Procuratura Anticorupție vine cu noi detalii cu privire la cauza penală denumită generic „INTERPOL” în cadrul căreia, la 04 iunie 2024, au fost reținute 4 persoane în urma multiplelor percheziții în cadrul unei anchete comune între Republica Moldova și Republica Franceză, ce investighează o presupusă schemă de corupție prin care persoane publice din Republica Moldova și din alte țări primesc mită pentru a interfera cu publicarea de către INTERPOL a Notificărilor Roșii pentru infractori din diferite țări anunțați în căutare internațională. Menționăm că, la 05 iunie 2024, au fost executate percheziții suplimentare în privința altei persoane, în urma cărora aceasta a fost reținută. Dintre cele 5 persoane reținute, 4 persoane au fost eliberate de către procuror, după aprecierea că nu există temei pentru aplicarea măsurii preventive, adică riscul de eschivare, de împiedicare a bunei desfășurări a justiției și de săvârșire a altor infracțiuni. Totodată, la 05 iunie 2024, Procuratura Anticorupție a depus un demers la judecătorul de instrucție, solicitând aplicarea măsurii preventive – arestul preventiv pe un termen de 30 de zile în privința Șefului Centrului Cooperare Polițienească Internațională a Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne. Ședința de judecată a avut loc astăzi, 06 iunie 2024, ora 11:00, iar în rezultatul examinării demersului Procuraturii Anticorupție, judecătorul de instrucție a admis demersul și a dispus aplicarea măsurii preventive – arestul preventiv pentru o perioadă 30 de zile. La moment, acesta are calitate de învinuit, fiindu-i adus la cunoștință ordonanța de punere sub învinuire la 05 iunie 2024.

O persoană și-a pierdut viața în timpul scăldatului în lacul din preajma satului Zagarancea, raionul Ungheni. Cazul a fost înregistrat, în după amiaza zilei de ieri. Apelul de la Serviciul 112 a fost înregistrat la ora 16:43.Potrivit datelor, un bărbat a intrat în apă și nu a mai ieșit la suprafață. La fața locului au intervenit scafandrierii din cadrul Unității salvatori și pompieri Ungheni, care în urma lucrărilor de căutare efectuate au depistat și au extras la mal corpul neînsuflețit al unui bărbat în vârstă de 40 de ani. Circumstanțele incidentului urmează a fi stabilite de organele de resort.În acest context, IGSU îndeamnă repetat populația să respecte cu prudență maximă regulile de siguranță în timpul scăldatului și aflării pe malurile bazinelor acvatice. Salvatorii avertizează cetățenii că scăldatul în perioada caniculară trebuie să fie evitat din cauză că persoana, care intră în apa după expunerea îndelungată la razele solare, poate suferi un șoc termic cu consecințe fatale. Totodată, scăldatul în stare de ebrietate se interzice strict. Sub efectul alcoolului, tensiunea arterială a persoanei ce intră în apă, se poate schimba brusc și provoacă pierderea cunoștinței, ulterior ducând la cazuri tragice de înec.Salvatorii atrag atenția oamenilor că activitățile pe apă și înotul sunt permise doar în zonele de agrement și locuri amenajate cu stații de salvare.Conform datelor IGSU, de la începutul anului 2024, 30 de persoane, inclusiv 5 minori și-au pierdut viața în apa râurilor și bazinelor acvatice din țară.

„Este un abuz extrem de grav”. Astfel a comentat magistrata Marina Rusu decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a respinge numirea în funcție a judecătoarei Victoria Sanduța până la atingerea plafonului de vârstă. Într-o postare pe facebook, magistrata a declarat că această decizie va intra în istorie ca o tentativă de a închide gura judecătorilor care au îndrăznit să critice politicienii. „De ce tentativă? Pentru că doresc celui mai curajos și cinstit judecător dintre toți pe care îi cunosc să reușească să anuleze această decizie și să pedepsească pe acei membri ai consiliului care au încălcat grav dreptul garantat de art. 10 CEDO. Deși judecătorul are obligația de rezervă, în cazurile în care statul de drept, independența justiției și drepturile omului sunt amenințate, judecătorul este OBLIGAT să se exprime, să semnaleze și să își exprime dezacordul și critica față de cei care au creat o astfel de amenințare”, a scris magistrata pe facebook. Între timp, judecătoarea Victoria Sanduța a venit cu o primă reacție după ce a fost propusă de CSM spre demitere. Ea a declarat că reputația sa este mai importantă decât funcția.„Vă salut pe toți și vă mulțumesc enorm pentru susținere și apreciere...Ştiu că aşteptați cu toții o reacție din partea mea, dar am nevoie de câteva zile să procesez cele întâmplate, până atunci vă cuprind strâns”, a scris Victoria Sanduța într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.Magistratul Victoria Sanduţa urmează a fi propusă preşedintelui Maia Sandu pentru eliberarea din funcţia de judecător al judecătoriei Chişinău. Se întâmplă după ce cererea acesteia de numire în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respinsă de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia a fost luată în şedinţa Consiliului de luni, 1 iulie. Cu toate acestea, Maria Frunze, membrul CSM a afirmat în cadrul şedinţei, că audierea Victoriei Sanduţa „nu a fost pusă pe picior de egalitate” cu ceilalţi candidaţi. Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) critică procesul de vetting și pre-vetting, în contextul în care magistrata Victoria Sanduța a fost respinsă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.  Potrivit formațiunii, este incredibil cât de prost inspirată poate fi dorința unor membri ai CSJ sau ai Comisiei de Pre-vetting de a bloca anumiți candidați indezirabili politic.

Președinta Maia Sandu a depus flori la bustul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din orașul Drochia, unde se află într-o vizită de lucru. Azi, se împlinesc 520 de ani de la moartea domnitorului moldovean.  „Pentru moldoveni, viața domnitorului reprezintă o pagină de glorie în istoria țării, care ne oferă un exemplu de vitejie în apărarea libertății și credinței oamenilor noștri, un semn de curaj de neclintit în fața celor mai mari provocări. Cu lecția domniei lui Ștefan cel Mare învățată, rămânem devotați libertății și propășirii Moldovei, oricât de crunte ar fi circumstanțele, și educăm generațiile tinere să-și prețuiască libertatea și să-și apere valorile cu încredere și curaj”, a spus șefa statului.

Olanda va furniza în curând Ucrainei primul dintre cele 24 de avioane de luptă F-16 promise, a anunţat luni guvernul olandez, informează Reuters.Autorizaţiile necesare pentru livrarea avioanelor către Ucraina au fost acordate, a declarat ministrul apărării, Kajsa Ollongren, într-o scrisoare adresată parlamentului pe care a transmis-o chiar înainte ca guvernul lui Mark Rutte să predea ştafeta, marţi, noului guvern de coaliţie format după luni şi luni de negocieri, în urma alegerilor de anul trecut.Ministrul a evitat să precizeze câte avioane vor face parte din prima livrare şi când vor ajunge acestea în Ucraina, din motive de securitate.Ţările de Jos au fost una dintre forţele motrice din spatele coaliţiei internaţionale formate pentru a furniza Ucrainei avioane F-16 ca să-şi consolideze apărarea aeriană împotriva Rusiei.Guvernul olandez a furnizat anterior avioane F-16 centrului de pregătire din România, unde piloţii şi personalul de la sol ucraineni sunt învăţaţi să piloteze şi să întreţină avioanele de luptă.În aprilie, Ollongren a declarat că se aşteaptă ca livrările de F-16 promise de Danemarca, Ţările de Jos şi Statele Unite să înceapă în câteva luni. 

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) critică procesul de vetting și pre-vetting, în contextul în care magistrata Victoria Sanduța a fost respinsă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.  Potrivit formațiunii, este incredibil cât de prost inspirată poate fi dorința unor membri ai CSJ sau ai Comisiei de Pre-vetting de a bloca anumiți candidați indezirabili politic. „Vineri, 28 iunie, Marina Rusu este blocată de evaluatori pentru că aceasta îl recuză public pe Herman von Hebel pe motiv de partizanat în favoarea pro-PAS, în cadrul unor interviuri oferite generos în presa din Olanda, iar luni, 1 iulie, Consiliul Superior al Magistraturii o supune unei adevărate inchiziții publice pe magistrata Victoria Sănduță, aducând în discuție anumite postări ale acesteia în spațiul public. Să susții în plină ședință de evaluare CSJ că există oficiali de stat care nu pot fi criticați, clădiri guvernamentale care nu pot fi atinse ori că unii dintre cetățeni sunt mai egali în fața legii decât alții este fix egal cu a compromite în direct toate criteriile și valorile pe care ar trebui să le apere evaluatorii în cadrul procesului pentru care sunt plătiți de stat”, se arată într-un comunicat al formațiunii.Potrivit CUB, nu decredibilizează nimic mai mult această evaluare decât lipsa de obiectivitate, deficitul de neutralitate și pasiunile pe care unii dintre membrii acestor organisme le folosesc cu rea voință față de anumiți candidați.„Ni se par inutile și chiar insipide pretențiile evaluatorilor de a ști ce poate ori nu poate comenta un potențial magistrat, instituind astfel un sistem de cenzură oficială, ceea ce nu este nici democratic și nici acceptabil sub aspectul libertății de expresie. Fără îndoială, magistrații evaluați de Comisie trebuie să dea dovadă de integritate, bun simț și echilibru, dar sub nicio formă, răspunsurile ironice ale Marinei Rusu și Victoriei Sanduță nu pot servi ca temeiuri serioase pentru a le bloca la etapa evaluării, demonstrând cât de puțină toleranță pot avea evaluatorii investiți în aceste funcții de mare răspundere față de oameni independenți, înzestrați cu un puternic simț critic și demnitate, calități inerente unei justiții sănătoase și independente”, se mai arată în comunicatul CUB.Formațiunea constată astfel că procesul de evaluare prin CSJ și Comisia pre-vetting este tot mai politizat.„Respingem categoric politizarea tot mai vizibilă a procesului de evaluare prin CSJ și Comisia Pre-vetting în beneficiul actualei guvernări mono-colore și îndemnăm actualii săi membri să-și continue activitatea numai dacă sunt capabili să-și exercite atribuțiile în mod obiectiv și profesionist. Considerăm imperativ ca evaluarea să servească selectării meritocratice și obiective a magistraților, fără partizanat politic și fără excese de loialitate în raport cu actuala putere”, a conchis formațiunea.Magistratul Victoria Sanduţa urmează a fi propusă preşedintelui Maia Sandu pentru eliberarea din funcţia de judecător al judecătoriei Chişinău. Se întâmplă după ce cererea acesteia de numire în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, a fost respinsă de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia a fost luată în şedinţa Consiliului de luni, 1 iulie. Cu toate acestea, Maria Frunze, membrul CSM a afirmat în cadrul şedinţei, că audierea Victoriei Sanduţa "nu a fost pusă pe picior de egalitate" cu ceilalţi candidaţi. 

Populația Republicii Moldova a ajuns la nivelul anului 1953. În ultimii trei ani, a fost înregistrat cel mai negativ spor natural din istoria țării. Fiecare al patrulea moldovean are peste 60 de ani. Ultima dată când Republica Moldova a înregistrat atât de puține nașteri, precum în 2023, a fost cu 180 de ani în urmă.În 2022, vârsta medie a unei mame la prima naștere era de 24,8 ani, în creștere cu 4 ani față de acum 30 de ani. În special după 2010, se înregistrează o creștere constantă a vârstei mamelor care au mai mult de 35 de ani. În ultimii trei ani s-a înregistrat cel mai înalt ritm de migrație din istoria Republicii Moldova. După 2029, mai mulți moldoveni se vor naște peste hotare, decât în interiorul țării. „În viitorii zece ani, situația demografică a țării se va înrăutăți și mai mult”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, vineri, 28 iunie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.Potrivit lui Veaceslav Ioniță, populația Republicii Moldova la 01.01.2024 era de 3 milioane (mln) 954 de mii de oameni. Dacă în 2020 populația era puțin peste 4 mln, a început să coboare sun 4 mln din 2021. În prezent, din cei 3 mln 954 de mii de moldoveni, pe malul drept al Nistrului sunt 3 mln 494 de mii, în regiunea separatistă transnistreană – 460 de mii. În țară, la 01.01.2024, erau 2 mln 423 de mii, iar peste hotare-1 mln 70 de mii. Alții circa 100 de mii vin și pleacă în decursul unui an.Populația Republicii Moldova aflată în țară. Potrivit expertului, în 1953 în țară erau 2,7 mln de locuitori; în 1960 – 2,9 mln; 1970 – 3,5 mln; 1980 – 3,9 mln; 1991 – 4,3 mln, dintre care 3,6 mln în dreapta Nistrului, iar 731 de mii-malul stâng; 2000 – puțin peste 4 mln: 3,4 mln-dreapta Nistrului, iar 587 de mii-malul stâng; 2010 – 3,3 mln: 2,9 mln-malul drept, iar 380 de mii-cel stâng; 2020 – 2,9 mln: 2,6 mln-malul drept, iar 312 mii-malul stâng; 2024 – 2,7 mln: 2,4-malul drept, iar 297 de mii-malul stâng. „Populația Republicii Moldova a ajuns la nivelul anului 1953, s-a dus cu 70 de ani în urmă”, a spus expertul.Migrația populației peste hotare. Veaceslav Ioniță declară că în perioada 1991/1995 au migrat 142 de mii de moldoveni; între 1996/2000 – au plecat alții 192 de mii, iar numărul celor plecați a atins cifra de 334 de mii. Între 2001/2005 au plecat alții 201 mii, iar numărul celor plecați a ajuns la 535 de mii. Între 2006/2010 au mai plecat 96 de mii de moldoveni, iar numărul celor plecați era de 630 de mii. Între 2011/2015 – au plecat alții 97 de mii, iar numărul lor a ajuns la 728 de mii. Între 2016/2020 – 175 de mii s-au dus, iar numărul lor a ajuns la 902 mii. Între 2021/2023 – 168 de mii s-au dus, atingând cifra de 1 milion 70 de mii de oameni, plus circa 100 de mii care vin și pleacă de câteva ori pe parcursul unui an.Populația pe grupe de vârstă din țară și stabilită peste hotare. Potrivit economistului, până la 17 ani, în țară sunt 509 mii de persoane, iar peste hotare – 110 mii  sau 17,8%. Cu vârsta de 18-29 de ani, în țară sunt 280 de mii, iar peste hotare – 213 mii  sau 43,2%. 30-44 de ani: în țară – 546 de mii, peste hotare – 403 mii sau 42,5%; 45-59 de ani: în țară – 478 de mii, peste hotare – 191 de mii sau 28,6%; peste 60 de ani: în țară – 611 mii, peste hotare – 102 mii sau 14,3%). „Avem o migrație sporită a celor tineri. În următorii ani, numărul lor va fi mai mare peste hotare, decât în țară. Cel mai mare grup care se află în țară, sunt persoanele de peste 60 de ani”, potrivit economistului.Vârsta medie a celor aflați în țară. Analistul economic menționează că în 1959, vârsta medie a celor din țară era  de 27,5 ani; în 1970 – 29,4 ani; 1980 – 31,2 ani; 1990 – 31,8 ani; 2000 – 33,5 ani; 2010 – 36,3 ani, 2020 – 39,3 ani; 2024 – 41,1 ani. „În ultimii patru ani, vârsta medie a populației aflată în țară a îmbătrânit cu patru ani. Acest lucru va fi o presiune enormă pe sistemul de pensionare moldovenesc. Practic nu avem tineri, avem doar populație în vârstă. Tinerii au migrat spre țările dezvoltate, care au, la fel, o îmbătrânire a populației, dar la ei au plecat tinerii noștri și nu există această presiune socială. În Republica Moldova, tinerii pleacă, numărul celor vârstnici crește, iar forța de muncă este slabă. Riscăm să intrăm într-un colaps și nu vom reuși să facem față provocărilor”, a menționat analistul economic.Citiți mai multe pe Ionita.md. 

