Partidul Socialiștilor a confirmat că Maxim Moroșan, candidatul său la alegerile pentru funcția de primar al orașului Bălți, a fost reținut. PSRM consideră această acțiune un atac asupra lui Moroșan, pe care o numește o „provocare criminală organizată”.Partidul Socialiștilor a numit cazul un „atac asupra fostului candidat la funcția de primar al orașului Bălți, Maxim Moroșan”. „În spatele acestei provocări se află personal Renato Usatîi și primarul lui din Bălți. Anterior, la adresa lui Maxim Moroșan au fost lansate amenințări și i s-a cerut să părăsească orașul Bălți și să se retragă din politică. (…) PSRM va insista asupra tragerii la răspundere atât a executorilor, cât și a organizatorilor acestei infracțiuni. Maxim Moroșan și colegii săi vor primi tot sprijinul juridic și moral necesar”, a declarat partidul. Reacția „Partidul Nostru” la acuzațiile pe cazul MoroșanReprezentanții „Partidului Nostru” resping acuzațiile socialiștilor că liderul lor Renato Usatîi ar sta în spatele altercației de la Bălți, soldată cu reținerea lui Maxim Moroșan.Formațiunea a declarat că Usatîi „investighează cazul dat și va reveni cu detalii”, totodată a adăugat că „orice s-ar întâmpla cu Moroșan, socialiștii încearcă să dea vina pe Renato Usatîi”.

Inspectorii de integritate vor avea pârghii suplimentare în procesul de efectuare a controlului averii și intereselor personale. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat, în prima lectură, de 59 de deputați.Inițiativa legislativă a fost elaborată de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în contextul perfecționării cadrului normativ aferent activității Autorității Naționale de Integritate (ANI). Documentul are drept scop prevenirea situațiilor de conflicte de interes, incompatibilități, restricții și limitări ale subiecților declarării. De asemenea, se urmărește ca subiecții vizați să declare corect averea pe care o dețin.Respectiv, se propun modificări legislative pentru a fortifica rolul vicepreședintelui ANI și al inspectorilor de integritate, precum și pentru a stabili limite clare pentru efectuarea controalelor averii și intereselor personale. Autorii propun și majorarea salariilor inspectorilor de integritate.De asemenea, se propune ca inspectorul de integritate să aibă competența de a dispune încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu și de a aplica interdicția de a ocupa anumite funcții, în cazul în care se constată o diferență substanțială între veniturile obținute legal, cheltuielile realizate și averea dobândită. Mai mult decât atât, inspectorul de integritate va avea competența să inițieze procedura contravențională și aplicarea amenzii, dacă subiectul declarării a inclus date incomplete sau eronate, inclusiv despre venituri inexistente. Acest lucru va fi posibil în cazul când a fost nedeclarată corespunzător averea sau veniturile, a căror valoare depășește două salarii medii pe economie.O altă propunere vizează dublarea ponderii de controale de avere și interese personale finalizate în decursul unui an calendaristic, ce vizează angajații cu funcții de demnitate publică. Respectiv, ponderea va crește de la 20 la 40 de procente.Documentul va fi propus spre adoptare în a doua lectură în plenul Parlamentului.

Cerealele originare din Ucraina, care sunt transportate în regim de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, vor fi, în continuare, exceptate de la de la controlul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede acest lucru.Documentul propune instituirea unei derogări de la prevederile Legii cu privire la protecția plantelor și carantina fitosanitară, prin care cerealele ce provin din Ucraina și sunt transportate prin punctele de trecere a frontierei de stat, intrare Giurgiulești – Reni și ieșire Giurgiulești – Galați, precum și transportate pe cale feroviară, pentru care se solicită plasarea sub regim de tranzit, să nu fie supuse controlului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Această derogare se va aplica până la 14 septembrie 2024.Având în vedere faptul că acest gen de mărfuri tranzitează teritoriul țării noastre în mijloace de transport specializate, riscul introducerii unor organisme de carantină este unul redus. În cazul producerii unor accidente a transportului și a încărcăturilor aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, transportatorii vor fi obligați să notifice, în decurs de două ore, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.În opinia autorului inițiativei legislative, deputatul PAS, Alexandr Trubca, adoptarea acestui proiect de lege va rezolva problema tranzitului mărfurilor de origine non-animală și a aglomerării create la frontiera Republicii Moldova, atât pe sensul de intrare, cât și pe sensul de ieșire, ca urmare a creșterii fluxului de mărfuri din Ucraina.Proiectul de lege urmează a fi examinat de Parlament și în lectura a doua.

Acum 84 de ani, în data de 28 iunie 1940, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Teritoriile românești au fost anexate de trupele sovietice în urma unui ultimatum dat de Moscova Bucureștiului două zile mai devreme. Sub presiunea armelor, Regatul României a fost nevoit să cedeze provinciile cu o suprafață totală de peste 50 de mii de kilometri pătrați și cu o populație de patru milioane de oameni, majoritatea etnici români.Raptul Basarabiei s-a realizat în baza Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, care, în esenţă, prin punctul 3 al Protocolului adiţional secret, prevedea ocuparea de mai târziu a Basarabiei de către Uniunea Sovietică.În urma Consiliului de coroană, din 27 iunie 1940, Carol al II-lea scria: “Consilliul are loc şi am ieşit din el amărât şi dezgustat, toţi acei care făceau pe eroii la prânz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenţi, am fost pentru rezistenţă. Numele lor merită să fie înscrise cu litere de aur în cartea demnităţii româneşti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu”.Astfel, la 28 iunie 1940, trupele sovietice au intrat pe teritoriul românesc. Ce a însemnat asta pentru populaţia teritoriilor ocupate se cunoaşte.„28 iunie 1940 este cea mai grea şi cea mai neagră filă din istoria neamului nostru, Basarabia română. În acea după-amiază de duminică basarabenii i-au întâmpinat pe malul Nistrului cu pâine şi cu sare, iar în loc de mulţumire soldaţii ruşi au ordonat să fie arestaţi cei mai buni gospodari ai satului. După ce au intrat în sat, au rupt şi au călcat în picioare tricolorul românesc, iar în loc au pus „flagul” lor roşu cu seceră şi ciocan. Din acea zi neagră s-au început crimele ocupanţilor comunişti pe teritoriul Basarabiei. Toţi gospodarii erau arestaţi, „cercetaţi” şi apoi dispăreau fără urmă. Asta se numeşte eliberare?”, se întreabă, în Timpul.md, Boris Vasiliev, din Sărăteni, Teleneşti, profesor şi autor al cărţii „Stalin mi-a furat copilăria”. El spune că, deşi era copil, a fost nevoit să îndure gerul siberian, fiind de două ori deportat împreună cu familia sa…Avea numai opt ani când au venit trupele sovietice în Basarabia, dar îşi aminteşte în detalii acea zi odioasă de 28 iunie 1940. În acea duminică, pe la ora patru după-amiază, de pe malul stâng „au început să vină spre Basarabia luntri cu soldaţi înarmaţi „cum vin lăcustele peste grâne”. Neştiind ce urmează să se întâmple, pe mal se adunase tot satul.Pe 23 august 1939, Uniunea Sovietică şi Germania au semnat Pactul Molotov-Ribbentrop, un pact de neagresiune care conţinea un protocol adiţional imperialist secret, cu hărţi privind sfere de influenţă, pe care erau trasate linii de demarcaţie în Europa Răsăriteană, frontiera zonelor de interes ale celor două puteri. Basarabia s-a numărat printre regiunile pe care sovieticii şi naziştii şi le-au împărţit prin pactul din 23 august 1939.Conform ordinului Marelui Stat Major român oraşele Cernăuţi, Chişinău şi Cetatea Albă trebuiau predate până în seara zilei de 28 iunie (ora 20.00), iar evacuarea terminată în 4 zile (până la 2 iulie, orele 12.00/ora românească), în 4 etape,. Ordinul mai cerea să se stabilească itinerarii pentru ,,accesul” trupelor ruse în Cernăuţi, Chişinău şi Cetatea Albă şi preciza că unităţile trebuiau să se deplaseze numai pe jos, calea ferată fiind rezervată pentru ,,evacuarea materialelor mai principale, bolnavi, familiile ofiţerilor şi funcţionarilor”. Pentru intelectuali şi familiile lor s-a intenţionat punerea la dispoziţie a 3-4 trenuri, zilnic. Pe fiecare direcţie de retragere s-a cerut constituirea a câte unei comisii militare cu interpreţi pentru ,,a lichida, în unire cu comandanţii sovietici, eventualele incidente”.Generalul Florea Ţenescu a recomandat ,,să se evite orice incidente” şi să se pregătească şi să se organizeze rezistenţa pe Prut. Ce s-a întâmplat în Basarabia şi nordul Bucovinei în zilele următoare a fost tragic, umilitor şi ruşinos, autorităţile civile şi militare (centrale şi locale) dovedindu-se incapabile să organizeze cel puţin o retragere ordonată spre Prut (căci de apărare pe Nistru, indiferent de rezultat, nici nu a fost vorba). Sintetizând drama României din acele momente, Raul Bossy, ministrul român la Roma, consemna în jurnalul personal: ,,Începutul tragediei neamului românesc”.

Liderul protestelor antioligarhice, Andrei Năstase, a depus astăzi o plângere la Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție prin care cere investigarea „schemelor ilegale de influențare a procesului de atribuire a spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Internațional Chișinău, inclusiv prin prisma constituirii unui grup infracțional organizat, compus din membri ai Guvernului, ai Agenției Proprietății Publice și deputați PAS”.  Potrivit politicianului, tot ce s-a întâmplat în ultima vreme în acest caz arată că există un grup format din politicieni și funcționari care încearcă prin orice mijloace să ofere spațiile din incinta aeroportului unui protejat, ca urmare a unor a înțelegeri făcute la cel mai înalt nivel. „În special după a treia licitație, se pot vedea foarte clar acțiunile ilegale, încercarea de modificare a caietului de sarcini în favoarea unui ofertant. Legea a devenit pentru ei un instrument de făcut bani. Când nu le convine ceva, schimbă legea, schimbă criteriile doar pentru a-și atinge scopurile ilegale și a satisface angajamentele obscure de la cel mai înalt nivel”, a scris Andrei Năstase pe facebook. În plângere este reclamat faptul că în ultima perioadă de timp, PAS a elaborat și a votat, iar președintele a promulgat mai multe legi nedemocratice și abuzive, iar unele amendamente au semne distinctive clare de corupție la cel mai înalt nivel. „Amintesc că Înalta Curte Constituțională a declarat neconstituțional amendamentul deputatului PAS, Radu Marian, prin care s-a încercat o șmecherie și anume să se prelungească termenul de închiriere a spațiilor din Aeroport de la 3 la 5 ani. Ce trebuie să înțelegem de aici? Că cei care ne-au spus ca iau aeroportul de la Șor ca să il întoarcă statului ca să nu se mai fure acolo, acum umblă cu șmecherii legislative anticonstituționale pentru a proteja afacerile celor din PAS. Această manevră banditească penala trebuie investigată la modul cel mai serios de instituțiile coercitive ale statului”, mai menționează Andrei Năstase. Mai mult, potrivit politicianului, prin efortul a sute de mii de oameni Aeroportul a fost recuperat din mâinile oligarhului Ilan Shor, dar actuala guvernarea face totul ca nu moldovenii să beneficieze de el, ci ca un grup de interese al actualei puteri să poată să facă bani pentru buzunarul lor. Năstase spune că astfel, Aeroportul a trecut din mâinile unui hoț, în ale altor hoți, care mai reprezintă și statul moldovean. „Moldovenii au de suferit în continuare de pe urma proastei administrări a singurului aeroport al țării. În loc ca Aeroportul să fie bine manageriat, să producă bani cu ajutorul cărora să se dezvolte, să se construiască un nou terminal, să devină un important hub regional, observăm că politicienii PAS sunt preocupați de găsirea soluțiilor pentru ascunderea infracțiunilor pe care le comit și crearea unor aparențe legale”, mai spune Năstase. Potrivit liderului protestelor antioligarhice, Aeroportul trebuie să deservească oamenii Moldovei, nu interesele politicienilor. „Vrem să aderăm la UE, dar actuala putere nu este capabilă să asigure condiții civilizate de funcționare a aeroportului și, mai rău, au existat probleme mari și cu siguranța oamenilor, așa cum am văzut anul trecut când s-a produs cel mai grav incident de securitate și au murit oameni. Fac apel repetat la Doamna Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, la Dl. Munteanu, Procurorul General să inițieze imediat o investigație penală. Este un moment în care Procuratura ar putea demonstra că începe cu adevărat lupta și cu corupții din actuala guvernare, că nu se află sub cenzura PAS, așa cun se întâmplă la Teatrul Luceafărul. Acesta este un moment în care Procuratura Anticoruptie are ocazia să arate că este cu adevărat independentă și gata să lupte cu corupția din actualul regim de guvernare, o zonă care nu a fost absolut deloc atinsă până acum, cu toții știm și de ce”, a conchis Năstase. Amintim că amendamentul deputatului PAS Radu Marian, care vizează licitația de la aeroportul din Chișinău, prin care a fost extins termenul contractului de închiriere a spațiilor comerciale în Aeroportul Chișinău de la 3 la 5 ani, a fost declarat neconstituțional. Decizia a fost luată la data de 20 iunie, de Curtea Constituțională, care s-a pronunțat asupra unei sesizări depuse de un grup de deputați socialiști. Parlamentarii au contestat faptul că amendamentul din luna mai a fost votat în grabă, cu încălcarea normelor legale și fără a fi supus consultărilor.Respectivul amendament a fost propus de deputatul PAS, șeful Comisiei pentru economie, Radu Marian. Inițial, proiectul a fost promovat ca o soluție pentru a împiedica privatizarea aeroportului, în amendament fiind prevăzut că aerogara intră în lista bunurilor nepasibile privatizării. Ulterior, însă, Marian a recunoscut că documentul are legătură directă cu licitația privind închirierea spațiilor comerciale. Mai exact, el a confirmat că intenția reală vizează extinderea termenului contractului cu viitorul beneficiar de la 3 la 5 ani.  

