Administrația Aeroportului Internațional Chișinău a anunțat cu entuziasm pe Facebook redeschiderea Business Lounge-ului, dar vestea „bună” a venit la pachet cu o decizie controversată: copiii de peste 2 ani vor trebui să plătească 35 de euro pentru acces, la fel ca adulții. Până acum, limita de vârstă era de la 12 ani.Noua regulă stârnește nemulțumiri în rândul părinților, care consideră decizia lipsită de bun-simț și excesivă, mai ales în condițiile în care multe aeroporturi internaționale permit accesul gratuit copiilor până la 12 sau chiar 14 ani în astfel de zone. „Vești bune”, au scris cei de la aeroport în postarea prin care anunțau schimbarea, încercând să atenueze impactul măsurii, dar formularea nu a făcut decât să irite mai mult publicul.Potrivit informațiilor publicate de AIC, accesul în lounge poate fi achitat direct (35 EUR/persoană) sau se face pe baza cardurilor premium Mastercard și Visa, prin intermediul partenerilor DragonPass și Collinson. Numărul de vizite gratuite prin aceste carduri rămâne neschimbat. Singura categorie exceptată de la plată este a copiilor sub 2 ani.Oficialii aeroportului mai precizează că lounge-ul se află în proces de reconfigurare, odată cu schimbarea furnizorului de servicii, și promit o îmbunătățire a meniului și condițiilor.Totuși, promisiunile de „experiență modernizată” vin pe fundalul unor scandaluri repetate care au afectat imaginea aeroportului în ultimele luni. De la meniuri sărace și mobilier de tip cantină sovietică, până la prețuri exagerate și lipsa transparenței în gestiunea spațiilor comerciale, administrația AIC a fost ținta criticilor din partea pasagerilor.Un episod recent care a inflamat spiritele a fost legat de transportarea plăcintelor prin culoarele aeroportului și trecerea lor prin scannerul cu raze X, într-o demonstrație de improvizație periculoasă și profund neprofesionistă. Imaginile au devenit virale și au readus în discuție calitatea proastă a serviciilor de alimentație publică de la Chișinău.

Un nou caz care ridică semne de întrebare privind transparența și corectitudinea cheltuirii banilor publici iese la iveală în Republica Moldova. Potrivit unei investigații realizate de Omniapres.md, Asociația Muzical – Corală, condusă de Elena Marian, mama deputatului PAS Radu Marian, a fost singurul participant și totodată câștigătorul licitației publice pentru organizarea unui turneu muzical destinat diasporei moldovenești din patru state europene.Valoarea contractului se ridică la 3,5 milioane de lei și prevede desfășurarea a cinci concerte în România, Italia, Franța și Germania în luna mai, sub sloganul „Moldova – Familia Noastră”. Totul pare frumos ambalat sub pretextul celebrării diasporei și al Zilei Europei, însă realitatea din spatele scenei pare mai puțin artistică și mai mult… politică.Licitație anunțată discret, fără concurență realăPotrivit sursei citate, licitația a fost anunțată discret la sfârșitul lunii februarie, iar termenii de referință ai contractului păreau să corespundă perfect profilului unei singure organizații: cea condusă de mama unui deputat aflat la guvernare. Niciun alt participant nu s-a înscris în competiție, fapt care ridică suspiciuni serioase despre modul în care a fost redactat caietul de sarcini – poate intenționat restrictiv pentru a elimina posibili concurenți.Fratele în scenă, mama la organizareÎn plus, afișul oficial al evenimentelor a fost publicat de Moldovan National Youth Orchestra, condusă de Andriano Marian, fratele deputatului PAS Radu Marian. Astfel, întreaga acțiune culturală pare o afacere de familie, finanțată din bani publici.Răspunsuri defensive, dar fără clarificări esențialeDeputatul Radu Marian a reacționat anterior, susținând că fratele său nu a avut nevoie de sprijin politic pentru a reuși, subliniind că provine dintr-o familie modestă, cu valori sănătoase. „Tot ce am reușit noi, cei doi frați și sora mea, a fost datorită educației oferite de părinți și eforturilor proprii”, a afirmat acesta într-un comentariu public.

Ministerul rus de Externe l-a convocat miercuri pe însărcinatul cu afaceri al României la Moscova, Liliana Burda, pentru a-i înmâna o notă prin care Rusia aduce la cunoștință faptul că îi declară persona non grata pe atașatul pe probleme militare al ambasadei României în Federația Rusă și pe adjunctul acestuia, conform unui scurt comunicat postat pe site-ul oficial al MAE rus, mid.ru, scrie AGERPRES. “Însărcinatul cu afaceri al României în Federația Rusă, Liliana Burda, a fost convocată la Departamentul protocolului de stat al Ministerului de Externe al Rusiei”, anunțase anterior agenția oficială de presă TASS, fără să menționeze motivul acestei convocări.Potrivit comunicatului MAE rus, este vorba de o măsură de răspuns la o decizie nemotivată a părții române de a-i declara persona non grata pe atașatul militar al Ambasadei Rusiei la București și pe asistentul său.Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat pe 5 martie că îi declară persona non grata în România pe atașatul militar al Ambasadei Federației Ruse la București, precum și pe adjunctul acestuia, urmând ca cei doi să părăsească imediat România.Conform datelor de pe pagina Ambasadei Rusiei la București, cele două funcții erau ocupate de Victor Makovski și Evgheni Ignatiev.

După mai multe săptămâni de consultări între statele membre, Comisia Europeană și industrii, Uniunea Europeană a adoptat miercuri măsuri de retorsiune împotriva tarifelor impuse de SUA pentru oțelul și aluminiul din UE.Statele membre ale UE au aprobat tarife de 25% pentru o gamă largă de produse americane, inclusiv migdale, suc de portocale, carne de pasăre, soia, oțel și aluminiu, tutun și iahturi, ca represalii la tarifele de 25% impuse de SUA la importurile de oțel și aluminiu din Uniune, relatează Euronews și Politico Europe.Acestea sunt primele măsuri de represalii ale Europei în războiul comercial dus de președintele american Donald Trump împotriva partenerilor săi comerciali din întreaga lume.Lista de produse făcut obiectul unui lobby intens din partea statelor membre care se tem de contramăsurile SUA care le-ar afecta industriile, subliniază Euronews.Ungaria a precizat că nu va vota în favoarea acesteia.Franța, Irlanda și Italia au obținut eliminarea whisky-ului Bourbon de pe lista produselor vizate, după ce Trump a amenințat că includerea acestuia va declanșa contra-impozitarea unui tarif de 200% asupra alcoolului european.Și președintele interimar al României Ilie Bolojan a precizat că România a susținut menținerea componentei nucleare în afara acestui pachet de măsuri pentru a proteja investițiile la reactoarele 3 și 4 de la Centrala de la CernavodăLista finală a produselor americane afectate de represaliile UE nu a fost făcută publică imediat.Volumul importurilor americane afectate de tarifele UE va fi ușor mai mic decât cel al exporturilor afectate de taxele vamale americane – aproximativ 22 de miliarde de euro pe an de produse americane ar trebui să fie afectate de UE, în timp ce tarifele americane care au intrat în vigoare la 12 martie asupra exporturilor UE de aluminiu și oțel valorează 26 de miliarde de euro în fiecare an.De asemenea, calendarul a fost prelungit pentru a da o șansă negocierilor cu SUA, întrucât tarifele UE vor intra în vigoare între 15 aprilie și 1 decembrie.Aceste măsuri de retorsiune sunt primul pas în răspunsul UE la războiul comercial al SUA. În plus față de aluminiu și oțel, administrația Trump a impus taxe vamale de 25% pentru automobilele din UE și tarife “reciproce” de 20% pentru toate importurile din UE. 70% din exporturile UE către SUA sunt afectate.Comisia Europeană lucrează la un al doilea pachet de măsuri care va fi prezentat la începutul săptămânii viitoare, a declarat marți executivul european.

Pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate două focare noi de pestă porcină africană (PPA) și un focar de Rabie după cum urmează:- un focar de PPA la porci domestici, în localitatea Tătărești, raionul Cahul;- un focar de PPA la mistreț, în satul Lozova, raionul Strășeni;- un focar de Rabie la pisică, în localitatea Climăuții de Jos, raionul Șoldănești.În focarele de pestă porcină africană au fost introduse măsuri de carantină și stabilite zonele de protecție și supraveghere. Specialiștii efectuează controlul rezervoarelor sălbatice, controlul mișcării animalelor în interiorul țării și screening-ul porcilor domestici și al populațiilor de mistreți.La fel, în cazul celor două focare de PPA, înregistrate la mijlocul lunii martie, în cadrul a două ferme de mari dimensiuni, ANSA anunță finalizaarea măsurilor de eradicare, fiind sacrificate toate porcinele din cadrul acestora. La moment sunt în desfășurare lucrări conexe de curățare și decontaminare a spațiilor.Tot în această perioadă, au fost eradicate un focar de PPA și un focar de influență aviară înalt patogenădin țarăAgenția Națională pentru Siguranța Alimentelor avertizează că eminența riscului de apariție a focarelor de PPA, atât la porci domestici, cât și la mistreți, rămâne în continuare un pericol și, prin urmare, îndeamnă populația și toți fermierii să nu utilizeze resturile alimentare de origine animală în hrana porcinelor și să respecte cu strictețe măsurile de biosecuritate pentru a preveni răspândirea virusului.

Președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, afirmă că tensiunile recente din cadrul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) reprezintă doar preludiul unor confruntări interne mai ample, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din toamnă. Într-o postare, Galbur susține că PAS ar fi pierdut o parte semnificativă din încrederea alegătorilor, iar competiția pentru locurile eligibile pe listele parlamentare va scoate la iveală conflicte și acuzații între actuali și foști membri ai partidului de guvernământ. „Scandalul cu Olesea Stamate e doar începutul. Cu cât ne vom apropia de alegeri, cu atât mai tare se vor mânca între ei cei din PAS. Se vor turna și pârî unii pe alții, inevitabil! Vom afla chiar din primele surse cine și cât a furat, cine a delapidat fonduri europene și cum și-au angajat rudele fără concursuri și transparență”, a declarat liderul PNM. Galbur consideră că actualele conflicte interne din PAS ar favoriza indirect partidele pro-ruse, care nu ar avea nevoie de eforturi majore pentru a obține capital electoral. „Partidele pro-ruse nu trebuie să facă nimic ca să ajungă la putere. Face PAS-ul totul pentru ei. Noroc că vor mai exista opțiuni sănătoase de vot la parlamentare, care să frâneze tăvălugul politic rusesc, altfel am fi spus до свидания Uniunii Europene”, a punctat politicianul.

