Oamenii din anturajul premierul Dorin Recean ar încerca, pe la spatele său, să tragă sforile pentru a-și deschide afaceri la aeroportul din Chișinău, după ce administrația aerogării a luat în gestiune spațiile comerciale. Dezvăluirea aparține bloggerului Eugen Luchianiuc. Potrivit lui, este vorba despre Angela Rojcov-Ciofu, consilier în Corpul de Control al prim-ministrului, care este și membră în consiliile de administrație a mai multor întreprinderi cheie din subordinea Agenției Proprietății Publice, condusă de Roman Cojuhari. „(…) Angela Rojcov-Ciofu este membră în consiliile de administrație de la „Poșta Moldovei” (unde șefă e prietena bună a lui Cojuhari, feciorul căreia e consilierul șefului APP), „Moldexpo” (unde șefă e prietena canalului nostru de Telegram, doamna Zinaida Popa, membră activă a #năPASta), „Cricova” și …. „Aeroportul Internațional Chișinău”. (…) Zilele trecute ea și-a arătat dorința de a deschide un magazin de vinuri în incinta Aeroportului pe care să îl ia în administrare. Pentru că așa iată i-a venit ei înțelegând câte venituri ar putea avea. (…) Și de ce și nu, dacă e crede că totul îi este permis și Premierul nu va afla intenția ei de a face o astfel de mișcare. Și nu e deloc rea ideea de business. Orice moldovean când zboară undeva e dornic să cumpere din zona aeroportuară ceva vin ca să ducă prietenilor, rudelor sau colegilor. Și deja nu mai contează cât costă el la aeroport. Mai ales străinii care nu prea au idee de prețuri. Și cel mai trist e faptul că doamna Angela își permite să … dar despre asta un pic mai încolo”, a scris Eugen Luchianiuc. Potrivit bloggerului, din fișa postului Angelei Rojcov-Ciofu face parte inclusiv semnalarea problemelor din diferite domenii și informarea prim-ministrului. „(…) La aeroport e o mare „jopă” cu promisiunea lui Cojuhari de a avea deservire normală, calitativă și mai ieftină. Cei de la corpul de control trebuie să meargă și să verifice dacă totul e ok și dacă, cumva, acolo nu s-au strecurat elemente de corupție în livrările de produse. Mai ales că ele sunt și le-am și demonstrat. În loc de asta, o membră din acel corp de control se joacă de-a țara în bunghi fără știrea Premierului doar acoperindu-se cu „corocica” de consilier al Primului ministru”, mai notează Luchianiuc.

Liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, a lansat critici dure la adresa guvernării, susținând că Republica Moldova traversează o recesiune profundă, în pofida încercărilor autorităților de a prezenta o altă realitate economică. Într-o postare pe rețelele de socializare, Munteanu a evidențiat scăderi dramatice în sectoare cheie precum agricultura, industria și exporturile.„Timida creștere de doar 0,1% a PIB-ului este atât de precară și de firavă încât aș plasa-o mai degrabă într-o eroare statistică despre care actualii ori foștii miniștri mai bine ar tăcea”, a scris liderul CUB.Potrivit acestuia, în 2024, producția agricolă a înregistrat o scădere de 14,6% (aproximativ 7 miliarde de lei pierduți), în timp ce industria a înregistrat un declin de 3,4% (3 miliarde de lei pierduți). De asemenea, exporturile s-au diminuat cu 12,2%, ceea ce înseamnă o reducere de 500 de milioane de euro a veniturilor pentru economie. În spatele acestor cifre, Munteanu subliniază și o scădere a numărului de locuri de muncă, estimată la 40.000.Criticând abordarea guvernului, liderul CUB afirmă că, deși Republica Moldova a beneficiat de un sprijin financiar semnificativ din partea Uniunii Europene – estimat la 2,7 miliarde de euro în ultimii patru ani, dintre care 700 de milioane sub formă de granturi – acești bani nu au contribuit la dezvoltarea unui model economic sustenabil.„De ce ajutoarele UE nu ajută economia să crească? De ce nu avem niciun motor economic inventat de către miniștrii care știu să pozeze pe TikTok, dar nu să gândească economic?”, întreabă retoric Igor Munteanu, sugerând că lipsa unei viziuni clare și a unor politici economice eficiente împiedică dezvoltarea țării.El a mai afirmat că actuala guvernare acționează „ca un pompier fără cască de protecție și fără apă în instalație” și că, în loc să creeze mecanisme sustenabile de dezvoltare, banii UE sunt direcționați către „ținte irelevante”.

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a publicat un mesaj cu tentă electorală, avertizând asupra unor noi „tentative de influențare a alegerilor” din toamna acestui an și anunțând modificări legislative pentru a combate ingerințele externe. Declarațiile vin în contextul apropierii scrutinului parlamentar. „La alegerile prezidențiale și la referendumul din toamna anului trecut, am avut parte de două scrutine foarte complicate, cu o implicare directă în procesul electoral al unui grup criminal organizat, finanțat de Moscova și Kremlin. A fost un atac direct asupra democrației și asupra parcursului nostru european”, a scris Igor Grosu.El a recunoscut că nu toate instituțiile statului au fost pregătite să facă față acestor provocări, subliniind că doar o parte dintre ele, cum ar fi Poliția, CNA și SIS, au reușit să destructureze rețelele presupus coordonate din exterior. În schimb, alte instituții au rămas „spectatoare” în fața acestor atacuri, spune Grosu.Liderul PAS a anunțat că în perioada următoare vor fi propuse amendamente la Legea 381, pentru a limita la maximum tentativele de destabilizare a țării prin influențarea alegerilor.„Cred că toate instituțiile trebuie să se implice la maxim nu doar pe perioada campaniei, dar zi de zi”, a adăugat el, făcând apel la o mobilizare generală.

În cadrul unei emisiuni de la TV8, Roman Cojuhari, directorul Agenției Proprietății Publice, a denunțat faptul că Aeroportul Internațional Chișinău a organizat deja o „licitați publică” pentru transmiterea în locațiune a unor spații comerciale din interiorul aerogării, zona Sosiri. Potrivit acestuia, au fost semnate contracte mai avantajoase, iar licitația a fost un succes, scrie Agenția de Știri Telegraph.md. Însă despre această licitație nu s-a anunțat public, ci doar s-au organizat niște consultări despre caietul de sarcini și alte detalii privind desfășurarea concursului. Anunțul a fost făcut într-o perioadă în care Aeroportul Internațional Chișinău era implicat într-un scandal legat de favorizarea companiei Lagardère din Franța pentru preluarea celor mai profitabile spații comerciale din aeroport – un plan la care nu s-a renunțat definitiv, urmând să fie reluat peste câteva luni, demersuri în acest sens fiind deja întreprinse și confirmate în data de 14 martie curent.„Aeroportul Internațional Chișinău invită toate părțile interesate să participe la consultările publice organizate pentru revizuirea și ajustarea Caietelor de Sarcini, în vederea selectării locatarilor prin licitație cu strigare”, este scris în comunicatul din 4 decembrie 2024 despre consultările publice privind revizuirea și ajustarea Caietelor de Sarcini la Aeroportul Internațional Chișinău. În data de 10 decembrie 2024, a fost publicat un al doilea comunicat: „Aeroportul Internațional Chișinău reamintește tuturor celor interesați despre invitația de a participa la consultările publice organizate în vederea revizuirii și ajustării Caietelor de Sarcini pentru selectarea locatarilor prin licitație cu strigare.”Astfel, deși încă din 4 decembrie 2024 s-a publicat despre intenția de transmitere a unor spații locative, AIC nu a informat ulterior nici despre rezultatele „consultărilor publice”, nici despre organizarea efectivă a licitației.Potrivit Telegraph, astăzi, după ce Cojuhari a denunțat schema în timpul emisiunii Cutia Neagră de la TV8, Aeroportul Internațional Chișinău a publicat un comunicat de presă prin care recunoaște faptul că a renunțat la transparență, iar anunțul despre organizarea licitației a fost publicat doar în Monitorul Oficial. Potențialii ofertanți din străinătate, neabonați la acest jurnal oficial, au fost privați de dreptul de a cunoaște această informație, la fel cum nici publicul larg din țară nu a fost informat despre noul concurs de la AIC.În urma scandalului, AIC a anunțat astăzi, 18 martie, rezultatele licitației și a informat despre prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru loturile rămase neadjudecate. Conform comunicatului, licitația a inclus 13 loturi, dintre care doar 5 au fost adjudecate, iar pentru 6 dintre ele, unde a existat un singur participant calificat, termenul de depunere a fost extins până pe 28 martie. Două loturi vor fi republicate pe 21 martie.Deși AIC încurajează publicul să participe la licitație, lipsa unei promovări transparente a anunțului inițial ridică în continuare semne de întrebare privind accesul egal la informație și corectitudinea procesului. Transparența a fost o promisiune a partidului de guvernare, însă vedem că nu este respectată nici în acest caz, mai scrie sursa citată.

Liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, a criticat dur inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de a crea un post public de televiziune exclusiv în limba rusă. Într-o postare pe rețelele de socializare, Galbur a declarat că, dacă această decizie va fi adoptată de deputați, formațiunea sa va organiza proteste masive. „Activitatea politică a partidului de guvernare, din ultimii ani, a accelerat considerabil procesul de rusificare a Republicii Moldova – un fenomen extrem de periculos. Nu vom permite acest lucru!”, a scris politicianul. Inițiativa creării unui post public de televiziune în limba rusă aparține deputaților PAS, care susțin că măsura este necesară pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor la informații oficiale. Susținătorii proiectului afirmă că un astfel de canal ar putea combate propaganda rusă și ar oferi populației rusofone informații verificate, contribuind la consolidarea coeziunii sociale. Criticii, însă, consideră că investiția într-un astfel de post de televiziune nu este justificată, în condițiile în care pe piața media din Republica Moldova deja există numeroase canale în limba rusă. De asemenea, unii politicieni și comentatori publici susțin că inițiativa PAS ar putea favoriza și mai mult influența culturală rusă în țară, contrar obiectivelor de integrare europeană. Deocamdată, proiectul nu a fost supus votului în Parlament, dar dezbaterea publică în jurul acestuia devine din ce în ce mai intensă.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, solicită suspendarea tuturor livrărilor de arme către Ucraina în cadrul unui posibil armistițiu de 30 de zile, propus de președintele american Donald Trump. Potrivit Kremlinului, cei doi lideri urmează să discute această inițiativă într-o convorbire telefonică programată astăzi, între orele 15:00 și 17:00 (ora R.Moldova). Surse citate de Bloomberg News susțin că Putin își dorește oprirea completă a sprijinului militar pentru Ucraina, în special din partea SUA, dar și a statelor europene. Totuși, oficiali europeni și-au exprimat reticența față de această cerere, avertizând că o astfel de măsură ar putea oferi Rusiei ocazia să-și reînarmeze trupele, în timp ce Ucraina ar rămâne fără sprijin militar. Anterior, Kremlinul a respins ideea unui armistițiu temporar, argumentând că acesta ar permite Ucrainei să-și refacă forțele și să primească noi echipamente. Iuri Ușakov, consilier al lui Putin, a declarat că „armistițiul de 30 de zile pare mai degrabă un răgaz oferit forțelor ucrainene într-o perioadă dificilă, întrucât armata rusă înaintează pe toate fronturile.”

