Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut astăzi un amplu discurs în plenul Parlamentului privind starea națiunii, în contextul unui climat regional tensionat și al unor provocări interne majore. Deputații opoziției au boicotat evenimentul, părăsind sala plenară înainte de începerea discursului. ”Jos Maia Sandu”, a scandat deputata PCRM, Diana Caraman.  În alocuțiunea sa, șefa statului a abordat multiple subiecte-cheie, accentuând necesitatea păstrării păcii, securității și unității naționale. Principalele idei din discurs au fost:  • Context global periculos: Lumea trece printr-o perioadă de instabilitate profundă, iar Republica Moldova trebuie să se protejeze într-un mod care să asigure pacea și bunăstarea cetățenilor.  • Războiul din Ucraina: Moldova condamnă agresiunea rusă și își reafirmă angajamentul pentru pace. Armata rusă staționată ilegal în Transnistria este un risc major pentru securitate.  • UE – calea spre stabilitate: Integrarea în Uniunea Europeană este esențială pentru pace, securitate și dezvoltare economică. Obiectivul este aderarea în următorii patru ani.  • Parteneriate strategice: România este principalul partener strategic și comercial al Moldovei. Relațiile cu Ucraina și sprijinul internațional au fost consolidate semnificativ în ultimii ani.  • Unitate internă, condiție pentru securitate: Sandu a făcut apel la solidaritate și responsabilitate din partea tuturor forțelor politice, condamnând discursul de ură și manipularea opiniei publice.  • Amenințări interne și externe: Moldova este ținta unor acțiuni de destabilizare finanțate extern. Președinta a acuzat existența unor pioni ai acestor scheme inclusiv în Parlament.  • Regiunea găgăuză – sub risc: A avertizat că grupări criminale încearcă să preia controlul asupra autonomiei găgăuze și a cerut ca aceasta să fie guvernată în interesul oamenilor, nu al hoților.  • Conflictul transnistrean: Republica Moldova a gestionat cu responsabilitate tensiunile din regiune. Criza energetică de iarnă a fost cauzată de decizii ale Gazprom menite să destabilizeze țara.  • Cumpărarea voturilor – o amenințare gravă: Sandu a calificat cumpărarea voturilor drept o formă de subminare a suveranității și a cerut condamnarea publică a acestui fenomen de către toate forțele politice.  • Apel la alegeri corecte: În contextul alegerilor parlamentare care urmează, a subliniat necesitatea asigurării unui proces electoral liber și echitabil, fără influențe externe sau fraude.  • Provocări economice majore: Moldova este una dintre cele mai afectate țări din regiune din cauza războiului din Ucraina, a pierderii accesului la porturi și a creșterii costurilor comerciale și energetice.  • Încredere în cetățeni: Președinta a exprimat convingerea că moldovenii vor face alegeri responsabile pentru viitorul lor și al țării, mizând pe solidaritate și patriotism. Discursul s-a încheiat cu un apel la responsabilitate, unitate și efort colectiv pentru apărarea democrației, a păcii și a drumului european al Moldovei.

Cu puțin timp în urmǎ, pe traseul G-55, între localitățile Cenușa și Vărvăreuca din raionul Florești, s-a produs un accident rutier grav soldat cu victime. Potrivit informațiilor preliminare, șoferul unui Mercedes, un bărbat de 61 de ani, circulând pe un drum secundar, nu a acordat prioritate unui Citroen, care se deplasa regulamentar pe drumul principal, cele două vehicule intrând în coliziune. În urma impactului, pasagerul din Mercedes, un bărbat de 59 de ani, a decedat pe loc. Alte patru persoane — șoferul din Citroen de 58 ani, pasagerul de 38 ani și fiul acestuia de 8 ani, dar și conducătorul Mercedesului — au suferit traumatisme grave și au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale. Polițiștii se află la fața locului și desfășoară acțiuni pentru a stabili cu exactitate toate circumstanțele producerii accidentului.

Aseară, aproape de miezul nopții, polițiștii din Comrat au fost sesizați despre producerea unui accident rutier, în urma căruia o persoană a decedat. Potrivit informațiilor preliminare, un bărbat de 26 de ani, conducând o Toyota pe una dintre străzile orașului Comrat, a tamponat un bărbat de 71 de ani, care intenționat s-ar fi aruncat în fața mașinii. În urma impactului, pietonul a decedat pe loc. Șoferul, aflat în stare de șoc, nu a putut fi testat cu alcooltestul, fiindu-i prelevate probele biologice. Poliția investighează cazul pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs accidentul.

Judecătorul Curții Supreme de Justiție (CSJ), Vladislav Gribincea, își scoate la vânzare cele două automobile electrice marca Tesla, motivând decizia cu un misterios „din motive evidente”. Mașinile, în valoare totală de peste 87.000 de euro, au fost achiziționate în 2022, când acesta nu deținea încă o funcție publică, scrie Agora.md. Anunțurile au fost făcute direct pe pagina de Facebook a magistratului. Pe 5 aprilie, Gribincea a informat că vinde o Tesla S 100D, fabricată în 2018, evaluată în declarația de avere la 42.500 de euro. Doar o săptămână mai târziu, pe 12 aprilie, a apărut un nou anunț: și Tesla Y din 2020, estimată la 45.000 de euro, este scoasă la vânzare. Judecătorul a subliniat că ambele vehicule sunt în stare tehnică perfectă și a ținut să menționeze că prețurile nu depășesc media pieței. Însă a refuzat să ofere detalii despre motivul exact al acestei duble tranzacții auto, rezumându-se la celebra formulă „din motive evidente”. Potrivit declarației de avere pentru anul 2024, Vladislav Gribincea a avut venituri totale de aproape 1,5 milioane de lei, provenind din activitatea sa la CSJ, biroul de avocatură și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Nu este prima Tesla vândută de magistrat – în 2023, acesta a înstrăinat o Tesla S din 2017 pentru suma de 380.000 de lei. Vladislav Gribincea a fost numit oficial judecător al Curții Supreme de Justiție în iunie 2024, după ce a promovat cu unul dintre cele mai mari punctaje concursul organizat de CSM. În aprilie 2024, a trecut și prin filtrul Comisiei Vetting, iar o lună mai târziu a primit undă verde din partea membrilor CSM. Până la o eventuală explicație completă, rămâne doar de ghicit ce se ascunde în spatele acestor „motive evidente” – grijă față de percepția publică, un upgrade viitor sau, cine știe, un semn că în justiția moldovenească luxul discret e noul trend.

Rusia şi Ucraina sunt tot mai departe de un acord de pace. Armata lui Putin a lovit aseară oraşul Dnipro, în mijlocul Săptămânii Mari. Două persoane au murit şi alte 30 au fost rănite, printre ele, şi un bebeluş de numai nouă luni. Moscova cere Kievului să renunţe la armată, la aderarea la NATO şi la teritoriile aflate sub ocupaţie rusească pentru a pune capăt conflictului. Administraţia Trump dă de înţeles că l-ar putea convinge pe Putin să cadă la pace prin încheierea unor contracte comerciale bilaterale. Cu puţin timp înainte de miezul nopţii, oraşul Dnipro a devenit ţinta ruşilor. Dronele lansate de armata lui Vladimir Putin au lăsat în urmă haos, lacrimi şi două vieţi curmate. Alte 30 de persoane au fost rănite. Printre ele şi un bebeluş de doar 9 luni. Imaginile cutremurătoare apărute pe reţelele sociale la scurt timp după atac arată dezastrul provocat de ruşi. Zeci de maşini, şcoli şi apartamente au izbucnit în flăcări, iar mai multe clădiri au fost şterse de pe faţa pământului.Pe 10 aprilie, în timpul unui atac rusesc anterior, o rachetă balistică a ucis o persoană şi a rănit alte opt în acest oraş traversat de râul Nipru. Duminică, un atac cu rachete ruseşti asupra oraşului Sumî, lângă graniţă, a ucis 35 de persoane, provocând reacţii puternice din partea ţărilor occidentale.Oraşele ucrainene sunt ţinta loviturilor ruseşti aproape zilnic, în ciuda încercărilor recente ale Statelor Unite de a aduce părţile beligerante la discuţii menite să pună capăt a peste trei ani de lupte.

Instanța Supremă a Marii Britanii a decis că definiția femeii din Legea Egalității se referă la „sexul biologic”. Adică femeie este cea care se naște femeie, nu și femeile transgender care fac operație de schimbare de sex sau care se identifică femei, deși biologic sunt bărbați.Este o victorie pentru organizația „For Women Scotland”, care susține că anumite drepturi și protecții legale se cuvin doar femeilor născute femeie, nu și femeilor trans. Astfel, femeile transgender ar putea pierde o parte din drepturile pe care le au, de pildă dreptul de a folosi servicii sau spații destinate exclusiv femeilor.Cei cinci judecători trebuiau să se pronunțe dacă implicațiile acestei legi se extind sau nu asupra femeilor transgen care dețin un certificat de recunoaștere a genului (GRC – Gender Recognition Certificate) și ce înseamnă termenul „sex” în cadrul legii: este vorba despre sexul biologic sau despre sexul legal și „certificat”, așa cum este definit în Legea privind recunoașterea genului din 2004.„Decizia unanimă a acestei instanțe este că termenii femeie și sex din Legea Egalității din 2010 se referă la o femeie biologică și la sexul biologic”, a declarat miercuri Lord Patrick Hodge, vicepreședintele Curții Supreme, la pronunțarea verdictului. El a adăugat: „Însă descurajăm interpretarea acestei hotărâri ca pe un triumf al unuia sau mai multor grupuri din societatea noastră în detrimentul altora – nu este cazul.”Pentru guvernul scoțian, legislația din 2004 preciza clar că obținerea unui GRC echivalează cu o schimbare de sex „în toate scopurile practice”. Aidan O’Neill KC, avocatul organizației For Women Scotland, citat de BBC, a pledat pentru o interpretare de „bun simț” a cuvintelor bărbat și femeie, declarând în fața instanței că sexul este o „caracteristică biologică imuabilă”.Potrivit judecătorilor, care avertizează că această hotărâre istorică nu ar trebui privită ca o victorie a uneia dintre părți asupra celeilalte, „conceptul de sex este binar”.Curtea Supremă afirmă că interpretarea sa nu ar trebui să înlăture protecția acordată persoanelor transgender, indiferent dacă acestea dețin sau nu un Certificat de Recunoaștere a Genului (GRC – Gender Recognition Certificate) și adaugă că „Persoanele trans sunt protejate împotriva discriminării pe baza schimbării de gen.”Hotărârea mai precizează că femeile trans pot invoca discriminarea pe criterii de sex, întrucât sunt percepute ca fiind femei. Nu este necesar un GRC pentru ca această protecție legală să fie aplicabilă.

Președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a anunțat astăzi că formațiunea pe care o conduce a înregistrat un proiect de hotărâre privind desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate pe data de 28 septembrie.„Astăzi, împreună cu deputații PAS am înregistrat proiectul de hotărâre prin care se propune desfășurarea alegerilor parlamentare pe 28 septembrie”, a declarat Grosu.Oficialul a subliniat importanța crucială a scrutinului din această toamnă, pe care îl consideră un moment de cotitură pentru viitorul Republicii Moldova.„Dragi cetățeni, în această toamnă avem niște alegeri definitorii pentru istoria țării. Chiar dacă ați auzit asta de mai multe ori de-a lungul anilor, aceste alegeri sunt cu adevărat cruciale. Fie dăm cu piciorul la tot, distrugem tot ce am reușit pe drumul european, al modernizării și blocăm orice șansă de aderare la Uniunea Europeană, fie mergem înainte pe calea dezvoltării și a păcii”, a declarat liderul PAS.Grosu a subliniat că miza principală a PAS este menținerea cursului proeuropean și protejarea suveranității Republicii Moldova.„Obiectivul nostru pentru aceste alegeri este să ne asigurăm că nu suntem întorși din drumul spre pace și dezvoltare, că țara nu revine sub controlul unor indicații de la Kremlin, că ne păstrăm suveranitatea și libertatea”, a conchis el.Proiectul urmează să fie examinat în Parlament mâine.

