Republica Moldova va condamna Federația Rusă pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni. Parlamentul de la Chișinău pregătește o declarație în acest sens, a anunțat speakerul Igor Grosu, pe 17 mai. Oficialul susține că documentul va fi adoptat „în viitorul apropiat”.

Inspectoratul de Mediu din Republica Moldova se confruntă cu insuficiență de cadre. Momentan, în toată țara activează puțin peste 200 de inspectori, dar ar fi nevoie de cel puțin 287, a menționat șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova. Cei mai mulți inspectori de mediu sunt la Chișinău și la Bălți, în timp ce la Basarabeasca nu există niciunul. În majoritatea raioanelor, activează câte trei inspectori.

Președinta Georgiei, Salome Zourabichvili, a declarat că se va opune prin veto legii privind agenții străini care a fost votată în ultima lectură la începutul săptămânii și care a declanșat proteste masive la Tbilisi.

Reprezentanții politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană s-au întrunit la Tighina, la sediul Misiunii OSCE din Republica Moldova. Potrivit Biroului politici de reintegrare, vicepremierul Oleg Serebrian a prezentat, în mesajul său de la începutul întruniri, problemele cu care se confruntă fermierii din raionul Dubăsari și instituțiile de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

Aproximativ 40% din localitățile Republicii Moldova nu sunt conectate la rețelele publice de apă și canalizare, a declarat ministrul Dezvoltării Regionale și Infrastructurii, Andrei Spînu. Totodată, oficialul a anunțat că obiectivul autorităților este ca până în 2030 toate localitățile din țară să aibă acces la aceste servicii.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a început, astăzi, 17 mai, tipărirea buletinelor de vot pentru alegerile locale noi și parțiale, care vor avea loc duminică, 19 mai.

Ministerul Afacerilor Interne de la Praga lansează un proiect pilot menit să faciliteze întoarcerea voluntară a refugiaților în Ucraina. Instituția precizează că la proiect pot lua parte străinii care s-au refugiat în Cehia din cauza războiului din Ucraina. Autoritățile cehe dau asigurări că inițiativa „nu are nicio legătură cu serviciul militar al ucrainenilor”.

Un milion 128 de mii de locuințe și aproximativ un milion 650 de mii de persoane, au fost recenzate până ieri, 16 mai, a anunțat, într-un briefing, directorul general al Biroului Național de Statistică, Oleg Cara.Printre raioanele care au cele mai multe persoane și locuințe recenzate sunt Călărași, Anenii Noi și Soroca. La celălalt pol se află municipiile Chișinău și Bălți, unde se înregistrează ritmuri mai lente de recenzare.

Încă un grup infracțional, care ar fi adus mașini de lux și piese auto prin contrabandă, în Republica Moldova, din Uniunea Europeană și Marea Britanie, a fost destructurat. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) anunță că valoarea bunurilor ajunge la circa 14 milioane lei.

În Olanda, noua coaliție condusă de extrema dreaptă promite deja măsuri împotriva migranților. Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate, nu va fi el însuși prim-ministru , ci va conduce coaliția, care a adoptat un program de guvernare foarte dur, corespunzând promisiunilor făcute în timpul campaniei electorale.

Soarta Grupului „Victorie” format de deputații din fosta fracțiune parlamentară Șor și deputații neafiliați; evoluția reformei justiției din Republica Moldova, perspectiva unui pericol de ordin militar pentru țara noastră, precum și opinia experților, despre parteneriatul de securitate și apărare între Uniunea Europeană și Republica Moldova - sunt printre subiectele trecute în revista presei.

Presa internațională continuă să relateze despre situația complicată în care s-a pomenit armata ucraineană pe câmpul de luptă din cauza întârzierii sprijinului militar occidental. Publicațiile străine urmăresc în același timp vizita pe care o face în China președintele Rusiei, războiul ruso-ucrainean fiind principalul subiect abordat la Beijing de liderii celor două țări. În fine, agențiile internaționale de presă descriu efectele politice pe care le are deja tentativa de asasinare a premierului Slovaciei, care continuă să se afle în stare gravă în spital. Relatează Lidia Petrenco.

