Fostul judecător Alexei Paniș a anunțat că se alătură echipei juridice a primarului general al Capitalei, Ion Ceban. Într-o postare publică, Paniș a declarat că a acceptat cu „mare drag și responsabilitate” această provocare și își dorește să contribuie activ la soluționarea problemelor municipale din postura de jurist.„Sunt în Chișinău din 2007, aici mi-am creat familia, aici s-au născut copiii mei și vreau să-i văd crescând în siguranță. Cred că lucrurile merg în direcția corectă și pot contribui și eu la acest proces”, a menționat Paniș, subliniind că implicarea civică și unitatea sunt esențiale pentru schimbare.Primarul Ion Ceban a reacționat rapid la anunț, exprimându-și aprecierea pentru cooptarea fostului magistrat în echipă: „Mândru să colaborăm. Oamenii profesioniști trebuie să fie apreciați la noi acasă.”Alexei Paniș este cunoscut pentru activitatea sa în domeniul justiției și susține că exemplul Chișinăului arată că Moldova poate progresa atunci când este condusă cu responsabilitate și viziune.

Un incident emoționant, cu final fericit, a avut loc în apropierea satului Stoianovca, raionul Cantemir. Un copil de doar 3 ani a fost descoperit de polițiști rătăcind singur, speriat și fără supraveghere, în apropierea traseului R34, chiar lângă un canal cu apă.Intervenția promptă a agenților de poliție Sîrbu Sergiu și Dan Vasilii a făcut diferența. Cei doi se aflau în patrulare când l-au observat pe copil și l-au preluat imediat, acționând cu grijă și responsabilitate. Cu sprijinul locuitorilor din sat, polițiștii au reușit în scurt timp să-i identifice familia. Părinții și rudele micuțului îl căutau disperați, iar reîntâlnirea a fost una plină de emoție și lacrimi de bucurie.Din fericire, copilul nu a suferit nicio traumă și se află în siguranță, din nou alături de cei dragi.Poliția Republicii Moldova mulțumește agenților implicați pentru devotamentul și empatia demonstrate, subliniind că vigilența și promptitudinea acestora au prevenit o posibilă tragedie.

Primarul General, Ion Ceban, anunță că str. Stere și jumătate din str. Vasile Lupu din sectorul Buiucani au intrat în reparație.Reabilitarea se face de la str. Alexei Șciusev – stadionul Dinamo, până la str. Eugen Coca.Potrivit edilului, lucrările includ frezarea asfaltului vechi și aplicarea unui nou strat de asfalt, ridicarea la cotă a capacelor de canalizare, schimbarea bordurilor, precum și reparația trotuarului pe partea pară a străzii. Reabilitarea trotuarului de pe partea impară a fost deja finalizată anterior. „Mulțumesc fiecărui locuitor pentru înțelegere și suport”, a transmis Ion Ceban.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a declarat pregătit să organizeze negocieri de pace între Ucraina și Rusia, exprimând dorința Ankarei de a contribui activ la oprirea conflictului. Potrivit agenției Anadolu, liderul turc a făcut aceste declarații în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele Franței, Emmanuel Macron.„Turcia este gata să-și aducă contribuția în orice mod, inclusiv prin organizarea de negocieri pentru un armistițiu”, a afirmat Erdogan. El a subliniat că s-a ajuns la „un moment de cotitură istoric” în eforturile de oprire a războiului ruso-ucrainean și că această oportunitate nu trebuie irosită.Erdogan a accentuat și importanța cooperării internaționale în vederea relansării procesului de pace și a reconstrucției Ucrainei, pledând pentru dialog și colaborare continuă.Declarațiile vin în contextul noilor evoluții privind negocierile de pace. Președintele rus Vladimir Putin a propus reluarea dialogului cu Ucraina pe 15 mai, în Turcia, fără condiții prealabile. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a răspuns că primul pas trebuie să fie încetarea focului – „completă, de durată și de încredere” – începând cu 12 mai, după care Ucraina este pregătită să participe la discuții.Totuși, Ministerul de Externe al Rusiei a transmis că Moscova dorește mai întâi negocieri privind „cauzele fundamentale ale războiului”, urmând ca abia apoi să se discute despre un armistițiu.

Mai întâi armistițiu, apoi negocieri pentru pace – este reacția președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la propunerea lui Vladimir Putin pentru negocieri directe de pace la Istanbul.Liderul de la Kiev a apreciat, însă, invitația la negocieri, drept un semn pozitiv.Președintele ucrainean spune că – „Este un semn pozitiv faptul că rușii au început în sfârșit să ia în considerare încheierea războiului. Întreaga lume așteaptă acest lucru de foarte mult timp”, a scris Zelenski pe rețelele sociale.El susține, însă, că primul pas pentru încheierea cu adevărat a oricărui război este încetarea focului și că nu are niciun rost să continuăm uciderile nici măcar pentru o singură zi.Opțiunea Ucrainei rămâne, însă: mai întâi armistițiu, începând din 12 mai – așa cum a stabilit sâmbătă cu liderii europeni, apoi negocieri de pace.Reacția vine după ce Vladimir Putin a ținut în noaptea de sâmbătă spre duminică o conferință de presă în care a propus Ucrainei negocieri directe cu Rusia la Istanbul.Președintele American, Donald Trump, a reacționat spunând că aceasta ar putea fi o „zi mare” pentru ambele țări.

Vladimir Putin a anunţat, sâmbătă noapte, că propune Kievului redeschiderea „negocierilor directe întrerupte în 2022”, fără condiţii prealabile. El propune începerea acestor negocieri la Istanbul, pe 15 mai, potrivit agenţiei TASS.„Ne propunem să începem fără întârziere, încă de joia viitoare, 15 mai, la Istanbul. Acolo unde (negocieri) au avut loc anterior şi au fost întrerupte”, le-a spus Putin reporterilor acreditaţi la Kremlin. Potrivit TASS, liderul de la Kremlin a subliniat că discuţiile - eşuate în martie 2022 - trebuie reluate din punctul unde au fost întrerupte.„Nu Rusia a fost cea care a întrerupt negocierile în 2022. A fost Kievul. Cu toate acestea, propunem Kievului să reia negocierile directe fără nicio condiţie prealabilă”, a declarat Putin, referindu-se la negocierile eşuate la scurt timp după invazia rusă din 2022.Potrivit Reuters, Putin a spus că negocierile trebuie să urmărească „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” şi „restabilirea unei păci durabile şi pe termen lung”. Putin consideră războiul din Ucraina drept un moment decisiv în relaţiile Moscovei cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991 prin extinderea NATO şi invadarea a ceea ce el consideră a fi sfera de influenţă a Moscovei, în care include Ucraina.„Oferim autorităţilor de la Kiev să reia negocierile încă de joi, la Istanbul”, a precizat Putin. „Propunerea noastră, aşa cum se spune, este pe masă, decizia aparţine acum autorităţilor ucrainene şi sponsorilor lor, care sunt ghidaţi, se pare, de ambiţiile lor politice personale, şi nu de interesele popoarelor lor”, a adăugat liderul de la Kremlin.Liderul rus a făcut anunţul după ce a convocat presa, după miezul nopţii, oficial ca să facă declaraţii după evenimentele de marcare a 80 de ani de la Ziua Victoriei din cel de-al Doilea Război Mondial.Declaraţiile au intervenit în condiţiile în care armistiţiul de trei zile declarat unilateral în războiul din Ucraina expirase la miezul nopţii, iar în deschiderea discuţiei cu presa, Putin a acuzat Ucraina că a încălcat de peste 130 de ori încetarea focului stabilită în martie-aprilie pentru 30 de zile, iar de Paşte a încălcat de circa 5.000 de ori armistiţiul de 30 de ore declarat de Moscova.Sâmbătă, liderii europeni consideraţi cei mai puternici aliaţi ai Kievului - premierul britanic Keir Starmer, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz şi premierul polonez Donald Tusk -, beneficiind de sprijinul lui Donald Trump, i-au dat lui Putin un ultimatum, somându-l să accepte un armistiţiu de 30 de zile începând de luni, 12 mai, şi să se aşeze la masa negocierilor, în caz contrar Occidentul urmând să-şi sporească sancţiunile şi să continue furnizarea armamentului pentru Ucraina.

Președintele  american Donald Trump a publicat un mesaj ambiguu cu privire la situația din Ucraina, lăudând perspectiva unui armistițiu, dar fără a indica clar dacă susține propunerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a liderilor europeni — care cer un armistițiu începând de luni — sau inițiativa președintelui rus Vladimir Putin, care propune reluarea negocierilor directe Ucraina-Rusia începând de joi, la Istanbul.„O zi potențial excelentă pentru Rusia și Ucraina! Gândiți-vă la sutele de mii de vieți care vor fi salvate dacă această baie de sânge nesfârșită se va încheia. Va fi o lume cu totul nouă și mult mai bună. Voi continua să colaborez cu ambele părți pentru a mă asigura că acest lucru se va întâmpla. SUA ar trebui să se concentreze pe reconstrucție și comerț. Ne așteaptă o săptămână grozavă!”, a scris Trump pe rețeaua sa socială.Declarația, deși optimistă în ton, evită să menționeze refuzul Moscovei de a accepta propunerea de armistițiu înaintată de Ucraina și UE, care prevedea o încetare a focului timp de 30 de zile, începând de luni. Liderii europeni au avertizat că, în caz contrar, Rusia va fi supusă unor noi sancțiuni.În replică, Vladimir Putin a respins această variantă și a propus ca, în schimb, negocierile bilaterale directe dintre Kiev și Moscova să fie reluate joi, la Istanbul, cu accent pe posibilitatea unui armistițiu.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin respinge posibilitatea unei încetări a focului de 30 de zile dacă Occidentul nu încetează să furnizeze arme Ucrainei.Putin ar fi susținut propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile, dar a venit cu un nou motiv care împiedică Moscova să o respecte, potrivit acestuia, scrie Pravda.Peskov a declarat că Kremlinul consideră imposibilă punerea în aplicare a acestei inițiative în timp ce „trupele ruse avansează pe fronturi și o fac destul de încrezător”. Iar în timpul armistițiului, potrivit acestuia, ar trebui să fie oprite livrările de arme occidentale din Statele Unite și țările europene.Rusia, „forțată de continue operațiunea militară”"Acesta va fi un avantaj pentru Ucraina. Ucraina va continua mobilizarea completă, va transfera noi trupe pe linia frontului. Va folosi acest timp pentru a antrena noi militari și pentru a le oferi odihnă celor care luptă deja. Deci, de ce ar trebui să oferim Ucrainei un astfel de avantaj?" a declarat secretarul de presă al lui Putin.Peskov susține, de asemenea, că Putin ar fi „făcut tot posibilul pentru a rezolva problema pe cale pașnică și diplomatică”, dar în absența „mijloacelor pașnice și diplomatice”, Moscova este „forțată să continue operațiunea militară”.

Pakistanul și India au ajuns la un acord privind o încetare a focului ''imediată'', a anunțat sâmbătă după-amiază ministrul de externe pakistanez Ishaq Dar, potrivit DPA și AFP, scrie AGERPRES. Informația a fost confirmată de o sursă guvernamentală indiană, care a precizat că cele două țări nu au prevăzute discuții despre alte subiecte.În ultimele zile, India și Pakistanul s-au acuzat reciproc de atacuri cu drone. Cele două țări vecine ajunseseră în prag de război de la atacul soldat cu 26 de morți în Pahalgam, un oraș turistic din Kashmirul indian, atac ce nu a fost revendicat.India a atribuit atacul din Pahalgam unei grupări jihadiste cu baza în Pakistan, Lashkar-e-Taiba (LeT), acuzând Islamabadul de sprijinirea terorismului.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a vizitat astăzi satul Negureni din raionul Telenești, unde s-a întâlnit cu localnicii pentru a discuta despre provocările cu care se confruntă și aspirațiile lor privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.Într-o atmosferă caldă și autentic moldovenească, surpriza zilei a venit din partea actorului și activistului civic Emilian Crețu, care a invitat-o pe oficiala europeană la o masă tradițională. În meniu: zeamă de casă, plăcinte aburinde și celebra „Cușma lui Guguță”.„Tradițiile sunt sufletul fiecărei națiuni europene. Integrarea în Uniunea Europeană nu șterge identitatea culturală a unui popor, ci o protejează și o face cunoscută întregului continent”, a declarat Marta Kos în cadrul vizitei.Locuitorii din Negureni i-au vorbit comisarei despre nevoile locale, despre migrație, infrastructură și educație, dar și despre speranța că viitorul european al Moldovei va aduce stabilitate, oportunități și o viață mai bună.Vizita Martăi Kos face parte dintr-o serie de întâlniri directe cu cetățenii din diverse regiuni ale Moldovei, în contextul sprijinului ferm al Bruxellesului pentru parcursul european al țării.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, împreună cu liderii Franței, Germaniei, Poloniei și Marii Britanii, au avut sâmbătă o convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, concentrată pe eforturile de pace în contextul războiului declanșat de Rusia. Anunțul a fost făcut de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga.Potrivit acestuia, discuția a avut loc după întâlnirea la Kiev a așa-numitei „coaliții a celor dispuși” — un format informal care i-a reunit pe Zelenski, Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Donald Tusk și Keir Starmer.„Toți cei cinci lideri au avut un schimb constructiv de opinii cu președintele SUA, Donald Trump, axat pe perspectivele unui armistițiu. Ucraina și toți aliații sunt pregătiți pentru o încetare completă și necondiționată a focului — pe uscat, pe mare și în aer — pentru cel puțin 30 de zile, începând de luni”, a scris Sîbiga pe platforma X, publicând și o fotografie a convorbirii.Condiția-cheie, a subliniat el, este ca Rusia să accepte armistițiul și să fie implementat un mecanism eficient de monitorizare. Dacă acest pas va avea loc, urmează măsuri de consolidare a încrederii și, eventual, inițierea unor negocieri de pace reale.Întâlnirea liderilor la Kiev vine în continuarea apelurilor lansate de cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron, care au cerut anterior Moscovei să accepte propunerea de armistițiu. În caz contrar, liderii europeni au avertizat asupra unui nou val de sancțiuni dure împotriva Rusiei.De partea cealaltă, Kremlinul a reacționat afirmând că este dispus la o încetare a focului doar în cazul în care țările occidentale opresc livrările de arme către Ucraina — o condiție pe care oficialii occidentali au respins-o în mod repetat.