Liderul Partidului Social Democrat (PSD) din Republica Moldova, Iurie Ciocan, a lansat critici dure la adresa actualei guvernări, comparând măsurile economice adoptate de România cu cele din Republica Moldova. Într-o postare pe rețelele de socializare, acesta a subliniat diferențele dintre cele două abordări și a pus sub semnul întrebării eficiența actualei administrații de la Chișinău. Ciocan a evidențiat faptul că Guvernul României urmează să aprobe restructurarea ministerelor și reducerea numărului de secretari de stat de la 120 la 54, o măsură pe care o consideră necesară pentru optimizarea cheltuielilor publice. “Optimizarea cheltuielilor bugetare este o măsură care se înscrie perfect în angajamentul luat de Partidul Social Democrat și de premierul Marcel Ciolacu”, a scris Ciocan. În contrast, el acuză autoritățile de la Chișinău că procedează exact invers, prin creșterea constantă a numărului de angajări la stat, în timp ce economia țării se află în recesiune. Liderul PSD Moldova atrage atenția asupra faptului că Republica Moldova traversează o criză economică profundă, cu două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB), ceea ce oficializează intrarea țării în recesiune. “Ne așteaptă o criză sistemică a principalelor sectoare economice. O spun economiștii, n-o spun eu,” a precizat Ciocan. În plus, acesta a ironizat planurile guvernării de a dubla PIB-ul în următorii 10 ani, în condițiile în care anul 2024 a fost marcat de scădere economică, iar perspectivele pentru 2025 nu sunt mai optimiste. “Alaiba a plecat, dar ecoul lui și-acum mai este viu. Nu a fost prezentat niciun plan concludent de depășire a crizei și nici vorbă de reducerea cheltuielilor administrative. Chipurile, în 10 ani (2025-2035), va fi dublat PIB-ul. Doar că în 2024 am ieșit pe minus. În 2025, cum se vede, va fi la fel,” a scris acesta. Ciocan sugerează că actuala guvernare este mai preocupată să creeze noi posturi pentru susținătorii săi decât să implementeze reforme reale. “Mai sunt încă «oameni buni» care își caută rostul într-o funcție publică”, a comentat el ironic. În final, fostul oficial a reamintit perioada în care coordona reformele administrative, menționând că doar într-un an, Guvernul a economisit peste 300 de milioane de lei prin restructurarea instituțiilor publice. “Asta a fost demult, când încă nu erau «vremuri bune»”, a concluzionat Ciocan.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) i-a interzis Dianei Șoșoacă, lidera partidului SOS România, accesul pe teritoriul Ucrainei, ca urmare a declarațiilor sale repetate cu caracter anti-ucrainean și pro-rus, informează Ukrainska Pravda, notează ȘtirileProtv.ro.  Decizia ucrainenilor vine după ce Diana Șoșoacă i-a transmis o scrisoare președintelui rus, Vladimir Putin, după ce candidatura sa a fost respinsă de Biroul Electoral Central (BEC). Lidera partidului SOS România s-a plâns președintelui Rusiei că i s-a interzis să se înregistreze ca și candidat la președinția României și afirmă că vrea să „revendice” teritorii presupus românești care aparțin Ucrainei.De asemenea, SBU a notat că Șoșoacă i-a trimis scrisori lui Putin în care „laudă invazia rusească pe scară largă a Ucrainei și cere confiscarea statului nostru”.SBU a notat că Șoșoacă i-a scris scrisori liderului rus Vladimir Putin în care „laudă invazia rusească pe scară largă [a Ucrainei] și cere confiscarea statului nostru”.„Șoșoacă pune la îndoială suveranitatea națională a Ucrainei și frontierele recunoscute la nivel internațional, în special în regiuni sale din vest și sud-vest. În plus, ea răspândește în mod regulat narațiunile Kremlinului în timpul discursurilor sale publice în România și în alte țări ale UE”, se arată în comunicatul SSU. „Eram interzisă și înainte. Având în vedere că statul Ucraina nu există, că este un stat artificial și a cărui putere ilegală și neconstituționala îmi discriminează românii din Bucovina de Nord, Bugeac, Hotin etc... ignor și nu dau doi bani pe interdicția lor. EU VOI INTRA ORIUNDE, ORICÂND, ORICUM PE PĂMÂNTUL NOSTRU ROMÂNESC DIN BUCOVINA DE NORD. BUCOVINA DE NORD ESTE ROMÂNIA! Iar ăștia ce se dau a fi stat ucrainean au demonstrat azi că sunt neofasciști și criminali. JOS ZELENSKI! TRĂIASCĂ BUCOVINA LIBERĂ ȘI UNITĂ CU PATRIA MAMĂ ROMÂNIA”, a reacționat politiciana pe Facebook.

Un nou schimb de replici între guvernarea PAS și primarul general al capitalei, Ion Ceban. Totul a pornit după ce edilul capitalei a anunțat că podul din strada Mihai Viteazul va fi finalizat până la sfârșitul lui 2025. În timp ce guvernarea îl acuză pe Ion Ceban de proastă gestionare a bugetului municipal, primarul dă vina pe Executiv pentru întârzierile proiectelor de infrastructură aflate în gestiunea statului. În această dimineață, deputatul PAS Radu Marian l-a acuzat pe Ion Ceban că ar fi pierdut un miliard de lei, bani alocați pentru investiții în școlile din capitală. Potrivit parlamentarului, primarul Chișinăului nu a reușit să valorifice aceste fonduri din cauza întârzierilor în aprobarea bugetului municipal. “În ultimii 4 ani, Ceban a ratat 1 miliard de lei primiți inclusiv de la Bugetul de Stat pentru investiții în școli. De ce? Pentru că nu a votat la timp bugetul municipal și nu a putut valorifica banii. INCOMPETENȚĂ!”, a scris Radu Marian. Primarul Chișinăului a răspuns imediat, schimbând direcția discuției spre proiectele de infrastructură aflate în responsabilitatea Guvernului și acuzând autoritățile centrale de inacțiune. “Când va fi gata podul de pe șoseaua Balcani? Acest pod, care trebuia să fie dat în exploatare anul trecut, costă 180 de milioane de lei și este de câteva ori mai mic decât podul Mihai Viteazul. Aici sunt responsabili Guvernul și Ministerul cu miniștrii. Nici șoseaua Balcani, care este în gestiunea Guvernului, nu este reparată, iar ambuteiajele sunt de zeci de kilometri.” Ceban a criticat și lipsa progresului în proiectul centurii Chișinăului, promisă acum trei ani: “Toți tac – tac miniștrii, tac deputații, tace presa. Despre centura Chișinăului au uitat – și iar tăcere.”

Partidul Liberal (PL) critică dur inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de a crea un nou post public de televiziune în limba rusă, Moldova 3, acuzând guvernarea de „trădare bine ascunsă” și de promovarea intereselor Kremlinului. Potrivit liberalilor, inițiativa, susținută de deputații PAS Natalia Davidovici și Eugen Sinchevici, ar încălca Codul Audiovizualului, deoarece postul TV ar fi scutit de obligația de a crea conținut în limba română. Mai mult, PL susține că proiectul a fost introdus „pe ascuns” în Caietul de Sarcini pentru anul 2025, fără consultare publică și fără dezbateri la Comitetul managerial al Televiziunii Naționale. Liberalii se întreabă de ce este necesar un post TV exclusiv în limba rusă, în condițiile în care TeleRadio-Moldova deja difuzează știri și emisiuni în această limbă, iar televiziunile din Moldova retransmit constant conținut rusesc. Potrivit PL, acest lucru contribuie la „poluarea lingvistică, culturală, socială și politică” a Republicii Moldova. În context, Partidul Liberal consideră că această inițiativă ar putea descuraja minoritățile să învețe și să utilizeze limba română, fapt care, în opinia formațiunii, contravine eforturilor de integrare națională. În context, PL solicită și modificarea Codului Electoral, astfel încât toți candidații la funcția de deputat să fie obligați să vorbească fluent limba română. „E timpul să punem punct cheltuielilor de milioane pentru traduceri, să nu mai acceptăm discursuri în altă limbă decât cea oficială și să punem capăt războiului hibrid, manipulării și terorismului lingvistic”, se arată în declarația Partidului Liberal. Guvernarea PAS nu a comentat, deocamdată, acuzațiile aduse de liberali.

Președintele SUA Donald Trump a declarat că tensiunile din cadrul întâlnirii sale cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski au fost parte a unei strategii deliberate pentru a exercita presiune asupra Ucrainei. Declarația a fost făcută în fața jurnaliștilor. „Acolo mor foarte mulți oameni, iar noi trebuia să determinăm Ucraina să acționeze corect. Nu a fost o situație ușoară”, a spus Trump. Potrivit acestuia, în prezent, Kievul ia deciziile corecte, iar negocierile pentru un posibil acord de pace sunt în curs. În ceea ce privește suspendarea livrărilor de armament și informații către Ucraina, Trump a susținut că această decizie nu a avut un impact asupra acțiunilor militare ale Kievului în regiunea Kursk din Rusia, potrivit Ukrainska Pravda.

Pompierii din sudul țării au intervenit la lichidarea unui incendiu de vegetație, izbucnit în zona Lunca Prutului, satul Pașcani, raionul Cahul. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat în dimineața zilei de17 martie 2025, la ora 10:50. Pentru lichidarea flăcărilor, la fața locului au fost îndreptate două echipe de salvatori și pompieri. Ajunși, aceștia au stabilit că o suprafață extinsă de stufăriș este cuprinsă de foc. După mai multe ore de luptă cu flăcările, pompierii au reușit localizare arderii la ora 19:12 și lichidarea completă la 19:41. În urma incendiului a ars o suprafață de 10 hectare de stufăriș. Victime nu au fost raportate. În acest sens, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență îndeamnă repetat cetățenii să evite incendierea vegetației uscate, a stufărișului și a gunoiul menajer. Specialiștii avertizează, că aprinderea vegetației poate duce la izbucnirea incendiilor de proporții, cu consecințe devastatoare asupra mediului ambiant. Menționăm, că conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat pe 18 martie 2025 în intervalul orelor 00:00 – 15:00, se prevăd intensificări ale vântului nord-vestic în rafale de până la 15 – 20 m/s. Astfel, salvatorii avertizează că în condiții de vânt și  temperaturi pozitive, focarele se pot extinde cu repeziciune. Aceste incendii pot provoca pagube semnificative mediului, locuințelor și pot pune în pericol sănătatea și viața oamenilor. IGSU atenționează, că persoanele care nu respectă prevederile legale riscă sancțiuni administrative. Conform Codului Contravențional, Articolul 115, aliniatul 3, arderea resturilor vegetale în câmp deschis se pedepsește cu amendă între 200 și 300 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității între 40 și 60 de ore. Pompierii îndeamnă populația să nu fie indiferentă atunci când observă incendiile de vegetație, dar să apeleze prompt Serviciul 112 și să încerce să acționeze la stingerea acestor focare cu utilaje de primă intervenție.

