Alexandru Tănase: „Noile tarife impuse de Trump Moldovei nu au niciun sens”

Liber TV, 3 aprilie 2025 15:10

Ieri, Donald Trump a anunțat „ziua eliberării”, declanșând un război comercial masiv prin impunerea unor tarife globale „reciproce”. Nicio țară nu a fost cruțată, iar materialele furnizate de Casa Albă indicau chiar tarife impuse împotriva unor teritorii nelocuite, inclusiv asupra unor insule din Antarctica. Noile tarife impuse de Trump nu au sens – mai ales pentru Moldova. Aceasta este concluzia lui David Smith de pe platforma Moldova Matters. Tarifele au fost prezentate ca fiind „reciproce”, cu un tabel care arăta tarifele pe care o țară le aplică Statelor Unite („inclusiv manipularea valutară și barierele comerciale”), iar în coloana următoare erau indicate noile tarife impuse de SUA acelei țări.La nivel global, tariful minim nou pare a fi de 10%, iar maximul ajunge la aproximativ 50%. Moldova se află în categoria superioară, SUA susținând că aceasta aplică tarife de 61% asupra produselor americane și, prin urmare, va impune acum un tarif de 31% asupra produselor moldovenești. În majoritatea cazurilor, noile tarife americane reprezintă 50% din tarifele presupuse că ar fi aplicate de alte țări Statelor Unite.Aceasta se numește „rată reciprocă redusă” – și este o minciună.Moldova aplică tarife de 61% asupra bunurilor americane? Răspunsul este - Nu.Economiștii se străduiesc să găsească o logică în aceste cifre. Laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Paul Krugman, subliniază pe Substack-ul său că Uniunea Europeană aplică mai puțin de 3% tarife asupra produselor americane. Trump susține că este 39% și folosește această cifră pentru a justifica noile tarife de 20%. Krugman menționează că, chiar și dacă s-ar adăuga Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), care nu este un tarif, tot nu s-ar ajunge la 39%. În mod similar, cifra de 61% pentru Moldova este pur și simplu ridicolă.Jurnalistul american James Surowiecki, pare să fi fost primul care a descifrat misterul și a identificat sursa acestor cifre. Concluziile sale au fost ulterior raportate de The New York Times și confirmate de Casa Albă.Practic, ceea ce Trump numește „Tarife impuse SUA, inclusiv manipularea valutară și barierele comerciale” este de fapt „Deficitul comercial ca procent din importuri.”Iată cum funcționează în cazul Moldovei:În 2024, relațiile comerciale dintre SUA și Moldova au arătat astfel:• Exporturi SUA către Moldova: 53,6 mln. USD• Exporturi Moldova către SUA: 136,5 mln. USD• Deficit comercial SUA-Moldova: -82,9 mln. USDAlgoritmul aplicat de Trump, măsoară deficitul comercial al SUA cu Moldova în raport cu importurile din această țară. Practic, se împarte valoarea deficitului comercial al SUA cu Moldova la valoarea totală a importurilor americane din Moldova, rezultând un procent care indică cât de mare este acest deficit în raport cu importurile. Această metodă este utilizată pentru a crea o impresie exagerată a „taxelor” impuse de Moldova asupra SUA, deși, în realitate, nu reflectă tarifele comerciale efective, ci doar dezechilibrul comercial dintre cele două țări.Introducând cifrele din 2024 menționate mai sus, rezultă un raport de 60,7%. Trump a rotunjit acest număr la 61% și apoi l-a înjumătățit pentru a impune tarife de 31% asupra Moldovei.Administrația Trump susține că aceste tarife sunt „reciproce” – ceea ce nu este adevărat. Se pare că întreaga strategie legată de această așa-zisă „zi a eliberării” urmărește să reechilibreze comerțul american la nivel global. Este esențial de menționat că vorbim doar despre bunuri, nu și despre servicii (care, dacă sunt luate în considerare, arată un echilibru comercial mult mai mare între SUA și multe alte țări).Consecințele acestui război comercial sunt destul de alarmante. Deoarece Trump nu stabilește un tarif de 10% ca răspuns la un tarif de 10%, nu există nicio posibilitate reală pentru o țară de a negocia o reducere. Tarifele presupus impuse de alte țări asupra SUA nu există, deci nu există nimic de redus. Într-un joc al nervilor, este ca și cum Trump ar fi aruncat volanul celeilalte mașini pe fereastră. Trump poate da înapoi, dar alte țări nu prea au de ales decât să riposteze.Care este impactul pentru Republica Moldova? Din fericire pentru Moldova, volumul total al schimburilor comerciale cu SUA este destul de redus. Importurile din SUA au reprezentat doar 0,5% din totalul importurilor moldovenești în 2024, iar exporturile către SUA au constituit doar 3,8% în același an. În același timp, exporturile moldovenești către SUA au crescut constant an de an, iar eforturile bilaterale pentru intensificarea comerțului erau în plină desfășurare. Noile tarife de 31% vor duce, cel mai probabil, la o reducere abruptă a acestor schimburi.Pentru o țară deja în recesiune și care se luptă să își relanseze economia sub umbra războiului din Ucraina, momentul nu este deloc favorabil. Deși impactul direct asupra Moldovei ar putea să nu fie enorm, impactul indirect va fi semnificativ. Proximitatea Moldovei față de UE și accesul la piețele europene vor lega și mai mult țara de blocul comunitar în această furtună economică. Dar, dacă Donald Trump nu dă înapoi și nu renunță la acest „război comercial global”, comerțul internațional va suferi o reașezare masivă.Autor: ALEXANDRU TĂNASE, fost președinte al Curții Constituționale

Citeşte toată ştirea

• • •

Alte ştiri de Liber TV

Acum 5 minute
20:00
Anatolie Falcă, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), și-a prezentat demisia, la scurt timp după ce premierul Dorin Recean i-a cerut public să părăsească funcția. Decizia vine în contextul unui val de critici și controverse legate de aplicarea noii Legi a amnistiei, care a dus la eliberarea mai multor deținuți condamnați la închisoare pe viață.„ANP este tocmai instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple”, a declarat premierul Recean într-o postare pe Facebook, subliniind că responsabilitatea pentru aplicarea corectă a legii revine în primul rând conducerii penitenciarelor.În ultimele zile, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora, în urma modificărilor legislative, mai mulți deținuți cu pedepse grele, inclusiv condamnări pe viață, au fost puși în libertate. Situația a stârnit un val de indignare în rândul opiniei publice și a generat semne de întrebare cu privire la criteriile și modul de aplicare a prevederilor legii.
Acum 4 ore
18:00
Președintele Mișcării Alternativa Națională, Ion Ceban, solicită demisia tuturor deputaților PAS și condamnă modul în care actuala guvernare încearcă să paseze responsabilitatea pentru eliberarea unor persoane care trebuiau să execute pedepse pe viață. „În loc să își asume greșelile grave comise, președintele Parlamentului dă vina pe un singur deputat PAS, încercând să mascheze realitatea unui sistem profund corupt și disfuncțional. Scandalul izbucnit în spațiul public nu a fost sesizat de presa numită „independentă și liberă”, ci de opoziție, care a atras atenția asupra pericolului major pe care îl reprezintă această situație. Argumentele prezentate de guvernare sunt absurde – întreaga mașinărie de vot PAS a fost avertizată de instituțiile statului, inclusiv de cele din domeniul securității și justiției, dar a ales să ignore aceste semnale”, a declarat Ceban.Liderul MAN critică, de asemenea, lipsa de responsabilitate și de transparență în procesul legislativ al actualei majorități parlamentare.„Toți cei 62-63 de deputați PAS au votat orbește, așa cum o fac de fiecare dată, fără a analiza consecințele deciziilor lor. Peste 80% dintre proiectele de lege și hotărârile adoptate urmează același tipar, fiind impuse fără o dezbatere reală și fără consultarea cetățenilor. Această situație demonstrează clar că în Parlament nu există competență, ci doar o mașinărie de vot care servește interese obscure, nu pe cele ale poporului. Este inacceptabil ca în timp ce oameni simpli sunt condamnați la ani grei de închisoare pentru fapte minore, persoane cu dosare grele să fie eliberate”, a subliniat Ceban.În final, președintele MAN cere demisia întregii guvernări.„Cerem ca toți deputații PAS să-și depună mandatele, iar conducătorii instituțiilor abilitate și competente să-și prezinte demisia publică. Au pus în pericol securitatea cetățenilor și a statului. O gașcă de profitori penibili”, a conchis Ion Ceban.
18:00
Persoanele condamnate la detenție pe viață nu vor putea beneficia concomitent de comutarea pedepsei pe amnistie și de liberare condiționată. Parlamentul a votat în două lecturi proiectul legii pentru interpretarea articolului 7 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, adoptată în anul 2021.Astfel, persoana condamnată căreia i s-a redus termenul de pedeapsă sau i s-a comutat pedeapsa nu va putea fi liberată condiționat de pedeapsă înainte de termen. Aceste prevederi vor fi aplicate inclusiv în privința persoanelor condamnate cărora li s-au redus termenul de pedeapsă sau li s-au comutat pedeapsa, în baza Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și, ulterior, au fost eliberate înainte de termen. Mai exact, efectele proiectului legii pentru interpretare vor fi aplicate inclusiv în cazul persoanelor care deja au beneficiat de preemțiunea eronată a normelor supuse interpretării.La fel, în cadrul ședinței plenare de astăzi, deputații au votat în prima lectură un proiect de lege care are drept scop aplicarea corectă și eficientă a prevederilor Codului penal, a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și a Codului de procedură penală.Proiectul de lege are drept scop aplicarea corectă și uniformă a legii penale și a actului de amnistie fără deficiențe. La fel, se urmărește și instituirea unui nou mecanism de intrare în vigoare a încheierilor judecătorești pronunțate pe unele cauze, pentru ca acestea să fie executorii după expirarea termenului de atac sau după ce aceste încheieri trec două grade de jurisdicție. Astfel, persoana care execută pedeapsa detenţiei pe viaţă va putea fi liberată condiţionat de pedeapsă înainte de termen doar dacă a executat efectiv cel puţin 30 de ani de închisoare, fără a se lua în calcul compensarea privilegiată a zilelor de muncă. Totodată, înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă nu va putea fi aplicată persoanelor care execută pedeapsa detențiunii pe viață.La fel, sunt propuse modificări și la Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, astfel încât să nu poată fi comutată pedeapsa cu detenția pe viață, în baza acestei legi, dar să existe doar liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen pentru acești condamnați.Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Prevederile vor fi aplicabile inclusiv față de persoanele cărora deja le-au fost inițiate procedurile extrajudiciare și judiciare pentru aplicarea liberării condiționate de pedeapsă înainte de termen sau aplicarea înlocuirii părții neexecutate din pedeapsă mai blândă, legate de Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a.
Acum 6 ore
15:40
Fostul premier Vlad Filat a reacționat dur după excluderea deputatei Olesea Stamate din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), în urma scandalului provocat de amendamentele propuse de aceasta la Legea Amnistiei. Modificările legislative au permis eliberarea din închisoare a mai multor persoane condamnate pentru infracțiuni grave, ceea ce a stârnit un val de indignare publică.Filat susține că Stamate nu este decât un element minor într-un mecanism guvernamental mult mai amplu, pe care îl consideră incompetent și periculos pentru statul de drept.„Olesea Stamate este doar o piuliță în toată această guvernare incompetentă. Ea este de vină pentru că a propus niște modificări ce au permis mai multor criminali să ajungă la libertate, dar le-au votat însă toți deputații PAS. Acum ne întrebăm, ei citesc vreodată ce votează? Și dacă citesc, ei măcar înțeleg ceva?”, a declarat Vlad Filat.Fostul premier a criticat dur și atitudinea președintei Maia Sandu, acuzând-o că a promulgat cu ușurință o lege controversată, fără să fie analizată în detaliu de echipa prezidențială.„Mai grav decât atât, această lege, aceste modificări au fost promulgate de principala „luptătoare”, dar după cum vedem, eliberatoare a criminalilor, pe nume Maia Sandu. Președinta are un aparat întreg, care este plătit din banii cetățenilor, obligat să verifice fiecare act, lege ce urmează a fi promulgată. Cu ce se ocupă toți acești oameni, în frunte cu Maia Sandu?”, a mai adăugat acesta.Filat a avertizat că în perioada următoare societatea va descoperi și alte „legi idioate”, cum le-a numit, votate în tăcere de actuala majoritate parlamentară, cu efecte potențial devastatoare pentru siguranța cetățenilor.„În timp vom afla câte astfel de legi idioate au reușit să voteze acești incompetenți în toți acești ani de guvernare.”Reacțiile apar în contextul în care opinia publică cere explicații și asumarea responsabilității pentru scăpările legislative ce au dus la eliberarea unor deținuți periculoși, printre care se numără și indivizi condamnați pentru omor și viol.