Scrisoarea Veronicăi Drăgălin a demonstrat cât de putred este sistemul creat de PAS și că instituțiile statului au ajuns să fie capturate definitiv de actuala guvernare. Declarația îi aparține președintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi, și a fost făcută după ce ex-șeful Procuraturii Anticorupție a dezvăluit cum Maia Sandu și Dorin Recean fac listele procurorilor ”care trebuie să treacă vettingul”. „Putem constata, deja fără rezerve, că guvernarea PAS acționează ca o grupare criminală, iar în acest caz nu mai este suficientă răspunderea politică, ci și conform prevederilor Codului penal”, scrie Renato Usatîi într-o postare pe Telegram.Președintele Partidului Nostru a explicat punctual cum PAS a uzurpat puterea în stat: „Când un partid aflat la putere se apucă să substituie justiția, peste capul procuraturilor și instanțelor de judecată;Când un partid aflat la putere preia sarcinile de a gestiona procesele electorale, peste capul Comisiei Electorale Centrale și al altor instituții de resort;Când un partid aflat la guvernare își atribuie roluri de control asupra spațiului mediatic, peste capul instituțiilor care coordonează activitatea audiovizualului și a presei în general;Când un partid aflat la guvernare decide, cu de la sine putere, cum să cheltuiască banii publici, în secret și peste capul Parlamentului și a altor structuri de control, înseamnă că acest partid a uzurpat puterea de stat și o exercită în nume propriu”.Conform Codului Penal al Republicii Moldova, articolul 339, alineatul 1, acțiunile comise în scopul uzurpării sau menținerii forțate a puterii în stat se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani.

Președintele Partidului Social Democrat European (PSDE), împreună cu delegația PSDE, s-au întâlnit la Bruxelles, cu vicepreședintele Comisiei Europene, Teresa Ribera. În cadrul întrevederii, au fost puse în discuție subiecte ce vizează situația din Republica Moldova, pregătirile pentru alegerile parlamentare, parcursul european al țării noastre, dar și programul economic al PSDE. Președintele PSDE, Tudor Ulianovschi, a solicitat alocarea cât mai rapidă a primei tranșe din ajutorului de 1,9 miliarde de euro acordat de UE. „Banii europeni trebuie să ajungă în fiecare raion, în fiecare sat, indiferent de culoarea politică a primarului. Acești bani trebuie folosiți pentru a dezvolta localitățile, a construi stații de irigare, pentru a aduce energie ieftină, de care să beneficieze toți cetățenii țării”, a menționat Tudor Ulianovschi. Vicepreședintele Comisiei Europene, Teresa Ribera, a asigurat membrii delegației social-democrate de întregul sprijin pentru asigurarea parcursului european al Republicii Moldova, dar și pentru modernizarea țării. Amintim că, o delegație a Partidului Social Democrat European, condusă de președintele formațiunii, Tudor Ulianovschi, s-a aflat, în perioada 7-8 aprilie 2025, într-o vizită de lucru la Bruxelles, Belgia.

Un nou proiect de lege elaborat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) stârnește îngrijorări în rândul societății civile și experților în drepturile omului. Potrivit documentului, publicat recent pentru consultări publice, autoritățile vor putea solicita interzicerea evenimentelor publice – inclusiv proteste, acțiuni religioase, culturale sau artistice – dacă acestea sunt considerate un risc pentru securitatea națională sau dacă ar „defăima țara”. Proiectul reglementează modul de organizare al evenimentelor publice de tip religios, sportiv, artistic, de divertisment sau comercial. Îngrijorarea principală vizează însă lista amplă și vag formulată a motivelor pentru care un eveniment ar putea fi interzis. Printre acestea se numără: chemarea la agresiune militară, instigarea la acțiuni ilegale sau chiar „defăimarea țării și a națiunii”. Decizia finală va fi luată de o instanță de judecată, la solicitarea autorităților locale, dar în timp ce procesul este în derulare, evenimentul ar putea continua, ceea ce creează ambiguitate juridică. Evaluarea gradului de risc va fi efectuată de Inspectoratul General al Carabinierilor, care, în cazuri de risc mediu sau ridicat, va putea cere măsuri speciale de securitate sau chiar suspendarea activității. Criticii proiectului avertizează că acest mecanism ar putea fi folosit în mod abuziv pentru a limita exprimarea liberă și dreptul la protest, în special în contexte politice sensibile. Deocamdată, proiectul se află în consultare publică până pe 22 aprilie.

Elena Lasconi a declarat, miercuri, că nu se va retrage din cursa prezidenţială în ciuda faptului că liderii USR au votat pentru retragerea sa și susținerea lui Nicușor Dan, scrie ObservatorNews.ro. „Doamne, eu când am spus că sunt cel mai independent candidat, inclusiv de anul trecut, poate că nu m-a crezut nimeni. Eu nu sunt făcută pentru lupte mici. Toată viața mea am luptat și am convingerea că voi fi cel mai bun președinte al României. (...) Categoric nu mă retrag și acum sunt mai hotărâtă ca oricând, adică sunt mai hotărâtă decât anul trecut, pentru că îmi dau seama cât de putred este acest sistem și mă aștept și la alte forme de presiune în continuare. Deci mă pot aștepta la absolut orice.I-aș întreba pe colegii mei cât e darul și cine îl dă pentru că îl susțin pe Nicușor Dan. Și în continuare cred că suntem într-un moment atât de sensibil, din punct de vedere geopolitic, într-un moment atât de greu pentru societatea românească, care e la un pas de implozie”, spune la Digi24 Elena Lasconi.Întrebată dacă mai poate candida sub sigla USR, Elena Lasconi a declarat: "Categoric pot să candidez, sunt pe buletinul de vot şi asta o să fac. USR înseamnă 20.000 de membri. Noi nu plecăm nicăieri. (...) Şedinţa de azi a fost convocată la decizia lui Clotilde Armand.Eu nu candidez pentru USR, candidez pentru români. Cred în valorile declarate ale USR şi nu mă dezic de lucrul acesta. Nu e vorba de faptul că apar câţiva colegi la TV şi spun că nu mă mai susţin, acest partid are 20.000 de membri. (...) Aş spune că USR face, în acest moment, jocul sistemului", a declarat Elena Lasconi.USR a anunțat, miercuri, că a decis susţinerea unui candidat independent la alegerile prezidenţiale, decizia fiind luată cu doar două voturi împotrivă în şedinţa conducerii. Potrivit liderulor USR, Nicuşor Dan este singurul candidat dintre cei care susţin parcursul pro-european al României care are şanse să ajungă în turul al doilea.

Lidera Partidului Politic „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a lansat miercuri un apel public dur la adresa actualei guvernări, acuzând „capturarea justiției” de către exponenții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Într-o postare pe rețelele sociale, Furtună cere demisia președintei Maia Sandu, a prim-ministrului Dorin Recean și a membrului CSM, Ion Guzun. Potrivit liderului formațiunii extraparlamentare, sistemul de justiție din Republica Moldova „trăiește un coșmar juridic” și ar fi fost deturnat în interesul unui „grup organizat politic”. În centrul acuzațiilor se află Ion Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Victoria Furtună îl învinuiește de presupuse abuzuri și conflicte de interese, printre care:  • favorizarea în anul 2022 a grațierii unui fost traficant de droguri;  • nereguli legate de declarațiile de avere, semnalate în 2023;  • implicare nejustificată în activitatea Procuraturii Anticorupție;  • declanșarea unor proceduri disciplinare împotriva judecătoarei Vasilisa Muntean în 2025. Furtună îl acuză și pe prim-ministrul Dorin Recean de „complicitate” prin lipsă de reacție, iar pe președinta Maia Sandu de „dirijare a unei rețele politizate” în sectorul justiției, cu referințe critice la relațiile cu partenerii internaționali, în special USAID. „Nu mai e vorba doar de corupție. E vorba de o dictatură în devenire”, a declarat lidera partidului. Partidul „Moldova Mare” solicită demisia imediată a celor trei oficiali și acuză actuala guvernare de uzurparea instituțiilor statului. Formațiunea susține că va continua acțiunile publice împotriva regimului „galben” și a cerut sprijinul cetățenilor în apărarea independenței justiției. Până la această oră, niciuna dintre persoanele vizate nu a oferit un punct de vedere oficial cu privire la acuzațiile formulate.

Mai mulți lideri USR îi cer Elenei Lasconi să se retragă din cursa pentru prezidențiale şi anunţă susţinerea lui Nicuşor Dan, candidat independent la alegerile prezidenţiale din România, decizia fiind luată cu doar două voturi împotrivă. Joi va fi convocat Comitetul Politic pentru a-i retrage sprijinul acordat președintei formațiunii, scrie ObservatorNews.ro. „Nu mai există o cale pentru Elena Lasconi să ajungă în turul 2", a declarat Dominic Fritz. Primarul Timişoarei a anunțat convocarea unui Comitet Politic pentru a-i retrage sprijinul în alegerile prezidențiale. "Nu putem pune mai presus orgolii personale sau orgolii de partid. Va rămâne o rană pentru USR această zi. Această rană poate fi vindecată cu o victorie a forțelor pro-europene în 4-18 mai. Noi nu ne dorim nici un fel de conflict cu Elena Lasconi, dar decizia ca în acest moment să nu putem continua cu o candidatură care pune în pericol țara e asumată de noi toți".Fritz a declarat l-a anunţat pe Nicuşor Dan despre această decizie. ”L-am sunat aseară după ce am primit ultimele cifre şi era clar că ne vom întâlni pentru această discuţie, l-am sunat pe Nicuşor Dan. Nu a fost un apel lung, nu am făcut negocieri. Am spus că ne reauzim după discuţia de Birou Naţional. (...) Ieri la telefon mi-am exprimat încrederea că va continua un parteneriat între el şi USR când va fi preşedinte”, a transmis Dominic Fritz.El a precizat că USR nu va putea finanţa campania lui Nicuşor Dan. ”Nu putem finanţa campania lui. Vom aborda inclusiv donatori cu care am colaborat în trecut şi îl rugăm să împrumute bani pentru campania lui Nicuşor Dan. Mai urmează acest Comitet Politic care trebuie să valideze această decizie”, a mai explicat Fritz.„Nu mă retrag! De mai bine de nouă luni sunt supusă presiunilor sistemului de a mă retrage din cursa pentru prezidențiale. Amintiți-vă declarațiile lui Ciucă și ale PNL de anul trecut: "retrageți-vă, doamnă Lasconi, noi avem primari, partid puternic, ajungem în turul doi!".Apoi, Nicușor Dan via Zuckermann să mă retrag în favoarea lui Ciucă. Apoi, renumărarea voturilor, care a culminat cu anularea alegerilor. Istoria ne va arăta: alegerile au fost anulate din cauza mea. Dacă ajungea Ciolacu, fiți siguri că nu s-ar fi întâmplat asta. Apoi, candidatura Nicușor Dan care a declarat că nu va candida, care a mințit de multe ori, chiar și când a spus că a anunțat USR de intenția lui. Apoi, invazia sondajelor prin care sistemul ne explică cine ar avea șanse (vot util)”, a reacționat Elena Lasconi.

