Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a avut un nou dialog telefonic cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, în urma căruia cele două părți au convenit să intensifice cooperarea în vederea consolidării apărării antiaeriene a Ucrainei. Mesajul a fost transmis de liderul de la Kiev pe Facebook, pe 4 iulie, zi în care SUA celebrează Ziua Independenței.„Am avut o conversație foarte importantă și utilă cu președintele Trump. L-am felicitat pe el și pe poporul american cu ocazia Zilei Independenței. Am vorbit despre situația actuală, despre atacurile aeriene ale Rusiei și despre frontul larg. Trump este foarte bine informat – îi mulțumesc pentru această atenție față de Ucraina”, a declarat Zelenski. Sprijin pentru pace și noi proiecte de apărarePreședintele ucrainean a subliniat că SUA și Ucraina au realizat „foarte multe împreună” și că susțin în continuare toate eforturile internaționale pentru a opri agresiunea rusă și a construi „o pace durabilă și demnă”. Potrivit acestuia, Kievul sprijină propunerile americane privind o soluție diplomatică, dar insistă asupra unei „înțelegeri corecte pentru pace”.Una dintre prioritățile discuției a fost extinderea capacității de apărare aeriană:„Am convenit să lucrăm împreună pentru a întări protecția cerului. Am discutat despre sistemele de apărare și despre perspectivele unei cooperări mai strânse între industriile de apărare ale celor două țări, inclusiv în domeniul dronelor și al noilor tehnologii”, a menționat Zelenski. Următoarea etapă: întâlniri tehnice între echipeÎn cadrul discuției s-a stabilit și organizarea unei întâlniri între echipele celor două lideri pentru a analiza oportunitățile de producție comună, investiții și achiziții reciproce de echipamente militare. Dialogul a inclus și un schimb de opinii privind situația diplomatică globală și rolul SUA în coagularea sprijinului internațional pentru Ucraina.Anunțul vine la doar câteva zile după ce Donald Trump și Vladimir Putin au purtat o conversație telefonică pe 3 iulie, iar în aceeași seară, Rusia a lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei. De asemenea, recent, ministrul american al apărării, Pete Hegseth, a suspendat livrarea către Ucraina a unor componente esențiale pentru sistemele Patriot, decizie salutată de Kremlin.

Victoria Furtună, lidera partidului Moldova Mare, a criticat dur politica PAS de integrare rapidă în Uniunea Europeană, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4. Furtună a acuzat guvernarea că pune pe hârtie doar „bife” pentru raportarea către partenerii externi și uită de nevoile imediate ale cetățenilor.„PAS ne târăște cu forța spre Uniunea Europeană doar pentru bifă și raportare în fața curatorilor săi externi”, a subliniat Furtună. Potrivit liderului Moldova Mare, demersul legislativ de a organiza cât mai repede un eventual referendum rămâne unul formal dacă nu este însoțit de creșterea nivelului de trai. Prioritate: economie și locuri de muncăVictoria Furtună a insistat că, înainte de orice discuție despre aderare, Republica Moldova are nevoie de o bază economică solidă și de locuri de muncă bine plătite:„Înainte de orice referendum, Moldova are nevoie de o economie robustă, de locuri de muncă și de condiții decente de trai pentru cetățeni. Numai atunci poporul va putea spune cu adevărat «da», nu doar pentru că Sandu a semnat hârtia.” Pași mici, dar siguriÎn opinia acesteia, aderarea la UE ar trebui să fie un proces gradual, bazat pe indicatori economici îndepliniți:„Ridicând economia, vom merge cu pași mici spre integrarea europeană, dar doar atunci când vom fi pregătiți din punct de vedere economic, nu doar de formă și nu pentru a rămâne la guvernare.” Refuzul condiției de „colonie”Întrebată despre rolul influenței externe în procesul decizional de la Chișinău, Victoria Furtună a fost fermă:„Noi nu suntem o colonie. Noi suntem Moldova. Și decizia ne aparține!”Moldova Mare anunță că va pune pe agenda publică întrebarea reală pentru cetățeni: „Doriți să aderați la Uniunea Europeană?”, doar după ce nivelul de trai și perspectivele economice vor fi palpabile în viața de zi cu zi a moldovenilor.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de felicitare Statelor Unite ale Americii cu ocazia Zilei Independenței, marcată anual pe 4 iulie. Într-o postare publicată pe platforma X (fost Twitter), șefa statului a evidențiat legăturile strânse dintre cele două țări și a mulțumit pentru sprijinul constant acordat de Washington în ultimele trei decenii.„Pentru prietenii noștri americani — La mulți ani de Ziua Independenței! De peste 30 de ani, sprijinul Statelor Unite a contribuit la consolidarea Moldovei, făcând-o mai puternică și mai rezilientă — un partener stabil într-o regiune strategică. Astăzi celebrăm valorile pe care le împărtășim și prietenia pe care am construit-o împreună”, a declarat Maia Sandu.Statele Unite ale Americii sunt unul dintre principalii parteneri strategici ai Republicii Moldova. De la stabilirea relațiilor diplomatice, în 1992, SUA au sprijinit activ reformele democratice, dezvoltarea economică, lupta împotriva corupției și întărirea instituțiilor statului de drept. Doar prin intermediul USAID – agenție americană care a activat în Republica Moldova până în timpul administrației Trump – țara noastră a beneficiat de peste 1 miliard de dolari sub formă de asistență.4 iulie este una dintre cele mai importante sărbători naționale americane, marcând proclamarea independenței față de Marea Britanie în anul 1776. 

Curtea de Apel Nord a anulat rezultatele alegerilor locale desfășurate pe 1 iulie 2025 în comuna Boldurești, raionul Nisporeni, și a obligat Comisia Electorală Centrală (CEC) să organizeze votarea repetată în termen de două săptămâni. Decizia instanței este executorie, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție, în termen de trei zile de la pronunțarea deciziei motivate.Hotărârea Curții de Apel vine după ce a fost admis parțial apelul depus de Sergiu Bulicanu, care a contestat legalitatea scrutinului. Acesta a cerut anularea alegerilor și obligarea CEC să le declare nule, invocând nereguli în procesul electoral.Anterior, pe 25 iunie, Judecătoria Ungheni respinsese această solicitare, însă Curtea de Apel Nord a casat parțial hotărârea instanței inferioare și a emis o nouă decizie în favoarea contestatarului. În cauză sunt vizate Consiliul Electoral al Circumscripției nr. 23/5 și Comisia Electorală Centrală, iar Nicanor Ciochină figurează în calitate de terț.Instanța a declarat nule alegerile din turul doi, organizate pe 1 iunie 2025 pentru funcția de primar al comunei Boldurești, și a dispus organizarea unui nou scrutin în cel mult 14 zile.

Liderul PLDM și fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, avertizează, într-o postare publicată astăzi, că integrarea europeană a țării nu trebuie transformată într-un instrument politic exclusiv în mâinile guvernării. Comentariul său vine în contextul desfășurării primului Summit Republica Moldova – Uniunea Europeană, găzduit la Chișinău, pe 4 iulie 2025.Filat recunoaște importanța politică a evenimentului, pe care îl consideră un semnal clar că Moldova se află pe agenda europeană. Totodată, el respinge speculațiile potrivit cărora ar fi fost deja luată decizia juridică privind începerea negocierilor de aderare, precizând că țara se află încă în faza de evaluare a clusterelor.Fostul premier critică includerea Moldovei în același „pachet” cu Ucraina, susținând că această asociere ar putea duce la întârzieri în procesul de aderare, din cauza opoziției exprimate de state membre precum Ungaria. În opinia sa, locul Republicii Moldova este alături de Muntenegru și statele din Balcanii de Vest, cu care împărtășește un parcurs european mai apropiat.Filat afirmă că șansele ca negocierile de aderare să înceapă în toamna acestui an sunt reale și exprimă speranța că summitul de astăzi va marca această decizie. În același timp, el atrage atenția asupra riscurilor „privatizării” procesului de integrare europeană de către președinta Maia Sandu și partidul de guvernare PAS.„Derapajele de la statul de drept, abuzurile împotriva presei și oponenților politici, dar și funcționarea deficitară a justiției nu pot fi trecute cu vederea de Bruxelles”, subliniază liderul PLDM. El acuză Uniunea Europeană de standarde duble și avertizează că tăcerea față de abaterile comise de autoritățile de la Chișinău ar putea alimenta anti-europenismul într-o regiune care are nevoie mai mult ca oricând de valorile europene.„UE nu este o oligarhie supra-societală care administrează guverne ce își chinuie propriile popoare. Asta se întâmpla în URSS. Uniunea Europeană trebuie să rămână fidelă valorilor care au consacrat-o”, a concluzionat Vlad Filat.

Toate guvernările aplică practici discriminatorii în raport cu primarii aleși din partea opoziției – din păcate, au de suferit localitățile. Despre aceasta a vorbit primarul orașului Glodeni, Stela Onuțu, reprezentant al Partidului Nostru și vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova, la emisiunea „Important” de la TVC 21. „Sunt din 2015 primar de la un partid de opoziție. Și, indiferent, ce partid era la guvernare atunci ori ce partid e la guvernare acum, opoziția niciodată nu a fost privită cu ochi buni. Urmărim cu toții cum se face repartizarea banilor, a proiectelor. Erau situații când se spunea: „Uite-te de ce culoare sunt colțunii tăi partinici!”. La care de fiecare dată răspundeam că funcția de primar nu este una politică. Dar, din păcate, ea se politizează ... și are de suferit localitatea”, a declarat Onuțu. Ea s-a referit la recenta excludere a primăriilor, conduse de primarii Partidului Nostru, din Programul „Europa este Aproape”, destinate reparației drumurilor, deși au fost depuse proiecte bine documentate. Majoritatea beneficiarilor ar fi din partea PAS. „Din lista care am analizat-o, majoritatea localităților sunt conduse de reprezentanții care fac parte din PAS. Am primit un răspuns că vom fi planificați pentru următoarea tranșă, dar noi știm că aceștia sunt  ultimii bani alocați pentru reparația drumurilor până în alegeri. Starea drumurilor la noi este dezastruoasă. Poate din start includeau în regulament cerința privind apartenența politică? Era mai simplu și nu pierdeam banii pentru pregătirea proiectului, nu pierdeam timp și ne concentram pe ceea ce ar fi de real folos localității noastre”, a spus primara orașului Glodeni.  Totodată, Stela Onuțu a admis că deciziile de finanțarea s-ar fi luat în baza votului localităților respective la referendumul republican privind integrarea europeană: „Am auzit că repartizarea banilor s-ar fi făcut în dependență de procentele acumulate la referendum – cum a votat localitatea, așa au fost și criteriile de selectare. Dacă o localitatea sau alta a luat un procent mai favorabil pentru guvernare, atunci cumva prin această prismă a fost analizat și proiectul”, a spus primarul.

O explozie puternică a avut loc vineri dimineață la o stație de alimentare cu combustibil din Roma, Italia, provocând rănirea mai multor persoane și evacuarea unor locuitori din zonă, potrivit The Independent și presei italiene. Deflagrația a fost precedată de un incendiu, urmat de două explozii succesive, cea de-a doua fiind extrem de puternică, conform Corriere della Sera.Martorii au surprins imagini dramatice cu un uriaș glob de foc portocaliu ridicându-se deasupra orașului, însoțit de un nor dens de fum gri-închis vizibil de la kilometri distanță.Potrivit autorităților, opt polițiști și un pompier au fost răniți în urma exploziei. Salvatorii sunt încă la fața locului și lucrează pentru a stinge focul și a evalua pagubele.Localnicii relatează că suflul exploziei a zdruncinat clădirile din apropiere și a împrăștiat bucăți de metal și sticlă în aer.În apropierea stației afectate se află un club sportiv și o grădiniță, iar zona este în continuare verificată de poliție pentru eventuale alte distrugeri sau pericole. Fragmente de construcții au fost găsite pe terenul de sport, iar gardurile metalice au fost complet deformate de unda de șoc.Autoritățile nu au oferit deocamdată o cauză oficială a incendiului care a precedat explozia. Ancheta este în desfășurare.

