, dar intensă, „război comercial”, declanșat în aprilie, când Donald Trump a impus Chinei cele mai ridicate tarife aplicate vreodată unui partener comercial al SUA, în total 145%. Beijingul a răspuns cu taxe similare asupra produselor americane și restricții privind importul de filme de la Hollywood. Pe 11 iunie, părțile au anunțat oficial încheierea războiului comercial, stabilind, printre altele, reluarea livrărilor de minerale rare din China către SUA și facilitarea accesului studenților chinezi la colegiile și universitățile americane.

Fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, susține că Republica Moldova are nevoie de un procuror general ales direct de către cetățeni, pentru a asigura independența reală a acestei funcții. Declarația a fost făcută de politician într-o postare pe rețelele sociale, cu prilejul Zilei Constituției. „Un procuror general ales de popor ar răspunde doar în fața legii și a oamenilor”, a scris Năstase, anunțând că se angajează public să inițieze demersurile legale pentru revizuirea Constituției. Totodată, acesta a criticat modul în care instituțiile statului au gestionat cazul reținerii oligarhului Vladimir Plahotniuc în Grecia, acuzând lipsa de reacție și nepregătirea autorităților. „Este inadmisibil ca procurorul general interimar să afle de pe Facebook despre reținerea lui Plahotniuc și de la avocați despre cererea acestuia de a fi adus în Republica Moldova”, a menționat Năstase. Potrivit acestuia, bâlbâielile instituționale riscă să ducă la un eșec în acest dosar de rezonanță, ceea ce ar fi „inexplicabil în fața alegătorilor”, după ani de promisiuni privind aducerea în fața justiției a principalului simbol al „statului capturat”. „În alte țări, la această oră s-ar fi cerut demisii. Sau ele ar fi fost deja acceptate. Nu și la noi. Deocamdată”, a conchis fostul ministru.

Consumatorii din Republica Moldova vor achita facturi mai mici la energia electrică, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat marți, 29 iulie, o reducere medie de circa 15%, la solicitarea furnizorilor „Premier Energy” și „FEE Nord”. Astfel, pentru consumatorii din centrul și sudul țării, tariful va fi de 3 lei și 59 de bani pentru un kilowatt/oră, cu 51 de bani mai puțin decât prețul actual. „Premier Energy” solicitase un tarif de 3 lei și 93 de bani, ceea ce ar fi reprezentat o reducere mai mică decât cea aprobată de ANRE. În nordul țării, tariful scade la 4 lei pentru un kilowatt/oră, cu 68 de bani mai puțin decât prețul actual. În solicitarea depusă de „FEE Nord”, compania a cerut stabilirea unui preț de 4 lei și 22 de bani. Ultima ajustare a tarifelor la electricitate a avut loc în luna ianuarie, când acestea au fost majorate. Anterior, consumatorii „Premier Energy” plăteau 2 lei și 34 de bani/kWh, iar cei deserviți de „FEE Nord” achitau 2 lei și 84 de bani/kWh. Reamintim că, până în luna decembrie, toți cetățenii beneficiază de compensații la energia electrică, plătind primii 110 kWh la tarifele valabile înainte de scumpiri.

Astăzi, 29 iulie, în Republica Moldova este marcată Ziua Constituției, un moment simbolic ce reflectă parcursul democratic al țării și valorile fundamentale pe care se sprijină statul de drept. Constituția Republicii Moldova a fost adoptată în anul 1994, fiind actul suprem care reglementează organizarea puterii de stat, drepturile și libertățile cetățenilor, precum și principiile funcționării instituțiilor democratice.Prin adoptarea Constituției, Moldova și-a afirmat suveranitatea, independența și angajamentul față de valorile europene, consolidând statul de drept și garantând egalitatea tuturor în fața legii. Cu această ocazie, președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și speakerul Igor Grosu, au adresat un mesaj comun în care îndeamnă populația Republicii Moldova la unitate, pentru a apăra libertatea și democrația. „Astăzi marcăm Ziua Constituției – legea care stă la temelia țării noastre și ne garantează libertatea și demnitatea, unindu-ne prin valorile care ne definesc: independența, suveranitatea și aspirația comună de a trăi în pace, acasă. Constituția ne reamintește că soarta Moldovei nu se decide de alții, ci de noi, cetățenii ei. Iar asta înseamnă că vocea fiecăruia contează. Să fim uniți, să ne apărăm libertatea și democrația și să construim împreună o Moldovă prosperă, puternică și suverană”, se arată în mesajul oficialilor.

Ploile abundente însoțite de grindină, înregistrate în seara zilei de 28 iulie 2025, au provocat pagube semnificative în sectorul agricol din mai multe localități ale raionului Soroca, anunță Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Conform datelor colectate din subdiviziunile teritoriale, în satul Cureșnița Nouă, intemperiile au compromis 15 hectare de livezi și 6 hectare de terenuri cultivate cu legume. În localitatea Hristici, grindina a distrus 32 hectare de livezi, 10 hectare de porumb și 10 hectare de floarea-soarelui. În satul Bulbocii Noi au fost afectate 31 hectare de floarea-soarelui și 38 hectare de grâu, iar în Șolcani au fost compromise 16 hectare de grâu. Comisia pentru Situații Excepționale a raionului urmează să estimeze valoarea totală a prejudiciilor materiale. În seara zilei de 28 iulie, ploile și rafalele puternice de vânt au provocat noi probleme în mai multe raioane ale țării. Echipele IGSU au intervenit în raioanele Ungheni, Călărași, Edineț și Dondușeni pentru defrișarea arborilor doborâți de furtună pe carosabil. Potrivit furnizorilor de energie electrică, către ora 06:00 au fost raportate deconectări totale și parțiale în 21 de localități din raioanele Taraclia, Briceni, Ocnița, Ungheni și UTA Găgăuzia. Echipele specializate lucrează în continuare pentru reconectarea consumatorilor la rețea.

Un grav accident rutier s-a produs aseară în orașul Leova, soldat cu moartea unui bărbat și rănirea a două persoane. Potrivit informațiilor preliminare ale Poliției, tragedia a avut loc după ce șoferul unui Mercedes, în vârstă de 29 de ani, a ieșit pe contrasens și s-a ciocnit frontal cu un Volkswagen, care circula regulamentar. Impactul a fost devastator. Șoferul din Volkswagen, un bărbat de 52 de ani, a decedat pe loc. În mașină se aflau și soția acestuia, de 45 de ani, împreună cu fiica lor de 17 ani, ambele fiind transportate de urgență la spital pentru îngrijiri medicale. Testul alcoolscopic efectuat asupra șoferului Mercedesului a indicat o stare avansată de ebrietate, cu o concentrație de 1,23 mg/l alcool în aerul expirat. Bărbatul a primit îngrijiri medicale și a fost internat la spital. Oamenii legii continuă investigațiile pentru a stabili toate circumstanțele exacte ale accidentului.

Primarul Capitalei, Ion Ceban, a lansat acuzații directe la adresa Partidului de Guvernare, în cadrul ședinței săptămânale a serviciilor municipale, afirmând că PAS își arogă în mod nedrept meritele administrației locale din Chișinău. Edilul susține că proiectele implementate de municipalitate sunt acum prezentate drept reușite ale guvernului, într-o încercare de manipulare a opiniei publice.„Am văzut că Partidul de Guvernare își asumă realizările din Chișinău, deși ele aparțin, de fapt, municipalității. Până nu demult, criticau tot, iar acum încearcă să convingă societatea că ei sunt cei care au făcut aceste lucruri”, a declarat Ceban.Primarul a acuzat guvernarea de lipsă de rezultate la nivel național și a sugerat că aceasta încearcă să se asocieze cu proiectele de succes realizate la nivel municipal pentru a câștiga capital politic în preajma alegerilor.„Aceasta este metoda și modul de a înțelege lucrurile, democrația și politica în Republica Moldova de către cei care nu au reușit să demonstreze nimic la nivel de țară”, a spus edilul.Ion Ceban a evitat să intre în detalii privind anumite „interdicții” sau „blocaje” impuse de exponenți ai guvernării, dar a făcut apel la respectarea principiilor democratice, subliniind importanța pluralismului de opinii și a dreptului la asociere.În același context, primarul a avertizat cetățenii să fie prudenți în fața dezinformărilor, făcând referire directă la o campanie de manipulare:„Sunt răspândite tot mai multe minciuni. Vă rog să fiți foarte prudenți atunci când apar gazetele ‘galbene’, oamenii ‘galbeni’ și minciunile ‘galbene’”, a spus Ceban, făcând o aluzie evidentă la culoarea asociată cu partidul aflat la guvernare – PAS.

Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, susține – prin intermediul avocatului său – că a acceptat necondiționat să fie extrădat în Republica Moldova, contrazicând astfel poziția exprimată dimineață de Procuratura Generală, care anunța că acesta nu și-ar fi exprimat consimțământul pentru extrădare în fața instanței din Grecia.Într-un comunicat de presă difuzat luni, avocatul Lucian Rogac precizează că Plahotniuc a depus în mod oficial o cerere în acest sens către autoritățile judiciare competente din Grecia. Potrivit sursei citate, documentul exprimă voința fermă a clientului său de a colabora cu justiția internațională pentru o soluționare rapidă a procedurilor legale.„Vladimir Plahotniuc a depus oficial o cerere prin care acceptă necondiționat să fie extrădat în Republica Moldova. Cererea confirmă voința expresă a acestuia de a colabora deschis cu procesul judiciar internațional”, se arată în comunicatul avocatului.Rogac a mai adăugat că Plahotniuc este pregătit să facă uz de toate mijloacele legale pentru a reveni în țară și că evoluția procedurilor va fi însoțită de documente confirmative. Procuratura spune altcevaÎn cursul dimineții, Procuratura Generală a emis un comunicat în care a informat că Curtea de Apel din Atena – instanța competentă în procedura de extrădare – a transmis că Vladimir Plahotniuc nu și-a exprimat consimțământul pentru extrădare în Republica Moldova.„Curtea de Apel din Atena (…) a informat Procuratura Generală a țării noastre că numitul nu și-a exprimat consimțământul pentru extrădare în Republica Moldova”, se menționa în declarația oficială.De asemenea, autoritățile de la Chișinău au informat că procedura de extrădare este în curs, fiind inițiată oficial pe 24 iulie, și că vor reveni cu informații suplimentare pe parcurs.

Fostul ministru de Interne și lider al protestelor antioligarhice, Andrei Năstase, propune o reformă radicală a justiției din Republica Moldova, cerând ca Procurorul General să fie ales direct de către cetățeni, la fel cum este ales Președintele. Într-o postare fermă pe rețelele de socializare, Năstase denunță controlul politic exercitat asupra acestei instituții esențiale și face apel la o schimbare de paradigmă în modul în care este administrată justiția în țară.„OAMENII trebuie să-și aleagă singuri PROCURORUL GENERAL, AȘA CUM ALEG PREȘEDINTELE! Nu partidele, nu oligarhii, nu sistemul”, a scris Năstase.Acesta acuză faptul că, de mai bine de trei decenii, toate partidele politice s-au luptat să-și instaleze propriii oameni în fruntea Procuraturii Generale, pentru a-și proteja interesele și a-și asigura imunitatea în fața legii. „Avem corupție mare nepedepsită și chiar protejată, furturi și spălări de miliarde, irosire de bani publici”, afirmă fostul ministru.Năstase susține că singura soluție reală este democratizarea funcției de Procuror General, prin vot direct, astfel încât cel care conduce această instituție-cheie a statului să răspundă numai în fața legii și a cetățenilor, nu în fața partidelor sau liderilor de la guvernare.„Eu vreau și mă voi bate pentru un Procuror General supus doar legii. Un om al dreptății, nu al telefonului politic”, a subliniat el.Propunerea vine într-un moment în care încrederea în justiție rămâne scăzută, iar dosare de rezonanță privind corupția, spălarea de bani și abuzurile din perioada regimurilor oligarhice rămân fie nesoluționate, fie tergiversate.Năstase încheie apelul său cu un mesaj mobilizator:„E timpul să scoatem justiția din mâinile celor care o folosesc ca scut sau armă. Votul vostru poate schimba tot.”Deocamdată, autoritățile nu au reacționat oficial la această propunere.

Irina Vlah, liderul Partidului Republican „Inima Moldovei”, anunță că îl va acționa în judecată pe Igor Grosu, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, președintele Parlamentului, pentru acuzații false, scrie Telegraph.md. „Contrar oricărei logici și a faptelor, Igor Grosu a rostit în toiul nopții fantezii despre legătura mea cu personaje fugare. Fără dovezi, fără temeiuri, fără fundament – a mințit cu tupeu, încrezător că va scăpa nepedepsit.Faptul că acesta este un flux incoerent plin de aiureli – nu înseamnă că va rămâne fără răspuns. Faptul că textul acuzațiilor probabil a fost scris de consultanți occidentali care lucrează în echipa electorală PAS – nu îl scutește pe Grosu de răspundere. Faptul că liderul PAS este folosit ca o cârpă de șters pe jos, însărcinându-l să difuzeze acuzații false, nu face decât să-i sublinieze rolul jalnic de politician eșuat, dar nu îl eliberează de respectarea legii”, a spus politiciana.Irina Vlah a anunțat că, astăzi, a depus o cerere prealabilă împotriva lui Igor Grosu.„Dacă nu va retrage afirmațiile, vom acționa în justiție. Să-l educăm pe acest om în politici și bună-cuviință politică, din păcate, e dincolo de puterile noastre. Dar să-l tragem la răspundere legal pentru minciună – asta îi vom asigura”, a relatat liderul Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Compania aeriană rusă Aeroflot a fost grav afectată de un atac cibernetic de amploare, revendicat de grupuri de hackeri pro-ucraineni și bieloruși. Incidentul a dus luni la anularea a peste 50 de zboruri, în special interne, dar și către capitalele Minsk și Erevan, în timp ce alte cel puțin 10 curse au înregistrat întârzieri. Panourile de plecări de pe aeroportul internațional Șeremetievo din Moscova au fost dominate de notificări de anulare, afectând mii de pasageri într-o perioadă de vârf a concediilor în Federația Rusă.Deși Aeroflot a invocat „o defecțiune a sistemelor informatice” fără a furniza detalii suplimentare, Procuratura rusă a confirmat oficial că defecțiunile sunt rezultatul unui atac informatic, iar Kremlinul a descris situația drept „îngrijorătoare”. O anchetă penală a fost deschisă pentru a investiga circumstanțele incidentului.Atacul a fost revendicat într-un comunicat publicat online de gruparea „Silent Crow”, care susține că a acționat în parteneriat cu grupul bielorus „Cyberpartisans BY”, într-o operațiune dedicată susținerii Ucrainei și opoziției față de regimul de la Minsk. „Slavă Ucrainei! Trăiască Belarusul!”, au transmis hackerii în mesajul lor.Potrivit declarațiilor grupului, atacul ar fi fost pregătit timp de un an și ar fi reușit să compromită profund infrastructura IT a companiei Aeroflot – inclusiv distrugerea a 7.000 de servere și preluarea controlului asupra calculatoarelor personale ale angajaților, printre care și ale unor membri din conducerea executivă. În lipsa unor dovezi directe, experții avertizează totuși asupra gravității amenințărilor lansate de hackeri: aceștia afirmă că urmează să publice în curând „datele personale ale tuturor rușilor care au zburat vreodată cu Aeroflot”.Aceasta nu este prima operațiune revendicată de „Silent Crow”, grup care ar fi fost implicat anterior în atacuri informatice asupra unei baze de date imobiliare din Rusia, a unei companii de stat de telecomunicații, a unei firme mari de asigurări, a departamentului IT al guvernului din Moscova și asupra reprezentanței locale a producătorului auto sud-coreean KIA. Unele dintre aceste atacuri s-au soldat cu scurgeri semnificative de date sensibile.„Informațiile pe care le citim în spațiul public sunt alarmante. Amenințarea hackerilor persistă pentru toate companiile mari care furnizează servicii populației”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a adăugat că autoritățile ruse așteaptă clarificări și explicații din partea Aeroflot și a instituțiilor implicate.În pofida incidentului major, nici Ministerul Transporturilor de la Moscova, nici autoritatea rusă de reglementare în aviație și nici Aeroflot nu au răspuns deocamdată solicitărilor de comentarii din partea presei internaționale. Reprezentanții companiei susțin totuși că echipele de specialiști IT lucrează intens pentru a restabili funcționarea normală a sistemelor informatice și a reduce impactul asupra pasagerilor.