14:30
Deputata Olesea Stamate a reacționat public după ce Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a decis să o excludă din formațiune, în urma scandalului legat de modificările aduse Legii amnistiei. Fosta președintă a Comisiei juridice susține că înțelege decizia partidului și contextul politic în care aceasta a fost luată, dar își afirmă nevinovăția și loialitatea față de principiile statului de drept.„Am primit cu înțelegere decizia conducerii PAS privind excluderea mea din formațiune. Înțeleg contextul politic și atacul informațional dur din ultimele zile, direcționat atât împotriva partidului, cât și împotriva mea personal, mai ales într-un an electoral sensibil”, a declarat Stamate într-un mesaj public.Ea afirmă că acțiunile sale, inclusiv amendamentele propuse la Legea amnistiei — care, potrivit PAS, au dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață — au fost „corecte și legale”. În același timp, condamnă ferm încercările de a-i ataca familia: „Încercarea de a-mi implica familia în aceste atacuri murdare, orchestrate de dușmanii guvernării – din interiorul și din afara țării – este inacceptabilă și sub orice limită a decenței.”Olesea Stamate se declară în continuare fidelă valorilor democratice și europene și respinge acuzațiile care i-au fost aduse. „Cred că mai există moralitate în politică. Cred că mai există jurnaliști care respectă codul deontologic și principiile unei prese obiective. Cred în viitorul european al Moldovei. Dumnezeu e Mare și le vede pe toate!”Declarația vine după ce PAS a acuzat-o pe Stamate că ar fi introdus în mod deliberat amendamente care au permis comutarea pedepselor de detenție pe viață în închisoare de 30 de ani, oferind astfel posibilitatea unor eliberări condiționate controversate. Formațiunea a cerut totodată ca aceasta să își depună mandatul de deputat.Olesea Stamate nu a anunțat până acum dacă intenționează să renunțe la mandatul său în Parlament.
Acum 8 ore
13:50
Lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, lansează un atac dur la adresa politicii externe a Republicii Moldova, pe care o califică drept „un showroom gol”, lipsit de viziune și eficiență. Într-o postare, Furtună critică deschiderea de noi consulate în străinătate, în timp ce țara riscă să piardă regimul comercial preferențial cu Statele Unite ale Americii. „Exportatorii tremură, dar stați liniștiți – deschidem un consulat în Sacramento! Problema e rezolvată, nu?”, afirmă ironic lidera formațiunii, sugerând că autoritățile mimează acțiunea externă în loc să abordeze crizele reale cu care se confruntă economia națională. Furtună acuză lipsa de eficiență a ambasadelor și consulatelor moldovenești, pe care le compară cu „stații meteo în deșert”, iar diplomații – cu funcționari de fațadă, mai preocupați de imagine decât de rezultate concrete. „Consulate fără viziune, ambasade care nu aduc investiții, și diplomați care uită limba moldovenească, dar știu pe de rost discursurile partenerilor externi”, a declarat Furtună, denunțând o dependență excesivă de narativele promovate de actorii internaționali, în detrimentul intereselor naționale. Lidera „Moldova Mare” susține că actuala diplomație a Republicii Moldova este mai degrabă o „iluzie costisitoare”, întreținută din bani publici, dar lipsită de o strategie reală de apărare a intereselor economice, comerciale și geopolitice ale țării. În contextul în care SUA ar putea revizui statutul comercial preferențial acordat Moldovei, Furtună cere o regândire profundă a politicii externe și o concentrare pe rezultate măsurabile, nu pe „selfie-uri în costume scumpe” și ceremonii simbolice.
13:40
Rusia a anunțat vineri expulzarea a trei diplomați ai Ambasadei Republicii Moldova de la Moscova, ca măsură de răspuns la decizia similară a autorităților de la Chișinău. Potrivit Ministerului rus de Externe, acțiunea reprezintă un „răspuns simetric” la declararea a trei angajați ai ambasadei Federației Ruse în Moldova drept persona non grata. „Încercările de a acuza misiunea diplomatică rusă de implicare în treburile interne ale Republicii Moldova nu au nicio bază reală”, se arată într-un comunicat oficial al Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova. Totodată, ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă a fost convocat la sediul MAE rus, unde i-a fost exprimat un protest ferm față de acțiunile întreprinse de autoritățile moldovene. Diplomația rusă a reiterat că respinge orice acuzație de ingerință în afacerile interne ale Chișinăului și consideră decizia moldoveană ca fiind neîntemeiată. Reamintim că, la 31 martie 2025, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a declarat trei diplomați ruși persona non grata, acuzați că l-au ajutat pe deputatul penal Alexandr Nesterovschi să scape de justiție.
13:30
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat printr-un comunicat de presă, excluderea deputatei Olesea Stamate din rândurile formațiunii, în urma unui scandal major privind modificările aduse Legii amnistiei. Potrivit PAS, fosta șefă a Comisiei juridice ar fi introdus, în mod deliberat, amendamente care au permis eliberarea condiționată a unor deținuți condamnați inițial la detenție pe viață. Conform analizei efectuate de reprezentanții partidului, amendamentele propuse de Stamate în 2022 ar fi creat „lacunele legislative” ce au dus la comutarea pedepselor de detenție pe viață în închisoare de 30 de ani. Astfel, unii condamnați au putut ulterior cere eliberarea condiționată după ispășirea a două treimi din pedeapsă, în baza Art. 91 alin. (4) lit. b) din Codul penal. „A fost o schemă întinsă pe parcursul mai multor ani, cu modificări succesive ale legii. Am fost induși în eroare de buna credință aparentă a unei colege considerate specialist în domeniu. Acum, însă, vedem consecințele grave: persoane condamnate pentru crime de o gravitate extremă au ajuns în libertate”, se arată în comunicatul PAS. Amendamentele introduse de Stamate au fost atașate la două proiecte de lege – unul privind modificarea Codului penal și altul referitor la protejarea victimelor violenței sexuale și în familie. Formațiunea afirmă că acestea au fost inserate „într-un context legislativ mai larg, într-un mod aparent subtil, dar cu efecte majore”. Într-un caz devenit public recent, un condamnat pe viață a fost eliberat în doi pași: mai întâi i s-a comutat pedeapsa la 30 de ani, apoi a fost eliberat condiționat, instanța considerând că a executat două treimi din termen. PAS consideră decizia abuzivă și a anunțat că aceasta a fost contestată. Ca urmare a acestui scandal, Biroul Permanent Național al PAS a decis excluderea Olesei Stamate din partid și i-a cerut să-și depună mandatul de deputat: „A folosit poziția de parlamentar pentru a contribui la un proces viciat. Nu putem tolera astfel de acțiuni”. În ședința Parlamentului de astăzi, PAS a anunțat că va propune o lege de interpretare pentru a împiedica repetarea acestor situații. Noua prevedere va interzice utilizarea concomitentă a două facilități legale – comutarea pedepsei prin amnistie și eliberarea condiționată. Cu alte cuvinte, deținuții condamnați pe viață nu vor mai putea accesa în mod succesiv aceste două mecanisme pentru a obține libertatea. PAS mai anunță că analiza este una preliminară, iar investigațiile vor continua. „Cerem autorităților competente să cerceteze toate persoanele implicate în acest proces legislativ viciat”, se mai arată în comunicat. Stamate nu a reacționat public, deocamdată, la acuzațiile grave lansate de partidul din care a făcut parte.
Acum 12 ore
11:10
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a reacționat dur la condamnarea liderului francez al partidului Uniunea Națională, Marine Le Pen, calificând decizia instanței drept o „vânătoare de vrăjitoare” orchestrată de stânga europeană pentru a reduce la tăcere opoziția politică. „Vânătoarea de vrăjitoare împotriva lui Marine Le Pen este un alt exemplu de cum stângiștii europeni folosesc justiția pentru a reduce la tăcere libertatea de exprimare și pentru a cenzura opoziția politică – de data aceasta mergând până la a trimite în închisoare un adversar politic”, a scris Trump într-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială, Truth Social. Marine Le Pen a fost condamnată de un tribunal din Paris la patru ani de libertate restricționată, dintre care doi cu brățară electronică, pentru presupusa angajare fictivă a unor asistenți parlamentari europeni în perioada în care era eurodeputat. Instanța i-a interzis, totodată, dreptul de a candida la alegeri timp de cinci ani – decizie care o scoate din cursa prezidențială franceză din 2027. Le Pen a negat toate acuzațiile, susținând că este victima unei campanii politice. Trump a subliniat că nu o cunoaște personal pe Le Pen, dar a apreciat eforturile și perseverența acesteia: „Nu o cunosc pe Marine Le Pen, dar apreciez cât de mult a muncit de-a lungul anilor. A suferit înfrângeri, dar a continuat. Iar acum, chiar înainte de ceea ce ar fi fost o mare victorie, o condamnă pentru o acuzație minoră, de care probabil nici nu știa – pare o ‘eroare de contabilitate’, dacă mă întrebați pe mine.” „Este un lucru rău pentru Franța și pentru marele popor francez, indiferent de partea politică de care aparțin. Eliberați-o pe Marine Le Pen!”, a încheiat președintele american.
11:00
Ieri, în jurul orei 13:00, polițiștii din Edineț au fost sesizați despre producerea unui accident rutier în localitatea Chetroșica Nouă. Potrivit constatărilor preliminare, o femeie de 29 de ani, originară din raionul Dondușeni, conducând un Nissan, nu a adaptat viteza la condițiile de drum, iar într-o curbă a pierdut controlul mașinii, a ieșit de pe partea carosabilă și s-a inversat. Șoferița a fost transportată la Spitalul Raional Edineț cu mai multe traumatisme.
10:50
Joi seara, 3 aprilie, armata Federației Ruse a lansat un atac masiv cu drone kamikaze asupra orașului Harkov, soldat cu victime. Potrivit autorităților locale, cel puțin cinci persoane au murit, iar alte 32 au fost rănite în urma bombardamentului. Guvernatorul Administrației Militare Regionale Harkov, Oleg Sinegubov, a confirmat că numărul victimelor este în creștere. Un bărbat în vârstă de 88 de ani, transportat în stare extrem de gravă la spital, a murit ulterior din cauza rănilor suferite. „În acest moment, bilanțul atacului este de cinci morți și 32 de răniți”, a precizat Sinegubov. Atacul vine în contextul în care Moscova și-a intensificat campania de teroare cu drone asupra orașelor ucrainene, în ciuda apelurilor președintelui american Donald Trump pentru un armistițiu de 30 de zile pe front. Experții militari susțin că Rusia utilizează o nouă tactică în aceste raiduri: dronele kamikaze sunt direcționate spre aceeași zonă, atacând simultan din mai multe direcții pentru a spori impactul și a destabiliza sistemele de apărare ale Ucrainei. Autoritățile de la Kiev avertizează că pericolul nu a trecut și îndeamnă populația să respecte cu strictețe alertele de raid aerian.
10:40
Iurie Radulov, cunoscut în lumea interlopă sub numele de „Babior”, condamnat la detenție pe viață pentru zece crime la comandă și unsprezece tentative de omor, a părăsit teritoriul Republicii Moldova pe 16 martie curent. Informația a fost confirmată de Diana Fetco, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției, pentru Compania Teleradio-Moldova. „Precizez că, nici până la moment în adresa Poliției nu au parvenit careva solicitări ale instanței de judecată, sau alte instituții, de a asigura anumite măsuri restrictive în raport cu acesta”, a declarat Fetco. Iurie Radulov a devenit cunoscut în anii ’90 ca lider al uneia dintre cele mai sângeroase grupări de killeri din Republica Moldova. Gruparea sa a fost responsabilă pentru zeci de asasinate, victimele fiind atât oameni de afaceri, cât și lideri ai lumii interlope. Potrivit anchetelor din anii 2000, în regiunea transnistreană, gruparea a comis patru asasinate și șase tentative de omor. După ce a fugit din țară, Radulov a fost dat în urmărire internațională, fiind reținut ulterior în Bulgaria și extrădat în Republica Moldova. A fost condamnat pentru implicarea sa directă în 10 omoruri și 11 tentative de omor, dar și pentru rolul său esențial în crearea și conducerea uneia dintre cele mai violente grupări criminale din România la începutul anilor ’90. În ciuda gravității faptelor comise, Radulov a fost eliberat condiționat din penitenciar, iar acum, potrivit autorităților, se află în afara țării.