Rusia a devenit, joi, prima țară din lume care recunoaște oficial guvernul taliban din Afganistan, instaurat în urma preluării puterii în august 2021, anunță Ministerul rus de Externe într-un comunicat preluat de CNN. Decizia a fost concretizată prin acceptarea oficială a noului ambasador taliban la Moscova, Gul Hassan Hassan, care și-a prezentat scrisorile de acreditare adjunctului ministrului rus de externe, Andrei Rudenko.„Credem că recunoașterea oficială a guvernului Emiratului Islamic al Afganistanului va impulsiona cooperarea bilaterală productivă între țările noastre în diverse domenii”, se arată în declarația ministerului rus. Rusia își exprimă interesul pentru colaborări comerciale și economice, în special în energie, transport, agricultură și infrastructură. De asemenea, Moscova promite sprijin în consolidarea securității regionale și în combaterea terorismului și a criminalității legate de droguri.Ministerul afgan de externe, condus de regimul taliban, a salutat decizia ca fiind „pozitivă și importantă”, într-o postare pe rețeaua X (fostul Twitter), însoțită de imagini de la o întâlnire între șeful diplomației de la Kabul, Amir Khan Muttaqi, și ambasadorul Rusiei în Afganistan, Dmitri Jirnov.Gestul Rusiei are o semnificație istorică aparte: Uniunea Sovietică a purtat un război sângeros de nouă ani în Afganistan, încheiat în 1989 prin retragerea trupelor sovietice, înfrânte de mujahedinii afgani – dintre care unii aveau să formeze nucleul actualei conduceri talibane.După retragerea haotică a SUA din Afganistan, în 2021, Rusia a fost una dintre puținele țări care și-au menținut prezența diplomatică la Kabul. În aprilie 2025, Rusia a eliminat oficial talibanii de pe lista sa cu organizații teroriste.În timp ce talibanii au relații diplomatice de lucru cu China, Emiratele Arabe Unite și Qatar, niciuna dintre aceste țări nu a recunoscut oficial regimul ca guvern legitim al Afganistanului.În ciuda lipsei recunoașterii formale din partea majorității comunității internaționale, talibanii au reușit să încheie acorduri comerciale, inclusiv un contract de extracție de petrol cu o companie chineză în 2023. Regimul de la Kabul a depus eforturi și pentru a obține recunoașterea din partea unui alt fost adversar: Statele Unite.CNN notează că, după realegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA, în ianuarie 2025, dialogul diplomatic cu talibanii s-a intensificat. În martie, doi cetățeni americani au fost eliberați din detenție în Afganistan, iar SUA a retras recompensele oferite anterior pentru capturarea a trei lideri talibani.Totodată, regimul de la Kabul a propus deschiderea unui birou cu statut similar unei ambasade în Statele Unite, pentru a gestiona relațiile bilaterale. Discuțiile continuă, iar oficialii americani ar fi încurajat talibanii „să își asume riscuri” pentru a deschide calea unei posibile recunoașteri oficiale în viitor.

Partidul Republican „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, continuă să meargă prin țară în cadrul campaniei „Salvăm de PAS”. Membrii partidului au intervenit în soluționarea problemelor în alte trei localități.Potrivit formațiunii, autoritățile vor să închidă școala rusă din satul Copanca, raionul Căușeni, lăsând peste 150 de copii fără condiții pentru educație.„Campania Partidului „Inima Moldovei” „Salvăm de PAS” a mobilizat părinții și locuitorii satului pentru a apăra dreptul copiilor lor la învățătură. Nu vom permite guvernării galbene să distrugă educația și să lase satele noastre fără viitor!”, au menționat activiștii.În cadrul campaniei, „Inima Moldovei” a ajutat și locuitorii comunei Biești să-și apere dreptul la asistență medicală accesibilă: „Centrul medical din acest sat a devenit un simbol al incompetenței galbenilor. Autoritățile au cheltuit 2 milioane de lei pe reparația unei clădiri care stă goală și azi, în timp ce oamenii sunt nevoiți să meargă la medic în altă localitate. Intervenția echipei locale „Inima Moldovei” le-a redat oamenilor speranța că problema lor va fi, în sfârșit, soluționată”.„Inima Moldovei” a mai comunicat că intervine acolo unde autoritățile închid ochii cu indiferență în fața problemelor și, în cadrul campaniei „Salvăm de PAS”, a răspuns apelului disperat al locuitorilor din satul Stoianovca, raionul Cantemir, care de ani de zile trăiesc fără o alimentare normală cu apă.„Împreună vom obține o soluție – ca fiecare om să aibă acces la apă curată și condiții de viață demne” - a subliniat conducerea partidului.

Astăzi, americanii își sărbătoresc Ziua Națională, ocazie ce marchează declararea independenței față de Imperiul Britanic, în 1776. Pe data de 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze şi-au proclamat independenţa, Thomas Jefferson, al treilea preşedinte al SUA, redactând „Declaraţia de Independenţă” care a fost adoptată de Congresul american.Prin Tratatul de la Paris din 3 septembrie 1783 a fost recunoscută independenţa Statelor Unite, iar în anul 1787 a fost adoptată Constituţia SUA, document în vigoare şi astăzi, care a proclamat Statele Unite ale Americii stat federal şi a introdus sistemul prezidenţial de guvernământ.Declarația de Independență, redactată în principal de Thomas Jefferson, a fost aprobată pe 4 iulie 1776. Deși semnarea efectivă a documentului s-a făcut în august, această dată a fost adoptată pentru celebrarea oficială a independenței.La început, 4 iulie nu era o sărbătoare de masă. Importanța ei a crescut după Războiul din 1812, iar moartea simultană a lui Thomas Jefferson și John Adams pe 4 iulie 1826 – la exact 50 de ani de la momentul din 1776 – a adâncit valoarea simbolică a zilei. În anul 1870, Congresul SUA a declarat oficial Ziua Independenței drept sărbătoare națională.Sărbătoarea este marcată în întreaga țară printr-o varietate de evenimente: Parade și ceremonii oficiale în orașe mari și mici Focuri de artificii, organizate în majoritatea comunităților Picnicuri și reuniuni de familie, cu preparate tradiționale precum hot-dogs, hamburgeri, porumb copt, limonadă și plăcintă cu mere Discursuri publice și arborarea pe scară largă a steagului american.Ziua Independenței a fost reflectată și în cinematografie. Filmul „Born on the Fourth of July” (1989), regizat de Oliver Stone, explorează patriotismul dintr-o perspectivă critică. De asemenea, filmul SF „Independence Day” (1996) transformă ziua într-un simbol al unității în fața unei amenințări globale.Data de 4 iulie este legată și de momente notabile din istoria președinților americani: Thomas Jefferson și John Adams au murit pe 4 iulie 1826 James Monroe a murit pe 4 iulie 1831 Calvin Coolidge, cel de-al 30-lea președinte al SUA, s-a născut pe 4 iulie 1872.Declarația de Independență a inspirat mișcări democratice și documente importante în întreaga lume, inclusiv Declarația Universală a Drepturilor Omului adoptată de ONU în 1948, care reflectă principii fundamentale promovate în 1776.Ziua de 4 iulie rămâne un simbol esențial al libertății, unității și democrației, celebrat cu mândrie de americani și recunoscut pe plan mondial pentru impactul său istoric și cultural.

Rusia a lansat în noaptea de 3 spre 4 iulie un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, loviturile cele mai puternice fiind înregistrate în capitala Kiev și în regiunea înconjurătoare. Potrivit autorităților ucrainene, atacul a provocat incendii în mai multe zone ale orașului și a dus la rănirea a cel puțin 23 de persoane, printre care și o fetiță de 10 ani. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a informat că în urma bombardamentului au fost avariate cinci ambulanțe aflate în misiune. Din fericire, niciun cadru medical nu a fost rănit. Dintre cele 23 de persoane rănite, 14 au fost spitalizate, iar restul au primit îngrijiri la fața locului sau în regim ambulatoriu. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a calificat noaptea trecută drept „una dintre cele mai cumplite de la începutul războiului” și a subliniat caracterul deliberat al atacului. Potrivit lui, bombardamentul a urmat imediat unei convorbiri telefonice dintre Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, ceea ce, spune el, „demonstrează disprețul total al liderului rus față de SUA și apelurile internaționale pentru încetarea războiului”. Sîbiga a cerut impunerea unor sancțiuni „cât mai dure” împotriva Federației Ruse și a reiterat că Ucraina are nevoie urgentă de toate mijloacele necesare pentru a-și apăra suveranitatea. „Deciziile greșite pot încuraja agresorul să escaladeze teroarea. Regimurile criminale ale lumii urmăresc reacția internațională. Dacă Putin scapă nepedepsit, consecințele vor fi globale. Pace prin forță – nu prin așteptare”, a declarat oficialul ucrainean. Între timp, președintele american Donald Trump a confirmat, într-un briefing de presă din 3 iulie, că a avut o discuție telefonică „lungă” cu Vladimir Putin. Cei doi lideri au vorbit, printre altele, despre Iran și despre războiul din Ucraina. „Nu sunt mulțumit de cum evoluează lucrurile”, a precizat Trump, recunoscând că nu s-a ajuns la niciun progres semnificativ privind conflictul.

Primarul General al municipiului Chișinău, Ion Ceban, participă, în perioada 2–4 iulie 2025, la Forumul Primarilor (Mayors Forum), desfășurat în cadrul Summitului Orașelor Lumii (World Cities Summit), găzduit în acest an de orașul Viena, Austria. Alături de edil se află și viceprimarul Olga Ursu. Evenimentul a reunit peste 60 de primari și reprezentanți ai circa 100 de orașe din întreaga lume, oferind un cadru amplu de dialog și colaborare între liderii urbani care gestionează provocările legate de dezvoltarea durabilă, infrastructură, digitalizare și reziliență climatică. În debutul summitului, Ion Ceban l-a felicitat pe primarul Vienei, Michael Ludwig, pentru organizarea forumului și i-a mulțumit pentru relațiile de cooperare consolidate în ultimii ani între cele două capitale. În cadrul sesiunilor tematice și al reuniunilor de lucru, edilul capitalei Republicii Moldova a prezentat principalele direcții strategice de dezvoltare ale Chișinăului:  • modernizarea serviciilor publice,  • mobilitatea urbană,  • digitalizarea proceselor administrative,  • dezvoltarea durabilă a orașului. „Am avut discuții bilaterale cu reprezentanți ai altor municipalități, pentru a extinde parteneriatele externe și a prelua bunele practici. Chișinăul este un partener de încredere, care dezvoltă proiecte multiple, regionale și internaționale. Aceste colaborări s-au consolidat în ultimii ani și continuă să se dezvolte. Chișinăul are tot mai multe de spus atât pe agenda locală, cât și pe cea regională și internațională”, a declarat Ceban.

Pe 4 iulie 2025, Chișinăul va găzdui primul summit oficial între Republica Moldova și Uniunea Europeană, un eveniment descris de autoritățile moldovene drept un moment istoric în parcursul european al țării. Președinta Maia Sandu va primi în capitala Moldovei lideri europeni de prim rang, printre care președintele Consiliului European António Costa și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.Cu toate acestea, vocea critică a lui George Guido Lombardi, președintele Republican Liberty Caucus Italy, a atras atenția într-un articol publicat de cotidianul italian Il Tempo. Acesta susține că, deși summitul este prezentat ca un pas important spre integrarea în UE, politicile promovate de actuala guvernare moldoveană ridică semne de întrebare cu privire la direcția reală în care se îndreaptă Republica Moldova.„Retorica președintei Sandu și a partidului său, PAS, se axează pe aderarea la UE ca obiectiv suprem, dar acțiunile lor indică un populism progresist care riscă să îndepărteze Moldova de la valorile autentice europene și să afecteze bunăstarea cetățenilor”, afirmă Lombardi.Conform publicației italiene, Lombardi consideră că guvernarea de la Chișinău promovează o „viziune distorsionată” a valorilor europene, punând accent disproporționat pe teme precum drepturile comunității LGBTQIA+, în timp ce ignoră piloni fundamentali ai construcției europene – respectul pentru tradițiile creștine, identitățile naționale, economia de piață și dezvoltarea infrastructurii.Printre acuzațiile aduse se numără și presiunile asupra Bisericii Ortodoxe Moldovenești.„Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, cu o economie fragilă, infrastructură precară și o rată ridicată a șomajului. În loc să folosească sprijinul european pentru dezvoltare reală, autoritățile aleg o agendă ideologică fără efecte concrete pentru oameni”, mai notează oficialul conservator.O altă temere exprimată este că Republica Moldova ar putea deveni un „laborator” al experimentelor sociale impuse de elitele de la Bruxelles, fără garanții reale privind aderarea. Lombardi avertizează și asupra posibilității ca autoritățile de la Chișinău să accepte politici sensibile, precum primirea migranților, în speranța unei apropieri de UE.În concluzie, Lombardi face apel la o reorientare a Moldovei spre „valorile autentice europene”, axate pe progres economic, suveranitate națională și respect pentru tradiție:„Pentru ca Moldova să devină cu adevărat parte a Europei, guvernarea trebuie să abandoneze populismul ideologic și să demonstreze angajament față de ceea ce contează cu adevărat: combaterea sărăciei, dezvoltarea infrastructurii și respectarea identității poporului moldovean.”

