Episcopia Basarabiei de Sud va organiza, în perioada 28–31 august 2025, prima ediție a evenimentului „Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Basarabia de Sud” (ITO Basarabia de Sud), la Cahul. La manifestare vor participa 250 de tineri de pe ambele maluri ale Prutului, care se vor bucura de zile de comuniune frățească, de rugăciune, de cunoaștere și de afirmare a valorilor spirituale, culturale și identitare românești. Programul evenimentului va include activități liturgice (slujba de Te Deum, rugăciunile zilnice și Sfânta Liturghie arhierească ce va fi săvârșită în Catedrala Episcopală „Sf. Ier. Dionisie” și „Sf. M. Mc. Dimitrie” din Cahul, care aniversează duminică, 31 august 2025, 4 ani de la punerea pietrei de temelie), manifestări culturale (conferințe, sesiuni de dialog și ateliere de cunoaștere a istoriei Basarabiei), dar și manifestări artistice (parada portului popular unde vor participa 500 de tineri și un concert în Piața Independenței din municipiu Cahul susținut de Trupa Lupii lui Calancea și artistul Mark Stam). Totodată, participanții vor avea ocazia să descopere specificul zonei de sud a Basarabiei prin activități interactive și recreative. Evenimentul va debuta joi, 28 august, cu primirea și cazarea participanților, urmând ca vineri, 29 august să aibă loc Festivitatea oficială de deschidere. Sâmbătă, 30 august, programul va fi centrat pe conferința tip talk-show cu invitații speciali: Preasfințitul Părinte Veniamin Episcopul Basarabiei de Sud; dl. Nicolae Dandiș – primarul municipiului Cahul și dl. prof. univ. hab. Sergiu Cornea – rectorul Universității de Stat B. P. Hașdeu din Cahul; urmată de ateliere tematice și activități culturale, iar duminică, 31 august, de Ziua Limbii Române, vor fi momentele de încheiere: Sfânta Liturghie arhierească, parada portului tradițional și concertul de închidere. Prin această primă ediție a ITO Basarabia de Sud, Episcopia își propune să ofere tinerilor un cadru de dialog și reflecție asupra importanței păstrării credinței ortodoxe, a valorilor identitare și culturale românești, precum și oportunitatea de a lega noi prietenii și de a trăi experiențe ziditoare de suflet. Evenimentul organizat de Episcopia Basarabiei de Sud îi are ca parteneri principali pe: Primăria Municipiului Cahul, Consiliul Raional Cahul și Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. De asemenea, pentru buna organizarea a evenimentului au contribuit în calitate de parteneri și sponsori, următorii: Misiunea Socială Diaconia a Mitropoliei Basarabiei, Asociația Obștească Filantropia Ortodoxă a Basarabiei de Sud, Muzeul Brăilei „Carol I”, Teatrul „B. P. Hasdeu” Cahul, Palatul de Cultură „Nicolae Botgros” Cahul; Centrul Municipal de Tineret Cahul, Muzeul Ținutului Cahul, Top Construct, Print Master, Capital Info Cont Srl.

Aceste declarații au fost făcute de către Ministrul Muncii și a Protecției Sociale din Republica Moldova, într-o vizită la Cahul, la data de 21 august 2025, unde a inspectat lucrările de la șantierul viitorului Centru Regional Barnahus – al doilea de acest fel din Republica Moldova. Noul serviciu va oferi asistență integrată copiilor victime și martori ai infracțiunilor, în condiții prietenoase și sigure. „Astăzi suntem la Cahul. Împreună cu colegii mei, am inspectat lucrări la un șantier. Aici, în scurt timp, vom crea al doilea serviciu Barnahus din țară. În Cahul, odată cu reforma RESTART, am mobilizat mai multe resurse pentru a investi în servicii menite să protejeze copiii și familiile cu copii”, a declarat ministrul. În cadrul vizitei, oficialul a menționat că pentru prima dată în Cahul a fost creat serviciul de Echipă Mobilă, care are deja 32 de beneficiari – copii cu dizabilități. Totodată, orașul dispune acum și de o cameră senzorială pentru copii cu nevoi speciale. Alexei Buzu a subliniat că în ultima perioadă a crescut considerabil numărul de familii cu copii aflate în evidența asistenței sociale, ceea ce permite oferirea unor intervenții mai prompte și servicii mai adaptate nevoilor acestora. „Vreau să mulțumesc partenerilor și colegilor din primărie pentru dedicație și pentru faptul că reușim împreună să aducem servicii mai aproape de oameni”, a adăugat ministrul.