Concursul pentru șefia Consiliului Superior al Magistraturii a eșuat. Asta întrucât ambii candidați înscriși în concurs și-au retras candidaturile.În competiție erau înscriși doi candidați: Ion Guzun și Vasile Șchiopu. Ambii nu au argumentat, deocamdată, deciziile luate. Astfel, președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman, a anunțat că acest subiect urmează să fie discutat în cadrul ședinței din 1 iulie, curent.  „Până atunci ne vom gândi ce este de făcut și vom veni cu propuneri”, a menționat Sergiu Caraman.Menționăm, că în prezent ședințele CSM sunt conduse de către Sergiu Caraman, care deține interimatul funcției de președinte.

Un depozit petrolier ardea vineri dimineaţă în regiunea rusă Tambov, la câteva sute de kilometri de graniţa cu Ucraina, în urma unui atac cu dronă al forţelor ucrainene, a declarat guvernatorul regional, Maxim Egorov, relatează AFP."La ora 04:35 (01:35 GMT) în districtul municipal Miciurinsk din regiunea Tambov, a fost înregistrat un zbor cu dronă către un depozit petrolier", a declarat oficialul rus pe Telegram."Apoi a izbucnit un mic incendiu. În prezent, incendiul este localizat", a adăugat el, precizând că "nu s-au înregistrat victime" în urma acestui atac.Ministerul rus al Apărării nu a raportat acest atac asupra infrastructurii energetice, însă a susţinut că a "interceptat" 25 de drone explozive ucrainene în cursul nopţii deasupra teritoriului său, fără însă să menţioneze regiunea Tambov.La rândul său, guvernatorul regiunii Briansk, Alexander Bogomaz, a afirmat pe Telegram că o dronă a fost doborâtă şi că prăbuşirea acesteia "a avariat parţial acoperişul clădirii administraţiei" din această regiune la graniţa cu Ucraina.Ucraina, care se confruntă cu o ofensivă rusă de mai bine de doi ani, ripostează atacând cu regularitate regiuni ruse şi vizează în special infrastructuri energetice şi ceea ce ea pretinde a fi sit-uri utilizate de armata rusă pentru operaţiunile sale care vizează teritoriul ucrainean

Armata ucraineană a afirmat că forţele sale au obligat trupele ruse să se retragă dintr-un district al oraşului Ceasiv Iar, de pe frontul de est al războiului, văzut ca următoarea ţintă a Moscovei în avansul său lent în zonă, scrie Reuters.Însă o raportare a Rusiei a arătat că forţele Moscovei au distrus un turn de comunicaţii din apropierea oraşului şi au făcut progrese.Forţele ruse înaintează încet prin diferite zone din estul Ucrainei, cucerind mai multe sate după ocuparea oraşului-cheie Avdiivka, în februarie.Ceasiv Iar se află într-o zonă mai înaltă, la 20 de kilometri vest de Bahmut, un oraş pe care forţele ruse l-au capturat în urmă cu un an, după mai multe luni de luptă. Ambele tabere văd Ceasiv Iar ca un potenţial punct de pregătire pentru Rusia, pentru a a avansa înspre oraşele-cheie din regiunea Doneţkului de est, inclusiv Kramatorsk şi Sloviansk.Nazar Voloşin, un purtător de cuvânt al grupului de forţe din sudul Ucrainei, a declarat pentru agenţia de ştiri Ukrinform că forţele ruse au ieşit din districtul ”Kanal” din Ceasiv Iar, de-a lungul canalului Siverskyi Doneţ-Donbas, care merge pe marginea de est a oraşului."Ukrainian defenders have indeed squeezed Russian forces out of the Kanal district in Chasiv Yar in Donetsk region," Ukrinform l-a citat pe Voloşin: ”Armata inamică nu mai este acolo”.Voloşin a declarat pentru alte publicaţii ucrainene că trupele ruse au bombardat forţele Kievului în peste 200 de incidente în decurs de 24 de ore, în principal în apropiere de zona de sud a oraşului.Statul Major General al armatei ucrainene a arătat, într-o raportate de joi seara, că trupele ruse au încercat să respingă forţele ucrainene de şase ori în apropiere de Ceasiv Iar. Trei dintre atacuri au fost respinse, dar luptele continuă în zonă.Ambasada Ucrainei la Washington a postat pe reţeaua socială X un apel la a opri avansul Rusiei la Ceasiv Iar, afirmând că Rusia ”încearcă cu disperare să şteargă oraşul de pe faţa pământului, ţintind inclusiv biserici avariate şi blocuri rezidenţiale civile.”Trebuie să oprim Rusia să îl transforme într-un oraş fantomă până nu este prea târziu”, a arătat aceasta.Agenţia de ştiri rusă Tass l-a citat pe comandantul unei brigăzi ruse, Stanislav Orlov, care afirma că forţele sale au distrus un turn de comunicaţii în cel mai înalt punct al oraşului.”Acesta a permis o pătrundere fără pierderi”, l-a citat agenţia.Ucraina a anticipat de mult un avans al Rusiei în oraş.Comandantul său şef, Oleksandr Syrskyi, a declarat, luna trecută, că forţele Moscovei au sperat să cucerească Ceasiv Iar la timp pentru ceremoniile din 9 mai care au marcat aniversarea victoriei sovietice în Al Doilea Război Mondial.

Fondul Monetar Internațional va acorda Republicii Moldova asistență financiară prin intermediul mecanismului de finanțare pentru reziliență și durabilitate. Parlamentul a adoptat un proiect de lege privind atragerea împrumutului de stat extern din partea FMI.Este vorba de suma de 129,375 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul a circa 160 milioane de dolari. Banii vor fi utilizați pentru finanțarea necesităților bugetului de stat. Împrumutul va fi acordat țării noastre pentru o perioadă de 20 de ani. Pentru recepționarea respectivei asistențe financiare, Republica Moldova urmează să implementeze 12 măsuri de reformă în scopul diminuării efectelor produse de schimbările climatice.Programul mecanismului de finanțare pentru reziliență și durabilitate va sprijini eforturile Republicii Moldova de a spori rezistența la șocurile climatice, de a implementa reforme în sectorul energetic și de a asigura mobilizarea unei finanțări durabile.

Tinerii specialiști din domeniul medicinii și farmaciei vor beneficia de indemnizații majorate și compensații din bugetul de stat. Proiectul de modificare a Legii ocrotirii sănătății a fost votat de deputați în cea de-a doua lectură.Noile prevederi au obiectivul de a atrage și a menține în sistemul medical tinerii specialiști, în special în zonele rurale și în orașele mici, unde se atestă о insuficiență de cadre medicale. Astfel, tinerii specialiști cu studii superioare de licență (optometriști, asistenți medicali generaliști licențiați, tehnicieni radiologi etc.) au fost incluși în lista beneficiarilor de indemnizații și compensații acordate din bugetul de stat.Potrivit inițiativei legislative, a fost extinsă perioada obligatorie de activitate – de la 3 la 5 ani de la repartizare, precum și de acordare a facilităților, inclusiv a indemnizației mărite, absolvenților cu studii superioare de licență în medicină și cu studii postuniversitare de rezidențiat. De asemenea, lucrătorii medico-sanitari și farmaceutici, angajați în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice din orașe și sate, inclusiv din componența municipiilor Chișinău și Bălți, care au domiciliul aflat în afara localității unde activează, vor beneficia de compensarea cheltuielilor pentru transport.Conform datelor statistice, în anul 2022, în sistemul ocrotirii sănătății din țară activau circa 12 600 de medici și 23 687 de personal medical cu studii medii. Un deficit mare de specialiști se înregistrează la următoarele specialități: medicină de familie, anestezie și terapie intensivă, radiologie și imagistică medicală, medicină internă, medicină de urgență, cardiologie și pediatrie.InițiatStabilește imaginea reprezentativăiva privind modificarea Legii ocrotirii sănătății aparține Ministerului Sănătății. Suma indemnizațiilor și compensațiilor, precum și modul de acordare a acestora vor fi stabilite de Guvern.

Mircea Catîrău a fost desemnat de Parlament în funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC). Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost votat de 60 de deputați.Candidatura lui Mircea Catîrău a fost propusă de Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, după ce Alexandr Berlinschii și-a dat demisia din această funcție. Mircea Catîrău a absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și are experiență de muncă în serviciul public. Acesta a activat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și la Ministerul Finanțelor, unde, până în prezent, a fost șef adjunct al Direcției coordonare politici publice.Mircea Catîrău a fost numit în funcția de membru al CEC până la expirarea actualului mandat al Comisiei.Potrivit legislației, Comisia Electorală Centrală este constituită din nouă membri, iar opt dintre ei sunt desemnați de Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției.