10:10
Decizia recentă a fostei administrații Trump de a impune taxe vamale de 31% pentru produsele moldovenești exportate în SUA pare, la prima vedere, o veste proastă. Dar în realitate, această măsură simbolizează o schimbare mult mai profundă: o resetare a paradigmei comerțului internațional, scrie expertul economic Veaceslav Ioniță într-o analiză pe blogul său.Statele Unite, confruntate cu un deficit comercial de 1,3 trilioane de dolari în 2024, reacționează în mod previzibil – prin protecționism. Dar ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze mai mult este faptul că Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă: importăm de 2,5 ori mai mult decât exportăm, iar deficitul nostru comercial se ridică la peste 5,5 miliarde de dolari.Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică. Dependenta cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare. Înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce, conform analizelor noastre, la o contracție de trei ori a activității economice și o scădere de până la 5-6 ori a încasărilor fiscale.În acest context, Republica Moldova are, paradoxal, o șansă istorică. Noua dinamică globală poate deveni un catalizator pentru: Substituirea importurilor cu producție autohtonă, prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură de calitate; Redresarea balanței comerciale, prin diversificarea exporturilor și stimularea investițiilor în sectoare competitive; Crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în industriile agroalimentare, manufacturiere și IT; Creșterea veniturilor bugetare, esențială pentru investiții publice, educație și sănătate.Este momentul unei schimbări de abordare. Nu prin lamentări, nu prin reacții la stimuli externi, ci printr-o strategie economică clară și coerentă, axată pe dezvoltarea capacităților interne.Republica Moldova nu mai poate rămâne o piață de desfacere pasivă. Trebuie să devină un actor economic activ, competitiv și inteligent într-o lume în care regulile jocului se rescriu.Concluzie:Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil – este un semnal de alarmă. Dar, gestionat corect, el poate deveni și punctul de pornire pentru o transformare economică profundă. Avem ocazia să demonstrăm că Republica Moldova nu doar reacționează la schimbări globale, ci le poate anticipa și transforma în oportunități.Sursa: Ionita.md
09:50
A început campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România. Timp de 30 de zile, cei 11 candidați înscrişi în cursa pentru Cotroceni vor încerca să convingă electoratul să le acorde votul pe 4 mai. Al doilea tur are loc pe 18 mai.Biroul Electoral Central a stabilit, pe 22 martie, prin tragere la sorţi, ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaţilor la alegerile prezidenţiale din luna mai.Conform BEC, ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidaţi este următoarea:* poziţia 1 - George Nicolae Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor)* poziţia 2 - George Crin Laurenţiu Antonescu (Alianţa Electorală România Înainte)* poziţia 3 - Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvaţi România)* poziţia 4 - Cristian Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român)* poziţia 5 - Marcela Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal)* poziţia 6 - Victor Viorel Ponta (candidat independent)* poziţia 7 - Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)* poziţia 8 - Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale)* poziţia 9 - John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)* poziţia 10 - Petru Daniel Funeriu (candidat independent)* poziţia 11 - Nicuşor-Daniel Dan (candidat independent).Cinci candidaţi - Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheş, Silviu Predoiu şi Sebastian-Constantin Popescu - au intrat în cursa electorală şi la scrutinul prezidenţial de anul trecut, şefa USR reuşind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituţională.
09:50
Liderul grupǎrii criminale „Iujnaia”, Alexandru Sinigur alias „Sinii””, care a fost eliberat sǎptǎmâna trecutǎ din Penitenciarul Nr.17 Rezina, unde era condamnat la detenție pe viațǎ, a fost reținut cu puțin timp în urmǎ de ofițerii INI, scrie PulsMedia.MD.Astfel, potrivit surselor, Sinigur a fost reținut la domiciliul sǎu din Cahul, unde se afla sub controlul celor de la Inspectoratul Național de Probațiune.Sursele au mai menționat cǎ acesta ar fi vizat într-un dosar mai vechi.Condamnat acum 19 ani la detenție pe viață, Alexandru Sinigur a fost eliberat recent, după ce în 2023, avocatul a reușit să obțină reducerea pedepsei până la 30 de ani, în baza unor modificări legislative elaborate un an mai devreme, ca mai apoi să se plângă în instanță pe condițiile inumane din penitenciar și să fie eliberat de după gratii.Administrația Națională a Penitenciarelor a contestat decizia, iar acum urmează să se pronunțe și Curtea de Apel.sursa: PulsMedia.MD
Ieri
17:10
Blocul „Împreună” a organizat astăzi un flash mob în fața sediului Tele-Radio Moldova, exprimându-și nemulțumirea față de modul în care este administrată instituția publică de presă. Protestatarii au acuzat lipsa de transparență privind cheltuirea banilor publici, politicile editoriale părtinitoare și promovarea exclusivă a intereselor partidului de guvernare.Liderii Blocului „Împreună” au solicitat un audit privind gestionarea fondurilor publice de către Tele-Radio Moldova, o revizuire a politicii editoriale pentru a asigura pluralismul de opinii și accesul partidelor extraparlamentare la televiziunea și radioul public. Aceștia au invocat normele europene care garantează libertatea de exprimare, imparțialitatea și dreptul la replică.O altă temă abordată în cadrul protestului a fost inițiativa guvernării de a înființa postul de televiziune Moldova 3, cu emisie în limba rusă. Reprezentanții Blocului „Împreună” au catalogat acest proiect drept o risipă de fonduri publice și o inițiativă cu scop electoral.Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, a declarat că acțiunea de protest vizează trei aspecte majore:1. Politica editorială părtinitoare – „În ultima perioadă, la televiziunea publică nu mai vedem decât opinia guvernării. Acest lucru trebuie schimbat, pentru că fiecare cetățean are dreptul la informare echidistantă”, a spus Plîngău.2. Cheltuirea netransparentă a fondurilor publice – Liderul Platformei DA a reamintit că inclusiv angajați ai televiziunii publice au semnalat nereguli financiare. „Am așteptat un audit privind cheltuirea banilor publici, dar în zadar. Directorul instituției nici măcar nu a fost chemat în Parlament să prezinte un raport”, a precizat el.3. Critici față de lansarea Moldova 3 – „Considerăm că acest post de televiziune în limba rusă este un proiect electoral și o risipă de bani publici”, a afirmat Plîngău.În replică, directorul general al Companiei „Teleradio-Moldova”, Vlad Țurcanu, a respins acuzațiile privind angajarea politică a instituției.„De aici și până la a acuza Teleradio că este angajată politic ar trebui să avem măsura lucrurilor. Noi ne facem o impresie despre ce prestație avem nu în funcție de declarațiile politicienilor, ci în funcție de rapoartele de monitorizare pe care le facem noi înșine și care le fac entități independente. Aș vrea să fac o trimitere la Raportul de monitorizare pentru cinci emisiuni realizat în decembrie 2024 de către Centrul de Jurnalism Independent, care atestă o îmbunătățire a prestației noastre din punct de vedere al echilibrului politic. Așadar, încercăm să ne concentrăm asupra cifrelor, nu asupra emoțiilor pe care propagă în spațiul public anumiți actori politici”, a declarat Vlad Țurcanu pentru Radio Moldova.
17:00
Construcția liniei electrice aeriene (LEA) Bălți-Suceava 400 kV, modernizarea stației electrice Bălți 330 kV și construcția unei stații electrice noi de 400 kV au fost declarate lucrări de utilitate publică de interes național. Astfel, va fi accelerată realizarea acestor proiecte mari de infrastructură energetică, care vor diversifica sursele de aprovizionare cu electricitate a Republicii Moldova și vor spori securitatea energetică a țării.Proiectul de lege, aprobat de Cabinetul de miniștri, va permite urgentarea proceselor administrative necesare pentru desfășurarea lucrărilor de construcție. Printre acestea se numără eliberarea actelor permisive, desfășurarea procedurii speciale de expropriere a terenurilor, de retragere din circuitul agricol sau din fondul forestier a terenurilor afectate de lucrările de construcție.Totodată, este prevăzută modalitatea de plată a despăgubirilor pentru expropriere. Proprietarii vor fi informați în prealabil despre acest proces și vor avea dreptul de a-și exprima consimțământul pentru a primi o compensație echitabilă.În prezent, continuă etapa de elaborare a documentației de licitații pentru realizarea proiectului tehnic de construcție a liniei, modernizarea stației electrice existente la Bălți și construcția unei stații electrice noi.„Vom continua acest efort de diversificare a surselor de transport. Pe termen scurt și mediu, aceasta asigură securitate energetică, iar pe termen lung duce, inclusiv, la descreșterea cheltuielilor pentru energie electrică”, a accentuat prim-ministrul Dorin Recean.Pe teritoriul Republicii Moldova, LEA Bălți-Suceava va avea o lungime de 58 km. Un aspect important al proiectului vizează investițiile în infrastructura electrică existentă. Aproximativ 200 de stații electrice vor fi modernizate, iar 10 transformatoare de putere 110 kV vor fi înlocuite, sporind astfel fiabilitatea și eficiența sistemului energetic al țării.Linia Bălți-Suceava este una dintre cele trei linii electrice de 400 kV care urmează a fi construite pentru consolidarea interconectării cu sistemul energetic continental european ENTSO-E. Este vorba despre Linia electrică Vulcănești-Chișinău, care va fi finalizată în 2025, Linia Bălți-Suceava, estimată a fi terminată în 2027, și Linia electrică Strășeni-Gutinaș, planificată pentru finalizare către anul 2030.
16:50
Timpul de reacție al polițiștilor va scădea cu cel puțin 15 minute, iar activitatea Poliției va fi mai eficientă și transparentă. Guvernul a aprobat proiectul privind reorganizarea Poliției. Potrivit proiectului, Poliția urmează să fie regionalizată. Mai exact, vor fi trei Direcții regionale - Nord, Centru și Sud, precum și două teritoriale - a municipiului Chișinău și a UTA Găgăuzia.În contextul regionalizării, mai mulți polițiști care, în prezent, au obligații administrative și sunt implicați în sarcini birocratice vor fi transferați pe teren. Această măsură va permite o gestionare mai bună a personalului și va crește viteza de intervenție la urgențe.Totodată, va fi implementat principiul celei mai apropiate patrule, astfel încât intervențiile să fie mai rapide, indiferent de zona solicitării și a inspectoratului raional din care face parte.„Este foarte binevenită această reorganizare structurală. Reamintesc, obiectivul nostru este ca în maximum 15 minute să fim acolo unde ne cheamă cetățenii - fie că este despre serviciile oferite de Ministerul Afacerilor Interne, fie că vorbim despre serviciul de urgență de la Ministerul Sănătății”, a subliniat prim-ministrul Dorin Recean.Proiectul mai prevede delimitarea clară a sferei de competență a Poliției și a Inspectoratului General de Carabinieri (IGC). Astfel, principala responsabilitate a Poliției va fi menținerea ordinii și siguranței publice, iar carabinierii vor interveni doar în situații speciale, când va fi nevoie de sprijin suplimentar.
15:10
Fostul premier și liderul PLDM, Vlad Filat, critică dur noul „Buget +Plus” anunțat de guvern, catalogându-l drept o nouă strategie de promisiuni fără acoperire. Potrivit acestuia, deși autoritățile se laudă cu cel mai mare pachet financiar din istoria Republicii Moldova – 8 miliarde de lei pentru investiții și dezvoltare –, realitatea demonstrează că astfel de promisiuni au fost făcute și în trecut, fără a fi respectate. „Parcă am mai văzut episodul ăsta. În 2023, înainte de alegerile locale, guvernul a promis investiții de 7,6 miliarde lei, cu aceeași formulă magică: ‘Votați PAS și vin banii!’. Alegerile au trecut, votul s-a dat, iar banii? 3 miliarde de lei au fost tăiate din investițiile deja votate și incluse în buget. Adică, au fost acolo… dar nu chiar”, a declarat Vlad Filat. Liderul PLDM a atras atenția și asupra execuției bugetare din 2024, când guvernul nu a reușit să realizeze investițiile promise, existând un deficit de 2 miliarde de lei față de sumele anunțate inițial. În opinia sa, acest tipar de promisiuni neonorate afectează direct sute de primării și cetățenii care au votat cu speranța unor investiții reale. „Înainte de a promite alte 8 miliarde, Guvernul poate ar trebui să-și achite datoriile vechi? De exemplu, datoria față de agricultori din 2024, care încă așteaptă ca Guvernul să-și amintească de existența lor”, a mai punctat fostul premier. Filat susține că problema nu este doar la nivelul promisiunilor neîndeplinite, ci și la lipsa de responsabilitate politică: „Cine să-i tragă la răspundere, or, moldovenii au obiceiul de a uita. Au uitat promisiunile din 2021, 2022, 2023, 2024… Le vor uita și pe cele din 2025. Acum important e ‘să voteze corect’. Și cine decide ce înseamnă ‘corect’? Desigur, +Maia Sandu, +Dorin Recean, +PAS”. Prim-ministrul Dorin Recean a prezentat astăzi Bugetul „+PLUS”, un pachet financiar de 8 miliarde de lei, destinat să sprijine investițiile și creșterea economică a Republicii Moldova. Acesta reprezintă cel mai mare buget alocat vreodată de Guvernul Republicii Moldova pentru astfel de inițiative și este structurat pe două componente principale: pachetul energetic și pachetul de dezvoltare economică. Deși aceste măsuri sunt prezentate ca esențiale pentru dezvoltarea economică a țării și îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor, contextul anului electoral ridică întrebări cu privire la oportunitatea momentului.