Începând cu data de 24 august 2025, ora 08:00, cele patru autorități de frontieră și vamale din Republica Moldova și România vor aplica, în comun, procedura de control coordonat la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiulești–Galați, pe sensul de intrare în România. Această schimbare are ca obiectiv accelerarea și facilitarea traficului transfrontalier, contribuind la reducerea timpilor de așteptare atât pentru călători, cât și pentru transportatorii de mărfuri. Conform normelor tehnologice, controlul va fi realizat separat de către autoritățile de ieșire din Republica Moldova și cele de intrare din România, însă pe teritoriul aceluiași stat – România. Diferența esențială față de practica anterioară constă în faptul că, pe sensul de ieșire din Republica Moldova, la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiulești–Galați, nu vor mai fi efectuate controale. Oprirea pentru verificări se va face exclusiv la intrarea în România. Implementarea controlului coordonat reprezintă un pas important în fluidizarea traficului la frontiera comună, contribuind totodată la consolidarea cooperării între instituțiile de frontieră și vamale ale Republicii Moldova și României.

Cuvântul „lavandă” provine din latinescul „lavare”, care înseamnă „a spăla”. Această denumire a fost dată plantei pentru că romanii foloseau lavanda în băile aromatice, pentru a parfuma apa și a curăța trupul. Cine i-a dat numele În perioada Imperiului Roman, lavanda a fost cultivată pe scară largă și asociată cu igiena și puritatea. Romanii au fost primii care i-au recunoscut proprietățile antiseptice și aromatice, iar numele „lavandula” a rămas în limbile europene, evoluând în formele moderne „lavanda” (română, spaniolă, italiană) sau „lavender” (engleză). Semnificația denumirii Numele reflectă rolul practic și simbolic al plantei: curățenie, puritate și relaxare. Este și astăzi folosit pentru a desemna întreaga specie, indiferent dacă este folosită pentru parfum, medicină sau decor. Lavanda provine din regiunea mediteraneană, fiind cultivată încă din antichitate în zone precum Spania, Franța, Italia și Grecia. În trecut, lavanda creștea sălbatic pe dealurile și câmpiile însorite, fiind adunată manual pentru uz personal sau comercial. Cum era folosită lavanda înainte În Egiptul antic, lavanda era folosită pentru îmbălsămarea cadavrelor și în ritualuri religioase. Romanii o utilizau pentru băi aromatice, parfumarea hainelor și protecție împotriva infecțiilor. În Evul Mediu, lavanda era folosită ca medicament natural, pentru calmarea durerilor, prevenirea infecțiilor și alungarea insectelor. În unele culturi, fânul de lavandă era pus sub perne pentru un somn liniștit și vise plăcute. Utilizarea lavandei astăzi Astăzi, lavanda este cultivată pe scară largă și folosită în multiple domenii: Cosmetică: uleiuri esențiale, parfumuri, săpunuri și loțiuni pentru piele. Medicină naturistă: calmante, ceaiuri pentru relaxare, uleiuri pentru masaj și aromaterapie. Gastronomie: în prăjituri, ceaiuri sau siropuri aromate. Decor și relaxare: buchete, perne aromatice, plante ornamentale în grădini. De ce este atât de apreciată Parfumul intens și efectele relaxante fac din lavandă o plantă versatilă, utilă atât pentru sănătate, cât și pentru starea de bine. Este simbol al păcii, curățeniei și purității, iar culturi vaste precum cele din Provence, Franța, au transformat lavanda într-un adevărat simbol cultural și turistic.