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, s-a întâlnit cu activul formațiunii din raionul Drochia, la care au participat peste 220 de persoane. Evenimentul a avut loc în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. „Am discutat despre prioritățile noastre și pașii concreți pentru ca Moldova să meargă înainte. Au fost resetate 16 organizații teritoriale primare din raionul Drochia. Partidul Nostru tot timpul va fi pregătit pentru alegeri”, a anunțat Renato Usatîi.În cadrul întâlnirii, au fost înmânate legitimațiile de membru atât celor care au fost alături de formațiune încă de la început, cât și celor care s-au alăturat recent.Renato Usatîi a mulțumit pentru implicare și dedicare, în ciuda caniculei. De asemenea, a avut cuvinte de apreciere pentru Nina Cereteu, primarul orașului Drochia, pe care a felicitat-o pentru organizarea evenimentului și pentru rezultatele obținute în cele trei mandate la conducerea orașului. Nina Cereteu, la rândul său, i-a mulțumit liderului formațiunii că acum 10 ani a avut încredere și a invitat-o să facă parte din echipa Partidului Nostru: ”Am primit multă susținere, multe lucruri bune s-au făcut în Drochia cu susținerea lui Renato Usatîi, fapt pentru care îi mulțumim.”Renato Usatîi a menționat că Partidul Nostru este unica formațiune care va intra în viitorul Parlament și care nu a fost niciodată la guvernare. „Azi suntem ultima speranță pentru majoritatea cetățenilor și nu avem dreptul să îi dezamăgim. Este important ca așa, cum a făcut fapte bune la nivel regional, în Drochia și alte localități unde avem primari, așa să muncim și la nivel de țară. Continuăm munca de resetare a Partidului Nostru în toată țara. Veniți în echipa noastră să muncim DOAR PENTRU MOLDOVA!”, a punctat Renato Usatîi.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova a anunțat luni, 28 iulie, că mai multor persoane le-a fost interzis accesul pe teritoriul țării, în contextul participării la un eveniment „cu organizatori obscuri”, despre care există suspiciuni că ar urmări obiective de destabilizare și interferență străină. Deși SIS nu menționează explicit conferința „Make Europe Great Again – MEGA 2025”, care are loc în aceste zile la Chișinău, contextul și momentul intervenției vin pe fundalul incidentelor recente de pe Aeroportul Internațional Chișinău, unde cunoscutul activist conservator american Brian Brown și europarlamentarul ceh Ondřej Dostál au fost reținuți, interogați și, în cazul celui din urmă, expulzați. Potrivit SIS, persoanele vizate „urmau să participe la un eveniment cu organizatori obscuri, fără transparență de finanțare și cu legături dubioase cu gruparea criminală Șor”. Serviciul precizează că unii dintre participanți promovează o agendă extremistă, pro-rusă, și sunt implicați în acțiuni de subminare a integrității teritoriale și a democrației Republicii Moldova. „Unul din participanți este un promotor al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și un susținător fidel al ocupației ruse în teritorii ce nu-i aparțin”, se arată în comunicatul SIS. Acesta ar utiliza o retorică agresivă de „protejare a cetățenilor ruși asupriți”, inclusiv în legătură cu regiunea transnistreană. SIS atrage atenția asupra intensificării acțiunilor hibride ruse pe teritoriul Moldovei, camuflate sub forma unor inițiative civice sau culturale, și face apel la cetățeni și persoane publice să manifeste prudență și discernământ atunci când sunt invitați să participe la astfel de evenimente. „Participarea, chiar și neintenționată, la astfel de acțiuni orchestrate de forțe externe aduce cu sine potențiale riscuri de legalitate, care sunt documentate de oamenii legii”, avertizează SIS. Totodată, instituția își reafirmă angajamentul de a contracara orice tentativă de ingerință străină și de destabilizare a ordinii constituționale din Republica Moldova. Amintim că duminică, 27 iulie, activistului Brian Brown i-a fost refuzat temporar accesul în Moldova, fiind ținut peste 10 ore în zona de tranzit a Aeroportului Chișinău. Ulterior, i s-a permis intrarea în țară. În schimb, europarlamentarul ceh Ondřej Dostál a fost declarat persona non grata și expulzat, într-un caz care a stârnit reacții critice din partea unor oficiali europeni, fiind calificat drept o „încălcare flagrantă a normelor diplomatice”. Conferința MEGA 2025, inspirată din sloganul „Make America Great Again” al președintelui Donald Trump, adună în aceste zile la Chișinău mai mulți politicieni conservatori europeni și americani. Autoritățile moldovene nu au oferit detalii oficiale despre lista completă a persoanelor refuzate sau expulzate.

Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, nu a acceptat extrădarea în Republica Moldova, a anunțat Procuratura Generală într-un comunicat oficial emis luni, 28 iulie. Precizarea vine în contextul apariției unor informații în spațiul public care sugerau că Plahotniuc și-ar fi dat acordul pentru a fi extrădat din Grecia în Moldova. „Curtea de Apel din Atena, instanța competentă în examinarea procedurii de extrădare, a informat Procuratura Generală a țării noastre că numitul nu și-a exprimat consimțământul pentru extrădare în Republica Moldova”, se arată în comunicat. Potrivit autorităților de la Chișinău, cererea oficială de extrădare a fost depusă pe 24 iulie 2025, în baza alertei internaționale emise de Interpol, după ce Plahotniuc a fost reținut în Grecia. El este vizat într-un dosar penal de amploare pentru infracțiuni deosebit de grave, printre care:  • crearea și conducerea unei organizații criminale,  • escrocherie în proporții deosebit de mari,  • spălare de bani. Procuratura Generală susține că a transmis autorităților elene toate materialele justificative necesare, în conformitate cu prevederile Convenției europene de extrădare din 1957 (Convenția de la Paris) și ale legislației procesual-penale moldovenești. „Despre evoluția examinării cererii de extrădare, Procuratura Generală va informa suplimentar pe parcurs”, se mai precizează în comunicat. Plahotniuc, considerat ani la rând unul dintre cei mai influenți și controversați politicieni din Republica Moldova, a fugit din țară în 2019.

Aproximativ 700 de oameni au fost evacuați în noaptea de duminică spre luni din trei comune din judeţul Neamţ afectate de inundaţii, a anunțat Departamentul pentru Situații de Urgență. Dezastru a fost și în județul Suceava, unde un om și-a pierdut viața, în localitatea Neagra, în vreme ce în localitatea Ostra, opt persoane, între care doi copii, au rămas blocate în locuinţă, după ce apele unui pârâu au ieşit din matcă şi au înconjurat casa, scrie Hotnews.ro. Persoana care și-a pierdut viața în urma inundațiilor este din localitatea Neagra, județul Suceava. Aceasta a fost găsită decedată în albia pârâului Neagra, „însă accesul către aceasta este greu de realizat din cauza viiturii care izolează zona”, anunță DSU. La Broșteni patru persoane au fost surprinse de viitură, provocată de ieșirea din matcă a pâraielor Dârmoxa și Neagra, afluenți ai râului Bistrița. Acestea au fost salvate de către echipele de intervenție, în timp ce alte 16 persoane s-au autoevacuat preventiv, fiind relocate la rude sau în căminul cultural din localitate, a mai transmis DSU.În localitatea Dârmoxa, o altă persoană a fost surprinsă de apele revărsate ale pârâului cu același nume, dar a fost salvată în timp util de forțele de intervenție.

Republica Moldova se confruntă cu un nou val de critici internaționale, după ce duminică, 27 iulie, autoritățile moldovene au refuzat accesul în țară cunoscutului activist conservator american Brian Brown, susținător vocal al președintelui american Donald Trump. Brown urma să participe la conferința internațională „Make Europe Great Again – MEGA 2025”, care se va desfășura luni și marți la Chișinău, dar a fost reținut și interogat pe Aeroportul Internațional Chișinău, iar ulterior i s-a refuzat intrarea în Republica Moldova. Brian Brown a declarat într-un video că i-a fost interzis accesul în țară pe motiv că figurează într-o alertă activă pe lista națională de supraveghere, fiind considerat o potențială amenințare la adresa ordinii publice și securității naționale. Decizia nu a fost însoțită de detalii suplimentare. Brown a reacționat imediat pe platforma X (fostul Twitter), declarând că este „reținut într-o cameră de pe aeroport” și acuzând autoritățile moldovene de cenzură ideologică: „Moldova mi-a refuzat accesul la conferința Make Europe Great Again. Sunt într-o cameră de reținere și mi s-a cerut să semnez un document. Mi-a fost interzis accesul doar pentru că sunt un conservator american. Incredibil.” Moldova just denied me entry to the Make Europe Great Again conference. I am in a holding room at airport and they just asked I sign a documeent.I have been denied entry into Moldova for being an American conservative. This is unbelievable. pic.twitter.com/ZCLSeyN4hl— Brian Brown (@briansbrown) July 27, 2025 Într-o postare ulterioară, acesta a criticat direct președinta Maia Sandu, invocând standardele duble în materie de drepturi fundamentale: „Președinta Moldovei vorbește despre drepturile omului. Dar ce spune despre dreptul la libertate de exprimare și asociere? Moldova tocmai a interzis accesul mai multor conservatori de marcă, printre care europarlamentarul ceh Ondřej Dostál, politicianul grec Dimitrios Thanasoulas și pe mine.” Brown a adăugat că era ținut pe aeroport de peste 10 ore, fără o decizie clară sau posibilitatea de a se adresa unui avocat. Evenimentul „Make Europe Great Again” de la Chișinău este parte a unui turneu regional inspirat din sloganul MAGA al lui Donald Trump. O ediție similară a avut loc la București, pe 28 aprilie, cu participarea lui Donald Trump Jr. Și europarlamentarul ceh Ondřej Dostál a fost, de asemenea, reținut pe Aeroportul Chișinău, declarat persona non grata și expulzat forțat, în condiții similare. Potrivit echipei eurodeputatului, pașaportul său diplomatic i-a fost confiscat și returnat abia la sosirea la București, într-un gest considerat de observatori drept „sfidare a normelor diplomatice” și „provocare la adresa UE”.

Doi tineri și-au pierdut viața în această seară, în urma unui cumplit accident rutier produs în satul Rădulenii Vechi, raionul Florești. Potrivit informațiilor preliminare oferite de Poliție, tragedia s-a produs după ce un automobil de marca BMW, înmatriculat într-o altă țară, a derapat de pe traseu, s-a inversat și s-a izbit violent într-un pilon electric.La volan se afla un bărbat de 31 de ani, iar pe bancheta din față – o pasageră în vârstă de 21 de ani. Din nefericire, ambii au decedat pe loc, impactul fiindu-le fatal.Poliția din Florești a fost sesizată în legătură cu accidentul și a intervenit imediat la fața locului. Oamenii legii au demarat o anchetă pentru a stabili cu exactitate cauzele care au dus la pierderea controlului volanului și circumstanțele în care s-a produs tragedia.Martorii spun că automobilul circula cu viteză mare la intrarea în localitate, însă aceste informații urmează să fie verificate în cadrul anchetei.