Ieri, IMAS a publicat rezultatele unui nou sondaj de opinie. O întrebare, în mod particular, m-a frapat: „În care dintre următoarele persoane considerați că se poate avea încredere și în care nu?” Răspunsul? 51% dintre moldoveni afirmă că au încredere în Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko. Această realitate frapează nu doar prin paradoxul său, ci și prin gravitatea istorică și morală pe care o implică. Vladimir Putin este dat în urmărire internațională pentru crime de război și genocid. Lukașenko a transformat țara pe care o ține în captivitate și mizerie de trei decenii într-o vastă secție de poliție și a închinat Belarusul ambițiilor imperiale ale Kremlinului, servind drept platformă pentru agresiunea militară împotriva Ucrainei.Această atitudine a unei părți semnificative a populației moldovene îmi amintește de absurdul emblematic al unei replici din piesa Cântăreața cheală de Eugène Ionesco. Domnul Martin afirmă: „Fetița mea are nouă ani. Are un an și jumătate. Se numește Alice și e băiat.”Această frază, contradictorie și lipsită de logică, reflectă perfect stilul teatrului absurd: o lume în care cuvintele își pierd sensul, iar realitatea este răsturnată.Republica Moldova pare, în mod dureros, o transpunere colectivă a acestei logici absurde. O țară care și-a rupt lanțurile după mai bine de două secole de dominație rusă, proclamându-și independența față de Rusia, a ajuns astăzi să declare încredere în exact acei lideri care vor... să o readucă înapoi sub jug.Am fost singura țară care, în 2001, prin vot liber, a readus la putere un partid comunist retrograd, de sorginte brejnevistă. Astăzi, când Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova sprijin vital pentru a evita colapsul economic, un segment important al populației alege să-și pună încrederea în doi tirani care vizează, de fapt, anexarea țării — cu tot cortegiul de orori care ne amintește de anul 1944: asasinate în masă, gropi comune, deportări, foamete și rusificare forțată.Să fie foarte clar: dacă planurile celor doi – Putin și Lukașenko – vor reuși, Moldova va retrăi acel coșmar pe care istoria părea că îl lăsase în urmă.Am fugit de sub umbra Kremlinului, iar acum o parte importantă a societății visează să se adăpostească din nou sub ea. Este un paradox crunt: după decenii de independență, moldovenii admit că libertatea înseamnă să fii condus de cei care o disprețuiesc. Aceasta nu este doar o ilustrare a absurdului politic. Este o dramă istorică în desfășurare. Ce trebuie să se mai întâmple ca să înțelegem, odată, că libertatea nu se apără cu nostalgii, iar democrația nu supraviețuiește acolo unde confortul iluziilor înlocuiește luciditatea?Autor: Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale 

În dimineața zilei de 16 aprilie 2025, echipele de intervenție ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au fost solicitate pentru a salva o persoană în etate, care a căzut într-o fântână. Incidentul a avut loc într-o gospodărie din localitatea Gordinești, raionul Edineț, unde un bărbat în vârstă de 84 de ani a căzut într-o fântână. Potrivit primelor cercetări, persoana s-a simțit rău în momentul în care scotea apă, astfel s-a debusolat și a căzut în fântână, fiind tras la adâncime de mecanismul defect. La fața locului, în scurt timp, au intervenit trei echipe de salvatori. Aceștia au constatat că bărbatul se afla la o adâncime de aproximativ 14 metri, într-o fântână cu diametrul de 1 metru. Datorită intervenției prompte ale salvatorilor, persoana a fost extrasă la suprafață. Bărbatul se afla în stare conștientă și a fost preluat imediat de echipajul medical de urgență SAMU, fiind transportat la Spitalul Raional Edineț pentru investigații suplimentare și îngrijiri medicale. Potrivit datelor IGSU, de la începutul anului 2025, două persoane au fost salvate din fântâni.

Liderul Platformei DA, Dinu Plîngău, a lansat un comentariu acid la adresa deputatului PAS, Eugeniu Sinchevici, după ce acesta a declarat public că și-a cumpărat prima mașină cu bani împrumutați de la bunica sa. Plîngău a ironizat situația, spunând că este „fascinat” de capacitatea financiară a bunicilor din Republica Moldova, care reușesc, în ciuda unei pensii modeste, să sprijine achiziții costisitoare. „Sunt fascinat de puterea incredibilă a bunicilor din Republica Moldova, care cu o pensie de 3.000 de lei reușesc să cumpere mașini nepoților care-s deputați”, a scris Dinu Plîngău pe pagina sa de Facebook. Ironia liderului Platformei DA vine după ce Eugeniu Sinchevici a povestit, într-un interviu că și-a cumpărat prima mașină – un Ford Focus din 2018 – cu bani împrumutați de la bunica sa. Deputatul PAS a menționat că este prima sa achiziție de acest fel și a insistat asupra caracterului personal al efortului financiar. Plîngău a continuat mesajul cu o notă sarcastică, transformată într-o promisiune politică: „Vom munci ca într-o bună zi toate bunicile din Republica Moldova să poată cumpăra mașini nepoților”. Reprezentanții PAS nu au comentat deocamdată reacția liderului Platformei DA.

„Rusia ni-l va da pe farfurie pe Ilan Șor imediat cum vom restabili relația cu Moscova. Dar până atunci să ne amintim cum Maia Sandu se plimba cu avioanele fugarului, să ne mai amintim cum actuala șefă a statului a votat în Guvern pentru garanțiile cauzate de frauda bancară, să ne mai amintim cum actuala putere în frunte cu Sandu a permis unor deputați de-ai lui Șor să evadeze din Moldova”.  Declarațiile au fost făcute de către Victoria Furtună, președinte al Partidului Moldova Mare, în cadrul emisiunii Gonța Media.„Nu protejez niciun criminal, niciun grup criminal, în spatele meu nu stă nimeni și cu siguranță eu știu cum să-l aduc pe Ilan Șor acasă, nu așa ca prezenta guvernare cu vorbe goale. Restabilind relațiile noastre economice cu Federația Rusă, rușii o să ni-l dea în farfurie. Și le-aș aduce aminte celor de la guvernare că nu eu m-am plimbat cu avioanele lui Ilan Șor, apropo, doamna Maia Sandu. Nu eu am votat garanțiile pentru frauda bancară în care este complice Ilan Șor, apropo, doamna Maia Sandu. Nu eu am făcut tot posibilul ca cei din partidul Ilan Șor, blocul Victorie, (n.r. deputații Alexandr Nestrerovschi și Irina Lozovan) să fugă peste hotare, apropo, doamna Maia Sandu și cei care sunt la guvernare”, a declarat Victoria Furtună.

Cabinetul de miniștri a aprobat alocarea, din Fondul de intervenție al Guvernului, a peste 26 de milioane de lei pentru lichidarea consecințelor ploilor torențiale din raionul Cantemir și alunecărilor de teren din municipiul Bălți, care au avut loc în septembrie 2024. Hotărârea prevede că aproape 4 milioane de lei vor fi oferiți Consiliului municipal Bălți pentru înlăturarea urmărilor alunecărilor de teren de pe strada Sfântului Nicolae din oraș care a distrus un drum și a pus în pericol 2 gospodării.Totodată, suma de 22 de milioane de lei va fi alocată consiliilor din localitățile Capaclia, Cania, Cîrpești, Cociulia, Plopi, Stoianovca și Tartaul, din raionul Cantemir, pentru reparația drumurilor publice și a podețelor deteriorate de ploile torențiale.

Deputata Olesea Stamate a anunțat, printr-o declarație publică, retragerea sa din fracțiunea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), după ce conducerea formațiunii a decis excluderea sa. Decizia vine în contextul scandalului provocat de Legea Amnistiei, care a dus la eliberarea mai multor infractori periculoși din Penitenciarul din Rezina. „Am traversat una dintre cele mai dificile perioade din viața mea”, a spus Stamate, făcând referire la presiunea publică și atacurile la adresa sa și a familiei sale. Aceasta a subliniat că toate acțiunile sale legate de proiectul de lege privind amnistia, inclusiv amendamentele propuse, au fost „conforme cu legea și făcute în deplină transparență”, în coordonare cu Ministerul Justiției. Stamate regretă impactul emoțional asupra familiei sale, dar și reacțiile colegilor din PAS. „Am avut încredere în echipa din care am făcut parte și îmi pare rău că am ajuns într-o astfel de situație”, a precizat deputata. Fosta președintă a Comisiei juridice susține că a devenit o țintă într-un context politic tensionat și că este dispusă să ofere explicații și documente relevante pentru a lămuri situația. „Îmi voi continua activitatea în calitate de deputat neafiliat, cu respect față de mandatul încredințat de cetățeni și în deplină conformitate cu principiile statului de drept”, a anunțat Olesea Stamate la finalul mesajului său. Scandalul privind Legea Amnistiei a provocat un val de critici din partea societății civile și a opoziției, după ce în spațiul public au apărut informații despre eliberarea unor persoane condamnate pentru fapte grave, inclusiv violență și corupție. PAS nu a comentat deocamdată declarația Olesei Stamate.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, confirmă că UE pregătește un ajutor militar pentru Moldova, care cuprinde sisteme de apărare antiaeriană.”Apărarea antiaeriană rămâne o prioritate pentru noi și în acest context, suplimentar la sistemele de monitorizare a spațiului aerian, am identificat posibilitatea de a discuta și a trece la următoarea etapă referitor la sistemele de apărare în spațiul aerian. Ajutorul UE de 20 de milioane de euro este în discuții încă, nu este aprobat, în următoarele zile se așteaptă decizia finală, sper că va fi una în interesul Republicii Moldova. Discutăm de sisteme de apărare antiaeriene. Obiectivul nostru este să asigurăm pacea, securitatea, ca cetățenii să fie în siguranță, să nu avem cazuri de survolare a spațiului aerian, să nu avem drone care explodează lângă școli, spitale”, a declarat Anatolie Nosatîi.Totodată, ministrul a oferit detalii despre ce fel de obiecte militare vor putea fi interceptate și distruse cu ajutorul noilor sisteme de la UE. Oficialul însă nu a putut spune câte sisteme de apărare antiaeriană sunt incluse în pachetul de ajutor.„Este vorba despre obiecte ce intră în spațiul aerian, inclusiv avioane, elicoptere sau unele modele de rachete. Acestea sunt ajutoare nerambursabile”, a mai subliniat ministrul Apărării. Ajutorul, care, potrivit Europa Liberă, include opt sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune, 24 de rachete și opt lansatoare, va fi implementat prin Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare. Acesta a mai colaborat anterior cu Chișinăul, livrând echipamente militare în 2023.Până anul trecut, sprijinul oferit de UE a fost considerat exclusiv „neletal” — precum vehicule militare, echipamente de supraveghere aeriană și sisteme de securitate cibernetică. În 2023, Bruxelles a schimbat abordarea, oferind pentru prima dată 9 milioane de euro pentru interceptoare destinate apărării aeriene.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) continuă să respingă realitățile din sondaje și să atace pe toți cei care le contestă dominația politică, catalogându-i drept „oameni ai Kremlinului”. Ultima reacție în acest sens vine din partea Doinei Gherman, deputat PAS și vicepreședinte al Parlamentului, care a pus la îndoială credibilitatea sondajului IMAS, prezentat marți, 15 aprilie, nefavorabil guvernării. „Autorul acestui sondaj a fost văzut într-un videocall cu fugarul la Kremlin, cu Șor. E clar că acest sondaj a fost desenat sub pereții Kremlinului”, a declarat Gherman, adăugând că cetățenii nu ar trebui să-l ia în serios. În același timp, ea a încercat să relativizeze rezultatele, spunând că „în general, în lume există această percepție a majorității cetățenilor că direcția nu este una neapărat corectă”. Totuși, declarațiile deputatei par să urmeze un tipar tot mai des întâlnit în discursul PAS: orice critică este etichetată drept influență rusească, iar orice nemulțumire socială este pusă pe seama manipulării externe. În încheiere, Gherman a transmis că partidul își dorește „forțe veritabil europene în Parlament” cu care să facă eventuale coaliții, semn că PAS se pregătește deja pentru un viitor în care ar putea să nu mai dețină singur puterea.