Naţionala României joacă, marţi, de la ora 19.00, la Munchen, în compania selecţionatei Ţărilor de Jos, în optimile Campionatului European de fotbal.România a ocupat locul 1 în grupa E. în timp ce Ţările de Jos s-a clasat pe locul 3 în grupa D. Naţionala olandeză este antrenată de Ronald Koeman, în vârstă de 61 de ani, şi ocupă locul 7 în clasamentul FIFA.La acest meci, România nu se va putea baza pe serviciile lui Nicuşor Bancu, suspendat din cauza cumului de cartonaşe. Meciul va fi arbitrat de germanul Felix Zwayer, ajutat la cele două linii de Stefan Lupp şi Marco Achmüller, iar rezervă va fi Daniel Siebert.În Camera VAR se vor afla Bastian Dankert, Christian Dingert şi francezul Jérôme Brisard.Acesta va fi al doilea meci al României jucat la Munchen, după cel cu Ucraina, scor 3-0, din 17 iunie, din prima etapă a grupei E.

Premierul ungar Viktor Orban se va deplasa, marţi, la Kiev pentru a se întâlni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a relatat Financial Times, citat de Reuters.Aceasta va fi prima vizită a liderului maghiar în Ucraina de la începutul războiului cu Rusia în februarie 2022.Nici anturajul lui Viktor Orban şi nici cel al lui Volodimir Zelenski nu au făcut niciun comentariu pe această temă.Vizita are loc în timp ce Budapesta, care a menţinut legături strânse cu Moscova şi refuză să furnizeze arme Kievului, a preluat luni preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.Viktor Orban şi Volodimir Zelenski au avut discuţii săptămâna trecută în marja unui summit european la Bruxelles, în cadrul căruia a fost semnat un pact de securitate între UE şi Ucraina.

Primarul General al Capitalei și liderul Partidului Mișcarea Alternativa Națională, Ion Ceban, acuză partidul de guvernare că ar distruge sistemul educațional din Republica Moldova, prin închiderea mai multor școli.  „Din 8 întrebări pe ordinea de zi, 5 sunt de lichidare a instituțiilor de învățământ. Aceasta este ordinea de zi a Consiliului raional Sîngerei. PAS continuă să închidă școlile prin țară. Închid spitale și universități, fac tot ce le poftește în justiția moldovenească”, menționează Ion Ceban.Astfel, zice Ion Ceban, prin show-urile politice de partid care-l vizează pe el și Primăria, PAS nu face nimic altceva decât să distragă atenția oamenilor de la acțiunile lor ilegale și incompetența lor în toate domeniile. „Avem ONG-uri de curte care primesc milioane de lei, avem media de curte care primesc milioane de lei, trolli, bloggeri și vloggeri plătiți, alături de o mașinărie represivă de stat fără precedent. Anterior, aceștia erau vocali și criticau guvernarea. Astăzi, au comandat guvernării să facă tot felul de rapoarte și să urmărească cine și cum le dă like-uri. Acum, tot ce fac este să ne blocheze activitatea, să intimideze oamenii în lipsa oricăror rezultate în țară”, a subliniat edilul.

Marți, pe 2 iulie 2024, românii prăznuiesc ziua Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Puțini știu că marele domnitor al Moldovei a fost canonizat în anul 1992.Ştefan cel Mare şi Sfânt, fost domnitor al Moldovei între anii 1457-1504, a rămas cunoscut în istorie şi ca apărător al creştinătăţii. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe data de 20 iulie 1992. De atunci, este serbat Sfântul Ştefan cel Mare, domnitorul care a purtat 42 de războaie şi a construit 36 de lăcaşe de cult.Cunoscut pentru domnia sa de 47 de ani și pentru vitejia sa, Ștefan cel Mare a fost supranumit de popor drept  cel “mare şi sfânt”, “bun” şi “cinstit”, pentru iscusinţa în lupte şi pentru numărul mare de lăcaşe sfinte ctitorite, precum şi pentru fapte de milostenie.Ștefan a fost fiul lui Bogdan Vodă și al Oltei Maria și nepotul lui Alexandru cel Bun. El s-a remarcat drept un apărător al creștinătății și a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în iulie 1992. Încă de tânăr, el obișnuia să meargă la cuviosul David Daniil Sihastru, fiind văzut ca un mărturisitor al credinței.Potrivit legendelor, după fiecare bătălie, domnitorul Moldovei înălța o biserică, motiv pentru care, Ion Neculce a spus: „câte războaie au bătut, atâte mănăstiri au biserici au făcut”. Totuși, cercetările istorice dovedesc acest lucru doar parțial. În primii săi nouă ani de domnie, el a purtat mai multe războaie, iar unele dintre cele mai cunoscute biserici și mănăstiri ctitorite de voievodul moldovean, vizitate astăzi de sute de români sunt Mănăstirea Putna, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Moldovița, Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava și Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuți. Toate aceste construcții sunt remarcabile pentru frumusețea și valoarea lor culturală și artistică, precum și pentru importanța lor istorică și religioasă.Sfântul Voievod Ștefan a trecut la cele veșnice în anul 1504 și a fost înmormântat la Mănăstirea Putna, ctitorită de el în anul 1466 în apropiere de orașul Rădăuți, în nordul României. Mormântul acestuia a devenit de-a lungul timpului un simbol al identității naționale a românilor și un loc de pelerinaj pentru cei care doresc să se închine la mormântul liderului istoric.

Începând cu data de 01.08.2024, Statul Israel modifică regulile de intrare pe teritoriul său pentru cetățenii statelor cu care Israelul are regim fără de vize, inclusiv cetățenii Republicii Moldova.Statul Israel pune în aplicare sistemul ETA-IL https://israel-entry.piba.gov.il/ de verificare prealabilă și pre aprobare a intrării și șederii în Israel a cetățenilor străini (în perioada 01.07.2024-01.08.2024 sistemul va avea caracter pilot), iar din data de 01.08.2024 va funcționa ca sistem instituțional de verificare prealabilă a cetățenilor străini, care doresc să viziteze Statul Israel cu diverse scopuri.Potrivit autorităților israeliene, de la 01.08.2024, cetățenii străini ai statelor cu regim fără de viză nu vor putea intra pe teritoriul Statului Israel fără aprobarea prealabilă prin sistemul ETA-IL.Cetățenii străini care vor aplica prin acest sistem în luna iulie, perioadă pilot a sistemului, vor primi aprobarea care va rămâne valabilă timp de doi ani de zile.Pe perioada proiectului pilot (01.07.2024-01.08.2024) aplicarea pentru intrarea în Statul Israel va fi gratuită, iar începând cu 01.08.2024, verificarea prealabilă în scopul aprobării intrării pe teritoriul Statului Israel va costa 25 de NIS, aproximativ 120 MLD.

Prim-ministrul Dorin Recean întreprinde, în perioada 1-2 iulie, o vizită de lucru la Atena. Șeful Executivului va ține un discurs la Forumul anual pe teme de actualitate, organizat de publicația „The Economist”, ediția a 28-a. Totodată, premierul Dorin Recean va avea o întrevedere cu președinta Republicii Elene, Ekaterini Sakellaropoulou, și cu omologul său grec, Kyriakos Mitsotakis. Împreună cu prim-ministrul elen, șeful Guvernului de la Chișinău va participa la semnarea Acordului privind recunoașterea reciprocă și conversiunea permiselor de conducere.De asemenea, la Atena, prim-ministrul Dorin Recean urmează să discute cu reprezentanți ai mediului de afaceri, precum și cu cetățenii Republicii Moldova stabiliți în Grecia.

Patru minori cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani s-ar fi intoxicat cu o substanță etnobotanică. Totul s-ar fi întâmplat la o terasă din municipiul Chișinău. Ambulanța a fost solicitată ieri, la ora 13:35. Echipa de asistență medicală urgentă a intervenit la locul solicitării în 10 minute și a depistat minorii ce prezentau următoarele acuze: cefalee, amețeli, grețuri, uscăciuni în gură, vomă, amorțirea membrelor inferioare și slăbicine generală. Adițional, de către medicul superior al Dispeceratului comun de urgență IMSP CNAMUP a fost direcționată încă o echipă, deoarece erau 4 minori cu vârstele cuprinse între 12-15 ani. Membrii echipelor de asistență medicală urgentă au acordat primul ajutor medical la etapa de prespital. Ulterior, cu monitorizarea permanentă a parametrilor vitali, copii au fost transportați de urgență la IMSP Institutul Mamei și Copilului. În acest sens, IMSP CNAMUP îndeamnă părinții să fie mai vigilenți și să ȋmpiedice adolescenții să ȋşi ruineze nu numai sănătatea, viaţa socială, ci şi viitorul.

La 28 iunie 2024, Judecătoria Chișinău sediul Buiucani, a pronunțat sentința în cauza penală deferită justiției de către Procuratura Anticorupție, ce vizează acțiunile unui ex-judecător privind comiterea a două episoade ale infracțiunii pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii. Cauza penală a fost pornită în septembrie 2016 de către Procurorul General, în temeiul autosesizării de către Procuratura Anticorupție. Ulterior, reprezentarea acuzării de stat a fost instrumentată tot de către Procuratura Anticorupție. Potrivit materialelor, în anul 2010, condamnatul, în exercitarea funcției sale de judecător, a emis o hotărâre contrară legii, într-un caz civil, la cererea unei companii cu sediul în Marea Britanie, privind încasarea datoriei în sumă de 180 milioane dolari SUA, în mod solidar, de la debitorii: o persoană fizică cu domiciliul în Republica Moldova și două companii din Federația Rusă. În al doilea episod, prin aceeași schemă, în martie 2013, judecător, a emis o altă hotărâre contrară legii, într-un alt caz civil, la cererea unei companii cu sediul în Marea Britanie, privind încasarea datoriei în sumă de 610 milioane dolari SUA, în mod solidar, de la debitorii: o persoană fizică cu domiciliul în Republica Moldova, o companie din Republica Seychelles și patru companii din Federația Rusă. Judecătorul a emis și eliberat ordonanța judecătorească prin care a dispus încasarea datoriei în sumă de 180 milioane dolari SUA și 610 milioane dolari SUA, în beneficiul creditorului – companiei străine/nerezidente cu sediul în Marea Britanie, în ciuda lipsei actelor juridice valabile care să ateste împuternicirile reprezentantului creditorului. De asemenea, judecătorul a ignorat faptul că și restul documentelor anexate la dosar, nu erau autentificate corespunzător, precum și nici legalizate, astfel inculpatul la pronunțarea hotărârii judecătorești ignorând procedurile legale. Ordonanțele judecătoreaști emise de judecător, în cauzele civile, au avut consecințe financiare considerabile (180 milioane dolari SUA și respectiv 610 milioane dolari SUA), fiind transmise unui executor judecătoresc, care a încasat forțat suma din conturile bancare ale companiilor din Federația Rusă și Republica Seychelles, precum și de la cetățeni din RM în folosul ,,creditorului”. Urmărirea penală a durat aproximativ 4 luni, iar judecarea acesteia a durat mai bine de 7 ani, fiind examinat în procedură generală, inculpatul nerecunoscându-și vinovăția de comiterea faptei incriminate. Astfel, în rezultatul examinării cauzei, la 28 iunie 2024, Judecătoria Chișinău sediul Buiucani, a recunoscut vinovat ex-judecătorul de comiterea a două capete de acuzare prevăzute la art. 307 alin.(1) din Codul penal - pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii în cadrul dosarului penal „Laundromat”, însă a fost liberat de pedeapsă penală în legătură cu survenirea prescripției tragerii la răspundere penală. De asemenea, menționăm că a fost formulată o opinie separată de către un judecător, însă până în prezent, Procuratura Anticorupție nu a recepționat-o.