Un nou scandal diplomatic lovește Republica Moldova, după ce europarlamentarul ceh Ondřej Dostál a fost reținut sâmbătă, 27 iulie, pe Aeroportul Internațional Chișinău, declarat persona non grata și expulzat forțat de pe teritoriul țării. Incidentul, care a inclus confiscarea pașaportului diplomatic și interzicerea accesului la o conferință internațională, este calificat de surse europene drept „o încălcare flagrantă a normelor democratice” și un semnal de alarmă pentru Bruxelles.Dostál urma să participe, alături de alți lideri politici din UE, la conferința „Make Europe Great Again” (MEGA), organizată în Chișinău pe 28–29 iulie. La scurt timp după aterizare, autoritățile moldovene i-au comunicat că este considerat „o amenințare la ordinea publică și securitatea națională”, fără alte explicații transparente.„Acesta nu este un incident birocratic. Este o umilire deliberată a unui oficial european ales, o sfidare a normelor diplomatice și o provocare directă la adresa integrității instituționale a UE”, se arată într-un comunicat transmis de echipa europarlamentarului.Potrivit surselor oficiale, pașaportul diplomatic al lui Dostál nu i-a fost returnat personal, ci predat pilotului cursei TAROM către București, urmând să-i fie înmânat abia la aterizare. Alți lideri politici, blocați la frontierăPe lângă eurodeputatul ceh, și Dimos Thanasoulas, purtătorul de cuvânt al partidului suveranist grec NIKI, a fost întors din drum la frontieră, fără ca autoritățile moldovene să ofere o justificare clară. Ambii oficiali se numără printre vorbitorii programului conferinței MEGA, eveniment la care participă reprezentanți ai mai multor state membre UE.Organizatorii acuză regimul de la Chișinău de cenzură ideologică și susțin că Moldova, în loc să avanseze către valorile europene, „derapează spre autoritarism și control politic de tip sovietic”. Apel către instituțiile europeneÎn urma incidentului, mai mulți oficiali europeni și reprezentanți ai partidelor conservatoare au solicitat: Parlamentului European – să trateze cazul ca un atac direct asupra suveranității instituționale a forului; Comisiei Europene – să clarifice dacă asemenea practici sunt compatibile cu statutul de țară candidată la UE; Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS) – să ceară explicații oficiale autorităților de la Chișinău; Ambasadelor UE în Republica Moldova – să trateze acest caz nu ca o excepție, ci ca o acțiune politică coordonată care afectează întreg spațiul democratic european.„Cine controlează granițele pe criterii ideologice, controlează narațiunea. Europa nu poate predica pluralismul acasă, în timp ce închide ochii la cenzura de peste hotare”, se arată în reacția oficială a grupului de organizatori. Reacția autorităților de la Chișinău – deocamdată, tăcerePână la această oră, autoritățile din Republica Moldova nu au emis un comunicat oficial privind motivele reținerii și expulzării eurodeputatului. În lipsa unei poziții publice, gestul este interpretat în cercurile europene drept un precedent periculos și o lovitură de imagine pentru regimul pro-european al Maiei Sandu.Incidentul vine într-un moment delicat, când Republica Moldova se află în plin proces de negociere a aderării la Uniunea Europeană, iar gesturi precum cel de sâmbătă riscă să submineze încrederea partenerilor europeni în angajamentele democratice ale Chișinăului.

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a prezentat într-un nou episod al proiectului „Chișinăul meu. Istorii urbane” progresele realizate în cadrul Asociației Medicale Teritoriale (AMT) Centru, care în acest an împlinește 30 de ani de la fondare. Într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare, edilul a subliniat eforturile administrației municipale și ale echipei instituției în modernizarea infrastructurii și serviciilor medicale oferite locuitorilor Capitalei.„AMT Centru este un exemplu clar că sistemul medical municipal nu stagnează, ci se dezvoltă constant, inclusiv datorită inițiativelor medicilor și administrației. Este o instituție strategică pentru municipiul Chișinău”, a declarat Ion Ceban.Printre realizările remarcate de edil se numără: Reabilitarea scuarului din preajma instituției Modernizarea lifturilor Înregistrarea electronică a pacienților Crearea unor secții noi și reabilitarea celor existente Amenajarea de terenuri de joacă pentru copii Dotarea cu echipamente medicale de ultimă generațieIon Ceban a evidențiat faptul că la AMT Centru au fost implementate mai multe „know-how-uri proprii”, începând cu informatizarea serviciilor și până la introducerea echipamentelor de înaltă precizie.„Aici sunt implementate mai multe programe municipale care depășesc sfera medicală. Vorbim despre servicii medico-sociale – un sprijin important pentru categorii vulnerabile”, a adăugat primarul.Ceban a subliniat că investițiile în sistemul medical municipal au fost constante în ultimii ani, chiar dacă nu întotdeauna sunt evidente la prima vedere:„Primăria Chișinău a investit enorm în reabilitarea și modernizarea instituțiilor medicale, în procurarea de echipamente performante și în dezvoltarea de programe care vizează sănătatea cetățenilor.”

Fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, solicită Procurorului General interimar deschiderea unui dosar penal ca urmare a deciziei Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Legii Amnistiei. Într-un mesaj video transmis publicului, Năstase afirmă că legea a fost „falsificată, votată de toate partidele și promulgată în mod ilegal de președintă”, iar rezultatul a fost eliberarea unor criminali condamnați pe viață.„Cer Procurorului General interimar să deschidă dosar penal ca urmare a declarării de către Curtea Constituțională a legii amnistiei drept neconstituțională. Indiferent de numele și funcția celui vinovat – ministru, deputat sau președinte – toți trebuie să răspundă în fața legii”, a declarat Năstase.Acesta a subliniat că legea a fost adoptată cu „abateri grave de la Constituție”, amendamentele fiind nevotate de Parlament, dar totuși transmise spre promulgare, iar președinta a semnat documentul în ciuda viciilor evidente.„Legea neconstituțională a fost votată de toate partidele, fără excepție. Cu mine în Parlament, această crimă nu s-ar fi produs niciodată. Președinta a promulgat-o în mod greșit, iresponsabil, ilegal”, a afirmat liderul Platformei Demnitate și Adevăr.Năstase susține că prin această lege au fost puși în libertate „monștri”, în timp ce statul ignoră suferințele oamenilor simpli.„Pentru monștri – grațiere. Pentru mame sărace – nepăsare. Pentru popor – trădare.”Curtea Constituțională a decis recent că Legea Amnistiei încalcă articolele 73 și 74 din Constituție, fiind adoptată printr-un proces legislativ viciat. Totuși, până în prezent, niciun oficial nu și-a asumat responsabilitatea.„Nimeni nu și-a cerut iertare de la acest popor nedreptățit. Toți arată cu degetul unul la altul, deși toți se fac vinovați. Eu nu tac. Sunt împotriva sistemului care calcă Constituția în picioare. Cu un om liber și independent în Parlament, asemenea legi nu ar fi trecut niciodată”, a conchis Năstase.

Partidul Liberal și-a reconfirmat direcția pro-europeană și unionistă în cadrul celui de-al VI-lea Congres, desfășurat sâmbătă, 27 iulie, la Chișinău. Evenimentul a reunit 125 de delegați din cei 166 convocați, iar în centrul discuțiilor s-a aflat contextul social-politic al Republicii Moldova, în pragul alegerilor parlamentare anticipate din 28 septembrie 2025.Congresul a decis, cu majoritate de voturi, reconfirmarea lui Mihai Ghimpu în funcția de președinte al formațiunii. Totodată, a fost aleasă o nouă componență a Consiliului Republican, iar Corina Fusu și Ion Purice au fost desemnați vicepreședinți ai partidului. În funcția de secretari generali au fost aleși Sergiu Revenco și Lilian Chicu.De asemenea, noul Consiliu Republican a stabilit și noua componență a Biroului Politic Executiv al PL. Apel pentru unitatea forțelor pro-europene și unionisteUn moment important al Congresului l-a constituit adoptarea unui apel oficial adresat tuturor partidelor unioniste și pro-europene, în care Partidul Liberal pledează pentru consolidarea forțelor politice în vederea formării unui bloc electoral comun.„Participarea separată a partidelor pro-UE și unioniste, cu excepția PAS, riscă să fragmenteze votul pro-european și să compromită șansa formării unei majorități parlamentare care să continue integrarea în UE și apropierea de România”, se arată în apel.PL avertizează că scrutinul din toamnă are o importanță crucială, comparabilă cu cel din 2016, când formațiunea a evitat, prin decizii dificile, preluarea puterii de către forțele pro-ruse. Acum, susține conducerea partidului, pericolul este și mai mare din cauza intensificării acțiunilor hibride ale Federației Ruse în regiune.„Dacă dorim să ne rupem de ‘Lumea rusă’, de regimul dictatorial al lui Putin, trebuie să înțelegem cu toții cât de importante sunt aceste alegeri. Doar împreună putem rezista atacului Federației Ruse, care vrea să pună mâna pe putere în Republica Moldova prin partidele pe care le finanțează”, se mai precizează în documentul adoptat.Partidul Liberal face un apel public la coagularea partidelor care nu sunt controlate de Kremlin și care împărtășesc obiective clare: aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și reunificarea cu România.„Numai împreună, într-un bloc electoral puternic, putem contribui la crearea unei majorități parlamentare pro-europene și pro-unioniste”, conchide apelul Congresului VI al Partidului Liberal.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost înregistrat oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) în calitate de concurent electoral pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 septembrie 2025. Decizia a fost adoptată cu vot unanim în cadrul ședinței de astăzi a CEC.Lista PAS cuprinde 101 candidați, desemnați de Consiliul Politic Național al partidului. Printre numele-cheie se regăsesc actualul lider al formațiunii, Igor Grosu, premierul Dorin Recean, deputata Doina Gherman, campioana europeană la lupte Anastasia Nichita și ministrul Educației Dan Perciun. Campania PAS va fi desfășurată sub simbolul „UE 2028”, făcând referire la obiectivul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană în acel an.Pe lista PAS figurează Dinu Plîngău și Stela Macari, foști membri ai Platformei DA, care ocupă locurile 42 și 47 pe listă. Ambii au prezentat documente care atestă retragerea lor din partidul Platforma DA.Totodată, CEC a validat desemnarea lui Sergiu Gherciu în calitate de reprezentant al partidului la instituția electorală, iar Daniel Rotaru a fost confirmat ca trezorier pe perioada campaniei. Alte candidaturi și evoluții din cursa electoralăPână în acest moment, doar două partide politice au depus documentele pentru înregistrare la CEC: PAS și Partidul Politic „Democrația Acasă”.În cazul Blocului „Victorie”, CEC a refuzat înregistrarea acestuia în cursa electorală, invocând faptul că formațiunea este o continuitate a Partidului Șor, declarat ilegal prin decizie judecătorească.De asemenea, mai mulți politicieni și activiști și-au anunțat intenția de a candida independent, printre care: Eleonora Rusu, Olesea Stamate, Andrei Năstase, Sergiu Rența, Victoria Sanduța, Natalia Clevadî, Victor Grosu, Nicolae Urîtu, Marcel Darie și Dina Carpinschi. Dintre aceștia, CEC a autorizat deja începerea colectării semnăturilor pentru Năstase și Stamate.Perioada de depunere a dosarelor pentru înregistrarea candidaților se încheie pe 19 august 2025. Până atunci, este așteptată intensificarea competiției politice, pe fondul unei campanii electorale marcate de tensiuni între guvernare și opoziție.