Una dintre cele mai importante tradiții de Paști este vopsitul ouălor. Consumatorii aleg diferite modalități de a transorma ouăle în opere de artă. Cu toate acestea, atenție la vopselele pe care le utilizați, unele pot fi toxice și periculoase pentru sănătate, avertizează ANSA. Vopseaua din comerț este cea mai simplă opțiune, oferind o varietate mare de culori. Totuși, este esențial să facem alegerea sigură și inofensivă pentru sănătate. De aceea, specialiștii din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) vin cu un șir de recomandări  pentru consumatori: Să achiziționeze vopselele din unități înregistrate de ANSA sau să opteze pentru coloranți naturali; Să aleagă vopsea specială pentru ouă, care este sigură pentru consum.Vopselele decorative, cum ar fi cele acrilice, nu sunt comestibile; Să verifice informația de pe ambalajul vopselelor procurate. Aceasta trebuie să reflecte, în mod explicit, denumirea şi marca producătorului (sau denumirea importatorului), să indice adresa acestuia (numărul de telefon, după caz), masa/volumul, principalele caracteristici calitative, compoziţia, aditivii folosiţi, eventualele riscuri, modul de utilizare, de manipulare, de depozitare, de conservare sau de păstrare, contraindicaţiile, termenul de valabilitate şi data fabricării; Coloranții alimentari sunt cel mai adesea etichetați cu E pe ambalaj. Е1.. - agenți coloranți; E2... - conservanți (variantă periculoasă); E4... stabilizatori și emulgatori; Să nu procure vopseaua neambalată și neetichetată („vopsea la lingură”). Nefiind cunoscută proveniența și destinația acesteia, există riscul procurării vopselelor pentru tipografie sau industria textilă. Să aleagă pentru vopsire cele mai proaspete ouă. La procurarea ouălor examinați aspectul exterior. Coaja ouălor proaspete trebuie să fie curată, tare, integră, mată, poroasă, fără pete și miros; Vânzarea ouălor în unitățile de comerț se realizează numai în locurile separate sau împreună cu produsele preambalate. Verificați informația despre data durabilității minimale, indicată pe produs, după cum urmează DDM:  xx.yy.zz (ziua, luna și anul). Este interzisă vânzarea ouălor în locurile unde se comercializează preparate din carne, produse lactate sau alimente care se consumă fără a fi supuse unui proces termic. Să spele bine ouăle înainte de vopsire pentru a îndepărta orice urmă de grăsime, ceea ce va ajuta vopseaua să adere mai bine. Ouăle pot fi șterse și cu oțet pentru o curățare suplimentară; Să respecte cu exactitate modul de utilizare a vopselelor, ceea ce va asigura, în final, un produs sigur și inofensiv; ATENȚIE! Vopseaua nu trebuie să fie accesibilă copiilor. În cazul în care preferați varianta ecologică de vopsire a ouălor de Paști, puteți opta pentru coloranții naturali din coji de ceapă, turmeric/curcuma, varză roșie, spanac, sfeclă roșiesau altele care nu sunt periculoase; Ouăle vopsite sunt ținute la frigider și au termenul de păstrare de maxim 7 zile, dacă sunt fierte tari.

Un tribunal din Moscova a condamnat marți la cinci ani și jumătate de închisoare patru jurnaliști acuzați că au colaborat cu organizația desemnată drept extremistă a fostului opozant rus Aleksei Navalnîi, decedat într-o închisoare din Rusia în 2024, un nou exemplu de represiune care afectează toți criticii Kremlinului, relatează AFP, scrie AGERPRES.Organizația lui Navalnîi, principalul inamic politic al președintelui rus Vladimir Putin, a fost eradicată metodic în ultimii ani. Aliații și susținătorii săi au fost nevoiți să plece în exil sau au fost încarcerați.Justiția rusă îi vizează acum pe colaboratorii săi mai puțin direcți, la mai bine de un an de la moartea lui Navalnîi în condiții încă neclare. Jurnaliștii Antonina Kravțova, Serghei Karelin, Konstantin Gabov și Artiom Krieger au fost găsiți vinovați de participare la o organizație extremistă, potrivit unui jurnalist AFP prezent în sala de judecată a tribunalului din Moscova.Ei sunt condamnați fiecare la o pedeapsă de cinci ani și șase luni de închisoare, a declarat judecătoarea Natalia Borissenkova, mai puțin decât pedeapsa de cinci ani și 11 luni cerută de procuror. Toți au respins în instanță acuzațiile justiției ruse.După citirea verdictului, Artiom Krieger a strigat: 'Totul va fi bine, totul se va schimba! Cei care m-au condamnat vor sta aici în locul meu'.„Voi faceți Rusia mândră”, a răspuns susținător din sală. „Sunteți cei mai buni!”, au strigat alte persoane, aplaudând.La tribunal au sosit marți și diplomați europeni, a constatat jurnalistul AFP. Cei patru jurnaliști au fost arestați în primăvara și vara anului trecut, înainte de a fi judecați cu ușile închise, o procedură devenită standard în Rusia pentru acest tip de cazuri.Antonina Kravțova, care a lucrat sub numele Antonina Favorskaia, a acoperit procesele lui Aleksei Navalnîi pentru SOTAvision.Pe 15 februarie, ea a realizat o ultimă înregistrare video care îl arăta pe Navalnîi încă în viață - se întâmpla în timpul unei audieri, cu o zi înainte de moartea acestuia. Reporterii Serghei Karelin și Konstantin Gabov sunt acuzați că au participat la producția de videouri pentru echipa lui Navalnîi. Primul a colaborat anterior cu agenția de presă Reuters, iar al doilea cu Associated Press.Artiom Krieger, jurnalist la SOTAvision, este acuzat și de colaborare cu organizația anticorupție a liderului opoziției. Autoritățile ruse și-au intensificat în ultimele luni presiunile asupra instituțiilor mass-media independente și străine rămase în Rusia, pe fondul unei represiuni generalizate împotriva criticilor războiului din Ucraina, lansată în februarie 2022

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și Secretarul General al NATO, Mark Rutte, au efectuat astăzi o vizită comună la Odesa, în contextul intensificării cooperării bilaterale și a sprijinului internațional pentru Kiev. Anunțul a fost făcut de Rutte pe rețeaua X, subliniind că „sprijinul NATO pentru Ucraina este de neclintit”.„Poporul ucrainean a trecut prin enorm de multe, mai ales în contextul atacului recent asupra orașului Sumî, în Duminica Floriilor. Vom continua să ajutăm Ucraina să se apere și să prevină viitoarele agresiuni, pentru a asigura o pace justă și durabilă”, a declarat oficialul NATO.În cadrul vizitei, cei doi lideri au mers la un spital militar unde se recuperează soldați ucraineni răniți pe front. Zelenski a decorat mai mulți apărători cu distincții de stat și a adresat mulțumiri pentru curajul și devotamentul lor.„Am vorbit cu luptătorii noștri. Le-am mulțumit pentru forță, răbdare și pentru că ne apără poporul. Sunt recunoscător fiecăruia. De asemenea, am decorat și medici militari care nu doar că salvează vieți în spitale, ci au făcut-o sub focul inamicului în regiunile Herson, Harkov și Nikolaev”, a spus Zelenski pe Facebook.Tot astăzi, în Odesa, liderul ucrainean a oferit detalii despre negocierile în curs cu Statele Unite privind resursele minerale critice. „Discuțiile au fost pozitive. Au fost întâlniri ale echipelor tehnice, care vor continua toată săptămâna. Așteptăm concluziile finale în curând”, a precizat Zelenski.Pe plan regional, președintele ucrainean a anunțat că la Istanbul are loc o nouă reuniune de securitate în format multilateral, cu participarea Ucrainei, Franței, Regatului Unit și Turciei, privind securitatea în Marea Neagră. Zelenski a subliniat că Federația Rusă nu este parte a acestor discuții, în ciuda unor informații vehiculate anterior în presă.

Sondajul IMAS la comanda Independent News, făcut în perioada 26 martie – 8 aprilie 2025 va provoca un val de reacții. Probabil, va naște nemulțumiri în ambele tabere politice. Ca de fiecare dată când cercetările arată rău pentru partidele politice, politicienii vor critica lucrurile prezentate în sondaj și vor dori să imprime o direcție care să îi avantajeze, scrie comentatorul politic român Cristian Hrițuc.Din păcate, sondajul de astăzi arată rău și pentru societatea moldovenească. Se vede multă frustrare, supărare, neînțelegerea unor procese democratice, o frică perpetuă. Dar, poporul nu este niciodată vinovat, pentru că rolul politicienilor este și cel de a arăta direcția, de a explica anumite procese și decizii și de a face o muncă de conștientizare continuă privind ce se poate și ce nu.În 2021 scriam într-o analiză că o putere monocoloră va reprezenta pentru Moldova o șansă pe care nu a avut-o pentru realizarea unor reforme atât de necesare. Dar, în final, precizam că: ”Președintele, Guvernul, majoritatea parlamentară, susținerea largă în societate, susținerea extrem de puternică din Vest reprezintă premisele unui nou început. Dacă Maia Sandu și PAS vor dovedi și că pot guverna bine, atunci vor domina scena politică timp de 8 ani. În cazul în care aceștia vor eșua, după ce au ”totul în mână”, atunci PSRM va putea reveni la putere și va câștiga ușor următoarele alegeri, iar Republica Moldova va rămâne în continuare un ”stat ținut pe perfuzii” de către Vest.”Sansa Republicii Moldova: o putere monocoloră pentru reforme profunde – Hrituc.roNe aflăm cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare din acest an. Republica Moldova a trecut printr-o perioadă extrem de grea. Pandemie, criza energetică, războiul din Ucraina și acum schimbările geo-politice de la nivel global.Din păcate, sondajul de astăzi ne arată că la mulți indicatori PAS nu a performat. Se pot vedea cifrele din sondaj și la capitolul Justiție și la capitolul privind ”independența energetică”, dar și la cele privind perspectiva pe care o au oamenii asupra guvernării. Nu o să insist prea mult pe ele, pentru că până la urmă sunt chestii cunoscute. Nu vreau să fac nici un proces de intenție PAS-ului. Este cunoscută poziția mea, îmi doresc Republica Moldova în UE și nu aș susține niciodată un partid precum PSRM sau SHOR care își doresc exact contrariul.Însă, nu poți să mergi la nesfârșit ascunzând gunoiul sub preș și nici nu poți să îți furi căciula singur, așa cum face PAS în aceste momente. Ei încă cred că pot face majoritate de unii singuri, spun asta în întâlnirile pe care le au și merg pe aceeași strategie politică pe care au mers în ultimii ani.Din păcate sunt câteva cifre care arată că acest drum este greșit și că există o perspectivă mult mai sumbră.Mi-au atras atenția din sondaj următoarele cifre: 73% dintre alegători cred că PAS își vede propriile interese. 69% spun că guvernarea comunică prost, 64% o văd coruptă și 61% o văd incompetentă. Dar cel mai grav indicator este cel de 64%, corupția, care a crescut în ultima vreme și vine în contrast cu principalul lor atribut de imagine, cel care i-a și adus la guvernare: imaginea de oameni curați care lupta împotriva corupției.Sunt cifre dramatice pentru orice partid aflat la guvernare. Iar alt indicator din sondajul IMAS ne arată că oamenii sunt deja cuprinși de ură când aud de PAS, 56% spun că nu își doresc ca acest partid să facă parte din vreo coaliție de guvernare. Oamenii nu vor să mai audă de partidul condus de Igor Grosu sub nicio formă.S-a instalat această stare de spirit și e aproape imposibil de schimbat.Nici PSRM nu o duce prea bine. Deși sunt în opoziție, nu reușesc să crească pentru a-și fructifica poziția. Se vede că Blocul Alternativa a rupt îndeosebi din electoratul lor. Aducerea lui Stoinaglo a fost o mișcare bună pentru Ceban, cum la fel de bine se poate spune că lipirea de Tkaciuk a fost o mișcare proastă.Ce este îngrijorător este însă altceva. Conform acestui sondaj, poți vedea că fărâmițarea votului va duce la un Parlament extrem de divizat. Cu partide care se urăsc, care teoretic nu au puncte comune și cu ideologii total opuse. De asemenea, agenda externă a partidelor care vor intra în noul legislativ este diferită. Dacă PAS are acum în diverse raioane alianță cu PSRM, când vine vorba despre crearea unei majorități parlamentare, lucrurile se schimbă foarte mult. Dacă în local poți face acest tip de combinație politică, la nivel central, în condițiile de acum este aproape imposibil.Mai mult de atât, din cauza stării de spirit, populația nu agreează sub nicio formă o alianță în care PAS să continue guvernarea. Nici cu PSRM, nici cu Blocul Alternativa. Cifrele care prezintă acest lucru sunt foarte clare și pot fi regăsite în slide-ul aferent.Așadar, putem vedea că Moldova intră într-o zonă extrem de delicată. Situația politică arată că este greu să realizezi o majoritate care să poată face o guvernare stabilă. Se poate ajunge la un blocaj. Starea de spirit a populației arată că Moldova este neguvernabilă. Moldovenilor nu le convine nicio variantă teoretică posibilă. Problemele din trecut vin și presează pe viitor.Va fi greu de găsit o soluție politică acceptabilă. Intrarea PAS în opoziție nu e o soluție pentru parcursul european. O alianță a stângii create în jurul PSRM poate fi o soluție politică strict pentru o guvernare de tipul „administrăm treburile curente”, dar care nu va avea suportul UE. Moscova nu va avea capacitatea să compenseze sprijinul financiar dat de UE, iar odată ce politica externă a Moldovei se va schimba, nimeni nu va da bani să susțină un guvern anti-european.Vin vremuri extrem de grele pentru Republica Moldova. Diaspora nu poate aduce voturile necesare pentru crearea acelui avantaj necesar PAS. Mai mult de atât, mișcările de la nivel global pot aduce și alte provocări dure la Chișinău. Iar toate acestea vin pe o stare de spirit a populației extrem de îngrijorătoare. Pare că ne îndreptăm spre cea mai grea perioadă din istoria micului stat moldovean, mai grea chiar decât în perioada tulburărilor provocate de aflarea furtului miliardului. Instabilitate politică. Război la graniță. Schimbări majore pe scena geopoliticii, lipsa de încredere în politicienii pro europeni, climat social depresiv. Chiar și cu un București puternic, tot va fi aproape imposibil de gestionat perioada ce va urma.Sursa: Hrițuc.ro