Republica Moldova, în următorii zece ani, va avea un șoc fără precedent pe piața forței de muncă. Astăzi, forța de muncă a Republicii Moldova este de reprezentată de 2 mln 460 de mii de persoane, dintre care doar 1 mln 530 de mii se află în țară, doar 854 de mii sunt ocupați în economia națională, doar 630 de mii sunt angajați oficial și doar 470 de mii activează în sectorul real al economiei. „Moldoveni care muncesc peste hotare sunt aproape de două ori mai mulți decât moldovenii care lucrează acasă, în sectorul real al economiei. În 2024, numărul persoanelor care a ieșit din categoria celor apte de muncă a depășit numărul copiilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 9 mai 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. Analizând populația de vârstă aptă de muncă, 15-64 ani, expertul a spus că în 1980 era reprezentată de  2 mln 167 mii de persoane. În 1990 – de 2 mln 308 mii/persoane. 2000 – 2 mln 437 mii/persoane. 2015 – 2 mln 620 mii/persoane, dintre care 2 mln 007 mii-se aflau în țară, iar 613 mii-erau plecați peste hotare. 2020 – 2 mln 542 mii/persoane: 1 mln 774 mii-în țară, iar 769 de mii-plecați peste hotare. 2024 – 2 mln 487 mii/persoane: 1 mln 578-în țară, iar 908 mii-plecați peste hotare. 2025, estimativ – 2 mln 460 mii/persoane: 1 mln 530 de mii sunt în țară, iar 930 de mii sunt peste hotare. „Astăzi, aproape 40% din populația de vârstă aptă de muncă se află peste hotare. În 2015 era de 23,4%”, a spus expertul. Pe categorii de cetățeni, a declarat că de vârstă 15-24 ani sunt 379 mii, dintre care 235 mii sunt în țară, iar 144 mii sunt peste hotare. 25-34 ani – 517 mii: 268 mii-în țară, iar 249 mii-peste hotare. 35-44 ani – 660 mii: 365 mii-în țară, iar 295 mii-plecați de acasă. 45-54 ani – 480 mii: 314 mii-acasă, iar 166 mii-plecați peste hotare. 55-64 ani – 427 mii: 335 mii-acasă, iar 92 mii-plecați peste hotare. „Peste 20 de ani, cei din grupul de vârstă 15-24 de ani vor fi de două ori mai puțin decât este în prezent. Populația de vârstă aptă de muncă din Republica Moldova scade într-un ritm alarmant. Dacă astăzi vorbim migrație și îmbătrânirea populației care probleme grave, mai gravă va fi lipsa forței de muncă acasă. Ne aflăm într-o gaură demografică fără de precedent și intrăm într-o gaură neagră de funcționare a economiei naționale. Nu vom avea populație în vârstă aptă de muncă. Cei care pleacă din țară nu are cine îi substitui. În urma lor vine un număr mult mai mic de persoane apte de muncă”, a spus expertul. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2015, populația aptă de muncă era 70,5%, copii – 18%, iar vârstnicii – 11,5%. În 2018: populația aptă de muncă – 68,1%, copii – 18,7%, iar vârstnicii – 13,2%. 2020: populația aptă de muncă – 67,1%, copii – 18,5%, iar vârstnicii – 14,4%. 2022: populația aptă de muncă – 66,4%, copii – 18,3%, iar vârstnicii – 15,3%. 2024: populația aptă de muncă – 65,1%, copii – 17,5%, iar vârstnicii – 17,4%. În 2025, estimativ, populația aptă de muncă reprezintă 64,7%, copii – 17,1%, iar vârstnicii – 18,2%. „Populația de vârstă aptă de muncă, ca pondere, scade. În 2024, pentru prima dată lucrurile s-au inversat. Numărul persoanelor care a ieșit din categoria persoanelor apte de muncă a depășit numărul copiilor. Ponderea populației aptă de muncă, din 2015 și până în 2025, a scăzut cu 160 de mii de persoane, iar circa 320 de mii au plecat peste hotare. Astfel, numărul celor care muncesc în țară, timp de zece ani a scăzut cu aproape 500 de mii”, a declarat Veaceslav Ioniță. Despre populația ocupată, economistul a menționat că în 1960 era de 1 mln 301 mii/persoane, dintre care 784 mii erau salariate, iar 517 mii era ocupate în economia neobservată. În 1985 a reprezentat 1 mln 621 mii/persoane: 1 mln 328 mii-salariate, iar 294 mii-ocupate în economia neobservată. 2000 – 1 mln 402 mii/persoane: 697 mii-salariate, iar 706 mii-ocupate în economia neobservată. 2010 – 949 mii/persoane: 598 mii-salariate, iar 352 mii-ocuapte în economia neobservată. 2020 – 834 mii/persoane: 602 mii-salariate, iar 233 mii-ocupate în economia neobservată. 2024 – 854 mii/persoane: 629 mii-salariate, iar 225 mii-ocupate în economia neobservată. „Din 2015 avem creșteri și scăderi. Tot ce s-a schimbat este legat de populația ocupată oficial și neoficial. În 2000 numărul celor care activau neoficial în economie a fost mai mare decât al celor care erau angajați oficial. În mare parte activau în agricultură. Din 2010 și până în 2020, populația salariată s-a stabilizat la 600 de mii. Acum avem 630 de mii de persoane angajate. Timp de 15 ani s-au creat doar 30 de mii de locuri de muncă. Nu a fost găsită o soluție pentru dezvoltarea țării prin angajarea cetățenilor”, a menționat economistul. Cu referire la populația ocupată în economia neobservată, analistul economic a afirmat că în 2015 erau 245,6 mii/persoane, dintre care: 159,4 mii implicați în agricultură, 55,7 mii în alte sectoare ale economiei, iar 30,5 mii în construcții. 2018 – 181,1 mii/persoane: 156,5 mii-agricultură, 2,3 mii-alte sectoare ale economiei, iar 22,3 mii-construcții. 2019 – 247,2 mii/persoane: 146,4 mii-agricultură, 64,1 mii-alte sectoare ale economiei, iar 36,8 mii-construcții. 2021 – 220,7 mii/persoane: 146,7 mii-agricultură, 34,7 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,4 mii-construcții. 2023 – 260,6 mii/persoane: 152,3 mii-agricultură, 69,2 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,1 mii-construcții. 2024 – 225,1 mii/persoane: 123,7 mii-agricultură, 62,2 mii-alte sectoare ale economiei, iar 39,2 mii-construcții. „Cei mai mulți sunt antrenați în munci agricole. Neavând o perspectivă de salarizare, unica lor soluție este munca nedeclarată în agricultură. În 2024, din cauza crizei din agricultură 31 de mii de oameni au renunțat la activitățile agricole pe care le desfășurau din cei 33 de mii care au renunțat să mai fie persoane angajate în câmpul muncii”, a afirmat analistul economic. Potrivit expertului, cei mai afectați de munca neoficială sunt bărbații din mediul rural. Bărbații din sate, de 15-24 ani, lucrează neoficial circa 58,6%; 25-34 ani – 43,1%; 35-44 ani – 41,9%; 45-54 ani – 35,8%, iar de vârsta 55-64 ani – 27,4%. Femeile din mediul rural, de 15-24 ani, lucrează neoficial circa 33,8%, de 25-34 ani – 25,7%; 35-44 ani – 25,4%; 45-54 ani – 24,4%, iar de 55-64 ani – 22,9%. Bărbații din mediul urban, de la 15 la 24 de ani, lucrează neoficial – 17,9%, 25-34 ani – 16,6%, 35-44 ani – 17,4%, 45-54 ani – 10,7%, iar de la 55-64 ani – 10,9%. Femeile din mediul urban, de la 15 la 24 ani, lucrează neoficial – 2,3%, 25-34 ani – 4,4%, 35-44 ani – 7,4%, 45-54 ani – 5,4%, iar de la 55-64 ani – 3,6%. Astfel, dacă în 2015, vârsta medie a unui salariat din Republica Moldova era de 41,6%, în 2018  crescut la 42,2%, în 2021 la 42,7%; 2024 – 43,5%. „Crește continuu și este legat de faptul că la noi îmbătrânește forța de muncă, iar alta tânără nu vine, aceasta pleacă peste hotare”, a spus expertul. Analizând salariații și pensionarii pentru limita de vârstă din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că în 1990 erau 580 mii/persoane pensionare și 1 mln 510 mii/salariați. În 2000: 518 mii/pensionari și 697 mii/salariați. 2010 – 486 mii/pensionari și 598 mii/salariați. 2020 – 524 mii/pensionari și 602 mii/salariați. 2024 – 530 mii/pensionari și 630 mii/salariați. „Dacă anterior unui pensionar îi revenea 3 lucrători, în prezent este aproape 1 la 1. De aici și presiunea enormă pe sistemul de pensionare”, a declarat Veaceslav Ioniță. Economistul a făcut un top al ramurilor economiei naționale cu cea mai mare creștere și descreștere a numărului de salariați în ultimii 10 ani. Astfel, creșteri au înregistrat: comerțul cu ridica și amănuntul – +20,2 mii/salariați; serviciul IT – +9,5 mii; automotive – +8,8 mii; HoReCa – +5,7 mii; servicii informative – +5,1 mii. Scăderi: -12,7 mii în învățământ, -8,4 mii în agricultura salariată, -4,3 mii în activități profesionale științifice și tehnice, -3,1 mii în administrația publică și -2,8 mii în ramura fabricării articolelor de îmbrăcăminte. „Deși datele ne arată că s-au creat 30 de mii de locuri de muncă în ultimii zece ani, scăderea lor în alte sectoare ale economiei afectează. Oficial s-au creat în ultimii zece ani – 15,2 mii de noi locuri de muncă”, a spus economistul. Vorbind despre populația ocupată în agricultură, analistul economic a specificat că în 1980 erau 610 mii/persoane, dintre care 330 mii actuvau pe cont propriu, iar 290 de mii erau salariați. În 1990 – 552,4 mii: 370 mii-pe cont propriu, iar 182,4 mii-salariați. 2000 – 770,4 mii: 585,5 mii-pe cont propriu, iar 184,9 mii-salariați. 2010 – 314,7 mii: 264,6 mii-pe cont propriu, iar 50,1 mii-salariați. 2020 – 175,9 mii: 141,7 mii-pe cont propriu, iar 34,2 mii-salariați. 2024 – 154,6 mii: 122,6 mii-pe cont propriu, iar 32 mii-salariați. „Astăzi la noi, producția agricolă este, față de anii 2000, de două ori mai mare, în volume reale, iar numărul salariaților este de cinci ori mai mic. Partea proastă este că, în prezent, agricultorii neavând forță de muncă, renunță la activitățile agricole. În 2024 am ajuns la cel mai mic nivel al populației ocupată în agricultură”, a specificat analistul economic. Potrivit expertului, în cinci ani ponderea birocraților pe cap de locuitor a crescut cu 8,9%.  Dacă în 2005 era de 18,9; 2010 – 18,8; 2015 – 19,4; 2020 – 20,2; 2022 – 21,3; în 2024 a ajuns 21,8. „Numărul lor tot scade, dar scade mult mai încet decât numărul celor ocupați în alte sectoare ale economiei și decât numărul populației”, potrivit expertului. Veaceslav Ioniță susține că ramura IT este singura care a cunoscut o creștere a ratei de ocupare în câmpul muncii, dar aceasta nu reușește să compenseze lipsa de viziune a autorităților privind asigurarea cu locuri de muncă în alte ramuri ale economiei. „Numărul salariaților în sectorul IT din Republica Moldova în 2013 a fost de 4,1 mii/persoane, în 2024 a ajuns la 14,1 mii. În Republica Moldova problema numărul unu este demografia, caracterizată prin natalitate scăzută, migrație înaltă, care în următorii ani se va accentua tot mai mult. În următorii ani, cea mai mare problemă a Republicii Moldova va fi lipsa populației aptă de muncă”, a conchis expertul.Sursa: Viitorul.org