Partidul Republican „INIMA MOLDOVEI” a emis un comunicat de presă în care condamnă declarațiile recente ale liderului PAS, Igor Grosu, făcute în urma mitingului opoziției din 26 iulie, care a reunit mii de participanți în centrul Chișinăului.Formațiunea acuză liderul partidului de guvernământ de manipulare și atacuri mincinoase, calificând reacțiile sale drept „jalnice” și „fără precedent” în istoria politică a Republicii Moldova. Potrivit comunicatului, „ideologii PAS i-au rezervat lui Grosu un rol degradant – acela de troll de noapte și propagandist ieftin”.„INIMA MOLDOVEI” consideră că aceste atacuri sunt un semn al slăbiciunii și disperării guvernării, pe care o numește „regimul galben”, și susține că astfel de declarații nu fac decât să confirme că actuala putere nu mai are soluții reale pentru problemele cetățenilor.„Suntem conștienți că vom fi în continuare ținta unor campanii de denigrare orchestrate de guvernare. PAS nu are capacitatea de a duce o luptă politică cinstită și va apela la cele mai mârșave metode în continuare”, se arată în comunicat.Partidul face apel către cetățeni „să nu cadă pradă campaniilor de dezinformare ale PAS” și afirmă cu încredere că pe 28 septembrie 2025, la alegerile parlamentare, „Republica Moldova va scăpa de cel mai incompetent și odios regim de guvernare – regimul khmerilor galbeni”.Amintim, Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, Inima Moldovei și Viitorul Moldovei, care și-au exprimat intenția de a participa împreună la alegerile parlamentare din 28 septembrie, au organizat sâmbătă o acțiune de protest în capitală.Ulterior, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, i-a avertizat pe cetățeni “să nu se lase păcăliți de declarațiile celor patru formațiuni politice care au organizat sâmbătă un protest la Chișinău și îi îndeamnă să nu cadă pradă schemelor „cu bani murdari” orchestrate de fugarul Ilan Șor”. 

Guvernul Republicii Moldova a extins lista persoanelor și entităților supuse sancțiunilor pentru implicare în acțiuni care vizează destabilizarea statului. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Interinstituțional de Supervizare din 25 iulie, iar noile măsuri vizează atât persoane fizice, cât și organizații apropiate rețelei coordonate de Ilan Șor.Printre cei incluși recent pe lista neagră se numără politicienii Victoria Furtună, Alexei Lungu, Vadim Grozavu, Irina Lozovan, Natalia Parasca și Alexandr Nesterovschi. De asemenea, au fost sancționate Blocul politic „Victoria”, compania A7 – suspectată de implicare în tranzacții financiare ilegale – și un centru cultural-educațional despre care autoritățile spun că a acționat în favoarea rețelei Șor.Potrivit autorităților, Serviciul Fiscal de Stat a început deja blocarea conturilor bancare ale persoanelor și organizațiilor vizate. Premierul Dorin Recean a declarat că măsurile sunt necesare pentru a opri fluxurile de „bani murdari” și pentru a proteja ordinea constituțională a țării. „Instituțiile statului cunosc pericolele și acționează în consecință. Moldova aparține cetățenilor săi, nu celor care complotează din umbră”, a declarat șeful executivului. Reacție din partea Victoriei FurtunăFosta procuroare și lidera partidului “Moldova Mare”, Victoria Furtună, a venit cu o reacție în acest sens, acuzând guvernarea de abuzuri, manipulare și răfuială politică. Aceasta a criticat direct premierul Recean, ironizându-l pentru presupusa obediență față de partenerii internaționali și acuzându-l că aplică sancțiuni în afara cadrului legal.„Am ajuns în punctul în care indemnizația legală de eliberare primită de la procuratură e catalogată drept «sursă murdară de bani». Mai lipsea să spuneți că aerul pe care îl respir e atentat la securitatea națională”, a scris Furtună pe rețelele sociale. Ea a dezvăluit că inclusiv conturile bancare ale copiilor săi au fost blocate, calificând această măsură drept inumană și ilegală.Mai mult, Furtună a pus sub semnul întrebării sănătatea mintală a premierului și ironizând stilul de guvernare: „Cu cine vă consultați? La ce clinică vă tratați, dacă tot suntem direcți? Sau poate ați adăugat ceva special în meniul de la KFC, care vă face să confundați legea cu fanteziile politice?”Aceasta a acuzat guvernul că se subordonează unor structuri internaționale în fața cărora Moldova nu are nici statut de membru și a avertizat că actuala putere va răspunde pentru abuzurile comise: „Nu ‘dacă’. Ci ‘când’.”

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat sâmbătă că Budapesta nu va susține adoptarea noului buget al Uniunii Europene până când nu va primi fondurile europene înghețate de Comisia Europeană. Anunțul a fost făcut în cadrul discursului susținut la evenimentul anual „Universitatea Liberă de la Băile Tușnad”, relatează Euronews.„Până nu primim ceea ce ni se cuvine, nu va exista un nou buget. Vom aduce acești bani acasă și nu vom face compromisuri în privința suveranității noastre”, a afirmat Orbán. Potrivit acestuia, adoptarea bugetului UE necesită unanimitatea statelor membre, fapt ce oferă Ungariei o pârghie importantă în negocieri.Comisia Europeană a înghețat circa 9,5 miliarde de euro din fondul de redresare post-pandemie și alte 8,4 miliarde de euro din fondurile de coeziune, invocând îngrijorări legate de regresul democratic din Ungaria. Printre motive se numără lipsa transparenței în cheltuirea fondurilor publice, presiunile politice asupra sistemului judiciar și atacurile constante la adresa presei independente.Orbán a acuzat Comisia Europeană de „șantaj financiar” și amestec în treburile interne ale Ungariei. „Această bătălie nu este doar despre bani, ci despre cine decide: Bruxelles sau Budapesta?”, a spus el.Anterior, Ungaria a reușit deblocarea a aproximativ 10,2 miliarde de euro după ce a adoptat mai multe reforme pentru a spori independența justiției. Cu toate acestea, Parlamentul European a criticat decizia Comisiei Europene, susținând că este prematură și că statul ungar nu a implementat suficient de eficient noile măsuri.În prezent, aproximativ 18 miliarde de euro rămân înghețați, iar negocierile dintre Bruxelles și Budapesta sunt în impas. Orbán a reiterat sâmbătă că Ungaria va continua să insiste asupra dreptului său de a primi aceste fonduri și că nu va accepta condiționări care, în opinia sa, subminează suveranitatea țării.

Premierul Bulgariei, Rossen Jeliazkov, aflat duminică într-o vizită oficială la Chișinău, a anunțat că autoritățile bulgare desfășoară o anchetă privind posibila utilizare a unor documente de identitate false de către Vladimir Plahotniuc, fostul lider democrat din Republica Moldova.Potrivit declarațiilor făcute de oficialul bulgar, Plahotniuc ar fi solicitat, în anul 2004, un act de identitate în Bulgaria, folosind numele „Mihail Tauangi”, iar ulterior, în 2006, pe numele „Mihail Taushanov”, autoritățile ar fi emis documente oficiale. Aceste informații au fost analizate în contextul vizitei la Chișinău, dar și pe fundalul arestării recente a lui Plahotniuc în Grecia.„Verificăm dacă aceste identități sunt reale sau au fost create ilegal. Este un caz cu ramificații internaționale, în care sunt implicate cel puțin trei state – Bulgaria, Republica Moldova și Grecia. Vom colabora strâns cu autoritățile moldovene pentru a lămuri toate aspectele legate de acest dosar”, a declarat premierul Rossen Jeliazkov.Plahotniuc a fost reținut la Atena sub o identitate falsă, având asupra sa mai multe documente eliberate de diverse state europene. Ancheta internațională avansează rapid, iar dosare penale au fost deschise deja în România, Bulgaria și Grecia, fiecare țară încercând să stabilească în ce condiții au fost eliberate actele și dacă au fost implicate rețele de corupție sau complicități instituționale.Autoritățile de la Sofia dau asigurări că vor trata cazul cu toată seriozitatea, considerându-l nu doar un simplu fals în acte, ci o amenințare la adresa securității europene, având în vedere numărul și diversitatea documentelor folosite de Plahotniuc în ultimii ani.