Marinela Obadă, o tânără originară din Republica Moldova, stabilită de mai mulți ani în Germania, a fost găsită fără suflare după ce a fost dată dispărută pe 6 martie. Vestea tragică a fost anunțată de sora victimei pe rețelele de socializare, menționând că poliția germană investighează circumstanțele morții. Familia Marinelei se confruntă acum cu o mare provocare: repatrierea trupului neînsuflețit în Moldova. Costurile sunt foarte mari, iar părinții și sora tinerei nu pot acoperi singuri această cheltuială. „Dragi prieteni, cu mare durere, vă aducem la cunoștință o tragedie cumplită. Sora mea, Obadă Marinela, a fost găsită fără viață în Germania. Poliția cercetează toate circumstanțele cazului. Avem nevoie de sprijin pentru a-i aduce trupul acasă, în Moldova, și a-i putea oferi un ultim rămas-bun. Orice donație, oricât de mică, este un pas spre aducerea Marinelei acasă”, a scris sora victimei într-un apel emoționant. Cei care doresc să ajute familia Marinelei pot face donații în conturile bancare puse la dispoziție: PayPal: nicoletaobada@mail.ru Titular: Nicoleta Obada Număr card: 5574 8402 6946 7985 IBAN: MD50ML000002259A07220601 (EUR) Banca: Moldindconbank

Locuitorii capitalei vor plăti mai mult pentru apă și canalizare, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat astăzi, 18 martie, majorarea tarifelor. Noile prețuri vin în contextul creșterii costurilor de operare și întreținerii infrastructurii, susțin autoritățile. Astfel, tariful pentru un metru cub de apă potabilă a crescut de la 10,79 lei la 12,99 lei. Și serviciile de canalizare devin mai scumpe pentru consumatorii casnici, aceștia urmând să plătească 5,63 lei/m³, față de 4,17 lei/m³ anterior. În schimb, consumatorii non casnici vor achita în continuare 10,16 lei/m³ pentru canalizare, fără modificări. ANRE explică această decizie prin: ️ Creșterea costurilor la energie electrică, un factor esențial în procesul de captare, tratare și distribuire a apei. ️ Necesitatea întreținerii și modernizării rețelei de apă, care înregistrează pierderi semnificative – aproximativ 27% din volumul total captat. Noile tarife vor intra în vigoare imediat după publicarea deciziei în Monitorul Oficial.

Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimele decenii. Datele oficiale confirmă intrarea în recesiune, cu două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Stagnarea economică pe întreg anul 2024, cu un avans infim de 0,1%, este doar un simptom al unei probleme mult mai grave: în ultimii cinci ani, economia a avut o creștere cumulativă de doar 0,4%, un nivel alarmant de scăzut comparabil doar cu perioada imediat următoare prăbușirii Uniunii Sovietice. Informația a fost prezentată de expertul economic Veaceslav Ioniță într-o analiză pe blogul său. Această recesiune nu este doar un accident economic temporar, ci rezultatul unui colaps sistemic al principalelor sectoare economice:1. **Agricultura în colaps (-14,6%)** – Pierderile sunt estimate la 7 miliarde de lei, afectând direct veniturile fermierilor și stabilitatea economică a zonelor rurale.2. **Industria în declin (-3,4%)** – Acest regres s-a tradus în pierderi de 3 miliarde de lei, semnalând o criză profundă în producție și manufactură.3. **Scăderea drastică a ocupării forței de muncă (-3,7%)** – În sectorul real al economiei s-au pierdut 40.000 de locuri de muncă, în timp ce sectorul public a crescut cu 7.000, indicând o direcție nesustenabilă a politicilor economice.4. **Prăbușirea exporturilor (-12,2%)** – Pierderi de 493 milioane de dolari, afectând capacitatea Moldovei de a-și menține competitivitatea pe piețele externe.Acești factori definesc o „furtună perfectă” care pune sub semnul întrebării viitorul economic al Republicii Moldova. Dependența excesivă de ajutoare externe și împrumuturi internaționale nu a generat creștere, ci doar o datorie acumulată de peste 2,6 miliarde Euro. Dacă adăugăm aici cele aproape 800 milioane Euro, avem o injecție de 3,4 miliarde de Euro sub forma de granturi și împrumuturi, în ultimii patru ani, fără rezultate palpabile în economie.În fața acestei realități dure, guvernul continuă să mizeze pe promisiuni de finanțare externă, fără o strategie clară de revitalizare economică. Însă, așa cum realitatea demonstrează, banii nu pot compensa lipsa unei viziuni economice solide. Fără reforme profunde și măsuri concrete pentru stimularea producției interne, reducerea dependenței de importuri și sprijinirea antreprenorilor locali, Moldova riscă să intre într-un cerc vicios de stagnare și declin economic.Recesiunea este doar vârful icebergului. Adevărata întrebare este: suntem pregătiți să evităm colapsul sau ne mulțumim să asistăm la prăbușirea lentă a economiei?Sursa: Ionita.md

Partidul lui Viktor Orban cere prin lege interzicerea paradelor gay, pe motiv că astfel vor fi protejaţi minorii. Premierul Ungariei i-a sfătuit, de altfel, încă din luna februarie pe organizatorii acestor evenimente să nu-şi piardă timpul, scrie ObservatorNews.ro.Proiectul de amendament la legea pentru apărarea minorilor lansat de Fidesz prevede utilizarea de către poliţie a programelor de identificare facială şi acordarea de amenzi participanţilor. Totuşi, cei care părăsesc marşul în momentul în care sunt avertizaţi de agenţi nu vor fi penalizaţi.Aşa-numitul act normativ intitulat "lege cu privire la apărarea minorilor" a fost aprobat în 2021 şi leagă homosexualitatea de pedofilie, motiv pentru ONG-uri consideră legea ca fiind homofobă - Uniunea Europeană a criticat-o dur.Documentul interzice discuţiile despre homosexualitate în spaţiile şi publicaţiile pentru minori şi obligă librăriile să vând cărţi sigilate în secţiunea pentru tineret care intenţionează să se informeze pe această temă.

Armata israeliană (IDF) şi Agenţia de Securitate Internă (Shin Bet) au anunţat, în primele ore ale dimineţii de marţi, că efectuează „lovituri de amploare” împotriva Hamas în Fâşia Gaza, în timp ce negocierile pentru o a doua etapă a încetării focului sunt în impas, relatează AFP şi Reuters, potrivit News.ro. Cel puţin 220 de persoane au fost ucise, a declarat Ministerul Sănătăţii condus de Hamas, potrivit BBC.Unul dintre cei care ar fi fost ucişi a fost Mahmoud Abu Wafah, cel mai înalt oficial de securitate Hamas din Gaza. Dar mulţi civili, inclusiv copii, au fost de asemenea prinşi în atac. Acesta este cel mai mare val de lovituri aeriene în Gaza de la încetarea focului, care a început la 19 ianuarie. Discuţiile pentru prelungirea încetării focului în Gaza nu au ajuns la un acord. Au fost raportate lovituri în mai multe locaţii, inclusiv în nordul Fâşiei Gaza, în oraşul Gaza şi în Deir al-Balah, Khan Younis şi Rafah,  adică în centrul şi sudul Fâşiei Gaza.Armata israeliană, care a declarat că a lovit zeci de ţinte, a avertizat că atacurile vor continua atât timp cât va fi necesar şi se vor extinde dincolo de loviturile aeriene.Atacurile au avut o amploare mult mai mare decât seria obişnuită de lovituri cu drone pe care armata israeliană a declarat că le-a efectuat împotriva unor persoane sau grupuri mici de militanţi suspecţi şi urmează unor săptămâni de eforturi eşuate de a conveni asupra unei prelungiri a armistiţiului încheiat la 19 ianuarie.Hamas a declarat că Israelul a anulat de facto acordul de încetare a focului, lăsând incertă soarta a 59 de ostatici încă reţinuţi în Gaza.Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a acuzat Hamas pentru „refuzul repetat de a elibera ostaticii” şi pentru respingerea propunerilor emisarului preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.„Israelul va acţiona, de acum înainte, împotriva Hamas cu o forţă militară din ce în ce mai mare”, se arată într-un comunicat.La Washington, un purtător de cuvânt al Casei Albe a confirmat că Israelul s-a consultat cu administraţia americană înainte de a efectua loviturile, care, potrivit armatei, au vizat comandanţi de nivel mediu şi oficiali din conducerea Hamas, precum şi infrastructuri aparţinând grupului militant.

Fostul deputat Alexandru Slusari a reacționat la demisia ministrului Economiei, Dumitru Alaiba, printr-o postare în care critică nu doar activitatea acestuia, ci și întreaga strategie economică a guvernării PAS. Potrivit lui Slusari, Alaiba a fost doar un simbol al eșecului politicilor economice din ultimii patru ani, iar adevărata problemă este lipsa unei viziuni clare pentru dezvoltarea țării. „Mulți mă întreabă de ce nu comentez demisia lui Alaiba. Pentru că acest om, care întâmplător a ajuns ministru al Economiei, întruchipează abordarea economică a guvernării timp de patru ani. Când Maia Sandu spune că Dumitru a făcut politica ministerului prietenoasă cu mediul de afaceri, acest mediu își face cruce”, a scris Slusari. Fostul parlamentar subliniază că, în timp ce premierul Dorin Recean se laudă cu majorarea pensiilor, adevărata întrebare rămâne: „De unde ați luat bani? Unde este creșterea economică?”. El atrage atenția asupra faptului că, în trei ani, PIB-ul a crescut o singură dată cu doar 0,7%, în timp ce în restul perioadei s-a înregistrat o scădere. Slusari susține că Moldova are nevoie urgentă de o schimbare de paradigmă economică, axată pe sprijinirea activităților economice și crearea locurilor de muncă, nu doar pe împrumuturi și investiții în infrastructură fără o strategie clară. „Pe fundalul plecării oamenilor din sate și distrugerii agriculturii, îngropați fier inutil în pământ și faceți drumuri pe care va circula puțină lume”, avertizează el. În concluzie, fostul deputat consideră că demisia lui Alaiba nu rezolvă problemele economice ale țării, iar fără o schimbare reală de direcție, Republica Moldova va rămâne blocată într-un cerc vicios de datorii, emigrație și stagnare economică.