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut astăzi o întrevedere cu Secretarul General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Mark Rutte, aflat în tranzit în țara noastră. Discuțiile dintre cei doi oficiali s-au axat pe evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii și cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, în baza noului Program Individual al Parteneriatului, adoptat de Guvern în ianuarie 2025. Republica Moldova cooperează cu NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace de peste 30 de ani – o cooperare care respectă statutul constituțional de neutralitate al țării noastre și care contribuie la creșterea siguranței cetățenilor. Sprijinul Alianței a ajutat Moldova să-și întărească capacitatea de a preveni și răspunde la crize, să-și modernizeze instituțiile din sectorul de securitate și apărare, dar și să protejeze spațiul informațional și cibernetic.

După ce judecătorii au salutat o majorare salarială de circa 20%, procurorii din Republica Moldova ies și ei la rampă, semnalând un tratament inechitabil în ceea ce privește politica de salarizare aplicată în justiție. Consiliul Superior al Procurorilor și Procuratura Generală au emis o opinie comună în care cer ajustarea reală și echitabilă a salariilor procurorilor, în concordanță cu statutul lor constituțional și în raport cu evoluția inflației. Amendamentul propus de președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, prevede o creștere a valorii de referință pentru salariile procurorilor de la 2.850 la 3.000 de lei (+5%), începând cu 1 iulie 2025. Totuși, reprezentanții procurorilor consideră această creștere insuficientă, fiind sub rata medie anuală a inflației din 2024, estimată la aproximativ 7%. Mai mult, aceștia atrag atenția că salariile procurorilor cresc într-un ritm mult mai lent decât cele ale judecătorilor. Spre exemplu, pentru aceeași experiență profesională (sub 6 ani), un judecător ar urma să aibă un salariu cu aproape 8.000 de lei mai mare decât un procuror. Dacă judecătorii vor beneficia de o majorare de aproximativ 5.000 de lei (de la ~24.780 lei la ~29.736 lei), procurorii cu vechime similară vor primi doar o creștere de circa 1.100 de lei (de la ~20.776 lei la ~21.870 lei). „Diferențele salariale semnificative nu au o justificare obiectivă, având în vedere că atât procurorii, cât și judecătorii dețin un statut constituțional, exercită responsabilități similare și se supun acelorași restricții de ordin legal și etic”, se arată în opinia comună emisă de Consiliul Superior al Procurorilor și Procuratura Generală. În timp ce Consiliul Superior al Magistraturii a salutat majorarea substanțială a salariilor judecătorilor, procurorii avertizează că lipsa unui tratament echitabil riscă să genereze discriminare în interiorul autorității judecătorești și să afecteze motivația profesională. Reprezentanții procurorilor cer o ajustare proporțională cu nivelul acordat altor demnitari din sistemul de justiție și cu cerințele constituționale privind autonomia și independența funcțională a acestei categorii profesionale.

Peste 6.000 de cetățeni moldoveni au fost deja sancționați contravențional pentru implicarea în acte de corupere electorală în timpul alegerilor prezidențiale și al referendumului din 2024, organizate în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit acestuia, alți peste 140.000 de cetățeni riscă sancțiuni în perioada următoare, după ce s-a constatat că au acceptat bani pentru a-și vinde votul în interesul Kremlinului. „Până în acest moment au fost întocmite un număr de peste 6.000 de sancțiuni contravenționale. În perioada următoare la fel vor fi întreprinse acțiuni de documentare”, a declarat Cernăuțeanu, menționând că cei implicați riscă atât amenzi, cât și pedepse penale, în funcție de gravitatea faptelor. Oficialul a explicat că persoanele documentate se împart în trei categorii: cei care colaborează cu poliția și oferă informații utile, cei care își recunosc vina și acceptă sancțiunile, dar și cei care refuză orice colaborare – în special organizatorii locali ai schemei de corupere a votului. „Scopul instituțiilor de drept nu este de a sancționa cetățenii, ci de a opri acest fenomen pentru a nu se mai repeta în alegerile viitoare”, a subliniat șeful IGP. El a mai îndemnat cetățenii să colaboreze cu autoritățile pentru a putea beneficia de reducerea sau chiar anularea sancțiunilor, în conformitate cu legea.

Fostul șef al Centrului Național Anticorupție (CNA), Iulian Rusu, a venit cu o reacție la acuzațiile Veronicăi Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, precum că circa 40 de judecători ar fi fost șantajați de către Rusu, dar și de fostul ministru al Justiției înainte de procedura de Pre-Vetting. Deși nu a menționat faptul că se referă la Veronica Dragalin, mesajul lui Iulian Rusu vine a doua zi după declarațiile Veronicăi Dragalin. „Fazele de lună plină amplifică stările emoționale și psiho-emoționale negative”, a scris Iulian Rusu pe pagina sa de Facebook.Sergiu Litvinenco și Eugeniu Rurac, la fel vizați în declarațiile Veronicăi Dragalin, deocamdată nu au venit cu nicio reacție.Într-o intervenție la N4, Dragalin a lansat acuzații extrem de grave la adresa fostului ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, a fostului director CNA, Iulian Rusu, și a adjunctului Eugen Rurac, susținând că aceștia au folosit metode ilegale, netransparente și chiar instrumente de șantaj în procesul de reformare a justiției.„Chiar din septembrie 2022, eu am intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac… pentru că eu nu eram de acord cum persoanele acestea făceau justiție în țară”, a declarat Dragalin.

Gospodarul bun se vede de la poartă, spune o veche vorbă din popor. Acum, pentru multă lume care vine acasă din străinătate, pentru a sărbători Paștele la baștină, poarta de intrare în țară este Aeroportul Internațional Chișinău și anume el reflectă cel mai obiectiv capacitățile manageriale ale celor care ne conduc, de patru ani de zile, scrie jurnalistul Corneliu Gandrabur pe Blogger.md. De dragul adevărului, ar trebui să recunoaștem că, până a fi „reîntors poporului”, aeroportul nostru arăta foarte drăguț și chiar era considerat unul dintre cele mai confortabile din fostul spațiu al CSI. Curat, amenajat cu gust, cu servicii de calitate, lăsa din prima o impresie destul de bună, nu doar față de aeroport propriu-zis, ci și despre Republica Moldova în general.Și ce avem astăzi, după trei ani de administrare de către „oamenii buni” din PAS?În primul rând, poporul, care cică a redevenit „stăpân” pe aeroport, nu a putut, în genere, călca acolo, vreo doi ani de zile, fiind ținut afară, în frig și ploaie, pe arșiță sau ger, dacă nu avea bilet. Un fel de „stăpân fără drepturi”.https://www.youtube.com/shorts/oMGW1BQGcr4?feature=shareÎn al doilea rând, administratorii noștri „de stat” au intrat în el exact ca nora-n blide. Nimic nou n-au făcut nimic, în schimb au reușit, în niciun an de zile, să strice tot ce era făcut înainte de ei. Canapelele pe care așteaptă pasagerii au devenit brusc jerpelite și murdare, toaletele sunt sub orice critică și, culmea, aeroportul s-a umplut de gândaci și paraziți, să mori de rușine, nu alta.Potrivit sursei citate, acum, mai nou, s-au apucat și au distrus și restaurantele, unde se putea bea și mânca, cât timp aștepți avionul. E plin internetul de glume și ocară. De la meniul cu ștampilă, a la cantinele sovietice din anii 70, cafeaua în pahare de carton, mesele într-un picior, la care poți sta doar dacă te sprijini cu coatele, deoarece scaune nu mai sunt, și, desigur, până la plăcintele înghețate și dezghețate în microundă, care mai sunt și iradiate pe deasupra, fiind scanate cu raze X, după ce sunt cărate cu dubița în cutii străvezii, printre oamenii care se înghesuie la intrare. De râs și de plâns!Prețurile, în schimb, sunt… EUROPENE!Despre transparență și respect față de lege și reguli niciun nu putem vorbi, nu e despre PAS asta. Licitațiile au devenit o adevărată bătaie de joc, achizițiile se fac evident pe criterii clientelare (chilipir pentru șarlatani), viziune ioc, „planuri de dezvoltare” scrise pe genunchi și toate astea cu bugete de milioane, luate din buzunarele aceluiași popor. Despre această caracatiță coruptă s-a scris în presă cu vârf și îndesat, de-ar vrea procurorii să se ocupe de ei nici n-ar trebui să depună efort.Un singur lucru au construit acolo, în acești trei ani – un fumuar, doar că și acela ilegal și încă deasupra stației de gaz și buteliilor cu kerosen, încât, dacă pică acolo vreun muc de țigară peste ele, riscă să sară pista în aer, așa cum avertiza Grosu la început.Nici măcar numărul mare de pasageri, cu care se laudă, n-are nicio legătură cu ei, deoarece reprezintă o consecință directă și exclusivă a războiului din Ucraina, fapt care a dus la suspendarea zborurilor în această țară, respectiv, toată lumea de acolo n-a avut de ales decât să zboare via Chișinău.Doar că acest lucru se va încheia în curând, cel mai probabil, și abia atunci se va putea calcula obiectiv câți am pasageri am avut și câți am pierdut. Iar calculele la rece arată că aeroportul nostru nu a câștigat, ci, dimpotrivă, a pierdut clienți, cam vreo 500 de mii estimativ, în ultimele luni, deoarece mulți moldoveni, sătui de această bătaie de joc și de prețurile exorbitante, preferă să zboare de la Iași, Bacău, Suceava sau București. Cu alte cuvinte, cam jumătate de milion de oameni/alegători s-au putut convinge cu propriii ochi de „vremurile bune” aduse de PAS la aeroport și au preferat să aleagă altceva. Un vot simbolic de blam în an electoral.Și când te gândești ce oportunități a oferit această criză generată de războiului din Ucraina! Toate au fost ratate.În concluzie, Aeroportul Internațional Chișinău reprezintă reflecția în miniatură a INCOMPETENȚEI, LĂCOMIEI și CORUPȚIEI endemice, care caracterizează această guvernare, iar situația de aici poate fi extrapolată pe orice domeniu strategic pe care s-a apucat să-l „reformeze”. Vrei să înțelegi cum arată realitatea sub guvernarea PAS, treci o dată prin aeroport, și devine totul clar.Tocmai potrivit pentru conaționalii noștri din Diasporă, care vin acum acasă de Paște, și care sincer încearcă să „salveze Moldova”, atunci când avem alegeri. Veniți, vedeți, comparați, analizați și, data viitoare, poate ne salvați pe bune. Nu de alta, dar încă patru ani așa ar fi prea mult! Blogger.md

Poliția stabilește circumstanțele unui accident rutier, produs acum o oră, în satul Cărpineni din raionul Hîncești, în care a decedat un copil de 9 ani.  La fața locului, oamenii legii au stabilit preliminar că un tractor, condus de un bărbat de 67 de ani, a tamponat un minor în timp ce traversa strada în afara trecerii de pietoni.     În urma impactului, băiatul  a decedat la fața locului. Șoferul a fost testat alcoolscopic, rezultatul ieșind negativ. Acesta urmează sǎ fie reținut.  Pe caz a fost inițiată o cauză penală pentru stabilirea tuturor circumstanțelor. Aseară, politiștii din Bălți au intervenit...