Începând cu  1 iulie 2024, vârsta standard de pensionare pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă pentru femei este de 61 ani, iar  stagiul complet de cotizare  - 34 ani. Totodată, pentru bărbați vârsta de pensionare rămâne neschimbată, constituind 63 ani, iar stagiul de cotizare - 34 ani, condițiile respective fiind stabilite de la 1 iulie 2019. Conform prevederilor legii, reducerea vârstei standard de pensionare se acordă femeilor care au născut şi au educat până la vârsta de 8 ani cinci şi mai mulţi copii. Pentru ele vârsta de pensionare se diminuează cu 3 ani și de la 1 iulie 2024 constituie 58 ani. Pensia pentru limită de vârstă se stabilește pe viață de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea şi actele necesare au fost depuse în termen de 90 de zile de la această dată. În cazurile în care a fost depășit termenul de depunere a cererii, pensia se acordă de la data prezentării ultimului act necesar. Termenul de examinare - 60 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare. Reieșind din stagiul complet  de cotizare prevăzut pentru femei  de la 1 iulie 2024, la stabilirea pensiei anticipate pentru carieră lungă acestea urmează să confirme 37 ani de stagiu contributiv de cotizare, iar în cazul bărbaților stagiul contributiv de cotizare rămâne neschimbat - de 39 ani. Cererile pentru solicitarea pensiilor pentru limită de vârstă pot fi depuse online de către deținătorii semnăturii electronice/mobile, accesând pagina web oficială a autorității - www.cnas.gov.md.

Astăzi, 1 iulie, începe Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, care se încheie la prăznuirea celor doi sfinți, vineri, 12 iulie. Spre deosebire de alte posturi cu durată fixă, postul dedicat Sfinților Apostoli Petru și Pavel are o durată variabilă, în funcție de data Sfintelor Paști.Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este considerat relativ ușor, deoarece se permite consumul de pește, cu excepția zilelor de miercuri și vineri. În acest interval, credincioșii nu vor putea mânca carne, ouă și produse lactate.Conform obiceiurilor, în perioada postului de vară, se curăță fântânile și se udă frunzarii, așezați la porți sau în case de Duminica Mare. Credincioșii sunt încurajați să facă fapte bune și să sprijine pe cei în nevoie în timpul postului. De asemenea, există credința că spălarea hainelor în această perioadă aduce curățenie și binecuvântare în casă.În plus, în aceste 11 zile, nu se organizează nunți, la fel ca în toate celelalte posturi din an. Perioada de post nu se potrivește cu petrecerile asociate acestor evenimente.Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel marchează mijlocul verii agrare și perioada secerișului.

La 1 iulie 2024, Ungaria preia de la Belgia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni. Este pentru a doua oară când Ungaria deţine preşedinţia Consiliului.Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite "trio-uri", pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Spania (iul.-dec. 2023), Belgia (ian.-iun. 2024) şi Ungaria (iul.- dec. 2024). Sistemul de rotaţie permite fiecărui stat membru să preia preşedinţia UE o dată la 13,5 ani. Ungaria a mai deţinut preşedinţia Uniunii în perioada ianuarie-iunie 2011.Preluarea de către Ungaria a preşedinţiei UE, la 1 iulie, are loc pe fondul modificărilor la nivelul instituţiilor europene ca urmare a alegerilor europarlamentare din 6-9 iunie 2024.Pentru actuala preşedinţie, Guvernul Ungariei a ales un logo care se bazează pe o invenţie ungară de renume mondial, şi anume cubul Rubik, inventat de Ernő Rubik, în 1974. A fost ales cubul Rublik, acesta simbolizând ingeniozitatea, creativitatea, gândirea strategică şi rafinamentul naţiunii maghiare. Pentru a finaliza cubul, se arată pe site-ul preşedinţiei ungare, https://hungarian-presidency.consilium.europa.eu/, este nevoie de perspectivă strategică, răbdare, disciplină şi precizie, calităţi esenţiale pentru preşedinţia Ungariei la Consiliul Uniunii Europene.Ungaria va acţiona ca un broker onest în cooperare fidelă cu statele membre pentru a obţine pacea, securitatea şi prosperitatea în Europa într-o perioadă provocatoare, se mai arată pe site-ul https://hungarian-presidency.consilium.europa.eu/.Întrucât 2024 este un an de tranziţie, preşedinţia maghiară va trebui să asigure continuitatea lucrărilor în cadrul Consiliului, în cooperare cu Parlamentul European şi Comisia Europeană nou înfiinţate, şi va trebui să înceapă punerea în aplicare a Agendei strategice 2024-2029, stabilind orientările pe termen lung pentru activitatea viitoare a Uniunii, se mai arată pe site-ul preşedinţiei.Priorităţile preşedinţiei ungare se învârt în jurul unui nou pact european privind competitivitatea, consolidarea politicii europene de apărare, o politică de extindere consecventă şi bazată pe merit, oprirea migraţiei ilegale, conturarea viitoarei politici de coeziune, o politică agricolă a UE orientată către fermieri sau abordarea provocărilor demografice.Adoptarea unui nou pact privind competitivitatea este o prioritate cheie a preşedinţiei Ungariei, pentru a restabili dezvoltarea economică şi a crea condiţiile pentru o creştere durabilă, aprofundarea pieţei interne, concentrarea pe sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, cooperarea internaţională şi asigurarea stabilităţii şi durabilităţii locurilor de muncă, informează https://hungarian-presidency.consilium.europa.eu/.În contextul geopolitic şi de securitate actual, preşedinţia ungară va pune un accent deosebit pe consolidarea bazei tehnologice şi industriale europene de apărare, inclusiv pe inovarea în domeniul apărării şi pe îmbunătăţirea cooperării în domeniul achiziţiilor de apărare între statele membre, dincolo de implementarea Busolei strategice care defineşte principalele direcţii ale UE.Cu privire la politica de extindere a Uniunii, preşedinţia ungară va avea în vedere procesul aderării Balcanilor de Vest, argumentând prin beneficiile în termeni economici, de securitate şi geopolitici aduse Uniunii Europene.Totodată, preşedinţia ungară va acorda o atenţie deosebită dimensiunii externe a migraţiei, inclusiv cooperarea eficientă cu ţările terţe relevante, returnările mai eficiente şi soluţiile inovatoare pentru normele privind azilul.Întrucât cel de-al 9-lea Raport de coeziune arată încă decalaje semnificative de dezvoltare între statele membre şi chiar în cadrul regiunilor, având în vedere că mai mult de un sfert din populaţia UE trăieşte în regiuni care nu ating 75% din nivelul mediu de dezvoltare al Uniunii, este nevoie ca viitoarea politică de coeziune a UE să fie bine structurată şi echilibrată.Preşedinţia Ungariei va încuraja Consiliul Agricultură şi Pescuit să profite, în semestrul următor, de perioada de tranziţie instituţională şi să îndrume noua Comisie în formularea regulilor politicii agricole a Uniunii după 2027, pentru o economie competitivă şi rezistentă la criză.Priorităţile trio-ului actual Spania-Belgia-UngariaProgramul pe 18 luni al noului trio, care a debutat la 1 iulie 2023, a fost aprobat în cadrul Consiliului Afaceri Generale al UE din 27 iunie 2023.În baza experienţei dobândite în contextul Conferinţei privind viitorul Europei, trio-ul Spania-Belgia-Ungaria îşi continuă eforturile de intensificare a dialogului cu cetăţenii UE, împreună cu celelalte instituţii ale UE, în limitele competenţelor lor, conform site-ului https://data.consilium.europa.eu/.Temele prioritare ale trio-ului format din Spania-Belgia-Ungaria sunt, potrivit site-ului https://data.consilium.europa.eu/:* evaluarea, la jumătatea perioadei, a cadrului financiar multianual 2021-2027, precum şi contribuţia la finalizarea uniunii bancare şi la realizarea de progrese în direcţia unei veritabile uniuni a pieţelor de capital;* contribuţia la revizuirea Codului vamal al Uniunii;* continuarea lucrărilor privind transformarea digitală, asigurând ceea ce se numeşte incluziune digitală;* continuarea lucrărilor privind reforma sistemului european comun de azil şi a pactului privind migraţia şi azilul;* punerea în aplicare a Strategiei de securitate cibernetică a UE şi depunerea de eforturi în direcţia consolidării autonomiei strategice în domeniul tehnologiilor digitale;* punerea în aplicare a pachetului "Fit for 55";* monitorizarea şi punerea în aplicare a politicii agricole comune (PAC) reformate şi conceperea noii PAC post-2027;* coordonarea sprijinului financiar pe termen lung pentru reconstrucţia Ucrainei;* contribuţia la modelarea comunităţii politice europene ca forum de dialog politic paneuropean la nivel înalt între statele membre ale UE şi vecinii lor cei mai apropiaţi pe tema stabilităţii şi securităţii europene, a securităţii energetice şi a rezilienţei.

De astăzi, 1 iulie, în locurile publice aglomerate din oraș, vor fi instalate puncte de prim ajutor, cu distribuirea apei potabile, ca măsură de minimizare a impactului temperaturilor ridicate pe timp de vară asupra populației din municipiul Chișinău.Punctele de prim ajutor se află în următoarele zone:-Sectorul Rîșcani: Parcul Complexul Memorial „Feciorilor Patriei – Sfântă Amintire”, str. Miron Costin, și CC „Soiuz”;-Sectorul Centru: CC „Gemeni” și CC „UNIC”;-Sectorul Buiucani: str. I. Creangă și str. Calea Ieșilor;-Sectorul Botanica: McDonald’s și Centrul de Tineret;-Sectorul Ciocana: bd. Mircea cel Bătrân Nr. 2 și Aleea Mircea cel Bătrân, intersecție cu str. Igor Vieru.În context, Ion Ceban încurajează cetățenii să utilizeze aceste corturi de prim ajutor și să fie atenți la nevoile celor din jur, în special ale persoanelor vulnerabile, precum copiii și vârstnicii. „Primăria Chișinău va monitoriza situația și va oferi suport suplimentar, dacă va fi necesar”, a mai spus Primarul General.În cazul înregistrării situațiilor problematice, din cauza caniculei, oamenii sunt îndemnați să sune la numărul unic de urgență 112.Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în perioada 28 iunie – 4 iulie, pe întreg teritoriul țării, este în vigoare avertizarea de Cod Galben de caniculă. În acest interval, maxima va depăși +33 de grade Celsius.

Furtunile violente, vijeliile şi ploile torenţiale care s-au abătut sâmbătă asupra Franţei, Elveţiei, Italiei şi Germaniei s-au soldat cu cel puţin şapte morţi, potrivit primelor date furnizate duminică de autorităţile locale.În nord-estul Franţei, trei persoane în vârstă au murit sâmbătă seara, când maşina lor a fost strivită de un copac în departamentul Aube, ca urmare a furtunilor puternice şi a vântului. Un al patrulea pasager este în continuare în stare de urgenţă absolută.În Elveţia, patru persoane au murit şi una este dată dispărută, potrivit poliţiei locale. Trei dintre persoanele decedate au pierit într-o alunecare de teren provocată de ploile torenţiale în Ticino, în sud-estul ţării, a anunţat duminică poliţia cantonală. Un bărbat a fost găsit mort într-un hotel din Saas-Grund, în cantonul Valais (sud-vest). Acesta a fost "probabil surprins de creşterea rapidă a nivelului apei", a declarat poliţia cantonală.De asemenea, un bărbat este dat dispărut în Valais, a anunţat poliţia.În Zermatt, râul Visp a ieşit din nou din matcă, potrivit imaginilor publicate pe reţeaua de socializare X în cursul nopţii. Apele nămoloase pot fi văzute curgând pe străzile acestei staţiuni montane celebre de la poalele Matterhornului.Armata a mobilizat mai multe elicoptere Super Puma în Ticino şi în regiunea învecinată Valais. În Ticino, mai multe văi din apropierea Văii Maggia nu mai sunt accesibile, iar energia electrică a fost întreruptă. O parte a cantonului este, de asemenea, fără apă potabilă, potrivit sistemului federal de alertă Swissalert.O mare parte a Elveţiei a fost lovită de furtuni violente însoţite de precipitaţii foarte abundente de sâmbătă după-amiază până seara târziu.De cealaltă parte a frontierei, Piemontul şi Valle d'Aosta (nord-vest) se confruntă, de asemenea, cu inundaţii şi alunecări de teren, dar până în acest moment nu au fost raportate decese sau persoane dispărute.Pompierii din Piemont au anunţat duminică dimineaţa că au efectuat 80 de operaţiuni de salvare a persoanelor aflate în dificultate.În Valle d'Aosta, o regiune autonomă situată la graniţa cu Franţa şi Elveţia, o alunecare de teren a blocat temporar drumul regional care duce spre Cervinia. Revărsarea unui torent a provocat pagube importante în centrul acestei staţiuni turistice, unde mai multe magazine au fost inundate.Tot în Valle d'Aosta, Cogne, un sat cu o populaţie de 1 300 de locuitori, a fost izolat de restul lumii când o alunecare de teren a blocat toate căile de acces. Sâmbătă, satul a înregistrat 90 mm de precipitaţii în şase ore.Mai la vest, în Elveţia, revărsările râului Rhône şi ale afluenţilor săi, umflaţi de ploile torenţiale şi de topirea zăpezii, au dus la evacuarea a câteva sute de persoane şi la închiderea multor drumuri, potrivit autorităţilor locale din Valais."Revărsările şi scurgerile de moloz au forţat închiderea drumului de trecere a Simplonului, o arteră majoră pentru traficul internaţional şi cantonal, au declarat autorităţile.Anticipând riscul de furtuni, mai multe cantoane şi-au închis preventiv zonele pentru suporteri, privând mii de fani ai naţionalei Elveţiei de posibilitatea de a sărbători victoria cu 2-0 în faţa Italiei la Euro.În Germania, meciul Germania-Danemarca (2-0) de sâmbătă seara a trebuit să fie întrerupt timp de mai multe minute din cauza unei furtuni violente însoţite de ploaie puternică şi grindină.