15:10
Ieri, Donald Trump a anunțat „ziua eliberării”, declanșând un război comercial masiv prin impunerea unor tarife globale „reciproce”. Nicio țară nu a fost cruțată, iar materialele furnizate de Casa Albă indicau chiar tarife impuse împotriva unor teritorii nelocuite, inclusiv asupra unor insule din Antarctica. Noile tarife impuse de Trump nu au sens – mai ales pentru Moldova. Aceasta este concluzia lui David Smith de pe platforma Moldova Matters. Tarifele au fost prezentate ca fiind „reciproce”, cu un tabel care arăta tarifele pe care o țară le aplică Statelor Unite („inclusiv manipularea valutară și barierele comerciale”), iar în coloana următoare erau indicate noile tarife impuse de SUA acelei țări.La nivel global, tariful minim nou pare a fi de 10%, iar maximul ajunge la aproximativ 50%. Moldova se află în categoria superioară, SUA susținând că aceasta aplică tarife de 61% asupra produselor americane și, prin urmare, va impune acum un tarif de 31% asupra produselor moldovenești. În majoritatea cazurilor, noile tarife americane reprezintă 50% din tarifele presupuse că ar fi aplicate de alte țări Statelor Unite.Aceasta se numește „rată reciprocă redusă” – și este o minciună.Moldova aplică tarife de 61% asupra bunurilor americane? Răspunsul este - Nu.Economiștii se străduiesc să găsească o logică în aceste cifre. Laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Paul Krugman, subliniază pe Substack-ul său că Uniunea Europeană aplică mai puțin de 3% tarife asupra produselor americane. Trump susține că este 39% și folosește această cifră pentru a justifica noile tarife de 20%. Krugman menționează că, chiar și dacă s-ar adăuga Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), care nu este un tarif, tot nu s-ar ajunge la 39%. În mod similar, cifra de 61% pentru Moldova este pur și simplu ridicolă.Jurnalistul american James Surowiecki, pare să fi fost primul care a descifrat misterul și a identificat sursa acestor cifre. Concluziile sale au fost ulterior raportate de The New York Times și confirmate de Casa Albă.Practic, ceea ce Trump numește „Tarife impuse SUA, inclusiv manipularea valutară și barierele comerciale” este de fapt „Deficitul comercial ca procent din importuri.”Iată cum funcționează în cazul Moldovei:În 2024, relațiile comerciale dintre SUA și Moldova au arătat astfel:• Exporturi SUA către Moldova: 53,6 mln. USD• Exporturi Moldova către SUA: 136,5 mln. USD• Deficit comercial SUA-Moldova: -82,9 mln. USDAlgoritmul aplicat de Trump, măsoară deficitul comercial al SUA cu Moldova în raport cu importurile din această țară. Practic, se împarte valoarea deficitului comercial al SUA cu Moldova la valoarea totală a importurilor americane din Moldova, rezultând un procent care indică cât de mare este acest deficit în raport cu importurile. Această metodă este utilizată pentru a crea o impresie exagerată a „taxelor” impuse de Moldova asupra SUA, deși, în realitate, nu reflectă tarifele comerciale efective, ci doar dezechilibrul comercial dintre cele două țări.Introducând cifrele din 2024 menționate mai sus, rezultă un raport de 60,7%. Trump a rotunjit acest număr la 61% și apoi l-a înjumătățit pentru a impune tarife de 31% asupra Moldovei.Administrația Trump susține că aceste tarife sunt „reciproce” – ceea ce nu este adevărat. Se pare că întreaga strategie legată de această așa-zisă „zi a eliberării” urmărește să reechilibreze comerțul american la nivel global. Este esențial de menționat că vorbim doar despre bunuri, nu și despre servicii (care, dacă sunt luate în considerare, arată un echilibru comercial mult mai mare între SUA și multe alte țări).Consecințele acestui război comercial sunt destul de alarmante. Deoarece Trump nu stabilește un tarif de 10% ca răspuns la un tarif de 10%, nu există nicio posibilitate reală pentru o țară de a negocia o reducere. Tarifele presupus impuse de alte țări asupra SUA nu există, deci nu există nimic de redus. Într-un joc al nervilor, este ca și cum Trump ar fi aruncat volanul celeilalte mașini pe fereastră. Trump poate da înapoi, dar alte țări nu prea au de ales decât să riposteze.Care este impactul pentru Republica Moldova? Din fericire pentru Moldova, volumul total al schimburilor comerciale cu SUA este destul de redus. Importurile din SUA au reprezentat doar 0,5% din totalul importurilor moldovenești în 2024, iar exporturile către SUA au constituit doar 3,8% în același an. În același timp, exporturile moldovenești către SUA au crescut constant an de an, iar eforturile bilaterale pentru intensificarea comerțului erau în plină desfășurare. Noile tarife de 31% vor duce, cel mai probabil, la o reducere abruptă a acestor schimburi.Pentru o țară deja în recesiune și care se luptă să își relanseze economia sub umbra războiului din Ucraina, momentul nu este deloc favorabil. Deși impactul direct asupra Moldovei ar putea să nu fie enorm, impactul indirect va fi semnificativ. Proximitatea Moldovei față de UE și accesul la piețele europene vor lega și mai mult țara de blocul comunitar în această furtună economică. Dar, dacă Donald Trump nu dă înapoi și nu renunță la acest „război comercial global”, comerțul internațional va suferi o reașezare masivă.Autor: ALEXANDRU TĂNASE, fost președinte al Curții Constituționale
15:00
Vești bune pentru toți locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului: au început lucrările la drumul către noul „Pod de Flori” peste Prut de la Ungheni. Astfel, în partea nordică a satului Zagarancea și a municipiului Ungheni, la intersecția drumului național R6 Ungheni – Sculeni și a centurii rutiere a municipiului Ungheni, parte a traseului național R1 Ungheni – Chișinău, au început lucrările de amenjare și construcție a drumului de acces către noul Pod peste Prut din Ungheni, parte din viitoarea Autostradă a Unirii, A8, scrie NewsUngheni.org.Noul drum de acces spre viitorul „Pod peste Flori” de la Ungheni, unde acum este doar pod de cale ferată, va avea lungimea de cca 550 – 600 de metri (+/-), o lățime de 4*3.75 metri (4 benzi) și va conecta rutier noul Pod peste Prut, la nivel de Autostradă, cu sensul giratoriu de conexiune R1 Ungheni – Chișinău și R16 Ungheni – Sculeni.Totodată, în procesul de construcție a noului drum de acces spre „Podul de Flori” peste Prut de la Ungheni, va fi amenjată o nouă bandă de virare la stânga pe traseul R16 pe direcția Sculeni (supralărgirea traseul R16 cu a 3-a bandă pe o distanță de 270 de metri).Contractul pentru construcția primului Podul peste Prut după o perioadă de 60 de ani prevede execuția a: 261.20 m lungime pod nou peste Prut (câte un pod pentru fiecare sens de circulație) 2 benzi pe sens + trotuare 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II) 8 m lățime parte carosabilă 1 km lungime traseu 4 x 3.75 m parte carosabilă drum de legătură punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Podul peste Prut de la Ungheni face parte din proiectul Autostrăzii A8 și va avea și punct de trecere a frontierei, care va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).Durata contractului va fi de 24 luni, din care 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, în valoare de peste 151.68 milioane ROL, fără TVA, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.Podul peste Prut de la Ungheni va contribui la dezvoltarea conexiunilor rutiere cu Republica Moldova, respectiv la conectivitatea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport TEN-T, dar și la fluidizarea traficului și optimizarea fluxului de transport, eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei.Podul va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.Podul de la Ungheni va interconecta infrastructurile rutiere între ambele maluri ale Prutului, reunind Moldova istorică într-un tot întreg: Autostrada Unirii / A8 / Ungheni – Iași – Târgu Mureș Viitoarea Autostrada Iași / Ungheni – Chișinău – Odesa Drumul național R1 Ungheni – Chișinău Drumul național R16 Ungheni – Fălești – Bălți G91 Ungheni – Bărboieni – M1Amintim că la 18 decembrie 2024, Cabinetul de Miniștri de la București a aprobat o hotărâre privind declanșarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, care este parte a proiectului Autostrăzii Unirii / A8 / Ungheni – Iași – Târgu Mureș.Totodată, în iulie 2024, Guvernul de la București a aprobat transformarea a circa 20 km de drum județean și comunal în drum de interes național, în contextul proiectelor de construire a podului peste Prut de la Ungheni și a autostrăzii Ungheni – Iași – Moțca, parte din A8.Scopul celor 20 km de drum național este descărcarea traficului de la viitorul Pod peste Prut de la Ungheni, și în contextul construirii autostrăzii spre Ungheni – Iași – Târgu Mureș (A8).Decizia a fost adoptată joi de către guvernul de la București, la propunerea Ministerului Transporturilor.Sursa: NewsUngheni.org
14:30
Liderul Partidului Social Democrat European (PSDE), Tudor Ulianovschi, a criticat dur actuala guvernare PAS, acuzând-o că a pierdut încrederea partenerilor externi, inclusiv a Statelor Unite. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei, unde fostul ministru de Externe a subliniat că sprijinul financiar oferit de SUA a fost gestionat ineficient de guvernarea de la Chișinău. „Casa Albă nu are încredere în actuala guvernare de la Chișinău! Guvernarea PAS a irosit banii americani, în loc să-i investească în proiecte concrete care să genereze valoare adăugată”, a declarat Ulianovschi. Criticile liderului PSDE s-au concentrat și asupra recentei vizite a ministrului de Externe, Mihai Popșoi, în SUA. Acesta a fost acuzat că ar fi afectat imaginea Republicii Moldova prin declarațiile făcute în fața oficialilor americani. „Dacă vii la Washington și spui povești, mai ești oare credibil după aceasta? Nu! Vorbim aici ori despre incompetență, nedorință sau infantilism politic”, a punctat Ulianovschi, făcând referire la afirmația lui Popșoi conform căreia „din sistemul justiției au fost înlăturați judecătorii corupți și au rămas doar cei mai puțin corupți.” Liderul PSDE susține că astfel de declarații afectează relațiile externe ale Republicii Moldova și subminează credibilitatea Chișinăului în fața partenerilor occidentali. Totodată, Ulianovschi a insistat asupra necesității unei guvernări responsabile, care să administreze eficient resursele externe și să implementeze reforme reale, nu doar să mimeze progresul.
14:00
Deputata PAS, Olesea Stamate, a reacționat astăzi la acuzațiile privind eliberarea condiționată a unor infractori deosebit de periculoși, afirmând că atacurile recente au scopul de a devia atenția de la subiectele importante și de a o discredita personal. „Ce faci când, în mijlocul unei campanii electorale, unul dintre principalele reproșuri aduse este eliberarea lui Veaceslav Platon? Corect, deviezi subiectul și îți ataci oponenții. Îi acuzi de ceea ce ai făcut tu din poziția de Procuror General – eliberarea unor personaje dubioase care au făcut mult rău țării”, a spus Stamate, adăugând că aceste acuzații nu sunt decât „bârfă” menită să o discrediteze. Deputata a subliniat că eliberarea condiționată a deținuților pe viață, inclusiv a lui Radulov și Sinigur, se bazează pe un mecanism prevăzut de Codul Penal din 2002 (art. 91 alin. 5), care este în conformitate cu standardele europene. „Posibilitatea revizuirii pedepsei și eliberării condiționate este prevăzută de lege și face parte din angajamentele internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv în urma unor decizii CEDO”, a explicat Stamate. Referindu-se la cazul specific al lui Radulov, Stamate a clarificat că tatăl său a reprezentat inițial solicitarea de amnistie, care a fost respinsă, iar ulterior condamnatul a apelat la un alt avocat pentru a solicita eliberarea condiționată, conform articolelor din Codul Penal. „Eliberările respective nu se bazează pe legea amnistiei, ci pe procedurile legale prevăzute de legea penală”, a subliniat deputata PAS. Stamate a mai precizat că atacurile recente au ca scop schimbarea agendei publice și distragerea atenției de la subiectele cu adevărat importante. „Este regretabil cum se încearcă atacarea mea și a apropiaților mei, dar este evident că aceste atacuri vor crește pe măsură ce ne apropiem de campania electorală”, a încheiat ea. Deputata a transmis un mesaj celor care o critică, subliniind că „nu mor caii când vor câinii”, adăugând că asemenea atacuri vor continua, dar nu o vor deturna din obiectivele politice. După ce a ieșit la iveală faptul că Alexandru Sinigur, alias „Синий”, liderul temutei grupări criminale „ЮЖНАЯ”, condamnat la detenție pe viață în 2006, a ieșit la libertate, „bucurându-se” de modificarea mai multor amendamente legislative, un alt scandal prinde contur. Unul dintre cei mai periculoși interlopi din Republica Moldova și România, Radulov Iurie Grigore, alias „Babior”, condamnat la detenție pe viață pentru o serie de crime grave, a fost eliberat pe 10 martie 2025 din Penitenciarul nr. 17 Rezina. Potrivit Canalelor de Telegram Observatorul și Patriot, această eliberare a fost posibilă datorită modificărilor la Legea amnistiei, promovate de deputata PAS Olesea Stamate, care a permis aplicarea amnistiei și pentru condamnații pe viață. 