Peste 720.000 de familii din Republica Moldova au beneficiat, în luna martie, de compensații monetare pentru încălzire, suma maximă oferită ajungând la 1.400 de lei per gospodărie. Potrivit datelor prezentate de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, statul a alocat în acest scop 578 de milioane de lei din bugetul de stat. Compensația medie acordată în martie a fost de 805 lei, în timp ce media pentru perioada noiembrie 2023 – martie 2024 s-a ridicat la 772 de lei. Beneficiarii au inclus familii care folosesc diferite surse de încălzire: peste 339.000 cu combustibili solizi, 216.000 cu gaze naturale, 127.000 cu agent termic și 36.000 cu energie electrică. „Inițiativa Ajutor la contor a devenit cel mai mare program administrat de Guvern. În sezonul rece 2023–2024, am gestionat un buget total de 2,69 miliarde de lei, dintre care 1,15 miliarde au venit din partea partenerilor noștri externi, în special din Uniunea Europeană”, a declarat Alexei Buzu în cadrul unei conferințe de presă. Ministrul a exprimat recunoștință țărilor donatoare, menționând în special contribuția Germaniei, Suediei, Norvegiei, Italiei, Cehiei, Danemarcei, Estoniei și Slovaciei. Totodată, el a subliniat amploarea logistică a programului: peste 400.000 de persoane înregistrate, 136.000 de apeluri telefonice procesate, 31.000 de mesaje electronice și 1.300 de audiențe directe. Un sprijin important a fost acordat și celor mai vulnerabile categorii: peste 12.000 de familii au primit vouchere de peste 6.000 de lei pentru procurarea de echipamente eficiente energetic. Deși luna martie a fost ultima în care s-au acordat compensații pentru încălzire, autoritățile au anunțat că vor continua să ofere ajutor pentru plata energiei electrice. În perioada februarie – decembrie 2025, toate gospodăriile casnice vor beneficia de compensații universale, indiferent dacă s-au înscris sau nu în sistemul oficial de compensații. „Vom acoperi diferența dintre prețul reglementat și prețul de referință până la un plafon de 1,84 lei/kWh, pentru un consum lunar de până la 110 kWh, care acoperă 80% din media de consum a unei familii”, a explicat ministrul. Furnizorii de energie electrică vor calcula automat compensațiile, acestea urmând să apară în mod clar în facturile emise: cost total, valoarea ajutorului și suma finală de plată. Programul de sprijin pentru energia electrică este parte a pachetului financiar oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova pentru anul 2025, în contextul crizei energetice și al creșterii costurilor la utilități.

În noaptea de marți spre miercuri, în satul Stăneștii de Sus din regiunea Cernăuți, a avut loc o tentativă de preluare forțată a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (UPȚ). Incidentul s-a petrecut în jurul orei 23:00, când aproximativ 20 de indivizi tineri, înarmați cu bâte și bare metalice, au agresat fizic mai mulți enoriași, inclusiv femei, care se aflau în curtea lăcașului de cult, transmite pe Telegram „Orthobuk” – comunitatea ortodoxă UPȚ, scrie Bucpress.eu.  Potrivit martorilor, agresorii au fost angajați de preotul Roman Grișciuc, afiliat structurii religioase BOaU (PȚU). Aceștia au încercat să pătrundă cu forța în biserica Sfântul Nicolae din localitate, însă s-au lovit de rezistența a sute de credincioși care s-au mobilizat pentru a apăra sfântul locaș. După ce au fost respinși, atacatorii s-au retras, dar nu înainte de a vandaliza interiorul bisericii. Altarul, proscomidiarul și alte obiecte de cult au fost afectate. Atacatorii au părăsit incinta sub privirile pasive ale Poliției Naționale, care nu a intervenit pentru a restabili ordinea sau a reține agresorii, mai scrie sursa citată.

Un tânăr de 20 de ani, cetățean al Estoniei și o tânără de 24 de ani, originară din Ucraina au fost condamnați pentru escrocheria prin schema „ruda implicată în accident”. Aceștia au fost găsiți vinovați de comiterea infracțiunii de escrocherie, în urma unei înșelăciuni organizate pe parcursul anului 2024. Potrivit procurorilor, cei doi inculpați, împreună cu alte persoane neidentificate, au pus la cale o schemă prin care contactau telefonic victimele, informându-le că o rudă de-a lor ar fi fost implicată într-un accident, pentru a le extorca mijloace bănești. Inculpatul ar fi înșelat o femeie de 3000 de euro, iar un bărbat – de 120 000 lei. Inculpata a încercat să inducă în eroare un bărbat de 10 000 de euro, însă din motiv că acesta a înțeles despre ce schemă e vorba și a ajutat oamenii legii, femeia a fost reținută în flagrant. În urma procesului penal, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a pronunțat următoarele sentințe: În cazul tânărului de 20 de ani: a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis. De asemenea, acesta va fi privat de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea patrimoniului altor persoane pentru o perioadă de 3 ani. În plus, de la inculpat se va incasa suma de 227 954 lei, ca despăgubire pentru părțile vătămate. În cazul tinerei de 24 de ani: a fost condamnată la o pedeapsă de 5 ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis pentru femei. În plus, aceasta va plăti o amendă de 5 000 de unități convenționale, echivalentul a 250 000 de lei. Amândoi inculpați vor fi expulzați din Republica Moldova după executarea pedepsei și vor fi trimiși înapoi în țările lor de origine. Este important de menționat că inculpatul și-a recunoscut vina integral în comiterea infracțiunilor incriminate, în timp ce inculpata nu și-a recunoscut vina. Sentințele nu sunt definitive și pot fi contestate în termen de 15 zile la Curtea de Apel Centru.

Deputata Olesea Stamate a reacționat public după excluderea sa din partid în urma scandalului legat de Legea Amnistiei, prin care mai mulți deținuți condamnați pe viață au fost eliberați. Într-un video amplu, aceasta a explicat contextul tehnic al modificărilor legislative și a subliniat că adevărata problemă nu este legea, ci aplicarea ei de către instanțele de judecată și Administrația Națională a Penitenciarelor. „Toate amendamentele mele au fost publice, votate transparent în comisia juridică și transmise instituțiilor abilitate. Nu a existat nimic dubios sau ascuns”, a declarat Stamate. Ea a prezentat și un calendar exact al înregistrării amendamentelor, contrazicând acuzațiile că acestea ar fi fost introduse în grabă. „Adevărata problemă nu este legea sau modificările sale. Ci modul în care ANP și instanțele de judecată au aplicat-o. Există semne de întrebare majore privind caracterizările pozitive oferite unor deținuți cu profil periculos. De asemenea, cei eliberați au fost eliberați nu în baza legii amnistiei, ci în baza Codul penal, fără o argumentare suficientă. Aici este cazul ca CSM și instituțiile anticorupție să analizeze minuțios situația”, a mai spus Stamate. Stamate susține că a sesizat instituțiile responsabile, inclusiv Procuratura Generală și SIS, cerând o analiză detaliată privind riscurile de eliberare a unor deținuți potențial periculoși. „Instituțiile au transmis că nu este necesară modificarea legii. Aplicarea defectuoasă și caracterizările nejustificate pentru deținuți sunt problemele reale”, afirmă ea. Fosta deputată a respins și speculațiile legate de presupusele interese personale ale familiei sale: „Tatăl meu a reprezentat doi deținuți care nu au fost eliberați. Persoana invocată în spațiul public nu are legătură cu familia mea.” Stamate solicită deschiderea unei anchete complete și transparente, pledând pentru aflarea adevărului și pentru repararea prejudiciului de imagine adus atât ei, cât și familiei sale. Totodată, lansează un apel către presă și partidul din care a fost exclusă să corecteze informațiile eronate propagate în spațiul public.

Cea mai recentă etapă a planului global de tarife vamale, instituite de preşedintele american, Donald Trump, a intrat în vigoare. Aproximativ 60 de state – considerate de administraţia Trump ca având „cele mai mari abateri” – vor fi taxate cu tarife de import mai mari începând de miercuri. În această etapă este inclusă şi o creştere masivă a taxelor împotriva Chinei – care ce confuntă cu tarife de peste 100%.Decizia de a impune noi tarife vamale a fost anunțată de Donald Trump în urmă cu o săptămână. Administrația americană a publicat un tabel detaliat cu procentele aplicabile pentru fiecare regiune sau stat vizat. Noile taxe au fost introduse unilateral, fără consultări prealabile, ceea ce a stârnit nemulțumire în mai multe capitale. Piețele internaționale au reacționat imediat, iar liderii politici solicită clarificări privind intențiile pe termen lung ale Washingtonului. Administrația lui Donald Trump a anunțat că noile taxe vamale vor intra în vigoare de astăzi, afectând comerțul cu peste 60 de state.Importurile din China vor fi taxate cu o cotă impresionantă de 104%, într-o măsură care a produs deja reacții internaționale. Uniunea Europeană este vizată cu o taxă de 20%, conform datelor publicate de administrația republicană săptămâna trecută.La un eveniment organizat în sprijinul industriei miniere americane, președintele Donald Trump a transmis că strategia comercială este în plină desfășurare.Beijingul a condamnat ferm decizia Statelor Unite și a anunțat propriile măsuri tarifare, ce vin ca răspuns direct la acțiunea Washingtonului. „Aceasta este o manifestare tipică de unilateralism, protecționism și intimidare economică. China condamnă cu fermitate și se opune categoric acestui comportament. Presiunile, amenințările și șantajul nu sunt metodele potrivite pentru a trata cu China. Dacă Statele Unite ignoră interesele ambelor țări și ale comunității internaționale și insistă să poarte un război tarifar și comercial, China va lupta până la capăt”, a transmis Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

Episcopii Mitropoliei Basarabiei: Preasfințitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălți, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și Preasfințitul Nectarie de Bogdania, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului – s-au alăturat eforturilor de promovare a campaniei sociale „Masa Bucuriei”, organizată de Misiunea Socială Diaconia a Mitropoliei Basarabiei, în parteneriat cu Banca de Alimente Moldova.Ajunsă la cea de-a XVI-a ediție, campania își propune să aducă bucurie și mângâiere în casele persoanelor vulnerabile, în ajunul praznicului Învierii Domnului, printr-o amplă colectă națională de produse alimentare de bază, desfășurată în sâmbăta Floriilor, 12 aprilie 2025.În mesajele transmise în aceste zile, ierarhii Mitropoliei Basarabiei au îndemnat credincioșii să sprijine cu dragoste această inițiativă filantropică, care a devenit deja o tradiție a Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia în preajma marilor sărbători. Apeluri din partea episcopilor Mitropoliei BasarabieiPreasfințitul Părinte Antonie a subliniat importanța milosteniei ca lucrare de mântuire și a îndemnat la solidaritate față de cei lipsiți:„Suntem îndemnați în această perioadă și în această zi de 12 aprilie să întindem mâna celui mai trist decât noi, celui care trece prin încercări. Să fim buni și darnici, să fim creștini adevărați”.Preasfințitul Părinte Veniamin a amintit că această campanie este o mărturie vie a dragostei creștine lucrătoare prin fapte:„Îndemnăm pe toți cei care iubesc Biserica, pe cei care își iubesc semenii, să-și arate mărinimia și dragostea față de cei aflați în nevoie. Să fim mărturisitori ai iubirii lui Hristos prin fapte concrete de milostenie”.La rândul său, Preasfințitul Părinte Nectarie a adresat un cuvânt de încurajare celor care vor să se alăture campaniei:„Domnul a spus: Tatăl din ceruri îi iubește pe oamenii milostivi. Îi binecuvântează pe cei care, prin darul lor, reușesc să hrănească sufletele bătrânilor, ale celor nevoiași, ale celor care au nevoie de o mână întinsă și de o sursă de binecuvântare”. 103 magazine implicate în 26 de localitățiPe 12 aprilie 2025, în sâmbăta Floriilor, voluntarii Misiunii Diaconia vor fi prezenți în 103 magazine din Chișinău și din alte 25 de localități ale Republicii Moldova, pentru a colecta produse alimentare destinate beneficiarilor din rețelele de asistență socială ale Bisericii.Anul trecut, cu sprijinul a peste 1000 de voluntari și a miilor de credincioși implicați, au fost colectate peste 57 de tone de alimente, care au fost distribuite familiilor nevoiașe și bătrânilor singuri, prin intermediul centrelor parohiale și al Cantinei Sociale Mobile „Aproape de Aproapele”.Credincioșii care nu reușesc să participe la colecta fizică pot susține campania și online, prin donații accesibile prin card bancar, MIA sau PayPal, direct pe site-ul oficial al Misiunii Sociale Diaconia: www.diaconia.md  