Mai multe baze militare americane din Europa au fost puse în stare de alertă sporită în weekend, pe fondul temerilor că un atac terorist ar putea viza personalul sau facilităţile militare, informează CNN, citând doi oficiali americani.Bazele respective, inclusiv garnizoana armatei americane din Stuttgart, Germania, unde se află sediul Comandamentului european al SUA, şi-au ridicat, duminică, nivelul de alertă la "Charlie" al doilea cel mai înalt, au declarat oficialii.Potrivit Stars and Stripes, şi-au ridicat nivelul de alertă şi bazele militare Rheinland-Pfalz şi Ramstein, dar şi baze din România şi Bulgaria.Nivelul Charlie "se aplică atunci când are loc un incident sau când sunt primite informaţii care indică faptul că este probabilă o formă de acţiune teroristă sau o acţiune îndreptată împotriva personalului sau a instalaţiilor", potrivit armatei americane.Unul dintre oficialii americani, care este cantonat la o bază din Europa, a declarat pentru CNN că nu au mai văzut acest nivel de ameninţare "de cel puţin 10 ani" şi a spus că, de obicei, înseamnă că armata a primit o "ameninţare activă-fiabilă".Întrebat despre schimbare, un purtător de cuvânt al Comandamentului European al SUA, Dan Day, a refuzat să comenteze nivelurile specifice de protecţie a forţei.Totuși, el a declarat, pentru CNN, că USEUCOM "evaluează constant o varietate de factori care intervin în siguranţa comunităţii militare americane din străinătate"."Ca parte a acestui efort, de multe ori luăm măsuri suplimentare pentru a garanta siguranţa membrilor serviciilor noastre. Din motive de securitate operaţională, nu vom intra în măsuri specifice, dar rămânem vigilenţi", a mai spus acesta.Day a adăugat că "USEUCOM monitorizează în mod constant mediul de securitate pentru a se asigura că personalul său este informat şi cel mai bine pregătit pentru a asigura siguranţa persoanei individuale, a familiei şi a celor dragi"."Ca de fiecare dată, USEUCOM sfătuieşte personalul din teatrul european să rămână vigilent şi să rămână în alertă în orice moment", a continuat el.Nu se ştie clar ce informaţii au declanşat măsurile de securitate sporite, însă autorităţile europene au avertizat cu privire la o potenţială ameninţare teroristă pe continent, în special înainte de Jocurile Olimpice de la Paris din iulie şi în timpul Campionatului European de fotbal din Germania.Guvernul german a adus 580 de ofiţeri de poliţie internaţionali pentru a ajuta la menţinerea securităţii alături de ofiţerii germani. Franța este în alertă maximăFranţa s-a pregătit, de asemenea, pentru eventualitatea unei potenţiale ameninţări teroriste la Jocurile Olimpice, care încep peste puţin mai puţin de o lună.Din martie, Franţa şi-a ridicat sistemul naţional de alertă de securitate la cel mai înalt nivel, potrivit ambasadei SUA în Franţa."Autorităţile franceze monitorizează activ ameninţările teroriste din partea grupurilor organizate şi a persoanelor radicalizate", a precizat ambasada."Atacurile pot avea loc cu puţin sau niciun avertisment, vizând locuri turistice, evenimente sportive şi culturale majore şi alte zone publice care atrag un număr mare de civili", a subliniat aceasta.

Partidul Adunarea Națională (RN) a câștigat primul tur al alegerilor anticipate parlamentare din Franța cu 34%, urmat de alianța stângii – Noul Front Popular cu 28,5% și de blocul prezidențial Ensemble cu 20-23%, potrivit institutelor de sondare a opiniei IFOP, Ipsos, OpinionWay și Elabe, citate de Reuters.Dacă RN va obține majoritatea necesară pentru formarea guvernului – 289 de locuri în camera inferioară a parlamentului – va fi clar după al doilea tur al alegerilor, care va avea loc duminica viitoare, pe 7 iulie.Partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen și Jordan Bardella s-a impus, așa cum era de așteptat, în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din Franța, arată primele estimări. Marele înfrânt al serii este blocul centrist al președintelui Emmanuel Macron.

Conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră alături de efectivul instituției au adus un omagiu colegului lor, polițist de frontieră Serghei Muntean, la un an de la tragicul incident care a avut loc la Aeroportul Internațional Chișinău, pe data de 30 iunie.Ceremonia de comemorare a fost oficiată de un preot, care a ținut un paraclis în amintirea eroului căzut la datorie prin a-i aduce respect celui care a fost Serghei Muntean. Ulterior, au fost depuse flori la piatra comemorativă din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră a Aeroportului.Șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca a subliniat că:„Serghei Muntean a fost un exemplu drept de urmat, un coleg, un camarad și un om în adevăratul sens al cuvântului, un exemplu, un profesionist desăvârșit. Va rămâne mereu vie amintirea lui în cadrul Poliției de Frontieră și nu numai”. Ulterior, angajații IGPF au vizitat și mormântul polițistului de frontieră Seghei Muntean din satul de baștină Volintiri, raionul Ștefan Vodă.Este de menționat faptul că incidentul a avut loc în incinta Aeroportului Internațional Chișinău, în data de 30 iunie 2023.

Un incendiu uriaș s-a produs într-o stațiune celebră din Turcia, acolo unde își petrec vacanța foarte mulți români. Flăcările care s-au extins rapid în mai multe zone din Kușadasî, amenință deja case și hoteluri. Probleme mari din cauza incendiilor de vegetație sunt și în Grecia. Mai mulți turiști au fost evacuați.Speriați de flăcări, mulți turiști aflați în vacanță în Kușadasî au plecat imediat din zonă. Alții au rămas însă și speră ca pericolul să fie lichidat și să-și continue vacanța.Incendiile afectează și Grecia. O pădure aflată în apropiere de Atena a ars. Rafalele puternice de vânt au trimis fumul spre centrul capitalei elene, unde s-a simtit un miros de lemn ars. În toată țara, 40 de incendii de pădure au izbucnit de ieri dimineață, au anunţat pompierii.„Este un fum foarte mare care a acoperit Atena, Atena și restul Marii Egee, jumătate de Grecia. Riscul e mare pentru că bate vântul puternic”, a spus la Digi24 Nikos Koudonis, medic în Atena.„Din păcate, s-a întâmplat o explozie la un generator din apropierea de la zona respectivă. Din păcate echipajele de pompieri nu pot ajunge ușor la zona respectivă, e o zonă muntoasă”, a adăugat el.Cetăţenii români sunt sfătuiţi să verifice condiţiile meteorologice şi eventualele atenţionări emise anterior deplasării, să manifeste precauţie în zonele afectate, iar în cazul în care primesc alerte telefonice cu privire la izbucnirea unor incendii în zona în care se află, să urmeze instrucţiunile autorităţilor locale şi ale reprezentanţilor unităţilor hoteliere, să monitorizeze îndeaproape mass-media locale şi să îşi anunţe prezenţa la nivelul misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale României din Republica Turcia.De asemenea, cetăţenii români sunt sfătuiţi să se asigure că deţin suficiente resurse de combustibil, apă şi alimente şi să menţină în stare de funcţionare mijloacele mobile de comunicare.

Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat a cincea evaluare a programului Republicii Moldova, susținut de Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), și prima evaluare a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF). Astfel, Republica Moldova a obținut acces imediat la debursarea a circa 175,2 milioane dolari SUA, în total, sumă care va fi folosită pentru suport bugetar. Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor curente va constitui circa 636,5 milioane dolari SUA. Creșterea economică a fost mai mică decât s-a anticipat, fiind afectat de efectele războiului purtat de Federația Rusă în Ucraina, anunță FMI. Economia a crescut cu 0,7 la sută în 2023 și se preconizează că redresarea economică va continua, deși într-un ritm mai slab decât cel anterior prognozat. Politica bugetar-fiscală rămâne axată pe protejarea celor mai vulnerabile grupuri de populație și pe sprijinul economiei. Deși se prognozează o creștere economică relativ puternică pe termen mediu, riscurile pe termen scurt rămân mari și ar putea chiar ca situația să se înrăutățească. Programul se realizează, în linii mari, conform parametrilor conveniți, în pofida circumstanțelor dificile. Autoritățile trebuie să mențină ritmul puternic al reformelor, acesta fiind un factor esențial pentru promovarea prosperității Moldovei. În urma discuțiilor din cadrul Consiliului de directori executivi, domnul Kenji Okamura, director adjunct al FMI și președintele în exercițiu al ședinței, a declarat următoarele: “Programul cu Republica Moldova, susținut de mecanismele de finanțare ECF și EFF, se realizează, în linii generale, în conformitate cu parametrii conveniți, deși se atestă unele întârzieri în realizarea reformelor structurale. Deși redresarea economică în urma șocurilor multiple a fost mai lentă decât s-a anticipat, cu o creștere economică mai joasă în 2023 și mai modestă în 2024, din octombrie anul trecut inflația a rămas în intervalul țintit de BNM, iar creșterea economică pe termen mediu va fi, conform prognozei, relativ puternică. Având în vedere că riscurile rămân mari și este probabilă înrăutățirea situației, autoritățile trebuie să se concentreze în continuare pe consolidarea planurilor pentru situații neprevăzute și pe menținerea unor politici agile, pe consolidarea securității energetice și pe promovarea reformelor favorabile creșterii economice, proces sprijinit de obiectivul aderării la UE. Politica bugetar-fiscală trebuie să rămână axată pe protejarea celor mai vulnerabile categorii ale populației și pe sprijinirea economiei. În același timp, este necesară consolidarea bugetară treptată, pentru acumularea de rezerve și menținerea sustenabilității datoriei de stat, în special având în vedere scăderea preconizată a volumului finanțării din surse externe pe termen mediu. Odată cu limitarea impactului presiunilor inflaționiste, politica monetară trebuie să urmărească o normalizare treptată a nivelului încă ridicat al rezervelor minime obligatorii, ceea ce va sprijini cererea internă. Dat fiind mediul incert, rata de bază trebuie menținută la nivelul actual. Angajamentul autorităților de a menține cerințele prudențiale actuale privind acționariatului băncilor este salutabil și joacă un rol important în protejarea stabilității macrofinanciare. Sunt necesare reforme suplimentare pentru consolidarea guvernanței, asigurarea autonomiei, transparenței și responsabilității BNM. Autoritățile trebuie să continue să colaboreze îndeaproape cu experții FMI pentru realizarea în timp util a măsurilor identificate în urma exercițiului de diagnostic, realizat recent la BNM. Aceste reforme sunt esențiale pentru a asigura credibilitatea politicii monetare și stabilitatea macrofinanciară. Sunt necesare progrese continue în ceea domeniul reformelor anticorupție, pentru a spori și mai mult încrederea în instituțiile din Moldova și pentru a promova dezvoltarea socioeconomică. Adoptarea legii prin care va fi creată curtea anticorupție, măsură care urmează a fi realizată în această vară, ar fi un pas în direcția necesară. Autoritățile vor trebui să asigure funcționalitatea noii curți într-o manieră rapidă și eficientă”.  S-au obținut rezultate pozitive în cadrul programului susținut de Mecanismul de finanțare  pentru reziliență și durabilitate, toate măsurile de reformă fiind realizate cu succes, conform condițiilor stabilite pentru prima evaluare de program

Germania s-a calificat, duminică, în sferturile de finală ale EURO 2024, după un meci uluitor cu Danemarca."Nemții" s-au impus cu 2-0, grație reușitelor lui Havertz ('53 - pen.) și Musiala ('68).Pe lângă cele două goluri, partida a fost marcată de evenimente neașteptate.Din cauza condițiilor meteo, meciul a fost întrerupt în minutul 35. După 20 de minute, duelul de la Dortmund a fost reluat.Pe parcursul meciului, au fost anulate trei goluri, două ale Germaniei și unul al Danemarcei.Germania este ce de-a doua echipă calificată în sferturile de finală ale EURO 2024, după Elveția.În "sferturi", Germania va întâlni învingătoarea din partida Spania - Georgia.