Lucrările de reparație a podului din str. Mihai Viteazul se desfășoară conform planului și vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2025. Totuși, circulația rutieră va fi redeschisă mai devreme. Despre acest lucru a informat Primarul General, Ion Ceban, în cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei Chișinău din 17 martie. „Rog mass-media să nu manipuleze pe marginea lucrărilor de reparație a podului, cu o semnificație strategică pentru Chișinău, fiind unul din cele mai mari poduri din Republica Moldova”, a declarat edilul.Podul, construit în 1974, necesită o reparație urgentă, deoarece nu a beneficiat niciodată de lucrări de reparație capitală până în prezent. Costurile lucrărilor sunt ajustate anual în funcție de rata inflației.

Fosta candidată la alegerile prezidențiale, Victoria Furtună, a devenit președinta partidului „Moldova Mare”, o formațiune politică, ceea ce denotă faptul că ar promova ideea reunificării teritoriilor istorice moldovenești.  În campania sa prezidențială, ea a subliniat necesitatea unei identități moldovenești distincte și a respins apropierea de Uniunea Europeană sau NATO, promovând în schimb o politică de suveranitate și reorientare regională. Partidul a fost creat în 2007, fiind numit anterior „Pentru Neam și Țară” și redenumit „Moldova Mare” la Congresul din 2020. Potrivit ASP, în prezent, formațiunea numără 152 de membri.

Partidul Social Democrat European din Moldova (PSDE) solicită guvernării demiterea lui Roman Cojuhuari, șeful Agenției Proprietăți Publice (APP), acuzându-l de haos, nepotism și degradare instituțională.Aceste acuzații au venit după ce Cojuhari a declarat într-o emisiune TV că nu știa că soția sa face parte din conducerea unor întreprinderi subordonate lui, motivând că se afla în concediu în momentul în care s-au făcut aceste numiri.PSDE l-a criticat pe Cojuhari și pentru gestionarea deficitară a spațiilor de alimentație publică din Aeroportul Internațional Chișinău. Într-un mesaj publicat, PSDE a declarat că, după ce licitațiile publice au fost compromise, angajații lui Cojuhari s-ar fi apucat să vândă produse la prețuri mari, cum ar fi cafele de 50 de lei și plăcinte încălzite în cuptorul cu microunde.„Aceasta este dezvoltarea promisă de PAS? Ați alungat compania lui Șor din aeroport, dar ce ați pus în loc?”, au întrebat reprezentanții PSDE.De asemenea, PSDE susține că întreprinderile din subordinea APP sunt conduse de persoane numite pe criterii politice și că lipsesc concursurile pentru ocuparea funcțiilor.„Întreprinderile gestionate de APP sunt pline de șefi interimari, numiți pe criterii politice. Aceștia ridică salarii mari, dar nu produc rezultate, iar proprietățile statului sunt gestionate de oameni neprofesioniști”, au subliniat aceștia.În plus, PSDE l-a acuzat pe Cojuhari că și-a promovat soția în consiliile de administrație ale mai multor companii gestionate de APP, invocând un conflict de interese semnificativ.„Toți văd acest conflict de interese, dar nu și PAS sau procurorii”, au adăugat politicienii din PSDE.În final, PSDE a cerut ca Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) să-l demită pe Cojuhari, afirmând că acest pas ar demonstra că guvernarea se preocupă măcar de binele cetățenilor Moldovei.„Demiterea lui Cojuhari ar fi o dovadă că PAS se preocupă, măcar puțin, de cetățeni și de economia țării”, a conchis PSDE.

Republica Moldova este înglodată în datorii, fapt care poate duce la falimentarea statului. Această politică este promovată ani la rând de către partidele de la guvernare, care execută ordinele venite din exterior. Declarația a fost făcută de către președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, în cadrul emisiunii „Puterea e în adevăr”. „Din 2014, de când am intrat în politică și când datoria externă era de vreo 3 miliarde, eu avertizam că se merge într-o direcție greșită și ne vom trezi că datoriile externe vor fi mai mari, decât ar costa statul Republica Moldova. Cineva foarte bine s-a gândit ca Moldova să ajungă într-o zi un stat faliment, ca să facă din această țară ce vor dori. Unii pun mâna pe stat prin forță, alții o fac prin distrugerea culturii, învățământului, sistemului medical. În alte cazuri se încearcă înglodarea țării în datorii, aducerea ei în pragul falimentului, în timp ce marionetele aflate la guvernare execută orbește ordine venite din afară”, a explicat liderul Partidului Nostru.Cetățenii trebuie să înțeleagă un lucru esențial: schimbarea denumirii unui partid aflat la guvernare nu înseamnă schimbarea adevăratei sale naturi, mai spune Renato Usatîi. „Republica Moldova are nevoie de o resetare profundă, prin adoptarea unei noi Constituții – o Constituție a poporului. Acest document fundamental trebuie dezbătut larg și aprobat prin referendum național. În paralel, toate acordurile existente, inclusiv cele privind datoria externă, trebuie revizuite”, a mai precizat el.Renato Usatîi susține că această propunere incomodează anumiți actori străini și anume din acest motiv s-a încercat înlăturarea lui și a partidului pe care îl conduce din politica moldovenească. „Insistența mea, încă din 2014, asupra necesității unui audit al datoriilor externe, a fost unul dintre principalele motive pentru care Partidul Nostru a fost eliminat din alegeri cu doar câteva zile înainte de scrutin. Atunci și acum, guvernările nu servesc interesele cetățenilor, ci pe ale altor state. Este timpul să rupem acest cerc vicios. Este timpul să resetăm Republica Moldova și, printr-o nouă Constituție, să întoarcem țara cetățenilor”, a conchis Renato Usatîi.Potrivit BNM, datoria externă brută a Republicii Moldova este de peste 10 miliarde de dolari, ceea ce constituie 57% raportat la Produsul Intern Brut.

Șefa statului, Maia Sandu, îl va găzdui joi, 20 martie, pe Președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, aflat în prima sa vizită oficială în Republica Moldova. „Această vizită reflectă relația tot mai apropiată dintre țările noastre și angajamentul comun pentru consolidarea cooperării bilaterale și a parcursului european al Republicii Moldova”, anunță Președinția într-un comunicat.Ceremonia de întâmpinare va avea loc la ora 9:00. La ora 10:20, cei doi șefi de stat vor susține o conferință de presă comună.

Fosta candidată la alegerile prezidențiale, Victoria Furtună, a lansat un atac dur asupra guvernării PAS, acuzând-o că a împins Republica Moldova într-o criză financiară fără precedent. Într-o postare pe rețelele de socializare, Furtună a atras atenția asupra creșterii explozive a datoriei publice, pe care o consideră un „act criminal” al actualei puteri. Potrivit datelor prezentate de aceasta, datoria internă a statului a atins un nivel record de 45,3 miliarde de lei în doar primele două luni ale anului 2025, iar datoria totală a depășit 125 de miliarde de lei. Comparativ cu anul 2021, când aceasta era de 62 de miliarde, datoria s-a dublat în doar trei ani. Furtună critică și ajutorul financiar oferit de Uniunea Europeană, susținând că acesta nu este un sprijin real, ci doar „sclavie financiară” camuflată. Din cele 1,9 miliarde de euro promise Moldovei, doar 385 de milioane sunt nerambursabile, în timp ce restul sunt credite care vor împovăra țara pentru decenii. „În loc să sprijine afacerile, să reducă taxele și să crească salariile, guvernarea PAS va plăti dobânzi și va astupa găurile din buget. Singurul lucru care crește este datoria și dependența de forțele externe”, a scris Furtună. Ea acuză guvernarea că utilizează fondurile europene mai mult pentru „rapoarte frumoase către tutorii occidentali” decât pentru bunăstarea cetățenilor. În final, Furtună îndeamnă moldovenii să nu rămână indiferenți și să ceară socoteală guvernării pentru situația economică în care se află țara. Până în acest moment, reprezentanții PAS nu au oferit o reacție oficială la acuzațiile fostei candidate.

Fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, a revenit în atenția publicului cu un mesaj amplu, la câteva zile după demisia sa, în care face un bilanț al activității sale și lansează critici dure la adresa predecesorilor săi. Într-o postare lungă și plină de auto-aprecieri, fostul ministru și-a revendicat merite istorice, de la atragerea investițiilor și digitalizarea economiei, până la „stabilizarea țării”, evitând însă să menționeze dificultățile reale pe care le resimt antreprenorii și cetățenii. Într-un stil aproape manifest, fostul ministru a descris biroul pe care l-a ocupat drept epicentrul corupției din ultimele decenii. De la scheme la importul de gaze și electricitate până la concesionarea aeroportului și privatizări frauduloase, Alaiba a făcut o retrospectivă sumbră a trecutului ministerului său.„După doi ani și jumătate de muncă, am plecat din biroul în care, timp de peste trei decenii, s-au făcut furturi MARI. Scheme la importul de electricitate, gaze naturale, atacuri contra sistemului bancar, concesionarea aeroportului, gările auto, privatizări hoțești pe bandă rulantă de terenuri, imobile (de Hotelul Codru vă mai amintiți?) și alte active ale statului, ani și ani la rând, monopoluri la import și la export de diverse produse (monopolul cărnii și a peștelui, vă mai amintiți?), furturi sistemice din companii de stat și multe, foarte multe altele. Cu asta s-au ocupat predecesorii mei, cu doar câteva excepții”, a scris Dumitru Alaiba. În același mesaj, fostul ministru își prezintă mandatul ca o perioadă de „stabilizare economică” și „reforme istorice”.  Mai mult, Alaiba menționează cu mândrie Planul de Creștere Economică, un pachet de 1,9 miliarde euro în următorii trei ani. „Din prima zi ne-am confruntat cu mari provocări în atragerea investițiilor. Chiar și acum asta e punctul slab al economiei noastre. Este naiv cine crede că investițiile se atrag doar cu forumuri de afaceri și pliante. Trebuia o ofertă concretă, dar ea nu exista. Am lansat primul mecanism de ajutor de stat în industria prelucrătoare absolut conform normelor UE. Statul acum compensează până la 60% din valoarea investiției, iar pe rol sunt cel puțin patru investiții în sumă totală de peste 400 milioane lei. În mai puțin de trei luni de la lansare. Despre necesitatea unui asemenea mecanism s-a tot vorbit timp de 15 ani. Noi nu am vorbit, a fost depusă multă muncă nevăzută, în liniște, timp de doi ani, multe negocieri cu partenerii, iar pe 1 ianuarie 2025 l-am lansat. Am făcut istorie aici, și îmi asum să spun acest lucru fără prea multă modestie”, a mai scris Alaiba. Alaiba își încheie postarea cu mulțumiri către echipa sa, către președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean, dar și cu un omagiu emoțional adus familiei sale, subliniind sacrificiile personale făcute în această perioadă.