O stație de alimentare din afara municipiului Chișinău livra mai puțină motorină decât indica aparatul, prin deteriorarea marcajelor metrologice, fapt ce a dus la manipularea volumului real vândut consumatorilor. Descoperirea a fost făcută de Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor, în cadrul unor controale inopinate efectuate la mai multe benzinării.Ca urmare a abaterilor constatate, distribuitoarele de combustibil au fost sigilate, iar operatorii vizați vor face obiectul unor procese contravenționale pentru nerespectarea legislației în domeniul metrologiei. Ce trebuie să știe consumatorii:Inspectoratul reamintește cetățenilor că, în cazul în care suspectează că au primit o cantitate mai mică de carburant decât cea plătită, pot cere imediat verificarea pompei.Dacă se confirmă o diferență în minus: Operatorul este obligat să restituie prejudiciul; Pompa trebuie scoasă din uz până la remedierea defecțiunii. Unde pot fi sesizate abaterile:Consumatorii pot semnala orice situație suspectă privind cantitatea sau calitatea carburanților la: www.consumator.gov.md Telefon: 022 51 51 51

Sentința în dosarul de rezonanță în care este vizată guvernatoarea UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul, va fi pronunțată pe 5 august 2025, a anunțat astăzi Procuratura Anticorupție. Anunțul a fost făcut la finalul unei ședințe-maraton de peste șase ore la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, unde au avut loc pledoariile finale ale părților, replicile și ultimul cuvânt al inculpatelor.Evghenia Guțul este judecată alături de fosta secretară din cadrul Oficiului Central al fostului Partid Politic „Șor”. Ambele sunt acuzate că au acceptat, cu bună știință, finanțarea ilegală a unui concurent electoral și a unui partid politic de către un grup criminal organizat, acuzație formulată în baza articolelor 30, 42, 45 și 181/2 din Codul Penal. Ce pedeapsă cer procuroriiÎn cazul Evgheniei Guțul, procurorii au solicitat: 9 ani de închisoare; Confiscarea sumei de 40,9 milioane de lei; Privarea de dreptul de a exercita activități contabile și financiare în partide timp de 5 ani; Interdicția de a fi membru al unui partid politic pe aceeași durată; Menținerea sechestrului pe bunurile acesteia.Pentru cealaltă inculpată, acuzatorii de stat au cerut: 8 ani de închisoare; Confiscarea a aproape 9,75 milioane de lei; Aceleași interdicții privind activitatea politică și financiară în cadrul partidelor.Dosarul a fost transmis în judecată în aprilie 2024, iar procesul se apropie acum de final, odată cu stabilirea datei pentru pronunțarea sentinței.

Lidera partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, a lansat critici dure la adresa actualei guvernări și a relațiilor externe ale Republicii Moldova, susținând că țara a ajuns într-o stare de „colonizare modernă”, mascată sub forma parteneriatelor și sprijinului internațional.Într-o declarație video difuzată pe rețelele de socializare, Furtună afirmă că „sub pretextul colaborării, ni s-a impus o agendă externă și am fost atrași într-o dependență politică și economică”. Potrivit ei, partenerii externi oferă Moldovei credite și granturi, dar în schimb „iau active strategice și se implică în deciziile interne ale țării”.„Ne oferă granturi, dar intervin în programele educaționale, în sistemul judiciar și în politica internă. Ne promit integrarea, dar ne obligă să ne schimbăm legile după interesele celor care controlează această integrare”, a subliniat lidera Moldova Mare.Furtună consideră că această formă de influență externă este o formă de „colonizare a secolului XXI”, care nu recurge la forță militară, dar este „la fel de distructivă” pentru statalitatea și suveranitatea Moldovei.„Putem și suntem obligați să ne eliberăm de ea”, a declarat ea, îndemnând la o regândire a relațiilor internaționale ale țării.În viziunea partidului Moldova Mare, Republica Moldova trebuie să continue reformele și cooperarea internațională, dar pe baze egale, fără ingerință în deciziile interne. Victoria Furtună a pledat pentru o Moldovă „puternică și suverană, capabilă să reziste colonizatorilor”.

Parlamentul a votat în lectura a doua rectificarea Bugetului de stat pentru anul 2025. Modificările legislative sunt efectuate pentru a finanța unele măsuri de susținere a populației.În jur de 295 000 de elevi din clasele I-IX vor primi un ajutor unic de 1 000 de lei. Astfel, către bugetul asigurărilor sociale de stat vor fi alocate transferuri de 300 de milioane de lei.Pentru consolidarea capacităților de reorganizare și susținere socială a angajaților Î.S. „Calea Ferată din Moldova” urmează a fi alocate 50 de milioane de lei. De asemenea, pentru Fondul de intervenție al Guvernului vor fi repartizați suplimentar 50 de milioane de lei, pentru a asigura intervenția Guvernului în înlăturarea consecințelor unor eventuale situații excepționale.Mai sunt planificate redistribuiri de alocații în contextul necesităților pe diferite domenii, inclusiv circa 100 de milioane de lei pentru renovarea și dotarea blocurilor alimentare ale instituțiilor de învățământ, redistribuiri de alocații în cadrul unor proiecte finanțate din surse externe, precum și majorarea alocațiilor prevăzute în bugetul de stat pentru asigurarea prevederilor cadrului normativ privind salarizarea în sectorul bugetar.Pentru lectura a doua, deputații au înaintat 26 de amendamente, care prevăd cheltuieli suplimentare de 275,1 milioane de lei, cintre care 4 milioane sunt transferuri către bugetele locale. Astfel, vor fi majorate cu 10 % salariile a peste 10 000 de angajați din sistemul social. Este vorba despre asistenți parentali profesioniști, asistenți personali, lucrători sociali etc.De asemenea, pentru lectura a doua a fost acceptat amendamentul deputatei Marcela Nistor, care prevede alocarea a patru milioane de lei pentru renovarea unui bloc de studii al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Resurse financiare suplimentare au fost alocate și pentru restaurarea Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălți și pentru finalizarea construcției Teatrului „B.P. Hașdeu” din Cahul. De asemenea, la inițiativa președintei Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, au fost majorate alocațiile bugetare cu 35 milioane de lei pentru a compensa cheltuielile de distribuție pentru presa scrisă și pentru implementarea Fondului de subvenționare în domeniul mass-media.La capitolul venituri, vor fi majorate cu 300 de milioane de lei încasările din TVA la mărfurile produse și serviciile prestate pe teritoriul țării. Acest lucru reiese din nivelul de executare a încasărilor în cinci luni ale acestui an. La fel, vor fi majorate cu 38,8 milioane de lei veniturile colectate ale instituțiilor sau autorităților bugetare. Debursările de granturi pentru proiecte finanțate din surse externe vor crește cu 38,8 milioane de lei.Modificările la Bugetul de stat pentru anul 2025 prevăd majorarea veniturilor și cheltuielilor cu 647,7 milioane de lei, valoarea deficitului bugetar rămânând neschimbată. Proiectul de lege are drept scop ajustarea indicatorilor bugetari la venituri şi cheltuieli reieşind din nivelul de executare a încasărilor în primele 5 luni ale anului curent şi din resursele financiare ce urmează a fi acumulate la bugetul de stat.Astfel, urmare a modificărilor propuse, veniturile bugetului de stat pentru anul 2025 sunt de 75,93 de miliarde de lei, iar cheltuielile – de 93,83 de miliarde de lei, deficitul fiind 17,9 miliarde de lei.De asemenea, la ședința de astăzi, deputații au votat în lectura a doua modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 202. Necesitatea rectificării este condiționată de indexarea pensiilor de la 1 aprilie 2025, precum și de asigurarea plății unor prestații sociale noi.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova anunță cetățenii moldoveni despre instituirea unor restricții de circulație pe Podul Prieteniei Giurgiu–Ruse, la frontiera dintre România și Bulgaria, începând cu vineri, 4 iulie 2025.Informația a fost transmisă prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova la Sofia, care precizează că măsura va fi aplicată zilnic între orele 10:00 și 20:00, pe sectorul de drum cuprins între kilometrii 63+715 și 64+884 ai DN5, porțiune ce include și Podul Prieteniei.Potrivit autorităților române, restricțiile sunt impuse de Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, din cauza temperaturilor ridicate din sezonul estival, care pot afecta structura podului.Ce presupun restricțiile: Vehiculele vor fi obligate să staționeze pe DN5, înainte de a intra pe pod; La ambele capete ale podului vor fi piloți de trafic, care vor dirija circulația în funcție de semaforizarea stabilită de autoritățile bulgare; Scopul măsurii este prevenirea supraîncărcării podului, evitarea aglomerației și protejarea infrastructurii rutiere.Recomandări pentru cetățenii moldoveni: Planificați cu atenție traseul și luați în calcul posibile întârzieri; Monitorizați canalele oficiale ale autorităților române și bulgare pentru informații actualizate; Consultați periodic site-ul MAE al Republicii Moldova și al Ambasadei la Sofia.Pentru asistență consulară, cetățenii moldoveni pot apela linia de urgență a Ambasadei la Sofia: +359 877 819 314 sau scrie pe e-mail la sofia@mfa.gov.md.Autoritățile recomandă prudență sporită în trafic și respectarea instrucțiunilor emise de forțele de ordine și responsabilii din teren.

Consiliul local al municipiului Reșiță donează municipiului Bălți 22 de unități de transport auto și piese de schimb. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede scutirea de la plata drepturilor de import a donației, fără dreptul de înstrăinare a acesteia.În nota de fundamentare a documentului se menționează că cele 22 de unități de transport reprezintă soluția optimă pentru organizarea eficientă a transportului în comun în municipiul Bălți și suplimentarea parcului local de autobuze. De menționat că, în prezent, municipiul Bălți nu are niciun autobuz, iar cele care circulă în localitate aparțin companiilor private. Respectiv, plasarea pe rutele municipale a autobuzelor primite ca donație va permite utilizarea acestora cu înlesniri pentru pensionari, persoane cu dizabilități sau alte categorii sociale.De menționat că, în anul 2024, Consiliul municipal Bălți a aprobat Acordul de înfrățire dintre municipiul Bălți din Republica Moldova și municipiul Reșița, județul Caraș-Severin din România.Proiectul va fi propus Parlamentului spre examinare și adoptare și în lectura doua.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) s-ar clasa pe primul loc dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, însă nu ar obține suficiente voturi pentru a forma de unul singur o majoritate, arată cel mai recent sondaj IMAS, prezentat astăzi.  Conform cercetării sociologice, PAS ar acumula 23,8% din voturi. Pe locul doi se situează Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), cu 13,1%. Blocul Alternativa ar obține 8,8%, urmat de Blocul Victoria – 8%. Formațiunea condusă de Renato Usatîi, Partidul Nostru, ar accede în Parlament cu 7,1%. În același timp, peste 20% dintre respondenți s-au declarat indeciși, ceea ce sugerează o volatilitate crescută a electoratului și o posibilă schimbare a raportului de forțe până în ziua alegerilor. Lipsă de încredere în alegeri și respingerea implicării diasporei Sondajul reflectă și o profundă neîncredere în procesul electoral. Potrivit datelor IMAS, 35% dintre cetățeni cred că alegerile din această toamnă nu vor fi deloc libere și corecte, iar 50% anticipează nereguli și fraude semnificative. Doar 3% dintre respondenți spun că au încredere deplină în corectitudinea scrutinului. Totodată, implicarea diasporei în alegeri este privită cu rezerve. 47% dintre cei chestionați consideră că moldovenii din străinătate nu ar trebui să participe deloc la votul parlamentar. Nivel scăzut de satisfacție cu traiul și dezamăgire față de Maia Sandu În ceea ce privește percepția asupra nivelului de trai, doar 29% dintre moldoveni se declară „destul de mulțumiți” de viața pe care o duc, în timp ce 42% se arată nemulțumiți – 17% afirmând că sunt „deloc mulțumiți”, iar 25% „nu prea mulțumiți”. Perspectivele pentru anul următor sunt sumbre: doar 23% cred că situația lor se va îmbunătăți, în timp ce 28% se așteaptă ca lucrurile să se înrăutățească. Președinta Maia Sandu se confruntă, la rândul său, cu un nivel ridicat de dezamăgire. Jumătate dintre respondenți consideră că aceasta nu și-a îndeplinit promisiunile sau a făcut-o într-o măsură foarte mică. Doar 5% sunt de părere că șefa statului și-a onorat angajamentele „foarte mult”. Mai mult, 59% dintre cetățeni nu susțin ideea extinderii atribuțiilor președintei și nici preluarea sub control direct a mai multor instituții. Sondajul a fost realizat de IMAS în perioada 17–28 iunie 2025, pe un eșantion de 1116 persoane. Marja de eroare este de ±3%.

Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău s-a transformat, în seara de 2 iulie, într-un imens spațiu de sărbătoare, odată cu desfășurarea Festivalului Absolvenților 2025 – un eveniment dedicat tinerilor care își încheie studiile, organizat de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. Potrivit organizatorilor, la concert au participat peste 100.000 de persoane din întreaga țară. Pe scenă au urcat mai mulți artiști cunoscuți din Republica Moldova și din străinătate, printre care Andreea Bostanica, Iuliana și Ana Beregoi, MACAN și cunoscutul rapper rus БАСТА. Atmosfera a fost animată, iar participanții – în special tinerii absolvenți – s-au bucurat de o seară plină de muzică, dans și momente interactive. Organizatorul evenimentului, Renato Usatîi, a fost și prezentatorul serii. Acesta le-a transmis tinerilor un mesaj de susținere și le-a mulțumit pentru participare, amintind totodată despre rolul important al cadrelor didactice, inclusiv al propriei familii, ambii părinți ai săi fiind profesori. „Am dorit să creăm un eveniment care să aducă laolaltă întreaga țară, nu doar Chișinăul. Voi decideți dacă am reușit”, a declarat Usatîi în deschiderea festivalului. Seara a culminat cu concertul rapperului Баста, care a revenit la Chișinău după o pauză de câțiva ani și a fost întâmpinat cu aplauze și entuziasm din partea publicului. La final, Renato Usatîi a anunțat că Festivalul Absolvenților va continua și pe 14 iulie, cu un nou concert, la care sunt așteptați alți artiști populari, inclusiv trupa rusească „Руки вверх!”. De asemenea, el a propus ca acest festival să devină o tradiție anuală în Republica Moldova, dedicată tuturor tinerilor care pășesc într-o nouă etapă a vieții.

Primăria municipiului Chișinău a reacționat public la valul de nemulțumiri apărute în ultimele zile cu privire la avizele de plată pentru taxa de salubrizare, acuzând Agenția Servicii Publice (ASP) de generarea unor liste cu erori majore, care au dus la confuzie și aglomerație la ghișeele municipale. Potrivit unui comunicat emis de autoritatea locală, problema a pornit de la refuzul ASP de a transmite direct către Primărie listele cu persoanele domiciliate în municipiu, așa cum prevede Decizia CMC nr. 9/2 din 23 iulie 2024, care stipulează clar că taxa pentru salubrizare se aplică doar persoanelor domiciliate în Chișinău la 31 decembrie 2024. Deoarece ASP a transmis datele exclusiv către Serviciul Fiscal de Stat, fără ca Primăria să poată verifica sau corecta informațiile, listele finale au inclus multiple neconformități grave:  • persoane decedate în 2023;  • persoane radiate de la domiciliu;  • persoane fără domiciliu stabil;  • minori sub 18 ani;  • peste 8.000 de pensionari, care sunt scutiți de la plată conform deciziei CMC. Primăria susține că aceste criterii au fost comunicate în mod repetat către ASP, inclusiv în luna februarie 2025, dar au fost ignorate. Ulterior, doar pensionarii au fost excluși din liste, datorită unei intervenții tehnice din partea Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). Restul erorilor, însă, persistă. Autoritățile locale atrag atenția că aceste disfuncționalități au generat cozi mari și numeroase solicitări de clarificare din partea cetățenilor, care au primit avize de plată eronate. În acest context, Primăria a cerut oficial revizuirea urgentă a listei contribuabililor și reamintește că responsabilitatea pentru erori nu aparține administrației locale, ci modului defectuos în care ASP generează baza de date anual. Totodată, instituția respinge declarațiile unor consilieri municipali PAS, care ar fi afirmat în spațiul public că taxa a fost anulată. Primăria califică aceste afirmații drept „false și intenționat înșelătoare”, subliniind că taxa este în vigoare, iar orice informație contrară reprezintă o formă de dezinformare. Cetățenii sunt încurajați să se adreseze pentru clarificări direct Primăriei, prin canalele oficiale sau consultând site-ul www.chisinau.md.

Fostul ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a anunțat că se alătură echipei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în perspectiva alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Popescu califică scrutinul drept „cele mai importante alegeri din istoria recentă a Republicii Moldova” și face apel la cetățeni să susțină parcursul european al țării. „Este o alegere fundamentală. Pentru direcția țării. Pentru siguranța fiecăruia dintre noi. De rezultatul acestor alegeri depinde dacă mergem înainte pe calea europeană sau dacă riscăm să pierdem tot ce am construit”, a declarat Popescu. Diplomatul subliniază că, alături de președinta Maia Sandu și echipa guvernamentală PAS, a contribuit decisiv la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană – prin obținerea statutului de țară candidată, lansarea reformelor și semnarea unor acorduri-cheie precum liberalizarea roamingului și recunoașterea permiselor de conducere în UE. „Am muncit zi de zi pentru ca Moldova să fie pașnică, respectată, sigură și prezentă la masa deciziilor europene. Acum trebuie să protejăm ceea ce am câștigat și să accelerăm drumul nostru spre Europa”, mai spune Popescu. Fostul șef al diplomației moldovene a încheiat apelul său cu un mesaj mobilizator: „Europa ne așteaptă. Totul depinde de noi. Pentru o Moldovă europeană. Acum – nu peste un deceniu.”

Partidul Republican „Inima Moldovei” a cerut introducerea unei pedepse de 15 ani de închisoare pentru falsificarea alegerilor în Codul Penal. Activiștii au ieșit, în această dimineață, la protest în fața Parlamentului pentru a înmâna deputaților inițiativa lor legislativă și pentru a avertiza partidul de guvernământ PAS cu privire la pedeapsa iminentă pentru rezultatele furate ale alegerilor prezidențiale și tentativa de falsificare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie, scrie Telegraph.md. Irina Vlah, liderul partidului, a menționat că mulți cetățeni își exprimă îngrijorarea că PAS pregătește aceleași falsificări în diasporă pentru alegerile parlamentare, la fel cum a menținut-o pe Maia Sandu în scaunul prezidențial„„Inima Moldovei”, după venirea în Parlament, va crea o Comisie de anchetă care va descoperi toate mașinațiile și va revizui rezultatele alegerilor prezidențiale. Trebuie interogați toți – de la înalți oficiali la diplomați. Dacă vinovăția se confirmă – alegerile vor fi anulate. Vom face totul pentru a proteja vocea poporului”, a declarat Irina Vlah.„La alegeri corecte, galbenii nici măcar nu vor trece pragul electoral în Parlament. De aceea, ei mizează pe resurse administrative, propagandă murdară, intimidare și falsificarea rezultatelor. Dar să-și amintească istoria lui Plahotniuc, care, de asemenea, se credea de neînvins în 2019 și ținea totul sub control. Nimic nu l-a ajutat. Nici Sandu și nici întreaga bandă de infractori galbeni nu vor fi ajutați”, a conchis liderul „Inima Moldovei”, Cantemir Sergiu Butuc.Potrivit liderului „Inima Moldovei” – Fălești, Vitalie Blanari, înșelăciunea cu alegerile a început deja.„Președintele Franței, Macron, a sprijinit echipa Maiei Sandu! Vreau să-l întreb: ați rezolvat deja toate problemele Franței? Noi nu le spunem francezilor pe cine să voteze! Acest lucru arată încă o dată că liderii Europei moderne tratează Moldova ca pe o colonie”, a declarat Blanari.Lidera „Inima Moldovei” din Anenii Noi, Tatiana Marin, a cerut partenerilor externi să înceteze să mai acopere crimele PAS.„Acceptați rapoarte frumoase în care numiți dezastrul „succes” și „progres”. Dar în spatele acestor cuvinte stau 300 de mii de moldoveni plecați în 4 ani. Lăudați închiderea întreprinderilor și pustiirea satelor. Aplaudați faptul că mii de bătrâni de-ai noștri economisesc la mâncare și nu-și pot permite să cumpere medicamente, pentru că dau toată pensia pe facturile la utilități. Acesta nu este un parteneriat – este o trădare!”, a conchis Marin.E de menționat că, inițiativa legislativă a Partidului Republican „Inima Moldovei” propune modificări la articolele 60 și 181 din Codul Penal. Astfel, partidul propune înăsprirea pedepsei până la 15 ani de închisoare cu interdicția pe viață de a ocupa funcții publice pentru falsificarea documentelor birourilor electorale, pentru falsificarea listelor electorale, pentru utilizarea programelor software care măresc voturile, precum și pentru orice manipulări cu rezultatele votului.

Rusia a lansat în această dimineață un nou val de atacuri aeriene asupra unor localități din Ucraina, provocând victime și distrugeri semnificative în mai multe regiuni. Potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, unul dintre cele mai grave incidente s-a produs în Poltava, unde o dronă kamikaze rusească a lovit clădirea Centrului Teritorial de Înrolare și Sprijin Social al orașului. Atacul, produs în jurul orei 9:00 dimineața, a declanșat un incendiu puternic în incinta instituției vizate, iar în apropiere, o altă lovitură a cauzat un incendiu la o locuință privată. Potrivit autorităților ucrainene, există morți și răniți, inclusiv din rândul civililor. Serviciile de intervenție sunt la fața locului, iar bilanțul este în curs de actualizare. Atac nocturn cu drone la Odesa Tot în ultimele ore, Rusia a atacat orașul Odesa cu drone, provocând daune majore unei clădiri rezidențiale de nouă etaje. Incendiile au cuprins mai multe apartamente de la etajele superioare, iar 50 de locatari au fost evacuați. Salvatorii au reușit să scoată 10 persoane de la etajele afectate, printre care doi copii. Sunt raportați mai mulți răniți. Rachete asupra regiunii Dnipropetrovsk În regiunea Dnipropetrovsk, o rachetă rusească a lovit districtul Kamianske, afectând grav localitatea Huliaipole. Atacul a ucis și rănit mai multe persoane, a distrus un cămin cultural și două magazine, iar mai multe locuințe private au fost avariate.

Un feribot cu 65 de persoane la bord – 53 pasageri și 12 membri ai echipajului – s‑a scufundat în noaptea de 2 spre 3 iulie 2025 în apropierea coastelor indoneziene, între portul Ketapang (Java de Est) și Gilimanuk (Bali). În jur de 23:20 ora locală, la aproximativ 30 de minute după plecare, pasagerii au semnalat că motorul a cedat, iar ulterior nava s‑a scufundat în apele agitate strâmtorii Bali  .  • 4 persoane confirmate decedate (printre care și doi repatriate anterior de pescari, potrivit AFP).  • 31 persoane salvate, multe inconștiente după ore petrecute pe apă.  • 30 de persoane încă disparute, în continuare căutate de echipe specializate. Operațiunile de salvare s‑au desfășurat în condiții dificile: apele erau agitate, cu valuri de până la 2 metri, iar misiunea a continuat noaptea, cu implicarea a 9 bărci, două ambarcațiuni gonflabile și un elicopter, împreună cu pescari și voluntari locali. Pasagerii au semnalat o „scurgere în sala motoarelor” înainte de incident, ceea ce a provocat o pană de motor, iar ferry‑ul s‑a scufundat rapid după acest incident. Cauzele exacte sunt investigate de autorități, în timp ce ferry‑urile rămân un mijloc esențial de transport în arhipelagul indonezian, însă frecvent afectate de încălcări ale reglementărilor de siguranță. Căutările continuă și astăzi, cu condiții îmbunătățite ale vremii, în speranța de a găsi supraviețuitori și de a recupera eventualii dispăruți. Autoritățile au anunțat deschiderea unei anchete aprofundate pentru a stabili cauzele, dar și dacă numărul călătorilor înscriși corespundea cu realitatea.