Turcia se confruntă cu o serie de incendii de pădure de proporții, alimentate de un val de căldură extremă și de vânturi puternice, care au cuprins mai multe provincii ale țării.Cele mai afectate zone sunt provincia Antalya, unde flăcările au cuprins partea de est, dar și orașul Bursa, unde incendiile au ajuns deja în cartierele locuite. Autoritățile au evacuat mii de persoane pentru a le proteja viața, în timp ce lupta cu focul continuă în condiții extrem de dificile.Incendii au fost semnalate și în provinciile Karabük, Ușak și Kahramanmaraș, iar răspândirea rapidă a flăcărilor este favorizată de rafalele de vânt intens.Guvernul turc a mobilizat un număr considerabil de resurse pentru a face față situației: avioane speciale pentru stingerea incendiilor, echipamente grele și echipe de intervenție suplimentare. Cu toate acestea, bilanțul este unul tragic — zece membri ai echipelor de salvare și-au pierdut viața în timpul operațiunilor.Autoritățile locale și naționale fac apel la cetățeni să rămână vigilenți, să urmeze recomandările de evacuare și să evite deplasările în zonele afectate. Situația este monitorizată în permanență, iar operațiunile de salvare și stingere continuă.

Ministerul Afacerilor Interne din România a anunțat vineri că Direcția de Investigații Criminale din cadrul Poliției Române a deschis un dosar penal pe numele oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc, arestat recent în Grecia. Ancheta vizează infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, după ce autoritățile elene au descoperit asupra acestuia șase documente de identitate, dintre care doar unul era autentic.Plahotniuc a fost reținut duminică, 21 iulie, pe Aeroportul Internațional din Atena, chiar înainte de a se îmbarca într-un zbor spre Dubai. În baza Convenției Europene de extrădare, a fost plasat în arest preventiv pentru 40 de zile, timp în care autoritățile din Republica Moldova pot transmite cererea oficială de extrădare.Potrivit MAI, în urma schimbului de date realizat prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, autoritățile din Grecia au transmis copii ale celor șase documente de identitate deținute de Plahotniuc. Verificările efectuate de structurile Ministerului de Interne au scos la iveală suspiciuni serioase privind contrafacerea a cinci dintre acestea: două cărți de identitate, două permise de conducere și un pașaport, toate prezentând „suprascrieri mecanice” care alterau identitatea reală a persoanei.„Aceste intervenții asupra documentelor reprezintă o modificare neautorizată a elementelor de identificare, susceptibilă de a întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals”, precizează MAI într-un comunicat de presă.Singurul document autentic aflat asupra lui Vladimir Plahotniuc este un pașaport românesc emis anterior introducerii unei interdicții de eliberare a actelor pe numele său real. Celelalte acte sunt suspectate a fi false și utilizate în mod fraudulos pentru a se sustrage urmăririi penale.Alături de Plahotniuc a fost arestat și fostul deputat moldovean Constantin Țuțu. Ambii se aflau într-o casă din suburbia sudică a Atenei, unde poliția elenă a descoperit, în total, 155.000 de euro în numerar și 17 documente false. În prezent, Plahotniuc și Țuțu se află în arest preventiv în penitenciarul Korydallos, cel mai mare din Grecia.Amintim că Vladimir Plahotniuc este vizat de mai multe dosare penale în Republica Moldova, inclusiv pentru escrocherie, spălare de bani și constituirea unui grup criminal organizat.

Președintele SUA, Donald Trump, aflat într-un turneu de cinci zile în Scoția, urmează să poarte discuții esențiale cu liderii europeni privind încheierea războiului din Ucraina, scrie The Guardian, citând surse britanice și americane.Potrivit publicației, Trump va discuta cu premierul britanic Keir Starmer și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre o eventuală strategie comună pentru încetarea conflictului. Întâlnirea cu von der Leyen este programată pentru duminică, 27 iulie.Anterior, Trump a confirmat că ia în considerare introducerea unor sancțiuni secundare împotriva Rusiei, ca parte a presiunilor internaționale pentru oprirea agresiunii asupra Ucrainei.Oficiali britanici văd cu optimism schimbarea de ton a lui Trump în ultimele săptămâni, remarcând o abordare mai deschisă și pragmatică în ceea ce privește conflictul ruso-ucrainean.De altfel, liderul de la Casa Albă a anunțat recent intenția de a organiza o întâlnire trilaterală cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Trump a declarat presei că este interesat să medieze o astfel de întrevedere în timpul vizitei sale în Scoția.În paralel, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a confirmat că va încerca să faciliteze o întâlnire directă între Trump și Putin, în cadrul unor negocieri de pace ce ar putea avea loc la Istanbul. Erdogan a declarat că a discutat cu Trump și că urmează convorbiri și cu Vladimir Putin în acest sens.Totodată, ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a anunțat că în cadrul întâlnirii din 23 iulie dintre delegațiile ucraineană și rusă, s-a discutat despre condițiile pentru o posibilă întrevedere la nivel înalt. Potrivit lui Fidan, a fost atins un acord de principiu privind organizarea unui summit între liderii celor două țări, într-un format care ar putea include și Statele Unite.

Fostul ministru de Interne și lider al protestelor antioligarhice, Andrei Năstase, marchează astăzi 6 ani de la desființarea „poliției politice” – o structură pe care o descrie drept „bastion feroce al regimului oligarhic ce instaurase frica”. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Năstase face apel la intelectualii Republicii Moldova, cerându-le să nu mai rămână în tăcere și să își asume un rol activ în lupta pentru viitorul țării.„Ca azi, am desființat poliția politică. Ce a însemnat asta, las istoria și pe Dvs. să judecați”, scrie Năstase, îndemnând publicul să distribuie mesajul său „către alți Oameni”, într-un gest de rememorare și mobilizare civică.Mesajul fostului ministru este adresat în special elitei intelectuale, pe care o consideră vitală în noul context social și politic în care se află Republica Moldova. El avertizează că „intrăm într-o nouă etapă decisivă pentru țara noastră” și subliniază că această etapă nu poate fi traversată fără implicarea morală și civică a celor care „înțeleg mai adânc rostul istoriei și direcția lumii”.„În momentele de cumpănă, o societate are nevoie de repere morale, de claritate, de vocea celor care nu tac. Tocmai acum este nevoie de curaj. Nu de partizanat politic, ci de asumare civică. De voce. De conștiință”, a declarat Năstase.El citează din Mircea Eliade pentru a-și argumenta apelul: „Lașitatea începe în clipa în care nu-ți mai poți susține ideile”, și adaugă: „O națiune nu se salvează prin politicieni sau armate. Se salvează prin elitele ei spirituale, prin idei și cultură.”Andrei Năstase le cere intelectualilor „să iasă din tăcere, să scrie, să vorbească, să ia poziție” – nu în numele său sau al unui partid, ci în numele viitorului Republicii Moldova.„Fiți, vă rog, lumina care arată drumul. Fiți, acum mai mult ca oricând, prezenți în viața cetății”, încheie el.

Un accident rutier grav, soldat cu un deces și mai mulți răniți, s-a produs dimineață, în jurul orei 07:00, pe traseul M-3, în apropierea localității Sagaidac, raionul Cimișlia.Potrivit informațiilor furnizate de Poliție, două microbuze s-au ciocnit frontal. Primele cercetări arată că un tânăr de 22 de ani, aflat la volanul unui microbuz și conducând cu viteză excesivă, ar fi ieșit pe contrasens, izbindu-se frontal de un alt microbuz, condus de un bărbat de 28 de ani.Impactul a fost devastator. O tânără de 20 de ani, pasageră în microbuzul care a intrat pe contrasens, a murit pe loc. Alte cinci persoane, printre care doi minori de 15 și 17 ani, au fost rănite și transportate de urgență la Spitalul Raional Cimișlia pentru îngrijiri medicale.Oamenii legii au inițiat o anchetă penală pentru a stabili toate circumstanțele producerii tragediei. Poliția urmează să stabilească inclusiv dacă șoferii se aflau sub influența alcoolului sau a altor substanțe și dacă erau respectate normele de siguranță în trafic.

Partidul Republican „Inima Moldovei” protestează astăzi în centrul capitalei alături de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul „Viitorul Moldovei” și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Irina Vlah, liderul formațiuni, a spus că mii de oameni din toată țara au venit astăzi la Chișinău. „Ne unim ca să învingem și să facem Moldova puternică și prosperă! Timp de patru ani, PAS a distrus țara și a semănat ură. INIMA MOLDOVEI se unește cu alte trei partide de opoziție pentru a-i trage pe galbeni la răspundere, pentru a izgoni PAS și a pune capăt haosului, sărăciei și minciunii. Ziua de 28 septembrie va fi ziua victoriei asupra PAS și începutul renașterii Moldovei!”, a declarat ea.