Un copil a murit, după ce a fost lovit de un automobil la volanul căruia se afla chiar propriul tată. Tragedia a avut loc vineri, 14 martie, în jurul orei 15:10, în localitatea Ciobanovca, din raionul Anenii Noi, susțin sursele PulsMedia.MD.Victima s-a dovedit  fi un copil în vârstă de 11 luni. Acesta ar fi fost lăsat fără supraveghere și se juca în curtea casei, când tatăl său, în vârstă de 30 de ani, la volanul unui automobil de marca Volkswagen Touran, efectua o manevră cu spatele.Tânărul nu ar fi observat copilul, pe care l-ar fi accidentat. În urma impactului, copilul s-a ales cu multiple traumatisme și a fost transportat la spital.Medicii au încercat să-i salveze viața, însă din cauza leziunilor grave, micuțul a murit la scurt timp după internare.Oamenii legii cercetează cazul pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.Sursa: PulsMedia.MD

Primarul Capitalei, Ion Ceban, a declarat că Primăria nu are nicio implicare în decizia de oprire a agentului termic în blocurile locative, aceasta fiind responsabilitatea gestionarilor de locuințe. „Săptămâna trecută am avut unele apeluri pentru a opri căldura în blocurile locative, deoarece vremea era caldă. Vreau să anunț că gestionarii blocurilor o fac de sine stătător și Primăria nu are legătură cu acest proces. Termoelectrica este în gestiunea Guvernului de mai bine de 10 ani”, a precizat edilul. În același timp, Ceban a menționat că instituțiile educaționale și sociale din municipiu vor rămâne conectate la agentul termic, întrucât prognozele meteo indică temperaturi scăzute în perioada următoare. În context, edilul a subliniat că administrația locală nu are atribuții în acest proces, iar responsabilitatea aparține gestionarilor de bloc și autorităților centrale.

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) susține că alegerile parlamentare din 2025 vor avea un impact major asupra viitorului Republicii Moldova și solicită formarea unei coaliții pro-europene autentice. Potrivit liderului CUB, Igor Munteanu, este esențial ca viitoarea guvernare să fie stabilă, eficientă și lipsită de influențe populiste sau externe. Într-un interviu pentru Deschide.MD, Munteanu a declarat că Moldova are trei posibile scenarii post-electorale: o guvernare pro-rusă, o alianță hibridă formată în jurul PAS sau o coaliție pro-europeană autentică. CUB consideră că doar cea din urmă opțiune poate asigura un parcurs european clar pentru țară. Pentru a atinge acest obiectiv, CUB propune trei piloni fundamentali pentru viitoarea guvernare:  • Infrastructura rezilienței – stimularea economiei prin politici eficiente, creșterea exporturilor și atragerea investițiilor strategice.  • Infrastructura reîntregirii – consolidarea relațiilor cu România și crearea unui spațiu economic și educațional comun.  • Infrastructura integrării europene – accelerarea procesului de aderare la UE, modernizarea administrației și protejarea intereselor economice naționale. CUB face apel la forțele politice pro-europene să colaboreze pentru a evita ceea ce numește „experimente politice dezastruoase” și promite să ofere alternative clare la actuala guvernare.

George Simion sau Anamaria Gavrilă, candidați ai mișcării suveraniste, ar obține cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din mai 2025, însă Nicușor Dan ar reuși să câștige în turul doi, potrivit unui sondaj realizat de AtlasIntel, în perioada 13-15 martie 2025, pentru Hotnews.ro.Alegerile prezidențiale din mai 2025 ar aduce o competiție strânsă între tabăra suveranistă și Nicușor Dan. Un sondaj realizat de AtlasIntel, la comanda hotnews.ro, arată că George Simion sau Anamaria Gavrilă ar câștiga primul tur, dar turul doi ar schimba  complet situația, Nicușor Dan devenind favoritul electoratului. Cercetarea a fost efectuată în perioada 13-15 martie 2025, prin recrutare digitală aleatorie, pe un eșantion de 2.381 de respondenți. Sondajul are o marjă de eroare de ±2%, la un nivel de încredere de 95%.Concret, dacă mișcarea suveranistă este reprezentată de George Simion la alegerile din 4 mai, acesta ar obține 30,4% din voturi, urmat de Nicușor Dan cu 26% și de candidatul PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, cotat cu 17,9%. Candidatul independent Victor Ponta este clasat pe locul patru, cu 9%, în timp ce lidera USR, Elena Lasconi, are un scor modest de doar 3,9%.Dacă mișcarea suveranistă ar fi reprezentată de Anamaria Gavrilă, aceasta ar obține 30,2%, în timp ce Nicușor Dan ar avea 25,3%, iar Crin Antonescu 17,7%. Restul candidaților ar obține scoruri similare, cu Victor Ponta la 9,2% și Elena Lasconi la 3,9%.Potrivit sondajului, majoritatea votanților lui Călin Georgescu se orientează spre suveraniști: 79,3% dintre votanții lui Georgescu ar merge spre Simion, iar 80,5% spre Gavrilă, dacă aceasta ar fi candidata. Doar 5,7% dintre aceștia l-ar alege pe Ponta în scenariul Simion și 6,4% în scenariul Gavrilă. Datele sunt în marja de eroare a sondajului.Amintim că George Simion și Anamaria Gavrilă și-au depus ambii candidaturile la alegerile prezidențiale, iar dacă ambele vor fi validate, unul dintre ei se va retrage din cursă.Până în prezent CCR a validat candidaturile lui Nicuşor Dan, Victor Ponta, Cristian Terheş, Lavinia Şandru, George Simion, Crin Antonescu şi Elena Lasconi.În turul doi, programat pe 18 mai, Nicușor Dan ar învinge orice candidat suveranist, arată datele AtlasIntel. Acest rezultat sugerează că în timp ce baza electorală a suveraniștilor este foarte solidă în primul tur, ei nu reușesc să atragă sprijin suplimentar în turul al doilea.Într-un duel final între Nicușor Dan și George Simion, actualul primar al Bucureștiului ar obține 42,1% din voturi, în timp ce liderul AUR ar fi susținut de 35,3% dintre alegători. Un procent semnificativ, 22,6%, fie nu și-ar exprima opțiunea, fie nu ar participa la vot.În varianta unei finale între Nicușor Dan și Anamaria Gavrilă, primul ar obţine 40,1% din voturi în timp ce lidera POT ar obţine 31,7%. 28,3% au ales opţiunea: "Nu ştiu, vot nul, nu votez".În varianta unei finale între Nicușor Dan și Crin Antonescu, primarul de București ar obţine 35,2%, în timp ce candiatul PSD-PNL-UDMR ar obţine 25,1%. În acest caz, 39,3% au declarat "nu ştiu, vot nul, nu votez".

În 2024, producția agricolă din Moldova a scăzut cu 15%, iar în ultimii 10 ani am mers într-un cerc – 5 ani de creștere, 5 ani de scădere, iar acum suntem sub nivelul din 2014. După un deceniu, suntem mai jos decât atunci, a scris pe blogul său expertul economic Veaceslav Ioniță. Ce culturi au fost cel mai afectate?- Rapița: -60%- Porumbul: -47%- Sfecla de zahăr: -32%Singurul sector care a crescut este cel zootehnic: +5,7%.Ce înseamnă asta pentru oameni? 31.000 de agricultori au fost disponibilizați în 2024. Acești oameni nu mai au un venit la sat și pleacă spre Chișinău sau peste hotare. Depopularea satelor nu e un mister – e direct legată de declinul agriculturii.Moldova este țara din Europa care folosește cel mai puțin apă pentru irigații. În ultimii 10 ani, precipitațiile au scăzut cu 20%, dar noi nu am creat un sistem de irigare eficient. Fără apă, agricultura bate pasul pe loc, iar satele mor.Singura soluție reală?Sistem de irigații național. Oricine vorbește despre strategii pentru sate fără să pomenească irigațiile nu trăiește în realitate.Dacă vrem sate vii și o agricultură funcțională, trebuie să începem de la ceea ce e esențial: apa.Sursa: Ionita.md

Eurodeputatul francez Raphaël Glucksmann a lansat un atac dur la adresa Statelor Unite, cerând simbolic returnarea Statuii Libertății. În cadrul discursului său de închidere a congresului partidului său, Glucksmann a criticat poziția Washingtonului în politica globală, acuzând o apropiere periculoasă de regimuri autoritare. „Dați-ne înapoi Statuia Libertății”, a declarat Glucksmann în fața a 1.500 de activiști, potrivit Le Figaro. „V-am oferit-o, dar se pare că o disprețuiți”, a continuat el, referindu-se la ceea ce consideră a fi o deviere a Statelor Unite de la valorile democratice. Un susținător vocal al Ucrainei, Glucksmann și-a exprimat dezamăgirea față de fostul președinte american Donald Trump, acuzându-l că nu a intervenit suficient în conflictul dintre Rusia și Ucraina. De asemenea, eurodeputatul francez a criticat deciziile recente din mediul academic american, unde cercetători ar fi fost concediați pentru opinii științifice incomode. „Dacă vreți să vă concediați cei mai buni cercetători, noi îi vom primi”, a afirmat Glucksmann, făcând apel la o „rezistență democratică” împotriva influenței extremei drepte la nivel internațional. Politicianul francez a inclus în această critică nu doar pe Trump, ci și pe președintele rus Vladimir Putin și lidera franceză Marine Le Pen, pe care i-a descris drept exponenți ai unei mișcări globale ce amenință valorile democratice. Statuia Libertății, unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Statelor Unite, a fost un cadou oferit de Franța în 1886 pentru a celebra prietenia dintre cele două națiuni și aniversarea a 100 de ani de la Declarația de Independență a SUA. Proiectată de sculptorul Auguste Bartholdi și având structura realizată de Gustave Eiffel, statuia este situată pe Insula Libertății din New York și a devenit un simbol al democrației și libertății.

Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, susține că nu era la curent cu faptul că soția sa, Viorica Cojuhari, a fost numită în organele de conducere ale unor întreprinderi de stat aflate în subordinea instituției pe care o conduce. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8, unde oficialul a explicat că, la momentul acestor numiri, se afla în concediu. „A fost înaintată de către minister, a fost numită în consilii… În unele momente nici nu știam, deoarece eram în concediu când a fost delegată de Ministerul Economiei. Ministerele câteodată nici nu întreabă angajatul”, a declarat Cojuhari. Subiectul a intrat în atenția publică acum o lună, când presa a dezvăluit că Viorica Cojuhari, angajată la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, deținea funcții în conducerea a cel puțin trei întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni cu capital majoritar de stat:  • Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului – membru al Consiliului de Administrație din 20 februarie 2024.  • Termoelectrica – membru al Consiliului de Administrație din 26 iunie 2024.  • Administrația de Stat a Drumurilor – membru al Comisiei de Cenzori din 1 noiembrie 2024. După apariția acestor informații, Roman Cojuhari a anunțat public că soția sa a demisionat din toate funcțiile. Întrebat în emisiune de ce s-a luat această decizie, dacă nu exista o ilegalitate, directorul APP a explicat că a fost o hotărâre personală: „A fost decizia noastră, personală, de familie. Am înțeles că, oricât de profesionist ar fi omul, întotdeauna vor exista critici”.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, împlinește astăzi 51 de ani. Născut pe 17 martie 1974, Dorin Recean și-a început cariera în domeniul economiei, având studii în management și experiență atât în sectorul privat, cât și în cel public. În perioada 2012-2015, a ocupat funcția de ministru al Afacerilor Interne, unde a fost responsabil pentru inițierea unor reforme în domeniul securității. Ulterior, a devenit consilier prezidențial pentru securitate națională și apărare, înainte de a prelua conducerea guvernului în 2023. În calitate de prim-ministru, Recean a avut de gestionat mai multe crize, inclusiv inflația ridicată, creșterea prețurilor la energie și impactul economic al conflictului din Ucraina. Totuși, guvernarea sa s-a confruntat și cu provocări majore, inclusiv nemulțumiri sociale legate de nivelul de trai, împrumuturile externe și dificultățile economice resimțite de populație. De ziua sa, Dorin Recean a primit mesaje de felicitare din partea colegilor de guvern, a oficialilor din Republica Moldova și a partenerilor externi.

Fostul prim-ministru Vlad Filat a lansat critici dure la adresa guvernării, susținând că Republica Moldova traversează o perioadă de declin economic și social. În cadrul unei emisiuni la Cinema 1, Filat a prezentat o serie de cifre care, potrivit lui, indică o deteriorare semnificativă a situației financiare a țării. Potrivit lui Filat, inflația cumulată în perioada 2021-2025 a ajuns la 70,5%, ceea ce a dus la scumpiri considerabile în toate domeniile. „Când vorbim de o inflație de 70,5%, trebuie să avem în vedere că asta înseamnă creșteri de prețuri, tarife etc. De fapt, înseamnă sărăcirea oamenilor”, a declarat fostul premier. Un alt punct criticat de Filat este nivelul datoriei publice, care, între 2021 și 2024, a ajuns la 125 de miliarde de lei. În aceeași perioadă, datoria Moldovei a crescut cu 2,665 miliarde de euro. Fostul premier contestă argumentul actualei guvernări, care susține că împrumuturile sunt justificate prin investiții. „De fapt, este vorba despre consum. Dacă analizăm structura îndatorării, vedem că majoritatea banilor s-au dus în subvenționare și compensații, în special în domeniul energetic, începând cu 2022”, a afirmat Filat. El a menționat că o mare parte din împrumuturile contractate de stat au fost folosite pentru a acoperi creșterile de tarife, ceea ce a dus la o accentuare a datoriei publice și la o dependență tot mai mare de finanțările externe. Un alt indicator îngrijorător, potrivit lui Filat, este creșterea datoriei publice în raport cu PIB-ul. La venirea PAS la guvernare, acest raport era de 25%. Până la sfârșitul anului 2024, a ajuns la 38,5%, iar estimările pentru finalul anului 2025 indică un nivel de 43%. „Îndatorarea este una galopantă. Și încă o dată: unde merg banii? În consum sau în investiții?”, a întrebat retoric Filat. O altă problemă evidențiată este reducerea forței de muncă active. Conform datelor prezentate de Filat, în 2024 s-a înregistrat o scădere de 33.000 de persoane angajate în activitatea economică. „Dacă banii împrumutați mergeau în investiții, acest lucru ar fi dus la crearea de locuri de muncă, la stimularea economiei. Însă ceea ce vedem este exact opusul – tot mai mulți oameni ies din câmpul muncii”, a adăugat el. Deși guvernarea nu a oferit un răspuns oficial la declarațiile lui Filat, premierul Dorin Recean a afirmat anterior că nivelul de îndatorare al Republicii Moldova este unul dintre cele mai mici din regiune și că împrumuturile sunt necesare pentru dezvoltare.

Un bărbat a fost găsit zăcând în stradă, într-o baltă de sânge, după ce a fost înjunghiat de mai multe ori. Cazul a avut loc sâmbătă dimineața, în jurul orei 06:00, pe strada Alecu Russo din sectorul Rîșcani al capitalei, susțin sursele PulsMedia.MD.Potrivit sursei citate, victima s-a dovedit a fi un bărbat în vârstă de 39 de ani. Acesta a fost găsit zăcând la sol de către un trecător care imediat a solicitat intervenția unei ambulanțe, dar și a alertat poliția.La fața locului oamenii legii au stabilit că victima a avut un conflict cu individ în vârstă de 35 de ani, originar din Azerbaidjan, care se afla pe teritoriul R.Moldova, în baza unui permis de ședere.Cearta dintre cei doi a degenerat într-o bătaie, în urma căreia cetățeanul străin a scos un cuțit cu care i-a aplicat mai multe lovituri victimei în regiunea abdomenului. Cuțitarul a fost identificat pe urme fierbinți, iar ulterior a fost escortat la IP Rîșcani, unde după audieri a fost reținut pentur 72 de ore, pe numele său fiind inițiat un dosar penal.Totodată, bărbatul înjunghiat a fost preluat de un echipaj medical și a fost transportat în stare gravă la Spitalul „Sfânta Treime”, unde a fost internat în secția de reanimare.Oamenii legii cercetează cazul pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs incidentul.sursa: PulsMedia.MD

Un fost angajat al Inspectoratului de Poliție Leova, a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de violență în familie și răpirea unei persoane, infracțiuni săvârșite în privința concubinei sale. Instanța i-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, dintre care 2 ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar după expirarea acestui termen eliberarea sa condiționată, pentru restul pedepsei de 2 ani închisoare, cu un termen de probațiune de 3 ani. Potrivit probatoriului, în perioada de timp cuprinsă între luna iunie 2024 și până la 20 ianuarie 2025, inculpatul a manifestat în mod continuu un comportament agresiv față de concubina sa prin adresarea de cuvinte injurioase, ofense, amenințări cu aplicarea violenței fizice și aplicarea nemijlocită a violenței fizice, amenințarea cu sinuciderea în vederea impunerii voinței victimei de a menține relația de concubinaj, acțiuni care în permanență îi provocau victimei stări de tensiune, umilință, suferință fizică și psihică. Tot el, în dimineața lui 20 ianuarie 2025, activând la acel moment în cadrul Inspectoratului de Poliție Leova, dar fiind în concediu anual de odihnă, din motiv că concubina sa încerca să rupă relația cu el, s-a deplasat la locul de muncă al acesteia și a urcat-o în mod forțat în automobilul său. După ce a blocat ușile automobilului, a transportat-o la domiciliul său, unde a închis-o într-un șopron. Acolo, i-a aplicat o cătușă la mâna stângă, iar cealaltă cătușă a fixat-o de o țeavă din metal, unde a ținut-o aproximativ jumătate de oră. Ulterior, a dus femeia în domiciliu și a așezat-o pe un scaun aplicându-i cătușele la ambele mâini. În continuare, a deschis aragazul și a amenințat femeia cu faptul că o să moară împreună, iar ca urmare a acumulării gazelor naturale în încăperea în care se aflau, victimei i s-a făcut rău. Cumulul de acțiuni ale inculpatului i-au provocat victimei frică pentru viața și sănătatea sa, suferind, conform concluziilor specialiștilor de depresie moderată severă cu tulburări de stres psiho-emoțional relațional cumulativ cronic. La data de 19 februarie 2025, cauza penală a fost expediată în Judecătoria Hîncești sediul Leova pentru examinarea în fond, învinuitul fiind ținut în stare de arest din momentul reținerii până la pronunțarea sentinței de către instanța de judecată. Inculpatul a recunoscut integral vina, atât la etapa urmăririi penale, cât și în instanța de judecată. Sentința este cu drept de contestare la Curtea de Apel Centru.

Agenția Proprietății Publice (APP) continuă procesul de privatizare a unor active strategice din portofoliul statului. Directorul instituției, Roman Cojuhari, a declarat în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8 că două întreprinderi semnificative – Hotelul Zarea și Fabrica de Sticlă – se află în proces de evaluare și urmează să fie scoase la vânzare. În ceea ce privește Hotelul Zarea, autoritățile au lansat deja licitația pentru selectarea companiei care va efectua evaluarea. Acest pas este esențial pentru stabilirea valorii de piață a activului și determinarea condițiilor de privatizare. Pentru Fabrica de Sticlă, APP urmează să publice în perioada următoare caietul de sarcini necesar pentru selectarea unui evaluator. Privatizarea acestei întreprinderi se va face printr-un concurs investițional, ceea ce înseamnă că viitorul proprietar va trebui să respecte anumite angajamente. Roman Cojuhari a precizat că autoritățile vor stabili un set clar de cerințe, inclusiv nivelul minim al investițiilor, menținerea anumitor domenii de activitate și atragerea unor noi oportunități economice. Totodată, APP intenționează să prevină monopolizarea pieței și să se asigure că fabrica își va păstra rolul esențial în sectoare precum agricultura. Directorul APP a recunoscut că, în trecut, statul nu a avut suficiente pârghii pentru a garanta respectarea contractelor investiționale. „Sincer, eu nu am încredere în caietele de sarcini realizate în trecut. Poate au existat și cazuri de succes, dar noi depunem efort maxim ca să evităm situațiile problematice, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu Hotelul Național”, a declarat Cojuhari. Pentru a asigura un proces mai riguros, APP va colabora cu companii străine care vor realiza due diligence și vor contribui la elaborarea unor condiții clare pentru investitori. Potrivit lui Cojuhari, noul model de privatizare va stabili reguli fixe, astfel încât singurul factor variabil să fie prețul de vânzare. Autoritățile susțin că își doresc un proces de privatizare transparent și predictibil, încurajând companiile interesate să participe activ.

Proteste masive au avut loc în capitala Serbiei, unde peste 100.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de președintele Aleksandar Vučić și guvernul său. Demonstrațiile, inițiate în urma unui accident tragic din Novi Sad, s-au transformat într-o amplă mișcare de contestare a corupției și a lipsei de transparență a autorităților.Însă protestele pașnice au luat o turnură controversată după ce mai mulți participanți au acuzat forțele de ordine că au folosit o armă sonică pentru a dispersa mulțimea. Martori oculari au raportat simptome precum amețeli, dureri puternice de cap și un țiuit intens în urechi, specifice expunerii la unde acustice de mare intensitate.Guvernul neagă acuzațiile, dar dovezile se acumuleazăUtilizarea armelor sonice în controlul mulțimilor este extrem de controversată, iar experți în drepturile omului avertizează că astfel de dispozitive pot provoca daune grave sistemului auditiv și echilibrului. Oficialii sârbi au negat vehement că ar fi recurs la astfel de tactici, însă mai multe înregistrări video apărute pe rețelele de socializare par să surprindă sunete neobișnuite, greu de explicat prin mijloace convenționale de dispersare a protestelor.„Aceste acuzații sunt manipulări menite să destabilizeze țara. Forțele noastre de ordine au acționat conform legii și nu au utilizat niciun echipament ilegal împotriva cetățenilor”, a declarat președintele Vučić într-o conferință de presă.Opoziția și organizațiile pentru drepturile omului cer o anchetă independentă și susțin că folosirea armelor sonice reprezintă o încălcare gravă a libertății de exprimare și a drepturilor fundamentale.Reacții internaționale și posibile sancțiuniComunitatea internațională urmărește îndeaproape situația din Serbia. Uniunea Europeană și mai multe organizații pentru drepturile omului au cerut clarificări din partea Belgradului, iar unele state occidentale iau în considerare sancțiuni diplomatice.Între timp, protestele continuă, demonstrând o creștere a nemulțumirii populare față de actuala administrație.