Incident neobișnuit aseară, pe bulevardul Moscovei din sectorul Rîșcani al Capitalei: o trotinetă electrică a luat foc în timp ce era condusă de un bărbat. Din fericire, datorită intervenției rapide a unui echipaj de patrulare aflat în zonă, pericolul a fost înlăturat la timp, fără ca cineva să fie rănit. Potrivit informațiilor furnizate de Poliție, agenții au reacționat imediat, securizând perimetrul și oferindu-i sprijin bărbatului aflat pe trotinetă. Flăcările au fost lichidate rapid, fără ca pompierii să fie solicitați, iar persoana implicată nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Deocamdată, nu se cunoaște cauza exactă a incendiului. Poliția a deschis o anchetă pentru a stabili de ce vehiculul electric a luat foc în mers. Reprezentanții Poliției reamintesc cetățenilor importanța întreținerii corespunzătoare a trotinetelor electrice și efectuarea periodică a verificărilor tehnice, pentru a preveni incidente similare. Totodată, autoritățile recomandă utilizarea acestor mijloace de transport în condiții de siguranță, cu respectarea normelor de circulație și a reglementărilor tehnice.

O amplă operațiune desfășurată de autoritățile române a scos la iveală o rețea bine organizată care ar fi facilitat, în mod ilegal, obținerea de acte de identitate românești pentru cetățeni din spațiul ex-sovietic. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, la data de 3 iulie 2025 au fost puse în aplicare 93 de mandate de percheziție domiciliară în mai multe locații din județul Suceava, inclusiv la instituții publice și la locuințele unor persoane fizice. Ancheta, aflată sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vizează suspiciuni de corupție și fals, în special luare și dare de mită, fals în acte oficiale și fals informatic. Printre suspecți se numără funcționari publici din cadrul unui serviciu de evidență a populației și al unei primării locale, care ar fi contribuit la eliberarea unor documente de identitate pe baza unor informații nereale. Potrivit anchetatorilor, peste 1.700 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte țări din fosta URSS și-ar fi stabilit fictiv domiciliul în România în perioada 2023–2024. În realitate, acești beneficiari nu au locuit niciodată la adresele menționate în acte. Domiciliile fictive erau înregistrate în imobile dezafectate sau în spații fără acordul proprietarilor, în baza unor declarații de luare în spațiu falsificate, fără ca persoanele implicate să fie prezente în fața funcționarilor. Scopul acestor falsuri era obținerea de acte românești — în special cărți de identitate — care atestă cetățenia, identitatea și reședința în România. Aceste documente deschideau calea spre beneficii legale, inclusiv mobilitate în spațiul european. Operațiunea a fost desfășurată în colaborare cu Jandarmeria mobilă Bacău și Serviciul Tehnic al PÎCCJ, sub forma unei acțiuni de strângere de probe în cadrul unui proces penal, cu respectarea prezumției de nevinovăție a persoanelor implicate. Ancheta este în plină desfășurare, iar autoritățile promit că vor extinde cercetările pentru identificarea tuturor celor implicați în acest mecanism de fraudare a sistemului de evidență a populației.

Alertă pe Insula Creta, din Grecia, una dintre destinațiile preferate de vacanță ale turiștilor. Incendiile de vegetație au prins putere, iar peste 1.500 de oameni au fost evacuați din calea flăcărilor. Din cauza vântului puternic focarele continuă să se extindă, fiind în pericol zeci de case și hoteluri, aflate în apropierea zonei de coastă.Scena tragediei este în sud-estul insulei Creta. Un incendiu de vegetație, izbucnit miercuri după-amiază, a prins rapid putere și a început să se extindă necontrolat, alimentat de vântul puternic și uscat.Localnicii vorbesc despre înfricoșătoarele perdele de foc, care se întindeau pe distanțe de până la şase kilometri.Peste 150 de pompieri și aproape 40 de de vehicule și cisterne de apă au fost mobilizați, iar întăriri sosesc pe calea aerului și pe mare din Atena, relatează The Greek Herald. Vânturile puternice și terenul dificil au făcut ca eforturile de stingere să fie îngreunate.„Este un incendiu foarte dificil și încă nu a fost stins”, a declarat pentru Reuters un oficial al pompierilor, adăugând că vântul și relieful împiedică operațiunile.Deși nu au fost raportate victime, unele case au suferit pagube, iar aproximativ 3.000 de persoane au fost evacuate în adăposturi temporare. Grecia, care se confruntă adesea cu incendii în timpul verilor toride și uscate, înregistrează incendii din ce în ce mai distructive, atribuite efectelor schimbărilor climatice.În Halkidiki, un alt incendiu a izbucnit în regiunea Vourvourou, arzând păduri în apropierea localității Livari, aproape de zone rezidențiale. Deși frontul de foc este relativ mic, aproximativ 800 de metri lungime, un camping din apropiere a fost evacuat din precauție.Mai mulți români se află în concediu în zona Halkidiki şi spun că se gândesc să plece spre casă, conform TVR. Serviciile de urgență au emis o alertă 112, sfătuind localnicii să se îndrepte spre Nikiti.Primarul din Sithonia, Ioannis Mallinis, a declarat: „Am acționat rapid și am evitat ce era mai rău”. Peste 140 de pompieri, 14 avioane, cinci elicoptere și voluntari locali sunt implicați în eforturile de stingere a incendiului, iar autoritățile sunt optimiste că vor reuși să-l stăpânească.De asemenea, echipajele intervin și la un incendiu necontrolat pe insula Kythera.  

Fostul deputat român Cristian Rizea a fost eliberat condiționat din detenție, în urma unei decizii definitive pronunțate de Tribunalul Ilfov pe 2 iulie 2025. Instanța a admis contestația formulată de Rizea și a anulat hotărârea penală anterioară, dispunând punerea acestuia în libertate, cu condiția să nu fie arestat sau reținut într-o altă cauză, transmite NewsMaker.md. Cristian Rizea se afla încarcerat la Penitenciarul București-Jilava, după ce fusese extrădat din Republica Moldova în aprilie 2023. El fusese condamnat definitiv în România la 4 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție. După ce a fugit din România în 2017, cu puțin timp înainte de a primi prima sentință, Rizea s-a stabilit la Chișinău, unde a intrat în atenția opiniei publice odată cu lansarea sa în politică, prin partidul NOI, și cu seria de „dezvăluiri” video publicate pe rețelele sociale. Aceste materiale au dus la mai multe plângeri pentru defăimare. În 2021, Curtea de Apel Chișinău i-a retras statutul de refugiat și a confirmat legalitatea decretului prezidențial din 2020, prin care lui Rizea i-a fost anulată cetățenia moldovenească. La scurt timp, a fost declarat persoană indezirabilă în Republica Moldova pentru o perioadă de 15 ani. Rizea a fost extrădat în România în seara zilei de 27 aprilie 2023 și încarcerat inițial la Penitenciarul Vaslui, iar ulterior transferat la Jilava. Cu eliberarea sa condiționată, fostul deputat revine în atenția publică, după un traseu controversat între politică, justiție și rețelele sociale.

Pe fundalul scăderii livrărilor directe de armament din partea Statelor Unite, Ucraina își schimbă strategia și încearcă să deschidă o nouă cale de aprovizionare militară: prin intermediul țărilor europene. Potrivit unei investigații Politico, Kievul plănuiește să solicite Washingtonului permisiunea ca statele europene să poată achiziționa armament american din bugetele proprii și să îl transfere Ucrainei. „Banii ar urma să fie incluși în noua schemă de cheltuieli de apărare a NATO, dar în prezent nu există angajamente ferme. Aceste livrări vor necesita aprobarea guvernului SUA, iar discuțiile sunt încă în desfășurare”, scrie Politico, citând surse apropiate negocierilor. Mai multe guverne europene analizează deja această posibilitate, în condițiile în care unele tipuri de armament esențial pentru Ucraina nu sunt produse decât în SUA. „Având în vedere că unele tipuri de arme, critice pentru noi, nu sunt fabricate nicăieri în lumea democratică în afară de Statele Unite, suntem pregătiți, împreună cu partenerii europeni, să le achiziționăm”, a declarat un oficial ucrainean pentru publicația americană. Însă inițiativa se confruntă cu obstacole. Unul dintre ele este reprezentat de restricțiile pe care SUA le impun, în mod tradițional, aliaților care folosesc sau exportă echipamente militare americane. În trecut, inclusiv rachetele britanice Storm Shadow au fost blocate de administrația Biden din cauza componentelor americane din componența lor. Politico relatează că o parte semnificativă a negocierilor va fi dedicată acestor permisiuni speciale. Nu este clar, deocamdată, dacă SUA vor accepta cererea Ucrainei. Totuși, semnale pozitive ar fi venit recent în timpul întâlnirii dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și fostul președinte american Donald Trump. Potrivit surselor, discuția a fost „productivă”, iar Trump ar fi fost „înțelegător” și „receptiv” față de ideea furnizării de noi arme defensive către Ucraina. Președintele Comitetului pentru forțele armate din Senatul SUA, Roger Wicker, a confirmat schimbarea de strategie a Kievului: „Mi s-a spus că solicitarea președintelui Zelenski nu mai vizează atât ajutorul financiar din partea SUA, cât mai ales posibilitatea de a utiliza fonduri europene pentru a cumpăra arme și muniții americane”, a declarat acesta. În același timp, Wall Street Journal și BILD au relatat că Pentagonul a suspendat unele livrări de rachete, inclusiv pentru sistemele Patriot, ceea ce riscă să creeze o criză de muniție pentru Ucraina în lunile următoare. Oficiali americani susțin că livrările ar fi trebuit să continue până în toamnă, dar actualele decizii generează incertitudine în ceea ce privește capacitatea Ucrainei de a se apăra în fața atacurilor aeriene rusești.

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, reacționează după ce consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul municipal au depus o plângere la Procuratură, cerând inițierea unei anchete penale împotriva sa. Potrivit aleșilor PAS, edilul ar fi avut un comportament violent, un discurs de ură și ar fi adresat amenințări în timpul ședințelor CMC din 18 și 20 iunie.Într-un mesaj public, Ceban califică acțiunea drept „culmea absurdului” și acuză PAS că ar controla instituțiile statului, pe care le folosește în scopuri politice.„PAS se plânge la Poliția PAS, la Procuratura PAS, la televiziunile și jurnaliștii PAS. De fapt, adevărata amenințare la adresa democrației o reprezintă chiar ei, prin subjugarea tuturor instituțiilor statului”, a declarat primarul.Ceban a acuzat partidul de guvernământ că ar transforma instituțiile publice „în bâte politice”, susținând că PAS se află într-o campanie electorală permanentă și recurge la „show-uri ieftine” pentru a distrage atenția de la propriile abuzuri.„Mai mare dezmăț în Republica Moldova, prin încălcarea tuturor legilor naționale și internaționale, nu a făcut nimeni decât PAS. Iar toate aceste acțiuni nu sunt altceva decât PR politic pe banii cetățenilor”, a adăugat edilul capitalei.Deocamdată, Procuratura nu a oferit detalii privind sesizarea depusă de consilierii PAS și dacă a fost sau nu inițiată o anchetă.