Blocul politic „Alternativa” continuă campania „La sfat cu cetățenii”, unde liderii formațiunii susțin că tot mai mulți oameni întreabă cum a ajuns economia Republicii Moldova în pragul colapsului. Răspunsul lor este clar: „patru ani de guvernare PAS marcați de incompetență și risipă”.Potrivit unui mesaj publicat pe rețelele sociale, liderii Blocului „Alternativa” – Ion Chicu și Ion Ceban – au criticat dur actuala guvernare pentru modul în care gestionează banul public.„Salariul unui ministru de astăzi este de cinci ori mai mare decât în 2020. Noi aveam 9 ministere funcționale, acum sunt 16. Nu doar că sunt mai mulți, dar sunt și profund incompetenți. Îi vezi mai mult pe TikTok și la televiziuni decât muncind pentru țară”, a declarat Ion Chicu, fost prim-ministru și unul dintre liderii formațiunii.Ion Ceban, și el lider în cadrul Blocului „Alternativa”, a criticat epurările din instituțiile statului și numirile pe criterii politice. „Trebuie să curățăm instituțiile statului de incompetenții cu carnete galbene, dar să protejăm profesioniștii care chiar muncesc. Cei de la PAS au alungat sute de specialiști calificați și i-au înlocuit cu trântori care n-au muncit o zi în viața lor. Acest dezechilibru trebuie corectat urgent”, a afirmat el.Blocul „Alternativa” acuză guvernarea PAS că a dublat numărul de ministere, a angajat sute de membri de partid în funcții publice și le-a oferit salarii exagerate, fără a produce rezultate vizibile pentru cetățeni. 

O moldoveancă în vârstă de 32 de ani și-a pierdut viața în după-amiaza zilei de miercuri, 23 iulie 2025, într-un grav accident rutier petrecut în localitatea Cittanova, pe via Emilia Ovest, în apropierea orașului italian Modena.Martorii oculari, citați de Rotalianul au declarat că autoturismul Volkswagen T-Roc în care se afla tânăra era condus de un bărbat de 35 de ani. Acesta efectuase mai multe manevre de depășire periculoase înainte de impact. Accidentul s-a produs în jurul orei 16:45, când mașina condusă de acesta a intrat în coliziune frontală cu un Audi condus de un tânăr de 30 de ani, care circula din sens opus.În urma impactului violent, femeia aflată pe scaunul pasagerului a suferit răni grave. Echipajele de salvare, inclusiv un elicopter medical venit de la Parma, au intervenit rapid și au încercat să o stabilizeze, însă, din păcate, tânăra a decedat pe drum spre spitalul din Baggiovara, în ciuda eforturilor medicilor.Ambii șoferi au fost transportați la spital pentru investigații și au suferit doar răni ușoare.Conducătorul autoturismului Volkswagen T-Roc este reținut și este cercetat penal.

Veaceslav Platon a fost eliberat pe cauțiune în Regatul Unit, după ce au fost îndeplinite condiționalitățile stabilite de instanța britanică. Anunțul a fost făcut de Procuratura Generală a Republicii Moldova.Potrivit autorităților, instanța britanică a impus mai multe interdicții în cazul lui Platon. Acesta nu are voie să dețină documente de călătorie internaționale și este obligat să se prezinte periodic la poliție, în anumite zile și ore stabilite de instanță.„Examinarea cererilor de extrădare continuă”, precizează Procuratura Generală, fără a oferi detalii suplimentare privind durata procedurilor sau poziția autorităților britanice față de solicitările Republicii Moldova.Amintim că Veaceslav Platon a fost condamnat în 2017 în dosarul fraudei bancare din Republica Moldova, dar sentința a fost anulată în 2021, în urma unei revizuiri a cauzei. Ulterior, Platon a părăsit țara, iar autoritățile moldovene au cerut extrădarea sa pentru alte cauze penale în curs.

Lidera Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, lansează acuzații dure la adresa guvernării PAS, acuzând partidul de guvernământ că promovează o politică de „discriminare pe criterii de pașaport, limbă și idei”. Într-o postare recentă, Furtună afirmă că Republica Moldova, sub conducerea PAS, devine un stat în care cetățenii sunt împărțiți în „corecți” și „de mâna a doua”.Declarațiile vin în contextul unei afirmații făcute de ministrul de Externe Mihai Popșoi pe 22 iulie, când ar fi afirmat că doar moldovenii cu pașaport românesc sunt „cetățeni europeni adevărați”. Potrivit liderului Moldova Mare, acest tip de retorică ar exclude și discrimina cetățenii care nu dețin dublă cetățenie sau care se identifică altfel decât „români”.„Aceasta nu mai e doar discriminare. Este politică de stat. Se sortează oamenii după pașaport, limbă, idei, credință”, afirmă Furtună.Ea îl critică și pe istoricul Anatol Țăranu, care, invitat la Jurnal TV, ar fi afirmat că vorbitorii de limbă rusă sunt „etnic inferiori”, iar moldovenismul ar fi o formă de trădare. Nici deputatul PAS Oazu Nantoi nu scapă de critici, după ce ar fi declarat că „Republica Moldova este un proiect artificial” și că regretă faptul că, în anii ’90, nu s-a acordat cetățenie doar „nației titulare”, după modelul țărilor baltice.Furtună denunță lipsa de reacție oficială în urma acestor declarații, afirmând că autoritățile nu anchetează și nu condamnă discursurile de ură atunci când vin din tabăra guvernării.„Când urăsc «ai lor» — autoritățile închid ochii. Când spun adevărul «ceilalți» — urmează represalii”, scrie lidera Moldova Mare.În finalul mesajului, Victoria Furtună cheamă cetățenii la mobilizare în alegerile parlamentare anticipate din 28 septembrie, îndemnându-i să pună capăt „umilinței și împărțirii moldovenilor în «buni» și «răi»”.„PAS nu construiește Moldova pentru moldoveni, ci împotriva noastră. Sub masca «valorilor europene», se creează un sistem de castă”, a conchis Furtună.

Fostul președinte al fracțiunii PAS în Consiliul Raional Hîncești, Sergiu Ioniță, s-a alăturat oficial Partidului Social Democrat European (PSDE) și a fost ales în funcția de președinte al Organizației Teritoriale PSDE Hîncești.Anunțul a fost făcut după conferința locală a formațiunii, desfășurată recent la Hîncești, în prezența liderului PSDE, Tudor Ulianovschi. Acesta a salutat aderarea lui Ioniță la echipa social-democrată, urându-i succes în noua funcție și exprimându-și încrederea că, sub conducerea sa, organizația PSDE din Hîncești se va consolida și va deveni „mai activă și mai puternică”.„Îi încurajăm pe toți cei care sunt nemulțumiți de actuala guvernare și cred într-o Moldovă modernă și prosperă să vină alături de PSDE. Hîncești, de rând cu alte raioane, unde PSDE are persoane competente și profesioniste, merită o conducere mai bună, care să lucreze alături de oameni și pentru oameni”, a declarat Tudor Ulianovschi.Potrivit liderilor PSDE, formațiunea devine tot mai atractivă pentru foști membri și lideri PAS, dezamăgiți de „inacțiunile actualei guvernări”. Reprezentanții partidului susțin că PSDE este în prezent „singura alternativă europeană serioasă, competentă și responsabilă”, cu un plan concret pentru dezvoltarea Republicii Moldova, în care cetățeanul este pus în centrul deciziei politice.PSDE își asumă o misiune clară – „Punem Omul pe primul loc, punem Moldova pe primul loc” – și se prezintă drept partidul oamenilor profesioniști, care cred că schimbarea reală începe de la fiecare dintre noi.