Decizia pe care o vor lua cetățenii Republicii Moldova la referendumul constituțional din 20 octombrie va fi cea mai importantă de la independența Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, la postul de televiziune TV8.

La fel ca Republica Moldova, Estonia sărbătorește Ziua Familiei, pentru a scoate în evidență importanța instituției familiale, provocările pe care le au familiile dar și cum sunt susținute de stat. Despre cum funcționează sistemul de susținere a familiilor în Estonia și ce lecții poate oferi Republicii Moldova, ne relatează Victor Guzun, fost ambasador la Tallinn.

Activistul civic Victor Pleșcanov, încarcerat în iunie 2022 ilegal de așa numitele structuri de forță de la Tiraspol, a fost eliberat din închisoare. Informația a fost confirmată de Biroul politici de reintegrare, care a salutat decizia. Autoritățile constituționale de la Chișinău fac apel la Tiraspol să dea curs solicitărilor și pe alte cazuri individuale de rezonanță.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor avea loc pe 20 octombrie. Decizia a fost aprobată în ședința plenară a Parlamentului din 16 mai, cu votul a 56 de deputați. Inițiativa legislativă a fost adoptată pe fondul criticilor opoziției parlamentare. În semn de protest deputata Marina Tauber și fostul socialist Vasile Bolea au blocat tribuna Parlamentului, iar președinta Comisiei juridice numiri și imunități, Veronica Roșca, a fost nevoită să prezinte proiectul de la locul său.

Recent, influența revistă Foreign Review punea întrebarea dacă NATO ar supraviețui fără America. Dacă Trump se retrage din NATO, așa cum a tot amenințat, Alianța s-ar destrăma, cel mai probabil.

Președinta Maia Sandu nu a efectuat nicio vizită în regiunea transnistreană în timpul mandatul său din cauza regimului separatist de la Tiraspol. Iar, atât timp cât nu poate avea întruniri cu cetățenii de acolo, nu are niciun motiv să meargă în localitățile din stânga Nistrului, a declarat șefa statului într-o emisiune de la postul de televiziune TV8. Pentru persoanele cu funcție de răspundere din Republica Moldova au fost create niște restricții, iar în cazul încălcării acestora ar putea exista acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței țării noastre, a accentuat Maia Sandu.

Ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, a anunțat un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 750 de milioane de euro, potrivit serviciului de presă al MAE danez. Agenția Ukrinform a făcut cunoscut mai devreme că șeful biroului prezidențial ucrainean Andri Iermak și șefa guvernului danez Mette Frederiksen au discutat despre ajutorul militar pentru Ucraina și viitorul Summit global pentru pace ce urmează să aibă loc în Elveția.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este așteptată, în perioada 17-18 mai, în Germania. Pe agenda șefei statului figurează întrevederi cu liderii germani: președintele federal, Frank-Walter Steinmeier, cancelarul federal, Olaf Scholz și cu președinta Bundestagului, Bärbel Bas. În cadrul vizitei oficiale, președinta Maia Sandu urmează să primească inclusiv un premiu, în valoare de 25 de mii de euro. Distincția recunoaște angajamentul ferm al președintei față de valorile democratice, anunță Președinția. Potrivit sursei, banii vor fi donați.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor avea loc pe 20 octombrie. Decizia a fost aprobată în ședința plenară a Parlamentului din 16 mai, cu votul a 56 de deputați. Inițiativa legislativă a fost adoptată pe fondul criticilor opoziției parlamentare. În semn de protest deputata Marina Tauber și fostul socialist Vasile Bolea au blocat tribuna Parlamentului, iar președinta Comisiei juridice numiri și imunități, Veronica Roșca, a fost nevoită să prezinte proiectul de la locul său.

Tot mai puțini copii se nasc în Republica Moldova, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS). Potrivit cifrelor oficiale, anul trecut numărul acestora a scăzut cu aproximativ trei mii, față de 2022. Specialiștii spun că factorii principali ar fi căsătoriile la o vârstă mai înaintată, dar și exodul populației. Urmările acestei situații sunt îngrijorătoare, precizează specialiștii.

Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a anunțat, că a primit amenințări după tentativa de asasinat a omologului său slovac, Robert Fico. Presa poloneză scrie că măsurile de protecție ale șefului guvernului de la Varșovia vor fi consolidate, scrie Reuters.

Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) va fi organizat la toamnă, pe data de 20 octombrie. Cetățenii, chemați la urnele de vot, vor răspunde la următoarea întrebare: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la UE?”. Decizia a fost luată în ședința plenară din 16 mai pe fondul criticilor opoziției.

„Stare perpetuă de război și pace” (Perpetual War/Peace) este titlul unui documentar video realizat de un jurnalist român. Remus Cernea este corespondent de război al Newsweek România și a fost mai multe luni prezent în Ucraina documentând războiul declanșat acolo de Rusia. Fost parlamentar, Remus Cernea spune că a ales să devină corespondent de război pentru a putea surprinde în mod direct evenimentele tragice care au loc în Ucraina. „Rusia este un pericol permanent pentru umanitate, este un pericol pentru toți vecinii săi, inclusiv România și Republica Moldova” afirmă jurnalistul.

Parlamentul a aprobat demisia Tatianei Răducanu din funcția de membră a comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Două proiecte de hotărâre care prevăd acest lucru au fost adoptate în ședința de astăzi a Legislativului.

Tatiana Răducanu, membra Comisiilor Pre-vetting și Vetting, vizată într-un proces penal inițiat de Procuratura Anticorupție a decis să demisioneze din aceste funcții „pentru a-și păstra demnitatea și statutul de judecător în demisie pe care îl are”, dar și pentru a evita degenerarea acestei controverse. Într-o scrisoare expediată presei, ea afirmă că vettingul în justiție este o reformă care trebuie să continue și este cea mai eficientă metoda de a scăpa de persoanele compromise din acest domeniu.

Tatiana Răducanu, membra Comisiilor Pre-vetting și Vetting, vizată într-un proces penal inițiat de Procuratura Anticorupție a decis să demisioneze din aceste funcții „pentru a-și păstra demnitatea și statutul de judecător în demisie pe care îl are”, dar și pentru a evita degenerarea acestei controverse. Într-o scrisoare expediată presei, ea afirmă că vettingul în justiție este o reformă care trebuie să continue și este cea mai eficientă metoda de a scăpa de persoanele compromise din acest domeniu.

Guvernul francez a anunțat interzicerea aplicației TikTok pe insula Noua Caledonie pentru a face față revoltelor care se amplifică pe teritoriul său insular de peste mări din Pacific. Premierul Franței, Gabriel Attal, a declarat că populara aplicație de partajare va fi închisă ca parte a stării de urgență care include desfășurarea armatei și instituirea stării de asediu pe insula cu aproximativ 270.000 de locuitori, transmite Politico.

Serviciile specializate de sănătate mintală și intervențiile care trebuie să atragă atenție asupra respectării drepturilor și libertăților persoanelor cu probleme de sănătate mintală vor fi îmbunătățite. Parlamentul a adoptat un proiect de lege în acest sens.

Aeroportul Internațional Chișinău a fost inclus în lista bunurilor care nu pot fi privatizate. Amendamentul înaintat de președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, la Proiectul de modificare a Legii privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale a fost votat în două lecturi de 55 de deputați. Inițiativa legislativă mai prevede că APP va putea soluționa dificultățile apărute în procesul de desfășurare a licitațiilor pentru selectarea spațiilor comerciale cu destinația de alimentație publică și comerț pentru zona sterilă din incinta instituției.

Se împlinesc 12 luni de când Regatul Țărilor de Jos și-a deschis ambasadă la Chișinău. În această perioadă au avut loc mai multe evenimente importante, cu impact asupra cooperării între țările noastre. Într-un interviu pentru Radio Moldova, ambasadorul Fred Duijn, a punctat cum au evoluat în acest an relațiile moldo-olandeze.