Permisele de conducere eliberate de autoritățile Republicii Moldova și Irlandei vor fi recunoscute reciproc, pe teritoriul celor două state. Guvernul a aprobat inițierea negocierilor asupra unui Acord în acest sens.  Acordul vine în sprijinul cetățenilor moldoveni stabiliți în Irlanda, care își vor putea preschimba permisele de conducere fără a susține probe teoretice sau practice. De aceleași condiții vor beneficia, pe teritoriul țării noastre, și deținătorii permiselor auto eliberate de autoritățile irlandeze. Astfel, va fi facilitat traficul rutier între cele două țări și vor fi consolidate relațiile moldo-irlandeze în domeniul transporturilor, siguranței rutiere și al afacerilor interne. Republica Moldova are încheiate acorduri similare cu Letonia, Spania, Grecia, Israel, Turcia, Albania și Lituania. Un Acord cu Franța a fost parafat și urmează să intre în vigoare, iar între Republica Moldova și Germania există o Declarație comună de intenție în acest sens.

Lidera partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, a lansat un apel la responsabilitate și competență în politică, subliniind că viitorul Republicii Moldova depinde de prezența profesioniștilor în Parlament. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului Bandstage, unde Furtună a criticat tendința tot mai accentuată de a transforma forul legislativ într-o platformă de imagine.„Astăzi, mai mult ca oricând, este important ca în Parlament să ajungă profesioniști – oameni care cunosc cum funcționează economia, sistemul de sănătate, educația, industria. Doar așa pot fi construite soluții cu adevărat eficiente”, a spus lidera Moldova Mare.Ea a menționat că respectă munca artiștilor și a creatorilor de conținut, recunoscând rolul lor în societate, dar a avertizat că politica nu ar trebui să devină o rampă de lansare pentru celebrități fără experiență în domenii esențiale pentru guvernare.„Am toată considerația pentru artiști și pentru bloggeri. Fiecare are rolul său, publicul său și responsabilitatea care îi revine. Însă Parlamentul nu este o scenă și nici o platformă pentru notorietate facilă. Este locul unde se conturează viitorul țării”, a punctat Victoria Furtună.În final, aceasta a îndemnat la asumare și profesionalism din partea tuturor: „Fiecare să-și îndeplinească atribuțiile la cel mai înalt nivel. Doar așa vom putea merge înainte, împreună.”

Un nou val de demisii lovește sistemul procuraturii din Republica Moldova, în contextul declanșării procesului de evaluare externă a integrității. În doar trei săptămâni de la începerea verificărilor, 17 procurori – majoritatea de la PCCOCS – au decis să demisioneze, înainte de a-și depune declarațiile de avere și chestionarele privind integritatea.Comisia de evaluare a finalizat prima etapă a controlului în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), dar și la Procuratura Generală. Procesul, lansat oficial la începutul lunii mai, a vizat un total de 90 de procurori – 78 din cadrul PCCOCS și 12 de la Procuratura Generală.Potrivit datelor prezentate de comisie, 15 procurori din PCCOCS și 2 din Procuratura Generală au ales să părăsească sistemul în termen de 20 de zile de la notificare, evitând astfel procedura de evaluare. Ceilalți 73 de magistrați au transmis actele solicitate – inclusiv declarații de avere, chestionare de integritate și informații privind posibile legături de rudenie în sistemul judiciar.„Răspunsurile prompte ale majorității procurorilor arată că procesul de evaluare avansează într-un mod transparent și responsabil”, a declarat președintele Comisiei, Christopher Lehmann. Acesta a precizat că urmează etapa de analiză detaliată a profilurilor financiare și etice ale fiecărui procuror în parte, iar acolo unde va fi cazul, vor fi solicitate informații suplimentare din surse relevante – instituții publice, bănci sau agenți economici.Procesul se va încheia cu audieri publice individuale, iar fiecare procuror va primi un verdict: promovat sau nepromovat. Raportul final va fi înaintat Consiliului Superior al Procurorilor, care va lua decizia finală pentru fiecare caz în parte.Evaluarea externă a procurorilor face parte din angajamentele Republicii Moldova în procesul de reformare a justiției și de integrare europeană.

Primăria Chișinău anunță demararea lucrărilor de aplicare a tratamentului bituminos de tip Slurry Seal pe strada Bogdan Voievod – o tehnologie modernă folosită pentru întreținerea și prelungirea duratei de viață a drumurilor cu degradări ușoare sau moderate.Potrivit primarului Ion Ceban, înainte de aplicarea tratamentului, echipele Regiei municipale „Exdrupo” au efectuat lucrări pregătitoare care au inclus frezarea zonelor deteriorate, reparații ale căminelor de vizitare pentru rețelele tehnico-edilitare și intervenții asupra sistemului de canalizare pluvială.Executarea lucrărilor propriu-zise este asigurată de o companie specializată, contractată de Direcția Generală Mobilitate Urbană.Municipalitatea planifică extinderea acestor lucrări și pe alte străzi din oraș, precum Nicolae Dimo (tronsonul dintre str. Studenților și Alecu Russo) și str. Miorița.În ultimii ani, tratamentul de tip Slurry Seal a fost aplicat cu succes pe mai multe artere principale din capitală, inclusiv bd. Dacia, bd. Moscova, bd. Mircea cel Bătrân, străzile Ciuflea, Viaduct, Alecu Russo, Kiev, Petricani, Calea Ieșilor, Alba Iulia, Mihai Viteazul și Meșterul Manole.Autoritățile roagă conducătorii auto să respecte semnalizarea temporară din zona lucrărilor și să evite staționarea pe sectoarele marcate, pentru a permite buna desfășurare a intervențiilor.

Reședința de Stat din Chișinău va fi vineri gazda primului Summit bilateral Moldova – Uniunea Europeană, un eveniment de importanță istorică pentru parcursul european al Republicii Moldova. Summitul, organizat sub egida Președintei Maia Sandu, marchează un angajament ferm al autorităților de la Chișinău față de obiectivul integrării în Uniunea Europeană.Din partea țării noastre, la summit, vor paticipa Președinta Maia Sandu, Președintele Parlamentului Igor Grosu și Prim-ministrul Dorin Recean. Din partea Uniunii Europene vor participa Președintele Consiliului European, António Costa, și Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.Summitul se va desfășura între orele 17:00 și 20:00.Discuțiile din cadrul summitului se vor concentra pe subiecte esențiale pentru viitorul Republicii Moldova și pentru parteneriatul cu Uniunea Europeană. Printre temele principale se numără procesul de aderare a țării noastre la UE, sprijinul european în contextul războiului din Ucraina, precum și implementarea Planului de Creștere pentru Moldova.De asemenea, vor fi abordate consolidarea relațiilor comerciale, cooperarea în domeniul securității și apărării, tranziția energetică, transformarea digitală și facilitarea contactelor între cetățeni.Agenda summitului:13:00 – 16:15: Accesul jurnaliștilor acreditați în zona summitului17:15 – 17:40: Sosirea oficialilor și imagini protocolare în exterior17:40: Fotografie oficială în fața Reședinței de Stat17:40 – 18:00: Discuții în format tête-à-tête18:00 – 19:00: Desfășurarea summitului19:00 – 19:30: Conferință de presă comună în fața Reședinței

În Europa, valul de căldură extremă afectează mai multe țări cu temperaturi care depășesc 40°C în unele regiuni. În informaţiile Sky News, Regatul Unit a înregistrat cea mai caldă zi a anului, în timp ce incendiile de vegetație continuă să facă ravagii în Turcia pentru a doua zi consecutiv.În Regatul Unit, temperatura maximă a atins 34,7°C în centrul Londrei marți după-amiază, depășind recordul anterior de 34,4°C înregistrat în Essex. Anterior, cea mai caldă zi din 2025 fusese pe 21 iunie, cu 33,2°C în Surrey.În Franța, peste 1.300 de școli au fost închise parțial sau total marți, după ce agenția meteorologică națională a plasat mai multe regiuni sub alertă roșie. Parisul a fost deosebit de afectat, cu vârful Turnului Eiffel închis vizitatorilor.În Italia, 17 din cele 27 de orașe majore se confruntă cu un val de căldură, conform Ministerului Sănătății. La Grădina Zoologică din Praga, personalul distribuie până la 10 tone de gheață pe zi pentru a menține animalele la răcoare, în condițiile în care temperaturile în Cehia ating 37°C.În Turcia, incendiile de vegetație continuă să facă ravagii pentru a doua zi consecutiv în provinciile de coastă. Peste 50.000 de persoane au fost evacuate din casele lor, inclusiv 42.000 din provincia de vest Izmir, unde oficialii spun că vânturile puternice au alimentat flăcările.Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat la Sevilla: „Căldura extremă nu mai este un eveniment rar – a devenit noua normalitate”.Totodată, valul de caniculă lovește și România. În țara noastră au fost deja emise primele avertizări de caniculă pentru vara anului 2025, iar în urmă cu o săptămână au fost înregistrate primele maxime de peste 40 de grade Celsius în sudul teritoriului și în București.

Republica Moldova trebuie să devină principalul hub regional pentru reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului. Declarația a fost făcută de președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, în cadrul emisiunii ”Punctul pe azi” de la TVR Moldova. El a subliniat că țara noastră are avantaje geografice evidente, dar îi lipsește o conducere cu viziune și eficiență. ”Partidul Nostru lucrează deja la mai multe proiecte de lege în această direcție. Avem toate avantajele geografice necesare, însă ne lipsește norocul unei conduceri cu viziune și eficiență. O țară devine puternică atunci când generează venituri reale. Hub-ul pentru reconstrucția Ucrainei este o oportunitate excelentă pentru Moldova”, a declarat Renato Usatîi.Liderul Partidului Nostru a punctat că formarea unei forțe de muncă specializate este esențială pentru a valorifica această șansă. Renato Usatîi a criticat degradarea școlilor profesional-tehnice din țară și a făcut apel la reformarea sistemului de învățământ vocațional, pentru a pregăti muncitori calificați. ”Este nevoie, în primul rând, de centre de pregătire a specialiștilor calificați, însă, din păcate, în Moldova aproape că au dispărut școlile profesional-tehnice. Dar câți sudori avem nevoie acum și câți vor fi necesari poporului ucrainean! Trebuie să începem să-i pregătim încă de pe acum, prin aceste proiecte, pentru că beneficiile vor fi atât pentru noi, cât și pentru Ucraina.”Totodată, Renato Usatîi consideră că este nevoie de investiții urgente în infrastructură, în special în extinderea capacității Aeroportului Internațional Chișinău, precum și de o „revoluție fiscală” care să facă țara atractivă pentru investitori. „Nu putem fi competitivi cu prețurile la energie electrică sau gaze naturale, însă un sistem fiscal prietenos și predictibil ne-ar putea transforma într-un punct atractiv pentru afaceri. Este esențial să organizăm o conferință regională în Moldova, cu participarea țărilor vecine care au frontieră directă cu Ucraina – România, Polonia și alte state din regiune”, a precizat Renato Usatîi.Președintele Partidului Nostru este convins că Moldova trebuie să fie pregătită să gestioneze consecințele acestui conflict și să devină un jucător-cheie în regiune.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) respinge categoric posibilitatea de a forma o coaliție cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) după alegerile parlamentare. Declarația a fost făcută de liderul PSRM, Igor Dodon, în cadrul unei emisiuni la RliveTV, unde a calificat o eventuală alianță cu PAS drept „sinucidere politică”. „Orice partid care va face coaliție cu PAS este un cadavru politic. Eu consider că PAS nu are șanse să obțină majoritatea în viitorul Parlament. Vor încerca să o asigure prin diaspora și alte metode, dar nu vor reuși”, a spus Dodon. Fostul președinte al Republicii Moldova a subliniat că socialiștii sunt dispuși să negocieze cu toate formațiunile politice care vor accede în Parlament — mai puțin cu PAS. „Vom discuta cu toți cei care vor primi votul cetățenilor, în afară de PAS. Suntem gata să ne așezăm la masa de negocieri și să construim o coaliție de guvernare cu oricine altcineva”, a adăugat Igor Dodon. Afirmațiile liderului PSRM vin în contextul publicării unui sondaj de opinie realizat de compania iData, care arată că patru formațiuni politice ar accede în Parlament dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, luând în calcul doar voturile din interiorul țării. Potrivit datelor, PAS ar obține 49 de mandate din cele 101, fiind urmat de PSRM, Blocul Politic „Victorie” și Blocul „Alternativa”. Alegerile parlamentare urmează să aibă loc pe 28 septembrie 2025.