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat marţi că doi soldaţi chinezi au fost capturaţi în timpul luptelor din estul Ucrainei.El a declarat că forţele ucrainene au luptat cu şase soldaţi chinezi, iar doi dintre aceştia au fost luaţi prizonieri. Zelenski a adăugat că a ordonat oficialilor să obţină o explicaţie de la Beijing.Este pentru prima dată când Kievul afirmă că cetăţeni chinezi luptă pe front de partea ruşilor. Până acum, Ucraina şi alte servicii occidentale au confirmat prezenţa pe front a unor soldaţi nord-coreeni. Moscova nici nu a confirmat, nici nu a infirmat niciodată.Prezenţa unor luptători chinezi este anunţată în contextul în care Donald Trump, acuzat că a trecut prea mult de partea Rusiei, depune eforturi pentru a obţine o încetare a focului, însă este din ce în ce mai frustrat de lipsa unor rezultate concrete în acest sens în special din partea Moscovei.Anunţul preşedintelui Zelenski este făcut şi într-un scurt comunicat, plasat pe prima pagină a site-ului oficial al administraţiei sale prezidenţiale.Redăm în continuare integral comunicatul:„În timpul unei bătălii în regiunea Doneţk, apărătorii ucraineni au capturat doi militari chinezi care au luptat ca parte a armatei ruse. Acest lucru a fost anunţat de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul unei întâlniri cu reprezentanţii mass-media.Am capturat soldaţi chinezi pe teritoriul Ucrainei. Ucrainenii din regiunea Doneţk - Tarasivka şi Bilohorivka - au intrat în luptă cu şase soldaţi chinezi. Doi dintre aceştia sunt în captivitate. În consecinţă, avem documentele lor, paşapoartele lor, chiar şi cărţile de credit. Ei sunt cetăţeni chinezi", a declarat şeful statului.Volodimir Zelenski a precizat că i-a însărcinat pe ministrul afacerilor externe şi pe ministrul apărării să contacteze China pentru a obţine o explicaţie.„Aceasta este o altă ţară care sprijină militar invazia Rusiei în Ucraina. Aceasta este o alta după Iran şi armata nord-coreeană. Dar există o diferenţă: nord-coreenii au luptat împotriva noastră pe direcţia Kursk, chinezii luptă pe teritoriul Ucrainei. Cred că acesta este un punct important pe care trebuie să îl discutăm cu partenerii noştri", a subliniat preşedintele.Cetăţenii chinezi capturaţi sunt acum în custodia Serviciului de Securitate al Ucrainei. Acţiunile investigative şi operaţionale relevante sunt în curs de desfăşurare”. 

Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a lansat critici dure la adresa actualei guvernări într-un mesaj video transmis de la Bruxelles, unde se află la invitația Grupului Social-Democraților și Progresiștilor din Parlamentul European. Acesta a calificat situația actuală din Republica Moldova drept una gravă, acuzând Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de capturarea instituțiilor statului. „Suntem la Bruxelles la invitația Grupului Social-Democraților și Progresiștilor, a doua forță politică din Uniunea Europeană. Ceea ce este foarte grav, am văzut astăzi, scrisoarea publicată arată ceea ce se întâmplă în sistemul de justiție, ceea ce am vorbit foarte mult timp”, a declarat edilul capitalei. Ceban a făcut referire și la recentele eliberări din detenție ale unor persoane condamnate pentru crime grave, spunând că acestea sunt apropiate de „aceeași formațiune care pretinde a fi pro-europeană”. „Săptămâna trecută am avut eliberarea criminalilor în serie, capilor lumii interlope. La 16 ani distanță de 7 aprilie 2009, statul rămâne mult mai capturat astăzi și toate instituțiile, inclusiv media, sunt mult mai capturate decât ceea ce am văzut atunci”, a mai spus primarul. Ion Ceban a criticat și discursul din Parlamentul Republicii Moldova din ziua precedentă, afirmând că întreaga ședință ar fi fost dedicată atacurilor la adresa Chișinăului și a administrației municipale. „Am văzut replici isterice. Mesajul meu către dvs este – faceți ceea ce faceți la Chișinău și probabil Republica Moldova o va duce mult mai bine”, a transmis el locuitorilor capitalei. În final, Ceban a amintit că anul 2025 este unul electoral și a lansat un apel direct la sancționarea PAS prin vot: „Nu uităm că în acest an avem alegeri parlamentare și PAS chiar trebuie pedepsit pentru ceea ce face în fiecare zi.” Declarațiile vin pe fondul mai multor tensiuni politice și scandaluri publice legate de reforma justiției și eliberarea unor deținuți, teme care au generat critici atât din partea opoziției, cât și a unor reprezentanți ai societății civile.

Președinția Republicii Moldova a respins acuzațiile lansate de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care a susținut într-o scrisoare prezentată public că președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean i-ar fi cerut o listă cu procurorii „onești” care urmau să treacă evaluarea externă. Într-o declarație, Președinția califică afirmațiile ca fiind „false” și „regretabile”, subliniind că șefa statului nu a intervenit în procesul de vetting sau pre-vetting. Instituția prezidențială reiterează că aceste evaluări sunt desfășurate de o comisie independentă, formată din experți externi. „Președinta Republicii Moldova este garantul suveranității și securității statului. Alegerile din toamna trecută au demonstrat cum corupția politică, lăsată nepedepsită, s-a transformat în corupție electorală – o amenințare directă la adresa suveranității și securității naționale”, se menționează în comunicatul oficial. Totodată, Președinția afirmă că Maia Sandu a susținut constant necesitatea reformării justiției și a curățării sistemului de persoane compromise, fără a interveni direct în procedurile de evaluare. „Ne pare rău că doamna procuror nu este de acord cu această curățare, desfășurată în paralel cu promovarea procurorilor și judecătorilor onești și cu construirea unui sistem de justiție integru”, mai adaugă administrația prezidențială. Scrisoarea Veronicăi Dragalin, prezentată în ședința Consiliului Superior al Magistraturii, a generat controverse în spațiul public, întrucât aceasta face referire la presupuse presiuni politice asupra procesului de reformă a justiției. Până la această oră, Guvernul nu a venit cu o reacție oficială.

Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks, s-a arătat încrezător în parcursul reformei justiției din Republica Moldova, afirmând că procesul avansează în direcția corectă și deja începe să dea rezultate concrete. Potrivit diplomatului, chiar dacă reformele nu se mișcă atât de repede pe cât și-ar fi dorit unii, evoluția este comparabilă cu cea a altor state din regiune care au trecut prin procese similare, precum Albania sau Ucraina. „Cred că în acest an deja putem vedea că procesul, mai ales acele aspecte în care am fost implicați mai activ – procesul de vetting și pre-vetting – începe să dea roade”, a declarat Mazeiks. El a adăugat că au fost create instituții și mecanisme importante pentru evaluarea și monitorizarea judecătorilor și procurorilor, iar continuarea acestor procese este esențială. „Oprirea lor ar fi cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla”, a subliniat el. Ambasadorul a făcut aceste declarații în contextul scandalului public generat de eliberarea unor persoane condamnate la închisoare pe viață, în baza unor modificări legislative adoptate în 2022. Mazeiks a precizat însă că acest subiect nu ține de reforma justiției în sensul sprijinit de Uniunea Europeană. „Probabil că această întrebare nu ține atât de reforma justiției, deoarece reforma justiției este mai degrabă despre modul în care funcționează sistemul de justiție în sine”, a explicat el, făcând apel la o analiză clară din partea autorităților și, dacă e cazul, la corectarea legislației de către Guvern și Parlament. În același timp, Mazeiks a recunoscut că împărtășește nedumeririle cetățenilor privind modul în care o condamnare pe viață poate ajunge să fie redusă la 15 ani. „Și eu am aceleași întrebări”, a spus el.

Procurorul General al Republicii Moldova, Ion Munteanu, a sesizat Curtea Constituțională pentru a examina constituționalitatea articolelor care vizează modificări esențiale ale Legii nr. 243/2021 privind amnistia în contextul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței, scrie APOLITIC.md.  Sesizarea vizează, în special, eliminarea condiției privind lipsa riscului de recidivă pentru condamnații la detențiune pe viață, în vederea comutării pedepsei la 30 de ani de închisoare.Procurorul General atrage atenția că această modificare poate pune în pericol siguranța publică și contravine principiilor constituționale ale statului de drept, protecției vieții și integrității persoanelor.De asemenea, sesizarea relevă vicii de procedură în procesul legislativ: amendamentele contestate au fost introduse în proiecte de legi cu obiect complet diferit, în faza celei de-a doua lecturi, fără dezbateri publice și avizele necesare, fapt care afectează principiile transparenței, legalității și securității juridice.Procurorul General solicită Curții Constituționale:• Suspendarea aplicării dispozițiilor contestate până la examinarea în fond a cauzei;• Constatarea neconstituționalității prevederilor menționate pentru încălcarea principiilor constituționale și procedurale. 

Reforma justiției, promovată intens de guvernarea PAS, capătă accente tot mai îngrijorătoare după ce o scrisoare semnată digital de Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, a fost făcută publică în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 8 aprilie. Scrisoarea, prezentată de avocata Cristina Ciubotaru, scoate la iveală posibile imixtiuni politice directe în procesul de evaluare a procurorilor și judecătorilor. Potrivit documentului, membrul CSM Ion Guzun i-ar fi transmis Veronicăi Dragalin că majoritatea „ascultătoare” din Consiliu va fi asigurată de Parlament. Mai grav, Dragalin dezvăluie că președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean i-au cerut în mod direct o listă a procurorilor „onești” care urmează să treacă evaluarea externă — o ingerință clară în procesul care ar trebui să fie obiectiv și independent. Dragalin mai atrage atenția că solicitări similare ar fi fost făcute și către alte instituții, sugerând un model coordonat de influențare politică a reformei în justiție. Reacția Președinției a fost promptă, dar nu pentru a lămuri acuzațiile. Potrivit scrisorii, Maia Sandu ar fi calificat-o pe Veronica Dragalin drept „un pericol la adresa securității naționale”. Aceste revelații pun sub semnul întrebării credibilitatea vettingului și întregii reforme în justiție, pe care PAS o promovează drept „istorică”.