Noua Zeelandă a anunțat un nou pachet de sancțiuni care vizează 28 de cetățeni ruși și 14 întreprinderi din Rusia, a declarat ministrul de Externe al Noii Zeelande, Winston Peters. Potrivit acestuia, măsurile restrictive afectează întreprinderile și cetățenii ruși care ar fi furnizat sprijin strategic pentru invazia Rusiei în Ucraina.

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a prezintat joi, 16 mai, conceptul noului curriculum național. Autoritățile propun două perspective de schimbări. Disciplinele existente nu vor fi reduse, însă vor fi integrate cu noi discipline. Astfel, elevii din Republica Moldova ar putea studia, începând cu 2027, educația antreprenorială, ecologică, pentru media, sănătate și altele. A doua perspectivă vizează școlile care vor alege implementarea noilor modele a planului cadru, de alternativă. În acest caz, unele discipline vor fi comasate, iar altele noi vor fi introduse.

Lucrările de construcție care produc zgomot vor fi interzise în blocurile locative în zilele de duminică și de sărbătoare nelucrătoare, precum și în zilele de luni până sâmbătă între orele 18:00 – 08:00. Proiectul de lege, elaborat de deputați ai partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost votat, pe 16 mai, în prima lectură.

Primul For economic cu genericul ,,Zilele Republicii Moldova în Regatul Țărilor de Jos” se va desfășura în perioada 28-30 iunie, a declarat pentru Radio Moldova Ambasadorului Extraordinar și Plenipotențiar al țării noastre în Regatul Țărilor de Jos, Veacecslav Dobîndă.

Ex-judecătorul Gheorghe Marchitan a fost recunoscut vinovat în dosarul „Laundromat”. Sentința primei instanțe, pronunțată în septembrie 2022, a fost menținută pe 15 mai, printr-o încheiere a Curții de Apel Chișinău. Fostul magistrat este acuzat că ar fi pronunțat cu bună-știință a o hotărâre contrară legii (art. 307 alin.(1) din Codul penal). Procuratura Anticorupție (PA) anunță că, în ciuda deciziei, fostul magistrat va scăpa de răspunderea penală, în legătură cu survenirea prescripției tragerii la răspundere penală.

Comuna Stăuceni din componența municipiului Chișinău a obținut statutul de oraș. Parlamentul a adoptat inițiativa legislativă, ce prevede modificarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova în vederea atribuirii comunei Stăuceni a statutului de localitate urbană.

Ex-judecătorul Gheorghe Marchitan a fost recunoscut vinovat în dosarul „Laundromat”. Sentința primei instanțe, pronunțată în septembrie 2022, a fost menținută pe 15 mai, printr-o încheiere a Curții de Apel Chișinău. Fostul magistrat este acuzat că ar fi pronunțat cu bună-știință a o hotărâre contrară legii (art. 307 alin.(1) din Codul penal). Informația a fost confirmată de Procuratura Anticorupție (PA), pe 16 mai.

În Parlamentul Republicii Moldova a fost creat grupul „Victorie”, format din 9 deputați neafiliați și independenți, foști reprezentanți ai Partidului Șor, scos în afara legii și ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Anunțul a fost făcut de deputatul Vasile Bolea, care va fi și președintele acestui grup.

Parlamentul va stabili astăzi, 16 mai, data alegerilor prezidențiale. Ordinea de zi a fost completată la propunerea deputatei din fracțiunea partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), președinta Comisiei juridice numiri și imunități, Veronica Roșca. Parlamentarii propun ca scrutinul să se desfășoare la toamnă, pe data de 20 octombrie. Pentru includerea subiectului pe ordinea de zi au votat 57 de parlamentari – 56 reprezentanți ai PAS și un deputat neafiliat – din 86 prezenți în plen. În aceeași zi, pe 20 octombrie, ar urma să se desfășoare și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE), inițiat de președinta țării, Maia Sandu, la sfârșitul anului trecut. Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi cu scandal. Opoziția a cerut retragerea acestuia. „Nu avem nevoie de acest referendum, la această etapă”, au declarat deputați din opoziția parlamentară.