13:50
Serghei Cozub, chirurg urolog din Bălți, condamnat în noiembrie 2024 și aflat în prezent în regim deschis la penitenciar, a fost urgent spitalizat în secția de reanimare la Spitalul Sfânta Treime din capitală după ce a suferit un al treilea accident vascular cerebral pe 27 martie 2025, scrie TVN.md.  Potrivit soției sale, Dana Cozub, consecințele acestui AVC au fost extrem de grave. Astăzi, 3 aprilie, medicii vor organiza un consiliu pentru a stabili pașii următori în tratament, având în vedere că Cozub suferă de un anevrism la inimă, iar intervențiile chirurgicale clasice nu sunt posibile. În continuare, se preconizează o operație riscantă pe inimă deschisă.Precizăm că medicul urolog Sergiu Cozub și-a aflat sentința finală după ce magistrații de la Curtea de Apel Bălți s-au pronunțat, pe 6 noiembrie.
13:40
Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a lansat astăzi un apel în adresa autorităților, solicitând o inițiativă legislativă în Parlament pentru realizarea unui audit complet al tuturor creditelor externe luate de către guvernul Republicii Moldova. Furtună consideră că este necesar ca persoanele care au beneficiat de aceste credite și care nu au contribuit la dezvoltarea economică a țării să suporte consecințele, inclusiv prin confiscarea bunurilor acestora. „Miliarde de euro au fost împrumutate în numele poporului pentru dezvoltare, dar în realitate, am asistat la sărăcie, emigrare masivă și faliment economic. Unde au ajuns banii? Cine a semnat contractele și cine a beneficiat de aceste împrumuturi?”, a declarat Furtună într-o întâlnire cu cetățenii. Lidera „Moldova Mare” a subliniat că majoritatea creditelor externe nu au fost destinate guvernării și a acuzat Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) de practici care ar fi dezavantajat interesele Moldovei. „Multe dintre aceste credite sunt acordate cu condiții care pun resursele energetice ale țării noastre sub controlul altor state”, a adăugat Furtună, referindu-se la împrumuturile condiționate de cedarea unor resurse strategice ale Moldovei. În acest context, Furtună a cerut un audit public și transparent al tuturor împrumuturilor externe luate de Republica Moldova, pentru a se stabili modul în care au fost gestionate fondurile și pentru a identifica persoanele responsabile de abuzurile financiare. „Este momentul ca statul să apere interesele cetățeanului și nu ale oligarhilor. Moldova are nevoie de dreptate, nu de tăcere”, a încheiat lidera Partidului „Moldova Mare”, adresându-se autorităților și opiniei publice, solicitând clarificări și măsuri ferme în această direcție.
13:30
Prim-ministrul Dorin Recean a prezentat astăzi Bugetul „+PLUS”, un pachet financiar de 8 miliarde de lei, destinat să sprijine investițiile și creșterea economică a Republicii Moldova. Acesta reprezintă cel mai mare buget alocat vreodată de Guvernul Republicii Moldova pentru astfel de inițiative și este structurat pe două componente principale: pachetul energetic și pachetul de dezvoltare economică. Pachetul energetic include:  • Compensații pentru consumatorii casnici la primele 110 kWh de energie;  • Compensații monetare pentru încălzire;  • Sprijin pentru întreprinderile din sectorul agro-alimentar;  • Ajutoare financiare pentru autoritățile publice locale (APL) care administrează spitale, școli și alte instituții sociale;  • Proiecte pentru creșterea eficienței energetice;  • Ajutoare pentru familii de Paște. În ceea ce privește pachetul de dezvoltare economică, Guvernul va aloca fonduri pentru următoarele domenii:  • 1 miliard de lei pentru modernizarea drumurilor locale și regionale, în special în 100 de localități și pentru piețele agricole din orașe precum Edineț, Bălți și Cahul;  • 1 miliard de lei pentru reabilitarea a 200 de kilometri de drumuri regionale și raionale;  • 200 de milioane de lei pentru modernizarea cantinelor școlare, în pregătirea introducerii alimentației gratuite în gimnazii începând cu 2025;  • 200 de milioane de lei pentru sprijinirea antreprenoriatului local și crearea de locuri de muncă;  • 200 de milioane de lei pentru sprijinul agricultorilor;  • 60 de milioane de lei pentru stimularea angajării tinerilor pe piața muncii;  • 100 de milioane de lei pentru proiecte ecologice și gestionarea deșeurilor;  • 85 de milioane de lei pentru reabilitarea infrastructurii feroviare, în scopul restabilirii transportului de mărfuri pe calea ferată Giurgiulești-Cahul-Chișinău. Prim-ministrul Recean a subliniat că aceste alocări bugetare sunt posibile datorită sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană, care, conform declarațiilor sale, a contribuit substanțial prin fonduri „gratuite”. Deși aceste măsuri sunt prezentate ca esențiale pentru dezvoltarea economică a țării și îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor, contextul anului electoral ridică întrebări cu privire la oportunitatea momentului.
12:30
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a trimis în judecată un bărbat și două femei care au participat la instruiri în Bosnia și Herțegovina, pentru pregătirea dezordinilor în masă în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului de aderare la Uniunea Europeană desfășurate în 2024.Cele două femei au vârste de 34 și 52 de ani și sunt din Tiraspol și Strășeni. Acestea sunt trimise în judecată de procurori și pentru faptul că au selectat și convins să meargă la instruiri în acest scop și alte persoane în Serbia, dar și în Bosnia și Herțegovina. Bărbatul învinuit are vârsta de 37 de ani, este din Chișinău și a ispășit până nu demult o pedeapsă de 15 ani închisoare pentru omor și tâlhărie. În cadrul instruirilor din august-octombrie 2024 în tabere din Bosnia și Herțegovina, aceștia au învățat inclusiv cum să piloteze drone și să detoneze explozibile cu acestea, precum și recunoașterea aeronautică ca parte a unui grup de asalt.Potrivit procurorilor PCCOCS, din materiale cauzei penale investigate cu sprijinul ofițerilor SIS, cei trei erau membri ai unui grup criminal organizat, care primea indicații (iar unii și bani prin transfer de criptovalută – a câte $50-100 la fiecare 2-3 zile ca să nu se angajeze în altă parte) de la o persoană originară din Tighina, dar care era în Rusia și cu care comunicau prin aplicația Telegram. Instruirea de care au beneficiat cei trei învinuiți a fost precedată de o evaluare psihologică, desfășurată prin comunicare de la distanță. Instruirea viza reacționarea în masă, de comun cu alte persoane recrutate, în vederea împiedicării apropierii Moldovei de Uniunea Europeană – în funcție de care candidat prezidențial urma să fie ales  în cursa electorală, aceștia fiind pregătiți de victoria candidatului care avea șanse majoritare de câștig.Așadar, pregătirea dezordinilor în masă ar fi luat forma provocării populației din Moldova la proteste, să stârnească nemulțumirea populației, iar în cadrul protestelor să intervină ilegal peste forțele de ordine, să spargă cordoanele de apărare și să folosească dronele în scop de destabilizare.Totodată, învinuitei din Tiraspol îi este imputat de procurorii PCCOCS și de pregătirea vandalizării clădirilor Parlamentului, Poliției, instanțelor de judecată și ale altor instituții publice din Chișinău. În acest scop, învinuita urma „să exerseze” diverse desene și inscripții în regiunea orașului Tighina.Cei trei au fost reținuți în vamă, la revenirea în Moldova de la ultima rundă de instruiri din Bosnia și Herțegovina (din cele două), după cum anunța PCCOCS în octombrie 2024. Odată cu reținerea acestora, au fost ridicate inclusiv drone cu cameră video și piese și ochelari de tip VR pentru drone, acumulatoare ale dronelor pe care le aduceau în Moldova, sistem pentru drone de aruncare a grenadelor, echipamente de control radio, valută din Serbia, dar și din Bosnia și Herțegovina, precum și peste 1500 de imagini electronice cu înregistrări foto și video, cu notițe privind componența și metodele de prepararea artizanală a substanțelor explozive și ușor inflamabile, instrucțiuni pentru pregătirea amestecurilor inflamabile. De asemenea, oamenii legii au indisponibilizat și Mercedesul Benz Metris fabricat în 2016, cu care aceștia s-au prezentat în vamă. Ulterior, la solicitarea procurorilor PCCOCS, persoanele au fost plasate în arest, prin încheierile Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana).Urmează ca Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) să se pronunțe, Codul penal impunând pentru organizarea dezordinilor în masă o pedeapsă cu închisoarea de la 4 la 8 ani, iar până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești finale, persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.Procurorii PCCOCS continuă urmărirea penală în dosarul de bază, urmând ca să fie deferite justiției și alte persoane. Actualmente, procurorii investighează și alte trei persoane pentru pregătirea destabilizărilor, printre care un bărbat sancționat de Consiliul Uniunii Europene, „având în vedere activitățile destabilizatoare ale Rusiei,” care anterior ar fi fost implicat în încercări destabilizatoare în Franța, după ce ar fi comandat desenarea stelelor lui David pe mai multe clădiri din Paris. Totodată, alte trei persoane care figurează în același dosar penal au fost anunțate în căutare.  Reamintim, urmare a unui alt dosar penal trimis în judecată de procurorii PCCOCS pentru dezordini în masă, în septembrie 2024 au fost condamnați 7 bărbați la pedepse cu închisoarea.  
11:20
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul privind eliberarea din funcție a lui Sergiu Druță, director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Această informație a fost vehiculată zilele trecute pe mai multe canale Telegram. Sergiu Druță ocupa această funcție din noiembrie 2021. Anterior, el a fost șeful Direcției Teritoriale a SIS din Orhei. Conform informațiilor publice, Druță activează în cadrul SIS din 1995. În anul 1994 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Matematică și Cibernetică. S-a născut la 12 iunie 1970, în satul Mașcăuți, raionul Criuleni. Sergiu Druță este verișor cu deputat PAS Mihail Druță.
11:10
Uniunea Europeană anunță pregătirea unui pachet de contramăsuri economice ca răspuns la noile taxe vamale impuse de Statele Unite. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că măsurile anunțate de Donald Trump reprezintă „o lovitură majoră pentru economia mondială” și vor duce la scumpirea produselor de bază pentru milioane de oameni. Într-o declarație făcută joi dimineață, Ursula von der Leyen a criticat dur decizia Washingtonului de a impune taxe vamale universale asupra importurilor, inclusiv asupra celor din Uniunea Europeană. Oficialul european a subliniat că astfel de măsuri vor duce la o creștere a incertitudinii economice, la perturbări în lanțurile de aprovizionare și la o explozie a inflației. “Taxele vamale vor răni consumatorii din lume. Vor fi resimțite imediat. Milioane de cetățeni vor plăti alimente mai scumpe, medicamentele vor costa mai mult, la fel și transportul. Inflația se va duce în sus. Iar asta rănește în mod special cei mai vulnerabili cetățeni”, a declarat von der Leyen. De asemenea, lidera Comisiei Europene a avertizat că efectele acestei politici vor fi resimțite și de afacerile din întreaga lume, de la marile corporații până la micii antreprenori. “Toate afacerile, mari sau mici, vor suferi din prima zi. Costul de a face afaceri cu SUA va crește drastic”, a adăugat aceasta. În fața acestei provocări economice, Uniunea Europeană nu va rămâne pasivă. Ursula von der Leyen a anunțat că Bruxelles-ul finalizează deja un prim pachet de contramăsuri vizând taxele pe oțel și pregătește măsuri suplimentare pentru a proteja interesele europene. “Finalizăm deja primul pachet de contramăsuri ca răspuns la taxele vamale pe oțel, iar acum pregătim contramăsuri suplimentare pentru a ne proteja interesele și afacerile dacă negocierile eșuează”, a explicat von der Leyen. În același timp, Comisia Europeană va monitoriza cu atenție efectele indirecte ale acestor taxe și a transmis un avertisment clar: UE nu va accepta dumping pe piața europeană. Von der Leyen a reiterat disponibilitatea Uniunii Europene de a negocia cu Statele Unite pentru a elimina barierele comerciale transatlantice, dar a subliniat că Europa este pregătită să răspundă ferm dacă va fi necesar.