Ministerul Educației și Cercetării anunță că noul an de studii 2025–2026 va începe luni, 1 septembrie, în toate instituțiile de învățământ din Republica Moldova.   Prima lecție din acest an va avea genericul „Valorile care ne unesc”, fiind obligatorie pentru toate școlile și liceele, atât publice, cât și private.   Pentru buna desfășurare a orei tematice, Ministerul, cu sprijinul Consiliului Europei, a pregătit un set de materiale didactice adaptate fiecărui nivel de studiu. De asemenea, cadrele didactice sunt invitate să participe la ateliere metodice dedicate organizării acestei lecții.

Un incident grav s-a produs aseară la o terasă din orașul Leova, unde o tânără angajată de 18 ani ar fi fost agresată fizic și hărțuită sexual de două persoane afiliate blocului politic „Pobeda”, transmite PulsMedia.MD.   Sursele menționează că este vorba despre Nicolae Bojenco, avocat și lider al organizației teritoriale „Pobeda” din Cahul, și Mihail Cîrnici, un alt activist al aceleiași formațiuni. Cei doi s-ar fi aflat în Leova pentru a participa la protestele organizate în contextul vizitei prim-ministrului Dorin Recean.   După manifestații, bărbații ar fi mers într-un local, unde, potrivit informațiilor preliminare, au consumat alcool. Ulterior, aceștia ar fi încercat să intre în vorbă cu o chelneriță, iar după ce au fost refuzați, au devenit agresivi, deteriorând bunuri din local și adresându-i tinerei propuneri indecente.   Poliția a intervenit la fața locului, însă cei doi au continuat să tulbure ordinea publică și să amenințe oamenii legii. În consecință, au fost escortați la sediul Poliției.   În urma documentării cazului, Mihail Cîrnici a fost reținut pentru 72 de ore, în timp ce Nicolae Bojenco a fost eliberat, beneficiind de statutul său de avocat. Legea prevede că un avocat nu poate fi reținut, arestat sau percheziționat fără acordul Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova, cu excepția cazurilor de corupție.   Pe acest caz a fost inițiat un proces penal pentru huliganism, iar investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.

Guvernul va prioritiza, în continuare, inițiativele care aduc beneficii directe oamenilor și va realiza proiecte de dezvoltare a localităților din Republica Moldova. Premierul Dorin Recean a reiterat angajamentul Executivului la întrevederea cu autoritățile publice locale din raionul Leova și a vorbit despre inițiativele implementate în regiune. „Raionul Leova se modernizează localitate cu localitate în ultimii 4 ani, datorită eforturilor Guvernului de a aduce bani pentru Moldova și de a-i investi în proiecte așteptate de localnici timp de decenii. Vom continua să îmbunătățim infrastructura și să investim pentru ca oamenii să trăiască mai bine acasă, în Moldova”, a spus premierul Dorin Recean. Prim-ministrul a menționat că prin Programul „Satul European” au fost realizate 29 de proiecte, iar altele 17 sunt în derulare: „Prin Satul European am ajuns, practic, în fiecare localitate. Standardul minim în fiecare sat trebuie să însemne apă, drum, lumină, grădiniță, școală și punct medical”. Potrivit premierului, 11,2 milioane de lei au fost investiți în modernizarea și dotarea școlilor și grădinițelor din raionul Leova, iar 17 milioane de lei au fost investiți în instituțiile medicale. Spitalul Raional Leova a fost dotat cu echipamente moderne,  au fost aduse 2 ambulanțe noi și au fost deschise 4 farmacii în Tigheci, Colibabovca, Tomai și Filipeni, prin programul „Farmacie în satul tău”. În ceea ce ține de asigurarea cu apă a cetățenilor, au fost construite 10 km de rețele de apeduct 2 castele de apă, o stație de tratare și o stație de pompare a apelor uzate. În lucru mai sunt proiectele majore de apeducte magistrale, care vor conecta zeci de sate, printre care Sărata Nouă – Sărăteni și Iargara – Borogani – Tigheci. Un alt obiectiv realizat ține de construcția a 6 km de canalizare și 2 stații de epurare. De asemenea, a fost construit podul Leova – Bumbăta, primul pod nou peste Prut de la independență, care leagă direct Republica Moldova de România. Totodată, a fost reparat drumul Leova – Leușeni și drumul de acces către satul Filipeni. Este în construcție și drumul R34 Hîncești – Leova – Cantemir. „Investim peste 8 milioane de lei în reabilitarea drumurilor locale doar la Filipeni, iar, în țară, în acest an, am construit 700 de kilometri de drumuri locale. Dacă mergem în ritmul actual, ar fi nevoie de 50–60 de ani. Dar cu sprijinul european, putem schimba lucrurile până în 2030” , a menționat premierul. Prim-ministrul a accentuat importanța pregătirii pentru absorbția fondurilor europene, accentuând că autoritățile vor subvenționa documentarea proiectelor. În același timp, premierul s-a referit la gestionarea taxelor locale și transparența în acest proces.