“În contextul conflictului din Ucraina, este importantă consolidarea sprijinului internațional pentru Republica Moldova”. Afirmația a fost făcută de președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, la cea de-a 31-a Sesiune Anuală a Adunării Parlamentare a OSCE, găzduită de Parlamentul României.„Vreau să subliniez încă o dată importanța întăririi sprijinului internațional pentru Republica Moldova. A doua premisă ține de relevanța formatelor multilaterale și a dialogului pentru rezolvarea conflictelor și adaptarea la contextul actual. Parlamentele sunt organismele reprezentative ale democrațiilor. Acțiunea noastră la nivel parlamentar trebuie să se ridice la imperativul momentului. A treia premisă este aceea că ne aflăm la intersecția unei multitudini de crize și amenințări care se potențează reciproc, pe toate cele trei dimensiuni ale acțiunii OSCE: politico-militară, economică și de mediu, respectiv umană”, a menționat Nicolae Ciucă.El a subliniat importanța acțiunii imediate pentru sprijinirea Ucrainei în lupta sa de a-și recăpăta teritoriul și a avertizat asupra consecințelor grave pe care orice ezitare le-ar putea avea asupra securității, economiei și societății europene.„Orice ezitare poate să însemne prelungirea conflictului din Ucraina, adâncirea amenințării în regiunea Mării Negre, cu grave consecințe de securitate, economice și sociale pentru întreg continentul”, a avertizat șeful Senatului.La sesiunea AP OSCE de la București, cu tema generală „Perspectiva parlamentară privind rolul OSCE în actuala arhitectură de securitate”, sunt înregistrați parlamentari din peste 50 de state participante la OSCE, aceștia urmând să se întrunească și să dezbată, atât în sesiuni plenare, cât și în reuniuni ale comisiilor de specialitate, subiecte de actualitate precum războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, parcursul european al Republicii Moldova, situația drepturilor omului și evoluții economice în regiunea OSCE.Totodată, participanții vor adopta Declarația de la București, document care va cuprinde rezoluțiile comisiilor generale și rezoluțiile suplimentare inițiate de membri ai AP OSCE, printre care se numără și rezoluția privind Deteriorarea situației drepturilor omului în regiunea Transnistreană a Republicii Moldova, co-sponsorizată de delegațiile parlamentare din Republica Moldova și România.

Aproximativ 49 de milioane de alegători francezi sunt chemaţi la urne pentru a stabili noua componenţă a Adunării Naţionale, adică numirea a 577 de deputaţi, în două tururi, duminică şi 7 iulie, ceea ce ar putea schimba radical orizontul politic, relatează AFP. Reprezentat de Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, partidul Rassemblement National se află în fruntea sondajelor, care îi acordă între 34% şi 37% din intenţiile de vot, cu perspectiva fără precedent de a obţine o majoritate relativă sau absolută pe 7 iulie, în seara celui de-al doilea tur.Conform acestor sondaje de opinie, RN devansează alianţa de stânga a Nouveau Front Populaire, cotată între 27,5% şi 29%, şi tabăra prezidenţială, ajunsă la aproximativ 20%-21% din intenţiile de vot din primul tur.Dacă Jordan Bardella ar deveni prim-ministru, ar fi pentru prima dată de la al doilea război mondial când un guvern de extremă dreapta ar conduce Franţa.Preşedintele Emmanuel Macron a provocat aceste alegeri anticipate anunţând dizolvarea Adunării pe 9 iunie, în seara victoriei extremei drepte la alegerile europene.Sondajele de opinie şi politicienii se aşteaptă la o participare mult mai mare decât la alegerile legislative din 2022, când s-au prezentat la urne 47,51% dintre alegători. De data aceasta, prezenţa la vot ar putea ajunge la două treimi din alegătorii înregistraţi.Semne ale prezenţei ridicate aşteptate: votul online, deschis până joi cetăţenilor francezi care locuiesc în străinătate, a atins un număr record de 410 000 (250 000 în 2022).

Trupele ruse au atacat sâmbătă orașul Vilniansk din regiunea Zaporojie, omorând șapte persoane, inclusiv trei copii, și rănind cel puțin 31, a declarat guvernatorul Ivan Fedorov.Vilniansk, un oraș ce avea o populație de aproape 15 000 de locuitori înainte de război, se află la aproximativ 30 de kilometri de orașul Zaporojie. Mai multe explozii au fost raportate după ce a fost declanșată o alertă de raid aerian în regiune.Rusia a lansat două rachete asupra orașului Vilniansk, avariind o instalație de infrastructură esențială, un magazin și clădiri rezidențiale, potrivit poliției regionale. Spații comerciale, case și vehicule au luat foc după atac.„(Atacul a avut loc) în plină zi, în weekend, într-un loc în care oamenii își petreceau timpul liber în centrul orașului. Fără nicio infrastructură militară”, a declarat Fedorov la scurt timp după atac.  this is Vilniansk in the suburbs of my homecity Zaporizhzhia. burning kids alive while they were trying to have a normal school graduation ball. name more evil culture than russian @SESU_UA pic.twitter.com/EOKBCbG4uu— вареничок.eristavi ️‍ (@maksymeristavi) June 29, 2024 Între timp, Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou mai multe arme cu rază lungă de acţiune şi apărare aeriană, după ce un atac cu rachete a ucis şapte persoane, inclusiv copii."Oraşele şi comunităţile noastre suferă zilnic din cauza acestor atacuri ruseşti", a scris Zelenski într-o postare pe Telegram.Dar el a adăugat că există "modalităţi de a rezolva acest lucru", inclusiv "distrugerea lansatoarelor de rachete ruseşti, lovirea cu capacităţi reale de rază lungă şi creşterea numărului de sisteme moderne de apărare aeriană".El a postat imagini din Vilniansk care arată un crater mare lângă o clădire în flăcări, precum şi mai multe cadavre întinse pe jos.Procurorul general al Ucrainei, Andrei Kostin, a declarat că două rachete au lovit oraşul, avariind infrastructura, un magazin şi clădiri rezidenţiale.

Naționala de fotbal a Italiei a ratat șansa de a-și apăra titlul cucerit în anul 2021, echipa lui Luciano Spalleti fiind surclasată de Elveția, în primul meci din faza optimilor EURO 2024, disputat pe Olympiastadion din Berlin.Scorul pauzei a fost 1-0, după o repriză controlată în totalitate de formația antrenată de Murat Yakin, care a și deschis scorul în minutul 37, prin Remo Freuler.În a doua repriză, Italia a încercat cumva să echilibreze jocul, însă „Squadra Azzurra” s-a lovit de un adversar foarte pregătit din punct de vedere fizic.Mai mult decât atât, Elveția a dat lovitura de grație în minutul 46, imediat după pauză, printr-o super-execuție a lui Ruben Vargas.A fost și golul care a stabilit scorul final al acestei partide.În faza sferturilor, Elveția va întâlni câștigătoarea duelului dintre Anglia și Slovacia.

În cele mai aglomerate intersecții din oraș este aplicat un nou tip de marcaj rutier, și anume – „covorul roșu”. Aceste marcaje sunt aplicate pe carosabil, în fața trecerilor de pietoni, cu scopul de a spori siguranța pietonilor.  „Covoarele roșii” se disting prin culoarea lor stridentă, menită să atragă atenția șoferilor cu mult înainte de a ajunge la trecerea de pietoni. Aceste marcaje sunt fabricate dintr-un material special, cu o suprafață abrazivă, care contribuie la reducerea distanței de frânare, oferind astfel șoferilor un timp suplimentar de reacție”, a menționat edilul.Primele astfel de marcaje au fost deja implementate pe mai multe str. din Capitală, și anume: Cuza-Vodă, Sarmizegetusa, Miron Costin și Braniștii. „În curând, acestea vor fi trasate și pe db. Decebal, aflat în prezent în proces de reabilitare, și pe alte artere importante din oraș, cum ar fi bd. Mircea cel Bătrân și str. Ion Pelivan, unde se analizează necesitatea aplicării acestui tip de marcaj”, a mai adăugat Ion Ceban.  

Administrația Biden va furniza Ucrainei arme și muniție în valoare de 150 de milioane de dolari, inclusiv interceptoare HAWK de apărare antiaeriană și obuze de artilerie de 155 milimetri, au declarat vineri doi oficiali americani, informează Rador Radio România.Este de așteptat ca noul pachet de ajutoare militare să fie dezvăluit luni, au spus oficialii, refuzând să fie numiţi pentru că detaliile despre această livrare nu au fost făcute publice.Administrația americană răspunde astfel cererilor disperate ale autorităţilor din Ucraina de sprijin pentru apărarea antiaeriană, deoarece forţele ruseşti au lovit în ultimele săptămâni instalațiile energetice ucrainene prin atacuri aeriene. SUA a început să livreze rachete interceptoare HAWK în Ucraina în 2022, ca o actualizare a sistemelor de rachete de apărare antiaeriană Stinger portabile - un sistem mai mic, cu rază de acțiune mai scurtă. MIM-23 HAWK - un acronim pentru "Homing All the Way Killer" - a fost modernizat de-a lungul anilor pentru a face față bruiajelor electronice și altor contramăsuri.În cele din urmă, a fost exportat în mai mult de o duzină de țări, potrivit Comandamentului de management al ciclului de viață al aviației și al rachetelor armatei americane.Pe lângă interceptoarele HAWK și obuzele de artilerie de 155 de milimetri, pachetul va include și alte muniții și echipamente pentru a sprijini nevoile de apărare ale Ucrainei, au adăugat sursele.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, consideră că toate discuțiile în jurul licitațiilor eșuate de la aeroport se bazează pe „zvonistică” și „falsuri” și spune că, până acum, nimeni nu a prezentat probe care să confirme că acolo ar fi ceva în neregulă. Asta deși, recent, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o lege votată de majoritatea PAS, prin care au modificat condițiile de organizare a licitației, iar în ultima jumătate de an, scandalurile legate de acest concurs s-au ținut lanț, scrie ziua.md„În loc să ne ocupăm de lucruri importante, trebuie să comentăm tot felul de zvonistică pornită de niște oameni cu anumite interese foarte urâte. […] A fost decizia Curții Constituționale, aeroportul a respectat acea decizie, a amânat sau a anulat licitația și sper că, în perioada următoare, va lansa următorul apel ca să ducă totuși la bun sfârșit procesul”, a declarat Andrei Spînu, în platoul Realitatea Live.Mai mult, acesta spune că tot scandalul legat de compania franceză Lagardere, care pare a fi favorizată în acest caz, existând mai multe indicii care confirmă aceste bănuieli, ministrul Spînu neagă categoric acest lucru și spune că nu știe nimic despre această companie.„Nu are cum să fie favorizat nimeni și noi am spus asta în mai multe rânduri, iar toate falsurile care au fost au fost foarte ușor stinse, inclusiv de declarația reprezentanților companiilor și așa mai departe. S-a zis foarte clar că nimeni nu a avut niciun fel de înțelegeri. Eu nu m-am întâlnit cu compania aceea niciodată, nici nu știu cine sunt ei”, a declarat ministrul Infrastructurii.În context, Spînu a subliniat că, până acum, nimeni nu a prezentat „măcar o probă”, care să confirme acuzațiile ce i se aduc.„Au spus-o și ei, o spun și eu: nu există absolut nimic în sensul dat. Eu deja încerc să fiu calm, dar am să pun o întrebare pe care am pus-o de mai multe ori: spuneți-mi măcar un lucru care s-a discutat despre activitatea noastră la minister, care s-a confirmat. Măcar un lucru din acele falsuri, care s-a confirmat, măcar o probă din toată zvonistica care a fost!”, a accentuat Andrei Spînu.Amintim că, recent, Agenția Proprietății Publice a suspendat cea de-a treia licitație cu privire la închirierea spațiilor comerciale de la Aeroportul din Chișinău, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional amendamentul propus de deputatul PAS, Radu Marian, și votat de Parlament, care prevedea extinderea termenului de închiriere a spațiilor din incinta aerogării de la 3 la 5 ani.Anterior, modul de organizare a acestui concurs a fost dur criticat de reprezentanții opoziției și experți, care acuză puterea, în special ministerul de resort, condus de Andrei Spînu, că mimează concursul pentru a favoriza un singur un anumit agent economic, și anume compania franceză Lagardere. Unii, printre care Mișcarea Alternativa Națională, condusă de primarul Ion Ceban, dar și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, al fostului premier Ion Chicu, au depus sesizări la Procuratura Anticorupție, prin care prezintă probe care ar confirma că la aeroport au loc mai multe abuzuri și ilegalități.Recent și fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, le-a cerut oficial procurorilor să inițieze o anchetă penală, ca urmare a hotărârii Curții Constituționale. Asupra amendamentului votat de PAS, declarat anticonstituțional, s-a pronunțat critic și Asociația Promo-Lex, care a acuzat puterea că „a încălcat principiul transparenței decizionale”.

Licitația pentru construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW va fi lansată săptămâna următoare. Decizia a fost adoptată de comisia de licitație, condusă de ministrul Energiei, Victor Parlicov. Potrivit autorităţilor, prin această licitație se așteaptă investiții de aproximativ 190 milioane de euro în construcția de parcuri eoliene și fotovoltaice.Ministerul Energiei estimează că după finalizarea procesului de conectare a centralelor electrice, ponderea energiei produse din surse regenerabile va crește de la 10% până la 16,6%, contribuind semnificativ la atingerea angajamentului de avea o pondere de 27% în consumul total până în 2030, țintă stabilită în proiectul Planul Național Integrat pentru Energie și Climă.Conform cerințelor de participare simplificate și debirocratizate, câștigătorii concursurilor vor primi un preț fix garantat pentru o perioadă de 15 ani pentru energia electrică generată. Prețul fix garantat va fi determinat în cadrul procedurii de licitație și nu poate depăși prețul plafon de 1,5 lei/kWh eolian și de 1,67 lei/kWh solar, stabilit de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).Pentru capacități mari de regenerabile a fost alocată o capacitate totală de 165 MW, împărțită după tehnologii – 105 MW pentru instalații eoliene și 60 MW pentru fotovoltaice.Depunerea și recepționarea cererilor, a ofertelor tehnice și financiare, este preconizată începând cu luna septembrie 2024.