Uniunea Europeană urmează să aprobe miercuri, 9 aprilie, cel mai mare pachet de ajutor militar letal destinat Republicii Moldova, în valoare de 20 de milioane de euro, potrivit Europa Liberă. Ajutorul, care include opt sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune, 24 de rachete și opt lansatoare, va fi implementat prin Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare. Acesta a mai colaborat anterior cu Chișinăul, livrând echipamente militare în 2023. Decizia este una importantă, având în vedere statutul constituțional de neutralitate al Moldovei. Până anul trecut, sprijinul oferit de UE a fost considerat exclusiv „neletal” — precum vehicule militare, echipamente de supraveghere aeriană și sisteme de securitate cibernetică. În 2023, Bruxelles a schimbat abordarea, oferind pentru prima dată 9 milioane de euro pentru interceptoare destinate apărării aeriene. Noul pachet vine pe fondul unei presiuni crescânde din partea Rusiei asupra statelor care își doresc apropierea de Occident. UE vede acest sprijin și ca un mijloc de accelerare a integrării Republicii Moldova în politica comună de securitate și apărare a blocului european, în contextul în care Chișinăul își propune aderarea la Uniune până la sfârșitul deceniului. Totodată, săptămâna trecută, ambasadorii UE au aprobat un alt pachet, în valoare de 40 de milioane de euro, destinat sprijinului militar neletal — inclusiv pentru vehicule tactice și sisteme care integrează lansatoarele și rachetele din pachetul letal. Astfel, sprijinul total pentru 2025 ajunge la 60 de milioane de euro — un record pentru Republica Moldova. Din 2021, Moldova a beneficiat de 197 de milioane de euro prin Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), un fond extra-bugetar al UE folosit inclusiv pentru sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse. Documentul mai sugerează că noua administrație americană ar putea reduce sprijinul pentru sectorul de apărare moldovean, însă autoritățile de la Chișinău au transmis că o eventuală diminuare a asistenței SUA nu va afecta echipamentele furnizate prin EPF.

Compensațiile monetare la încălzire pentru luna martie vor putea fi ridicate de moldoveni începând cu ziua de astăzi. Transferul va fi realizat prin sistemului guvernamental de plăți.Până în luna decembrie, toți consumatorii casnici vor beneficia în continuare de compensații la energia electrică, incluse direct în facturi.Compensațiile vor acoperi diferența dintre prețul reglementat și prețul de referință, până la un plafon maxim de 1,84 lei/kWh, aplicabil cantității de energie consumate lunar, care nu va depăși limita de 110 kWh pentru un loc de consum.Peste 720.000 de familii care beneficiază de compensații prin programul ,,Ajutor la contor,, vor primi compensații în formă monetară la căldură, iar pentru energia electrică – în factură.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) condamnă declarațiile recente ale ministrului afacerilor externe, Mihai Popșoi, în care acesta a afirmat că „au rămas doar judecători moderat corupți” în sistemul de justiție. Într-un comunicat oficial, CSM avertizează că astfel de etichetări generalizate aduc prejudicii grave imaginii întregului corp de magistrați și subminează încrederea publicului în actul de justiție. „Afirmațiile fără probe, fără date concrete și fără fundament factual denigrează în mod generalizat toți judecătorii și afectează credibilitatea sistemului judecătoresc în ansamblu”, precizează CSM. Reprezentanții Consiliului susțin că, dacă există suspiciuni de corupție, acestea trebuie tratate individual, prin tragerea la răspundere a celor implicați, și nu prin etichete publice care compromit întregul sistem. Reforma justiției – pusă sub semnul întrebării? CSM atrage atenția că astfel de declarații afectează inclusiv imaginea reformei justiției, promovată intens în ultimii ani de autorități, reformă în cadrul căreia au fost inițiate evaluări externe și proceduri de vetting pentru magistrați și procurori. „Declarațiile de acest tip pun la îndoială chiar rezultatele reformei și eforturile depuse de instituțiile din sistem pentru a asigura integritatea și responsabilitatea în justiție.” Consiliul reamintește că și-a exprimat în mod repetat angajamentul ferm față de principiile statului de drept, independența judecătorilor și combaterea corupției prin mijloace legale și transparente. Solicitare pentru reținere în discursul public În încheiere, CSM face apel la toți demnitarii de stat să evite declarațiile publice care afectează imaginea justiției și a celor care o înfăptuiesc. „Solicităm demnitarilor să se abțină de la afirmații care discreditează întregul sistem judecătoresc și riscă să anuleze încrederea publică în reformele aflate în desfășurare.” Declarațiile ministrului Popșoi au fost făcute într-un interviu acordat Atlantic Council TV, unde oficialul a afirmat că, în ultimii ani, cei mai corupți judecători au fost eliminați, dar că „au rămas doar cei moderat corupți”. Până la această oră, ministrul nu a oferit o reacție la poziția CSM.

Fostul premier și lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, lansează un atac dur la adresa actualei guvernări, acuzând-o că a transformat rectificarea bugetară pentru 2025 într-un exercițiu de populism fără acoperire reală. Într-o postare, Filat califică proiectul „Buget Plus” drept o iluzie financiară, menită doar să liniștească opinia publică pe termen scurt. „Este cel mai dezechilibrat buget din ultimii 22 de ani. Nu e doar o greșeală de calcul, ci o alegere deliberată – împingerea țării în dependență totală de împrumuturi externe”, susține Filat. Potrivit liderului PLDM, rectificarea bugetului pentru 2025 prevede o majorare a cheltuielilor cu 7,7 miliarde de lei și o creștere a veniturilor cu doar 3,7 miliarde, diferența fiind acoperită exclusiv din împrumuturi și granturi externe. Însă cifrele reale privind granturile atrase până acum ridică semne de întrebare: în primele două luni ale anului, Moldova a primit doar 48 de milioane de lei, sub 1% din suma planificată. „Cum promiți să atragi 5 miliarde, când nu ești în stare să absorbi nici 50 de milioane?”, se întreabă retoric fostul premier. Filat critică dur și modul în care sunt repartizate fondurile suplimentare: 77% merg către consum curent – salarii, pensii, compensații – iar doar 23% către investiții capitale. „Nicio țară nu poate supraviețui dacă împrumută bani ca să plătească factura la lumină. Asta e o bombă cu ceas în buzunarul cetățeanului.” Datele prezentate de Filat arată că datoria publică a Moldovei a crescut de la 27,5% din PIB în 2021 la 39,1% în 2025, iar până la sfârșitul anului ar urma să depășească 140 de miliarde de lei. „Acești bani nu merg în economie, educație sau sănătate, ci sunt risipiți în cheltuieli de consum. E risipă, nu guvernare”, afirmă liderul liberal-democrat. În pofida creșterii bugetului, Guvernul a operat reduceri de cheltuieli în domenii esențiale precum educația, cultura și cercetarea – o decizie pe care Filat o consideră simbolică, dar extrem de gravă. „Este un semnal clar că această guvernare nu prețuiește educația, cultura sau intelectualii. Pentru ei, aceste domenii nu contează.” Fostul premier încheie cu un mesaj tranșant: actualul buget nu aduce reforme, nu are viziune și nu asigură sustenabilitatea financiară a statului. „Guvernarea nu înseamnă să dai impresia că ai bani. Înseamnă să știi cum îi faci. Astăzi, în loc să construim o Moldovă pe picioarele ei, Maia Sandu o împinge să stea în genunchi, cu mâna întinsă.” Guvernul nu a oferit, deocamdată, o reacție oficială.

Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a lansat un apel la suspendarea și declararea neconstituțională a Legii Amnistiei nr. 243/2021, acuzând autoritățile că folosesc „acrobații juridice” pentru a liniști opinia publică, fără a lua măsuri reale împotriva criminalilor deja eliberați din închisori. Într-o declarație publică, Furtună a atras atenția asupra aplicării principiului lex mitior, potrivit căruia legea penală mai blândă se aplică retroactiv în favoarea condamnaților. Conform acesteia, toți cei condamnați până la data de 5 aprilie 2025 beneficiază de prevederile mai permisive ale legii vechi, Legea 243/2021, care le permite eliberarea după 18–19 ani, în loc de 30 de ani prevăzuți de noua lege. „STOP manipulării juridice – legea veche rămâne mai blândă, iar criminalii ies nestingherit pe poarta închisorii! Cine manipulează astăzi cu interpretări ieftine – e complice cu sistemul care a pus în libertate criminali”, a declarat Victoria Furtună. Aceasta a subliniat că noua lege de interpretare, susținută de președinta Maia Sandu, nu are efect retroactiv și nu poate reîncarcera persoanele deja eliberate. Principalele acuzații lansate de lidera „Moldova Mare”:  • Noua lege nu se aplică celor deja condamnați;  • PAS mimează reforma, fără efecte reale;  • Sistemul juridic protejează indirect rețelele criminale;  • Soluția reală este suspendarea Legii 243/2021 pentru a împiedica aplicarea lex mitior. „Moldova Mare înseamnă lege, justiție și stat suveran, nu protecție pentru mafie! Noi nu vom tăcea. Vom merge până la capăt!”, a adăugat Furtună. Partidul „Moldova Mare” anunță că va lansa o campanie națională pentru mobilizarea cetățenilor și presiune instituțională, cerând revizuirea completă a politicii penale privind pedepsele pentru infracțiuni grave și crime. Până în acest moment, Administrația Prezidențială nu a emis un răspuns oficial la acuzațiile lansate.

Reinterpretarea Legii privind amnistia a fost adoptată într-un mod grăbit și lipsit de transparență, atrage atenția Asociația Promo-LEX, care denunță faptul că proiectul a fost votat în două lecturi în aceeași zi în care a fost înregistrat – 4 aprilie 2025. Organizația semnalează că acest demers contravine normelor minime de transparență decizională și proces legislativ corect. „Interpretarea a avut loc cu încălcarea transparenței decizionale și fără respectarea termenelor de legiferare”, arată Promo-LEX într-o analiză publicată după ședințele plenare ale Parlamentului din 4 și 7 aprilie. Parlamentul a reacționat sec la aceste acuzații, declarând doar că „a luat act de raportul Promo-LEX”, fără alte explicații sau angajamente privind corectarea deficiențelor. În total, în cele două ședințe parlamentare din aprilie, au fost votate cinci proiecte de lege – dintre care patru, potrivit Promo-LEX, au fost adoptate cu grave lacune în ceea ce privește transparența: lipsa publicării avizelor juridice, a expertizelor anticorupție și ignorarea termenului legal pentru consultare publică. Audieri ratate, proiecte controversate Organizația mai menționează că în luna martie, deși mai multe instituții publice ar fi trebuit să prezinte rapoarte în plenul Parlamentului – printre care Consiliul Audiovizualului, ANI, CNA și Oficiul Avocatului Poporului – aceste audieri nu au avut loc, fără o justificare clară. Legea amnistiei, sub lupă după eliberări controversate Reinterpretarea Legii amnistiei a fost impulsionată de scandalul public legat de eliberarea din detenție a unor persoane condamnate pe viață, în baza Legii 243/2021. Noua formulare votată de Parlament prevede că persoanele care au beneficiat de reducerea sau comutarea pedepsei nu mai pot fi eliberate condiționat înainte de termen. Mai mult, majoritatea PAS a aprobat în prima lectură modificări suplimentare la Codul penal, care vor interzice cumularea celor două facilități – reducerea pedepsei și eliberarea condiționată – pentru condamnații la detenție pe viață. Noile prevederi se vor aplica inclusiv în cauzele aflate în curs de examinare. 24 de cazuri, 9 eliberări, 1 fugar Conform datelor oferite de Administrația Națională a Penitenciarelor, din 2021 și până în prezent, 24 de condamnați pe viață au beneficiat de prevederile legii anterioare. Dintre aceștia, nouă au fost deja eliberați. Printre ei se numără și interlopii Alexandru Sinigur și Iurie Radulov – ambii condamnați pentru omor. Unul a fost reținut din nou, iar celălalt a fugit din țară. În prezent, o anchetă este în desfășurare. Promo-LEX avertizează că graba cu care sunt operate modificările legislative, în lipsa unei consultări reale, poate submina încrederea publicului în justiție și în instituțiile democratice ale statului.