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în noul Legislativ ar intra trei partide politice și două blocuri electorale, potrivit unui sondaj realizat de compania IMAS la comanda Independent NEWS din România. Conform datelor sondajului, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se menține în fruntea preferințelor electoratului, cu 33,1% din voturi. Pe locul doi se află Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), cu 17,7%, urmat de Partidul Nostru, care ar obține 8,8% și ar reuși astfel să treacă pragul electoral de 5% necesar pentru partide. Pe lângă aceste formațiuni, două blocuri electorale ar accede în Parlament: Blocul „Alternativa” – cu 12% și Blocul „Victorie” – cu 11,6%. Ambele depășesc pragul electoral de 7% stabilit pentru alianțele politice. Restul formațiunilor incluse în sondaj nu ar reuși să obțină un scor suficient pentru a intra în Legislativ. Sondajul a fost realizat în perioada 26 martie – 8 aprilie 2025, pe un eșantion de 1.113 respondenți din 86 de localități din Republica Moldova, iar marja de eroare este de ±3%.

Activistul politic, Vlad Bilețchi, critică dur atitudinea unor membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și susținătorilor președintei Maia Sandu, acuzându-i de ipocrizie și dublu standard în raport cu libertatea de exprimare și dreptul la critică. Într-un mesaj postat pe rețelele sociale, Bilețchi a făcut trimitere directă la declarațiile deputatei PAS, Iulia Dascălu, spunând că discursul acesteia l-a făcut să înțeleagă „cât de cinici și ipocriți sunt unii”. „Acei oameni care astăzi cântă osanale Maiei Sandu și invocă funcția de președinte drept scut împotriva criticii – sunt aceiași care îl înjurau pe Dodon de mama focului și își permiteau să spună cuvinte murdare, acuzații grave și comparații umilitoare despre el și familia lui. Atunci, funcția de președinte nu a contat. Azi, brusc, contează”, a declarat Vlad Bilețchi. Activistul politic a continuat prin a sublinia că PAS și Maia Sandu au apărut ca proiecte politice alimentate de critică, proteste și opoziție constantă, iar acum, aceiași oameni nu mai acceptă niciun cuvânt împotriva lor. „Cei născuți din critică, nu vor să fie criticați”, a punctat el. Bilețchi a atras atenția și asupra tendinței de „idolatrizare” a președintei, pe care o consideră periculoasă și antidemocratică: „Când aud ‘Maia Sandu a adus lumina în țara noastră’, îmi dau seama că anumite trăsături ale regimului totalitar sunt încă prezente în reflexele noastre politice: idolul, tătuca sau mămuca națiunii, un singur partid, o singură ideologie.” În încheiere, liderul unionist a declarat că fiecare cetățean are dreptul să susțină pe cine dorește, dar a făcut apel la luciditate și echilibru: „Aveți tot dreptul să o susțineți pe Maia Sandu, să vă placă de ea în calitate de politician – dar încetați cu zeificarea, divinizarea și idolatrizarea – asta este total nedemocratic.” Până în prezent, nici deputata Iulia Dascălu, nici PAS nu au reacționat oficial la declarațiile lui Vlad Bilețchi.

Lidera Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, lansează acuzații grave la adresa guvernării PAS și a președintei Maia Sandu, în contextul intenției Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) de a atrage investitori pentru Portul Internațional Liber Giurgiulești. Într-o declarație video publicată pe rețelele sociale, Furtună avertizează că, sub pretextul unui „tender internațional”, autoritățile ar pregăti, în realitate, vânzarea singurei ieșiri navale a Republicii Moldova. „Moldova nu este de vânzare! În timp ce cetățenii strâng cureaua, iar țara se scufundă în datorii, regimul Sandu și PAS, la indicația curatorilor externi, continuă să cedeze ultimele rămășițe ale suveranității naționale. Astăzi – Portul Internațional Liber Giurgiulești. Mâine – ce urmează?”, a întrebat retoric lidera Moldova Mare. Victoria Furtună afirmă că BERD, instituție ce deține în prezent controlul asupra portului, a lansat o licitație publică pentru atragerea de investitori, iar România s-ar fi arătat deja interesată. „România și-a declarat interesul. Sandu – tace. Oare deja a semnat ceva în culise?”, a declarat Furtună, sugerând o lipsă de transparență din partea autorităților de la Chișinău. Politiciana a solicitat:  • Audieri parlamentare de urgență;  • Constituirea unei comisii de anchetă;  • Impunerea unor condiții stricte pentru potențialii investitori;  • Analizarea opțiunii unui parteneriat public-privat (PPP) pentru a păstra controlul statului asupra portului. În finalul mesajului său, Victoria Furtună a lansat un apel direct către guvernanți: „Fraților de la guvernare, ați tăcut atunci când ați vândut Portul de la Giurgiulești cu copeici. Acum BERD-ul vinde portul nostru, și voi tăceți iar. Aveți un pachet de credite cât pentru 10 generații înainte. Voi măcar pe final faceți ceva pentru țară și popor – participați la licitație. Bani avem, noi chiar avem Buget Plus. Să întoarcem portul nostru țării – ne va prinde bine în viitor, pentru dezvoltarea economică.” Până la această oră, autoritățile nu au oferit un punct de vedere oficial cu privire la declarațiile făcute de lidera Partidului Moldova Mare.

Comisia Națională de Examene a aprobat lista celor 91 de Centre de bacalaureat pentru sesiunea 2025. Din numărul total de centre, 30 se află în municipiul Chişinău. Instituirea centrelor de bacalaureat și desemnarea președinților și secretarilor acestora  a fost decisă urmare a propunerilor transmise de Organele locale de specialitate în domeniul învăţământului din fiecare raion/municipiu, în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la examenul naţional de bacalaureat.Reieșind din numărul total de candidați în fiecare raion/municipiu în 17 dintre raioane este instituit un singur centru de bacalaureat.În sesiunea de examen 2025 sunt peste 18500 de candidați, dintre care 2065 sunt candidați restanțieri din sesiunile anterioare. În sesiunea 2024 au fost înscriși la examenul național de bacalaureat 18752 de candidați, în 2022 – 19064, în 2022 - 18603, în 2021 – 16773, iar în sesiunea 2019 – 17442.Testele rezolvate vor fi verificate în patru centre republicane de evaluare din mun. Chișinău începând cu data de 4 iunie. Pe data de 25 iunie, în centrele de bacalaureat, vor fi afișate rezultatele din sesiunea de bază.Pentru sesiunea de examene 2025 testele scrise ale candidaților la examenele naționale de absolvire a gimnaziului vor fi verificate centralizat. În acest sens, Comisia Națională de Examene a aprobat patru Centre Republicane de Evaluare în mun. Chișinău. Testele scrise vor fi verificate în centrele aprobate începând cu 3 iunie 2025. Pe data de 23 iunie, în instituțiile de învățământ unde și-au făcut studiile elevii, vor fi afișate rezultatele examenelor naționale de absolvire a gimnaziului. Pentru susținerea examenelor națională de absolvire a gimnaziului,  sesiunea de examene 2025, sunt înscriși peste 32 000 de candidați.Reamintim că examenul național de bacalaureat se va desfășura în perioada 03 – 20 iunie 2025, examenele naționale de absolvire a gimnaziului se vor desfășura în perioada 02 – 12 iunie.În context, Ministerul Educației și Cercetării îndeamnă elevii claselor absolvente să se pregătească temeinic și conștiincios pentru susținerea examenelor naționale de absolvire, sesiunea 2025. 

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a anunțat o întrevedere de nivel înalt cu șeful Executivului din Hong Kong, John Lee Ka-chiu, în contextul participării sale la Summitul de Turism Fragrant Hills, care are loc între 14–17 aprilie 2025. Evenimentul este organizat de Federația Mondială a Orașelor Turistice (WTCF), și are loc pentru prima dată în Hong Kong – oraș care devine astfel gazda unuia dintre cele mai importante summituri globale dedicate turismului urban. „Am avut o discuție foarte bună cu șeful Executivului din Hong Kong despre oportunitățile de colaborare între Chișinău și Hong Kong, în special în domeniul turismului durabil și al schimburilor culturale. Participarea noastră la acest summit este un pas important în consolidarea vizibilității orașului pe plan internațional”, a declarat Ion Ceban. Edilul capitalei subliniază că Chișinăul are un potențial mare de dezvoltare turistică și este deschis către colaborări internaționale, promovând valorile unui turism modern, responsabil și conectat la rețelele globale. Municipiul Chișinău este membru al Federației Mondiale a Orașelor Turistice din 9 august 2022, statut care îi oferă acces la o platformă globală de cooperare și dezvoltare în domeniul turismului. Prin participarea activă la evenimentele WTCF, orașul își propune să atragă noi investiții, să crească vizibilitatea pe plan internațional și să devină o destinație atractivă în Europa de Est. Summitul Fragrant Hills reunește anual lideri de orașe, experți în turism și reprezentanți ai industriei ospitalității din întreaga lume, având ca scop dezvoltarea durabilă a turismului urban și crearea unor parteneriate strategice între orașele membre.

Un bărbat din Drochia va petrece următorii 18 ani după gratii, după ce în luna iunie 2024, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, a omorât un consătean de 79 de ani. Potrivit raportului de expertiză judiciară, acțiunile de sugrumare au cauzat asfixia mecanică în ansamblu cu alte leziuni, care au dus la decesul victimei. La 12 noiembrie 2024, cauza penală a fost expediată pentru examinare în fond în Judecătoria Drochia (sediul Central). Inculpatul, în ședința de judecată, a menționat că nu a avut intenția de a-l omorî pe bărbat, dar a recunoscut că i-a aplicat o lovitură în regiunea gâtului. Prin sentința recent pronunțată de Judecătoria Drochia (sediul Central), inculpatul a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit.e) din Codul penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă de 18 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Inculpatul s-a aflat în arest preventiv din 19 iunie 2024. Sentința nu este definitivă și este susceptibilă de atac la Curtea de Apel Nord.

Un nou scandal lovește Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), după ce fosta judecătoare Victoria Sanduța a acuzat public un deputat al partidului de guvernare de hărțuire politică și intimidare. Totul a pornit după ce Sanduța a îndrăznit să-și exprime, într-o manieră pașnică și ironic-critică, o opinie la adresa președintei Maia Sandu – un gest care, în mod incredibil, a provocat o reacție virulentă din partea deputatei PAS, Iulia Dascălu. Într-un videoclip devenit viral pe rețelele sociale, cu peste 1600 de aprecieri, 1400 de comentarii și 1000 de distribuiri, deputata Dascălu o atacă pe Sanduța, sugerând că aceasta ar trebui „oprită” și insinuând că va folosi pârghiile puterii pentru a-i reduce la tăcere libertatea de exprimare. În replică, Victoria Sanduța denunță aceste declarații ca fiind un abuz de putere și o tentativă de intimidare a vocilor incomode. „Este o încercare clară de a instala frica și autocenzura în societate. Nu este normal ca un deputat să amenințe public cetățenii doar pentru că nu sunt de acord cu președinta. Asta nu mai e democrație, e idolatrie politică!”, a declarat Sanduța într-un apel public. Cultul personalității în jurul Maiei Sandu atinge cote alarmante, iar reacțiile venite în urma videoclipului postat de deputata PAS sunt grăitoare: sute de comentarii instigatoare cer încarcerarea celor care critică președintele, adoptarea unor legi speciale pentru apărarea imaginii Maiei Sandu și chiar eliminarea fizică a vocilor incomode, într-un registru ce amintește de metodele regimurilor autoritare. Sanduța solicită intervenția urgentă a societății civile, a presei libere și a instituțiilor internaționale în fața unei derive autoritare periculoase. Ea cere ca acest caz să fie investigat de organismele internaționale precum Consiliul Europei, Comisia de la Veneția, Freedom House sau Amnesty International. „Critica autorităților nu e o crimă. Este un drept constituțional. Când un deputat cere pedepsirea cetățenilor pentru opinii contrare, ne aflăm deja într-un pericol real pentru democrație”, a mai spus fosta judecătoare.