Centrala termică Burștîn din regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk nu poate fi restaurată după atacurile rusești, a anunțat Svitlana Onișciuk, șefa Forțelor Regionale Anticorupție din regiunea vestică, la radio Zakhidniy Polyus, relatează publicația rusă independentă The Moscow Times.Forțele ruse au bombardat centrala termică de 12 ori, a spus Onișciuk, adăugând că aceasta „este extrem de grav distrusă”, iar, din cauza avariilor, orașul Burștîn ar putea rămâne fără căldură și apă caldă în timpul iernii.La rândul său, șeful comunității Burștîn, Vasili Andrieșin, a afirmat că situația clădirii centralei termice este critică, acoperișul și pereții fiind distruși.„Anul trecut au existat două sosiri (lovituri – n.r.) care au deteriorat acoperișul clădirii, iar acum există mai mult de zece astfel de sosiri. Anul trecut am făcut lucrări de restaurare timp de șase luni, dar acum acoperișul centralei termice Burștinska este practic distrus”, a spus Andrieșin.Centrala termică Burștîn este cea mai mare din vestul Ucrainei și una dintre cele mai puternice din țară, fiind una dintre instalațiile de infrastructură critică pe care armata rusă le atacă cel mai frecvent.Purtătoarea de cuvânt a Ukrenergo (operatorul sistemului de transport de energie electrică din Ucraina), Maria Țaturian, a avertizat în urmă cu două săptămâni că, dacă armata rusă continuă atacurile asupra centralelor electrice ucrainene, curentul electric va fi întrerupt zilnic în țară timp de până la 20 de ore în iarna următoare.„Unele (centrale) vor avea nevoie de ani întregi pentru a fi reparate, în timp ce altele ar putea să nu fie repuse niciodată în funcțiune”, a spus Țaturian.Cea mai mare companie privată de energie din Ucraina, DTEK, a precizat că întreruperea electricității și a încălzirii timp de 20 de ore pe zi este cel mai rău scenariu. Rusia a reluat atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în primăvara acestui an.Scopul este de „a le distruge complet, pentru că este imposibil să reconstruiești o centrală electrică într-un timp scurt”, a spus directorul executiv al DTEK, Maxim Timcenko.De la începutul lunii aprilie, Ukrenergo a recurs la pene de curent continue. De asemenea, Ucraina a început să cumpere energie electrică din țările UE. Potrivit Ministerului Energiei, Kievul importă energie electrică din România, Slovacia, Polonia, Ungaria și Republica Moldova. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că Rusia a distrus aproape toate centralele termice din Ucraina.

Cele mai mari trei publicații americane îi cer lui Joe Biden să se retragă din cursa prezidențială. NY Times face un apel explicit, în timp ce boardurile editoriale ale Wall Street Journal și Washington Post arată că Biden pune indirect în pericol democrația americană, printr-o candidatură fără șanse în fața lui Donald Trump, relatează biziday.roToate cele trei publicații au găzduit, pe lângă articolele de opinie ale analiștilor specializați pe politică, câte un articol asumat de boardurile lor editoriale, care exprimă punctul de vedere al publicației.Selecții din cele trei puncte de vedere, cu link către articolele integrale, în limba engleză.Cu peste 3,7 milioane de abonați (total, print și on-line), Wall Street Journal cere Partidului Democrat să pună binele țării înaintea intereselor proprii și arată că niciun american nu își poate dori ca un lider slăbit, așa cum este Biden, să se confrunte cu Putin sau Xi Jinping:“A fost cu adevărat dureros pentru Statele Unite. Performanța președintelui Biden în dezbaterea de joi seară a fost șocant de slabă și a arătat prea clar că acesta nu mai este adecvat pentru încă patru ani în funcție. Pentru binele țării, mai mult decât pentru cel al partidul lor, democrații trebuie să ia în considerare înlocuirea sa în cursa prezidențială.Acesta nu este un gând partizan; este unul patriotic. Democrații din toată țara au spus același lucru în privat, iar unii dintre ei chiar la televizor. Domnul Biden a pierdut dezbaterea în primele 10 minute, deoarece nu a reușit să vorbească clar, a făcut-o cu o voce slabă și uneori nu a putut duce în mod coerent o propoziție până la capăt. Privirea lui în gol atunci când vorbea Donald Trump a sugerat că președintele este un om care se chinuie să-și amintească ceea ce a fost pregătit săptămâni întregi să spună, dar care nu mai are memoria să o facă. (…) Domnul Biden arăta ca un om slăbit și niciun american nu ar putea să-și dorească ca el să se confrunte cu Putin sau Xi Jinping. (…) În mod clar, a fost un act egoist pentru Joe Biden să candideze pentru un al doilea mandat. Democrații chiar au crezut că pot ascunde de public declinul acestuia?”La rândul său, The Washington Post, care are peste 2,6 milioane de abonați în print și on-line, a publicat un articol asumat de boardul editorial care nu îi cere în mod explicit lui Joe Biden să se retragă din cursă, dar arată că performanța sa “ridică semne de întrebare legitime dacă acesta mai poate îndeplini pentru încă patru ani cea mai grea slujbă din lume”:“Dacă dl Biden reușește să transmită cu succes ștafeta unui alt candidat, el va rămâne în memoria publică ca un fel de Cincinnatus (erou al Republicii Romane) al zilelor noastre – un președinte vrednic care a scos țara din pandemia de Covid, a adus-o spre normalitate după insurecția din 6 ianuarie 2021, a unit Occidentul pentru a apăra Ucraina împotriva invaziei Rusiei și a pus în lege planuri naționale ambițioase privind clima și relansarea industriei. Dacă Biden ține de această candidatură și pierde alegerile din toamnă, riscă un alt fel de moștenire, similară cumva cu cea a judecătoarei Ruth Bader Ginsburg, al cărei refuz de a se retrage de la Curtea Supremă în timpul președinției lui Barack Obama a dus direct la răsturnarea sentinței Roe vs. Wade (privind dreptul la avort).Mai rău, țara se va confrunta cu consecințele unui al doilea mandat Trump. Domnul Trump a mințit în mod repetat în timpul dezbaterii de joi, dar a făcut acest lucru în mod coerent și fără prea mare efort. Domnul Biden nu părea a fi acolo. Pentru o dezbatere credibilă împotriva domnului Trump e nevoie de un adversar viguros. Domnul Biden nu numai că a trecut de câteva ori printr-un “moment de senior” (n.r – senil), dar el a eșuat în mod repetat să respingă minciunile aruncate de Trump cu forța unui furtun de pompieri”.În final, boardul editorial al The New York Times, cea mai mare publicație americană (peste 9 milioane de abonați), este mult mai tranșant, încă din titlu – “Pentru binele țării sale, președintele Biden trebuie să se retragă din cursă”. Editorialul integral al NY Times, tradus în limba română:“Președintele Biden a descris în mod repetat și pe bună dreptate faptul că miza alegerilor prezidențiale din noiembrie este chiar viitorul democrației americane, nimic mai puțin.Donald Trump s-a dovedit a fi un pericol semnificativ pentru acea democrație – o figură neclară și interesată, nedemnă de încrederea publicului. El a încercat sistematic să submineze integritatea alegerilor. Susținătorii săi au descris, public, o agendă pentru 2025 care i-ar da puterea de a-și îndeplini cele mai extreme dintre promisiunile și amenințările sale. Dacă se va întoarce în funcție, el a promis că va fi un alt tip de președinte, neîngrădit de mecanismul de control al puterilor în stat, încorporate în sistemul democratic american.Domnul Biden a spus că el este candidatul cu cele mai mari șanse de a înfrunta această amenințare a tiraniei și de a o învinge. Argumentul său se bazează în mare parte pe faptul că l-a învins pe domnul Trump în 2020, dar acum acest argument nu mai este suficient pentru ca domnul Biden să fie candidatul democrat în acest an.La dezbaterea de joi, președintele trebuia să convingă publicul american că se ridică la nivelul formidabilei funcții pe care încearcă să o dețină pentru încă un mandat. Cu toate acestea, el nu se poate aștepta de la alegători să ignore ceea ce a fost clar de văzut: domnul Biden nu mai este omul care era acum patru ani.Președintele a părut joi seară o umbră a unui fost mare om politic. S-a chinuit să explice ce va realiza într-un al doilea mandat. S-a străduit să răspundă provocărilor domnului Trump. S-a străduit să-l tragă la răspundere pe domnul Trump pentru minciunile sale, eșecurile și planurile lui înfiorătoare. Nu o dată, ci de mai multe ori, dl Biden s-a chinuit să ajungă cu bine la finalul unei propoziții.Domnul Biden a fost un președinte admirabil. Sub conducerea sa, națiunea a prosperat și a început să abordeze o serie de provocări pe termen lung, iar rănile făcute de președinția lui Trump au început treptat să se vindece. Dar cel mai mare serviciu pe care dl Biden îl poate face acum țării sale este să anunțe că nu va continua să candideze pentru al doilea mandat.Așa cum stau lucrurile, acum președintele este angajat într-un pariu nechibzuit. Există lideri democrați mai bine pregătiți pentru a prezenta alternative clare, convingătoare și energice la o a doua președinție a lui Trump. Nu există niciun motiv pentru care partidul să riște stabilitatea și securitatea țării, forțând cetățenii să aleagă între deficiențele domnului Trump și cele ale domnului Biden. Este un pariu prea mare să speri pur și simplu că americanii vor trece cu vederea sau vor ignora vârsta și infirmitatea domnului Biden pe care ei au văzut-o acum cu proprii lor ochi. Dacă cursa se reduce la o alegere între domnul Trump și domnul Biden, președintele în exercițiu ar fi alegerea fără echivoc a acestui bord editorial. Domnul Trump reprezintă un pericol. Dar având în vedere acel pericol, miza pentru țară și abilitățile inegale ale domnului Biden, Statele Unite au nevoie de un oponent mai puternic pentru prezumtivul candidat republican. A face un apel pentru un nou nominalizat democrat atât de târziu într-o campanie este o decizie care nu poate fi luată cu ușurință, dar reflectă amploarea și seriozitatea provocării domnului Trump la adresa valorilor și instituțiilor acestei țări și insuficienta capacitate a domnului Biden de a le apăra.Încheierea candidaturii sale ar fi împotriva tuturor instinctelor personale și politice ale domnului Biden. Ca om politic, el a ieșit singur din tragedii și eșecuri, în trecut, și crede probabil că poate face acest lucru din nou. Susținătorii președintelui explică deja dezbaterea de joi ca fiind doar un moment, în comparație cu trei ani de realizări. Însă performanța de joi a președintelui nu poate fi considerată ca fiind doar o seară mai proastă, nu poate fi pusă nici pe seama unei presupuse răceli, pentru că seara respectivă a confirmat preocupări care de luni sau de ani de zile tot cresc. Domnul Biden s-a poticnit chiar și atunci când a încercat să-și prezinte propriile idei politice.Trebuie amintit că domnul Biden l-a provocat pe domnul Trump la această confruntare. El a stabilit regulile și a insistat în a cere această dezbatere mult înainte față de calendarul obișnuit al alegerilor prezidențiale. El a înțeles că trebuie să răspundă la preocupările publice cu privire la acuitatea sa mentală și că trebuie să facă acest lucru cât mai curând posibil.Adevărul pe care domnul Biden trebuie să-l confrunte acum este că el a picat propriul test.În sondaje și interviuri, opinia publică cere un alt contracandidat pentru a-l confrunta pe domnul Trump. Iar consolarea pentru domnul Biden și susținătorii săi este că încă mai este timp să se alinieze în spatele unui alt candidat.Este o tragedie că republicanii înșiși nu sunt implicați într-o cercetare mai profundă a dezbaterii de joi. Performanța lui Trump ar trebui să fie considerată descalificatoare. A mințit cu nerușinare și în mod repetat cu privire la propriile sale acțiuni, cu privire la palmaresul său ca președinte, dar și cu privire la adversarul său. El a descris planuri care pur și simplu ar face rău economiei americane, ar submina libertățile civile și ar distruge relațiile Americii cu alte națiuni. A refuzat să promită că va accepta o eventuală înfrângere, revenind în schimb la genul de retorică care a incitat atacul din 6 ianuarie asupra Congresului.Partidul Republican, însă, a fost acaparat de ambițiile domnului Trump. Povara de a pune interesele națiunii mai presus de ambițiile unui singur om îi revine Partidului Democrat.Democrații care l-au apărat până acum pe domnul Biden trebuie să găsească curajul să-i spună acestuia adevărul clar. Apropiații săi, care l-au încurajat să candideze și l-au ferit de apariții publice fără prompter ar trebui să recunoască prejudiciul adus poziției domnului Biden și improbabilitatea ca acesta să o mai poată repara.Domnul Biden a răspuns totuși la o întrebare presantă joi seară. Nu era răspunsul pe care el și susținătorii săi îl sperau. Dar dacă riscul unui al doilea mandat al lui Trump este atât de mare pe cât spune el – și suntem de acord cu el că pericolul este enorm – atunci dedicarea lui față de această țară îi lasă lui și partidului său o singură alegere.Cea mai clară cale pentru democrați pentru a învinge un candidat definit de minciunile sale este să trateze cu sinceritate publicul american: să recunoască că domnul Biden nu își poate continua cursa și să deschidă un proces de selecție pentru altcineva mai capabil să îl învingă pe domnul Trump, în noiembrie.Este cea mai bună șansă de a proteja spiritul națiunii americane de deformarea malignă a domnului Trump, așa cum a numit chiar Biden în 2019 motivul pentru care a intrat în cursa împotriva acestuia. Și este cel mai bun serviciu pe care dl Biden îl poate oferi unei țări pe care a servit-o cu noblețe atât de mult timp”.

O rachetă rusească a lovit vineri o clădire rezidenţială de nouă etaje din oraşul central ucrainean Dnipro, ucigând cel puţin o persoană şi rănind alte şase, au declarat oficialii de la Kiev. Numărul victimelor va creşte probabil, având în vedere că mai mulţi oameni au rămas blocaţi în clădire, unde patru etaje superioare s-au prăbuşit în urma atacului, a declarat ministrul de interne, Ihor Klymenko.O fotografie postată pe Telegram de guvernatorul Serhiy Lysak şi alte imagini pe reţelele de socializare arată o clădire grav avariată, din care ieşea fum printr-o spărtură la etajele superioare.Printre răniţi se numără şi un copil de şapte luni, a spus Lysak.Trei persoane erau în stare gravă.