Fostul ministru de Interne și lider al protestelor antioligarhice, Andrei Năstase, a anunțat într-un live pe rețelele sociale că a depus o sesizare oficială către Procurorul General al Republicii Moldova, prin care solicită deschiderea unei cauze penale împotriva lui Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat, reținut acum în Grecia. Potrivit lui Năstase, în timpul perchezițiilor efectuate de autoritățile elene în Grecia, asupra lui Plahotniuc – identificat și sub alte identități, inclusiv Ulinici și Mihail – ar fi fost găsite aproximativ 17 pașapoarte, unul dintre ele emis de Republica Moldova pe 14 iunie 2019, chiar în ultima zi a regimului Plahotniuc, înainte de fuga acestuia din țară. „Am solicitat o anchetă penală clară, pentru că riscăm ca acei funcționari care au comis crime în trecut să fie încă astăzi bine-mersi în funcții, cu acces la datele personale ale cetățenilor. Este inacceptabil! Trebuie să fie trași la răspundere toți cei implicați în acest sistem corupt”, a declarat Năstase. În paralel cu apelul la justiție, politicianul a reiterat necesitatea reformării administrației publice și a cerut plafonarea salariilor excesive din instituțiile statului. Acesta a acuzat un „dezmăț” în cheltuirea banului public, în special prin menținerea consiliilor raionale, pe care le consideră inutile și costisitoare. „Anual pierdem 1 miliard de lei din cauza acestor consilii. Sunt raioane care trăiesc 93% din bugetul de stat și produc doar 6-7%. Asta nu e administrație, e parazitism. Primarii trebuie să aibă acces direct la fonduri, fără intermediari politici”, a subliniat Năstase. Poliția Republicii Moldova a făcut publică, joi, lista completă a documentelor ridicate de autoritățile elene în urma perchezițiilor efectuate asupra lui Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu, reținuți recent în Grecia. Potrivit Direcției cooperare polițienească internațională a Inspectoratului General al Poliției (IGP), cei doi dețineau o multitudine de acte de identitate și permise de conducere, emise de mai multe state, sub diferite nume și identități.Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat din Moldova și principalul figurant în dosare de mare corupție, rămâne în arest în Grecia pentru cel puțin 40 de zile. 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în cadrul unei conferințe de presă, că observă pentru prima dată după mult timp semnale din partea Rusiei privind o eventuală întâlnire la nivel de lideri între el și președintele rus Vladimir Putin. Informația a fost publicată de RBC-Ucraina. „Avem nevoie de o agendă clară pentru o astfel de întâlnire. Altfel nu se poate discuta cu ei. Noi ridicăm public acest subiect în mod constant, iar acum și ei au început să vorbească despre asta. Este deja o mișcare în direcția unui anumit format de întâlnire”, a afirmat Zelenski. Potrivit liderului ucrainean, orice discuție privind încetarea războiului ar trebui să înceapă cu o întâlnire directă între cei doi președinți. Zelenski a subliniat că Ucraina este deschisă la dialog, dar a atras atenția că progrese reale au fost obținute și prin alte metode, nu doar prin diplomație: „S-au întâmplat multe lucruri pe teritoriul lor, în afară de procesele de negociere”, a adăugat acesta, fără a oferi detalii. Declarația vine în contextul negocierilor ruso-ucrainene desfășurate la Istanbul, în seara zilei de 23 iulie. Întâlnirea a fost de scurtă durată și s-a desfășurat cu ușile închise, dar, potrivit secretarului Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, printre temele abordate s-au aflat:  • încetarea focului,  • eliberarea prizonierilor de război,  • precum și o posibilă întâlnire la vârf între liderii Ucrainei și Rusiei. Umerov a precizat că partea ucraineană a propus ca această întâlnire să aibă loc până la sfârșitul lunii august, cu participarea președinților Turciei și Statelor Unite – Recep Tayyip Erdoğan și Donald Trump.

Fondurile alocate pentru proiectele de infrastructură ale autorităților publice locale sunt distribuite pe criterii politice – a declarat primarul orașului Fălești, Alexandr Severin, reprezentant al Partidului Nostru, în cadrul emisiunii "IMPORTANT" de la TVC21. Potrivit acestuia, în 80% din cazuri sunt aprobate doar cererile primarilor aleși din partea partidului de guvernământ. „Pot aduce dovezi concrete: primăria Fălești a depus cereri pentru numeroase programe guvernamentale în ultimii 4 ani”, a spus Alexandr Severin, subliniind că și alți primari din Partidul Nostru se confruntă cu aceeași discriminare. El a acuzat autoritățile că aplică criterii duble: modifică regulile în timpul jocului sau ignoră prevederile legii pentru a facilita accesul la finanțare al primarilor afiliați politic. Un exemplu concret este programul „Europa mai aproape”. „Suntem profund nemulțumiți: la lansarea programului și a ghidului existau anumite condiții stricte, în conformitate cu noile prevederi ale Codului Urbanistic. Ulterior, guvernul le-a relaxat pentru că și-a dat seama că primarii lor nu pot să le îndeplinească. Au schimbat ghidul și au permis depunerea dosarelor doar pe baza devizului de cheltuieli – ceea ce contravine complet legii”, a explicat Severin. Primarul din Fălești a subliniat că banii publici trebuie alocați transparent, pe criterii egale pentru toți, și a atras atenția că multe programe cu finanțare europeană sunt lansate în preajma alegerilor. „Ne revoltă și faptul că multe dintre aceste programe sunt lansate electoral, pentru a crea o iluzie de bunăstare. Dar realitatea este cu totul alta. Mai mult, se vehiculează ideea că cei care nu au votat "pentru" la referendum nu primesc bani. E clar: banii se împart pe criterii politice – și asta se întâmplă prea des în Republica Moldova”, a concluzionat Alexandr Severin.

Douăzeci și șase de persoane au fost evacuate din spitalul raional Ungheni în urma unui incendiu izbucnit în dimineața zilei de 25 iulie pe strada Națională 37. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 10:32.Potrivit primelor informații, fum dens a fost observat din subsolul spitalului. La fața locului au fost îndreptate trei echipaje de salvatori și pompieri. Ajunși, aceștia au stabilit că focul a izbucnit în interiorul arhivei spitalului, care se află în subsolul clădirii.Potrivit IGSU, incendiul a fost localizat la ora 11:22 și lichidat complet la ora 11:24. Victime nu au fost raportate. Victime nu au fost raportate. Cauza și circumstanțele urmează a fi stabilite.

Tensiunile dintre Thailanda și Cambodgia au escaladat rapid într-unul dintre cele mai grave conflicte armate din ultimul deceniu. Potrivit presei internaționale, ambele state au început schimburi intense de focuri de artilerie, iar în zonă acționează avioane de luptă și lansatoare multiple de rachete (RSZO).Imagini difuzate pe rețelele sociale arată coloane de tancuri și blindate thailandeze mobilizate în apropierea frontierei, în timp ce armata cambodgiană a deschis focul în timpul nopții asupra teritoriului thailandez.Până în acest moment, bilanțul conflictului indică cel puțin 14 morți și zeci de răniți de ambele părți. Thailanda a folosit avioane F-16 pentru a lovi poziții cambodgiene, susținând că a fost un răspuns la bombardamentele repetate lansate de armata din Phnom Penh. De cealaltă parte, Cambodgia acuză Bangkokul de provocare și escaladare intenționată a situației.Situația umanitară este gravă: peste 100.000 de persoane au fost evacuate din localitățile thailandeze de graniță, iar mii de civili din Cambodgia au fugit din calea luptelor.Granița dintre cele două state este în flăcări, iar situația scapă rapid de sub control, în lipsa unei medieri internaționale. Analiștii avertizează că, dacă luptele continuă, conflictul riscă să se transforme într-o criză regională majoră, cu implicații pentru întreaga Asie de Sud-Est.

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a anunțat că lucrările de reabilitare a străzii Liviu Deleanu, din sectorul Buiucani, au ajuns în faza finală. În noaptea trecută, echipele de muncitori au început așternerea ultimului strat de asfalt pe tronsonul cuprins între străzile Alba Iulia și Nicolae Costin.„Noaptea trecută s-au desfășurat lucrări pe tronsonul Alba Iulia – Nicolae Costin. Vineri, 25 iulie spre sâmbătă, 26 iulie, intervențiile vor continua pe segmentul Nicolae Costin – Șoseaua Balcani. Strada este reabilitată complet. Chișinăul se dezvoltă”, a declarat edilul.Reabilitarea străzii Liviu Deleanu face parte dintr-un program amplu de modernizare a infrastructurii rutiere din Capitală. Potrivit autorităților, lucrările includ nu doar asfaltarea carosabilului, ci și reparația trotuarelor, modernizarea rețelelor de utilități și amenajarea spațiilor adiacente.Primăria îndeamnă locuitorii din zonă să manifeste înțelegere față de eventualele disconforturi temporare și dă asigurări că toate lucrările sunt realizate cu respectarea normelor de calitate și siguranță.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, intenționează să anunțe recunoașterea oficială a Palestinei ca stat în cadrul Adunării Generale a ONU din septembrie. Declarația vine într-un moment extrem de tensionat în Orientul Mijlociu, pe fondul noii ofensive lansate de Israel în Fâșia Gaza.Potrivit presei internaționale, aproape 90% din teritoriul Gazei este acum vizat de ordine de evacuare, iar aproximativ 2,1 milioane de persoane sunt blocate pe un teritoriu comparabil ca dimensiune cu orașul Ujgorod din Ucraina. Situația umanitară este catalogată drept „critică” de secretarul general al ONU, António Guterres, care a cerut de urgență oprirea violențelor.Pe parcursul săptămânii trecute, 27 de țări occidentale, printre care Franța, Marea Britanie, Canada și Australia, au adresat un apel ferm către Israel, cerând încetarea ofensivei armate și protejarea civililor.Palestina și-a declarat independența încă din 1988, iar până în prezent, peste 140 de state membre ONU, inclusiv Ucraina, au recunoscut oficial existența sa. Cu toate acestea, niciuna dintre țările membre ale G7 nu a făcut acest pas până acum. SUA continuă să blocheze acordarea statutului de membru cu drepturi depline al Palestinei în cadrul ONU.Promisiunea lui Macron ar putea marca o schimbare istorică în poziția unei mari puteri occidentale și ar putea amplifica presiunea diplomatică asupra Israelului, în contextul în care conflictul din Gaza continuă să provoace victime și distrugeri masive. 

Irina Vlah, președinte al Partidului Republican Inima Moldovei, a fost citată la poliție pentru protestul desfășurat la Președinție, unde au avut loc altercații între organele de forță și protestatari. Citația a ajuns la politiciană pe 24 iulie, în timp ce ședința era planificată pentru 23 iulie.„Așa arată democrația în stil PAS: pentru un protest pașnic – urmează interogatoriu la poliție. Ce urmează – închisoare pentru gândire diferită?Se pare că protestul Inima Moldovei împotriva implicării președintei în alegerile parlamentare a declanșat o reacție isterică din partea Maiei Grigorievna. Aceleași citații au fost primite și de alți participanți la miting. E unul dintre acele cazuri în care au vrut să ne intimideze, dar ne-au motivat și mai mult să luptăm”, a scris Vlah pe canalul său de Telegram.