România este gata să ofere sprijin concret Republicii Moldova pentru întărirea instituțiilor de justiție și a statului de drept, în contextul parcursului european al Chișinăului, afirmă deputatul AUR Valeriu Munteanu, președinte al Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova. Într-un mesaj transmis public, Munteanu s-a declarat îngrijorat de recentele evoluții din justiția moldovenească, în special în legătură cu informațiile privind eliberarea, în condiții controversate, a unor persoane condamnate pe viață pentru crime deosebit de grave, în urma unor modificări legislative adoptate de Parlamentul de la Chișinău. „Faptul că asemenea decizii sunt posibile într-un stat care aspiră sincer la valorile europene ne alarmează privind funcționarea mecanismelor instituționale și independența justiției”, a subliniat Munteanu. Deputatul român susține că România a trecut deja prin reforme esențiale în domeniul justiției – în special în combaterea corupției și transparentizarea sistemului penitenciar – și este pregătită să împărtășească din experiența sa cu autoritățile de la Chișinău. „Consider că este oportun ca autoritățile Republicii Moldova să solicite sprijin și expertiză din partea României pentru a evita repetarea unor asemenea derapaje periculoase, ce pun în pericol securitatea și ordinea publică a românilor de pe ambele maluri ale Prutului”, a adăugat el. Munteanu a adresat și un apel direct către președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, solicitând măsuri urgente de corectare a situației și implicarea partenerilor internaționali în procesul de reformă. În încheiere, deputatul AUR a reiterat disponibilitatea Comisiei Comune pe care o conduce de a facilita dialogul instituțional și transferul de bune practici între România și Republica Moldova, în domenii precum justiția, administrația publică și statul de drept.

Comisara pentru extindere a Uniunii Europene, Marta Kos, va veni din nou la Chișinău. Vizita oficială este preconizată să aibă loc în perioada 9–11 mai curent, Kos urmând să participe la evenimentele dedicate Zilei Europei. „Anunț oficial - iar voi sunteți primii care aflați, din afara cabinetului meu. Voi vizita R. Moldova timp de trei zile, în perioada 9-11 mai. Așa cum am promis, vom sărbători Ziua Europei împreună, la Chișinău, după care vom merge de la nord la sud. Vom descoperi toată țara”, a declarat Marta Kos într-un filmuleț publicat de viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.Aceasta va fi a doua vizită a oficialei europene în R. Moldova. Marta Kos a fost prima dată în țara noastră în perioada 3–4 februarie curent, la scurt timp după numirea sa în funcție (1 decembrie 2024).

Calea Ferată din Moldova face eforturi susținute pentru a evita colapsul economic. Potrivit ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea, întreprinderea a început achitarea salariilor restante pentru luna septembrie, după ce a primit un nou lot de motorină – 250 de tone – din rezerva de stat. „Am avut o discuție cu conducerea CFM. Le-am oferit motorină pentru încă o lună. Mi-au spus că deja încep plățile pentru luna septembrie. Este un pas important în contextul situației dificile în care se află întreprinderea”, a explicat oficialul în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova. CFM caută surse alternative de venit, organizând licitații pentru vânzarea vagoanelor scoase din uz, unele nefuncționale de mai bine de două decenii. Fierul vechi, pregătit și sortat, ar putea aduce fonduri esențiale pentru plata salariilor și menținerea activității. „Dacă vor reuși să vândă aceste resurse, pot obține bani reali. E o cantitate mare de fier vechi care poate fi valorificată în mod eficient”, a subliniat Bolea. Cu conturile blocate și dificultăți în asigurarea comenzilor de transport, CFM se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din ultimii ani. Totuși, autoritățile speră că, prin aceste măsuri de urgență, compania va putea rămâne funcțională până la identificarea unei soluții de durată.

Un bărbat în vârstă de 38 de ani a fost recunoscut vinovat pentru acțiuni cu caracter sexual neconsimțite și viol, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 21 de ani, cu executare în penitenciar de tip închis. Potrivit acuzării înaintate de procurori, inculpatul, din vara anului 2024 până în decembrie 2024, la domiciliul său amplasat într-un sat din nordul țării, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, a întreținut cu fiica biologică în vârstă de doar 7 ani, acte sexuale neconsimțite. Faptele ilegale au fost depistate de bunica copilei, care i-a povestit mamei acesteia cele întâmplate. La rândul său, femeia a alertat poliția. Ea a declarat că a observat și ea mai multe situații care i s-au părut stranii în raport cu soțul său și copila. Inculpatul a refuzat să facă declarații pe caz pledând nevinovat. Pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei, acesta s-a aflat în arest preventiv. Sentința este cu drept de apel.

Un nou simbol al unității românești va prinde contur pe 26 aprilie, în sâmbăta Paștelui Blajinilor, când se va pune piatra de temelie pentru „Podul de Flori” peste Prut, între localitățile Zagarancea (Republica Moldova) și Golăiești (România). Evenimentul a fost anunțat de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova. Ceremonia va avea loc simultan pe ambele maluri ale Prutului, iar Bolea a lansat o invitație publică pentru toți cetățenii Republicii Moldova care doresc să ia parte la acest moment simbolic. „Podul se va numi Podul de Flori, ca un omagiu față de evenimentul istoric din 1990, când mii de oameni s-au întâlnit fără pașapoarte, într-o îmbrățișare simbolică a celor două maluri ale Prutului”, a declarat oficialul. Podul va avea patru benzi de circulație, trotuare pentru pietoni, un punct de frontieră modern și un drum de legătură de circa un kilometru. Acesta va deveni capătul Autostrăzii A8 (Autostrada Unirii), proiect strategic ce va lega Târgu Mureș de Chișinău. Finanțarea este asigurată integral din fonduri europene, iar deschiderea traficului rutier provizoriu este estimată pentru toamna anului 2026. Finalizarea completă a autostrăzii A8 este prevăzută pentru orizontul 2029-2030.

Ion Bulgac, fost candidat al Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB) la funcția de primar al municipiului Chișinău, a anunțat aseară că demisionează din toate funcțiile de conducere deținute în cadrul formațiunii, precum și din calitatea de membru al partidului. „În această seară mi-am prezentat demisia din toate funcțiile de conducere și din calitatea de membru al Coaliției pentru Unitate și Bunăstare”, a scris Bulgac într-un mesaj public. Acesta le-a mulțumit colegilor pentru colaborarea din ultima perioadă și celor care l-au sprijinit în parcursul său politic. „Le mulțumesc din suflet pentru această experiență tuturor colegilor alături de care am muncit cot la cot în această perioadă, dar și tuturor celor care m-au susținut în drumul deloc ușor pe care l-am ales. Să ne auzim sănătoși și numai de bine!”, a adăugat el.

Ministerul chinez al Comerţului afirmă că se „opune ferm” tarifelor suplimentare de 50% asupra importurilor chinezeşti ameninţate luni de preşedintele american Donald Trump, numind-o „o greşeală peste o greşeală”, relatează CNN, potrivit News.ro. În cazul în care Statele Unite pun în aplicare măsurile tarifare crescânde, China va lua cu hotărâre contramăsuri pentru a-şi proteja propriile drepturi şi interese”, a declarat marţi (ora locală) ministerul într-o declaraţie. Acesta a denunţat „tarifele reciproce” ale lui Trump ca fiind „complet nefondate” şi „intimidare unilaterală tipică”."Ameninţarea SUA de a escalada tarifele este o greşeală peste o greşeală, care expune încă o dată natura şantajistă a SUA. China nu va accepta niciodată acest lucru. Dacă SUA insistă pe calea lor, China va lupta până la capăt", a declarat ministerul.Reiterând că nu există câştigători într-un război comercial, ministerul a subliniat că „presiunile şi ameninţările nu sunt modul corect de a dialoga cu China”.„Îndemnăm SUA să îşi corecteze imediat practicile eronate, să anuleze toate măsurile tarifare unilaterale împotriva Chinei, să înceteze suprimarea Chinei în sfera economică şi comercială şi să rezolve diferenţele în mod corespunzător prin dialog egal bazat pe respect reciproc”, arată declaraţia.  

Șeful Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, evită să spună clar în ce mod s-au făcut achizițiile pentru dotarea localurilor de alimentație publică din incinta Aeroportului Internațional Chișinău, dar și a produselor puse în de vânzare. O solicitare în acest sens a făcut activistul Vlad Bilețchi, care a întrebat dacă există un proces verbal al ședinței care ar fi trebuit să fie organizată și unde să fie stipulat clar cum s-au luat aceste decizii. „Am întrebat foarte clar, am vrut să știu despre ședința, procesul verbal, să vedem cine a votat, cum a votat, cine și ce a spus, ca să ne convingem că lucrurile sunt corecte, transparente, că nu există mișmașuri, înțelegeri sau companii afiliate, care să fie favorizate de aceste proceduri”, a menționat Bilețchi, într-o postare video.Potrivit lui, spre deosebire de alte răspunsuri la solicitările făcute anterior, pe care le-a primit anterior, de această dată, răspunsul a fost foarte evaziv. „Iată ce se spune în scrisoarea primită și semnată de șeful APP, Roman Cojuhari: că toate activitățile aeroportului, în vederea reluării alimentației publice de la aeroport se face în temeiul unui ordin din 2023, prin care au fost transmise o serie de bunuri de la APP către Aeroportul Chișinău. Mă întreb, între acele bunuri transmise în 2023, care se referă la terenuri, clădiri și alte bunuri, se numără și aceste obiecte recent cumpărate? Și cum rămâne cu alimentația publică, plăcintele, apa, ceaiul, cafeaua și toate celelalte, au fost la fel transmise în 2023 și sunt vândute astăzi, în 2025? Evident că nu este așa. Evident că n-au vrut să-mi dea răspuns, probabil am atins un subiect sensibil, iar asta înseamnă că trebuie să fim și mai insistenți, să săpăm, să căutăm mai departe”, a spus Vlad Bilețchi .El a mai accentuat că, teoretic, prețurile în localurile din aeroport, ar fi trebuit să scadă, ca urmare a preluării în gestiune a acestora de către administrația aerogării, lucru care însă nu s-a întâmplat. „Până acum, v-am demonstrat că, deși prețul de cost, prețul de producție, la care cumpără ei cafeaua s-a micșorat de două ori, totuși, prețul final al cafelei a rămas același. Practic se face un profit dublu. Unde mai pui nu achită pentru chiria spațiilor, ceea ce ar trebui să ducă la ieftinirea acestor produse pentru pasageri, lucru care nu s-a întâmplat. Aeroportul este o vacă de muls, urmărindu-se nu condiții mai bune pentru pasageri, nu prețuri mai convenabile, ci pur și simplu mulgerea de bani care se duc în buzunarele celor are conduc aceste procese”, a mai spus activistul.