Partidul Socialiștilor a confirmat că Maxim Moroșan, candidatul său la alegerile pentru funcția de primar al orașului Bălți, a fost reținut. PSRM consideră această acțiune un atac asupra lui Moroșan, pe care o numește o „provocare criminală organizată”.Partidul Socialiștilor a numit cazul un „atac asupra fostului candidat la funcția de primar al orașului Bălți, Maxim Moroșan”. „În spatele acestei provocări se află personal Renato Usatîi și primarul lui din Bălți. Anterior, la adresa lui Maxim Moroșan au fost lansate amenințări și i s-a cerut să părăsească orașul Bălți și să se retragă din politică. (…) PSRM va insista asupra tragerii la răspundere atât a executorilor, cât și a organizatorilor acestei infracțiuni. Maxim Moroșan și colegii săi vor primi tot sprijinul juridic și moral necesar”, a declarat partidul. Reacția „Partidul Nostru” la acuzațiile pe cazul MoroșanReprezentanții „Partidului Nostru” resping acuzațiile socialiștilor că liderul lor Renato Usatîi ar sta în spatele altercației de la Bălți, soldată cu reținerea lui Maxim Moroșan.Formațiunea a declarat că Usatîi „investighează cazul dat și va reveni cu detalii”, totodată a adăugat că „orice s-ar întâmpla cu Moroșan, socialiștii încearcă să dea vina pe Renato Usatîi”.

Inspectorii de integritate vor avea pârghii suplimentare în procesul de efectuare a controlului averii și intereselor personale. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat, în prima lectură, de 59 de deputați.Inițiativa legislativă a fost elaborată de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în contextul perfecționării cadrului normativ aferent activității Autorității Naționale de Integritate (ANI). Documentul are drept scop prevenirea situațiilor de conflicte de interes, incompatibilități, restricții și limitări ale subiecților declarării. De asemenea, se urmărește ca subiecții vizați să declare corect averea pe care o dețin.Respectiv, se propun modificări legislative pentru a fortifica rolul vicepreședintelui ANI și al inspectorilor de integritate, precum și pentru a stabili limite clare pentru efectuarea controalelor averii și intereselor personale. Autorii propun și majorarea salariilor inspectorilor de integritate.De asemenea, se propune ca inspectorul de integritate să aibă competența de a dispune încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu și de a aplica interdicția de a ocupa anumite funcții, în cazul în care se constată o diferență substanțială între veniturile obținute legal, cheltuielile realizate și averea dobândită. Mai mult decât atât, inspectorul de integritate va avea competența să inițieze procedura contravențională și aplicarea amenzii, dacă subiectul declarării a inclus date incomplete sau eronate, inclusiv despre venituri inexistente. Acest lucru va fi posibil în cazul când a fost nedeclarată corespunzător averea sau veniturile, a căror valoare depășește două salarii medii pe economie.O altă propunere vizează dublarea ponderii de controale de avere și interese personale finalizate în decursul unui an calendaristic, ce vizează angajații cu funcții de demnitate publică. Respectiv, ponderea va crește de la 20 la 40 de procente.Documentul va fi propus spre adoptare în a doua lectură în plenul Parlamentului.

Cerealele originare din Ucraina, care sunt transportate în regim de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, vor fi, în continuare, exceptate de la de la controlul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede acest lucru.Documentul propune instituirea unei derogări de la prevederile Legii cu privire la protecția plantelor și carantina fitosanitară, prin care cerealele ce provin din Ucraina și sunt transportate prin punctele de trecere a frontierei de stat, intrare Giurgiulești – Reni și ieșire Giurgiulești – Galați, precum și transportate pe cale feroviară, pentru care se solicită plasarea sub regim de tranzit, să nu fie supuse controlului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Această derogare se va aplica până la 14 septembrie 2024.Având în vedere faptul că acest gen de mărfuri tranzitează teritoriul țării noastre în mijloace de transport specializate, riscul introducerii unor organisme de carantină este unul redus. În cazul producerii unor accidente a transportului și a încărcăturilor aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, transportatorii vor fi obligați să notifice, în decurs de două ore, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.În opinia autorului inițiativei legislative, deputatul PAS, Alexandr Trubca, adoptarea acestui proiect de lege va rezolva problema tranzitului mărfurilor de origine non-animală și a aglomerării create la frontiera Republicii Moldova, atât pe sensul de intrare, cât și pe sensul de ieșire, ca urmare a creșterii fluxului de mărfuri din Ucraina.Proiectul de lege urmează a fi examinat de Parlament și în lectura a doua.

Acum 84 de ani, în data de 28 iunie 1940, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Teritoriile românești au fost anexate de trupele sovietice în urma unui ultimatum dat de Moscova Bucureștiului două zile mai devreme. Sub presiunea armelor, Regatul României a fost nevoit să cedeze provinciile cu o suprafață totală de peste 50 de mii de kilometri pătrați și cu o populație de patru milioane de oameni, majoritatea etnici români.Raptul Basarabiei s-a realizat în baza Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, care, în esenţă, prin punctul 3 al Protocolului adiţional secret, prevedea ocuparea de mai târziu a Basarabiei de către Uniunea Sovietică.În urma Consiliului de coroană, din 27 iunie 1940, Carol al II-lea scria: “Consilliul are loc şi am ieşit din el amărât şi dezgustat, toţi acei care făceau pe eroii la prânz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenţi, am fost pentru rezistenţă. Numele lor merită să fie înscrise cu litere de aur în cartea demnităţii româneşti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu”.Astfel, la 28 iunie 1940, trupele sovietice au intrat pe teritoriul românesc. Ce a însemnat asta pentru populaţia teritoriilor ocupate se cunoaşte.„28 iunie 1940 este cea mai grea şi cea mai neagră filă din istoria neamului nostru, Basarabia română. În acea după-amiază de duminică basarabenii i-au întâmpinat pe malul Nistrului cu pâine şi cu sare, iar în loc de mulţumire soldaţii ruşi au ordonat să fie arestaţi cei mai buni gospodari ai satului. După ce au intrat în sat, au rupt şi au călcat în picioare tricolorul românesc, iar în loc au pus „flagul” lor roşu cu seceră şi ciocan. Din acea zi neagră s-au început crimele ocupanţilor comunişti pe teritoriul Basarabiei. Toţi gospodarii erau arestaţi, „cercetaţi” şi apoi dispăreau fără urmă. Asta se numeşte eliberare?”, se întreabă, în Timpul.md, Boris Vasiliev, din Sărăteni, Teleneşti, profesor şi autor al cărţii „Stalin mi-a furat copilăria”. El spune că, deşi era copil, a fost nevoit să îndure gerul siberian, fiind de două ori deportat împreună cu familia sa…Avea numai opt ani când au venit trupele sovietice în Basarabia, dar îşi aminteşte în detalii acea zi odioasă de 28 iunie 1940. În acea duminică, pe la ora patru după-amiază, de pe malul stâng „au început să vină spre Basarabia luntri cu soldaţi înarmaţi „cum vin lăcustele peste grâne”. Neştiind ce urmează să se întâmple, pe mal se adunase tot satul.Pe 23 august 1939, Uniunea Sovietică şi Germania au semnat Pactul Molotov-Ribbentrop, un pact de neagresiune care conţinea un protocol adiţional imperialist secret, cu hărţi privind sfere de influenţă, pe care erau trasate linii de demarcaţie în Europa Răsăriteană, frontiera zonelor de interes ale celor două puteri. Basarabia s-a numărat printre regiunile pe care sovieticii şi naziştii şi le-au împărţit prin pactul din 23 august 1939.Conform ordinului Marelui Stat Major român oraşele Cernăuţi, Chişinău şi Cetatea Albă trebuiau predate până în seara zilei de 28 iunie (ora 20.00), iar evacuarea terminată în 4 zile (până la 2 iulie, orele 12.00/ora românească), în 4 etape,. Ordinul mai cerea să se stabilească itinerarii pentru ,,accesul” trupelor ruse în Cernăuţi, Chişinău şi Cetatea Albă şi preciza că unităţile trebuiau să se deplaseze numai pe jos, calea ferată fiind rezervată pentru ,,evacuarea materialelor mai principale, bolnavi, familiile ofiţerilor şi funcţionarilor”. Pentru intelectuali şi familiile lor s-a intenţionat punerea la dispoziţie a 3-4 trenuri, zilnic. Pe fiecare direcţie de retragere s-a cerut constituirea a câte unei comisii militare cu interpreţi pentru ,,a lichida, în unire cu comandanţii sovietici, eventualele incidente”.Generalul Florea Ţenescu a recomandat ,,să se evite orice incidente” şi să se pregătească şi să se organizeze rezistenţa pe Prut. Ce s-a întâmplat în Basarabia şi nordul Bucovinei în zilele următoare a fost tragic, umilitor şi ruşinos, autorităţile civile şi militare (centrale şi locale) dovedindu-se incapabile să organizeze cel puţin o retragere ordonată spre Prut (căci de apărare pe Nistru, indiferent de rezultat, nici nu a fost vorba). Sintetizând drama României din acele momente, Raul Bossy, ministrul român la Roma, consemna în jurnalul personal: ,,Începutul tragediei neamului românesc”.

Liderul protestelor antioligarhice, Andrei Năstase, a depus astăzi o plângere la Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție prin care cere investigarea „schemelor ilegale de influențare a procesului de atribuire a spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Internațional Chișinău, inclusiv prin prisma constituirii unui grup infracțional organizat, compus din membri ai Guvernului, ai Agenției Proprietății Publice și deputați PAS”.  Potrivit politicianului, tot ce s-a întâmplat în ultima vreme în acest caz arată că există un grup format din politicieni și funcționari care încearcă prin orice mijloace să ofere spațiile din incinta aeroportului unui protejat, ca urmare a unor a înțelegeri făcute la cel mai înalt nivel. „În special după a treia licitație, se pot vedea foarte clar acțiunile ilegale, încercarea de modificare a caietului de sarcini în favoarea unui ofertant. Legea a devenit pentru ei un instrument de făcut bani. Când nu le convine ceva, schimbă legea, schimbă criteriile doar pentru a-și atinge scopurile ilegale și a satisface angajamentele obscure de la cel mai înalt nivel”, a scris Andrei Năstase pe facebook. În plângere este reclamat faptul că în ultima perioadă de timp, PAS a elaborat și a votat, iar președintele a promulgat mai multe legi nedemocratice și abuzive, iar unele amendamente au semne distinctive clare de corupție la cel mai înalt nivel. „Amintesc că Înalta Curte Constituțională a declarat neconstituțional amendamentul deputatului PAS, Radu Marian, prin care s-a încercat o șmecherie și anume să se prelungească termenul de închiriere a spațiilor din Aeroport de la 3 la 5 ani. Ce trebuie să înțelegem de aici? Că cei care ne-au spus ca iau aeroportul de la Șor ca să il întoarcă statului ca să nu se mai fure acolo, acum umblă cu șmecherii legislative anticonstituționale pentru a proteja afacerile celor din PAS. Această manevră banditească penala trebuie investigată la modul cel mai serios de instituțiile coercitive ale statului”, mai menționează Andrei Năstase. Mai mult, potrivit politicianului, prin efortul a sute de mii de oameni Aeroportul a fost recuperat din mâinile oligarhului Ilan Shor, dar actuala guvernarea face totul ca nu moldovenii să beneficieze de el, ci ca un grup de interese al actualei puteri să poată să facă bani pentru buzunarul lor. Năstase spune că astfel, Aeroportul a trecut din mâinile unui hoț, în ale altor hoți, care mai reprezintă și statul moldovean. „Moldovenii au de suferit în continuare de pe urma proastei administrări a singurului aeroport al țării. În loc ca Aeroportul să fie bine manageriat, să producă bani cu ajutorul cărora să se dezvolte, să se construiască un nou terminal, să devină un important hub regional, observăm că politicienii PAS sunt preocupați de găsirea soluțiilor pentru ascunderea infracțiunilor pe care le comit și crearea unor aparențe legale”, mai spune Năstase. Potrivit liderului protestelor antioligarhice, Aeroportul trebuie să deservească oamenii Moldovei, nu interesele politicienilor. „Vrem să aderăm la UE, dar actuala putere nu este capabilă să asigure condiții civilizate de funcționare a aeroportului și, mai rău, au existat probleme mari și cu siguranța oamenilor, așa cum am văzut anul trecut când s-a produs cel mai grav incident de securitate și au murit oameni. Fac apel repetat la Doamna Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, la Dl. Munteanu, Procurorul General să inițieze imediat o investigație penală. Este un moment în care Procuratura ar putea demonstra că începe cu adevărat lupta și cu corupții din actuala guvernare, că nu se află sub cenzura PAS, așa cun se întâmplă la Teatrul Luceafărul. Acesta este un moment în care Procuratura Anticoruptie are ocazia să arate că este cu adevărat independentă și gata să lupte cu corupția din actualul regim de guvernare, o zonă care nu a fost absolut deloc atinsă până acum, cu toții știm și de ce”, a conchis Năstase. Amintim că amendamentul deputatului PAS Radu Marian, care vizează licitația de la aeroportul din Chișinău, prin care a fost extins termenul contractului de închiriere a spațiilor comerciale în Aeroportul Chișinău de la 3 la 5 ani, a fost declarat neconstituțional. Decizia a fost luată la data de 20 iunie, de Curtea Constituțională, care s-a pronunțat asupra unei sesizări depuse de un grup de deputați socialiști. Parlamentarii au contestat faptul că amendamentul din luna mai a fost votat în grabă, cu încălcarea normelor legale și fără a fi supus consultărilor.Respectivul amendament a fost propus de deputatul PAS, șeful Comisiei pentru economie, Radu Marian. Inițial, proiectul a fost promovat ca o soluție pentru a împiedica privatizarea aeroportului, în amendament fiind prevăzut că aerogara intră în lista bunurilor nepasibile privatizării. Ulterior, însă, Marian a recunoscut că documentul are legătură directă cu licitația privind închirierea spațiilor comerciale. Mai exact, el a confirmat că intenția reală vizează extinderea termenului contractului cu viitorul beneficiar de la 3 la 5 ani.  