Rezultatele preliminare ale examenului național de bacalaureat au fost afișate astăzi, 27 iunie 2024, în cele 93 de centre instituite în întreaga țară. Totodată, candidații pot vedea testele verificate și notele prin prin intermediul platformei www.bac.gov.md.La sesiunea de bacalaureat 2024 au fost admiși 11321 de candidați din licee, 3815 candidați din colegii și centre de excelență, 210 candidați din universități, 198 de candidați care s-au înscris în regim extern și 2510 restanțieri din sesiunile anterioare, în total – 18054 de candidați.Rata de promovare a examenului național de bacalaureat în rândul absolvenților din licee este de 89,83%, comparativ cu 87,77% în sesiunea 2023. Astfel, din cei 11321 de liceeni admiși, 10170 au promovat examenul.Dintre cei 3815 candidați admiși din colegii și centre de excelență, 1819 au susținut examenul, rata de promovare pentru această categorie fiind de 47,68%, comparativ cu 45,37% în sesiunea 2023.Din 2510 restanțieri din sesiunile anterioare, 354 de candidați au promovat examenul, ceea ce constituie 14,10%, comparativ cu 17,03% în sesiunea 2023.În total, au promovat examenul național de bacalaureat în sesiunea de bază, până la desfășurarea contestațiilor, 12527 de candidați, ceea ce constituie 69,38% din numărul total de candidați admiși în sesiune, comparativ cu 68,31% la aceeași etapă în sesiunea 2023.Totodată, precizăm că în sesiunea de bacalaureat din anul curent 3 candidați au fost eliminați din examen pentru fraudă.Numărul candidaților cu nota medie mai mare sau egală cu 8 este de 3341 (sau 18,50% din numărul candidaților), comparativ cu 3372 (sau 18,33% din numărul candidaților) în 2023, iar 860 de candidați au nota medie mai mare sau egală cu 9 (sau 4,76% din numărul candidaților), în comparație cu 897 (sau 4,87% din numărul candidaților) în 2023.Media 10 la examenul național de bacalaureat a fost obținută, până în acest moment, de către 47 de candidați. Acești absolvenți sunt din raioanele/municipiile: Bălți, Chișinău, Edineț, Soroca, Strășeni, Ștefan Vodă, Ungheni.În zilele de 27-28 iunie, candidații își pot vedea online testele verificate și notele atribuite fiecărei probe de examen, accesând platforma www.bac.gov.md. Datele de acces la platformă sunt individuale și au fost oferite fiecărui candidat prin intermediul instituțiilor de învățământ în care și-a făcut studiile.Tot în perioada 27-28 iunie 2024, intervalul orar 09:00 – 18:00, candidații care nu sunt de acord cu rezultatele evaluării pot depune cerere de examinare a contestației la centrele de bacalaureat în care au scris probele de examen. Contestațiile vor fi examinate în perioada 29 iunie - 3 iulie, iar rezultatele finale ale sesiunii de bază vor fi anunțate pe data de 4 iulie 2024.Sesiunea suplimentară a examenului național de bacalaureat va fi organizată în perioada 15-22 iulie 2024. Pentru participare la sesiunea suplimentară, candidații pot depune, în zilele de 4 și 5 iulie, o cerere în scris la centrele de bacalaureat în care au susținut probele în sesiunea de bază.

15 grădinițe vor putea deschide grupe de creșă pentru copii de până la doi ani, în baza unui proiect implementat de Banca Mondială, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL). Sălile pentru viitoarele grupe vor fi renovate capital și dotate cu echipamente și mobilier.Suma investițiilor se ridică la peste 2 milioane de dolari, lucrările urmând să demareze anul viitor. Serviciile vor fi disponibile pentru cel puțin 15 copii în fiecare localitate.Lista instituțiilor beneficiare a fost aprobată de membrii Consiliului Coordonator pentru monitorizarea procesului de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii instituțiilor de învățământ.Pentru a participa la concurs, grădinițele au întrunit un șir de criterii, inclusiv: numărul minim de 150 de copii înscriși, spațiu liber, disponibil pentru renovare, angajamentul APL de a asigura servicii pentru copii de 0-2 ani, numărul de  solicitări de la mame care stau în rând și care s-ar angaja în cazul apariției locurilor vacante disponibile, numărul de copii defavorizați (copii cu dizabilități, din familii social-vulnerabile, romi, refugiați).Renovarea și dotarea grupelor de creșă în 15 instituții preșcolare se va face în cadrul proiectului „Îmbunătățirea Calității Educației”.

România va acorda suport Republicii Moldova pentru participarea la operații și misiuni de menținere a păcii. Un proiect de ratificare a unui amendament la acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar a fost votat, în prima lectură, de 58 de deputați.Astfel, România și Republica Moldova se vor sprijini reciproc în contextul pregătirii și participării la misiuni și operații de menținere a păcii în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE. Suportul va prevedea inclusiv sprijin logistic, de transport, servicii de telefonie și internet, financiar, medical și evacuare în situații de urgență.„Cel de-al doilea Protocol de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar are drept scop facilitarea acordării reciproce a suportului logistic și a serviciilor aferente participării în comun la operații și misiuni de menținere a păcii. De menționat că una dintre prioritățile Armatei Naționale este creșterea nivelului de participare efectivă a Republicii Moldova în misiuni și operații internaționale de menținere a păcii în scopul consolidării securității și stabilității”, se arată într-un comunicat al Parlamentului.Ratificarea amendamentului la Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României va fi propusă spre examinare și în a doua lectură în plenul Parlamentului.

Deputații din Parlamentul Republicii Moldova au ținut un minut de reculegere în memoria regretatului scriitor Spiridon Vangheli, supranumit și „Tatăl lui Guguță”. „Zilele trecute ne-a părăsit Spiridon Vangheli, cel care ne-a primit grămăjoară sub cușma lui Guguță, unde am descoperit o lume în care domnește Pacea, siguranța și buna înțelegere între oameni. O lume văzută cu ochi de copil este cea mai frumoasă din toate lumile posibile. În context, vin cu rugămintea să ținem un minut de reculegere”, a spus președintele Legislativului Igor Grosu.Spiridon Vangheli a murit vineri, 21 iunie, la vârsta de 92 de ani. A fost prozator, poet, traducător, editor și autor de cărți pentru copii. Spiridon Vangheli se numără printre autorii celebrului „Abecedar”, editat în 1970 și reeditat în grafie latină în 1990. Scriitorul a fost distins cu Ordinul Republicii și cu Medalia „Mihai Eminescu”. În 2012, i-a fost conferit titlul de cetățean de onoare al municipiului Chișinău.

Un nou-născut de doar o săptămână din mun. Orhei a fost la un pas de moarte după ce  s-a înecat cu laptele matern și nu mai putea să respire. Imediat, părinții au sunat la 112, iar medicul superior al Dispeceratului comun de urgență IMSP CNAMUP, Viorica Murzac care a preluat apelul de urgență, a reușit să-i salveze viața, oferindu-i mamei sfaturi necesare pas cu pas. Cu toate că ambulanța era pe drum, minutele în care copilul nu putea respira erau vitale. Din fericire, mama nu și-a pierdut prezența de spirit și a reușit să aplice manevrele de salvare, întocmai, cum i-a explicat medicul IMSP CNAMUP. După indicațiile respectate, copilul a putut respira din nou. Echipa de asistență medicală urgentă din cadrul SAMU Orhei, ajunsă în 5 minute la domiciliu, a preluat bebelușul și a acordat îngrijiri medicale care se impuneau, reușind în câteva secunde să stabilizeze parametrii vitali a nou-născutului. Fetița împreună cu mama sa au fost transportate la Unitatea de Primiri Urgente din cadrul IMSP Spitalul Raional Orhei. La moment, copilul este în afara oricărui pericol.

Un vameș din cadrul Postului vamal Sculeni a fost reținut în după-amiaza zilei de 26 iunie de ofițerii CNA și procurorii mun. Bălți într-un dosar de corupere pasivă. Funcționarul este bănuit că ar fi pretins și acceptat peste 10 000 de euro de la un transportator de colete pentru a asigura trecerea nestingherită a unui lot de marfă de contrabandă prin postul vamal menționat. Urmărirea penală a început în baza unei autosesizări, în cadrul căreia au fost documentate acțiunile vameșului, dar și ale transportatorului, soldate cu reținerea acestora. Potrivit probelor acumulate, s-a constatat că în urma înțelegerii prealabile între vameș și transportator a fost asigurată introducerea prin contrabandă a unui lot de marfă contra unei mite de peste 10 mii de euro.Astfel, la data de 26 iunie, ofițerii CNA, sub conducerea procesuală a procurorilor Procuraturii mun. Bălți, l-au reținut în flagrant pe angajatul Postului vamal Sculeni imediat după primirea sumei de peste 10 000 de euro. De asemenea, în cadrul acțiunilor de urmărire penală a fost reținut și complicele vameșului. Ambele persoane sunt plasate în izolator pentru 72 de ore.În urma perchezițiilor, au fost ridicate mai multe mijloace financiare, telefoane mobile, un automobil și marfa introdusă prin contrabandă.Acțiunile de urmărire penală în acest caz sunt în desfășurare și au loc în cadrul unei cauze pornite în temeiul art. 324 Cod penal – coruperea pasivă.

Preşedintele SUA, democratul Joe Biden, se va confrunta joi cu contracandidatul său republican în cursa pentru Casa Albă, Donald Trump, în prima dezbatere televizată din această campanie electorală, foarte aşteptată, cu mai puţin de jumătate de an înainte de scrutin. Primul îşi acuză rivalul că este dezechilibrat şi un pericol pentru democraţie, iar celălalt îşi acuză adversarul că este senil şi corupt.Cei doi politicieni, cei mai în vârstă candidaţi la preşedinţia SUA, sunt practic la egalitate în sondajele de opinie naţionale, cu mai puţin de cinci luni înainte de alegerile din 5 noiembrie. Dezbaterea va fi transmisă din Atlanta de CNN joi la ora 21.00 EDT (01:00 GMT vineri) - transmit AFP şi Reuters.Este prima dată când are loc un astfel de aranjament pentru organizarea dezbaterii prezidențiale. Aceste evenimente, în mod tradițional trei la număr, aveau loc în lunile septembrie și octombrie, cu câteva săptămâni înainte de data alegerilor.Singura excepție, pe lângă 2024, a fost anul 2020, când din cauza pandemiei și îmbolnăvirii lui Trump de Covid, ultimele două dezbateri au fost anulate.Regulile agreate de cele două campanii sunt după cum urmează: Microfoanele vor fi închise pe parcursul dezbaterii, cu excepția momentului în care unul dintre candidați răspunde la o întrebare; Dezbaterea se va desfășura fără public în studio; Pozițiile podiumurilor candidaților au fost stabilite printr-o aruncare de ban. Ea a fost câștigată de echipa Biden, așa că aceștia vor decide cum vor fi așezați cei doi candidați, în timp ce echipa Trump a decis ordinea vorbitorilor pentru concluzia dezbaterii. Fostul președinte este cel care va vorbi primul la încheierea dezbaterii; Candidații nu au voie să se prezintă cu hârtii scrise anterior sau alt fel de ajutoare, însă aceștia vor primi fiecare un carnețel, un stilou și o sticlă de apă pentru a fi folosite pe parcursul dezbaterii; Echipele de campanie nu au voie să interacționeze cu candidații pe parcursul pauzelor de publicitate, două la număr.Nici Biden, dar nici Trump nu au dorit să se confrunte în dezbateri electorale cu contracandidații lor la alegerile interne pentru stabilirea candidaților. De partea republicană, Trump a fost absent la toate dezbaterile cu contrandidații săi în alegerile preliminare, în timp ce Partidul Democrat a refuzat să organizeze vreo dezbatere pentru alegerile preliminare

Departamentul de Stat al SUA a transmis, miercuri, că implicarea sa în soluţionarea cazului lui Julian Assange a fost limitată, dar un purtător de cuvânt al Departamentului a reiterat poziţia americană potrivit căreia acţiunile fondatorului WikiLeaks au pus vieţi în pericol, transmite Reuters. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a fost rugat de reporteri, în cadrul unei conferinţe de presă de miercuri, să dea exemple de prejudicii cauzate de publicaţiile WikiLeaks, dar nu a oferit niciunul.Assange a aterizat miercuri în Australia, unde a fost întâmpinat cu extaz, după ce a pledat vinovat pentru încălcarea legislaţiei americane privind spionajul, într-un acord care îl eliberează după o luptă juridică de 14 ani.Judecătoarea Ramona V. Manglona de pe teritoriul american Saipan a acceptat miercuri pledoaria de vinovăţie a lui Assange. El a fost de acord să pledeze vinovat pentru o singură acuzaţie penală, conform documentelor depuse la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Insulele Mariane de Nord.În timp ce Washingtonul a calificat deseori acţiunile lui Assange drept nesăbuite şi a susţinut că acestea au pus agenţii săi în pericol, judecătorul a remarcat miercuri că Statele Unite nu au putut identifica nicio victimă personală a acestora.Susţinătorii lui Assange spun că acesta este un erou care a fost victimizat pentru că a expus neregulile şi presupusele crime de război ale Statelor Unite, inclusiv în conflictele din Afganistan şi Irak, în publicaţiile de documente din 2010."Departamentul de Stat a depus o muncă extraordinară atunci când am aflat că aceste telegrame urmau să fie publicate pentru a scoate oamenii din calea pericolului ... şi pentru a lua măsuri astfel încât oamenii care ar fi puşi în pericol să fie puşi în afara pericolului", a declarat purtătorul de cuvânt.Departamentul de Stat a declarat că Departamentul de Justiţie al SUA a acţionat independent în acest caz şi nu s-a confruntat cu interferenţe din partea altor agenţii.Purtătorul de cuvânt a adăugat că a existat recent o coordonare limitată între Departamentul de Stat şi guvernul australian în legătură cu acest caz.Australia a pledat pentru eliberarea lui Assange, cetăţean australian."Avem un Departament de Justiţie independent", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat. "În ultimele zile a existat un mic rol de coordonare între ambasada noastră şi guvernul australian".