10:40
Anunțul președintelui SUA, Donald Trump, privind impunerea unor taxe vamale de 31% asupra importurilor din Republica Moldova a stârnit reacții în mediul economic de la Chișinău. Directorul Expert-Grup, Adrian Lupușor, a explicat impactul acestei măsuri și posibilele răspunsuri ale Moldovei. „Moldova nu aplică taxe de 61% pentru importurile din SUA” Adrian Lupușor a infirmat speculațiile potrivit cărora Republica Moldova ar percepe taxe vamale exagerate la importurile americane. Potrivit acestuia, tariful mediu ponderat aplicat de țara noastră este de doar 2,8%, mult sub nivelul invocat de Washington. În același timp, expertul susține că Moldova are dreptul să riposteze, dar prin măsuri economice strategice. „Trebuie să majorăm tarifele pentru produsele americane care concurează cu producătorii autohtoni – în special produsele alimentare și băuturile. Totuși, nu trebuie să scumpim importurile de mașini, echipamente și tehnologii esențiale pentru dezvoltarea economică”, a explicat Lupușor. Impactul economic: cine va avea de suferit? Pe termen scurt, măsura anunțată de Trump nu va avea un impact dramatic asupra economiei moldovenești, având în vedere că SUA reprezintă doar 2,5% din totalul exporturilor Moldovei. Cu toate acestea, anumite companii care exportă pe piața americană ar putea resimți efectele negative. Printre acestea se numără producători de renume precum Franzeluța și Kvint, pentru care SUA reprezintă o piață de desfacere importantă. Exporturile de alcool, în pericol? Statistica arată că Republica Moldova exportă în SUA mai puține bunuri decât importă. În 2024, Moldova a exportat bunuri în valoare de 90,23 milioane de dolari, în creștere cu 46% față de anul precedent, în timp ce importurile din SUA au fost de 135,25 milioane de dolari. Astfel, deficitul comercial în relația cu SUA a ajuns la 45 de milioane de dolari. Cel mai important produs moldovenesc exportat în SUA este alcoolul, în special vinurile dulci, care au devenit extrem de populare în rândul consumatorilor tineri. În 2024, exporturile de alcool au atins 52 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă 58% din totalul exporturilor către SUA. Mai mult, anul trecut exporturile moldovenești în SUA au depășit pentru prima dată importurile în ultimul trimestru, ceea ce arată o creștere semnificativă a interesului american pentru produsele moldovenești. Ce urmează? În condițiile în care piața americană reprezintă 20% din exporturile moldovenești de alcool, noile taxe impuse de administrația Trump ar putea afecta negativ acest sector. Experții recomandă autorităților de la Chișinău să ia măsuri de protecție economică bine gândite, astfel încât să limiteze pierderile fără a afecta dezvoltarea pe termen lung.
10:20
După ce a ieșit la iveală faptul că Alexandru Sinigur, alias „Синий”, liderul temutei grupări criminale „ЮЖНАЯ”, condamnat la detenție pe viață în 2006, a ieșit la libertate, „bucurându-se” de modificarea mai multor amendamente legislative, un alt scandal prinde contur. Unul dintre cei mai periculoși interlopi din Republica Moldova și România, Radulov Iurie Grigore, alias „Babior”, condamnat la detenție pe viață pentru o serie de crime grave, a fost eliberat pe 10 martie 2025 din Penitenciarul nr. 17 Rezina. Potrivit Canalelor de Telegram Observatorul și Patriot, această eliberare a fost posibilă datorită modificărilor la Legea amnistiei, promovate de deputata PAS Olesea Stamate, care a permis aplicarea amnistiei și pentru condamnații pe viață. Cine este Radulov Iurie? Potrivit Observatorul, născut pe 24 octombrie 1964, Radulov a fost o figură centrală a lumii criminale din anii ’90. El a fost implicat într-o serie de asasinate la comandă și acțiuni violente atât în Republica Moldova (inclusiv în regiunea transnistreană), cât și în România. Printre cele mai grave crime comise de gruparea sa se numără:  • 1998 – Asasinarea șefului securității din Transnistria, Iuri Vislouh;  • 1999 – Execuția lui Alexei Burdiuja, șeful Departamentului Anticorupție din Tiraspol;  • 1999 – Uciderea omului de afaceri Isak Lopatinski, împușcat cu zece gloanțe dintr-un pistol cu amortizor;  • Anii 2000 – Eliminarea rivalilor din lumea interlopă, inclusiv a unui fost locotenent al său, împușcat în cap. Un detaliu șocant: în timpul unui atac asupra unei grupări rivale, atacatorii lui Radulov au rămas fără gloanțe, iar singurul supraviețuitor a fost călcat de mai multe ori cu mașina pentru a fi eliminat. În mod miraculos, acesta a supraviețuit și a devenit martor al acuzării. Legături suspecte: Avocatul lui Radulov este tatăl Olesei Stamate Potrivit canalelor Observatorul și Patriot, avocatul lui Radulov și cel care a obținut eliberarea acestuia este Vladimir Kovali, tatăl deputatei PAS Olesea Stamate. Această informație ridică serioase suspiciuni privind un conflict de interese în promovarea modificărilor legislative care au permis eliberarea lui Radulov. Mai mult, surse din SIS și INI au avertizat autoritățile de stat că aceste amendamente reprezintă un pericol major, deoarece ar putea permite eliberarea mai multor infractori extrem de periculoși. Cu toate acestea, avertismentele au fost ignorate de conducerea țării. Legea care deschide porțile închisorilor pentru interlopi În notele informative anexate la amendamentele legislative, Olesea Stamate a argumentat că modificările sunt necesare pentru a permite amnistierea și condamnaților pe viață, deoarece instanțele evitau să aplice astfel de măsuri. Totuși, aceste modificări nu au fost avizate pozitiv de nicio autoritate publică, ceea ce ridică semne de întrebare asupra procesului legislativ prin care au fost adoptate. Eliberarea lui Radulov nu este un caz singular. Potrivit surselor citate, o serie de criminali periculoși au fost apărați de Vladimir Kovali, tatăl Olesei Stamate. Printre aceștia se numără și Dumitru Spatari, un alt condamnat la detenție pe viață care a beneficiat de aceleași modificări legislative. În plus, surse apropiate canalului Observatorul susțin că mita pentru obținerea acestor eliberări ar fi fost intermediată de persoane apropiate deputatei PAS. Se menționează numele lui Sergiu Mițelescu, fost șef al Direcției Securitate Internă SIS, cunoscut pentru implicarea în operațiunea de expulzare a profesorilor turci și în reținerea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Ce urmează? Alți infractori periculoși ar putea fi eliberați Potrivit Observatorul, modificările legislative permit eliberarea altor condamnați pe viață, iar printre cei vizați de aceste măsuri s-ar putea număra și Ion Druță, alias Vanea Pisateli, un alt interlop notoriu. Acest caz ridică întrebări grave despre siguranța publică și despre cine își asumă responsabilitatea pentru eliberarea unor criminali periculoși.
10:10
Patru persoane au fost găsite decedate într-o locuință din orașul Vadul lui Vodă, municipiul Chișinău, în seara zilei de 2 aprilie 2025. Descoperirea macabră a fost făcută de poliție, după ce rudele victimelor au solicitat intervenția autorităților, îngrijorate că proprietarii nu răspundeau la ușă. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 20:28. La fața locului au fost trimiși salvatorii și un echipaj de poliție. Angajații IGSU au intervenit pentru deblocarea ușii, fără a pătrunde în interiorul locuinței. Ulterior, polițiștii au descoperit în casă cadavrele a patru persoane – doi bărbați de 66 și 43 de ani și două femei de 67 și 41 de ani. În prezent, oamenii legii investighează cazul pentru a stabili cauzele exacte ale decesului și circumstanțele în care s-a produs tragedia.
09:50
Eliberarea controversată a lui Alexandr Sinigur, fost lider al unei grupări criminale, își are originea într-o modificare legislativă operată în 2008 de Partidul Comuniștilor. Fosta președintă a Comisiei Juridice, Olesea Stamate, explică faptul că schimbările din Codul Penal au redus pedeapsa pentru banditism, permițând astfel avocaților lui Sinigur să ceară comutarea pedepsei inițiale de detenție pe viață. Cum a fost redusă pedeapsa? În 2006, Alexandr Sinigur a fost condamnat la detenție pe viață pentru infracțiuni extrem de grave. Totuși, în 2008, Parlamentul a modificat Articolul 283 din Codul Penal, reducând pedeapsa maximă pentru banditism la 15 ani. „Avocații domnului au depus o cerere cu privire la comutarea pedepsei lui, deoarece articolul în baza căruia a fost condamnat prevedea inițial detențiune pe viață, dar la sfârșitul anului 2008, pedeapsa maximă a fost redusă la 15 ani. În 2021, când se apropia acest termen, avocații au solicitat comutarea, iar prima instanță a acceptat”, a explicat Olesea Stamate. Astfel, pedeapsa lui Sinigur a fost redusă la 30 de ani de închisoare. Cu toate acestea, în 2024, acesta a fost eliberat înainte de termen, în baza articolului 91 din Codul Penal, privind eliberarea condiționată. Controversa din jurul eliberării Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) s-a opus aplicării articolului 91, argumentând că Sinigur nu și-a îndeplinit toate obligațiile legale pentru a beneficia de eliberare. „Judecata nu a ținut cont de ceea ce a prezentat penitenciarul – că nu a făcut toate programele, că nu a întreprins toate măsurile necesare. El trebuia să se elibereze în 2045, dar l-au eliberat din sala de judecată”, a declarat Anatolie Falcă, directorul ANP. Potrivit Olesei Stamate, eliberarea lui Sinigur nu s-a făcut în baza unei amnistii, ci exclusiv în temeiul legislației existente, modificată în 2008. Cine este Alexandr Sinigur? Condamnat în 2006 după extrădarea din Rusia, Alexandr Sinigur, alias „Синий”, a fost găsit vinovat de crearea și conducerea unei grupări criminale, banditism, luare de ostatici, tentativă și omor premeditat în circumstanțe agravante, șantaj și privațiune ilegală de libertate. Decizia instanței de a-l elibera înainte de termen a stârnit reacții puternice și a readus în discuție problemele din sistemul judiciar, în special impactul modificărilor legislative asupra pedepselor pentru infracțiuni grave.
09:20
Statele Unite au anunțat o creștere masivă a tarifelor vamale pentru majoritatea produselor importate. Președintele Donald Trump a declarat, miercuri, într-un discurs susținut în grădina Casei Albe, impunerea unei taxe generale de 10% pentru bunurile străine, precum și tarife suplimentare pentru zeci de state, inclusiv aliați tradiționali ai SUA, scrie Reuters. Republica Moldova este printre țările vizate de noile măsuri, cu o taxă vamală de 31% impusă asupra exporturilor către piața americană. Tariful este printre cele mai mari anunțate. Rusia și Mexic nu au fost incluse pe lista cu tarife suplimentare.China, a doua economie a lumii, este vizată de un tarif cumulat de 34%, în timp ce Uniunea Europeană (UE) va plăti 20%, iar Japonia – 24%. Măsurile vor intra în vigoare în două etape: baza de 10% va fi aplicată din 5 aprilie, iar tarifele suplimentare – începând cu 9 aprilie. Pentru UE, care taxează importurile americane cu 39%, SUA vor impune taxe vamale de 20%. Ca excepție, pentru Marea Britanie, taxele vamale vor fi de 10%, complet reciproce cu cele aplicate de Regatul Unit pentru importurile americane. Trump a anunțat un „tarif de bază minim” de 10% asupra altor țări pentru a „ajuta la reconstrucția” economiei SUA.Administrația americană susține că măsura are scopul de a corecta „deficitele comerciale mari și persistente” și de a răspunde politicilor neechitabile ale partenerilor comerciali. Președintele Trump a declarat că „aceste dezechilibre au contribuit la slăbirea bazei industriale a SUA și la pierderea locurilor de muncă în producție”.Trump a spus că companiile care își construiesc produsele în SUA vor avea taxe vamale zero.Deocamdată, autoritățile de la Chișinău nu au reacționat oficial. Aplicarea acestor taxe riscă însă să afecteze grav competitivitatea produselor moldovenești pe piața americană, inclusiv vinurile, conservele, panificația și textilele. 
2 aprilie 2025
20:40
Un atac aerian rusesc asupra orașului Krivoi Rog, Ucraina, a provocat moartea a patru civili și rănirea a 14 persoane, potrivit ultimelor informații furnizate de autoritățile ucrainene.Președintele Volodimir Zelenski a transmis condoleanțe familiilor victimelor și a condamnat atacul, numindu-l un act de teroare.„În întreaga lume, astfel de lovituri sunt numite la fel: este teroare. Singura modalitate de a opri acest lucru este exercitarea unei presiuni suficiente asupra Moscovei și a sistemului rusesc, astfel încât să fie forțați să renunțe la război și la teroare. Acest lucru depinde de partenerii noștri – de America, Europa și alte state ale lumii”, a declarat liderul de la Kiev.Zelenski a subliniat că lipsa unui consens internațional pentru a determina Rusia să oprească agresiunea militară rămâne unul dintre principalele obstacole în calea păcii.Atacul asupra Krivoi Rog este unul dintre numeroasele bombardamente efectuate de forțele ruse asupra orașelor ucrainene, vizând zone rezidențiale și infrastructură civilă. Autoritățile ucrainene continuă operațiunile de salvare și evaluează pagubele provocate de acest nou atac.