Uniunea Europeană îi propune SUA un acord „zero la zero” privind tarifele pentru bunurile industriale, în încercarea de a evita o escaladare a războiului comercial, scrie Politico.„Am oferit tarife zero la zero pentru bunurile industriale, așa cum am făcut cu succes și în cazul altor parteneri comerciali. Europa este întotdeauna pregătită pentru o înțelegere bună. Așa că menținem oferta pe masă”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă comună cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, potrivit Politico.Propunerea vine în contextul în care Trump a impus, săptămâna trecută, tarife de 20% pentru produsele din UE și alți parteneri comerciali, ridicând barierele comerciale ale SUA la un nivel fără precedent în ultimul secol. Piețele financiare globale au reacționat negativ, investitorii fiind cuprinși de panică, iar bursele europene au înregistrat luni cele mai mari scăderi din ultimii ani, comparabile cu cele din perioada pandemiei de COVID-19.În ciuda tensiunilor, von der Leyen a încercat să transmită un mesaj de calm: „Suntem pregătiți să negociem cu Statele Unite.”Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a precizat că oferta UE ar putea acoperi nu doar automobilele, ci toate bunurile industriale — inclusiv produse chimice, echipamente farmaceutice, utilaje din cauciuc și plastic.Tariful mediu aplicat de UE pentru bunurile industriale non-agricole din SUA este de doar 1,6%, însă automobilele americane sunt taxate cu 10% — un tarif pe care doar SUA îl mai plătesc dintre țările G7, în lipsa finalizării acordului TTIP, abandonat de Trump în primul său mandat.Totuși, von der Leyen nu a exclus o reacție dură din partea UE. „Suntem pregătiți și să răspundem prin măsuri de retorsiune și să ne apărăm interesele,” a avertizat ea.Luni, miniștrii comerțului din cele 27 de state membre ale UE s-au reunit la Luxemburg pentru a discuta noile tarife americane și posibilele răspunsuri ale Comisiei. Potrivit lui Šefčovič, Bruxelles-ul a pregătit deja „o listă robustă” de măsuri ca reacție la tarifele de 25% impuse de Trump pe oțel și aluminiu începând de luna trecută.

Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată, pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire a președintelui oficiului teritorial Căușeni al Partidului Politic „Şor” (declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 19.06.2023), fiindu-i incriminată complicitatea la acceptarea finanțării ilegale a partidului politic din partea unui grup criminal organizat. Cauza penală a fost disjunsă în 2024, de către Procuratura Anticorupție, din cauza penală de bază pornită în anul 2022 în care se continuă investigațiile pentru a stabili întreg cercul de persoane vinovate în comiterea infracțiunilor de complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Politic „Şor” din partea unui grup criminal organizat. Conform informațiilor obținute în urma investigațiilor, învinuitul, în perioada iulie  – octombrie 2022, activând în calitate de președinte al organizației teritoriale Căușeni a Partidului Politic „Şor”, ar fi coordonat activitățile organizației, știind că partidul respectiv era finanțat de un grup criminal organizat. Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, figurantul ar fi contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului în scopul transportării și remunerării persoanelor participante la protestele organizate de către Partidul Politic ,,Șor”. În asemenea circumstanțe, învinuitul ar fi acceptat prin complicitate finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de peste 1 582 000 de lei, provenite de la grupul criminal organizat. Această finanțare ar fi fost folosită pentru activitățile partidului, cu scopul de a promova interesele politice ale acestuia și de a obține puterea în stat prin mijloace ilegale. Învinuitul nu și-a recunoscut vinovăția, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Pentru infracțiunea săvârșită, legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 57 500 la 92 500 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani.  În cadrul urmăririi penale, în scopul garantării executării pedepsei amenzii și eventualei confiscări speciale, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor învinuitului în valoare de aproximativ 400 000 de lei.

Pe 7 aprilie, lider al mișcării naționale din Republica Moldova, Nicolae Costin, primar al Chișinăului (1990-1994), ar fi împlinit 89 de ani.  Nicolae Costin s-a născut la 7 aprilie 1936 în satul Pecişte, Raionul Rezina. Şi-a început cariera profesională în calitate de învăţător, la școala din satul natal. Acolo a activat timp de doi ani, după care a absolvit Universitatea de Stat Facultatea de istorie (1960-1965). Nicolae Costin a fost primar al municipiului Chişinău în perioada anilor 1990-1994. Nicolae Costin a fost coautor al Declarației de independență a Republicii Moldova (27 august 1991), deputat în primul Parlament Democratic al Moldovei și lider al Mişcării de eliberare Națională. La fel ca și Grigore Vieru, a susținut revenirea la grafia latină și era preocupat de problemele limbii române.Datorită lui Nicolae Costin, străzile din capitală au primit nume cu caracter național. Multe organizații antiromâneşti cereau în fiecare campanie electorală revenirea la denumirile sovietice. În pofida nemulțumirii lor și agresiunilor la suveranitatea națională, astăzi avem așa străzi ca, Sfatul Țării, Ştefan cel Mare, Mihai Eminescu, Decebal, Traian, București etc. A susținut reînvierea sărbătorilor creștine și a contribuit la redeschiderea bisericilor, inclusiv și a Catedralei din centrul capitalei.Împreună cu ministerele din Republica Moldova, a contribuit la deschiderea liceelor român–englez "Mircea Eliade", român–italian "Dante Alighieri", român–francez "Gheorghe Asache" și român–german "Mihail Kogălniceanu". La propunerea sa, au fost instalate busturi ale Clasicilor limbii române pe “Aleea Clasicilor” , de asemenea, datorită lui Nicolae Costin, a fost instaurată tradiția sărbătoririi Zilei Independenței Republicii Moldova și Limbii române.În perioada care a fost primar, a transformat Chişinăul dintr-un oraș sovietic, într-o capitală românească. Nicolae Costin a deținut funcția de copreședinte al Fundației Mihai Viteazul și președinte al Societății Politologilor din Republica Moldova. El a primit titlul de “Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani” prin HCL nr. 47 din 30 noiembrie 1993. A fost membru fondator și președinte al Executivului Frontului Popular din Moldova (FPM), formațiune care milita pentru unificarea Basarabiei cu România. Prin activitatea sa a contribuit substanțial la procesul de renaștere națională a Basarabiei.S-a stins din viață la 16 februarie 1995. Deși versiunea oficială ar fi că  Nicolae Costin a decedat din cauza leucemiei, moartea s-a este cuprinsă de taină. Consilierul municipal Oleg Cernei, consideră că primarul ar fi fost ucis de către reprezentanții forței politice anti-naționale ( pro- rusești ), intoxicat de cesiu radioactiv adus din Rusia. În lipsa unei anchete judiciare, cauzele decesului tragic al lui Nicolae Costin nu pot fi elucidate. 

Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a anunțat luni, 7 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă, că a depus un denunț penal la Procuratura Generală împotriva președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Furtună o acuză pe șefa statului de corupție pasivă, îmbogățire ilicită, fals în acte publice și chiar trădare de patrie, susținând că acțiunea sa nu are o motivație politică, ci este „un act de responsabilitate civică și constituțională”. Potrivit declarațiilor făcute de lidera formațiunii extraparlamentare, Maia Sandu ar fi încasat premii în valoare totală de 155.000 de euro în perioada 2024-2025, fără a le declara conform cerințelor legale. Furtună a menționat trei distincții internaționale: Premiul Timișoara pentru Valori Europene (30.000 euro), Premiul Robert Blum pentru Democrație (25.000 euro) și Premiul Reinhard Mohn 2025 (100.000 euro). „Denunțul nostru nu este unul politic. Tot ceea ce am indicat în acest denunț este bazat pe probe relevante și materiale. Solicităm intentarea unui proces penal vizavi de acțiunile ilicite ale președintelui statului și a complicilor acestora”, a declarat Victoria Furtună. Ea a cerut constituirea unor comisii rogatorii internaționale care să investigheze în ce condiții au fost acordate aceste premii și ce s-a întâmplat cu sumele respective. De asemenea, a pus sub semnul întrebării moralitatea și legalitatea acestor câștiguri în contextul în care „pensionarii trăiesc cu 2000 de lei pe lună”. „Mă întreb cum Maia Sandu se uită în oglindă știind că oamenii trăiesc în sărăcie, iar ea ridică premii de sute de mii de euro fără să le declare”, a adăugat lidera „Moldovei Mari”. Victoria Furtună a declarat că denunțul se bazează pe Legea integrității nr. 82 din 2017, care interzice demnitarilor să accepte daruri și premii în bani și îi obligă să le declare în mod transparent. Ea a acuzat-o pe Maia Sandu că a încălcat legea și a cerut tragerea la răspundere penală a acesteia. Președinția Republicii Moldova nu a reacționat deocamdată la acuzațiile lansate de Victoria Furtună.

România rămâne ferm angajată să susțină și să sprijine Republica Moldova în orice situație, a declarat, joi, ambasadorul României la Chișinău, Cristian Leon Țurcanu, transmite AGERPRES. Prezent la deschiderea Forumului Economic 'Investiții - Dezvoltare - Integrare Europeană' de la Chișinău, Țurcanu a subliniat că România va susține un climat investițional predictibil și atractiv, o economie sănătoasă în Republica Moldova.”Mediul de business este în totdeauna, probabil primul, care simte și reacționează la cele mai fine schimbări de natură politică sau chiar doar la incertitudine. Faptul că azi aici s-au reunit peste 500 de reprezentanți ai mediului de afaceri de pe ambele maluri ale Prutului, ne demonstrează că înțelegem cu toții că doar împreună ne putem dezvolta. Doar împreună putem să ne construim un viitor sigur și prosper. Doresc să vă spun foarte clar că România rămâne ferm angajată să susțină și să sprijine Republica Moldova în orice situație. Suntem aici și rămânem aici, ferm angajați, să construim împreună cu dumneavoastră, doamnă președinte, domnul prim-ministru, un climat investițional predictibil și atractiv, o economie sănătoasă care să se poată dezvolta liber și într-o sincronizare cât mai precisă și directă pe ambele maluri ale Prutului. Prezența companiilor străine din România aici, la Chișinău, prezența businessului românesc pe acest mal al Prutului, arată în primul rând un grad ridicat de congruență, dar și complementaritate, când discutăm de dezvoltarea economică de pe cele două maluri ale Prutului”, a afirmat diplomatul român.El a apreciat că Guvernul Republicii Moldova a reușit în acești ani de război să gestioneze situații extrem de complicate și a mobilizat, cu convingere și pricepere, economia, societatea și instituțiile în direcția reformelor necesare avansării parcursului european, arătând că cea mai bună garanție a succesului este continuarea actualului drum pro-european.”În mod deja tradițional, Bucureștiul, România, a fost și rămâne un partener de încredere al președintelui Maia Sandu și forțele pro-europene și continuă să fie alături de Chișinău în eforturile susținute de a depăși provocările cauzate de contextul actual geopolitic. M-am bucurat să văd în acești ani cum România a continuat și aprofundat o abordare politică devenită una de tradiție, un pilon al politicii noastre externe: sprijinul constant în creștere și total necondiționat pentru Republica Moldova. România a depus și depune toate eforturile în sprijinul securității, stabilității și rezilienței Republicii Moldova, prin acțiuni bilaterale, regionale sau plasându-ne în prima linie a inițiativelor multilaterale pentru a ajuta Republica Moldova să depășească aceste provocări complexe. România rămâne un partener necondiționat și un susținător ferm al stabilității Republicii Moldova, al reformelor socio-economice de aici. Acest lucru este limpede. La fel de limpede mi se pare faptul că investițiile în Republicii Moldova europeană trebuie protejate cu multă grijă”, a mai spus Cristian Leon Țurcanu. 