Echipa națională de fotbal a României s-a calificat, miercuri, în optimile de finală ale EURO 2024. În ultimul meci pe care l-au disputat în Grupa E, "tricolorii" au remizat, scor 1-1, la Frankfurt, în compania Slovaciei.Slovacii au deschis scorul în minutul 24, prin Duda, dar România a egalat prin Răzvan Marin, din penalty, în minutul 37.În celălalt meci al grupei, Ucraina și Belgia au remizat, scor 0-0.Astfel, toate cele patru echipei au încheiat grupa cu câte 4 puncte.Grație golaverajului superior, România a câștigat grupa, urmată de Belgia și de Slovacia. Ucraina s-a clasat pe ultimul loc în grupă și va părăsi turneul final.În optimile de finală, România va întâlni Olanda sau Slovenia. 

Republica Moldova și Republica Elenă vor recunoaște reciproc permisele de conducere eliberate în cele două state. În acest sens, Executivul a aprobat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Elene privind recunoașterea reciprocă și conversiunea permiselor de conducere. Astfel, va fi facilitat traficul rutier și vor fi eliminate impedimentele birocratice pentru cetățenii care locuiesc, lucrează sau călătoresc în cele două țări. Actele vor fi convertite fără necesitatea de a susține un test teoretic și/sau practic. Republica Moldova are semnate alte cinci tratate de recunoaștere reciprocă a permiselor de conducere cu Turcia, Lituania, Italia, Albania, Spania, precum și o declarație comună de intenție cu Germania, privind transcrierea permiselor de conducere.

Numărul consumatorilor de droguri din ţară este într-o continuă creştere. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, în ţară erau 11.870 de de persoane care consumau substanţe interzise, cu 582 de cazuri mai mult decât în 2021. În Republica Moldova, potrivit Raportului anual privind consumul și traficul ilicit de droguri pentru anul 2022, numărul cazurilor noi de consumatori luaţi la evidenţă fără dependență a constituit – 300 de persoane (a.2021 – 259 cazuri), totodată numărul cazurilor noi de consumatori luaţi la evidenţă cu dependență a fost de 282, comparativ cu 228 – în anul 2021.La finele anului 2022, numărul cumulativ al consumatorilor de droguri înregistraţi oficial era de 11870, inclusiv – 582 cazuri noi, incidența fiind de – 39,6 cazuri la 100 mii locuitori (a.2021 – 26,3 cazuri la 100 mii locuitori).De asemenea, datele Raportului European privind drogurile, din anul 2024, a scos în evidenţă unele aspecte îngrijorătoare:"Astăzi, drogurile sunt disponibile și se pot procura cu multă ușurință și, în consecință, se consumă și mai mult.  Canabisul rămâne cel mai des consumat drog ilicit în Europa. Există o diversitate tot mai mare a formelor în care substanțele pot fi disponibile pe piață și consumate. În unele cazuri, cum ar fi canabisul, căile de administrare includ forme noi de vaping. Cocaina este al doilea cel mai răspândit drog din UE.În 2023, statele membre ale UE au confiscat cantități record de cocaină (322 de tone). Piața noilor substanțe psihoactive (NSP) se caracterizează prin numărul mare de substanțe care au apărut, fiind detectate în fiecare an altele noi. În același timp, piața drogurilor ilicite devine mai rezilientă, mai flexibilă și mai profitabilă”, anunță ANSP.Precizăm că în data de 26 iunie este marcază Ziua Internaţională de luptă împotriva consumului și a traficului ilicit de droguri.

Ministrul român de Externe, Luminiţa Odobescu, salută începerea negocierilor de aderare la UE ale Republicii Moldova.„Un reper istoric pentru Republica Moldova. Prima Conferință Interguvernamentală de lansare a negocierilor UE, cu participarea premierului Dorin Recean și delegației Republicii Moldova. Viitorul Republicii Moldova este în mod clar în Uniunea Europeană. România este alături de R. Moldova pentru succesul integrării în UE”, a transmis Luminița Odobescu un mesaj de susţinere pe platforma X.Luminița Odobescu, alături de ceilalți 26 de miniștri ai Afacerilor Externe din statele UE au participat marți la prima conferință interguvernamentală, care a deschis oficial negocierile de aderare pentru R. Moldova.Săptămâna trecută, ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat acordul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi R. Moldova. Negocierile sunt împărțite în 35 de capitole şi şase grupuri tematice. Fiecare capitol va fi abordat individual.

„Conferința interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană fixează începerea oficială a negocierilor de aderare și demonstrează că avem capacitatea să construim până în 2030 un stat prosper, un stat european”. Acesta este mesajul principal transmis de prim-ministrul Dorin Recean, după evenimentul de la Luxemburg, care dă startul oficial al negocierilor de aderare la UE. Premierul a remarcat că această nouă etapă ne apropie semnificativ de Uniunea Europeană, după ce țara noastră a îndeplinit cu diligență recomandările UE. Prim-ministrul a mulțumit, în această ordine de idei, atât echipelor de la Chișinău, cât și celor de la Bruxelles, pentru eforturile enorme de a face acest lucru posibil. „Sunt recunoscător miilor de oameni din instituțiile noastre și din cele europene pentru fermitatea și dăruirea care au făcut posibil acest moment important în calea noastră spre familia europeană”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Șeful Executivului a menționat că negocierile, lansate astăzi, reprezintă un proces tehnic și complex de coordonare a politicilor naționale cu cele europene, pentru îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor: „Fiecare capitol de negociere închis va însemna rezultate vizibile, legi corecte și previzibile, instituții eficiente, serviciu public calitativ”. Un accent prioritar va fi pus pe integrarea cât mai rapidă a economiei noastre în piața unică europeană, pentru a crește exporturile, dar și pe valorificarea oportunităților oferite de programele sectoriale ale UE. De asemenea, va continua curățarea justiției și combaterea corupției, pentru a asigura supremația legii. Prim-ministrul a reiterat și importanța aspectului de securitate și consolidare a rezistenței colective la presiunile externe, în contextul situației regionale. „UE ne oferă șansa de a trăi în pace și bunăstare, la noi acasă. Moldova vine, însă, și cu contribuția proprie la o Europă mai unită, mai rezilientă și mai puternică”, a subliniat Dorin Recean. La finalul discursului său, premierul a accentuat că, în procesul de negocieri, mizează pe contribuția tuturor - a societății civile, a mediului de afaceri, a sectorului academic - astfel încât, până în anul 2030, să fim pregătiți să devenim cetățeni europeni. „Am așteptat mai bine de 30 de ani acest moment. Avem datoria, cu toții, să-l valorificăm și să lăsăm moștenire copiilor o Moldovă pașnică, unde oamenii trăiesc în bună înțelegere și au o viață împlinită”, a conchis prim-ministrul Dorin Recean. 

Astăzi este Ziua Drapelului Național al României. Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național printr-o lege adoptată în 1998.Urmaş al vechilor steaguri de luptă din Moldova şi Ţara Românească, tricolorul a apărut în secolul al XIX-lea şi a devenit simbol al identităţii şi unităţii naţionale. Pe câmpul de luptă sau în competiţiile sportive, ca însemn al statului sau ca dovadă de dragoste de ţară, îi însoţeşte pe români de aproape două secole. Din mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată Zi a Drapelului Național al României.Tricolorul ca simbol al națiunii românești apare la începutul secolului al XIX-lea. Poate fi văzut în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificația: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui).Tricolorul românesc e simbol de libertate la 1848 şi de unitate la 1859. Îi însoţeşte pe ostaşii care aduc independenţa României în 1877. Spre el vor privi cu speranţă românii în lupta pentru unitate, încununată la 1918.Tricolorul a apărut din dorinţa de unitate a moldovenilor şi a muntenilor. La începutul secolului al XIX-lea, în vremea domnitorilor Alexandru Dimitrie Ghika şi Mihail Sturdza, steagurile Principatelor aveau doar două culori: în ţara Românească galben şi albastru, în Moldova – roşu şi albastru. Primul decret pentru a prezenta tricolorul ca steag naţional datează de la 14 iunie 1848. Steagul revoluţionarilor de atunci avea aceleaşi culori ca astăzi, dar aşezate orizontal.În 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite. „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”, declama domnitorul.În forma pe care o are şi astăzi, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I. „Pânza era tricoloră, albastrul apare lângă hampă, deci culorile sunt pe verticală, galben în mijloc, roşu în partea exterioară. În cele patru colţuri, nişte ghirlande din frunze de laur, apărea cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era pictată stema ţării”, aminteşte Şerban Constantinescu.În 1948, comuniştii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii. „Toate ţările devenite socialiste sau comuniste după al doilea Război Mondial şi-au schimbat stemele, introducând elemente sovietice. E clar că ele nu aveau nici o legătură nici cu tradiţia stemelor, nici cu heraldica”, arată Cornel Andonie, muzeograf la Muzeul Militar Naţional.Românii vor decupa stema cu elemente sovietice de pe steag în Decembrie 1989. Îşi recuperau astfel drapelul, după mai bine de 40 de ani în care nu le mai aparţinuse.

Rusiei îi este "frică de adevăr", a declarat marţi Departamentul de Stat american, reacţionând la anunţul Moscovei că intenţionează să blocheze accesul la 81 de instituţii media europene, inclusiv site-ul AFP, informează news.ro. Lista publicată marţi include Der Spiegel din Germania, El Mundo şi El Pais din Spania, televiziunea RAI din Italia şi alte mass-media franceze precum cotidienele Le Monde, Liberation şi La Croix, canalele de ştiri LCI şi CNews, precum şi Radio France şi Arte.În lista publicată de Ministerul Afacerilor Externe din Rusia se numără și trei televiziuni din România: ProTV, Digi24 și B1TV. "Acesta este încă un semn că guvernul rus reprimă jurnalismul şi se teme că propriul său popor va auzi adevărul despre acţiunile Rusiei", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller. Această decizie vine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Moscova şi europeni, după mai bine de doi ani şi jumătate de ofensivă rusă în Ucraina. Rusia îi acuză pe europeni că sprijină Kievul, în timp ce UE acuză Moscova că destabilizează continentul şi se amestecă în afacerile sale. Sunt introduse contramăsuri privind accesul de pe teritoriul rus a mass-media din statele membre ale UE", a declarat Ministerul rus de Externe într-un comunicat, acuzând Bruxellesul pentru aceste restricţii. La jumătatea lunii mai, cele 27 de state membre au convenit să impună sancţiuni împotriva a patru mass-media ruse - Vocea Europei, Ria Novosti, Izvestia şi Rossiiskaia Gazeta - acuzate de Bruxelles că difuzează propagandă pro-Kremlin. Sancţiunile luate de UE trebuie să includă şi "interzicerea finanţării de către Rusia a mass-media, ONG-urilor şi partidelor politice din UE", a declarat atunci comisarul european pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova. Moscova a ameninţat apoi cu represalii împotriva Uniunii Europene, cu care relaţiile sunt deteriorate în contextul conflictului din Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zakharova, a promis măsuri "foarte dureroase". Lista publicată marţi de autorităţile ruse include 81 de site-uri web din 25 de state membre ale UE, dintre care unele operează în mai multe ţări. Lista include site-ul AFP afp.com şi portalul afpforum.com. Ministerul a declarat că va "revizui" restricţiile dacă sancţiunile UE împotriva mass-media ruse vor fi ridicate. La rândul său, Uniunea Europeană a interzis de mai bine de doi ani difuzarea în Europa a mai multor media ruse sau pro-ruse, inclusiv Russia Today, acuzând Moscova că foloseşte aceste media pentru "a-şi răspândi propaganda şi a desfăşura campanii de dezinformare". Rusia a blocat deja accesul, din diverse motive, mai multor site-uri şi reţele sociale occidentale, inclusiv Facebook, Instagram şi X. Aceste resurse rămân accesibile cu ajutorul unui VPN.