Republica Moldova și România au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru reluarea circulației trenurilor pe segmentul feroviar Cantemir – Fălciu, închis de mai bine de trei decenii. Documentul a fost semnat astăzi, la Chișinău, de reprezentanții Căii Ferate din Moldova și ai CFR România, în prezența vicepremierului moldovean Vladimir Bolea și a secretarului de stat din Ministerul Transporturilor din România, Irinel Ionel Scrioșteanu. Această reluare a traficului feroviar vine după o pauză de 32 de ani și va contribui la dezvoltarea transportului de mărfuri și la conectarea mai bună a Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport. Segmentul Cantemir – Fălciu este poziționat strategic la granița cu Uniunea Europeană, ceea ce îl face un punct cheie pentru exporturi și transport intermodal. „Acest memorandum ține de redeschiderea unui nou circuit și ancorarea Republicii Moldova în rețelele feroviare ale Uniunii Europene. Vom avea linie de cale ferată largă și ecartament european. Am alocat 10 milioane de lei pentru acest proiect și, în scurt timp, agenții economici vor putea beneficia de el”, a declarat vicepremierul Vladimir Bolea. Pentru reluarea circulației, vor fi necesare lucrări de reabilitare a infrastructurii feroviare pe ambele maluri ale Prutului, inclusiv podul feroviar și stațiile de frontieră Prut 2 (în Republica Moldova) și Fălciu (în România). La rândul său, oficialul român Irinel Ionel Scrioșteanu a subliniat importanța colaborării transfrontaliere: „Este un moment important pentru dezvoltarea sistemului feroviar dintre țările noastre. Am vizitat deja podul de la Fălciu-Cantemir, unde lucrările pregătitoare sunt în desfășurare.” Tot în cadrul conferinței de presă, a fost anunțat un alt proiect de mare anvergură – începerea lucrărilor pentru podul rutier peste Prut de la Ungheni, cunoscut drept „Podul de Flori”. Evenimentul de lansare a construcției va avea loc pe 26 aprilie. „Este un proiect de suflet. În anii ’90, podul de flori a fost simbolic. Acum îl vom transforma în realitate. Invităm pe toți cei care au fost atunci pe malul Prutului să participe la acest moment istoric,” a spus Vladimir Bolea. Podul de la Ungheni va face parte din Autostrada Unirii (A8), care va lega România de Republica Moldova prin două mari tronsoane: Târgu Mureș – Iași – Ungheni și viitoarea autostradă Ungheni – Chișinău. Finalizarea proiectului este estimată pentru anul 2030, iar lucrările vor începe simultan în ambele țări.

Donald Trump a descris dublul atac cu rachete balistice al Rusiei din Duminica Floriilor asupra oraşului Sumî, care a ucis 35 de persoane şi a rănit 117, drept o "greşeală" a ruşilor. Dar nu este vorba de aşa ceva. Atacul asupra oraşului Sumî, ca şi atacul din 4 aprilie asupra oraşului Krivoi Rog, unde o rachetă balistică rusească încărcată cu muniţie cu dispersie a ucis 20 de persoane şi a rănit 80, face de fapt parte dintr-o strategie militară rusă. Scopul este de a teroriza populaţia civilă şi de a o întoarce împotriva armatei şi guvernului ucrainean, forţându-i să ceară pacea cu Moscova, scrie Politico.„Rusia poartă un război total împotriva Ucrainei”, a declarat Mîkola Bielieskov, analist militar şi cercetător la Institutul Naţional Ucrainean pentru Studii Strategice. „Scopul acestui război total este de a forţa civilii să creeze presiune asupra autorităţilor ucrainene pentru a negocia o înţelegere în termenii Rusiei. Până acum, ruşii au eşuat, dar ei cred că există un punct de cotitură dincolo de care civilii vor începe să îşi îndrepte ura nu către Federaţia Rusă, ci către guvernul nostru”, a adăugat el.Este o tactică pe care ţările au folosit-o una împotriva celeilalte încă de la apariţia războiului aerian în secolul al XX-lea, dar există puţine sau chiar niciun exemplu de bombardamente teroriste care să fi fost eficiente în a determina civilii să se revolte împotriva guvernului lor. De obicei, răspunsul la astfel de atacuri este opus, notează POLITICO.Cu toate acestea, atacurile ruseşti evidenţiază tensiunile din societatea ucraineană, pe măsură ce războiul intră în al patrulea an. După atacul de la Sumî, Mariana Bezuhla, deputat din opoziţie, a acuzat armata ucraineană că a pus în pericol civilii prin organizarea unei ceremonii de premiere a soldaţilor la Sumî, deşi ştia despre viitorul atac rusesc. Contrar a ceea ce susţine Rusia, soldaţii ucraineni nu au fost răniţi, deoarece aceştia se aflau într-un adăpost.Artem Semenihin, primarul din Konotop, un oraş din regiunea Sumî, l-a acuzat la rândul său pe guvernatorul local de organizarea ceremoniei pentru o brigadă militară locală. El a adăugat că, prin aceasta, guvernatorul a ajutat Rusia să justifice „un atac genocidar” asupra ucrainenilor. Guvernatorul a negat şi spune că el doar a fost invitat, potrivit Ukrainskaia Pravda.Rusia se foloseşte de prezenţa trupelor în oraş pentru a legitima un atac care a atras condamnarea internaţională. Ministerul rus al Apărării a confirmat că a folosit două rachete balistice împotriva oraşului Sumî, afirmând că acestea au vizat o „adunare a comandamentului militar ucrainean” şi că a ucis 60 de militari inamici. În plus, Moscova a acuzat Kievul că „foloseşte din nou civilii drept scuturi umane”.Statul Major al Ucrainei nu a emis nicio declaraţie cu privire la prezenţa sau nu a unor soldaţi în Sumî, dar a acuzat, la rândul său, Moscova că vizează civili şi a promis represalii împotriva armatei ruse. Indiferent dacă trupele au fost sau nu prezente în Sumî, Rusia a folosit un limbaj similar pentru a-şi justifica şi celelalte atacuri asupra oraşelor ucrainene care au făcut victime printre civili, atrage atenţia Bilieskov.A da vina pe armată înseamnă a cădea în capcana Rusiei de a încerca să separe armata de civili, a declarat Tetiana Troşcinska, o celebră jurnalistă ucraineană. Ea spune că masacrul a fost menit să demonstreze populaţiei că dacă nu era armata, nu ar fi avut loc atacul. „Este vina voastră, ne spun duşmanii. Şi dacă, în schimb, începem să dăm vina şi pe armata noastră, asta va însemna că am pierdut”, a adăugat Troşcinska. Soldaţii ucraineni nu mai stau in cazărmiEste de înţeles că Ucraina tratează cu precauţie comentariile Moscovei, amintind că în multe cazuri oraşele sunt atacate fără niciun motiv militar. În Krivoi Rog, de exemplu, afirmaţia Rusiei că ar fi lovit o adunare a ofiţerilor NATO într-un restaurant a fost dovedită a fi fost o minciună de France24, care a arătat imagini din care reieşea că doar personalul din clădire se afla acolo în momentul atacului.Până în prezent, astfel de tactici de război total nu au avut efectul sperat de Kremlin, a declarat Bielieskov. Dar există un sentiment tot mai răspândit în rândul civililor ucraineni că apropierea de soldaţi poate fi periculoasă.Din cauza atacurilor frecvente ale Rusiei, armata ucraineană nu îşi mai adăposteşte trupele în cazărmi. În schimb, soldaţii locuiesc în apartamente obişnuite, dar este dificil să închirieze astfel de camere, deoarece mulţi localnici se tem să nu fie loviţi de o rachetă sau o dronă rusească dacă îşi deschid uşile pentru militari.„Pe linia frontului este aproape imposibil să găseşti o casă. La sosirea la punctul de concentrare, de multe ori trebuia să te înghesui fie în case distruse, fie în maşini”, a declarat pentru POLITICO un soldat ucrainean care s-a identificat doar cu prenumele său, Andrii. „Principalul motiv pe care l-am auzit de la cei care nu ne lăsau să închiriem o casă era: O rachetă va zbura aici din cauza voastră! Nu avem nevoie de asta”, a adăugat Andrii.

Reforma justiției, pilonul principal al guvernării PAS, este zguduită din temelii după declarațiile incendiare făcute de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, în această seară, în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4. Într-o intervenție, Dragalin a lansat acuzații extrem de grave la adresa fostului ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, a fostului director CNA, Iulian Rusu, și a adjunctului Eugen Rurac, susținând că aceștia au folosit metode ilegale, netransparente și chiar instrumente de șantaj în procesul de reformare a justiției.„Chiar din septembrie 2022, eu am intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac… pentru că eu nu eram de acord cum persoanele acestea făceau justiție în țară”, a declarat Dragalin. Ea a accentuat că venind dintr-un sistem în care „se respectă legea și lucrurile se fac deschis, transparent”, nu a putut accepta metodele „tenebre” practicate de aceștia.Potrivit fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, conflictul cu conducerea reformei justiției a existat încă de la începutul mandatului său, însă detaliile au devenit publice mult mai târziu. Dragalin susține că i-a avertizat personal pe Litvinenco, Rusu și Rurac că nu va accepta metodele lor și că, dacă acestea vor continua, va deschide dosare penale împotriva lor.„CNA a obținut multe informații compromițătoare pe procurori și judecători, a pregătit note informative pentru procedura de Pre-vetting și pentru confirmarea celor 40 de judecători. Ei aveau informații cât de cât compromițătoare ca să șantajeze judecătorii să acționeze într-un anumit mod”, a afirmat Dragalin, sugerând că în loc de curățarea reală a sistemului, justiția a fost transformată într-un instrument politic.Declarațiile sale aruncă o lumină sumbră asupra integrității procesului de vetting și asupra întregii arhitecturi a reformei în justiție, promovate de guvernarea PAS și susținute intens de partenerii occidentali.Reacțiile oficiale lipsesc deocamdată, însă scandalul este așteptat să ia amploare în următoarele zile, iar consecințele politice și juridice ar putea fi majore.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu are nicio legătură cu declanșarea războiului din Ucraina, susținând că acest conflict este responsabilitatea fostei administrații de la Washington. Într-o postare publicată pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump a numit războiul „războiul lui Biden” și a criticat dur atât fostul președinte american, cât și pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski.„Războiul dintre Rusia și Ucraina este războiul lui Biden, nu al meu. Eu abia ce am venit acum, iar în cei patru ani cât am fost președinte nu am avut nicio problemă în a-l împiedica. Președintele Putin, ca și toți ceilalți, aveau respect pentru președintele vostru!”, a afirmat Trump.Acesta a subliniat că se distanțează total de responsabilitatea declanșării conflictului:„NU AM NICIO LEGĂTURĂ CU ACEST RĂZBOI, DAR MUNCESC DIN GREU PENTRU A OPRI MOARTEA ȘI DISTRUGEREA.”Trump a reiterat acuzațiile privind presupusa fraudare a alegerilor prezidențiale din 2020, susținând că, dacă nu ar fi fost „furate”, războiul nu ar fi avut loc:„Dacă alegerile din 2020 nu ar fi fost FRAUDATE – iar ele au fost, în multe feluri – acest război teribil nu s-ar fi întâmplat niciodată.”În același mesaj, Trump i-a acuzat pe Zelenski și Biden că au comis o „eroare monstruoasă” permițând izbucnirea războiului, sugerând că existau numeroase căi de a-l preveni:„Președintele Zelenski și mincinosul Joe Biden au făcut o greșeală monstruoasă, lăsând această tragedie să înceapă. Existau multe modalități de a o preveni. Dar asta e trecutul. Acum trebuie oprit totul, ȘI URGENT. Foarte trist.”