Majestatea Sa Custodele Coroanei și ASR Principele Consort au avut o întâlnire, în această dimineață, cu Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova. La întâlnire au luat parte ambasadorul României, ES Cristian-Leon Țurcanu, cancelarul Casei MS, Traian Sârcă, și directorul Fundației Colecția Regală, Radu Ghină. Au fost, de asemenea, prezenți colaboratori ai Șefului Statului, anunță Casa Regală a României într-un comunicat de presă.  Custodele Coroanei și Președinta Republicii Moldova au discutat proiectele comune ale Casei Regale și ale autorităților de Stat moldovene pentru pașii următori ai Republicii Moldova către calitatea de membru al Uniunii Europene. Au fost evocate agenda externă regală, precum și inițiative în domeniul educației, al agriculturii, al dezvoltării durabile și al culturii. Deși întâlnirea a avut loc dimineață, Președinția Republicii Moldova nu a difuzat, până la ora publicării prezentei știri, 14:00, niciun comunicat de presă la acest subiect. Nici pe pagina oficială de facebook a Președinției și a Maiei Sandu nu sunt publicate informații.

Membra Comisiei parlamentare pentru administrația locală și dezvoltarea regională, deputata PAS Ersilia Qatrawi, trăiește din 2022 într-un apartament închiriat. Cheltuielile pentru acest apartament sunt compensate din bugetul de stat, potrivit omniapres.md. Anul trecut, suma compensării neimpozabile acordate deputatului pentru chiria locuinței, transport și alte cheltuieli necesare a fost de aproape 402.000 de lei.Potrivit sursei citate, din această sumă, chiria anuală a apartamentului a costat deputata 70.800 de lei. Acest lucru reiese din declarația de avere și interese personale a proprietarului imobilului.Proprietarii apartamentului de 78 m² pe care îl închiriază Ersilia Qatrawi sunt consilierul premierului pe probleme de relații cu publicul, Cristian Jardan, și soția acestuia, Aurica Jardan, consilier în secretariatul președintelui Parlamentului.Deputata Ersilia Qatrawi deține, de asemenea, 18 terenuri, o casă, un garaj și două imobile primite cadou. De asemenea, i s-au pus la dispoziție pentru uz gratuit o altă casă, un garaj și încă un imobil.Înainte de a deveni deputată PAS, Ersilia Qatrawi a fost primar al satului Ștefănești din raionul Ștefan Vodă. Până în prezent, ea conduce organizația teritorială PAS din această zonă. declaration_jardan by reporter.moldova  

Procurorii PCCOCS de comun cu ofițerii de Poliție și cu angajații Administrației Naționale a Penitenciarelor au desfășurat o percheziție la Penitenciarul nr.9 –Pruncul, și trei  percheziții în municipiul Chișinău, într-un dosar pornit în anul 2025 pe faptul creării și conducerii unei organizații criminale.Ca urmare a măsurilor speciale de investigații și acțiunilor de urmărire penală, oamenii legii au stabilit că un deținut de 23 de ani, ar fi responsabil de introducerea în penitenciar a substanțelor și obiectelor interzise. Mai mult, acesta l-ar fi abordat  în mod direct  pe unul din angajații  Penitenciarului nr.9 – Pruncul, solicitându-i să introducă obiecte interzise (telefoane/cartele SIM/substanțe narcotice) pe care urma sa le primească de la fratele minor al deținutului, contra unei remunerări bănești. Însă, angajatul penitenciarul a refuzat și a acționat conform legii.Astfel, un ofițer sub acoperire a avut o întâlnire în mun. Chișinău, cu  fratele deținutului care era împreună cu un complice, de la care a primit indicația despre locul și modalitatea ridicării a 5 telefoane mobile și substanță narcotică  (marijuana),  pentru introducerea ulterioară în Penitenciarul nr.9 pentru fratele său, obiectele interzise fiind ridicate.Urmare a percheziției în celula deținutului,  oamenii legii au depistat și ridicat  carnete cu înscrisuri de ciornă precum și mai multe obiecte care sunt interzise în instituțiile penitenciare.De la complicii de la libertate, oamenii legii au obiecte artizanale pentru consumul drogurilor, rășină de canabis, bandă adezivă pentru ambalarea substanțelor narcotice.În continuare, oamenii legii întreprind măsuri pentru a stabili toate persoanele implicate,  precum și victimele care au suferit în urma acțiunilor infracționale ale grupului, timp în care persoanele investigate beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că excluderea Olesei Stamate din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost o decizie fermă, luată „fără rezerve”, în urma scandalului generat de adoptarea unor amendamente legislative care au permis eliberarea din închisoare a unor persoane condamnate pentru crime grave. Într-o declarație făcută presei, Igor Grosu a subliniat că amendamentele cu probleme au fost introduse într-un proiect legislativ care avea o intenție nobilă – marcarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Totuși, efectele acestor modificări legislative au fost dramatice, permițând eliberarea unor criminali în serie. „Este una când de aceste amendamente beneficiază persoane care pot justifica o oarecare excepție, că s-a produs într-o stare de afect, versus situațiile când vorbim despre criminalii în serie, oameni care fac aceste lucruri deliberat”, a spus Grosu. Liderul PAS și al Legislativului a menționat că formațiunea va analiza în detaliu tot traseul acestor amendamente pentru a înțelege cum au fost avizate și aprobate. „Am rugat colegii să ridice tot parcursul acestor amendamente – care au fost avizele Ministerului Justiției, ale comisiei juridice – să analizăm și din perspectiva de a nu mai admite astfel de situații.” Igor Grosu a precizat că va avea o discuție personală cu Olesea Stamate, dar a reafirmat că decizia privind excluderea sa din partid este definitivă: „Decizia este hotărâtă și am adoptat-o fără rezerve.” Reamintim că Olesea Stamate a fost exclusă din partid în urma valului de critici publice privind amendamentele legislative care au dus la reducerea pedepselor pentru deținuți condamnați pentru fapte grave. Ea a declarat ulterior că amendamentele nu au fost gândite pentru a favoriza infractorii și că de vină ar fi modul în care este aplicată legea.

Trotuarul de pe bd. Iuri Gagarin se află, în premieră, într-un amplu proces de reabilitare, după zeci de ani de la darea sa în exploatare. Lucrările au început în zona unde se află trei importante instituții de învățământ, iar intervențiile vor aduce un plus de siguranță și confort pentru pietoni, anunță primarul general al capitalei, Ion Ceban.  „Lucrările de reabilitare presupun: decaparea învelișului de asfalt uzat, montarea pavajului, instalarea noilor grile la canalele pluviale, amenajarea acceselor pietonale, instalarea bordurilor, modernizarea sistemului de iluminat public, amenajarea spațiului verde și instalarea mobilierului urban”, informează Primarul General, Ion Ceban.Totodată, adaugă edilul, renovată va fi și stația de așteptare a transportului public, precum și scările și parapeturile din zona teritoriului adiacent Universității Cooperatist Comerciale din Moldova.În prezent, în prima etapă, se intervine pentru reabilitarea părții pare, unde se află trei instituții de învățământ: Universitatea Cooperatist Comercială din Moldova, Centrul de Excelență în Administrarea Afacerilor și Centrul de Creație Tehnică pentru Copii și Adolescenți „Politehnic”. Astfel, se asigură siguranța și confortul sutelor de elevi și profesori care circulă zilnic.

Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Buna Vestire, pe stil vechi, cunoscută în popor și sub numele de Blagoveștenie. Sărbătoarea este marcată pe data de 7 aprilie a fiecărui an și este dedicată Maicii Domnului.Este o sărbătoare cu dată fixă, de la care încep să se numere cele nouă luni, până la Crăciun, când Maria l-a născut pe Iisus. În această zi, Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că ea a fost cea aleasă de către Dumnezeu să dea naștere Mântuitorului Hristos. Este una din cele 12 sărbători Domnești.Totodată, nu doar Biserica ortodoxă, ci și cea catolică susține faptul că Buna Vestire a avut loc la Nazaret, iar singurul aspect care diferă este locația exactă în care această minune s-a întâmplat.De Buna Vestire este dezlegare la pește. Tradiția spune că cine gustă pește în această zi se va simți tot anul precum peștele în apă. Străbunii credeau că de Buna Vestire pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peștii.De asemenea, în această zi este bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor. Totodată, se consideră că precum este vremea în ziua de Buna Vestire, așa va fi și de Paști.

Deputatul român Valeriu Munteanu, președinte al Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, i-a adresat o scrisoare deschisă Maiei Sandu, în contextul marcării a 16 ani de la protestele din 7 aprilie 2009. Parlamentarul AUR solicită redeschiderea dosarelor legate de evenimentele din acea zi și susține că „fără adevăr, dreptate și memorie colectivă, Republica Moldova nu poate merge cu demnitate către Uniunea Europeană”. În scrisoarea publicată luni, 7 aprilie, Munteanu afirmă că, la mai bine de un deceniu și jumătate de la manifestațiile anticomuniste, cetățenii încă așteaptă adevărul și dreptatea în legătură cu reprimarea violentă a protestatarilor. „Pentru foarte mulți români basarabeni, 7 aprilie nu înseamnă doar o dată din calendar, ci o zi în care s-au născut speranțele unui viitor democratic și liber”, scrie deputatul. Valeriu Munteanu acuză autoritățile de-a lungul anilor de complicitate tăcută, menționând că dosarele au rămas nerezolvate, iar cei care au ordonat sau au participat la actele de violență nu au fost trași la răspundere. „Nu a existat un proces real de asumare și clarificare. Iar între timp, memoria acelor evenimente este tot mai rar evocată, iar suferința celor afectați, tot mai ușor ignorată.” În scrisoarea sa, deputatul formulează trei solicitări concrete:  1. Redeschiderea dosarelor 7 aprilie și investigarea lor cu „transparență și celeritate”;  2. Identificarea și sancționarea responsabililor, chiar și simbolic, acolo unde nu mai este posibil din punct de vedere legal;  3. Edificarea Monumentului Libertății în fața Parlamentului de la Chișinău, proiect prevăzut într-o hotărâre de guvern din 2010, dar abandonat între timp. „Republica Moldova nu poate merge cu demnitate către Uniunea Europeană cu adevăruri ascunse, cu dosare mușamalizate și cu simboluri uitate”, avertizează Munteanu. Potrivit acestuia, europenitatea nu înseamnă doar apropiere geografică, ci asumare a unor principii precum adevărul, dreptatea și respectul față de memorie. Valeriu Munteanu își încheie mesajul cu speranța că apelul său va determina o reacție instituțională, în numele celor care „în 2009 au avut curajul să iasă în stradă și să ceară libertate”.