Șeful Statului Major al Apărării al Armatei României, Gheorghiță Vlad, a venit la Chișinău, într-o vizită oficială, la invitația omologului său moldovean. Acesta a avut o întrevedere cu Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi și comandantul Armatei Naționale, general de brigadă Eduard Ohladciuc. În cadrul dialogului, oficialii au abordat subiecte cu privire la colaborarea bilaterală pe segment militar și perspectivele de intensificare a acesteia, modernizarea Armatei Naționale, participarea la operaţiunile de menţinere a păcii cu mandat internațional, dar și situația de securitate regională.În acest context, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a subliniat sprijinul constant al Guvernului României pentru reformarea domeniului de apărare din ţara noastră, menţionând că România a fost și este un partener strategic valoros pentru țara noastră. Totodată, Anatolie Nosatîi a apreciat susținerea politică din partea României a parcursului european al Republicii Moldova, obiectiv strategic vital care va garanta un mediu mai sigur și mai prosper pentru cetățeni.La rândul său, generalul Gheorghiță Vlad a reiterat angajamentul ferm pentru consolidarea capacităților de apărare ale țării noastre, aprofundarea dialogului pe dimensiunea militară prin noi proiecte și inițiative direcționate spre modernizarea Armatei Naționale, creșterea nivelului de interoperabilitate între militarii ambelor instituții de apărare prin participarea comună la exerciții și misiuni, dar și sporirea rezilienței naționale la amenințările hibride.Totodată, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc și generalul Gheorghiță Vlad au discutat despre progresele înregistrate în ultimii ani în relațiile de colaborare dintre cele două armate și numărul sporit de activități și proiecte comune de instruire. Părțile au trecut în revistă rezultatele activității Comisiei mixte moldo-române în domeniul apărării şi participarea militarilor moldoveni şi români la exerciţii bilaterale și multinaţionale.Tot astăzi, delegația română a avut ședințe de lucru cu specialiști din subdiviziunile Marelui Stat Major al Armatei Naționale, iar în zilele următoare generalul Gheorghiță Vlad va avea întrevederi la Președinția și Parlamentul Republicii Moldova.Vizita delegației oficiale române la Chișinău se desfășoară în perioada 25-27 iunie 2024, în conformitate cu Planul de activitate externă a Ministerului Apărării şi Armatei Naţionale pentru anul 2024.

Ucraina și Republica Moldova au lansat, marți, la Luxemburg, negocierile pentru a deveni membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Discuțiile pentru accederea unei țări țerțe la UE au avut loc în cadrul unei conferințe interguvernamentale.„Astăzi am dat startul negocierilor efective privind aderarea Republicii Moldova, ca urmare a deciziei Consiliului European din decembrie anul trecut și, de asemenea, înseamnă că acesta este începutul unei noi călătorii pentru Republica Moldova, a cărei destinație este aderarea la Uniunea Europeană. Vreau să mulțumesc prim-ministrului, vreau să mulțumesc guvernării moldovenești. Am fost obligați să implementăm mai rapid și mai cuprinzător reformele pe această cale. De asemenea, aș dori să mulțumesc președinției belgiene, pentru că a condus discuțiile și a creat condițiile pentru ca această conferință interguvernamentală să aibă loc astăzi,” a declarat Comisarul European pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Olivér Várhelyi.„Este un moment istoric pentru Republica Moldova. Ne angajăm să muncim zi și noapte pentru a aduce Republica Moldova în UE”, a declarat la rândul său Dorin Recean, șeful Cabinetului de miniștri.Și Președinta Maia Sandu salută începutul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Într-o reacție pe rețelele de socializare, șefa statului a dat asigurări că autoritățile de la Chișinău vor continua să muncească cu hotărâre pentru ca Republica Moldova să fie membră a Uniunii Europene până în 2030.„Fiecare pas pe care-l facem împreună ne apropie de ziua aderării țării noastre la Uniunea Europeană. Azi a avut loc prima Conferință interguvernamentală Bruxelles-Chișinău care fixează începerea negocierilor pe mai multe domenii. Le mulțumesc tuturor care au făcut posibil acest moment într-un termen destul de scurt și am încredere că vom continua la fel de hotărâți pentru ca Moldova să fie liberă, europeană și o țară unde pacea este garantată”, a scris președinta Maia Sandu pe rețelele de socializare.După deschiderea oficială a conferinţei interguvernamentale (CIG), negociatorii vor analiza în primă fază legislaţia Ucrainei și a Republicii Moldova pentru a verifica dacă este compatibilă cu cea a UE.Etapa de ”screening”, așa cum este cunoscută în rândul oficialilor de la Bruxelles, durează în mod normal între unu și doi ani ani, au precizat surse diplomatice.

Cele 32 de state membre ale NATO vor confirma miercuri nominalizarea premierului interimar olandez Mark Rutte în postul de secretar general al Alianţei, au anunţat marţi surse diplomatice citate de agenția AFP, preluată de Agerpres. Ambasadorii statelor membre vor oficializa această numire în timpul unei reuniuni a Consiliului Atlanticului de Nord, forul de decizie politică al NATO. Retragerea candidaturii preşedintelui român Klaus Iohannis şi a obiecţiilor pe care le aveau Ungaria şi Slovacia i-au lăsat lui Rutte cale liberă în obţinerea postului de secretar general. El îşi va intra în atribuţii pe 1 octombrie, când expiră ultima prelungire a mandatului actualului secretar general Jens Stoltenberg, numit în 2014. Mandatul acestuia a fost extins de patru ori în contextul războiului din Ucraina. Pe lângă acest război şi contextul politic internaţional tensionat, Mark Rutte va avea sarcina să trateze cu o posibilă viitoare administraţie americană condusă de Donald Trump, dacă fostul preşedinte republican al SUA va reveni la Casa Albă după alegerile în care se va confrunta din nou cu actualul preşedinte democrat Joe Biden.Relaţiile bune ale lui Rutte cu Trump în precedentul mandat al acestuia ar putea să fi jucat un rol în susţinerea candidaturii sale. De pildă, premierul olandez este recunoscut printre omologii săi europeni drept salvatorul summitului NATO din 2018, când a discutat cu Trump asupra cheltuielilor de apărare pe care fostul preşedinte american dorea să le vadă crescute în rândul europenilor.

Astăzi urmează să fie dat startul oficial al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în cadrul primei Conferințe Interguvernamentale UE - Moldova. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a explicat printr-un video informativ ce presupune această conferință și cât de importantă este pentru parcursul european al țării noastre.„Conferința Interguvernamentală este o reuniune la care se iau decizii în procesul de negociere între statele membre ale UE și țara candidată. La prima conferință, statul candidat acceptă cadrul de negociere, propus de comun acord de către statele membre, iar următoarele conferințe vor fi despre deschiderea sau închiderea capitolelor de negocieri. Altfel spus, prima Conferință Interguvernamentală reprezintă momentul solemn de începere a negocierilor de aderare - un moment istoric pentru țara noastră. Suntem hotărâți să muncim și să aducem Moldova în Uniunea Europeană, doar muncind vom reuși”, a explicat viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.Șeful Biroului pentru Integrare Europeană, Ghenadie Marian a explicat că la prima conferință urmează să fie adoptat cadrul de negociere.„Acesta stabilește liniile directoare și principiile pentru negocierile de aderare cu țara noastră, procedurile de luare a deciziilor în Consiliul UE, modalitățile de evaluare a implementării reformelor, dar și ce se întâmplă când țara nu progresează sau face regrese, iar „Poziția Generală de Negociere” este un document în care R. Moldova acceptă cadrul de negociere propus de UE și care reflectă principiile și liniile directoare stabilite în cadrul de negociere”, a precizat Ghenadie Marian.Potrivit secretarei de stat a Guvernului, Rodica Crudu, imediat după conferință ne va fi prezentat un calendar pentru următoarea etapă de screening, și anume screening-ul bilateral care reprezintă „piatra de căpătâi” pentru negocierile propriu-zise.„La sfârșitul acestui exercițiu vom avea o imagine clară, cât de pregătiți suntem să implementăm legislația europeană la noi acasă. Acum muncim intens pentru pregătirea prezentărilor de țară, pentru a discuta cu partenerii europeni în ce măsură am reușit să preluăm deja legislația comunitară și care sunt planurile de mai departe în procesul de aderare. Scopul nostru este ca la finalul acestui drum R. Moldova să fie pregătită să-și asume toate responsabilitățile, dar și să beneficieze de toate drepturile unui stat membru al UE”, a subliniat Rodica Crudu.Menționăm că Delegația Republicii Moldova va fi condusă de prim-ministrul Dorin Recean, iar întrunirea va fi prezidată de Ministra Afacerilor Externe a Belgiei, țara care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene până la sfârșitul lunii iunie.Conferința interguvernamentală de la Luxemburg, va începe marți seara, la aproximativ ora 19:00 și se va încheia la ora 21:00 cu o conferință comună de presă susținută de premierul Dorin Recean și reprezentanții Președinției în exercițiu a Consiliului European și a Comisiei Europene.

Ajutoarele și împrumuturile externe consistente din ultimii 25 de ani nu doar că nu au ajutat Republica Moldova să facă progrese, ci au dus la o stagnare sau la un declin vizibil în cele mai multe domenii cruciale, cum ar fi calitatea guvernării, lupta cu corupția sau independența justiției. Concluzia se regăsește într-o analiză a expertului american Daniel J. Mitchell, economist de talie mondială și membru senior al Institutului CATO din Washington DC, SUA, care se află în aceste zile la Chișinău, notează Telegraph.md.„Din cauza instinctului meu libertin și a simpatiei pentru contribuabili, nu sunt un fan al ajutoarelor externe. Există argumentul practic că ajutorul extern pur și simplu nu funcționează. Mai mult ajutor nu produce mai multă creștere. Pentru că fondurile externe pot împiedica dezvoltarea economică prin susținerea guvernelor proaste și a politicilor proaste. Să folosim Moldova ca exemplu”, își începe analiza Daniel Mitchell.Expertul face trimitere la datele Băncii Mondiale, care prezintă modul în care a evoluat sau involuat starea lucrurilor în R. Moldova în 2022, în comparație cu anul 1996, la scurt timp după ce și-a proclamat independența față de URSS.„După cum puteți vedea, îmbunătățirile modeste în două domenii sunt compensate de scăderi modeste în alte trei domenii. De altfel, nici măcar nu am inclus categoria „Stabilitate politică”, care a scăzut semnificativ. Concluzia este că Moldova nu a profitat de independență, cel puțin atunci când măsurăm calitatea guvernării”, scrie Mitchell în analiza sa.Expertul american atrage atenția că banii oferiți de-a lungul timpului Republicii Moldova, inclusiv de Guvernul SUA, nu pot fi folosiți „pentru a cumpăra prieteni”. Mitchell aduce exemplul banilor oferiți Chișinăului de SUA pentru acoperirea cheltuitelor în ceea ce privește compensarea facturilor la energie.„Așadar, printre altele, ajutorul SUA este folosit pentru a subvenționa consumul de energie în Moldova. Nu cred că guvernul SUA ar trebui să subvenționeze facturile de energie ale nimănui, fie acasă, fie în străinătate. Ajutorul străin nu se aplică banilor care sunt folosiți pentru a cumpăra prieteni. (…) De ce ar trebui să conteze acest lucru pentru cititorii americani? Sau pentru cititori din aproape oricare alt loc în afară de Moldova. Ei bine, ar trebui să conteze pentru americani, cât și pentru europeni sau japonezi, pentru că ajutăm la finanțarea guvernului Republicii Moldova. (…) Dacă cineva mă poate convinge că împrumuturile către un un stat străin vor împiedica o țară să se alăture Rusiei (sau a unei alte țări neprietenoase), atunci ar putea merita. Dar sunt foarte sceptic că acest lucru se poate întâmpla. Concluzia este că ajutorul extern are un istoric teribil”, mai scrie expertul.Mitchell mai adaugă că, dacă totuși politicienii insistă să trimită bani contribualilor din diferite țări, fondurile ar trebui să fie îndreptate pentru atingerea unor obiective concrete „cum ar fi scorurile mai bune la Indicatorii globali ai guvernanței a Băncii Mondiale”.„Sau, și mai bine, condiționați ajutorul pentru obținerea unor scoruri ale Libertății Economice mai bune de la Fondul Monetar Internațional și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”, a adăugat Mitchell.Amintim că, la sfârșitul lunii mai 2024, SUA a anunțat un nou ajutor financiar pentru R.Moldova, în valoare de 135 de milioane de dolari. Banii urmează să fie folosiți pentru susținerea democrației și întărirea securității energetice. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei oficiale a a secretarul de stat american Antony Blinken la Chișinău.