Primarul de Bălți, Alexandr Petkov, precum și conducerea mai multor raioane din Republica Moldova, membri ai Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, au participat la o întâlnire la Guvernul României. Alexandr Petkov a transmis un mesaj de recunoștință autorităților de la București pentru sprijinul constant acordat în ultima perioadă pentru dezvoltarea orașului. „Am mulțumit Guvernului României pentru contribuția substanțială la modernizarea infrastructurii din Bălți. Mă bucur că Prim-ministrul României, dl Marcel Ciolacu, a apreciat atât deschiderea mun. Bălți, cât și implicarea crescândă pentru cooperare”, a declarat edilul.Premierul român a salutat implicarea tot mai activă a municipiului Bălți în proiectele de cooperare transfrontalieră și a dat asigurări că sprijinul financiar și tehnic va continua.În cadrul reuniunii Euroregiunii, municipiul Bălți a primit propunerea de finanțare a unui nou proiect, în valoare de 100.000 euro. Este vorba despre reconstrucția scuarului din Cartierul 8, pentru care administrația locală a depus deja și cererea de finanțare.

Doi inspectori de patrulare și un intermediar au fost reținuți cu puțin timp în urmă de CNA și procurorii mun. Chișinău într-un dosar de corupere pasivă. Aceștia sunt bănuiți de pretinderea și acceptarea remunerațiilor ilicite pentru a nu documenta un caz de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică și fără permis.Potrivit materialelor cauzei, cei doi polițiști, în timp ce se aflau în exercitarea funcției,  ar fi stopat un cetățean străin în localitatea Anenii Noi la volanul unui mijloc de transport de model Dacia Duster. În urma verificării șoferului și a actelor automobilului s-a constatat că acesta nu deținea dreptul de a conduce autovehicule și s-ar fi aflat în stare de ebrietate alcoolică. Pentru a nu întocmi proces-verbal de documentare a infracțiunii, bănuiții ar fi pretins 60 de mii de lei – bani care ulterior au fost transmiși și primiți, printr-un intermediar, sub controlul CNA.Astăzi, au fost efectuate percheziții la birourile de serviciu și în automobilele  bănuiților, toți 3 fiind reținuți pentru 72 de ore și plasați în izolatorul CNA.Acțiunile au avut loc sub conducerea procesuală a procurorilor mun. Chișinău.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unei emisiuni la Cinema 1, situația în care Asociația condusă de Elena Marian, mama lui Radu Marian, a fost singura participantă la o licitație publică în valoare de 3,5 milioane de lei. Contractul, finanțat din bani publici, vizează organizarea a cinci concerte pentru diaspora moldovenească în patru state europene. Grosu a recunoscut că subiectul i-a trezit îngrijorări și a ținut să-și exprime rezervele în privința eticii unei astfel de situații: „Din punct de vedere etic, îmi vine greu să mă pronunț. Nu am pe nimeni în familie care să participe la astfel de concursuri și n-o să participe, pentru că este decizia mea. Nu spun că e o decizie corectă, pentru că din pricina mea trebuie să sufere familia sau membrii familiei mele, deoarece accidental am ajuns într-o funcție.” Grosu a adăugat că a discutat cu deputatul vizat și i-a cerut să iasă public cu o poziție clară: „Evident că mi-a stârnit întrebări cazul. I-am cerut explicații colegului meu și i-am spus: ‘Te rog frumos, ieși cu poziție publică și explică’, iar el aceasta și a făcut.” Președintele Parlamentului a subliniat că fiecare ales trebuie să fie conștient de responsabilitatea pe care o are în raport cu percepția publică și cu standardele de integritate: „V-am spus părerea mea și ai mei știu poziția mea față de astfel de participări la concursurile publice. Repet, nu pretind că este cea mai corectă.” Deocamdată, autoritățile nu au anunțat vreo investigație legată de modul în care a fost organizată licitația.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat lansarea unei licitații internaționale structurate pentru a identifica investitori strategici sau financiari interesați să susțină dezvoltarea pe termen lung a Portului Internațional Liber Giurgiulești, principalul port maritim-fluvial al Republicii Moldova. Potrivit comunicatului emis de BERD, procesul de fuziuni și achiziții (M&A) este realizat în coordonare deplină cu Guvernul Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește cadrul comercial și juridic viitor al portului. Scopul este de a atrage investiții externe în conformitate cu cele mai bune practici și standarde internaționale din domeniu. De la achiziționarea completă a grupului Danube Logistics în 2021, BERD a devenit unicul proprietar al operatorului portului și a reușit să îmbunătățească semnificativ eficiența, volumul de marfă procesat și profitabilitatea activității portuare. Banca și-a exprimat constant intenția de a atrage un investitor de reputație pentru a transforma portul într-un hub regional și internațional competitiv. BERD este consiliată în acest proces de către Raiffeisen Bank, una dintre cele mai importante instituții financiare europene. Portul Giurgiulești este situat pe unica porțiune de acces a Moldovei la fluviul Dunărea, la granița cu România și Ucraina. Acesta gestionează peste 70% din comerțul pe apă al Republicii Moldova, jucând un rol esențial în menținerea lanțurilor de aprovizionare și sprijinind economia națională. Importanța sa strategică a crescut în contextul geopolitic regional, portul fiind bine poziționat pentru a contribui la reconstrucția viitoare a Ucrainei. BERD susține dezvoltarea Portului Giurgiulești încă din 1995, iar după mai multe dificultăți financiare și operaționale întâmpinate în timp, a devenit creditor principal în 2013 și ulterior unic proprietar în 2021. Procesul de atragere a unui nou investitor este văzut ca un pas major pentru consolidarea potențialului logistic al Moldovei, dar și pentru integrarea sa economică mai profundă în rețelele comerciale europene și internaționale.

Lidera partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, critică dur modul în care au fost cheltuiți cei 400 de milioane de euro alocați pentru reforma justiției din Republica Moldova, propunând în schimb un plan detaliat de dezvoltare industrială care, în viziunea sa, ar fi putut schimba radical economia țării. „Cu 400 de milioane de euro se puteau construi 93 de fabrici și uzine pe tot teritoriul Republicii Moldova, se puteau crea 20.000 de locuri de muncă și se putea genera un export anual de până la 500 de milioane de euro”, afirmă Furtună într-un clip video publicat pe rețelele sociale. Potrivit liderului Moldova Mare, banii puteau fi investiți strategic în șapte sectoare-cheie:  • Agroalimentar: 30 de fabrici pentru conserve, uleiuri și lactate (120 mil. euro)  • Textile și pielărie: 25 de unități de producție pentru confecții, pantofi și genți (80 mil. euro)  • Mobilă și prelucrarea lemnului: 15 fabrici și ateliere (60 mil. euro)  • Materiale de construcții: 8 uzine pentru ciment, panouri, cărămidă (60 mil. euro)  • Vinificație și distilerii: 10 crame și distilerii moderne (40 mil. euro)  • Ambalaje și reciclare: 5 uzine eco (20 mil. euro)  • Electronice și asamblare: 5 fabrici pentru electrocasnice și componente (20 mil. euro) Distribuția geografică a acestor investiții ar viza întreg teritoriul țării: nordul – pentru industria lemnului și textile, centrul – pentru agroalimentar și vinificație, iar sudul – pentru agricultură și materiale de construcții. „Asta ar fi fost o reformă adevărată. O reformă industrială. Nu praf în ochi pentru elite. Nu dosare blocate, instanțe corupte și oameni persecutați doar pentru că refuză să voteze cu PAS sau cu așa-zisele alternative ale lor”, a spus Furtună, acuzând actuala guvernare că ar fi folosit fondurile pentru justiție în mod netransparent și ineficient. Ea susține că investițiile în producție ar fi contribuit direct la reducerea corupției, prin dezvoltare economică reală: „Asta ar fi contracarat corupția – nu anchete televizate și comisii fără rezultate.” Declarațiile Victoriei Furtună vin într-un moment în care reforma justiției este din nou în centrul criticilor, pe fondul lipsei de progrese concrete și a scandalurilor recente din sistemul judiciar.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut astăzi o întrevedere cu o delegație bipartizană a Congresului Statelor Unite ale Americii, aflată în vizită la Chișinău în cadrul House Democracy Partnership – o comisie a Camerei Reprezentanților care sprijină democrațiile tinere în consolidarea instituțiilor parlamentare prin schimb de experiență și cooperare tehnică. Din delegație fac parte patru congresmani republicani și patru democrați, inclusiv doi membri ai grupului de prietenie cu Republica Moldova din Congresul SUA (Moldova Caucus), care susține aprofundarea relațiilor moldo-americane. Vizita delegației, condusă de congresmanul Vern Buchanan, reconfirmă sprijinul bipartizan de care se bucură Republica Moldova în Statele Unite și faptul că parteneriatul moldo-american se află pe agenda americană. În cadrul discuțiilor, Președinta Maia Sandu a exprimat recunoștința față de sprijinul consistent oferit de SUA de-a lungul ultimelor trei decenii – sprijin care a contribuit la modernizarea statului, creșterea rezilienței energetice și apărarea suveranității în fața tentativelor de destabilizare externă. Șefa statului a atras atenția asupra riscurilor generate de atacurile hibride ale Federației Ruse – inclusiv tentativele de influențare a procesului electoral – și a subliniat rolul esențial al Republicii Moldova în menținerea stabilității regionale de-a lungul celor 1.222 km de frontieră cu Ucraina invadată de Rusia. În context, Președinta a subliniat importanța menținerii sprijinului american, în special în domeniul securității energetice a Republicii Moldova. Delegația Congresului SUA a inclus opt membri ai Camerei Reprezentanților: Vern Buchanan (Republican, Florida), Neal Dunn (Republican, Florida), Andy Ogles (Republican, Tennessee), Anna Paulina Luna (Republican, Florida), Dina Titus (Democrat, Nevada), Ilhan Omar (Democrat, Minnesota), Lloyd Doggett (Democrat, Texas) și Ted Lieu (Democrat, California).

Ministerul Culturii anunță lansarea primului concurs de proiecte destinat instituțiilor mass-media din Republica Moldova, în cadrul Fondului pentru subvenționarea mass-mediei. Acest fond are ca obiectiv sprijinirea financiară a inițiativelor care contribuie la diversificarea și dezvoltarea peisajului media local și regional. Fondul are menirea de a susține proiectele media care reflectă prioritățile de dezvoltare ale societății moldovenești. Printre acestea se numără: promovarea imaginii Republicii Moldova, consolidarea valorilor naționale, susținerea statului de drept, a democrației și integrării europene, sprijinirea culturii autohtone, a protecției mediului și a sportului, încurajarea producțiilor media relevante pentru comunități. promovarea incluziunii și coeziunii sociale prin produse media în limbile minorităților naționale, susținerea jurnalismului de investigație și a alfabetizării media, consolidarea independenței editoriale și economice a instituțiilor mass-media, prin programe de formare profesională continuă și mentorat. Participanții la concursul de subvenții vor putea depune proiectele la una din categorii: audiovizual național (volumul subvențiilor alocate per categorie – 10 000 000 lei); audiovizual regional/local, presă scrisă și online (volumul subvențiilor alocate per categorie – 5 000 000 lei). Plafonul per proiect al mijloacelor financiare acordate pentru subvenționarea proiectelor instituțiilor mass-media îl constituie: 500 000 lei pentru furnizorii privați naționali de servicii media; 250 000 lei pentru alte categorii de instituții mass-media (furnizorii privați regionali de servicii media, furnizorii privați locali de servicii media, presa scrisă și online). Concursul este lansat pe 14.04.2025, iar încheierea procesului de recepționare a dosarelor de participare la concurs va avea loc pe 14.05.2025. Dosarele de participare la concurs sunt examinate de Consiliul de experți în termen de cel mult o lună de la data expirării termenului de depunere a dosarelor. Bugetul total alocat pentru anul 2025 este de 15 milioane de lei, oferind instituțiilor media oportunitatea de a implementa proiecte inovatoare, cu impact real asupra comunităților și care contribuie la dezvoltarea unui mediu media pluralist, profesionist și sustenabil.