20:30
Aeroportul Internațional Chișinău a emis un comunicat de presă în care explică procedurile aplicate produselor alimentare destinate cafenelelor și restaurantelor din incintă, după ce în spațiul public au apărut imagini care ridică semne de întrebare asupra condițiilor de transport și manipulare a acestora.Potrivit administrației aeroportului, trecerea alimentelor prin scannerul cu raze X nu prezintă riscuri pentru consumatori, deoarece echipamentele utilizate sunt certificate de Autoritatea Aeronautică Civilă și de Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice.„Controlul de securitate este o practică standard în aviația civilă, aplicată în toate aeroporturile lumii (…). Toate produsele alimentare transportate în zona de securitate, inclusiv cele destinate comercializării, nu devin radioactive în urma verificării cu iradiații roentgen”, se arată în declarația oficială.Aeroportul mai precizează că produsele comercializate sunt furnizate de operatori autorizați, care respectă normele de igienă și siguranță alimentară în vigoare. „Respectăm toate normele de siguranță, igienă și securitate pentru buna desfășurare a activităților în incinta aeroportului”, susține administrația.Cu toate acestea, reacția oficială nu oferă răspunsuri clare la întrebările publicului. De ce produsele alimentare destinate consumului sunt trecute printr-un scanner de securitate folosit, de regulă, pentru bagaje? Există proceduri specifice pentru a preveni contaminarea produselor?Controversa a izbucnit după ce bloggerul Eugen Luchianiuc a publicat imagini care arată modul în care sunt transportate plăcintele destinate comercializării în aeroport. Potrivit acestuia, alimentele sunt manipulate în condiții discutabile și trecute prin scanere cu raze X, ridicând astfel semne de întrebare cu privire la siguranța consumatorilor.Pentru moment, autoritatea aeroportuară dă asigurări că totul este în conformitate cu normele internaționale, însă imaginile publicate continuă să alimenteze dezbaterile privind respectarea standardelor sanitare în incinta Aeroportului Internațional Chișinău.
20:10
Ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, aflată într-o vizită oficială la Chișinău, a anunțat un nou pachet de sprijin financiar pentru Republica Moldova, în valoare de 37 de milioane de euro. Acest ajutor face parte dintr-un program mai larg de asistență aprobat recent de Bundestag, menit să sprijine atât Moldova, cât și Ucraina în fața provocărilor generate de agresiunea rusă.„Planul lui Putin a fost să vă înfrângă din punct de vedere energetic. Nu a reușit. De ce? Pentru că și aici ne-am sprijinit puternic reciproc. În loc de haos și prăbușire, Moldova a devenit mai puternică și mai rezilientă”, a declarat Annalena Baerbock în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Dorin Recean.Șefa diplomației germane a subliniat că atât actualul guvern german, cât și viitorul executiv de la Berlin au convenit să continue sprijinul pentru Republica Moldova.„Vă vom sprijini pe calea spre independență energetică, spre integrarea în Uniunea Europeană, dar și în mod concret, în alte domenii. Moldova face progrese notabile în reforme, iar sprijinul european și german va continua”, a afirmat Baerbock.Ministra germană a precizat că, datorită colaborării cu partenerii occidentali, Moldova a reușit să reducă dependența de energia rusească, iar sprijinul viitor va contribui la consolidarea infrastructurii energetice și la integrarea țării în piața energetică europeană.Premierul Dorin Recean a mulțumit oficialului german pentru sprijinul constant oferit de Berlin în domenii-cheie, precum infrastructura energetică, educația și securitatea.„Investițiile a peste 400 de companii germane în Moldova reflectă încrederea în potențialul nostru economic și contribuie la dezvoltarea diverselor sectoare. Împreună, protejăm ceea ce prețuim cel mai mult – pacea, libertatea și viitorul nostru european”, a declarat prim-ministrul.De asemenea, președinta Maia Sandu a discutat cu Annalena Baerbock despre cooperarea economică, sprijinul bilateral și securitatea regională, exprimând recunoștința pentru asistența germană oferită atât statului, cât și societății civile și presei libere.Germania s-a numărat printre principalii susținători ai Republicii Moldova în perioade de criză. Prin Fondul pentru Reducerea Vulnerabilității Energetice, Berlinul a contribuit cu 73 de milioane de euro pentru a ajuta cetățenii să facă față costurilor ridicate la energie în ultimele două ierni.Din 2022, Germania a oferit Republicii Moldova finanțare în valoare totală de aproximativ 230 de milioane de euro, sprijinind atât măsuri de urgență, cât și proiecte de dezvoltare și reformă.
Mai mult de 2 zile în urmă
19:30
Aeroportul Internațional Chișinău este din nou în mijlocul unei controverse, după ce bloggerul Eugen Luchianiuc a publicat imagini care arată modul în care sunt transportate produsele alimentare destinate cafenelelor și restaurantelor din incintă. Potrivit acestuia, plăcintele puse în vânzare sunt transportate în condiții sanitare dubioase și trecute prin scannerul cu raze X, fapt care, în opinia sa, ridică semne de întrebare privind siguranța acestora.„Veți iradia de fericire mai ceva ca la Cernobîl! Uălcam tu Întreprinderea de Stat ‘Aeroportul Internațional Chișinău’”, a ironizat Luchianiuc într-o postare pe rețelele sociale.Critici la adresa administrației aeroportului au venit și din partea altor voci din mediul online. Administratorul canalului de Telegram „Ungureanu 112”, Vadim Ungureanu, a comentat sarcastic situația: „De râs și de plâns. La Aeroportul Internațional Chișinău se vând pirojoace cu miros de ciorapi. Poftă bună din partea lui Cojuhari și Spoială.”Reacția oficială a Aeroportului Internațional ChișinăuÎn urma valului de critici, administrația Aeroportului Internațional Chișinău a emis un comunicat oficial, în care susține că verificarea produselor alimentare prin echipamentele de securitate este o practică standard în toate aeroporturile lumii.„Echipamentele de securitate sunt certificate de Autoritatea Aeronautică Civilă și de Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice și nu prezintă riscuri pentru siguranța alimentelor sau sănătatea consumatorilor. Toate produsele transportate în zona de securitate nu devin radioactive în urma verificării cu raze X”, se arată în comunicat.Totodată, administrația aeroportului afirmă că produsele comercializate respectă normele de igienă și siguranță și sunt furnizate de operatori autorizați.
18:50
Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a lansat o serie de acuzații grave la adresa actualului Parlament, susținând că modificările legislative adoptate în ultimii ani au slăbit sistemul de justiție și au pus în pericol siguranța cetățenilor.Într-o postare pe rețelele sociale, Dragalin a atras atenția asupra eliberării unor deținuți condamnați pentru crime grave, inclusiv omor, punând sub semnul întrebării necesitatea adoptării Legii amnistiei din 2021. „Dintre toți cetățenii Republicii Moldova care merită ajutor prin lege, sunt cei condamnați pentru infracțiuni excepțional de grave printre primii despre care trebuie să ne facem griji?” a scris ea, referindu-se la Legea Nr. 243 din 24 decembrie 2021.Dragalin a acuzat Parlamentul că, în loc să întărească sistemul judiciar, a adoptat măsuri care favorizează infractorii și reduc eficiența luptei împotriva corupției și crimei organizate. Printre aceste măsuri, ea a menționat:• Reducerea pedepselor pentru unele infracțiuni grave și deosebit de grave de corupție în 2024.• Introducerea imunității pentru avocați în 2021, o practică pe care o consideră incompatibilă cu standardele Uniunii Europene.• Adoptarea, în 2024, a infracțiunii de „amestec în activitatea avocatului”, despre care afirmă că este inspirată din legislația Rusiei și Turciei, dar nu există în alte state membre UE.Unul dintre cele mai controversate subiecte abordate de Dragalin este decizia recentă a Parlamentului de a desființa Procuratura Anticorupție și PCCOCS, două instituții-cheie în lupta împotriva corupției la nivel înalt și a crimei organizate. Aceasta a subliniat că măsura a fost susținută de 61 de deputați PAS și a avertizat asupra consecințelor grave pe care le-ar putea avea asupra statului de drept.„Ce interese promovează acest Parlament? Cu siguranță nu interesele care construiesc un stat de drept”, a concluzionat Dragalin, sugerând că modificările legislative adoptate în ultimii ani riscă să submineze justiția și să protejeze interese obscure.Autoritățile nu au oferit încă un răspuns oficial la aceste acuzații.
17:30
Londra a impus sancțiuni organizației pro-ruse Evrazia, acuzată că a încercat să fraudeze referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și să submineze procesele democratice din țară. Măsurile includ înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru ONG-ul cu sediul în Rusia, dar și pentru două dintre membrele sale de conducere: fondatoarea Nelli Parutenco și membra consiliului de administrație Natalia Parasca, a anunțat miercuri Ministerul britanic de Externe.Potrivit autorităților britanice, rețeaua Evrazia este controlată de oligarhul Ilan Șor, refugiat în Rusia după ce a fost condamnat în Republica Moldova pentru fraudă bancară. Ilan Șor fusese deja sancționat de Londra în 2022 pentru corupție, iar ONG-ul Evrazia a fost vizat și de Uniunea Europeană în octombrie 2024.„Atunci când banii murdari circulă liber, încrederea publică este erodată, economiile sunt destabilizate, iar actorii malefici subminează statul de drept”, a declarat ministrul britanic de externe, David Lammy. Acesta a subliniat că Regatul Unit nu va rămâne indiferent la tentativele de destabilizare a democrațiilor din țări pe care le consideră partenere și prietene.Acțiunea Londrei face parte dintr-o campanie mai amplă împotriva corupției și ingerințelor străine în procesele democratice, care vizează și alte state, inclusiv Georgia și Guatemala.Autoritățile din Republica Moldova nu au comentat deocamdată decizia Marii Britanii, însă guvernul de la Chișinău a subliniat în repetate rânduri că monitorizează îndeaproape influențele externe asupra procesului electoral și că va lua măsuri pentru a asigura corectitudinea referendumului privind aderarea la UE.
15:10
Fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, critică dur actuala guvernare, acuzând-o că a transformat justiția într-un instrument de intimidare a cetățenilor care îndrăznesc să o critice. Într-o declarație publică, Năstase susține că orice opinie contrară liniei oficiale poate deveni motiv de proces.„Noua modă la demnitarii de rang înalt: cine suflă împotriva vântului guvernamental este amenințat cu un proces de defăimare. Ai zis că tarifele sunt nesimțite? Să te văd cum explici asta în fața judecătorului! Ai îndrăznit să scrii pe Facebook că ai ajuns să mănânci o pâine la trei zile? Vino și dovedește la tribunal!”, a declarat Năstase.Potrivit fostului ministru, puterea încearcă să reducă la tăcere orice voce critică, inclusiv prin procese de defăimare îndreptate împotriva cetățenilor simpli.„Trăim vremuri minunate! Oamenii se sufocă de facturi, dar guvernarea își vede liniștită de cruciada împotriva cetățenilor care, vezi Doamne, vor și ei o viață mai bună”, a mai spus Năstase.El amintește că, potrivit jurisprudenței CEDO, demnitarii publici trebuie să accepte mai multă critică decât cetățenii de rând. Cu toate acestea, în Republica Moldova, realitatea ar fi cu totul alta.„Pe ici, pe colo, prin ministere, se pare că s-a înțeles altceva: ‘Demnitarul nu trebuie criticat deloc! Se supără, se enervează și te dă în judecată’”, a adăugat Năstase.Fostul ministru sugerează că astfel de procese au și un alt scop – eliminarea din spațiul public a vocilor incomode înainte de alegeri.„Neoficial, campania electorală e în toi. La ea au dreptul să participe doar cei de la putere și lingușitorii. Altfel, sălile de judecată vor deveni neîncăpătoare”, a avertizat el.Până în acest moment, autoritățile nu au reacționat la acuzațiile lui Andrei Năstase.
14:10
Un tânăr și-a pierdut viața după ce s-a tamponat cu motocicleta într-un copac la ieșirea din Ialoveni. La fața locului, preliminar s-a stabilit că tânǎrul de 18 ani( cu permis de conducere) a pierdut controlul motocicletei, în circumstanțe care urmeazǎ a fi stabilite.În urma traumatismelor primite, acesta a decedat la fața locului.Pe caz a fost inițiat un proces penal.
13:40
Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a anunțat miercuri că Israelul își extinde ofensiva în sudul Fâșiei Gaza "pentru a elimina și epura zona de teroriști", transmite AGERPRES.  ”Operațiunea 'Putere și spadă' se extinde cu o evacuare pe scară largă a populației din zonele de luptă din Fâșia Gaza, strivirea și curățarea zonei de teroriști și infrastructură teroristă”, se mai arată în comunicatul ministrului israelian, informează EFE.Anunțul vine după un val de atacuri împotriva localităților Khan Younis și Rafah din sudul Fâșiei Gaza marți seara, potrivit presei palestiniene. Agenția de presă Sanad, legată de Hamas, vorbește despre cel puțin 13 morți în urma unui atac aerian israelian lansat miercuri împotriva unei case din centrul orașului Khan Younis.Atacurile împotriva sudului enclavei palestiniene s-au intensificat de luni, când armata a ordonat noi evacuări în zona Rafah înainte de a lansa noi bombardamente. Potrivit primăriei din Rafah, aproape 40.000 de persoane cu biciclete, mașini și remorci încărcate cu bunuri au părăsit luni această zonă de la granița cu Egiptul.Unii dintre locuitorii din Fâșia Gaza au declarat pentru EFE că, de la începutul războiului, au fost forțați să se deplaseze de până la zece ori.Pe de altă parte, în comunicatul menționat anterior, Israel Katz s-a adresat încă o dată populației din Fâșia Gaza, cerându-i "să acționeze acum pentru a expulza Hamas și a returna toți ostaticii", afirmând că aceasta "este singura modalitate de a pune capăt războiului".Săptămâna trecută, după izbucnirea primelor proteste spontane ale cetățenilor din Fâșia Gaza împotriva Hamas, ministrul israelian al apărării a încurajat populația, într-o înregistrare video, să mențină protestele, argumentând că doar astfel va veni sfârșitul războiului.”Le doresc succes soldaților care luptă cu curaj și forță în Gaza pentru revenirea celor răpiți și pentru înfrângerea Hamas”, a adăugat ministrul apărării în comunicat.