După ce Rusia a acuzat Ucraina după atacul asupra Sevastopolului, Mihail Podoliak, consilierul președintelui Ucrainei, a declarat că Crimeea nu poate fi considerată o zonă de pace, deoarece este un teritoriu ocupat în care are loc un război.„Nu există și nu pot exista „plaje”, „zone turistice” și alte semne fictive de „viață pașnică” în Crimeea. Crimeea este cu siguranță un teritoriu străin ocupat de Rusia, unde au loc lupte, se desfășoară un război la scară largă. Același război pe care Rusia l-a declanșat numai cu scopuri genocide și agresive. Crimeea este și o mare tabără și depozit militar, cu sute de ținte militare directe, pe care rușii încearcă cu cinism să le mascheze și să le acopere cu propriile lor civili. Care, la rândul lor, sunt... ocupanți civili”, a declarat consilierul prezidențial ucrainean.Amintim că o serie de explozii au fost auzite la Sevastopol, în Crimeea, anexată de Rusia, duminică.

Situația economică din Republica Moldova degradează într-un ritm constant. În cadrul emisiunii „Fără protocol”, realizată de Dorin Galben, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că, în prezent, 400.000 de angajați din sectorul real susțin financiar 600.000 de pensionari și 200.000 bugetari. Astfel, un simplu calcul arată că patru angajați din sectorul real trebuie să asigure pensiile și salariile a opt persoane dependente de bugetul public. „Convențiile internaționale stipulează că statul trebuie să asigure o bătrânețe decentă cetățenilor săi. În Uniunea Europeană, acest principiu este respectat, garantându-se pensionarilor aproximativ 40% din veniturile salariale pierdute. De exemplu, pentru un salariu mediu de 12.500 de lei, pensia ar trebui să fie de aproximativ 5.000 de lei. În condițiile unui salariu mediu de 14.500 de lei în anul 2024, pensia ar trebui să ajungă la 6.500 de lei”, a explicat economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Fără protocol”.Ioniță spune că deficitul bugetului asigurărilor sociale este de 40%, adică aproximativ 12 miliarde de lei, notează bani.md.   „Pentru a reduce discrepanța dintre pensionari și salariați, este esențială creșterea numărului de angajați în sectorul real. Această măsură ar putea stabiliza sistemul de pensii și ar contribui la dezvoltarea economică a țării”, a punctat Ioniță.Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.Ultimele date statistice relevă că în 2023, în Republica Moldova erau 675,6 mii pensionari, adică cu 303 persoane mai puţine decât acum un an. Potrivit datelor CNAS, majoritatea covârşitoare a pensionarilor (529,4 mii persoane) primesc pensie pentru limită de vârstă (în medie circa 3.680 lei), iar 99,3 mii – pensie de invaliditate (2.446 lei). Cele mai mari pensii – peste 14.631 de lei – le au „anumite categorii de lucrători ai aviaţiei civile” (448 de persoane).

Încă un obiectiv îndeplinit. Primăria Chișinău a reabilitat integral scuarul din strada Grenoble nr. 106, aflat în apropierea Liceului Teoretic cu profil de arte „Nicolae Sulac”, a Spitalului Oncologic și a blocurilor de locuințe.Despre acest lucru a scris Primarul General, Ion Ceban, care a adăugat că, în urma lucrărilor efectuate de municipalitate, spațiul nefuncțional s-a transformat într-o zonă de agrement, relaxare, odihnă, socializare și utilitate publică, oferind comunității un aspect urban modern.Proiectul de amenajare a scuarului a inclus: lucrări de construcție a aleilor pietonale, instalarea mobilierului urban, crearea sistemului de iluminat public, amenajarea peisagistică a spațiului verde cu plantarea a peste 30 de specii de arbori, arbuști și flori, înlocuirea stației de așteptare a transportului public, pavarea trotuarului adiacent, reamenajarea căilor de acces către Liceul Teoretic „Nicolae Sulac” și crearea unei parcări publice cu o capacitate de peste 80 de locuri. „Vom continua împreună proiectele frumoase în Capitală”, a conchis Primarul General al municipiului Chișinău, Ion Ceban.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a transmis noului șef al serviciului de protecție și pază al Ucrainei să concedieze mai mulți angajați, după ce doi dintre ofițerii săi au fost acuzați de complot pentru asasinarea unor înalți oficiali ucraineni, relatează The Guardian.Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luna trecută că a prins doi ofițeri acuzați că au cooperat cu Rusia pentru a complota privind asasinarea lui Zelenski și a altor oficiali, inclusiv a șefului serviciilor de informații militare, Kirilo Budanov. Serviciul de pază asigură paza diverșilor oficiali guvernamentali.Uciderea lui Zelenski era planificată ca un „cadou” pentru Vladimir Putin, a spus SBU. Prezentându-l luni personalului pe colonelul Oleksiy Morozov, Zelenski i-a transmis că principalul său obiectiv este să se asigure că doar cei care își văd viitorul legat de Ucraina se alătură agenției.„Și, desigur, agenția trebuie să fie curățată de oricine nu alege Ucraina pentru ei înșiși sau discreditează serviciul de pază de stat”, a transmis Zelenski.Președintele Ucrainei l-a demis pe predecesorul lui Morozov, Serghei Rud, în luna mai, la două zile după ce SBU a reținut angajați ai agenției despre care serviciul susține că lucrau pentru Serviciul Federal de Securitate al Rusiei.

Italia a detronat Croația de pe locul al doilea, după ce Luka Modric a marcat în minutul 55. Eurogolul lui Mattia Zaccagni din minutul 98 s-a dovedit decisiv în meciul de la Leipzig. Astfel, Italia a trecut mai departe și va întâlni Elveția în optimi pe 29 iunie, în timp ce Croația ocupă locul 3, fără vreo șansă reală de calificare, potrivit UEFA.Luka Modric a fost numit Jucătorul Meciului. „A devenit cel mai în vârstă jucător care a marcat un gol la Euro și a finalizat 14 pase în ultima treime, într-o prestație excelentă”, a remarcat Comisia de Observatori Tehnici a UEFA.Albania nu a reușit să oprească dominarea Spaniei în grupa B, într-un meci încheiat 0-1 pentru echipa lui Luis de la Fuente. Singurul gol al meciului a fost marcat de Ferran Torres după o finalizare din interiorul careului. Spania rămâne neînvinsă în grupă și nu a primit niciun gol în cele trei partide. În paralel, Albania este eliminată de pe locul 4 cu doar un punct.Ferran Torres a fost desemnat Jucătorul Meciului. „Torres a fost periculos pe tot parcursul meciului. A creat oportunități prin lansările între liniile de fund când Spania avea posesia și a arătat o mare capacitate de muncă în apărare. Unul dintre cei mai periculoși atacanți ai Spaniei și, în cele din urmă, câștigătorul meciului,” a declarat Comisia de Observatori Tehnici a UEFA.Ziua de marți ne așteaptă cu un program de meciuri nemaivăzut până acum la Euro 2024: patru partide într-o zi, două din grupa D la ora 19:00 și două din grupa C la ora 22:00. Toate confruntările se vor putea vedea pe Pro TV și Pro Arena.Franța – Polonia va fi difuzat pe Pro TV de la ora 19:00 și se va juca pe BVB Stadion din Dortmund. Franța se va califica în optimi dacă câștigă împotriva Poloniei sau dacă Austria nu învinge Olanda. Dacă Franța și Olanda termină la egalitate de puncte, clasamentul se va face pe criteriile UEFA, cel mai probabil golaverajul și golurile înscrise fiind decisive, deoarece meciul direct s-a terminat la egalitate. În cel mai rău caz, Franța poate să se califice în optimi de pe locul 3. Polonia este deja eliminată din turneu.Olanda – Austria va fi transmis de Pro Arena de la ora 19:00 și se va juca pe Olympiastadion din Berlin. Olanda se va califica în optimi dacă învinge Austria și va câștiga grupa dacă bate și Franța nu, sau dacă face egal și Franța pierde. Olanda va termina pe locul al doilea dacă face egal și Les Blues câștigă. Austria se va califica în optimi dacă câștigă cu Olanda și va câștiga grupa dacă  selecționata lui Deschamps nu învinge. Dacă face egal și Franța pierde, Austria va termina pe locul al treilea, după Franța.Anglia – Slovenia se va putea vedea pe Pro TV de la ora 22:00 și se va juca pe RheinEnergieStadion din Köln. Anglia are cea mai mare șansă de a se califica în optimi, indiferent de locul de pe care o va face. Englezii vor câștiga grupa dacă bat Slovenia sau dacă face egal și Danemarca nu câștigă. În caz de egalitate de puncte între Anglia și Danemarca, locurile se vor decide după aceleași criterii. Anglia nu poate termina mai jos de locul trei. Slovenia se va califica în optimi dacă învinge Anglia și va câștiga grupa dacă Serbia bate Danemarca. Dacă Slovenia și Danemarca câștigă, locurile se vor decide după regulile UEFA. Calificarea pentru Slovenia se poate decide în clasamentul celor mai bune echipe de pe locul 3, dacă slovenii remizează și sârbii pierd.Danemarca – Serbia va fi difuzat pe Pro Arena de la ora 22:00 și se va juca pe Munich Football Arena din München. Echipa daneză va ajunge în optimi dacă învinge Serbia. În cazul în care ambele meciuri din grupa C se termină egal, locurile al doilea și al treilea vor fi stabilite conform criteriilor UEFA. Danemarca nu va putea ajunge în optimi dacă pierde, iar Slovenia evită înfrângerea. Serbia se va califica în optimi dacă învinge Danemarca și Slovenia nu câștigă împotriva Angliei. Dacă Serbia și Slovenia câștigă, Serbia va fi pe locul al treilea, după Anglia.