Ucraina şi Ungaria au anunţat vineri că expulzează fiecare câte doi diplomaţi ai celeilalte părţi, acuzându-se reciproc de spionaj, relatează Reuters, transmite News.ro. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a anunţat măsura într-o postare pe X după ce agenţia de securitate SBU a Kievului a declarat că a descoperit o reţea de spionaj condusă de statul maghiar pentru a obţine informaţii despre apărarea ucraineană.La rândul său, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat că ordinul de expulzare al Budapestei este un răspuns la ceea ce el a numit „propaganda” ucraineană.„Doi diplomaţi maghiari trebuie să părăsească ţara noastră în termen de 48 de ore. Tocmai l-am convocat pe ambasadorul Ungariei la MAE Ucraina şi i-am prezentat nota relevantă”, a scris Sîbiha pe X în limba engleză. „Acţionăm ca răspuns la acţiunile Ungariei, pe baza principiului reciprocităţii şi a intereselor noastre naţionale”, a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene.SBU a anunţat vineri că a reţinut doi agenţi care ar fi acţionat la comanda serviciilor militare de informaţii ale Ungariei. Este pentru prima dată în istoria Ucrainei când s-a descoperit că o reţea de spionaj maghiară lucrează împotriva intereselor Kievului, a declarat SBU.Ungaria face parte din Uniunea Europeană şi NATO, două blocuri cu care Kievul este strâns aliat în războiul Rusiei din Ucraina, dar relaţiile dintre Kiev şi Budapesta au fost adesea tensionate. Premierul ungar Viktor Orban se opune ajutorului militar occidental pentru Ucraina. De asemenea, el a menţinut relaţii cu Vladimir Putin, ceea ce îl pune în contrast cu majoritatea celorlalţi lideri ai UE, care au încercat să îl izoleze pe liderul rus de la invazia Moscovei în Ucraina în 2022.SBU a precizat că cei doi suspecţi sunt foşti membri ai armatei ucrainene, se află în custodie şi au fost notificaţi că sunt suspectaţi de trădare de stat. SBU a afirmat că aceştia au fost recrutaţi de un intermediar din cadrul serviciilor secrete militare maghiare şi au primit bani şi echipamente speciale pentru comunicaţii secrete. Potrivit SBU, presupuşii agenţi au fost însărcinaţi să transmită şefului lor detalii despre bateriile de apărare aeriană ale Ucrainei şi alte capacităţi militare din regiunea Transcarpatia, din sud-vestul Ucrainei.În Ucraina trăiesc aproximativ 150.000 de etnici maghiari, majoritatea în regiunea Transcarpatia. Guvernul lui Orban şi Kievul au avut de mai multe ori dispute cu privire la drepturile lingvistice ale comunităţii.Szijjarto a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că el consideră demersul drept propagandă ucraineană care ar trebui tratată cu precauţie, apoi a anunţat că Budapesta expulzează din Ungaria două persoane pe care le-a identificat ca fiind spioni ucraineni.„Nu tolerăm ca Ucraina să lanseze continuu astfel de acte defăimătoare împotriva Ungariei şi a poporului maghiar”, a declarat Szijjarto într-o înregistrare video pe Facebook. „Prin urmare, astăzi am expulzat din Ungaria doi spioni care lucrau sub acoperire diplomatică la ambasada Ucrainei din Budapesta”, a spus el.Szijjarto a acuzat Ucraina că foloseşte adesea propagandă anti-maghiară care s-a dovedit nefondată şi a declarat că ultima mişcare a Ucrainei a fost determinată de opoziţia Ungariei faţă de acordarea de ajutor militar Ucrainei.

Kievul a devenit sâmbătă epicentrul unui moment istoric în contextul războiului din Ucraina, odată cu sosirea simultană a patru lideri europeni de prim rang: Emmanuel Macron (Franța), Keir Starmer (Regatul Unit), Friedrich Merz (Germania) și Donald Tusk (Polonia). Este pentru prima dată de la începutul invaziei ruse în 2022 când asemenea lideri se reunesc fizic în capitala ucraineană.Liderii europeni au fost întâmpinați la gara din Kiev de oficiali ucraineni de rang înalt, într-un gest de solidaritate clară față de Ucraina. Pe agenda vizitei se află întâlnirea cu președintele Volodimir Zelenski, negocieri privind sprijinul militar și apelul comun către Moscova pentru un armistițiu complet și necondiționat de 30 de zile, sincronizat cu poziția exprimată recent de fostul președinte american Donald Trump.„Vom intensifica presiunea asupra mașinăriei de război ruse până când Rusia va accepta un armistițiu durabil”, au declarat cei patru lideri într-un comunicat comun.Vizita are și o dimensiune simbolică puternică, survenind imediat după parada de la Moscova dedicată celei de-a 80-a aniversări a victoriei asupra Germaniei naziste, unde Vladimir Putin a fost înconjurat de lideri din țări considerate aliate ale Rusiei.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, trage un semnal de alarmă în legătură cu intensificarea actelor de vandalism comise asupra bunurilor publice și spațiilor verzi din oraș. Potrivit unei postări recente pe rețelele sociale, edilul susține că astfel de fapte s-au înmulțit în ultimele săptămâni și anunță instalarea unor camere de supraveghere suplimentare.„Condamnăm astfel de acțiuni și vom instala și mai multe camere de supraveghere”, a declarat primarul. El a relatat mai multe incidente recente, printre care uscarea tuturor tuielor de pe o alee din sectorul Ciocana în doar o săptămână, ruperea arborilor plantați pe strada Dimo 7/3 – acolo unde municipalitatea a stopat anterior o construcție ilegală – și vandalizarea unor jardiniere bine fixate în Pădurea-Parc din același sector.„Ajungem la un absurd în care cineva își bate joc, intenționat, de banul public”, a afirmat Ion Ceban, adăugând că poliția a fost sesizată și urmează să fie ridicate imaginile video de pe camerele din zonă.Deși astfel de incidente au devenit mai rare în ultimii ani, primarul avertizează că ele par să revină. În acest context, edilul face apel la cetățeni să sprijine autoritățile și să semnaleze orice acțiuni de deteriorare a bunurilor publice: „Chemăm populația să ne comunice dacă, eventual, a observat orice tip de acțiuni de deteriorare a bunului public.”Autoritățile promit măsuri ferme pentru a preveni și sancționa actele de vandalism care afectează imaginea orașului și resursele investite în amenajarea spațiilor publice.

Ziua Independenței Naționale a României este sărbătorită, începând din 2022, la data de 10 mai, în urma adoptării Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, fiind zi de sărbătoare națională, lucrătoare, transmite Agerpres.Inițiatori ai propunerii legislative privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenței Naționale a României, prezentate în Biroul Permanent al Camerei Deputaților la 18 aprilie 2016, au fost 57 de deputați și senatori ai PNL, în expunerea de motive arătând: "restabilirea adevărului istoric și reluarea tradiției istorice din anii 1866-1947, când era sărbătorită ziua de 10 mai drept Zi Națională a României, reprezintă unul dintre cele mai importante motive.În toată această perioadă, ziua de 10 mai a fost sărbătorită până când regimul comunist a denaturat faptul istoric și a anulat această celebrare, instaurând ulterior 23 august drept zi națională". În continuare sunt amintite multiplele semnificații ale acestei zile: "în 10 Mai 1881, România a fost proclamată Regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate și de progres economic și social; în 10 Mai 1866, prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământ în fața Parlamentului Principatelor Unite; în 10 Mai 1877, Senatul proclama Independența statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamația "Independența absolută a României", conferindu-i astfel putere de lege. Cu o zi înainte, actul fusese citit în Parlament, de Mihail Kogălniceanu și votată de reprezentanții celor două Camere, conform http://www.cdep.ro/.Proiectul de lege privind sărbătorirea zilei de 10 Mai ca Ziua Independenței Naționale a României a fost adoptat de Senat la 22 decembrie 2016 și de Camera Deputaților la 9 iunie 2021.La 10/22 mai 1866, în fața Adunării Constituante (aleasă la 9/21 aprilie), a Locotenenței Domnești și Guvernului, prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, ce fusese ales prin plebiscit ca Domnitor al României, depunea jurământul de credință: "Jur a fi credincios legilor țării, a păzi religiunea românilor, precum și integritatea teritorială și a domni ca domn constituțional", potrivit lucrării "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003). A fost proclamat de către Adunarea Constituantă Domnitor al României sub numele de Carol I.Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic și cultural. Carol I s-a pronunțat, în plan extern, pentru menținerea și consolidarea statutului internațional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice și militare ale țării. La 1/13 iulie a fost promulgată noua Constituție a României (în vigoare până în 1923, cu unele modificări), redactată după modelul Constituției Belgiei (februarie 1835), considerată la momentul respectiv ca fiind cea mai avansată pe plan european.În contextul determinat de declanșarea conflictului ruso-turc (1877-1878), la care a participat și România, opinia publică și presa românească au cerut guvernului proclamarea de urgență a independenței țării față de suzeranitatea otomană. România a refuzat să fie considerată "provincie privilegiată a Imperiului", cum o definea Constituția otomană din decembrie 1876. La 29 aprilie/11 mai, Adunarea Deputaților a dezbătut în ședință publică situația creată, adoptând o moțiune prin care s-a declarat starea de război cu Imperiul Otoman. La 30 aprilie/12 mai, Senatul a votat o moțiune asemănătoare.La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat Independența de Stat a României. În fața Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu, a declarat: "În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare (...) Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă", potrivit volumului "Istoria României în date" (2003).După discurs, Adunarea Deputaților a votat o moțiune, cu 79 de voturi "pentru" și 2 "abțineri", prin care lua act că "rezbelul între România și Turcia, cu ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială". În aceeași zi, și Senatul a adoptat o moțiune cu un conținut identic. Tributul datorat Porții (914.000 lei) a fost anulat și a fost trecut în contul cheltuielilor pentru armată. A doua zi, 10/22 mai, proclamația și legea adoptată de legislativul român au fost contrasemnate de Carol I, potrivit https://centenarulromaniei.ro/.Deși Independența României a fost proclamată în Parlament, a fost necesar ca neatârnarea să fie cucerită pe câmpul de luptă. Între 12/24 și 16/28 iulie 1877, trupele române au trecut Dunărea. Armata română fără nicio experiență de război, dar cu multă dăruire și curaj, a cucerit pe rând redutele Grivița (30 aug./11 sept. 1877), Rahova (9/21 sept. 1877), Opanez (28 nov./10 dec. 1877) și Smârdan (12/24 ian. 1878). Congresul internațional de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878), care a pus capăt conflictului, a recunoscut independența României, unirea Dobrogei, dar a cedat Rusiei județele Bolgrad, Cahul și Ismail din sudul Basarabiei, potrivit volumului "O istorie a românilor" (Ion Bulei, 2007).La 10/22 mai 1877 au avut loc, la București, o serie de festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun și a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniștri, deputați, senatori, membrii înaltului cler, înalți magistrați ai țării. În aceeași zi a fost instituită prima decorație românească - "Steaua României", în vederea recompensării serviciilor militare și civile deosebite aduse statului român, potrivit volumului "Istoriei României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).Consiliul de Miniștri a hotărât la 9/21 septembrie 1878, acordarea titlului de Alteță Regală lui Carol I, realizându-se, astfel, un prim și important pas spre proclamarea Regatului României.Parlamentul a proclamat România regat, la 14/26 martie 1881, prințul Carol primind pentru sine și pentru urmașii săi titlul de rege al României. Ca urmare a acestui eveniment, România și-a consolidat pozițiile în sistemul relațiilor internaționale, în special în Europa, dând un impuls mișcării de emancipare națională a românilor de peste Carpați.La 10/22 mai 1881, când se împlineau 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au fost organizate festivități prilejuite de proclamarea Regatului și încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Președintele Parlamentului a înmânat regelui Carol I și reginei Elisabeta coroanele făurite din oțelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independență.Din 1866 și până la 30 decembrie 1947, momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ziua de 10 Mai a fost Ziua Națională a României și se sărbătorea cu mult fast.