Republica Moldova a inaugurat oficial Ambasada în Republica Kazahstan, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Astana, cu participarea viceprim-ministrului, ministrului afacerilor externe Mihai Popșoi, a omologului său kazah, Murat Nurtleu și a membrilor corpului diplomatic. Evenimentul a început cu semnarea de către cei doi miniștri în Cartea de onoare a ambasadei.Noua misiune diplomatică vine să răspundă necesității unei prezențe active în Asia Centrală. Aceasta va avea un rol esențial în oferirea de servicii consulare cetățenilor moldoveni și sprijinirea comunității de afaceri în extinderea contactelor economice în regiune.„Deschiderea ambasadei la Astana reflectă angajamentul Republicii Moldova pentru dezvoltarea unei cooperări durabile cu Kazahstanul, dar și cu întreaga regiune a Asiei Centrale. Ne dorim să fim mai aproape de cetățenii noștri, dar și de oportunitățile pe care această cooperare le oferă în plan politic, economic și sectorial”, a declarat vicepremierul Mihai Popșoi.Omologul kazah, Murat Nurtleu, a adresat felicitări cu prilejul inaugurării Ambasadei Republicii Moldova la Astana și a subliniat că această prezență diplomatică va contribui la aprofundarea dialogului politic și la valorificarea oportunităților de cooperare dintre cele două țări.„Este o onoare să fiu prezent aici pentru a marca un moment important în relațiile dintre Kazahstan și Moldova. Deschiderea ambasadei întărește legăturile Kazahstanului cu comunitatea internațională și contribuie la dezvoltarea prieteniei și cooperării în diferite domenii cu Moldova. Vă asigur de sprijinul deplin al Ministerului Afacerilor Externe și al Guvernului Kazahstanului”, a declarat ministrul Murat Nurtleu.În cadrul ceremoniei, ministrul Mihai Popșoi a oferit Diplome de Onoare ale Guvernului pentru doi cetățeni moldoveni stabiliți la Astana: Aurel Gîscă pentru implicare civică și sprijinul acordat consolidării prezenței diplomatice a Republicii Moldova în Kazahstan și Natalia Karagoz în semn de apreciere pentru contribuția activă la promovarea patrimoniului cultural național.Odată cu inaugurarea oficială, misiunea își începe activitatea pentru a oferi servicii consulare de calitate cetățenilor moldoveni aflați în Kazahstan, precum și pentru a asigura protecția drepturilor și intereselor acestora.Pe lângă sprijinul acordat comunității moldovenești, ambasada va facilita dialogul politic și va contribui la dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii-cheie, precum economia, comerțul, educația, cultura și știința. De asemenea, va asigura o comunicare directă și eficientă cu autoritățile centrale și locale din Kazahstan.Ambasada Republicii Moldova la Astana este condusă de ambasadorul Ștefan Gorda, diplomat de carieră cu o experiență îndelungată în serviciul diplomatic.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu Johann Wadephul, Ministrul federal al Afacerilor Externe al Germaniei, aflat în prima sa vizită la Chișinău după preluarea mandatului în mai 2025. Întâlnirea a reconfirmat relațiile solide de parteneriat dintre cele două țări, precum și angajamentul comun pentru promovarea păcii și securității în regiune. Președinta Sandu a exprimat recunoștință pentru sprijinul consistent oferit de Germania în gestionarea crizelor recente, inclusiv prin contribuții esențiale în sectorul energetic - sprijin care a permis reducerea poverii facturilor pentru cetățeni. De asemenea, a menționat suportul pentru proiectele care îmbunătățesc nivelul de trai, precum extinderea rețelelor de apă și canalizare la Cahul, Călărași și Strășeni, și pentru consolidarea sectorului apărării. Șefa statului a apreciat rolul activ al Germaniei, țară fondatoare a Uniunii Europene, în susținerea parcursului european al Republicii Moldova și în dezvoltarea economiei naționale. Germania este un partener comercial cheie și o importantă sursă de investiții străine directe, care aduc inovație și generează locuri de muncă sigure și bine plătite. Discuțiile au vizat și necesitatea asigurării unor alegeri parlamentare corecte și protejate de influențe externe.

Partidul Republican „Inima Moldovei” a desfășurat un protest împotriva prețurilor exorbitante la produsele alimentare, care, din cauza acțiunilor autorităților, devin tot mai puțin accesibile pentru cetățeni. Liderul partidului, Irina Vlah, a subliniat că Guvernul PAS permite importurilor să intre în țară fără restricții, ruinând producătorii moldoveni care ar putea oferi produse de calitate și accesibile cu sprijinul statului.„Doar în primul trimestru al anului 2025, importul de produse agricole a crescut cu 13%. PAS duce o politică externă unilaterală, privându-i pe producătorii noștri de gaze și îngrășăminte la preț redus. Am purtat deja negocieri cu investitori din Turcia, ne-am întâlnit cu conducerea Ministerului Agriculturii din Rusia și pregătim noi vizite în alte țări. Partenerii noștri sunt gata să ne ofere gaze și îngrășăminte ieftine și să cumpere mărfuri moldovenești. Știm cum să readucem prețurile accesibile și să salvăm producătorul local”, a declarat Irina Vlah.Dependența fermierilor de prețurile la resursele energetice a fost confirmată de Vadim Gubceac din Bălți, care a fost nevoit să-și închidă afacerea cu sere.„Guvernul a făcut totul pentru a distruge fermele moldovenești de sere – de la scumpirea gazelor până la eliminarea restricțiilor de import pentru rețelele comerciale. Am creat locuri de muncă, am plătit taxe, dar am fost nevoit să închid. Am susținut protestul fiindcă cred: ceea ce propune „Inima Moldovei” poate readuce produsele moldovenești pe piață și poate oferi oamenilor prețuri normale”, a menționat Gubceac.Anastasia Railean, activistă a partidului din Chișinău, a adăugat: „Prețurile cresc la toate: pâine, lapte, legume, carne. Oamenii sunt nevoiți să aleagă: să cumpere mâncare sau medicamente, să cumpere fructe pentru copii sau haine groase. Aceasta este o lovitură dată viitorului țării! Ce generație vom crește dacă jumătate din țară mănâncă mai prost doar pentru că puterea fură poporul?”.Diana Rosipanu, din Bălți, a subliniat o amenințare strategică: „Ne duc pe scenariul ucrainean: mai întâi să ne bage în datorii, apoi să cumpere pământul pe nimic. Dacă nu scăpăm de PAS, într-o zi ne vom trezi robi pe propriul pământ!”.Vitalie Blanari, liderul „Inima Moldovei” în Fălești, a adăugat: „Guvernul PAS a trecut de partea băncilor și a importatorilor, uitând de poporul său. În final, plătim noi, când în fiecare zi vedem prețuri fantastice în magazine”.La finalul acțiunii, participanții au înmânat prim-ministrului Dorin Recean 10 revendicări, a căror realizare va permite reducerea prețurilor la produsele alimentare. Printre acestea se numără: revenirea la legea privind un minim de 50% produse autohtone pe rafturile magazinelor, simplificarea comercializării produselor agricole fără adaosuri de la intermediari, un program național de irigații, crearea unui fond de credite preferențiale cu o rată a dobânzii de până la 3%.„Aceste măsuri vor sta la baza planului nostru de acțiune după intrarea „Inima Moldovei” în Parlament. Vom face din Moldova o țară în care munca este respectată și oamenii sunt protejați!”, a concluzionat Irina Vlah.

Se împlinesc 521 de ani de la trecerea în nemurire a domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, considerat unul dintre cei mai mari domnitori români și unul dintre cei mai mari apărători ai creștinismului. Timp de 47 de ani cât a domnit în Moldova, Ștefan a dus lupte împotriva Imperiului Otoman, Regatului Poloniei și Regatului Ungariei. În timpul domniei sale, marele voievod a ctitorit 44 de biserici și mănăstiri atât în Moldova cât și în Muntenia, Transilvania și Muntele Athos.În numele lui Ștefan cel Mare, România și Republica Moldova au bulevarde, instituții, monumente, școli și unități militare, de exemplu: monumentul lui Ștefan cel Mare și Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, Ordinul „Ștefan cel Mare” – distincție militară de stat în Republica Moldova, muzee și case memoriale dedicate lui Ștefan cel Mare, în special la Suceava și Putna.Ștefan a murit pe data de 2 iulie 1504. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat la 20 iunie 1992. Conform calendarului gregorian, Sfântul Ștefan este sărbătorit în fiecare an, pe data de 2 iulie.

Mihai Leu, fost campion mondial la box și campion național la raliuri, a murit marți seară, la vârsta de 56 de ani, după o luptă grea cu boala, anunțul fiind făcut de familie pe pagina oficială de Facebook a fostului sportiv.„Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune. Pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat. Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic. Nu te vom uita niciodată”, se arată în mesajul postat marți seară.Potrivit Golazo.ro, Mihai Leu a început să boxeze în 1977, la Hunedoara, și a înregistrat o carieră profesională remarcabilă între 1991 și 1997: 28 de meciuri, 28 de victorii, dintre care 10 prin KO. A devenit campion mondial WBO la semimijlocie în 1997, dar s-a retras un an mai târziu, în 1998, din cauza unor accidentări.Ulterior, Leu s-a dedicat motorsportului, devenind campion național la raliuri în 2003.Din 2014, fostul sportiv a fost nevoit să lupte cu cancerul de colon. A fost supus mai multor intervenții chirurgicale și i-a fost montat un stent la rinichi. În noiembrie 2024, în urma unei complicații, a fost transportat de urgență la Spitalul Fundeni, unde a fost tratat de medicul Irinel Popescu. Într-un interviu pentru Golazo.ro, publicat în martie 2025, Mihai Leu mărturisea: „Șansele mele de a trăi aproape că nu existau”.În luna mai, el a fost din nou internat din cauza unor complicații apărute în urma operației suferite în toamna trecută, fiind externat la jumătatea lunii. Însă problemele au revenit, iar pe 21 iunie 2025 a fost transportat din nou la spital în stare critică, fiind plasat în comă indusă.În ciuda eforturilor depuse de medici, Mihai Leu s-a stins din viață marți seară, după mai bine de o săptămână petrecută la Terapie Intensivă.