În satul Avdarma a avut loc un eveniment de profundă încărcătură istorică și emoțională, dedicat comemorării victimelor foametei organizate din Basarabia în anii 1946–1947. La Muzeul din localitate s-a desfășurat dezbaterea științifico-practică cu tema „Foametea, represiunile și deportările staliniste”, în prezența Ministrului Culturii, Sergiu Prodan, alături de istorici din Chișinău, Tiraspol și Comrat. Evenimentul a reunit specialiști în istorie, cercetători și membri ai comunității locale într-un efort comun de restituire a adevărului istoric și de cultivare a memoriei colective privind atrocitățile regimului totalitar-comunist. Agenda a inclus și o ceremonie de depunere de flori la Memorialul „Colțul Durerii”, dedicat victimelor războaielor și represiunilor comuniste. Muzeul din Avdarma găzduiește o colecție impresionantă de exponate: fotografii, documente oficiale, scrisori și obiecte personale ale celor care au supraviețuit foametei și deportărilor. Peste 800 de oameni au pierit în Avdarma în urma foametei, iar 15 familii au fost deportate în Siberia. Astfel, muzeul devine un centru viu al memoriei istorice, unde trecutul prinde glas prin mărturiile supraviețuitorilor, precum doamna Vasilisa, în vârstă de 84 de ani, care și-a pierdut tatăl și trei frați în acea perioadă cumplită. „În acei ani, mâncam iarbă, nu aveam foc, nu aveam hrană... Tatăl meu a plecat și nu s-a mai întors. Frații mei au murit de foame. Mama plângea în fiecare zi. Ne luau totul. Trei tone de grâne au fost luate de la noi…” – a povestit, cu lacrimi în ochi, doamna Vasilisa. În contextul acestor acțiuni de comemorare, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a declarat: „Zilele de reculegere și memorie colectivă sunt mai mult decât simple comemorări – sunt angajamente pentru viitor. Prin evenimente ca cel de la Avdarma, dăm voce suferințelor și curajului oamenilor care au trecut prin infernul foametei și al represiunii sovietice. Este de datoria noastră să păstrăm vie această memorie, să învățăm din ea și să construim o societate în care astfel de atrocități nu mai pot avea loc. Cultura memoriei este un pilon al unei Moldove unite și demne.” Recent, în sprijinul acestor eforturi, a fost instituit Consiliul Memoriei, un organism consultativ menit să coordoneze politicile memoriei naționale și să sprijine proiecte de cercetare, educație și promovare a adevărului istoric. Pe parcursul lunii aprilie, în întreaga Republică Moldova au loc acțiuni comemorative: proiecții de filme documentare, expoziții itinerante, discuții publice și activități educative. Ministerul Culturii îndeamnă publicul să participe la aceste evenimente – pentru adevăr, pentru memorie, pentru demnitate.

O delegație de rang înalt a Congresului american a efectuat o vizită discretă în Republica Moldova, aterizând vineri, 12 aprilie, pe aeroportul din Chișinău, la bordul unui avion militar-diplomatic al Forțelor Aeriene ale SUA – Boeing C-40 Clipper (cod SPAR16). Informația a fost semnalată pe canalul de Telegram SPPOT. Aeronava a venit direct de la Bruxelles, unde delegația americană ar fi avut întrevederi la nivel înalt în Parlamentul European. Potrivit surselor citate, vizita la Chișinău face parte dintr-un circuit diplomatic mai amplu, care ar include și România. Deși zborul a fost înregistrat public, autoritățile moldovene nu au emis inițial nicio comunicare oficială privind prezența delegației americane. În urma unei solicitări de presă a canalului SPPOT, Parlamentul Republicii Moldova a confirmat prezența delegației, precizând că urmează să fie făcut un anunț oficial, însoțit de o conferință de presă comună cu partea americană. Pe de altă parte, reprezentanții Guvernului Republicii Moldova au refuzat să comenteze vizita și nu au oferit detalii privind caracterul sau scopul acesteia. Conform informațiilor neoficiale, la bordul avionului s-ar fi aflat membri ai Congresului SUA sau trimiși speciali ai Casei Albe. Nu este clar deocamdată dacă vizita este una oficială sau de natură confidențială, în contextul tensiunilor regionale și al poziționării strategice a Republicii Moldova.

Orașul Sumî din nord-estul Ucrainei s-a transformat, duminică dimineață, într-un câmp al groazei: două rachete balistice au lovit în plin centrul orașului, în apropierea unei universități și a unui centru de congrese, ucigând cel puțin 34 de oameni și rănind peste 100. Trupuri neînsuflețite au fost împrăștiate pe străzi, iar imaginile devastatoare au fost urmate de o declarație a preșdintelui american Donald Trump: „Mi s-a spus că au făcut o greșeală. A fost groaznic. Este un lucru oribil”, a spus el despre atacul rusesc. Trump a insistat că, dacă el ar fi fost președinte, războiul nu ar fi început niciodată. „Este o rușine ce se întâmplă. Un abuz de putere”, a spus el reporterilor. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a lansat o invitație directă lui Trump, într-un interviu acordat televiziunii americane CBS: „Vino să vezi. Înainte de a propune soluții sau negocieri, vezi ce au făcut: civilii, copiii, spitalele, bisericile – distruse. Morți. Apoi să vorbim despre un plan de pace.” Interviul a fost difuzat în aceeași zi cu atacul de la Sumî, însă a fost înregistrat anterior.

Nikita Casap, un adolescent de 17 ani originar din Republica Moldova, este acuzat că și-a ucis mama și tatăl vitreg în statul american Wisconsin cu scopul de a obține bani pentru a-l asasina pe președintele american Donald Trump și pentru a provoca prăbușirea guvernului federal, potrivit unui mandat emis de FBI și recent desecretizat, citat de agenția Associated Press (AP). Procurorii federali susțin că manifestul redactat de Casap, cu accente antisemite și elogii la adresa lui Adolf Hitler, detaliază nu doar motivele pentru care voia să-l ucidă pe Trump, ci și planuri de a se stabili ulterior în Ucraina. Documentul arată că adolescentul intenționa să declanșeze un colaps guvernamental prin “eliminarea președintelui și, eventual, a vicepreședintelui”. Casap a fost pus sub acuzare luna trecută în comitatul Waukesha pentru omor calificat, ascunderea cadavrelor, furt și folosirea ilegală a unor date de identificare pentru a obține bani. Autoritățile spun că acesta i-a împușcat mortal pe mama sa, Tatiana Casap (35 de ani), și pe tatăl său vitreg, Donald Mayer (51 de ani), în locuința lor din apropiere de Milwaukee, în luna februarie. După crimă, Casap ar fi locuit săptămâni întregi cu cadavrele în descompunere, înainte de a fugi cu 14.000 de dolari, pașapoarte și câinele familiei. Cadavrele au fost descoperite de poliție pe 28 februarie, după ce rudele au cerut un control de rutină: Mayer nu se mai prezentase la muncă, iar Nikita lipsea de aproximativ două săptămâni de la școală. Autoritățile spun că starea avansată de descompunere a corpurilor a necesitat identificarea prin intermediul fișelor dentare. Casap a fost prins ulterior în Kansas și este acum deținut în închisoarea comitatului Waukesha, cu o cauțiune fixată la un milion de dolari. În instanță, apărătoarea publică a tânărului, Nicole Ostrowski, a cerut luna trecută retragerea unor acuzații, printre care și furtul, argumentând că procurorii nu au prezentat suficiente probe. Ea a insistat, de asemenea, asupra vârstei fragede a clientului său: „Este tânăr, este încă în liceu”, a declarat Ostrowski pe 12 martie. Mandatul federal conține și extrase din discuții online purtate de Casap, inclusiv pe TikTok și Telegram, unde și-ar fi expus planurile și ar fi comunicat cu alte persoane, printre care și un vorbitor de limba rusă. Ancheta federală este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să stabilească dacă adolescentul a avut complici sau a fost instigat de terți.

Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) a anunțat, pe 14 aprilie, reținerea a doi cetățeni ai Republicii Moldova, acuzați că ar fi fost implicați în activități de sabotaj și terorism în Rusia, la instrucțiunile serviciilor speciale ucrainene. Primul dintre cei reținuți este Marius Pruneanu, care, potrivit FSB, ar fi participat anterior la luptele din districtul Bahmut, regiunea Donețk, de partea forțelor ucrainene. FSB susține că, în decembrie 2023, Pruneanu ar fi fost recrutat de serviciul militar de informații al Ucrainei și trimis în Moldova pentru a pregăti acțiuni teroriste în Rusia. În acest scop, el ar fi achiziționat un autoturism Toyota Land Cruiser Prado, în care au fost plasate trei dispozitive explozive artizanale. În 2024, ar fi intrat în Rusia pe ruta Moldova–România–Ungaria–Slovacia–Polonia–Lituania–Letonia, cu scopul de a amplasa explozibili în regiunile Volgograd și Saratov. Pruneanu a fost reținut de FSB înainte de a-și duce la îndeplinire misiunea. Cel de-al doilea suspect este Evgeni Kurdoglu, anterior condamnat pentru furt în Ucraina. Acesta ar fi fost reținut în orașul Kerch, Crimeea. Conform FSB, în aprilie 2024, el ar fi colaborat online cu un agent al serviciilor ucrainene, căruia i-ar fi transmis informații sensibile despre pozițiile militare ruse și infrastructura din Crimeea. De asemenea, acesta ar fi indicat locația unui dispozitiv exploziv improvizat, pregătit pentru a distruge o stație de pompare a apei. Autoritățile din Republica Moldova nu au comentat deocamdată aceste acuzații.

Astăzi, 14 aprilie, creștinii intră în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, cea mai intensă și încărcată spiritual perioadă din Postul Paștelui. Este perioada în care credincioșii retrăiesc, prin rugăciune, post și reflecție, ultimele zile din viața pământească a Mântuitorului Iisus Hristos, culminând cu Învierea Domnului, sărbătorită în noaptea de 19 spre 20 aprilie. Potrivit Doxologia, fiecare zi din Săptămâna Mare are o semnificație profundă și este marcată prin slujbe speciale numite Denii, oficiate în fiecare seară în biserici. Astăzi, în Lunea Mare, credincioșii sunt chemați la curățenie sufletească, dar și trupească, fiind momentul în care încep pregătirile pentru Paște.Săptămâna Mare este și un timp al iertării, al împăcării și al întoarcerii spre valorile autentice ale credinței. Tradiția spune că această perioadă este una a tăcerii, a liniștii interioare și a rugăciunii adânci, când creștinii își îndreaptă gândurile spre jertfa Mântuitorului și spre luminarea sufletului. Pe măsură ce ne apropiem de Vinerea Mare și de Noaptea Învierii, credincioșii sunt îndemnați să participe la slujbe, să postească cu inima curată și să se pregătească trupește și sufletește pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinătății – Paștele.

Într-o declarație făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute vineri, George Simion, liderul AUR și candidat la alegerile prezidențiale din acest an, a reiterat poziția sa cu privire la soarta Republicii Moldova în contextul geopolitic actual. Simion a avertizat că, în absența protecției oferite de apartenența la NATO, cel de-al doilea stat românesc rămâne vulnerabil în fața amenințărilor externe.„Am spus din nou adevărul despre actuala situație a Republicii Moldova: fără umbrela de securitate a NATO, ea rămâne pradă sigură pentru atacuri externe, așa cum s-a întâmplat și în 1992”, a declarat liderul AUR, amintind de conflictul separatist din Transnistria. Mai mult, el a punctat că, simbolic, războiul din Ucraina „a început” pentru prima dată în spațiul românesc, în cetatea Tighina.Simion a răspuns și criticilor care l-au acuzat că ar abandona cauza fraților de peste Prut: „Nimeni nu îi va abandona pe frații noștri basarabeni, dar este nevoie ca și ei să își dorească Unirea cu România. Altminteri, cine stă cu fundul în două luntri, va cădea în apă.”Candidatul AUR a detaliat și care ar fi reacția sa, ca președinte al României, în cazul unei agresiuni ruse asupra Republicii Moldova: deschiderea granițelor pentru refugiați, convocarea CSAT, activarea mecanismelor ISU, constituirea unei celule de criză și consultări de urgență cu aliații pentru formarea unei coaliții de sprijin. Totuși, Simion a subliniat că România nu ar putea cere activarea Articolului 5 din Tratatul NATO, întrucât Republica Moldova nu este stat membru al Alianței.În final, liderul AUR a lansat un apel către politicienii care susțin în continuare „parcursul european” al Republicii Moldova: „Figuri politice, odinioară unioniste, precum deputatul liberal Daniel Gheorghe, ar trebui să renunțe la această minciună și să spună adevărul – singura cale pentru Basarabia este Unirea cu România.”