Un banner uriaș care îl înfățișează pe Vladimir Putin sub forma dictatorului nazist Adolf Hitler a fost afișat pe zidul cetății medievale din orașul estonian Narva, la granița cu Rusia. Mesajul, vizibil de pe malul rusesc al râului Narva, conține inscripția „Putler — criminal de război”.Fotografia bannerului a fost publicată de Muzeul Narva, care își are sediul chiar în interiorul cetății. Directorul instituției, Maria Smorzhevskikh-Smirnova, a explicat că inițiativa este „un mesaj și un memento al războiului la scară largă și al crimelor de război comise de Rusia”.„Astăzi, de Ziua Europei, celebrăm pacea și libertatea… În același timp, chiar lângă noi, războiul declanșat de Putin se află deja în al patrulea an. Numim dictatorul pe nume și crimele de război – crime de război”, a declarat ea pentru rețeaua de televiziune publică ERR.Este al treilea an consecutiv în care Muzeul Narva expune un astfel de banner pe 9 mai, pentru a transmite un mesaj direct către locuitorii din orașul rusesc Ivangorod, aflat peste graniță. Smorzhevskikh-Smirnova a subliniat că instalarea nu este o provocare, ci o acțiune planificată împreună cu organizația Propastop.Autoritățile ruse nu au rămas indiferente: la începutul anului 2025, un tribunal din Moscova a emis un mandat de arestare pe numele Mariei Smorzhevskikh-Smirnova, acuzând-o că a răspândit „informații false” despre armata rusă în scopuri politice.Între timp, pe partea rusă a râului, în Ivangorod, au fost instalate din nou ecrane gigant și o scenă pentru festivitățile de 9 mai. Anul acesta, acestea au transmis parada de Ziua Victoriei, urmată de un concert festiv intitulat „Malurile Victoriei”.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă privind adâncirea fenomenului sărăciei absolute în Republica Moldova, pe fondul crizelor economice repetate și al migrației masive. Potrivit unei analize publicate de expert, în prezent, peste 814.000 de persoane – adică fiecare al treilea moldovean – trăiesc în sărăcie absolută, iar numărul acestora a crescut cu 170.000 în doar trei ani, echivalentul unei majorări de 40%.„Avem de-a face cu o conjuncție periculoasă între crizele economice succesive și migrația accelerată a populației active, care afectează grav echilibrul social și economic al țării”, avertizează Ioniță. Ruralul – epicentrul sărăcieiDatele analizate arată că sărăcia afectează în mod disproporționat zonele rurale: aproape 600.000 de persoane sărace trăiesc în sate, de două ori mai mult decât în orașe. Migrația tinerilor și a celor cu potențial economic lasă în urmă comunități îmbătrânite și vulnerabile, în care accesul la resurse și oportunități este tot mai limitat.„Această segregare economică și demografică amplifică decalajele regionale și accentuează inegalitățile structurale”, explică expertul. Crizele economice – factor declanșatorÎn ultimii cinci ani, Republica Moldova a traversat patru crize majore, care au dus la inflație record, creșterea tarifelor la energie, stagnarea veniturilor și erodarea puterii de cumpărare. Aceste șocuri economice au afectat în special categoriile vulnerabile, împingând tot mai mulți oameni sub pragul sărăciei. Apel la politici urgenteVeaceslav Ioniță avertizează că, fără intervenții direcționate, modelul actual de dezvoltare nu mai este sustenabil. El propune o serie de măsuri urgente, printre care: protejarea categoriilor vulnerabile de efectele crizelor economice; investiții în dezvoltarea zonelor rurale pentru a opri exodul tinerilor; politici coerente de incluziune socială și echilibrare regională.În absența acestor acțiuni, Republica Moldova riscă să devină, potrivit lui Ioniță, „o societate dezechilibrată, în care cei care au plecat susțin, de la distanță, pe cei care au rămas fără perspective”.

Cu ocazia zilei de 9 mai, Vlad Filat, fost premier al Republicii Moldova și lider al Partidului Liberal Democrat (PLDM), a transmis un mesaj de recunoștință și reflecție, subliniind importanța memoriei istorice și a angajamentului ferm față de valorile europene.„Astăzi sărbătorim două momente fundamentale pentru destinul continentului nostru: Ziua Victoriei și Ziua Europei”, a declarat Filat, evocând curajul celor care au luptat împotriva fascismului și idealurile de pace, unitate și democrație ce stau la baza construcției europene.PLDM și-a exprimat, prin vocea liderului său, respectul profund față de toți veteranii celui de-al Doilea Război Mondial, indiferent de tabăra sau uniforma purtată, amintind că „suferințele și eroismul lor nu pot fi niciodată uitate”. Filat a făcut apel la o memorie colectivă sinceră și demnă, care să nu fie folosită pentru confruntări politice, ci ca reper moral și lecție pentru generațiile prezente.„Ororile celui de-al Doilea Război Mondial trebuie să ne amintească permanent că pacea nu este un dar garantat, ci o construcție continuă, ce necesită eforturi constante, fermitate și dedicație”, a subliniat fostul premier.Totodată, el a reafirmat angajamentul partidului față de integrarea europeană a Republicii Moldova, văzută ca o alegere de valori, nu doar de geopolitică: „O Europă care învață din trecut, dar care își construiește un viitor al păcii, al armoniei și al înțelegerii, fără granițe care să despartă oamenii.”Mesajul lui Vlad Filat s-a încheiat cu un apel la unitate și încredere: „Să fim uniți în memoria celor care au căzut pentru libertate, să păstrăm demnitatea în fața prezentului și să rămânem încrezători în viitor.”

Fosta judecătoare Victoria Sanduța a transmis un mesaj profund cu ocazia zilei de 9 mai, îndemnând la reflecție, unitate și respect, într-un context marcat de tensiuni interne și internaționale. Într-o postare publică, Sanduța a subliniat că această zi ar trebui să fie una de liniște și recunoștință, în memoria celor care au luptat pentru pace și demnitate, nu pentru trofee politice.„Bunicii și străbunicii noștri nu au luptat pentru trofee politice. Au luptat pentru viață, pentru demnitate, pentru viitor”, a scris ea, amintind că lecțiile istoriei nu trebuie uitate, mai ales într-o lume în care războaiele – fie ele armate sau hibride – revin în actualitate.Sanduța a criticat derapajele valorice ale Europei contemporane și pasivitatea în fața pericolelor pentru democrație: „Europa, în loc să fie mai unită, pare tot mai încurcată în propriile-i standarde, tot mai nesigură în valorile pe care pretinde că le apără. Dușmanii democrației știu asta. Și profită.”În opinia ei, pacea nu este doar un angajament politic, ci o alegere personală și cotidiană, care începe cu adevărul și se menține prin respect și bunătate. Ea a lansat un apel către cetățeni să renunțe la ura și cearta care îi dezbină, în timp ce politicienii „se schimbă, se rotesc, se scuză”.„Să transformăm 9 mai dintr-o zi a dezbinării într-o Zi a Păcii – pentru Moldova, pentru Europa, pentru copiii noștri”, a îndemnat Victoria Sanduța, încheind mesajul cu un apel la unitate prin diversitate și la responsabilitate civică.

Cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la capitularea Germaniei naziste și încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE), Tudor Ulianovschi, a transmis un mesaj de reculegere, unitate și responsabilitate.„Astăzi se împlinesc 80 de ani din ziua capitulării Germaniei naziste, când în Europa s-a instaurat, în sfârșit, pacea, după aproape șase ani de distrugeri, lacrimi, durere și zeci de milioane de vieți curmate”, a scris Ulianovschi. El subliniază că acea zi a reprezentat un punct de cotitură pentru întreaga Europă, care a început un proces de reconstrucție profundă și o reevaluare a relațiilor dintre state, pentru a preveni repetarea unei asemenea tragedii.Liderul PSDE amintește că și populația actualei Republici Moldova a simțit din plin suferințele acelui război devastator: „Foarte mulți dintre noi au avut de suferit propriile drame, fie pierzând oameni dragi pe front, fie suferind din cauza efectelor acestei deflagrații sângeroase – copii rămași orfani, familii distruse, lipsuri, durere, foame!”În mesajul său, Ulianovschi a făcut un apel la memorie colectivă și la prețuirea păcii: „Această zi trebuie să fie pentru noi toți o zi a reculegerii, a reconcilierii, a recunoștinței față de cei care au contribuit atunci la oprirea acestui coșmar și la instaurarea păcii.” Totodată, el a subliniat importanța responsabilității actualei generații de a nu permite repetarea istoriei prin conflicte și războaie.Ulianovschi a marcat și dubla semnificație a zilei de 9 mai, Ziua Victoriei și Ziua Europei, pe care le consideră profund interconectate: „Sărbători care, de altfel, au aceeași esență și aceeași bază – Pacea, pe care am recăpătat-o cu mari sacrificii în urmă cu 80 de ani.”În încheiere, liderul PSDE a adus un omagiu veteranilor rămași în viață, urându-le sănătate și putere, și a exprimat recunoștință pentru jertfa eroilor căzuți. El a reafirmat speranța într-o Europă „a libertății, progresului și unității, pentru care au luptat înaintașii noștri”.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat vineri descoperirea unei rețele de spionaj coordonate de statul maghiar, care ar colecta informații despre apărarea ucraineană, într-un caz fără precedent în relațiile dintre cele două țări, scrie ȘtirileProtv.ro. „Este pentru prima dată în istoria Ucrainei când s-a constatat că o rețea de spionaj maghiară lucrează împotriva intereselor Kievului," a precizat SBU într-un comunicat oficial, preluat de Reuters și news.ro.Agenția de securitate a reținut doi suspecți, foști membri ai armatei ucrainene, care se află în prezent în custodie, fiind acuzați de trădare de stat. Conform investigațiilor, aceștia ar fi fost recrutați de un intermediar din cadrul serviciilor militare de informații maghiare.„Suspecții au primit bani și echipamente speciale pentru comunicații secrete," a detaliat SBU, adăugând că „agenții au fost însărcinați să transmită intermediarului lor detalii despre bateriile de apărare aeriană ale Ucrainei și alte capacități militare din regiunea Transcarpatia." Această regiune din sudul Ucrainei, care se învecinează cu Ungaria, găzduiește aproximativ 150.000 de etnici maghiari, comunitate care reprezintă un punct fierbinte între cele două state. Kievul și guvernul condus de Viktor Orban au avut anterior disensiuni cu privire la drepturile minorității maghiare.Deși Ungaria face parte din Uniunea Europeană și NATO, două organizații care sprijină Ucraina în războiul împotriva Rusiei, relațiile bilaterale s-au deteriorat constant. Premierul ungar Viktor Orban s-a remarcat prin poziția sa sceptică față de ajutorul militar occidental pentru Ucraina și a menținut relațiile cu președintele rus Vladimir Putin, contrar majorității liderilor europeni care au încercat să-l izoleze pe acesta după invazia din 2022.

Într-un mesaj transmis de Ziua Victoriei și a Europei, lidera Mișcării Moldova Mare, Victoria Furtună, a subliniat legătura profundă dintre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și începutul construcției europene. Potrivit acesteia, victoria asupra fascismului a fost fundamentul pe care s-a putut clădi, cinci ani mai târziu, proiectul Uniunii Europene. „Cei care au luptat, au murit pentru ca generațiile viitoare să trăiască în pace. Iar din cenușa războiului, Europa a ales un alt drum: nu al armelor, ci al cooperării”, a transmis Furtună, amintind că memoria celor căzuți trebuie să rămână un reper moral și istoric pentru prezent și viitor. Ea a criticat tentativele de a rupe legătura dintre trecut și prezent, afirmând că „nu există Europa unită fără memoria eroilor care au salvat-o”. În acest context, Furtună a reiterat că ziua de 9 mai poartă o dublă semnificație: victoria împotriva răului și speranța unui viitor comun, pașnic. „9 mai e o singură zi, dar cu două sensuri mari: Ziua Victoriei, care ne amintește că răul poate fi înfrânt; și Ziua Europei, care ne arată că din ruine se poate clădi o lume mai dreaptă. Victoria și Europa nu se exclud. Se completează”, a conchis lidera Moldova Mare.

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins ca neîntemeiată cererea de anulare a alegerilor prezidențiale din 4 mai depusa de Sebastian Popescu și a validat primul scrutin. "În ziua de 9 mai 2025, în cadrul controlului pentru respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, conferind efectivitate competenţelor înscrise în Constituţia României şi având în vedere votul exprimat în primul tur al alegerilor prezidenţiale din anul 2025, judecătorii constituţionali au hotărât, cu unanimitate de voturi: respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din cadrul primului tur de scrutin din data de 4 mai 2025, formulată de Sebastian-Constantin Popescu; confirmarea şi validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, în cadrul primului tur de scrutin din data de 4 mai 2025", transmite CCR.De asemenea, judecătorii CCR au decis organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui României duminică, 18 mai 2025, la care participă George-Nicolae Simion şi Nicuşor-Daniel Dan, "în această ordine". Hotărârile sunt definitive şi general obligatorii.Tot vineri, instanța constituțională a respins, ca neîntemeiată, cererea de anulare a primului tur al alegerilor, formulată de candidatul Sebastian-Constantin Popescu. Preşedintele Partidului Noua Românie a explicat, marţi, 6 mai 2025,  că depunerea contestaţiei la Curtea Constituţională este un demers prin care a dorit să transmită "un mesaj de alarmă" şi să spună lucrurile "extrem de grave " care s-au întâmplat, din punctul său de vedere. El a subliniat că a pornit în cursa electorală cu "un handicap enorm, imens", susţinând că nu a beneficiat de prezenţă în mass-media.