Administrația președintelui Donald Trump a lansat critici dure la adresa postului de radio și televiziune „Vocea Americii” (Voice of America – VOA), acuzându-l de „propagandă radicală” și lipsă de imparțialitate în relatările sale. Într-un comunicat oficial, Casa Albă a declarat că „contribuabilii americani nu vor mai finanța propaganda radicală”, menționând că decizia vine în urma unui ordin semnat de Trump pentru reducerea personalului din cadrul Agenției pentru Media Globală a SUA (USAGM). Această agenție guvernează mai multe instituții media, inclusiv „Vocea Americii” și „Radio Europa Liberă/Radio Libertatea”.Casa Albă a oferit ca exemple de „părtinire” materialele VOA despre migranții transgender care solicită azil în SUA și refuzul jurnaliștilor postului de a folosi termenul „teroriști” pentru a-i descrie pe membrii grupării Hamas, cu excepția cazurilor în care era citată o sursă oficială. De asemenea, în comunicat este menționată o investigație a publicației Daily Caller, potrivit căreia unii jurnaliști ai VOA ar fi postat comentarii critice la adresa lui Trump pe rețelele sociale, în ciuda regulilor interne care impun neutralitatea.În replică, directorul general al „Vocea Americii”, Michael Abramowitz, a calificat acțiunile administrației Trump drept o amenințare la adresa independenței jurnalistice a instituției.„Aceste măsuri îngrădesc capacitatea Voice of America de a-și îndeplini misiunea esențială”, a declarat el. Abramowitz a subliniat că, într-un context în care „Iran, China și Rusia investesc miliarde în dezinformare pentru a submina SUA”, jurnalismul independent rămâne esențial.El a mai precizat că, în urma măsurilor adoptate, peste 1.300 de angajați ai instituției, inclusiv el însuși, au fost trimiși în concediu administrativ.

Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură un nou set de măsuri stricte pentru combaterea fumatului, printre care și introducerea unui semn unic de interzicere a fumatului, care va include toate produsele din tutun, precum țigările electronice și narghileaua.Deputatul PAS, Radu Marian, a anunțat inițiativa pe rețelele de socializare, subliniind că noile reguli vor alinia legislația națională la normele europene și vor proteja sănătatea publică.Ce prevede proiectul de lege?- Semn unic de interzicere a fumatului – acesta va fi aplicat în toate spațiile unde fumatul este interzis, acoperind nu doar țigările clasice, ci și alternativele moderne, cum ar fi țigările electronice, tutunul încălzit și narghileaua.- Fumatul interzis în spațiile publice deschise frecventate de copii, inclusiv piscine, terenuri de sport și parcuri de distracție.- Restricții privind comercializarea produselor din tutun electronic și încălzit, care nu vor mai putea fi vândute în unități de comerț ambulant.- Interdicția promovării și sponsorizării produselor din tutun, inclusiv în jocuri video și emisiuni TV.- Avertismente mai vizibile pe ambalajele țigărilor electronice și altor produse din tutun.Prin aceste măsuri, autoritățile își propun să reducă expunerea populației la fumat și să descurajeze consumul produselor din tutun, în special în rândul tinerilor. Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectură finală. Abonează-te la știri!Telegram - rapid și comod!https://t.me/LiberTV

Infern într-un club de noapte din Macedonia de Nord. Zeci de persoane au murit după ce localul a luat foc, a informat agenţia de presă oficială MIA, citând Ministerul de Interne, relatează AFP. Primele informații indică faptul că incendiul ar fi fost provocat de artificii – un scenariu care amintește de tragedia din 2015, din România, când zeci de tineri și-au pierdut viața în incendiul din clubul Colectiv, scrie ObservatorNews.ro.  #URGENTE | Desastre en Macedonia del Norte: Así comenzó el incendio en la discoteca de Kočani. Tras desatarse el fuego, se produjo una estampida que dejó un gran número de heridos, no solo por quemaduras, sino también por asfixia. Hay más de 50 fallecidos. pic.twitter.com/2iWg5xmV3z— Mundo en Conflicto (@MundoEConflicto) March 16, 2025 Publicul venit să asiste la concert, era format în mare parte din tineri, potrivit agenției de presă MIA. Potrivit site-ului de ştiri SDK, "mai mult de 100 de tineri au fost răniţi", citând Direcţia pentru protecţie şi salvare şi Centrul de gestionare a situaţiilor de urgenţă. Răniţii au fost duşi la spitale din Kocani şi Stip, situat la circa 30 de kilometri sud de Kocani.  Fire in a nightclub Pulse in Kočani, North MacedoniaLocal news are reporting more than 1500 people were at the club when the fire started, atleast 50 casualities and many injured. #fire #pozar pic.twitter.com/MO2mR9uCYu— Disasters Daily (@DisastersAndI) March 16, 2025 Incendiul ar fi izbucnit ca urmare a folosirii unor dispozitive pirotehnice, potrivit presei locale, scrie BBC.Tragedia a avut loc în Club Pulse, aflat la aproximativ 100 km est de capitala Skopje. Focul a izbucnit în jurul orei 03:00 (ora locală), în timpul unui concert susținut de trupa DNK, o formaţie de hip-hop foarte populară în ţară. Potrivit martorilor, clubul era plin, cu aproximativ 1.500 de oameni prezenți la eveniment.Ministrul de Interne, Pance Toshkovski, s-a deplasat de urgență la fața locului, iar prim-ministrul Hristijan Mickoski este și el în drum spre Kocani pentru a coordona intervenția. Martorii povestesc că s-a produs o busculadă uriașă în momentul izbucnirii incendiului, mulți oameni suferind arsuri și probleme respiratorii din cauza fumului dens.Pompierii și echipele de salvare au intervenit rapid, dar focul a continuat să ardă ore întregi, ceea ce a îngreunat eforturile de salvare. Autoritățile au transmis că se va deschide o anchetă oficială pentru a stabili cauza incendiului și pentru a verifica dacă localul respecta normele de siguranță.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a publicat un mesaj pe rețelele sociale în care prezintă o listă de 12 revendicări adresate Uniunii Europene, cerând schimbări fundamentale în modul în care funcționează blocul comunitar. Printre solicitările formulate de liderul maghiar se numără restabilirea suveranității naționale, expulzarea „agenților lui Soros” din instituțiile europene și blocarea imigrației ilegale.Orbán insistă asupra unei „Europe a națiunilor”, în care statele membre să aibă un control mai mare asupra deciziilor proprii și un drept de veto mai puternic în fața Bruxelles-ului. De asemenea, el solicită eliminarea datoriilor Uniunii Europene și interzicerea influențelor externe corupte în politica comunitară.Unul dintre punctele cele mai controversate din lista sa este cererea ca Ucraina să nu fie inclusă în Uniunea Europeană, subliniind necesitatea păstrării păcii pe continent. De asemenea, el militează pentru protejarea „moștenirii creștine” a Europei și interzicerea „re-educării nenaturale” a copiilor, fără a oferi detalii suplimentare despre ce presupune acest concept.Mesajul lui Orbán vine într-un context tensionat în relațiile dintre Ungaria și Bruxelles, guvernul său fiind frecvent criticat pentru pozițiile sale eurosceptice și refuzul de a se alinia unor politici comune ale Uniunii.

Fondatorul aplicației Telegram, Pavel Durov, a părăsit temporar Franța cu acordul autorităților, deși este vizat de mai multe acuzații legate de presupusa facilitare a crimei organizate, au declarat surse citate de AFP.Potrivit unei surse apropiate cazului, Durov a plecat din Franța în dimineața zilei de astăzi, având permisiunea unui judecător de instrucție de a părăsi țara pentru „câteva săptămâni”. O altă sursă a precizat că destinația acestuia este Dubai.Pavel Durov, în vârstă de 40 de ani, a fost reținut în mod spectaculos pe aeroportul Le Bourget, lângă Paris, în august 2024, și pus sub acuzare pentru multiple infracțiuni legate de gestionarea conținutului pe Telegram. Printre acuzații se numără eșecul de a combate propaganda extremistă și conținutul terorist de pe platformă. După mai multe zile de audieri, el a fost eliberat pe cauțiune, plătind cinci milioane de euro, dar i s-a interzis să părăsească Franța.Deși inițial a criticat arestarea sa, în ianuarie 2025, Durov a declarat în fața judecătorilor francezi că „realizează gravitatea tuturor acuzațiilor” aduse împotriva sa. Telegram nu a comentat oficial plecarea sa, dar a anunțat că va emite un comunicat ulterior.

Fosta candidată la alegerile prezidențiale, Victoria Furtună, a publicat un mesaj critic la adresa Uniunii Europene și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la alocarea a 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova.Într-o postare pe rețelele sociale, Furtună și-a exprimat îngrijorarea față de modul în care sunt cheltuiți banii europeni, acuzând Bruxelles-ul că finanțează „guverne corupte” și „jocuri geopolitice” în loc să investească în infrastructură și servicii publice. Ea a susținut că aceste fonduri ar servi mai degrabă intereselor politice decât dezvoltării economice a Republicii Moldova.Totodată, Furtună a menționat că peste 100 de eurodeputați au votat împotriva acestui pachet de sprijin, ceea ce, în opinia sa, arată că există rezerve și în interiorul Parlamentului European cu privire la această decizie.Oficialii europeni și autoritățile de la Chișinău nu au comentat deocamdată aceste afirmații.Uniunea Europeană a anunțat recent un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova, menționând că acesta este destinat consolidării economiei, infrastructurii și instituțiilor democratice ale țării.