Concursul pentru șefia Consiliului Superior al Magistraturii a eșuat. Asta întrucât ambii candidați înscriși în concurs și-au retras candidaturile.În competiție erau înscriși doi candidați: Ion Guzun și Vasile Șchiopu. Ambii nu au argumentat, deocamdată, deciziile luate. Astfel, președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman, a anunțat că acest subiect urmează să fie discutat în cadrul ședinței din 1 iulie, curent.  „Până atunci ne vom gândi ce este de făcut și vom veni cu propuneri”, a menționat Sergiu Caraman.Menționăm, că în prezent ședințele CSM sunt conduse de către Sergiu Caraman, care deține interimatul funcției de președinte.

Un depozit petrolier ardea vineri dimineaţă în regiunea rusă Tambov, la câteva sute de kilometri de graniţa cu Ucraina, în urma unui atac cu dronă al forţelor ucrainene, a declarat guvernatorul regional, Maxim Egorov, relatează AFP."La ora 04:35 (01:35 GMT) în districtul municipal Miciurinsk din regiunea Tambov, a fost înregistrat un zbor cu dronă către un depozit petrolier", a declarat oficialul rus pe Telegram."Apoi a izbucnit un mic incendiu. În prezent, incendiul este localizat", a adăugat el, precizând că "nu s-au înregistrat victime" în urma acestui atac.Ministerul rus al Apărării nu a raportat acest atac asupra infrastructurii energetice, însă a susţinut că a "interceptat" 25 de drone explozive ucrainene în cursul nopţii deasupra teritoriului său, fără însă să menţioneze regiunea Tambov.La rândul său, guvernatorul regiunii Briansk, Alexander Bogomaz, a afirmat pe Telegram că o dronă a fost doborâtă şi că prăbuşirea acesteia "a avariat parţial acoperişul clădirii administraţiei" din această regiune la graniţa cu Ucraina.Ucraina, care se confruntă cu o ofensivă rusă de mai bine de doi ani, ripostează atacând cu regularitate regiuni ruse şi vizează în special infrastructuri energetice şi ceea ce ea pretinde a fi sit-uri utilizate de armata rusă pentru operaţiunile sale care vizează teritoriul ucrainean

Armata ucraineană a afirmat că forţele sale au obligat trupele ruse să se retragă dintr-un district al oraşului Ceasiv Iar, de pe frontul de est al războiului, văzut ca următoarea ţintă a Moscovei în avansul său lent în zonă, scrie Reuters.Însă o raportare a Rusiei a arătat că forţele Moscovei au distrus un turn de comunicaţii din apropierea oraşului şi au făcut progrese.Forţele ruse înaintează încet prin diferite zone din estul Ucrainei, cucerind mai multe sate după ocuparea oraşului-cheie Avdiivka, în februarie.Ceasiv Iar se află într-o zonă mai înaltă, la 20 de kilometri vest de Bahmut, un oraş pe care forţele ruse l-au capturat în urmă cu un an, după mai multe luni de luptă. Ambele tabere văd Ceasiv Iar ca un potenţial punct de pregătire pentru Rusia, pentru a a avansa înspre oraşele-cheie din regiunea Doneţkului de est, inclusiv Kramatorsk şi Sloviansk.Nazar Voloşin, un purtător de cuvânt al grupului de forţe din sudul Ucrainei, a declarat pentru agenţia de ştiri Ukrinform că forţele ruse au ieşit din districtul ”Kanal” din Ceasiv Iar, de-a lungul canalului Siverskyi Doneţ-Donbas, care merge pe marginea de est a oraşului."Ukrainian defenders have indeed squeezed Russian forces out of the Kanal district in Chasiv Yar in Donetsk region," Ukrinform l-a citat pe Voloşin: ”Armata inamică nu mai este acolo”.Voloşin a declarat pentru alte publicaţii ucrainene că trupele ruse au bombardat forţele Kievului în peste 200 de incidente în decurs de 24 de ore, în principal în apropiere de zona de sud a oraşului.Statul Major General al armatei ucrainene a arătat, într-o raportate de joi seara, că trupele ruse au încercat să respingă forţele ucrainene de şase ori în apropiere de Ceasiv Iar. Trei dintre atacuri au fost respinse, dar luptele continuă în zonă.Ambasada Ucrainei la Washington a postat pe reţeaua socială X un apel la a opri avansul Rusiei la Ceasiv Iar, afirmând că Rusia ”încearcă cu disperare să şteargă oraşul de pe faţa pământului, ţintind inclusiv biserici avariate şi blocuri rezidenţiale civile.”Trebuie să oprim Rusia să îl transforme într-un oraş fantomă până nu este prea târziu”, a arătat aceasta.Agenţia de ştiri rusă Tass l-a citat pe comandantul unei brigăzi ruse, Stanislav Orlov, care afirma că forţele sale au distrus un turn de comunicaţii în cel mai înalt punct al oraşului.”Acesta a permis o pătrundere fără pierderi”, l-a citat agenţia.Ucraina a anticipat de mult un avans al Rusiei în oraş.Comandantul său şef, Oleksandr Syrskyi, a declarat, luna trecută, că forţele Moscovei au sperat să cucerească Ceasiv Iar la timp pentru ceremoniile din 9 mai care au marcat aniversarea victoriei sovietice în Al Doilea Război Mondial.

Fondul Monetar Internațional va acorda Republicii Moldova asistență financiară prin intermediul mecanismului de finanțare pentru reziliență și durabilitate. Parlamentul a adoptat un proiect de lege privind atragerea împrumutului de stat extern din partea FMI.Este vorba de suma de 129,375 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul a circa 160 milioane de dolari. Banii vor fi utilizați pentru finanțarea necesităților bugetului de stat. Împrumutul va fi acordat țării noastre pentru o perioadă de 20 de ani. Pentru recepționarea respectivei asistențe financiare, Republica Moldova urmează să implementeze 12 măsuri de reformă în scopul diminuării efectelor produse de schimbările climatice.Programul mecanismului de finanțare pentru reziliență și durabilitate va sprijini eforturile Republicii Moldova de a spori rezistența la șocurile climatice, de a implementa reforme în sectorul energetic și de a asigura mobilizarea unei finanțări durabile.

Tinerii specialiști din domeniul medicinii și farmaciei vor beneficia de indemnizații majorate și compensații din bugetul de stat. Proiectul de modificare a Legii ocrotirii sănătății a fost votat de deputați în cea de-a doua lectură.Noile prevederi au obiectivul de a atrage și a menține în sistemul medical tinerii specialiști, în special în zonele rurale și în orașele mici, unde se atestă о insuficiență de cadre medicale. Astfel, tinerii specialiști cu studii superioare de licență (optometriști, asistenți medicali generaliști licențiați, tehnicieni radiologi etc.) au fost incluși în lista beneficiarilor de indemnizații și compensații acordate din bugetul de stat.Potrivit inițiativei legislative, a fost extinsă perioada obligatorie de activitate – de la 3 la 5 ani de la repartizare, precum și de acordare a facilităților, inclusiv a indemnizației mărite, absolvenților cu studii superioare de licență în medicină și cu studii postuniversitare de rezidențiat. De asemenea, lucrătorii medico-sanitari și farmaceutici, angajați în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice din orașe și sate, inclusiv din componența municipiilor Chișinău și Bălți, care au domiciliul aflat în afara localității unde activează, vor beneficia de compensarea cheltuielilor pentru transport.Conform datelor statistice, în anul 2022, în sistemul ocrotirii sănătății din țară activau circa 12 600 de medici și 23 687 de personal medical cu studii medii. Un deficit mare de specialiști se înregistrează la următoarele specialități: medicină de familie, anestezie și terapie intensivă, radiologie și imagistică medicală, medicină internă, medicină de urgență, cardiologie și pediatrie.InițiatStabilește imaginea reprezentativăiva privind modificarea Legii ocrotirii sănătății aparține Ministerului Sănătății. Suma indemnizațiilor și compensațiilor, precum și modul de acordare a acestora vor fi stabilite de Guvern.

Mircea Catîrău a fost desemnat de Parlament în funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC). Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost votat de 60 de deputați.Candidatura lui Mircea Catîrău a fost propusă de Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, după ce Alexandr Berlinschii și-a dat demisia din această funcție. Mircea Catîrău a absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și are experiență de muncă în serviciul public. Acesta a activat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și la Ministerul Finanțelor, unde, până în prezent, a fost șef adjunct al Direcției coordonare politici publice.Mircea Catîrău a fost numit în funcția de membru al CEC până la expirarea actualului mandat al Comisiei.Potrivit legislației, Comisia Electorală Centrală este constituită din nouă membri, iar opt dintre ei sunt desemnați de Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției.

Rezultatele preliminare ale examenului național de bacalaureat au fost afișate astăzi, 27 iunie 2024, în cele 93 de centre instituite în întreaga țară. Totodată, candidații pot vedea testele verificate și notele prin prin intermediul platformei www.bac.gov.md.La sesiunea de bacalaureat 2024 au fost admiși 11321 de candidați din licee, 3815 candidați din colegii și centre de excelență, 210 candidați din universități, 198 de candidați care s-au înscris în regim extern și 2510 restanțieri din sesiunile anterioare, în total – 18054 de candidați.Rata de promovare a examenului național de bacalaureat în rândul absolvenților din licee este de 89,83%, comparativ cu 87,77% în sesiunea 2023. Astfel, din cei 11321 de liceeni admiși, 10170 au promovat examenul.Dintre cei 3815 candidați admiși din colegii și centre de excelență, 1819 au susținut examenul, rata de promovare pentru această categorie fiind de 47,68%, comparativ cu 45,37% în sesiunea 2023.Din 2510 restanțieri din sesiunile anterioare, 354 de candidați au promovat examenul, ceea ce constituie 14,10%, comparativ cu 17,03% în sesiunea 2023.În total, au promovat examenul național de bacalaureat în sesiunea de bază, până la desfășurarea contestațiilor, 12527 de candidați, ceea ce constituie 69,38% din numărul total de candidați admiși în sesiune, comparativ cu 68,31% la aceeași etapă în sesiunea 2023.Totodată, precizăm că în sesiunea de bacalaureat din anul curent 3 candidați au fost eliminați din examen pentru fraudă.Numărul candidaților cu nota medie mai mare sau egală cu 8 este de 3341 (sau 18,50% din numărul candidaților), comparativ cu 3372 (sau 18,33% din numărul candidaților) în 2023, iar 860 de candidați au nota medie mai mare sau egală cu 9 (sau 4,76% din numărul candidaților), în comparație cu 897 (sau 4,87% din numărul candidaților) în 2023.Media 10 la examenul național de bacalaureat a fost obținută, până în acest moment, de către 47 de candidați. Acești absolvenți sunt din raioanele/municipiile: Bălți, Chișinău, Edineț, Soroca, Strășeni, Ștefan Vodă, Ungheni.În zilele de 27-28 iunie, candidații își pot vedea online testele verificate și notele atribuite fiecărei probe de examen, accesând platforma www.bac.gov.md. Datele de acces la platformă sunt individuale și au fost oferite fiecărui candidat prin intermediul instituțiilor de învățământ în care și-a făcut studiile.Tot în perioada 27-28 iunie 2024, intervalul orar 09:00 – 18:00, candidații care nu sunt de acord cu rezultatele evaluării pot depune cerere de examinare a contestației la centrele de bacalaureat în care au scris probele de examen. Contestațiile vor fi examinate în perioada 29 iunie - 3 iulie, iar rezultatele finale ale sesiunii de bază vor fi anunțate pe data de 4 iulie 2024.Sesiunea suplimentară a examenului național de bacalaureat va fi organizată în perioada 15-22 iulie 2024. Pentru participare la sesiunea suplimentară, candidații pot depune, în zilele de 4 și 5 iulie, o cerere în scris la centrele de bacalaureat în care au susținut probele în sesiunea de bază.

15 grădinițe vor putea deschide grupe de creșă pentru copii de până la doi ani, în baza unui proiect implementat de Banca Mondială, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL). Sălile pentru viitoarele grupe vor fi renovate capital și dotate cu echipamente și mobilier.Suma investițiilor se ridică la peste 2 milioane de dolari, lucrările urmând să demareze anul viitor. Serviciile vor fi disponibile pentru cel puțin 15 copii în fiecare localitate.Lista instituțiilor beneficiare a fost aprobată de membrii Consiliului Coordonator pentru monitorizarea procesului de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii instituțiilor de învățământ.Pentru a participa la concurs, grădinițele au întrunit un șir de criterii, inclusiv: numărul minim de 150 de copii înscriși, spațiu liber, disponibil pentru renovare, angajamentul APL de a asigura servicii pentru copii de 0-2 ani, numărul de  solicitări de la mame care stau în rând și care s-ar angaja în cazul apariției locurilor vacante disponibile, numărul de copii defavorizați (copii cu dizabilități, din familii social-vulnerabile, romi, refugiați).Renovarea și dotarea grupelor de creșă în 15 instituții preșcolare se va face în cadrul proiectului „Îmbunătățirea Calității Educației”.