După o saga juridică de ani de zile, Wikileaks anunţă că fondatorul Julian Assange a părăsit Regatul Unit după ce a ajuns la o înţelegere cu autorităţile americane, în urma căreia acesta va pleda vinovat la acuzaţiile penale şi va fi eliberat, anunţă BBC. Assange, în vârstă de 52 de ani, a fost acuzat de conspiraţie pentru obţinerea şi divulgarea de informaţii privind apărarea naţională. De ani de zile, SUA susţin că fişierele Wikileaks - care au dezvăluit informaţii despre războaiele din Irak şi Afganistan - au pus vieţi în pericol. Acesta a petrecut ultimii cinci ani într-o închisoare britanică, de unde a luptat pentru extrădarea în SUA.Potrivit CBS, partenerul BBC din SUA, Assange nu va petrece nicio perioadă în custodia SUA şi va primi credite pentru timpul petrecut încarcerat în Marea Britanie. Assange se va întoarce în Australia, potrivit unei scrisori din partea Departamentului de Justiţie.Pe X, platforma cunoscută anterior sub numele de Twitter, Wikileaks a declarat că Assange a părăsit închisoarea Belmarsh mai devreme marţi, după 1 901 zile petrecute într-o celulă mică. El a fost apoi "eliberat pe aeroportul Stanstead în cursul după-amiezii, unde s-a îmbarcat într-un avion şi a părăsit Marea Britanie" pentru a se întoarce în Australia, se adaugă în declaraţie.Imaginile video distribuite online de Wikileaks par să îl arate pe Assange, îmbrăcat în blugi şi cămaşă albastră, fiind condus la Stanstead înainte de a se îmbarca într-un avion. BBC nu a fost în măsură să verifice independent înregistrarea video.Soţia sa, Stella Assange, a transmis pe Twitter mulţumiri susţinătorilor săi "care s-au mobilizat ani şi ani pentru ca acest lucru să devină realitate".

Înotătorii Pavel Alovațkii și Tatiana Salcuțan vor reprezenta Republica Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris. Calificarea s-a produs în cadrul Campionatului European de la Belgrad, scrie realmedia.md.Tatiana s-a clasat pe locul 10 în semifinala la 200 metri spate cu rezultatul 2:12.73, în timp ce Pavel a încheiat pe locul 14 la 400 metri stil liber cu rezultatul 3:57.80.Tatiana Salcuțan a evoluat și la Jocurile Olimpice de la Tokyo, unde a ocupat locul 11 la 200 metri spate (2:10.09).

În dimineața zilei de 25 iunie 2024 pompierii din nordul țării au intervenit la lichidarea unui incendiu, care a izbucnit într-un bloc locativ de pe strada Nicolae Iorga nr. 40 din municipiul Bălți. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 07:38. Potrivit primelor informații a fost observat fum dens de la etajul 6 a blocului de locuit cu 14 nivele. Pentru stingerea flăcărilor au fost îndreptate 4 echipe de salvatori și pompieri. Ajunși, aceștia au stabilit că focul a cuprins mai multe bunuri materiale din interiorul unei odăi cu suprafața de 6m2 a apartamentului afectat. În timpul intervenției, salvatorii au evacuat de urgență  două persoane în etate din apartamentul vecin, ulterior acestea în stare conștientă au fost predate medicilor pentru îngrijiri de rigoare. Totodată, pompierii au evacuat locatarii de la etajele superioare, evitând intoxicarea acestora cu produsele de ardere. Angajații IGSU au reușit localizarea arderii la ora 08:23 și lichidarea completă la ora 09:06. Cauza și circumstanțele producerii incendiului urmează a fi stabilite de specialiști.Potrivit IGSU, în ultimele 24 de ore salvatorii și pompierii au intervenit în 36 situații de risc, dintre care 26 la incendii și 10 intervenții căutare-salvare.

Astăzi urmează să fie dat startul oficial al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în cadrul primei Conferințe Interguvernamentale UE - Moldova. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a explicat printr-un video informativ ce presupune această conferință și cât de importantă este pentru parcursul european al țării noastre.„Conferința Interguvernamentală este o reuniune la care se iau decizii în procesul de negociere între statele membre ale UE și țara candidată. La prima conferință, statul candidat acceptă cadrul de negociere, propus de comun acord de către statele membre, iar următoarele conferințe vor fi despre deschiderea sau închiderea capitolelor de negocieri. Altfel spus, prima Conferință Interguvernamentală reprezintă momentul solemn de începere a negocierilor de aderare - un moment istoric pentru țara noastră. Suntem hotărâți să muncim și să aducem Moldova în Uniunea Europeană, doar muncind vom reuși”, a explicat viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.Șeful Biroului pentru Integrare Europeană, Ghenadie Marian a explicat că la prima conferință urmează să fie adoptat cadrul de negociere.„Acesta stabilește liniile directoare și principiile pentru negocierile de aderare cu țara noastră, procedurile de luare a deciziilor în Consiliul UE, modalitățile de evaluare a implementării reformelor, dar și ce se întâmplă când țara nu progresează sau face regrese, iar „Poziția Generală de Negociere” este un document în care R. Moldova acceptă cadrul de negociere propus de UE și care reflectă principiile și liniile directoare stabilite în cadrul de negociere”, a precizat Ghenadie Marian.Potrivit secretarei de stat a Guvernului, Rodica Crudu, imediat după conferință ne va fi prezentat un calendar pentru următoarea etapă de screening, și anume screening-ul bilateral care reprezintă „piatra de căpătâi” pentru negocierile propriu-zise.„La sfârșitul acestui exercițiu vom avea o imagine clară, cât de pregătiți suntem să implementăm legislația europeană la noi acasă. Acum muncim intens pentru pregătirea prezentărilor de țară, pentru a discuta cu partenerii europeni în ce măsură am reușit să preluăm deja legislația comunitară și care sunt planurile de mai departe în procesul de aderare. Scopul nostru este ca la finalul acestui drum R. Moldova să fie pregătită să-și asume toate responsabilitățile, dar și să beneficieze de toate drepturile unui stat membru al UE”, a subliniat Rodica Crudu.Menționăm că Delegația Republicii Moldova va fi condusă de prim-ministrul Dorin Recean, iar întrunirea va fi prezidată de Ministra Afacerilor Externe a Belgiei, țara care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene până la sfârșitul lunii iunie.Conferința interguvernamentală de la Luxemburg, va începe marți seara, la aproximativ ora 19:00 și se va încheia la ora 21:00 cu o conferință comună de presă susținută de premierul Dorin Recean și reprezentanții Președinției în exercițiu a Consiliului European și a Comisiei Europene.

Două lovituri aeriene israeliene care au vizat aprovizionarea cu ajutoare au ucis luni cel puţin 11 palestinieni în Gaza, au declarat medicii, în timp ce tancurile israeliene au pătruns mai adânc în Rafah, în sud, şi au luptat pentru a se întoarce în zonele din nord pe care le supuseseră deja cu luni în urmă, relatează Reuters.Un atac asupra unui centru de distribuţie a alimentelor din oraşul Gaza, în apropierea taberei istorice de refugiaţi Shati, a ucis trei persoane. Un altul, în apropierea oraşului Bani Suhaila din sudul Fâşiei Gaza, a ucis cel puţin opt persoane, inclusiv paznici care însoţeau camioanele cu ajutoare, au declarat medicii. Israelul nu a făcut niciun comentariu imediat, negând că ar fi atacat eforturile de ajutorare şi acuzând militanţii că fac rău civililor acţionând printre ei.Peste noapte, un atac aerian israelian asupra unei clinici medicale din oraşul Gaza l-a ucis pe directorul Departamentului de ambulanţă şi urgenţă din Gaza, a declarat Ministerul Sănătăţii din enclavă. Armata israeliană a declarat că atacul a ucis un comandant armat de rang înalt al Hamas.Ministerul Sănătăţii a declarat că uciderea lui Hani al-Jaafarawi a ridicat la 500 numărul personalului medical ucis de focurile israeliene începând cu 7 octombrie. Cel puţin alte 300 de persoane au fost reţinute până în prezent. Într-o declaraţie, armata israeliană a afirmat că atacul l-a vizat pe Mohammad Salah, pe care l-a considerat responsabil de dezvoltarea armamentului Hamas.

Un copil de trei ani, care a ieșit brusc din curtea caseim a fost tamponat de un taximetrist. Incidentul a avut loc aseară, pe o stradă din orașul Durlești.  La fața locului, preliminar oamenii legii au stabilit că un taximetrist de 28 de ani, fiind la volanul unei Toyota, ar fi tamponat un copil de 3 ani, care  ar fi ieșit spontan din curtea casei.  În rezultatul accidentului, copilul s-ar fi ales cu o fractură la picior.  În acest context, Poliția recomandă părinților să manifeste prudență maximă în raport cu copiii, al căror comportament deseori este imprevizibil.  Explicați-le că strada NU este un loc de joacă și că este periculos să iasă în afara casei fără supravegherea unui adult.

Țările din Uniunea Europeană s-au pus de acord joi asupra unui nou pachet de sancțiuni „cuprinzătoare și puternice” împotriva Rusiei, menite mai ales să blocheze căile de ocolire a celor deja existente.Noile sancțiuni, aprobate luni de miniștrii de externe la o ședință ținută la Luxemburg, vizează printre altele transbordarea gazelor naturale lichefiate rusești (LNG) în porturile europene.Al 14-lea pachet de sancțiuni ar fi trebuit să fie aprobat încă la începutul lunii curente, înaintea summitului de pace pentru Ucraina din Elveția, dar țările membre nu s-au putut pune de acord asupra unor aspecte ale sancțiunilor.Potrivit radioului public cehesc, prima care a avut obiecții a fost Ungaria (pentru că sancțiunile sunt prea dure), apoi balticii (pentru că nu sunt destul de dure), iar în cele din urmă a rămas în opoziție doar Germania.Comisia Europeană nu a pus pe masa discuțiilor o interzicere totală a importului de gaze rusești lichefiate inclusiv pentru că sunt țări membre ca Belgia, Franța și Spania care îl importă în cantități mari.Până la urmă, este interzisă doar trecerea LNG-ului rusesc dintr-o navă în alta în vreun port din UE. Astfel, se spune în decizia Consiliului European, de luni, „se vor micșora substanțial veniturile Rusiei din vânzarea și transportul LNG”.Chiar dacă gazele lichefiate rusești alcătuiau în 2023 doar cinci procente din consumul de gaze din UE, vânzarea acestor cantități tot a adus Kremlinului cam 8 miliarde de euro, potrivit site-ului Politico. Noile sancțiuni vor lichida însă doar un sfert din acest câștig, pentru că nu cuprind o interdicție totală a importului în UE.

Centrul Cultural Româno-Moldo-German „Dumitru Dorin Prunariu” din Nürnberg, Germania, a reuşit să intre de două ori în Cartea Recordurilor: pentru cel mai lung brâu românesc confecţionat în trei luni, care măsoară 1.667,41 de metri şi pentru cel mai greu brâu, care cântărește 70 de kilograme. Brâul românesc a fost măsurat, în urmă cu o zi, de o comisie de la Cartea Recordurilor în centrul oraşului Nürnberg, pe Jakobsplatz, scrie G4Media.Pentru confecţionarea celui mai mare brâu românesc, startul a fost dat pe 24 februarie 2024, de Dragobete, atunci când Centrul Cultural Româno-Moldo-German „Dumitru Dorin Prunariu” din Nürnberg a lansat o invitaţie pentru românii din toată lumea să confecţioneze manual un brâu de minimum un metru, pe care să-l trimită la Nürnberg, până în 23 iunie, de Ziua Iei.„S-au strâns foarte multe organizaţii din foarte multe ţări, din Noua Zeelandă până în Republica Moldova, şi s-au adunat peste 1.000 de persoane. Am avut asociaţie care a trimis şi 40 de metri. S-au atins două recorduri. Este cel mai lung brâu românesc confecţionat de românii din pretutindeni, din toată lumea, dar şi cel mai greu, pentru că acesta a fost cântărit’, a declarat pentru AGERPRES, coordonatoarea Centrului din Nürnberg, Ionela van Rees-Zota.Fiecare persoană care a contribuit la acest record a putut alege un model preferat pentru brâul pe care l-a confecţionat, singura cerinţă a fost ca brâul să aibă lăţimea de 7-8 centimetri şi minim 1,5 metri lungime.Organizatorii acţiunii pentru Cartea Recordurilor au fost Centrul Cultural Româno-Moldo-German „Dumitru Dorin Prunariu” din Nürnberg, Valentina Banu EU-RO Connect Consulting şi Daniela Lostun, Şezătoarea Românească Nürnberg. 