Liderul Partidului Neamului Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, a transmis un mesaj emoționant și tranșant cu ocazia zilei de 9 mai, criticând dur modul în care este marcată această dată în fostul spațiu sovietic și în special în Republica Moldova.„Dacă aș putea, aș sări peste această zi din calendar”, a declarat Galbur, susținând că data de 9 mai îi provoacă anual „disconfort, sentimente de furie” și îl determină să „judece oamenii după faptele lor, după nivelul lor de inteligență, după valorile pe care le au și minciunile pe care le cred”.În mesajul său, liderul PNM consideră că această zi a fost marcată intenționat cu roșu în calendar pentru a menține deschisă o rană istorică și pentru a continua divizarea societății din Europa de Est. El critică festivismul excesiv, „falsa mândrie, multă vodkă, claxonări ca la nuntă și PR politic”, susținând că o comemorare reală ar trebui să fie una „cu fețe triste, lumânări și rugăciune”.Dragoș Galbur a denunțat și influența propagandei sovietice, pe care o consideră responsabilă de tensiunile și conflictele actuale din regiune. „Putem vedea ce se întâmplă în Ucraina, ca rezultat al militarizării și propagandei sovietice a societății ruse timp de zeci de ani”, a spus el, subliniind că „toate tâmpeniile acestea care elogiază măreția Uniunii Sovietice trebuie date uitării”.Amintind de propria copilărie la Bălți, Galbur a evocat momente în care, elev fiind, oferea flori și alimente veteranilor de război, dar spune că în prezent înțelege mai bine câtă suferință purtau aceștia, mai ales cei care au fost puși să lupte „împotriva propriilor frați” în cadrul unor armate diferite.Un accent deosebit în discursul său l-a pus pe necesitatea de a proteja copiii de propaganda militaristă: „În ultimii ani văd tot mai mulți copii în uniforme sovietice și sunt profund dezamăgit și amărât de aceste gesturi”. El a făcut apel la societate să-i învețe pe copii despre „dragoste, Dumnezeu, bunătate”, amintind cuvintele poetului Grigore Vieru: „Este nedrept să înveţi copilul cum să moară pentru patrie, înainte de a-l învăţa cum să trăiască pentru ea”.Galbur și-a încheiat mesajul cu un apel la reflecție și responsabilitate, subliniind că doar prin educarea în spiritul păcii și al valorilor morale se poate evita repetarea tragediilor trecutului. „Copiii ne sunt garanția păcii în viitor. Alta, din păcate, nu avem.”

A început parada de 9 mai de la Moscova, care este comandată de comandantul suprem al trupelor terestre, generalul de armată Oleg Saliukov, şi este supervizată de ministrul apărării, Andrei Belousov, scrie News.ro. Discursul lui Putin la Parada Victoriei a durat aproximativ 10 minute.Preşedintele rus a felicitat pe toată lumea cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Victoriei în „Marele Război pentru Apărarea Patriei”, cum este denumit la ruşi al Doilea Război Monidal. El a spus că 9 mai cea mai importantă sărbătoare pentru ruşi.„Astăzi, suntem cu toţii uniţi de sentimente de bucurie şi tristeţe, mândrie şi recunoştinţă, admiraţie faţă de generaţia care a înfrânt nazismul şi a câştigat libertatea şi pacea pentru întreaga omenire cu preţul a milioane de vieţi. Păstrăm cu fidelitate memoria acestor evenimente istorice şi triumfătoare. Şi, ca moştenitori ai învingătorilor, sărbătorim ziua de 9 mai ca pe o sărbătoare de familie, ca pe cea mai importantă pentru ţară, pentru întreg poporul, pentru fiecare familie, pentru fiecare dintre noi”, a spus Putin în introducerea alocuţiunii sale.„Ne amintim lecţiile celui de-al Doilea Război Mondial şi nu vom fi niciodată de acord cu denaturarea evenimentelor sale, cu încercările de a-i justifica pe călăi şi de a-i calomnia pe adevăraţii învingători”, a menţionat Putin.„Datoria noastră este să apărăm onoarea soldaţilor şi comandanţilor Armatei Roşii, marele eroism al reprezentanţilor diferitelor naţionalităţi, care vor rămâne pentru totdeauna în istoria mondială ca soldaţi ruşi”, a punctat el.„Adevărul şi dreptatea sunt de partea noastră”, a proclamat liderul de la Kremlin înainte de a menţiona actualul război din Ucraina. „Întreaga ţară, societate, popor susţin participanţii la operaţiunea militară specială. Suntem mândri de curajul şi hotărârea lor, de acea forţă spirituală care ne-a adus întotdeauna numai victorie”, a spus Putin, care şi-a lansat invazia la scară largă din Ucraina, în februarie 2022, sub denumirea de „operaţiune militară specială”.În acest an, liderul rus a ordonat soldaţilor săi să respecte o încetare a focului în Ucraina în perioada 8-10 mai, pentru a marca aceste festivităţi care vor fi încununate, ca în fiecare an, de o mare paradă militară sub zidurile Kremlinului, relatează AFP.Dar Ucraina, care se confruntă cu o ofensivă de amploare din 2022, a acuzat joi armata rusă că a atacat de-a lungul întregii linii a frontului, susţinând că au fost sute de încălcări ale armistiţiului. Forţele ruse, la rândul lor, au asigurat că „respectă strict” încetarea focului, afirmând că doar „răspund” la încălcările ucrainene.Începând de marţi, Moscova şi Kievul şi-au continuat loviturile aeriene transfrontaliere, provocând întârzierea sau anularea a sute de zboruri în Rusia din cauza atacurilor dronelor ucrainene.

Republica Moldova participă la majorarea de capital al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Proiectul de lege care prevede acceptarea modificărilor la Acordul de constituire a BERD a fost adoptat de Parlament.Modificarea Acordului de constituire a BERD prevede majorarea capitalului autorizat al băncii, printr-un aport cumulativ al tuturor membrilor, în valoare totală de 4 miliarde de euro. Astfel, capitalul cu care va contribui țara noastră va fi de 4,03 milioane de euro. Banii vor fi oferiți în tranșe, până în 2029. În rezultat, Republica Moldova va beneficia, în continuare, de oportunități de investiții și de sprijin financiar.La fel, printre modificările Acordului figurează extinderea treptată a operațiunilor BERD spre Africa subsahariană și Irak, precum și eliminarea limitării statutare a capitalului privind operațiunile curente ale băncii.Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost fondată în 1990 și, în prezent, numără 75 de țări membre. Țara noastră a aderat la BERD în 1992. Până în prezent, banca a finanțat 179 de proiecte în Republica Moldova, care au o valoare cumulativă de 2,46 de miliarde de euro. Proiectele implementate în sectorul public din țara noastră, cu suportul băncii, vizează modernizarea economiei, infrastructurii, transportului, domeniului energetic, agriculturii, gestionării apei și a deșeurilor etc.

Astăzi, 9 mai, cu ocazia Zilei Victoriei, Primarul General, Ion Ceban, a participat la tradiționalul eveniment de comemorare desfășurat la Complexul Memorial „Eternitate”. Alături de veterani, cetățeni și oficiali, edilul a adus un omagiu celor care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial. „Ca în fiecare an, venim la Complexul Memorial „Eternitate” pentru a comemora și a păstra vie memoria celor care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial și pentru a le transmite multă sănătate celor puțini veterani care mai sunt în viață”, a declarat edilul.Ion Ceban a subliniat că această zi ar trebui să fie una a unității și a păcii, nu a confruntărilor politice.„Îmi pare rău că această zi este folosită în scopuri politice de unii sau alții, iar societatea, în continuare, este împărțită. Multe vieți au fost pierdute și mulți au avut de suferit, iată de ce îndemnăm toți cetățenii să ne unim și să facem tot posibilul pentru ca acele orori să nu se mai repete. În condițiile actuale, este cu atât mai important ca Republica Moldova să nu permită repetarea greșelilor trecutului și să aleagă calea păcii, a democrației și a respectului reciproc”, a spus Primarul General.Ion Ceban a amintit și despre eforturile administrației municipale de a întreține și valorifica Complexul „Eternitate”.„Ceea ce am făcut noi este să aducem în ordine Complexul, de când l-am întors, și vom continua să investim. Nu uităm de trecut și privim în viitor”, a conchis edilul.

Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Dorin Recean au participat astăzi la ceremonia oficială de comemorare a celor 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Evenimentul a avut loc la Complexul Memorial „Eternitate” din capitală, unde conducerea țării a depus flori în memoria celor căzuți. „Astăzi, alături de întreaga lume, comemorăm victimele celui de-al Doilea Război Mondial – oameni care și-au dat viața pentru ca noi să trăim în pace”, a declarat președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că ziua de 9 mai 1945 a adus prima respirație de liniște pentru Europa după ani întregi de moarte și distrugere. „În Moldova, aproape fiecare familie a plătit un preț – pe front sau sub bombe. Cei căzuți nu erau cifre. Erau ai noștri bunici, vecini, copii”, a spus Sandu, îndemnând la apărarea valorilor păcii, libertății și demnității „cu unitate, curaj și solidaritate”. În discursul său, președintele Parlamentului Igor Grosu a vorbit despre responsabilitatea generației actuale de a proteja moștenirea lăsată de cei care au luptat în cel mai devastator conflict armat al secolului XX. „Veteranilor noștri – puținii care mai sunt printre noi – le exprimăm profunda noastră recunoștință pentru sacrificiul lor. Iar în memoria celor 56 de mii de moldoveni care nu s-au mai întors niciodată de pe front, avem datoria de a păstra vie lecția istoriei: pacea este cel mai de preț bun”, a declarat Grosu. El a adăugat că moldovenii nu vor război, ci vor „să fie de partea păcii”. Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova, a fost de asemenea prezent la eveniment, susținând mesajele de solidaritate și recunoștință transmise de conducerea de vârf a statului.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că îl va susține pe Nicușor Dan în turul II al alegerilor prezidențiale din România. Declarația a fost făcută în ediția din 8 mai a podcastului său.„Ne dorim foarte mult să avem în continuare o relație foarte bună cu România. Ne dorim foarte mult să vedem o Românie puternică, europeană, o Românie care să continue să se modernizeze și să ne ajute și pe noi să ajungem în Uniunea Europeană. Cred că este loc de mai mult. Cred că putem să ne mobilizăm mai mult la următoarele alegeri. Eu personal îl voi susține pe Nicușor Dan”, a declarat Maia Sandu.Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-a declarat oficial susținerea pentru Nicușor Dan în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, care va avea loc pe 18 mai. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, printr-un video publicat pe pagina sa de Facebook.„Partidul Acțiune și Solidaritate își exprimă susținerea pentru candidatul Nicușor Dan, o persoană care s-a angajat să ajute Republica Moldova și cetățenii noștri din funcția de președinte al României”, a declarat Igor Grosu.