Urmare a unui dosar penal trimis în judecată procurorii PCCOCS, opt persoane au fost condamnate la pedepse de până la 12 ani închisoare, după escrocheria coordonată din penitenciarul din Bălți de peste 4.400.000 lei, privind „punerea în vânzare a mașinilor aduse din Germania.”Așadar, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), din cei opt inculpați, Judecătoria Chișinău i-a condamnat pe trei deținuți la încă 12 ani închisoare pe lângă termenul pe care deja-l ispășesc; un complice de la libertate care locuia în Bălți a fost condamnat la 10 ani închisoare; precum și alți trei locuitori ai municipiului – un bărbat și două femei – la 8 ani și 6 ani închisoare; iar o femeie din Ialoveni care comparativ cu ceilalți membri ai grupului infracțional nu a mai fost în conflict cu legea și a avut un rol redus în schemă – transmiterea banilor din pretinsa arvună necesară vânzării unei mașini – a fost condamnată la trei ani cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar, cu condiția că nu va comite alte infracțiuni în această perioadă.Înșelați să achite anticipat și pentru vămuire, în sume de 120.000 leiSuplimentar judecării celor opt bărbați și femei condamnate, alte trei persoane și-au recunoscut vinovăția, cu judecarea lor într-un dosar separat. După cum anunțau procurorii PCCOCS în anul 2022, la trimiterea dosarului penal în judecată, faptele au avut loc în perioada anilor 2020-2021. Atunci, condamnații aveau vârste cuprinse între 18 și 37 de ani. Cinci din aceștia-și ispășeau pedeapsa în penitenciarul din Bălți, de unde coordonau schema infracțională (și unde-și ispășeau pedepsele inclusiv pentru omor cu incendierea persoanei, răpire de persoană, escrocherii și furt); iar complicii de la libertate sunt din Bălți și Ialoveni. Totodată, suplimentar celor opt persoane trimise în judecată de procurorii PCCOCS și condamnate acum, au mai fost trimiși în judecată doi soți și un alt bărbat, care au fost anunțați în căutare și condamnați în lipsa acestora, astfel condamnații totalizând 11 persoane.Înșelați să achite anticipat și pentru vămuire, în sume de 120.000 leiReamintim, precum anunțau procurorii PCCOCS în 2021, atunci când a fost destructurată schema infracțională pusă la cale de deținuți, aceasta pornea cu crearea conturilor pe paginile de internet de publicare a anunțurilor de vânzare a mașinilor ce ar fi urmat să fie aduse în Moldova din Germania (Mercedes, Audi, Volvo, Renault, Nissan, Toyota, Hyundai). Pentru publicarea anunțurilor, aceștia găseau pe internet fotografii cu mașinile care pretindeau că pot organiza să fie aduse în Moldova spre vânzare, în calitate de intermediari.În următoarea fază, în conversațiile telefonice aceștia le cereau clienților sume de bani în avans, între 1500 și 3000 euro. Ulterior în schemă interveneau persoanele de la libertate – dintre care unii făceau parte din acest grup criminal organizat, iar alții erau în căutarea unui loc de muncă – și care se întâlneau cu cumpărătorii pe care urmau să-i înșele, pentru ca să primească banii conveniți. În unele cazuri, aceștia se întâlneau cu clienții chiar și lângă Vama Leușeni, cu pretenția că mașina e deja aproape de vamă, iar pentru vămuire ar fi nevoie de bani suplimentari, împrejurare care le-a servit ca argument fals să ceară în unul de cazuri o arvună de peste 120.000 lei pentru o pretinsă vânzare unei femei a unei mașini de modelul Hyundai Grand Santa Fe.Contracte și recipise semnate, ca să poată înșela mai ușor victimeleIar pentru ca să fie și mai credibili, aceștia semnau recipise și contracte tipizate de împrumut pentru arvunele primite, chiar și autentificat notarial într-unul din cazuri. În scopul prevenirii tragerii lor la răspundere, aceștia foloseau nume false în conturile create pe aplicațiile Facebook, Odnoclasnichi, Viber și Whatsapp; precum și folosirea numelor false la întrevederile cu clienții, în unul din cazuri și cu folosirea unui buletin de identitate pe numele altei persoane asemănătoare.Al treilea cerc de persoane care erau ademeniți să intervină în schemă sunt martorii – mulți din ei fiind în căutarea unui loc de muncă – care au declarat la Judecătoria Chișinău faptul că după ce acceptau „oferta de muncă” anunțată pe Facebook de către complicii de la libertate, erau rugați să transmită sumele de bani de la cumpărători către alte persoane, prin microbuze interurbane. În unul din cazuri, atunci când a fost rugat să transmită o astfel de sumă de bani, a intuit faptul că ar putea fi vorba de o escrocherie și i-a întors banii cumpărătorului.Pentru ca oamenii legii să nu poată cu ușurință să dea de urma acestor bani proveniți din înșelătoria practicată, aceștia erau convertiți în altă valută, precum și erau cheltuiți pe trimiterea ilegală a telefoanelor și cartelelor telefonice în penitenciar, dar și a țigărilor, alcoolului și hainelor.Martor din dosar – cu mâna dreaptă ruptă, după ce a fost constrâns de trei bărbați din Ungheni să-și schimbe declarațiile în dosarul escrocheriilorDupă cum anunța Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale în februarie 2023, ofițerii de Poliție au reținut sub conducerea procurorilor trei bărbați din Ungheni, care au bătut un consătean, pentru ca acesta să-și schimbe declarațiile defavorabile învinuiților din dosarul escrocheriilor. Infracțiunea a fost comisă la inițiativa unuia din învinuiți, care între timp deja își ispășise pedeapsa pentru implicarea în acest dosar al vânzărilor fictive de „mașini din Europa.” Acesta, deci, i-a convins pe alți doi consăteni să participe la maltratarea martorului, care a fost bătut cu pumnii și picioarele, precum și cu un făraș metalic, până și-a pierdut cunoștința de două ori și s-a ales cu mâna ruptă. Prin urmare, la solicitarea Procuraturii Ungheni, instanța i-a condamnat pe toți trei infractori, care și-au recunoscut vinovăția pentru constrângerea martorului din dosarul escrocheriilor dirijate din penitenciar, ca să-și schimbe declarațiile în judecată. Astfel, prin sentința Judecătoriei Ungheni inițiatorul acestei infracțiuni și principalul învinuit a fost condamnat la 1,6 ani închisoare; iar complicii au fost condamnați la doi ani închisoare (cu suspendarea executării ei) și, respectiv, la amendă de 25.000 lei pentru bărbatul care a fost în același grup și, deși a fost mai puțin implicat în maltratarea martorului, totuși nu a întreprins măsuri decisive ca să prevină infracțiunea.Judecătoria Chișinău a pronunțat sentința în baza probelor din dosarul de peste 60 de volume, trimis în instanță în luna mai 2022 de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, urmare a 60 de percheziții desfășurate cu ofițerii de Poliție în penitenciare și la domiciliile persoanelor vizate, în noiembrie 2021. Totuși, până la devenirea definitivă a hotărârii judecătorești, persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Președintele francez Emmanuel Macron a discutat telefonic, marți, cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, pentru prima dată din 2022 încoace, solicitând o încetare „cât mai curând posibil” a focului în Ucraina și relansarea negocierilor de pace. Convorbirea, care a durat două ore, marchează o tentativă rară de reluare a contactelor directe între Paris și Moscova, într-un context internațional tensionat. Potrivit Palatului Élysée, Macron a reafirmat sprijinul neclintit al Franței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a cerut „lansarea cât mai rapidă a unor negocieri serioase care să conducă la o soluționare durabilă a conflictului ruso-ucrainean”. Liderul francez i-a transmis omologului rus că Franța rămâne ferm angajată în sprijinirea păcii, dar nu va ignora dreptul Ucrainei de a se apăra. La rândul său, Vladimir Putin a acuzat din nou Occidentul pentru escaladarea conflictului și a declarat că orice acord de pace trebuie să reflecte „noile realități teritoriale” și să fie „pe termen lung și cuprinzător”, potrivit comunicatului Kremlinului. În cadrul discuției, Macron a abordat și problema programului nuclear al Iranului, exprimând îngrijorări legate de respectarea Tratatului de neproliferare nucleară și colaborarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). El a subliniat necesitatea unei soluții diplomatice care să vizeze atât dosarul nuclear, cât și activitățile balistice și regionale ale Teheranului. Putin a replicat că Iranul are „dreptul legitim” de a dezvolta un program nuclear pașnic, dar a agreat să continue dialogul pe această temă împreună cu Franța. Macron l-a informat în prealabil pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre intenția sa de a discuta cu Putin și a revenit ulterior cu un nou contact, însă Palatul Élysée nu a oferit detalii despre reacția liderului ucrainean. Convorbirea vine după o perioadă de aproape trei ani de tăcere între cei doi lideri, ultima discuție directă având loc în septembrie 2022. De la acel moment, poziția președintelui francez s-a înăsprit considerabil față de Rusia, Macron declarând recent că expansionismul rus reprezintă o amenințare reală la adresa Europei. De asemenea, liderul francez nu a exclus posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina „în anumite condiții”. Ultimul contact oficial de nivel înalt dintre Franța și Rusia a avut loc în aprilie 2024, când miniștrii apărării din cele două țări au discutat despre securitate înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris. Atât Palatul Élysée, cât și Kremlinul au confirmat intenția de a menține deschis canalul de comunicare și de a continua dialogul în viitorul apropiat.

Administrația de la Washington, condusă de președintele Donald Trump, a decis să suspende livrările de arme destinate Ucrainei, inclusiv interceptoare pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, rachete aer-aer, aer-sol Hellfire, artilerie și rachete Stinger, potrivit unui articol publicat de The Wall Street Journal. Echipamentele militare se aflau deja în Polonia, în așteptarea livrării, când decizia a fost pusă în aplicare. În locul acestora, armamentul va fi redirecționat pentru reînnoirea stocurilor Pentagonului. Casa Albă argumentează că această hotărâre reflectă o schimbare de priorități, concentrându-se mai mult pe amenințările emergente din Orientul Mijlociu și din partea Chinei. „Această decizie a fost luată pentru a pune pe primul loc interesele Americii”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, subliniind că analiza Pentagonului a evidențiat nevoia de a reorienta resursele. Deși nu a comentat direct oprirea livrărilor, adjunctul secretarului apărării pentru politici, Elbridge Colby, a confirmat că Departamentul Apărării va furniza președintelui Trump opțiuni care „să fie în concordanță cu obiectivul său de a pune capăt acestui război”. În ciuda acestor justificări, decizia a provocat un val de critici în Congresul american. Senatoarea democrată Jeanne Shaheen a avertizat că SUA „slăbesc semnificativ apărarea antiaeriană a Ucrainei” în timp ce Rusia continuă bombardamentele nocturne asupra orașelor ucrainene. La rândul său, fostul ambasador al SUA în Ucraina, William Taylor, a declarat că „refuzul de a furniza rachete Patriot va costa vieți civile și militare”. În contrast, apropiați ai președintelui Trump, inclusiv Dan Caldwell, fost oficial al Pentagonului, susțin decizia, considerând că „SUA trebuie să-și protejeze propriile capacități de apărare în fața unor riscuri globale mai presante”.

Decizia Guvernului României de a diminua sporurile pentru condiții periculoase sau vătămătoare și de a reduce zilele de concediu suplimentar pentru bugetari a generat un val de nemulțumiri în rândul angajaților din sectorul public, care au ieșit la proteste în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în Capitală.La București, angajații Ministerului de Finanțe, ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), dar și ai altor instituții subordonate, au organizat manifestații spontane. Acțiuni similare au fost raportate la Curtea de Apel București, precum și la structuri teritoriale din Vrancea, Bacău și Gorj. Reprezentanții sindicatelor avertizează că protestele ar putea escalada, cu efecte directe asupra funcționării statului.„Putem să ieșim zi de zi sau putem, dacă nu ne ascultă nimeni, să blocăm activitatea și, atunci, toată România va fi blocată. Nu vor fi bani de pensii, nu vor fi bani să zboare avioanele, nu vor fi bani să plătim salarii”, a declarat președintele sindicatului „Sed Lex”, care reprezintă angajații din finanțe publice.Nemulțumirile vizează în special Ordonanța de Urgență adoptată recent de Executiv și publicată deja în Monitorul Oficial. Actul normativ prevede scăderea drastică a cuantumului sporului pentru condiții de muncă periculoase, de la 1.500 RON la maximum 300 RON brut lunar, indiferent de domeniu. Afectați sunt magistrații, polițiștii, profesorii, diplomații și angajații din administrația publică, printre alții.Totodată, concediul suplimentar acordat celor care lucrează în condiții grele sau vătămătoare va fi redus la doar 3-5 zile lucrătoare, în funcție de specificul activității.Guvernul justifică măsurile prin necesitatea unei politici fiscal-bugetare prudente, pentru a asigura sustenabilitatea financiară pe termen mediu și pentru a reduce deficitul bugetar excesiv. Noile reglementări intră în vigoare de la 1 iulie și vor fi aplicate până la finalul anului 2026.

Lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, propune o reformă fiscală de amploare, care să susțină mediul de afaceri și să asigure o colectare mai eficientă a veniturilor la bugetul de stat. Potrivit acesteia, actualul sistem de impozitare este împovărător și birocratic, iar schimbarea sa este esențială pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova.Printre măsurile anunțate de Furtună se numără: introducerea unui impozit unic pentru operatorii economici, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii; instituirea unei amnistii fiscale anuale pentru antreprenorii aflați la început de activitate.„Rezultatul acestei reforme va fi un buget de stat mai eficient, care să răspundă direct nevoilor societății – școli, spitale, pensii și infrastructură”, a transmis lidera formațiunii.În același mesaj, Victoria Furtună a adresat felicitări angajaților Serviciului Fiscal de Stat, cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la fondarea instituției.„Voi sunteți temelia unei Moldove prospere. Datorită muncii voastre, bugetul de stat este alimentat, iar cetățenii beneficiază de servicii esențiale. Nu sunteți simpli executori, ci actori esențiali în construirea unui stat echitabil, fără corupție și fără birocrație excesivă”, a declarat președinta partidului „Moldova Mare”.Victoria Furtună a subliniat că partidul său va continua să susțină politicile menite să reducă economia informală și să faciliteze dezvoltarea mediului antreprenorial, în special în rândul tinerilor și al celor care pornesc o afacere de la zero.