Prim-ministrul Dorin Recean va întreprinde o vizită de lucru în Marele Ducat de Luxemburg, în perioada 24-26 iunie. Premierul va conduce delegația țării noastre la prima ședință a Comisiei interguvernamentale Republica Moldova - Uniunea Europeană, la care vor fi lansate oficial negocierile de aderare la UE. Șeful Executivului de la Chișinău va discuta cu mai mulți oficiali luxemburghezi agenda bilaterală și europeană a țării. Premierul Dorin Recean va avea întrevederi cu prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden, cu Marele Duce Henri de Luxemburg, dar și cu ministrul Afacerilor Externe și Europene, al Cooperării și Comerțului Exterior al Luxemburgului, Xavier Bettel.  De asemenea, prim-ministrul se va întâlni cu Olivér Várhelyi, Comisarul european pentru vecinătate și extindere, și cu Olha Stefanishyna, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică a Ucrainei.  În seara zilei de 25 iunie, va avea loc Conferința interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană, de lansare oficială a negocierilor de integrare a țării noastre în UE. Aceasta va fi urmată de o conferință de presă, susținută cu reprezentanții Președinției în exercițiu a Consiliului European și a Comisiei Europene, care va fi transmisă online, pe pagina de Facebook a Guvernului. Din delegația guvernamentală fac parte: viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, negociatoare-șef; viceprim-ministrul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe; viceprim-ministrul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării; viceprim-ministrul Vladimir Bolea, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare; ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru; ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun; ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, precum și secretarul general al Guvernului, Artur Mija.

Un bărbat în vârstă de 39 de ani a decedat pe terenul de fotbal din satul Ciulucani, raionul Telenești. Acesta s-ar fi agățat de bara orizontală a porții terenului și, pierzând echilibrul, a căzut la pământ. Bărbatul a fost lovit în regiunea capului, iar decesul acestuia a survenit până la sosirea ambulanței.Oamenii legii au inițiat o anchetă în acest caz pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.

Naike Gruppioni, deputat în Parlamentul italian și vicepreședintele Fundației Italia-SUA, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la noua lege moldovenească, care îi lipsește pe moldovenii din Italia și din alte țări de posibilitatea de a vota prin corespondență la viitoarele alegeri prezidențiale din toamnă din Moldova. Despre aceasta anunță publicația EU Reporter. Într-o solicitare adresată ministrului italian de Externe, deputatul susține că legea aprobată de guvernul moldovean “încalcă principiul universalității și egalității votului, excluzând mulți moldoveni din străinătate, în special 140.000 de persoane din Italia, unde locuiesc 80% din cetățenii moldoveni din UE”.Pe 1 martie 2024, guvernul moldovean a adoptat o nouă lege privind votul prin corespondență în cadrul viitoarelor alegeri prezidențiale. Documentul este limitat la câteva țări, excluzând mulți dintre cei aproximativ 1,2 milioane de moldoveni din străinătate.În cererea sa, Gruppioni atrage atenția că constituționalitatea legii și conformitatea acesteia cu standardele electorale internaționale sunt o preocupare pentru mass-media, societatea civilă și opoziția din Moldova. De asemenea, deputatul italian a menționat că guvernul moldovean a retras licențele mai multor canale de televiziune fără o supraveghere adecvată, punând la îndoială credibilitatea instituțiilor democratice din țară.Problema a devenit stringentă din cauza că Moldova este acum un candidat la aderarea la UE. După cum scrie Naike Gruppioni în ancheta sa: “Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor oficiale privind aderarea republicii la UE, dar a remarcat că Moldova are încă nevoie de reforme semnificative, inclusiv în domeniul administrației publice și al democratizării.”Întrebările doamnei Gruppioni adresate ministrului italian de externe:1. Se va angaja guvernul italian alături de autoritățile moldovene și de instituțiile europene pentru a promova un sistem de vot nediscriminatoriu și universal?2. Autoritățile moldovene au consultat Italia cu privire la această lege?3. Care este poziția Italiei cu privire la intenția Moldovei de a limita votul prin corespondență la Statele Unite și Canada, excluzând rezidenții europeni?4. Având în vedere că 12 canale de televiziune din Moldova, în prezent, nu au licență din cauza unor decizii guvernamentale criticate de organizații internaționale pentru lipsa de supraveghere juridică, va solicita guvernul o poziție a UE cu privire la chestiunile, care vizează drepturile democratice din Moldova?Un răspuns oficial din partea Ministerului italian de Externe este așteptat în următoarele săptămâni.

Comisia Pre-Vetting anunță că a finalizat evaluarea reluată în privința judecătorului Ion Chirtoacă, candidat pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul candidaților judecători. Potrivit Comisiei, candidatul nu a promovat evaluarea reluată, întrucât nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică. Decizia a fost transmisă astăzi candidatului și CSM,  instituția responsabilă de organizarea concursului.Decizia cu privire la evaluarea reluată va fi făcută publică doar cu acordul candidatului, care are la dispoziție 48 de ore să informeze Comisia dacă acceptă sau se opune publicării. Candidatul a fost audiat în ședință publică în cadrul evaluării reluate pe 20 martie 2024.După emiterea deciziilor Curții Supreme de Justiție din 1 august 2023 și 29 ianurie 2024 prin care a fost dispusă reevaluarea a 22 candidați la poziția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul Superior al Procurorilor, până în prezent, Comisia Pre-Vetting a finalizat/încheiat reevaluarea a 17 candidați.Dintre aceștia, o candidată a promovat, 16 nu au promovat evaluarea reluată (inclusiv trei candidați pe motivul retragerii din concurs în timpul reevaluarii), iar într-un caz Comisia a încetat procesul de evaluare reluată. În prezent, Comisia desfășoară evaluarea reluată a 5 candidați pentru funcția de membru în CSM.Părinții judecătorului Ion Chirtoacă au fost audiați de Comisia Pre-Vetting miercuri, 13 martie, acest lucru stârnind dezbateri aprinse în societate. Aceștia au fost întrebați, în mare parte, despre veniturile obținute în Italia, acolo unde muncesc de mai mulți ani.

În scopul combaterii efectelor cauzate de vremea caniculară, Primarul General al Capitalei, Ion Ceban, informează că, în mai multe puncte din Chișinău, vor fi instalate corturi de prim ajutor. „Aceste măsuri sunt luate pentru a veni în sprijinul cetățenilor afectați de temperaturile ridicate, oferindu-le un loc unde să bea apă și să primească asistență medicală de bază”, a declarat edilul, în cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei Chișinău.Corturile de prim ajutor vor fi amplasate în zonele cu trafic intens și în locurile publice aglomerate, după cum urmează:-Sectorul Rîșcani: Parcul „Afgan” și „Soiuz”;-Sectorul Centru: „Gemeni”, „UNIC”;-Sectorul Buiucani: str. I. Creangă, str. Calea Iesilor;-Sectorul Botanica: McDonald’s, Centru de Tineret;-Sectorul Ciocana: bd. Mircea cel Bătrâm Nr. 2, Aleea Mircea cel Bătrân, intersecție cu Igor Vieru. „Pe această cale, îndemn cetățenii să fie precauți și să evite expunerea prelungită la soare”, a adăugat Ion Ceban.Autoritățile locale vor monitoriza situația și vor oferi suport suplimentar, dacă va fi necesar. Cetățenii sunt încurajați să utilizeze aceste corturi de prim ajutor și să fie atenți la nevoile celor din jur, în special ale persoanelor vulnerabile, precum copiii și vârstnicii.

Jurnalista Natalia Morari a făcut un bilanț al întâlnirilor în format larg pe care le-a organizat cu mai mulți lideri politici, în vederea identificării unui candidat comun pentru a candida la alegerile prezidențiale. Potrivit ei, după primul dialog, guvernarea a creat o adevărată isterie în jurul acestui subiect și, din acest considerent, restul întâlnirilor nu au fost făcute publice. Cu toate acestea, în pofida tentativelor de dialog, liderii politici nu au ajuns la un numitor comun în ceea ce privește susținerea unui singur candidat al opoziției. „Din start am promovat ideea că un candidat comun neutru la funcția de președinte va fi garanția că în 2025, noi putem avea alegeri parlamentare cu adevărat libere și democratice. Reacția inițială isterică și bolnăvicioasă a puterii la acțiunea noastră la un elementar dialog politic, care este absolut firesc, a demonstrat panica lor. Anume din acest motiv, toate întâlnirile ulterioare care au avut loc în ultima lună, nu au fost făcute publice, pentru a nu dăuna procesului. Puterea chiar se temea de un candidat comun neutru, însă, sunt nevoită să constat că ei nu mai au de ce să se teamă. Spre marea bucurie și ușurare a puterii, subiectul candidatului comun neutru pentru alegerile prezidențiale poate fi considerat închis”, a declarat Natalia Morari în cadrul emisiunii sale.Potrivit Nataliei Morari, candidatul unic definitivat era fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, însă unii lideri politici au zădărnicit această idee.„Inițial am lansat invitația la acest dialog pentru Ion Ceban, Igor Dodon, Vlad Filat, Ion Chicu, Irina Vlah, Renato Usatîi, Andrei Năstase, Tudor Ulianovschi, dar și liderii blocului „Împreună”: Dinu Plîngău, Ștefan Gligor, Igor Munteanu și Alexandru Bujoreanu.Liderii blocului „Împreună” nu au dat curs invitației și nu au anunțat motivul. Andrei Năstase nu a dat curs invitației de două ori, pentru că nu se afla în țară. Tudor Ulianovschi a participat la prima ședință, la care a susținut ideea unui candidat comun neutru, însă după isteria guvernării, domnul Ulianovschi nu a mai participat în acest format.Ion Ceban a participat la toate ședințele prin intermediul reprezentantului său, vicepreședintele MAN, Stas Vartanean. MAN nu și-a anunțat poziția finală dacă va putea susține deschis un candidat comun neutru. Renato Usatîi nu a dat curs invitației, din motiv că nu poate sta la aceeași masă cu unii dintre participanții la dialog, și anume cu Igor Dodon și Vlad Filat. Despre candidatul comun definitivat, acesta s-a exprimat mereu pozitiv. Vlad Filat a participat la toate întâlnirile în format larg, și nu numai și constat că el a fost și rămâne cel mai consecvent susținător al ideii de candidat comun, fără a impune careva condiționalități, doar să fie candidatul cu care partidul să fie de acord. Irina Vlah a participat la toate ședințele, ea din start susținea, de principiu, ideea candidatului comun neutru, însă era de părerea că asta trebuie să fie poziția principalelor partide care participă în cursa prezidențială, iar restul candidaților și politicienilor s-ar putea alătura. Igor Dodon, la fel ca și Vlad Filat, a participat la toate întâlnirile în format larg, și nu numai. La toate întâlnirile acesta susținerea ideea unui candidat comun, inclusiv candidatura definitivată în cadrul procesului de dialog. În urma acestor întâlniri, nu am ce să-i reproșez lui Igor Dodon. Ion Chicu a fost marea surpriză pentru mine în cadrul acestui dialog. La prima și ultima ședință la care a participat domnul Chicu, acesta a rugat ca eu să prezint argumente de ce un candidat comun are șanse mai mari decât alți candidați din cursa prezidențială. Și asta anume după ce domnul Chicu a fost cel care, la sfârșitul anului 2023, a lansat în spațiul public această idee. Din momentul în care Ion Chicu a anunțat că subiectul candidatului comun este închis, iar asta s-a întâmplat înainte de a doua ședință, a dispărut acest pilon care îl putea contrabalansa pe Igor Dodon. Candidatul comun a ajuns să fie susținut doar de PSRM și PLDM și nu mai este candidatul comun și, în acest context, formula candidatului comun a eșuat.  Îmi pare rău să o spun, dar Ion Chicu chiar putea răsturna această tablă de șah. La un moment dat, Ion Chicu a spus că poate ar fi bine ca Maia Sandu să câștige al doilea mandat, pentru că astfel lumea se va înrăi și mai tare și la parlamentare va vota cu opoziția”, a relatat Natalia Morari.