Amendamentele adoptate de Parlament, care introduc sancțiuni pentru „coruperea pentru întruniri organizate”, ridică îngrijorări serioase privind respectarea drepturilor fundamentale. Atât conținutul noii prevederi, cât și lipsa de transparență în procesul legislativ contravin standardelor internaționale privind libertatea de întrunire, de exprimare și de participare publică, anunță Asociația Promo-LEX într-un comunicat de presă. La 30 aprilie, Parlamentul a adoptat în a doua lectură proiectul de lege nr. 381 prin care urmărește combaterea fenomenului corupției electorale și aspectele conexe acestuia. În cadrul acestei sesiuni, au fost adoptate și o serie de amendamente propuse de deputați. Procesul legislativ urmează să fie urmat de a treia lectură.Adoptarea netransparentă a amendamentuluiAmendamentul în cauză a fost înregistrat cu o zi înainte, pe 29 aprilie și conține, pe lângă norma ce instituie sancțiuni pentru „corupere pentru întruniri organizate”, modificări la alte șase acte normative însoțite de o notă de fundamentare de 16 pagini. Amendamentul nu a fost supus consultărilor publice sau avizării din partea structurilor de stat, ceea ce contravine Legii nr. 239 privind transparența în procesul decizional, Legii nr. 100 privind actele normative, Regulamentului Parlamentului și Hotărârii Parlamentului nr. 149/2023 privind aprobarea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional.Amendamentul nu a fost supus unei dezbateri distincte în cadrul Parlamentului, ci a fost adoptat în bloc, împreună cu alte modificări legislative.Îngrădirea disproporționată a libertății de întrunireLipsa transparenței și consultărilor publice este cu atât mai îngrijorătoare cu cât noua normă poate duce la limitarea nejustificată și disproporționată a dreptului constituțional la libertatea de întrunire.Amendamentul propune includerea în Codul Contravențional a unui nou articol care penalizează:1) Pretinderea, acceptarea sau primirea mijloacelor financiare în scopul participării la întruniri organizate prin care se urmăreşte încălcarea ordinii publice, încălcarea moralității publice sau a drepturilor altor persoane, sau publicitate politică. Sancțiunea prevăzută este între 100 și 150 unități convenționale pentru persoana fizică, adică 5000-7500 de lei.2) Promisiunea, oferirea sau darea mijloacelor financiare care nu se cuvin în scopul determinării unei persoane de a participa la întruniri organizate care urmăresc încălcarea ordinii publice, încălcarea moralității publice sau a drepturilor altor persoane, sau publicitate politică, sancționate cu 500-1000 de unități convenționale, adică 25000-50000 de lei. Prevederile articolului sunt redundante și creează confuzii privind aplicarea legislației cu privire la întruniri.Legea nr. 26 cu privire la întruniri deja prevede interzicerea întrunirilor prin care se urmăreşte încălcarea ordinii publice sau organizarea tulburărilor în masă, încălcarea moralităţii publice, a drepturilor şi a libertăţilor altor persoane ori punerea în pericol a vieţii sau a sănătăţii acestora, iar art. 67 din Codul Contravențional pedepsește încălcarea legislaţiei privind întrunirile.Pe de altă parte, includerea „publicității politice” printre scopurile întrunirilor în cazul cărora se penalizează „coruperea pentru întruniri organizate” creează și mai multă incertitudine, or astfel de întruniri nu fac parte din categoria celor interzise.Considerăm că acest articol constituie o ingerință în libertatea de întrunire, pentru că nu răspunde criteriilor de previzibilitate a efectelor sale, de necesitate sau proporționalitate. De asemenea, prevederea nu este adecvată scopului invocat – combaterea corupției electorale – întrucât reglementează situații ce depășesc cadrul campaniei electorale. O abordare eficientă a combaterii corupției electorale și participării remunerate ar trebui să se axeze pe transparența provenienței și legalitatea utilizării resurselor financiare, prin intermediul unor mecanisme legale distincte și adecvate, nu prin restrângerea drepturilor fundamentale. Articolul instituie sancțiuni care contravin standardelor internaționaleDescrierea acțiunii contravenționale – pretinderea, acceptarea sau primirea și, respectiv, promisiunea, oferirea sau darea mijloacelor financiare ca parte a organizării întrunirilor – nu constituie în sine comportamente reprobabile și nu ar trebui criminalizate.Deși remunerarea pentru protest ar putea pune la dubiu sinceritatea participanților, aceasta nu neapărat îl deligitimizează și nu îl face ilegal. Majoritatea întrunirilor organizate implică cheltuieli din partea organizatorilor și participanților, atât financiare, cât și de altă natură (timp, efort etc.). Întrunirile și mișcările sociale nu trebuie să fie în totalitate spontane și lipsite de tranzacții financiare. Istoric, multe proteste civice de protecție a drepturilor omului au fost organizate de asociații care își plătesc activiștii și angajații. Organizatorii de proteste ar putea asigura alimentarea și alte necesități ale participanților sau le-ar putea organiza transportul, fără a aduce vreun prejudiciu public. Organizatorii ar trebui să fie liberi inclusiv să remunereze pe acei participanți care își asumă anumite sarcini în cadrul întrunirii (de steward, sau chiar de vorbitor).Astfel, textul articolului este vag, lăsând loc de interpretări și putând fi aplicat abuziv în contexte neprevăzute de legiuitor, cu riscul de a restrânge nejustificat și disproporționat dreptul la libertatea de întrunire. Scopul „publicității politice” poate fi interpretat arbitrar pentru a viza un spectru larg de întruniri organizate. De exemplu, concurenții electorali pot remunera artiști pentru a evolua la întruniri organizate cu scopul de a face publicitate politică. Astfel de cheltuieli sunt frecvent întâlnite în cadrul întrunirilor pașnice, și nu ar trebui să fie confundate cu acte de corupere sau considerate, în mod automat, ca fiind contrare legii.Ce spun standardele internaționaleCalificarea drept contravenție a acceptării unor beneficii materiale pentru participarea la întruniri este o ingerință disproporționată și periculoasă, susceptibilă să descurajeze organizarea și participarea la întruniri pașnice. Potrivit standardelor internaționale, sancțiunile aplicabile participanților la astfel de întruniri trebuie să fie minime, proporționale și să nu aibă un efect de descurajare.Ghidul OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția privind Libertatea de întrunire prevede că „Practica încurajării participării la întruniri nu ar trebui să facă obiectul unei reglementări legale, cu excepția cazului în care oferirea unor stimulente ar contraveni legilor care impun limite proporționale privind finanțarea campaniilor electorale.” Cu alte cuvinte, participarea remunerată la întruniri ar putea face obiectul unor reglementări, dar doar în limite proporționale și doar în contextul finanțării campaniilor electorale. Or, după cum am arătat, prevederile articolului adoptat depășesc cadrul campaniei electorale și nu sunt proporționale și previzibile.În acest context, Promo-LEX solicită: Retragerea amendamentului care prevede sancționarea „coruperii pentru întruniri organizate”; Identificarea unor soluții legale de luptă contra corupției electorale aliniate la obligațiile internaționale asumate de Republica Moldova, în special cele care derivă din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și standardele ODIHR; Supunerea tuturor proiectelor de modificare a legislației privind dreptul la întrunire unor consultări publice reale și transparente, cu implicarea societății civile și a experților în drepturile omului.„Considerăm că doar printr-un proces legislativ transparent, participativ și aliniat standardelor internaționale, statul poate garanta respectarea drepturilor fundamentale și consolidarea democrației”, se arată în comunicatul Asociației.

Conclavul l-a ales pe cel de-al 267-lea episcop al Romei, cardinalul Robert Francis Prevost. Anunțul a fost dat mulțimii de cardinalul protodiacon Dominique Mamberti.În vârstă de 69 de ani, Robert Francis Prevost devine al 267-lea lider spiritual al celor peste 1,4 miliarde de credincioși catolici din întreaga lume.Vestea alegerii unui nou papă a fost anunțată oficial la ora 19:07, ora României, când fumul alb a ieșit pe coșul Capelei Sixtine.A fost semnalul că cei 133 de cardinali electori reuniți la Vatican au ajuns la un consens în timpul conclavului desfășurat în aceste zile.Alegerea noului papă vine după a patra rundă de vot a cardinalilor.În primul discurs în calitate de papă, Leon al XIV-lea i-a adus un omagiu predecesorului său, Papa Francisc, și a spus că dorește să ofere oamenilor propria sa binecuvântare, așa cum a făcut Papa Francisc în ultima sa apariție în Piața Sfântul Petru, scrie BBC.„Putem fi o biserică misionară, o biserică care construiește punți, care este mereu deschisă pentru a-i primi pe toți – la fel ca în această piață, pentru a-i primi pe toți, în caritate, dialog și iubire”, a spus Papa Leon al XIV-lea.Robert Prevost are 69 de ani și este originar din Chicago, Illinois, Statele Unite ale Americii.Potrivit CNN, el și-a petrecut o mare parte din carieră ca misionar în America de Sud și, cel mai recent, a condus un birou puternic al Vaticanului pentru numirea episcopilor. Se așteaptă ca el să continue reformele Papei Francisc.Prevost a lucrat timp de un deceniu în Trujillo, Peru, și a fost ulterior numit episcop de Chiclayo, un alt oraș peruvian, unde a servit din 2014 până în 2023.Într-un interviu acordat Vatican News la scurt timp după ce a devenit lider al Dicasterului pentru Episcopi, Prevost a declarat: „Încă mă consider un misionar. Vocația mea, ca și cea a fiecărui creștin, este de a fi misionar, de a proclama Evanghelia oriunde s-ar afla”.Alegerea noului papă a avut loc după ce fostul suveran pontif, Francisc, papă din 2013, a murit în a doua zi de Paște, pe 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani.

Fumul alb care iese acum din coșul Capelei Sixtine semnalează că procesul de vot s-a încheiat, iar cardinalii au ales un succesor pentru Papa Francisc.Deocamdată, nu se știe cine a fost desemnat, dar va deveni clar când acesta va apărea pe balconul Capelei Sixtine, probabil în decurs de o oră.Complet izolați de restul lumii, 133 de cardinali catolici au decis drumul pe care va merge Biserica. Scandalul abuzurilor sexuale ori rolul femeilor în Biserică – sunt doar câteva dintre provocările care îl așteaptă pe următorul Papă.

Autoritățile din Republica Moldova vor emite, începând cu anul 2026, pașapoarte și documente de călătorie moderne, adaptate la standardele europene de securitate. Un proiect de modificare a Legii privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte a fost votat de Parlament în prima lectură.Noile acte de călătorie vor respecta cerințele tehnice prevăzute de Organizația Internațională a Aviației Civile și reglementările Uniunii Europene, fiind dotate cu elemente biometrice avansate și coduri de identificare unificate. Prin integrarea tehnologiilor moderne de identificare, acestea vor oferi un nivel sporit de securitate asupra datelor personale ale beneficiarilor și vor preveni tentativele de falsificare.Potrivit inițiativei legislative, o parte din informațiile din actele de călătorie vor fi în trei limbi: română, engleză și franceză, ceea ce va permite recunoașterea lor la nivel internațional. Totodată, pe lângă datele personale, actele de identitate vor conține şi semnătura olografă care se va aplica de la vârsta de 14 ani. De asemenea, vor fi incluse şi datele biometrice ale titularului, precum imaginea facială și amprentele digitale. Excepție vor face copiii cu vârsta până la 12 ani şi persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă.În proiect sunt specificate şi termenele de valabilitate ale pașapoartelor, în funcție de vârsta titularului și de statutul acestora. Documentele de călătorie pentru apatrizi, refugiați sau beneficiari de protecție umanitară vor avea valabilitatea de la 3 la 10 ani. În cazul în care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă temporar, pașaportul şi documentul de călătorie va avea termenul de valabilitate un an.Agenția Servicii Publice va emite majoritatea actelor de identitate, cu excepția pașaportului diplomatic şi a celui de serviciu, care vor fi eliberate de către Ministerul Afacerilor Externe. Iar actele de identitate pentru apatrizi, refugiați și beneficiari de protecție umanitară vor fi eliberate de către Inspectoratul General pentru Migrație al MAI.Pașaportul va fi eliberat cetățenilor Republicii Moldova, iar documentele de călătorie vor fi eliberate persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de apatrid sau de refugiat, precum şi persoanelor cărora li s-a acordat protecție umanitară în conformitate cu actele normative privind migrația şi azilul.Proiectul de lege, elaborat de Agenția Servicii Publice în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, urmează a fi examinat de Parlament în a doua lectură.

Președintele Mișcării Alternativa Națională, Ion Ceban, acuză Partidul Acțiune și Solidaritate că pregătește instaurarea oficială a unei dictaturi în Republica Moldova, prin concentrarea întregii puteri în mâinile președintelui țării, Maia Sandu. „PAS vrea să dea toată puterea în mâinile Maiei Sandu. PAS se pregătește de pierderea Parlamentului și a puterii și vrea să aprobe un proiect de lege inventat, creat și propus chiar de Președinție și de sfetnicii Maiei Sandu. Legea care îi atribuie Președintelui puteri să facă ce vrea mușchiul ei. Ei vor cu orice preț să se mențină la putere, încalcă orice linie roșie, ne mai vorbind de democrație, stat de drept și standarde internaționale, cu care ei atât de mult vă flutură în față”, a declarat Ion Ceban, în cadrul unei conferințe de presă.Ce vrea de fapt Maia Sandu și PAS, potrivit lui Ceban: Acest proiect de lege prevede că Consiliul Suprem de Securitate devine, din organ consultativ (precum este acum) pe lângă Președintele țării, o autoritate de coordonare și luare a deciziilor, fără răspundere juridică, și cu amenzi și dosare pentru cei ce nu se vor supune. Al doilea pericol este că, dacă acum legea prevede clar cine sunt membrii și componența acestui organ consultativ – precum prim-ministrul, președintele Parlamentului, procurorul general, reprezentanții instituțiilor de stat – după legea propusă de Maia Sandu, aceasta va numi în acest organ pe cine vrea ea și care vor face tot ce va spune ea. Altă inepție este că Președintele va numi directorul SIS, așa cum este și în prezent, dar, conform noii legi propuse de marionetele Președinției, doar Președintele va avea dreptul să-l demită, nu Parlamentul, așa cum era până acum. Și cel mai grav este că, prin această lege, cei numiți de Maia Sandu după bunul său plac și după rânza ei, au dreptul să ia decizii secrete și să oblige instituțiile statului să facă ceea ce vrea ea. Iar dacă cineva nu o să fie de acord, urmează amenzi, dosare penale și persecutare.Astfel, ținând cont și de apropierea Zilei Victoriei asupra fascismului, liderul MAN a comparat demersul actualei guvernări cu tacticile regimurilor totalitare din trecut.„Adolf Hitler și-a acordat împuterniciri dictatoriale, justificate prin aceea că la putere vor ajunge, pe atunci, comuniștii germani. Exact asta face astăzi PAS, condus de Maia Sandu, și la asta, de frică, toți închid ochii”, a mai spus Ion Ceban.Mai mult, președintele Mișcării Alternativa Națională a atenționat cetățenii că PAS va face tot posibilul să rămână la putere, recurgând la manipulare, denigrare, publicarea de informații false și chiar la deschiderea de dosare.„A început o perioadă fierbinte, în care ei își pierd controlul. Doar în puterea voastră stă să ne unim și să-i schimbăm. Altfel, vedem și în alte țări ce se întâmplă acolo unde guvernează semeni de-ai lor”, a conchis Ion Ceban.

Un bărbat de 54 de ani, condamnat pe viață pentru comiterea unui șir de infracțiuni grave, inclusiv tâlhării și omorul a doi frați minori, a fost reținut astăzi de ofițerii Direcției Combaterea Criminalității Organizate a Inspectoratului Național de Investigații (INI), cu sprijinul mascaților de la BPDS „Fulger” și al polițiștilor din Anenii Noi.Potrivit unui comunicat oficial emis de Poliția Republicii Moldova, persoana fusese eliberată din detenție la data de 24 martie curent, în urma unei decizii controversate a Judecătoriei Rezina. Totuși, Curtea de Apel Nord a respins astăzi demersul de eliberare formulat anterior și a dispus reîncarcerarea individului.Cazul a stârnit un val de indignare în rândul opiniei publice, mai ales având în vedere gravitatea faptelor comise în lunile iulie–august 1995, când bărbatul a fost implicat în mai multe acte de violență, culminând cu omorul a doi copii.Deținutul urmează să fie escortat înapoi la Penitenciarul nr. 17 pentru executarea restului pedepsei cu închisoarea pe viață.