Opinii legate de scandalul unde este vizată membra Comisiei pre-vetting, Tatiana Răducanu, acuzată că ar avea legături cu oligarhii Veaceslav Platon și Ilan Șor; concursul pentru funcția de procuror general, precum și pericolul militarilor străini în țara noastră - sunt printre subiectele trecute în revista presei.

Președintele chinez Xi Jinping s-a angajat să lucreze cu omologul său Vladimir Putin pentru „întinerirea” țărilor lor, în timp ce oficiali au început o zi de discuții la Beijing, afirmând că China va fi „întotdeauna un bun partener” al Rusiei, potrivit presei de stat chineze, citată de Reuters. Putin a sosit mai devreme joi pentru o vizită de stat de două zile care va include discuții detaliate despre Ucraina, Asia, energie și comerț cu Xi, cel mai puternic susținător politic al său și rival geopolitic al Statelor Unite.

Comisia Pre-Vetting își va continua activitatea și va finaliza procedurile de evaluare reluată cât de curând posibil conform mandatului prevăzut de legislație. O declarație în acest sens a fost publicată de Comisie, după ce a luat act de declarațiile publice ale Procuraturii Anticorupție cu privire la Tatiana Răducanu și de intenția sa de a demisiona din funcția de membră a Comisiei.

Pe primele pagini ale edițiilor de pe mapamond aflăm despre tentativa de asasinare a premierului Slovaciei, grav rănit cu patru focuri de armă trase în direcția sa. Marea majoritate a publicațiilor străine se concentrează asupra vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Beijing, unde urmează să discute planul Chinei privind soluționarea conflictului militar ruso-ucrainean. În atenția presei internaționale rămâne situația din Georgia, ai cărei cetățeni continuă protestele de stradă după adoptarea așa-numitei ”legi a agenților străini”. Lidia Petrenco vine cu amănunte.

Președintele chinez Xi Jinping s-a angajat să lucreze cu omologul său Vladimir Putin pentru „întinerirea” țărilor lor, în timp ce oficiali au început o zi de discuții la Beijing, afirmând că China va fi „întotdeauna un bun partener” al Rusiei, potrivit presei de stat chineze, citată de Reuters. Putin a sosit mai devreme joi pentru o vizită de stat de două zile care va include discuții detaliate despre Ucraina, Asia, energie și comerț cu Xi, cel mai puternic susținător politic al său și rival geopolitic al Statelor Unite.

Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a primit cetățenia Federației Ruse. Șor a făcut declarația în cadrul unui interviu acordat jurnaliștilor ruși. Informația a fost confirmată pentru Compania „Teleradio-Moldova” de șeful Interpol Moldova. Viorel Țentiu a precizat că fugarul Ilan Șor deține cetățenia rusă din 1 ianuarie 2024.

Pe primele pagini ale edițiilor de pe mapamond aflăm despre tentativa de asasinare a premierului Slovaciei, grav rănit cu patru focuri de armă trase în direcția sa. Marea majoritate a publicațiilor străine se concentrează asupra vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Beijing, unde urmează să discute planul Chinei privind soluționarea conflictului militar ruso-ucrainean. În atenția presei internaționale rămâne situația din Georgia, ai cărei cetățeni continuă protestele de stradă după adoptarea așa-numitei ”legi a agenților străini”. Lidia Petrenco vine cu amănunte.

Deputații urmează să stabilească data referendumului republican constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Conform proiectului de hotărâre publicat pe site-ul Legislativului, aceasta ar fi stabilită pentru 20 octombrie.

Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, anunță a primit cetățenia Federației Ruse. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu acordat jurnaliștilor ruși. Informația a fost confirmată pentru Compania „Teleradio-Moldova” de șeful Interpol Moldova. Viorel Țentiu a precizat că fugarul Ilan Șor deține cetățenia rusă din 1 ianuarie 2024.