13:20
Fostul premier Vlad Filat critică dur actuala guvernare, acuzând-o că își folosește influența politică pentru a controla instituțiile statului și a menține puterea prin represiune. În cadrul unei emisiuni la TVC21, Filat a declarat că PAS guvernează „în baza dorințelor proprii, nu în conformitate cu legea”. „Guvernarea PAS a uitat de economie și sfera socială” Filat susține că preocupările actualului guvern nu sunt legate de bunăstarea cetățenilor, ci de consolidarea propriei puteri prin mijloace politice și mediatice. „Dacă ne uităm la acțiunile PAS și la ceea ce îi preocupă, nu vedem grijă pentru economie, pentru sfera socială. Guvernul se laudă că a mărit pensiile, fără să menționeze că nu este vorba de o creștere, ci de o indexare. Mai mult decât atât, datorează pensionarilor 17% din pensia neindexată în 2022, ceea ce reprezintă un cinism nemărginit”, a declarat fostul premier. Instituțiile statului, acuzate de „represiuni” Filat afirmă că organele de drept sunt utilizate ca „instrumente de presiune” împotriva cetățenilor și adversarilor politici. „Procuratura, SIS, Ministerul de Interne, CNA, Justiția – toate au fost transformate de PAS în instituții mai politizate ca niciodată. Așa-zisele reforme au adus mai mult control, nu independență”, a spus el. Liderul PLDM susține că, în loc să fie folosiți pentru dezvoltarea economiei și a sferei sociale, banii veniți din exterior sunt redirecționați pentru consolidarea guvernării PAS prin propagandă mediatică și controlul societății civile. „Manipularea și propaganda sunt finanțate din bani externi, despre care ni se spune că vin ca asistență pentru economie, dar în realitate merg pentru menținerea la putere a PAS. ONG-urile, care se numesc societate civilă, lucrează pe bani mulți, dar în esență sunt doar propagandiști și agitatori ai partidului de guvernământ”, a acuzat Filat. „Acest pumn nu este pentru cetățeni, ci pentru represiune” În concluzie, fostul premier a subliniat că actuala guvernare nu are ca prioritate dezvoltarea țării, ci menținerea unui sistem de control strict asupra cetățenilor. „În acest pumn nu veți găsi grija față de cetățeni sau față de dezvoltarea țării. Acest pumn este posibil de menținut doar prin represiuni”, a declarat Vlad Filat. Până în prezent, reprezentanții PAS nu au oferit un răspuns oficial la acuzațiile fostului premier.
12:30
Jurnalistul Ion Terguță a lansat un apel public pentru organizarea unui protest pe 7 aprilie 2025, în Scuarul Parlamentului din Chișinău, pentru a denunța abuzurile actualei guvernări și pentru a reaminti semnificația evenimentelor din 2009. „Au trecut 16 ani de la revolta din 7 aprilie 2009. Pentru mine, la fel ca și pentru mulți dintre voi, 7 aprilie nu este doar amintire, este o rană deschisă, un semnal de alarmă, un test al vigilenței noastre democratice”, a declarat Terguță. Evenimentul, organizat sub sloganul „7 Aprilie – De la Speranță la Repetiție”, își propune să aducă în prim-plan pericolul pe care îl reprezintă, în opinia organizatorilor, „revenirea unor metode de intimidare și control sub alte culori politice”. Ion Terguță invită la protest victimele represiunilor din 2009, familiile celor decedați, activiști civici, tineri și toți cei care „nu acceptă ca aceleași metode să revină sub alte fețe”. „Nu vin să-mi amintesc, vin să spun din nou ‘NU’. Nu vreau să trăiesc într-un regim care mimează democrația. Nu vreau să mai simt frica de a spune ce gândesc. Vin pentru că vreau instituții independente, nu controlate politic. Vreau o justiție care apără cetățeanul, nu puterea. Vreau ca dreptul la protest, la exprimare și la intimitate să nu fie doar vorbe goale. Vreau transparență, nu manipulare. Vreau presă liberă, alegeri corecte și respect pentru fiecare voce”, a subliniat jurnalistul. „În 2009 ne-au bătut, în 2025 ne interceptează” Terguță susține că, la 16 ani de la evenimentele sângeroase din 7 aprilie 2009, în loc de progres democratic, Republica Moldova se confruntă cu „aceeași frică, același abuz, doar cu un alt regim la putere”. „În 2009 ne-au bătut. În 2025 ne interceptează. Același abuz. Alt regim. Democrația nu se mimează – se trăiește, se apără, se strigă, iar eu refuz să tac”, a conchis Terguță. Protestul este programat pentru 7 aprilie, ora 11:00, în Scuarul Parlamentului.
12:00
Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”, a anunțat că a depus un denunț oficial împotriva președintei Maia Sandu, acuzând-o de corupție, îmbogățire ilicită, fals în declarații și trădare de patrie. „Am urmărit zilele acestea vizitele celor din partidul PAS în toată Republica Moldova, unde, fără scrupule, învinuiesc poporul de cumpărarea votului electoral și trădarea patriei. Dar noi, Partidul ‘Moldova Mare’, am decis să apărăm interesele și drepturile acestor cetățeni”, a declarat Furtună. Lidera Partidului „Moldova Mare” susține că Maia Sandu ar fi primit în perioada 2024-2025 suma de 155.000 de euro sub formă de premii și donații din partea unor entități externe, ceea ce, potrivit acesteia, reprezintă o încălcare a legislației privind integritatea în funcția publică. „Premii inventate special pentru ea în timpul exercitării funcției, pentru ce favoruri? Bani de la companii private prin donații obscure. Oameni buni, legea e una și e clară – orice ban primit de un funcționar în funcție este egal cu corupția și nu contează ce atribuții îndeplinește în stat”, a subliniat Victoria Furtună. Politicianul critică faptul că, în timp ce pensionarii sunt anchetați pentru presupuse mite electorale de 500 de lei, președinta țării ar fi fost „aplaudată” pentru sume mult mai mari. „De ce un pensionar e anchetat pentru 500 de lei, iar Maia Sandu e lăudată pentru 155.000 de euro? Ajunge cu dublele standarde! Moldova Mare va opta pentru ca legea să fie una pentru toți. Corupția trebuie să aibă un preț. Chiar și atunci când poartă cravată europeană.” Deocamdată, autoritățile nu au oferit un răspuns oficial cu privire la plângerea depusă de Victoria Furtună.
11:40
Fostul procuror general și ex-candidat la alegerile prezidențiale, Alexandr Stoianoglo, lansează acuzații grave la adresa actualei guvernări, afirmând că aceasta ar fi facilitat eliberarea unor interlopi condamnați pe viață. Potrivit acestuia, printre cei puși în libertate se numără și Alexandru Sinigur, alias „Синий”, liderul temutei grupări criminale „ЮЖНАЯ”, condamnat la detenție pe viață în 2006. „După grațierea traficanților de droguri, aflăm nu din comunicate oficiale, ci de pe rețele sociale că guvernarea a făcut pasul următor: a deschis ușa Penitenciarului Nr.17 din Rezina și pentru interlopii condamnați pe viață. Nu din greșeală. Ci prin semnături, decizii procesuale, acte administrative și liniște totală”, a declarat Stoianoglo. Potrivit fostului procuror general, Alexandru Sinigur a fost condamnat pentru o serie de infracțiuni extrem de grave, inclusiv banditism, luare de ostatici, omor premeditat, șantaj și privațiune ilegală de libertate. De asemenea, acesta ar fi fost implicat în asasinarea omului de afaceri Piotr Sarî. Stoianoglo cere explicații privind această decizie:  • Cine a validat eliberarea?  • Pe ce temei a fost luată decizia?  • Ce măsuri de siguranță au fost analizate înainte de punerea în libertate?  • Cum vor reacționa partenerii externi ai Republicii Moldova la o astfel de decizie?  • Cine își va asuma responsabilitatea dacă persoana eliberată recidivează? „Așa arată justiția ‘reformată’ de această putere: un sistem care nu mai apără cetățeanul, ci interlopul. Și când taci în fața acestor decizii, devii complice”, a concluzionat Stoianoglo. Până în acest moment, autoritățile nu au oferit un răspuns oficial la aceste acuzații.
11:20
Doi conductori de tren au fost condamnați la 5 și 6 ani închisoare pentru pregătirea de contrabandă cu 250.000 de țigări, anunță Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale într-un comunicat.  Odată ce intenția celor doi angajați ai Căii Ferate le-a devenit cunoscută oamenilor legii, au urmat percheziții. Potrivit sentinței pronunțate de Judecătoria Bălți, o parte din țigările pregătite pentru contrabandă în 2024 au fost depistate în casa mamei unuia din ei, iar partea mai mică – într-un automobil folosit de ambii condamnați, înfășurate în pachete de polietilenă de culoare neagră, pentru ca să nu fie observate la controlul vamal și de frontieră.Potrivit procurorilor PCCOCS, condamnații sunt din Nord-Vestul Moldovei, cu vârste de 38 și 45 de ani, iar în baza acestui post de muncă circulau des în afara Moldovei. Primul dintre cei doi inculpați fusese condamnat peste un deceniu în urmă pentru vătămare corporală medie (cu suspendarea pedepsei cu închisoarea pentru un an), iar al doilea-și pierduse anterior postul de muncă pentru fapte similare celor pentru care e condamnat acum.Cei doi acum sunt plasați în arest, însă continuă să beneficieze totuși de prezumția nevinovăției, până la devenirea definitivă a actului judecătoresc, potrivit legii.
11:10
Regimul separatist de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” care prevede sancțiuni pentru jurnaliștii străini, inclusiv cei de pe malul drept al Nistrului, care activează în regiunea transnistreană fără acreditare. Potrivit Asociației Promo-LEX, această măsură este un nou atac asupra libertății presei și a dreptului la informare. Jurnaliștii fără acreditare riscă amenzi de până la 160 de lei, iar cei cu funcții de răspundere pot primi sancțiuni între 300 și 800 de lei. Deși regimul de la Tiraspol susține că noile restricții sunt menite să „combată dezinformarea”, în realitate, obținerea acreditării este aproape imposibilă, iar refuzurile sunt justificate prin motive arbitrare. Mai mult, chiar și cei care au acreditare nu au garanția că vor putea lucra liber în regiune.„Această inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele regimului de suprimare a vocilor critice și de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu”, se arată în comunicatul Promo-LEX. Promo-LEX subliniază că acest proiect de lege face parte dintr-o serie mai largă de măsuri represive, menite să blocheze accesul la informații și să intimideze presa independentă. Organizația cere autorităților de la Chișinău, partenerilor internaționali și misiunilor diplomatice să intervină pentru a opri aceste abuzuri și pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale în regiune.
10:20
Deputatul AUR din Parlamentul României, originar din Republica Moldova, Valeriu Munteanu, a condamnat ferm implicarea Federației Ruse în destabilizarea parcursului european al Chișinăului. Într-o declarație politică oficială, acesta a criticat sprijinul diplomatic oferit de Moscova politicianului fugar Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupție și finanțare ilegală. Potrivit lui Munteanu, fuga lui Nesterovschi în regiunea separatistă Transnistria, sub protecția Ambasadei Federației Ruse, este o dovadă clară a amestecului Kremlinului în afacerile interne ale Republicii Moldova. Deputatul a acuzat Moscova că folosește metode hibride pentru a încetini integrarea europeană a Chișinăului, prin sprijinirea partidelor pro-ruse, manipularea informațională și protejarea celor care încalcă legea. „România nu poate și nu trebuie să rămână indiferentă. Orice act de protejare a corupților sau de sprijin pentru regimul separatist de la Tiraspol este un act de agresiune diplomatică”, a declarat Munteanu. În calitate de președinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, deputatul AUR a cerut Guvernului României și Ministerului Afacerilor Externe să trateze acest incident cu „toată seriozitatea” și să consolideze sprijinul pentru Chișinău. El a reafirmat angajamentul AUR pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și opoziția fermă față de influențele Kremlinului. „Niciun agent al Kremlinului, fie el politician fugar sau diplomat ascuns sub imunitate, nu va putea împiedica reîntregirea noastră spirituală și civilizațională”, a subliniat Valeriu Munteanu.
Mai multe ştiri
©2004—2025 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.