Partidul Social Democrat European (PSDE) a criticat inițiativa lansata de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Președinția Republicii Moldova, care vizează transformarea Consiliului Suprem de Securitate (CSS) într-un organ cu atribuții extinse, ale cărui decizii ar deveni obligatorii.Într-o postare oficială, PSDE acuză guvernarea că, încă de la preluarea puterii, a transformat CSS într-un „refugiu pentru ONG-iștii obedienți”, slăbind astfel încrederea publicului în această structură esențială pentru securitatea națională. Formațiunea avertizează că, în actualul context regional marcat de război la hotarul țării, „este absolut periculos să te joci cu subiectul asigurării securității naționale”.PSDE subliniază că ideea de a oferi CSS competențe executive nu este nouă, dar este specifică regimurilor autoritare. Faptul că inițiativa este promovată în prag de alegeri parlamentare, în paralel cu plasarea controversatului Centru „Patriot” sub controlul direct al Președinției, alimentează, în opinia partidului, temerile privind o concentrare periculoasă a puterii în mâinile șefului statului.„Această mișcare adie a concentrare de putere în mâna unei singure persoane care își dorește perpetuarea în funcție, în pofida prevederilor constituționale și a principiilor statului de drept”, se menționează în comunicatul PSDE.O altă îngrijorare exprimată de social-democrații europeni este posibilitatea introducerii unei forme distincte de răspundere penală pentru nerespectarea deciziilor CSS – o măsură pe care o consideră „flagrant neconstituțională” și „specifică regimurilor represive”.În opinia PSDE, inițiativa urmărește consolidarea prerogativelor prezidențiale pe fondul temerii PAS că nu va mai deține majoritatea în viitorul Parlament. „Astfel de mișcări pripite arată incompetența și infantilismul inițiatorilor, dar și o evidentă rea intenție și obsesie pentru putere”, se mai arată în declarație.Partidul a cerut public retragerea proiectului și o dezbatere largă, transparentă și bazată pe respectul pentru statul de drept și echilibrul instituțional consfințit de Constituție.

O pasageră a unei companii aeriene acuză abuzuri comerciale, după ce a fost nevoită să plătească 30 de lei pentru o sacoșă simplă de plastic, în contextul lipsei pungilor speciale pentru transport în spațiile comerciale ale Aeroportului Internațional Chișinău – puncte de comerț preluate în gestiune începând cu 1 mai 2025, notează Telegraph.md. „O sacoșă banală, din cele care costă 2-3 lei la piață, este vândută aici cu 1,5 euro (aproximativ 30 de lei). Nu acceptă plată în euro sau dolari, doar în lei moldovenești, fie cash, fie cu cardul. Este o bătaie de joc. Ce-i asta, Chișinău Duty-Free? Au luat-o razna complet”, a declarat, revoltată, femeia.Deși în limbajul obișnuit spațiul este numit „duty-free”, magazinul în cauză nu are regim vamal scutit de taxe, fiind un punct de vânzare obișnuit, aflat în zona de plecări a aeroportului.Administrația aeroportului a recunoscut existența unor dificultăți temporare în perioada de tranziție, iar la casele de marcat a fost afișat un anunț privind lipsa pungilor speciale pentru transportul mărfurilor cumpărate de către pasageri.În lipsa acestor ambalaje, clienții magazinelor din aeroport sunt nevoiți să achiziționeze sacoșe la prețuri de până la zece ori mai mari decât cele practicate în comerțul obișnuit.Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a declarat anterior că decizia de a administra direct spațiile comerciale a fost luată după ce echipa managerială a demonstrat că poate gestiona eficient întreprinderea, obținând un profit mai mult decât dublu față de anii anteriori.„Am avut licitațiile pe care le-am avut, am avut o epopee. După mai mult de un an de administrare de către echipa managerială a aeroportului, am văzut rezultatele întreprinderii. Am văzut că echipa se isprăvește foarte bine, a adus rezultate foarte bune în anul 2024, și, când am văzut cifrele preventive, că aveam un profit de peste 330 de milioane de lei – și aici vreau să fac o comparație – acesta este cu mult peste dublul profitului obținut de cei care se lăudau că gestionau foarte bine aeroportul din 2016 până în 2023”, a menționat Cojuhari.Administratorul interimar al aeroportului, Sergiu Spoială, a dat asigurări – referindu-se la spațiile pentru alimentație publică, preluate anterior – că pasagerii vor avea acces la produsele necesare și că oferta va fi diversificată, iar prețurile vor fi corecte.În ciuda promisiunilor autorităților privind îmbunătățirea serviciilor și a experienței pasagerilor, preluarea directă a administrării spațiilor comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău de către Întreprinderea de Stat a generat nemulțumiri din partea călătorilor.Aceștia au semnalat că prețurile produselor comercializate în incinta aeroportului nu au scăzut, ci, dimpotrivă, au rămas ridicate. Au fost raportate cazuri în care produsele alimentare au fost transportate și depozitate în condiții improprii, punând sub semnul întrebării respectarea normelor sanitare și de siguranță alimentară.Aeroportul Internațional Chișinău nu a oferit, deocamdată, un răspuns oficial privind prețul exagerat al ambalajelor.https://www.youtube.com/shorts/JCN6F33zfFM

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul Chinei, Xi Jinping, au afișat joi o unitate solidă în cadrul discuțiilor de la Kremlin, prezentându-se drept garanți ai stabilității globale și ai memoriei istorice, într-un moment în care ambele țări se confruntă cu presiuni internaționale crescânde. Întâlnirea a avut loc cu ocazia aniversării a 80 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial – o sărbătoare cu o profundă încărcătură simbolică pentru Kremlin. „Victoria asupra fascismului, obținută cu prețul unor sacrificii enorme, are o semnificație durabilă”, i-a spus Putin lui Xi, mulțumindu-i pentru participarea la ceremonii. „Împreună cu prietenii noștri chinezi, stăm ferm de veghe asupra adevărului istoric, apărăm memoria evenimentelor din anii de război și combatem manifestările moderne ale neonazismului și militarismului.” Xi Jinping a reiterat sprijinul Beijingului pentru Moscova, denunțând „unilateralismul și bullying-ul”, o aluzie clară la politica externă a SUA. „Vom promova împreună o viziune corectă asupra istoriei celui de-Al Doilea Război Mondial, vom apăra autoritatea și statutul ONU, vom susține drepturile și interesele Chinei, Rusiei și ale majorității țărilor în curs de dezvoltare și vom lucra pentru o globalizare economică egală, ordonată și incluzivă”, a declarat liderul chinez. Cei doi s-au întâlnit într-o ceremonie fastuoasă, întâmpinându-se pe un covor roșu în una dintre cele mai opulente săli ale Kremlinului, unde s-au salutat cu apelativul „prieten drag”, într-o scenografie atent construită pentru a evidenția apropierea strategică dintre cele două regimuri. Xi este cel mai important dintre cei peste 20 de lideri străini care au venit la Moscova pentru comemorările din 9 mai, oferindu-i lui Putin o platformă puternică pentru a mobiliza sprijinul intern și a contesta izolarea internațională impusă de sancțiunile occidentale. Rusia marchează această dată ca un simbol al eroismului sovietic, evocând pierderile uriașe din război – 27 de milioane de morți, inclusiv milioane din actualul teritoriu al Ucrainei. În plan geopolitic, Putin încearcă să se poziționeze împreună cu Xi drept piloni ai unei noi ordini mondiale, în contrast cu Occidentul, pe care îl acuză de agresivitate și ipocrizie. Totodată, Putin a anunțat recent o încetare unilaterală a focului în Ucraina, pe durata sărbătorilor, încercând să transmită imaginea unui lider dornic de pace. Kievul a respins însă inițiativa, calificând-o drept o stratagemă propagandistică și cerând o pauză reală de cel puțin 30 de zile.

Ministerul Educației și Cercetării a fost acționat în judecată de cel puțin un părinte care solicită anularea ordinului ce prevede vizionarea filmului „Siberia din oase” de către elevii claselor V–XII. Informația a fost făcută publică de deputata Partidului Comuniștilor, Diana Caraman, care susține că mai mulți părinți ar fi contestat măsura în instanță, cu sprijinul parlamentarilor PCRM. Potrivit documentului publicat de Caraman pe Facebook, părinții invocă faptul că ordinul emis de ministrul Dan Perciun ar fi fost emis fără aviz psihopedagogic, iar filmul nu figurează în planul-cadru pentru anul școlar 2024–2025. De asemenea, este menționată o presupusă încălcare a Legii privind protecția copilului împotriva informațiilor cu impact negativ. „Până la examinarea cauzei în instanță, ordinul trebuie suspendat, ceea ce înseamnă că directorii școlilor nu au dreptul să difuzeze filmul elevilor”, a declarat Diana Caraman. Controversa a ajuns și în plenul Parlamentului, unde subiectul a fost dezbătut de mai mulți deputați. Parlamentarul BCS Vladimir Odnostalco a criticat în termeni duri decizia Ministerului Educației. „Acest film are caracterul unui atac psihologic și psihic asupra copiilor. Acest film este destinat categoriei de vârstă 14+, iar domnul Perciun obligă toți elevii, începând cu clasa a cincea, să vizioneze acest film. Am subliniat că, deja, grupuri de părinți au depus în instanță o sesizare pe acest subiect”, a declarat Odnostalco. În replică, deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei a apărat inițiativa Ministerului, insistând asupra importanței cunoașterii trecutului istoric traumatic. „Importanța istoriei vii, a istoriei orale, povestite de către cei care au trecut prin aceste orori, este enormă. Noi trebuie să cunoaștem aceste lucruri, copiii noștri trebuie să cunoască aceste lucruri, pentru ca niciodată ororile unui asemenea regim, care a distrus vieți omenești, să nu se mai repete”, a subliniat parlamentara. Filmul documentar „Siberia din oase” prezintă mărturii ale deportaților în Siberia în perioada regimului sovietic și a fost recomandat recent de Ministerul Educației pentru vizionare în școli, în contextul promovării memoriei victimelor represiunilor politice.

Deputatul PAS Lilian Carp a reacționat dur la afirmațiile europarlamentarului român Rareș Bogdan, care a sugerat că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ar fi „dat voturile lui Nicușor Dan” la alegerile locale din România. Într-o intervenție la JurnalTV, Carp a calificat declarațiile drept „rușinoase” și „jignitoare”, mai ales în contextul în care echipa PAS s-a implicat activ în campania electorală pentru susținerea candidatului Crin Antonescu. „Colegii mei au muncit foarte mult ca să fie votat Crin Antonescu. În Republica Moldova s-a votat pentru el peste media națională. Este puțin rușinos din partea lui Rareș Bogdan să facă asemenea comentarii, mai ales când în propria circumscripție electorală nu a obținut un scor notabil”, a spus Lilian Carp. Deputatul a subliniat că atacurile lansate de europarlamentar la adresa electoratului din Republica Moldova sunt nejustificate și dăunătoare. „Aș vrea să întreb cât de mult a muncit domnul Bogdan pentru a promova imaginea lui Crin Antonescu. E foarte simplu să lansezi acuzații, dar este incorect să ignori efortul celor care chiar au contribuit la campanie”, a adăugat el. Carp a mai spus că electoratul din Republica Moldova care deține cetățenie română este unul informat și conectat la realitățile din România. „Noi înțelegem foarte bine riscurile care vin dinspre Federația Rusă. Alegătorii noștri pot demasca ușor influențele nocive, fie că vin din Chișinău, fie din București. De aceea, scorul obținut aici de candidații pro-europeni a fost peste 80%”, a subliniat deputatul PAS. În încheiere, Lilian Carp a cerut mai mult respect față de alegătorii din Republica Moldova: „Este jignitor să afirmi că acești oameni nu votează cum ar trebui. Ei votează informat și demn, iar lecția oferită la urne ar trebui apreciată, nu discreditată”.

Judecătoria Hîncești, sediul Leova, a pronunțat recent sentința într-un dosar de corupție care vizează fostul primar al satului Filipeni, raionul Leova, și fratele acestuia, ambii fiind condamnați la ani grei de închisoare pentru fapte grave de corupție și escrocherie. Potrivit Procuraturii Anticorupție, fostul edil a fost găsit vinovat de fals în acte publice, abuz de serviciu și escrocherie, iar fratele său – fondator și administrator al unei companii – a fost condamnat pentru escrocherie în formă agravantă. Cei doi au fost implicați într-un plan fraudulos desfășurat între 2017 și 2019, prin care au obținut ilegal subvenții de la stat în valoare de peste 815.000 de lei. Instanța l-a condamnat pe fostul primar la 7 ani de închisoare, cu interdicția de a mai ocupa funcții publice timp de 10 ani și funcții de conducere în companii private pentru următorii 3 ani. Fratele său a primit o pedeapsă de 8 ani de închisoare, fiind de asemenea privat de dreptul de a administra firme pentru 3 ani. Ambii au fost plasați în arest preventiv. Procurorii au demonstrat că primarul, împreună cu fratele său și alte persoane, a falsificat extrase din registrul de evidență a contractelor de arendă, autentificate cu ștampila primăriei, pentru a crea impresia că firma acestuia deținea mai multe terenuri agricole în arendă. Aceste documente false au fost folosite pentru a obține subvenții de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). Instanța a admis acțiunea civilă depusă de AIPA și a dispus încasarea întregului prejudiciu de 815.125 de lei de la inculpați. Totodată, sechestrul aplicat pe bunurile fostului primar a fost menținut. Deși ambii inculpați și-au declarat nevinovăția pe tot parcursul procesului, judecătorii au considerat că probele adunate de procurorii anticorupție, în colaborare cu CNA, confirmă fără dubii implicarea acestora în fraudă.