Premierul României Marcel Ciolacu a afirmat, că România nu va trimite trupe în Ucraina şi nu va intra în niciun război. Totodată, Ciolacu a subliniat că România şi Polonia au ţinut "spatele frontului şi echilibrul de a nu degenera anumite lucruri în interiorul Uniunii Europene".“Văd şi eu şi dumneavoastră acele fake news-uri cu războaiele, cum plecăm la război. Cred că am fost foarte clar şi eu şi domnul preşedinte interimar Ilie Bolojan: România nu trimite trupe în Ucraina. Suntem un hub logistic şi în acest moment cred că aportul nostru de a aduce liniştea în Europa a fost unul substanţial.Am văzut că şi Polonia are aceeaşi aceeaşi tendinţă ca şi noi. Până la urmă suntem pilonii, cele două state care am ţinut spatele frontului şi echilibrul de a nu degenera anumite lucruri în interiorul Uniunii Europene”, a spus Ciolacu, vineri, la Ford Craiova, unde a făcut declaraţii de presă.Întrebat cum vede decizia Comisiei Europene de a se înarma toate statele membre UE, la fel cum s-a întâmplat cu vaccinurile anti-COVID, Ciolacu a răspuns că Ministerul Apărării Naţionale are planul lui de înzestrare aprobat prin CSAT şi asumat de Guvernul României.“Eu vă garantez că nu intrăm în niciun război. Cred că aţi făcut o paralelă care n-are nicio treabă nici cu vaccinul anti-COVID, nici nu cumpărăm toţi mitraliere Thompson, nici nu am auzit pe cineva impunând ceva. Ministerul Apărării Naţionale are planul lui de înzestrare aprobat prin CSAT asumat de Guvernul României. E adevărat că ne dorim să producem cât mai multe capabilităţi pe teritoriul României.În rest, poveşti sunt multe, dar nu o duceţi în acea zonă pentru că nu e corect şi nu e real acest lucru. Oricum nu intrăm în război. Până astăzi o să apară un nou fake news, vreo hârtie după o lege de prin 2000 sau din 1992 în care se întâmplă ceva şi intrăm în război. Eu vă garantez că nu intrăm în niciun război, nici nu suntem şi suntem mai siguri ca niciodată", a mai spus Ciolacu.

Candidatura Dianei Şoşoacă a fost respinsă, sâmbătă, de Biroul Electoral Central, în timp ce candidatura lui George Simion a fost validată, potrivit News.ro. Biroul Electoral Central a respins, sâmbătă, cu zece voturi ”împotrivă” şi trei ”pentru” candidatura Dianei Şoşoacă la alegerile prezidenţiale.”AD AUGUSTA PER ANGUSTA – la rezultate strălucite se ajunge pe căi înguste, trudnice!”, a scris Diana Şoşoacă pe Facebook după votul membrilor BEC.''V-am zis că o să o respingă. (...) Noi nu mai avem o țară, ne-am bătut joc de ea, am lăsat-o în mâna lor. (...) Voi depune iarăși contestație. (...) Voi depune plângere penală împotriva celor de la BEC, împotriva celor de la CCR, acesta este un stat stalinist. (...) Ei nu știu că mă fac atât de faimoasă la nivel mondial, mă duc în birou sus să îl sun pe Trump și pe Putin. (...) Ce e sigur - eu cu certitudine nu sunt omul sistemului'', a afirmat Diana Șoșoacă, într-un live video pe Facebook, în care dialoghează cu susținători ai săi.”Respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă reprezintă o nouă lovitură dată democraţiei româneşti şi o încălcare gravă a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale garantate de Constituţie. Într-o democraţie normală, orice român are dreptul constituţional de a candida şi de a fi ales. Nicio instituţie a statului nu poate lua acest drept, fără o motivare clară. În ultimele luni am văzut, însă, cum sistemul încearcă să impună un regim dictatorial, prin interzicerea unor competitori politici sau prin anularea efectivă a alegerilor, dacă rezultatul nu este cel dorit de el”, au transmis, sâmbătă, reprezentanţii AUR. În schimb, BEC a validat candidaturile Elenei Lasconi (USR) și a lui George Simion (AUR).”Am trecut de BEC, acum să vedem dacă trecem de CCR şi revenim la democraţie”, a comentat şi George Simion, pe Facebook.  

Președintele rus Vladimir Putin a cerut trupelor ucrainene aflate în regiunea Kursk să se predea, avertizând că, în caz contrar, vor fi distruse.El a făcut această declarație înainte de începerea ședinței Consiliului de Securitate al Rusiei.„Pentru a implementa în mod eficient apelul președintelui SUA, este necesar un ordin corespunzător din partea conducerii politico-militare a Ucrainei pentru ca unitățile sale militare să depună armele și să se predea”, a spus Putin.El a subliniat că în acest caz, viețile soldaților ucraineni vor fi garantate.Mai devreme, pe 14 martie, Trump a scris pe rețelele de socializare că „mii de soldați ucraineni sunt complet înconjurați” și că a făcut apel la Putin „să le cruțe viețile”.Trump nu a scris despre ce secțiune a frontului vorbea, dar se pare că se referea la regiunea Kursk, unde trupele ruse desfășoară o ofensivă de succes.În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că pune condiții care întârzie procesul de pace, afirmând că Moscova nu dorește încheierea războiului și încearcă să submineze eforturile diplomatice. Zelenski a subliniat că Ucraina își menține poziția fermă în fața agresiunii ruse și că armata ucraineană continuă să apere teritoriile ocupate.Într-o postare pe platforma X, liderul de la Kiev spune că Putin va încerca să atragă pe toată lumea în discuții nesfârșite, să se piardă zile, săptămâni și luni în discuții fără sens, în timp ce armele sale continuă să omoare oameni. Fiecare condiție pe care Putin o pune este doar o încercare de a sabota diplomația.

Blocul „Împreună” își exprimă îngrijorarea cu privire la administrarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC), acuzând actuala conducere de incompetență și de nereguli în gestionarea spațiilor comerciale din incinta aeroportului.Conform unui comunicat oficial, după preluarea administrării de către Autoritatea Aeronautică Civilă (APP) în frunte cu Roman Cojuhari, cetățenii au semnalat o creștere semnificativă a prețurilor și o scădere a calității serviciilor de alimentație publică. „Întreprinderea de stat “Aeroportul Internațional Chișinău” (AIC) a fost obiectul unor fraude de proporții din partea grupului criminal Șor, dar nici după preluarea controlului de către stat, scandalurile și bănuielile de corupție și favoritism nu au încetat. Administrarea acestui obiect de către stat, lasă tot mai mult de dorit și indică semne grawe de incapacitate de administrare a obiectului de către actuala conducere. Din data de 28 februarie 2025, APP în frunte cu Roman Cojuhari, a preluat administrarea spațiilor privind alimentația publică din incinta AIC. La conferința de presă, dl Roman Cojuhari, împreună cu administratorul interimar al Aeroportului Internațional Chișinău, Sergiu Spoială au dat asigurări că ” această tranziție va asigura o ofertă diversificata pentru pasageri, prețuri corecte și competitive, o gestionare transparenta a veniturilor”, se arată în comunicatul remis. În acest sens, Blocul „Împreună” cere reforme în administrarea spațiilor comerciale ale AIC. „Blocul Împreună a fost contactat de mai mulți cetățeni, în special de conaționalii noștri care pleacă la muncă peste hotare, care s-au plîns că prețurile s-au dublat, calitatea a scăzut mult, iar din punct de vedere organizatoric procesul de alimentație publică este unul dezastruos. Cu regret, constatăm o majore semnificativă și nejustificată a prețurilor în sectorul alimentației publice. În acest context, informațiile cu privire la conflictul de interese în raport cu desemnarea în consiliile de administrație a mai multor întreprinderi de stat a soției d-lui Roman Cojuhari devin și mai revoltătoare. În majoritatea întreprinderilor de stat unde au fost desemnați reprezentații PAS sunt înregistrate rezultate negative și lipsa de competență profesională și integritate etică”, se mai arată în comunicatul remis. În opinia Blocului Împreună, APP trebuie să modifice caietul de sarcini și să împartă în loturi mai mici spațiile comerciale din incinta AIC. „Aceste spații comerciale urmează să fie licitate agenților economici din Republica Moldova și străinătate în formă de spații comerciale separate cu scopul organizării și desfășurării activităților comerciale de alimentație publică și comerț. Astfel, AIC va încasa plata per m2 de spații comerciale licitate pentru fiecare gen de activitate comercială, asigurând întreprinderii venituri stabile, iar cetățenii vor beneficia de servicii calitative și prețuri competitive. Blocul Împreună nu va tolera din partea PAS favoritismul de partid, incompetența și cumetrismul în administrarea companiilor de stat. E timpul cei din PAS și Guvernul Republicii Moldova să pună interesele cetățenilor în prim-plan!”, mai notează Blocul „Împreună”.

Renato Usatîi cere ca la postul public de televiziune, instituție achitată din banii statului, să fie introdusă „Ora Opoziției”. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. „Din 2014, de când sunt în politică, inclusiv în perioada în care am fost primar al municipiului Bălți, nu am fost invitat niciodată la postul public de televiziune „Moldova 1”, finanțat din banii tuturor contribuabililor din Republica Moldova. Singura excepție a fost în 2016, când am intrat acolo în timpul protestelor. Opoziția are dreptul la o voce echitabilă în spațiul public. De aceea, solicităm lansarea emisiunii „Ora Opoziției”, difuzată de două ori pe săptămână. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, vom merge la „Moldova 1” fără invitație – exact așa cum am făcut în 2016. Dacă vom fi mii de oameni, nu vor avea cum să ne îngrădească accesul!”, a declarat Renato Usatîi.Președintele Partidului Nostru propune ca trei zile pe săptămână să fie alocate partidelor de la guvernare, iar opoziția să fie invitată de două ori pe săptămână. „Nu este vorba despre accesul meu personal la postul public, ci despre accesul întregii opoziții. Propunem ca trei zile pe săptămână să fie alocate guvernării, iar marțea și joia să fie dedicate opoziției. Un post finanțat din bani publici trebuie să fie echidistant și să ofere tuturor cetățenilor dreptul la informare obiectivă!”, a precizat Renato Usatîi.Postul public de televiziune a fost acuzat de mai multe ori de cenzură și că face propagandă în interesul partidului de la guvernare. În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2024, TRM a refuzat să difuzeze spoturile electorale ale mai multor candidați din opoziție.

Liderul AUR George Simion și-a depus astăzi dosarul pentru înscrierea la alegerile prezidențiale din luna mai. Biroul Central Electoral a transmis că a primit dosarul de candidatură al lui George Simion și îl va analiza, urmând să se pronunțe în maximum 48 de ore.Candidatura lui George Simion la alegerile prezidențiale a fost contestată la Biroul Electoral Central, la câteva minute după ce Simion și-a depus dosarul de candidatură însoțit de listă cu semnăturile susținătorilor, potrivit Mediafax.Contestația a fost depusă de avocatul Bogdan Ionescu. Acesta a anunțat la Antena 3 CNN că în opinia sa Simion este cel mai neeligibil candidat pe palier constituțional.Lidera POT, Anamaria Gavrilă, ar urma să-şi depună candidatura sâmbătă, în ultima zi în care se mai poate face acest lucru.