Lidera partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, acuză actuala guvernare că subminează procesul electoral prin controlul instituțional asupra Comisiei Electorale Centrale, limitarea presei independente și presiuni asupra opoziției. Într-o postare publică, Furtună afirmă că „alegerile corecte nu sunt o rugăminte, ci un drept al fiecărui cetățean” și promite că partidul său va apăra acest drept „cu fermitate”. Declarația vine în contextul participării echipei Moldova Mare la masa rotundă cu tema „Alegeri libere — fundamentul democrației constituționale”, unde au fost discutate mai multe propuneri concrete, printre care:  • apeluri către organizații internaționale precum ONU, OSCE și Consiliul Europei,  • reformarea Comisiei Electorale Centrale, pentru a exclude dominația guvernării,  • crearea unei Camere Populare a Alegătorilor,  • redeschiderea canalelor TV închise și garantarea accesului echitabil la emisie pentru toți candidații. Furtună a criticat și promovarea votului prin corespondență, pe care o consideră un potențial „paravan pentru manipulări”. „Atunci când poporul este liber în alegerea sa, puterea începe să se teamă. De aceea vor să ne reducă la tăcere. Dar nu vor reuși”, a scris ea.

Asociația Forța Fermierilor acuză Guvernul Republicii Moldova că ar ignora în mod deliberat criza profundă din agricultură, prin aprobarea, în ședința din 7 mai, a „Agendei de reforme aferente Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025–2027”. Potrivit unui comunicat emis de președintele asociației, Alexandru Brînză, acest document ar reprezenta, fără echivoc, „pregătirea funeraliilor pentru întregul sector agricol național”.Organizația atrage atenția că agricultura moldovenească este deja grav afectată de multiple calamități naturale și factori de risc major, cum ar fi secetele prelungite, înghețurile, pesta porcină africană, arșița și efectele indirecte ale războiului din Ucraina. În opinia fermierilor, aceste probleme sunt agravate de politici publice considerate dezastruoase, precum întârzierea rambursării TVA-ului acumulat, sistarea programului de restituire a accizei la motorină, blocarea subvențiilor garantate prin lege, dificultatea de acces la creditare și lipsa unor măsuri reale pentru prevenirea riscurilor climatice și financiare.În comunicat, guvernul este acuzat de „incompetență proeminentă” sau chiar de o „intenție deliberată de a falimenta fermierii”, în scopul favorizării agroholdingurilor care ar putea prelua terenuri agricole la prețuri reduse. Asociația susține că, în loc să vină cu măsuri de sprijin, autoritățile au decis să impună noi poveri asupra sectorului, prin propuneri precum crearea Camerelor Agricole – descrise ca fiind „structuri birocratice parazitare” – și extinderea programului LEADER, considerat un instrument politic costisitor și ineficient.De asemenea, sunt criticate inițiativele care ar adânci controlul statului asupra gospodăriilor agricole și ar impune noi costuri, cum ar fi obligativitatea unui raport de evaluare pentru vânzarea terenurilor, în valoare de 3.000–5.000 de lei, sumă considerată prohibitivă pentru micii fermieri.În acest context, Forța Fermierilor cere Guvernului să declare starea de criză în agricultură, să reia dialogul cu Uniunea Europeană pentru consolidarea Fondului de Solidaritate destinat acestui sector și să onoreze plățile restante către agricultori.Printre solicitările organizației se mai numără și introducerea unor înlesniri fiscale pentru producătorii afectați de intemperii, precum și elaborarea unui program național pentru creșterea rezilienței sectorului agrar, prin investiții în sisteme de irigare, tehnologii moderne și măsuri de protecție în zootehnie.În lipsa unor acțiuni imediate, asociația solicită demisia întregului Cabinet guvernamental. Organizația anunță că va lansa o serie de consultări locale și regionale în rândul fermierilor pentru a decide măsurile viitoare de protest și face apel la celelalte asociații de profil să se alăture acestui demers, descris ca o acțiune de rezistență împotriva politicilor de „distrugere sistematică” a fermierilor locali.

Deputata neafiliată Olesea Stamate a anunțat joi, 8 mai, că a reușit să adune toate semnăturile necesare pentru înregistrarea în Parlament a proiectului de hotărâre privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă. Aceasta va avea drept scop investigarea circumstanțelor în care au fost eliberați deținuți condamnați la detenție pe viață. „Am reușit să adun toate semnăturile necesare pentru a înregistra proiectul. Sper foarte mult ca toți colegii din Parlament să susțină includerea acestuia în ordinea de zi, astfel încât să putem elucida tot adevărul”, a declarat Stamate, subliniind că proiectul vizează procesul de elaborare, promovare și aplicare a legii amnistiei de către autoritățile responsabile. Fosta ministră a Justiției a precizat că este „prima interesată” în aflarea adevărului și a chemat și foștii colegi din PAS să susțină inițiativa. „Este ușor să manipulezi și să arunci falsuri, dar mai greu să privești adevărul în ochi”, a spus ea, adăugând că va propune includerea proiectului pe ordinea de zi a ședinței plenare imediat ce va fi înregistrat oficial în procedura legislativă.

Filmul „Siberia din oase”, bazat pe mărturiile unor supraviețuitori ai deportărilor din iulie 1949, va fi proiectat în toate școlile din țară pe data de 8 mai, de la ora 12:00. Ministrul educației, Dan Perciun, a semnat un ordin prin care aprobă vizionarea obligatorie a acestui film în clasele gimnaziale și liceale.Potrivit documentului, conducerea instituțiilor de învățământ trebuie să asigure condiții optime pentru vizionare și să organizeze ulterior discuții tematice, ținând cont de particularitățile de vârstă ale elevilor.Filmul „Siberia din oase”, realizat de OWH Studio în regia Leontinei Vatamanu, este construit pe mărturiile a patru supraviețuitori ai deportărilor din 6 spre 7 iulie 1949, al doilea val major de strămutări forțate din Basarabia. Fiecare poveste redă, în mod individual, traumele și ororile trăite în exil, ilustrând drama a zeci de mii de oameni deportați în perioada 1941-1949. Totodată, se menționează că filmul este recomandat spre vizionare persoanelor cu vârsta de peste 14 ani.Ministerul Educației și Cercetării a precizat că includerea filmului „Siberia din oase” în programul zilei de 8 mai face parte dintr-o strategie educațională care urmărește promovarea valorilor civice prin mijloace culturale. Potrivit instituției, educația prin film este o metodă modernă de predare, care contribuie la dezvoltarea empatiei, gândirii critice și a reflecției personale în rândul elevilor.Reprezentanții ministerului au menționat că proiecția are o relevanță istorică și educațională semnificativă și că acest tip de conținut este în acord cu curriculumul școlar actual. Filmul este văzut drept un instrument de reflecție asupra trecutului totalitar și un sprijin pentru cultivarea memoriei istorice în rândul tinerei generații.

După ce Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a lansat bilete cu prețuri de până la 1.999 de lei pentru conferința sa politică anuală, deputatul Vasile Grădinaru a venit cu explicații în cadrul emisiunii Rezoomat, difuzată pe 7 mai la RLIVE TV. Potrivit acestuia, evenimentul are un dublu scop: de comunicare internă și de colectare a fondurilor. „Este o modalitate de fundraising în care, pe de o parte, avem o comunicare mai bună, directă, cu decidenții statului, iar pe de altă parte, adunăm anumite fonduri de la colegii din PAS”, a declarat Grădinaru, adăugând că sumele sunt „simbolice” și că participarea nu este obligatorie. El a precizat că asemenea practici au mai avut loc și în trecut, fără să stârnească dezbateri publice. Conferința va avea loc în zilele de 5 și 6 iulie într-un local select din Chișinău. În ofertă sunt patru tipuri de bilete, cu prețuri între 250 și 1.999 de lei, în funcție de pachetul ales. Denumirile biletelor – „Acțiune”, „Solidaritate”, „Unitate” și „Integrare europeană” – par să reflecte temele politice ale partidului, dar atrag atenția prin diferențele de preț semnificative. În timp ce PAS susține că evenimentul este destinat în primul rând membrilor și simpatizanților, lipsa transparenței privind modul exact în care vor fi folosite fondurile și alegerea unui spațiu exclusivist alimentează critici privind accesibilitatea și direcția tot mai elitistă a formațiunii.

Marta Kos, comisara europeană pentru extindere, se va afla în țara noastră în perioada 8 – 12 mai 2025, anunță Guvernul. Vizita are loc într-un moment simbolic – cu ocazia Zilei Europei – și reconfirmă angajamentul Uniunii Europene pentru sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova.În cadrul vizitei, comisara Marta Kos va fi însoțită de o delegație oficială din care fac parte europarlamentarii Siegfried Mureșan și Daniel Barna, precum și oficiali din cadrul Comisiei Europene. Programul include o serie de activități și întâlniri în mai multe regiuni ale țării.Activități-cheie ale vizitei:9 mai, Chișinău: participare la ceremonia prilejuită Zilei Victoriei asupra fascismului și nazismului, și de comemorare a eroilor celui de-Al Doilea Război Mondial, la Complexul Memorial „Eternitate” împreună de președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și președintele Parlamentului Igor Grosu, urmată de semnarea Planului de creștere pentru Moldova;Participare la concertul public dedicat Zilei Europei și dialoguri cu reprezentanți ai societății civile, antreprenori și cetățeni în Piața Marii Adunări Naționale.Ungheni: inaugurarea „Satului European”, un eveniment dedicat proiectelor europene care aduc beneficii concrete comunităților locale.Rădenii Vechi: vizite la producători locali și discuții cu antreprenori din domeniul agroalimentar.10 – 11 mai: vizite în Orhei, Negureni, Edineț, Bălți, Comrat, Cahul și Văleni, unde comisara europeană va interacționa cu tineri, profesori, autorități locale, antreprenori și femei-lidere din sudul țării. Vor fi inaugurate proiecte susținute de UE – de la centre educaționale și piețe pentru producători locali până la huburi agroalimentare și inițiative turistice premiate de ONU.

Armistițiul unilateral de trei zile, decretat de președintele rus Vladimir Putin cu ocazia celebrării a 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste, a intrat joi în vigoare. Inițiativa Moscovei nu a fost acceptată de Ucraina, care consideră măsura o acțiune de propagandă și a solicitat, în schimb, o încetare reală a focului de 30 de zile, oferind „o șansă diplomației”. În ciuda armistițiului anunțat, violențele nu au încetat. Cu doar câteva ore înainte de intrarea în vigoare a ordinului lui Putin, ambele tabere au lansat atacuri aeriene. Rusia a închis mai multe aeroporturi, iar Ucraina a raportat cel puțin doi morți în urma bombardamentelor. Totodată, forțele aeriene ucrainene au informat că marți și miercuri seara, Rusia a tras cinci rachete balistice și a lansat 187 de drone, dintre care au fost doborâte 81. Președintele Volodimir Zelenski a reiterat miercuri seara propunerea Kievului privind o încetare de 30 de zile a focului, atrăgând atenția asupra lipsei de răspuns din partea Moscovei. La Washington, frustrările cresc. Vicepreședintele american JD Vance a declarat că progresele diplomatice sunt imposibile fără negocieri directe între părți.

Doljul nu a scăpat de vijelii. Potopul a distrus gospodării şi maşini, chiar dacă ploaia a ajuns puţin mai greu aici. Oamenii se tem că vor rămâne pe străzi dacă vor mai avea parte de încă o rundă de ploi torenţiale. De menționat că programul antigrindină din România este oprit în prezent.Plolie torenţiale şi grindina de mari dimensiuni care au lovit mai multe localităţi din judeţele Dolj şi Mehedinţi au provocat daune uriaşe. O cultură de căpşuni a fost practic distrusă în totalitate. Plantele sunt la pământ, practic tocate, iar foliile găurite, transmite Știri.md, cu referire la observatornews.ro. România, lovită de ploaie extremăAgricultorii din România spun că unica salvare pentru ei era dacă sistemul antigrindină funcţiona. În prezent, programul antigrindină din România este oprit. Ministerul român al Agriculturii susţine că nu există studii clare privind impactul asupra mediului, iar sistemul nu este omologat.Sunt 106 puncte pe teritoriul României de unde se pot trage rachete pentru combaterea grindinei, dar specialiştii în domeniu spun însă că e prea puţin raportat la teritoriul ţării.