Aeronava fără pilot la bord care va trece ilegal frontiera de stat va putea fi distrusă, neutralizată sau zborul acesteia va fi luat sub control de către Forțele Aeriene, subordonate Ministerului Apărării al Republicii Moldova. Prevederile sunt incluse în Legea privind securitatea spațiului aerian național, care a fost publicată astăzi în Monitorul Oficial, informează MOLDPRES. Totodată, în cazul dronelor, care survolează ilegal spațiul aerian al țării și este imposibilă interceptarea acestora, Poliția de Frontieră va avea dreptul să le imobilizeze sau să le distrugă, prin dezactivarea funcțiilor de comandă, de control sau de comunicații. De asemenea, în cazul în care vor exista informații verificate și confirmate referitoare la utilizarea neautorizată a spațiului aerian național de către o aeronavă civilă sau de stat cu pilot la bord, Ministerul Apărării va asigura protecția spațiului aerian, iar autoritățile vor colabora în vederea acordării sprijinului pentru asigurarea securității spațiului aerian național. Totodată, documentul elaborat de Ministerul Apărării reglementează raporturile juridice, organizaționale şi administrative, apărute în procesul de asigurare a securității spațiului aerian național, modul de acțiune în diverse situații aeriene şi competențele specifice privind aprobarea executării măsurilor de securitate aeriană. Necesitatea proiectului de lege a fost generată de situația de securitate la nivel regional şi național, precum şi de lacunele existente în legislația din domeniu. Legea va intra în vigoare la 1 septembrie 2025.

Consiliul Raional Cahul a anunțat cu profund regret trecerea la cele veșnice a lui Alexandru Zeabchin (1974–2025), specialist în cadrul Direcției construcții și drumuri. În mesajul de condoleanțe, instituția transmite întreaga compasiune familiei îndoliate, colegilor și celor apropiați. Pe parcursul activității sale, Alexandru Zeabchin a fost apreciat drept un profesionist responsabil și un coleg respectat, care a muncit cu dăruire, contribuind semnificativ la dezvoltarea domeniului construcțiilor și infrastructurii rutiere din raion. „Plecarea sa lasă un gol în colectiv și în inimile celor ce l-au cunoscut”, se arată în mesajul Consiliului Raional Cahul.

Consiliul Local de Transparență (CLT) Cahul a lansat un apel public prin care solicită autorităților să intervină urgent pentru salvarea unei clădiri de patrimoniu din municipiu, construită în anul 1938. Edificiul, situat pe strada Ioan Vodă cel Cumplit 75, a găzduit de-a lungul timpului instituții bancare și reprezintă un exemplu valoros al arhitecturii interbelice, realizat după proiectul arhitectului român Radu Dudescu. Potrivit apelului, imobilul riscă să aibă soarta cinematografului „Gaudeamus” din Chișinău, dacă nu vor fi luate măsuri pentru conservarea lui. Actualul proprietar ar intenționa excluderea clădirii din Registrul monumentelor de importanță locală, fapt ce ar putea conduce la pierderea ireversibilă a unei părți esențiale din identitatea urbană a orașului. CLT Cahul atrage atenția că edificii similare, construite în aceeași perioadă, sunt astăzi protejate în România, fiind incluse în listele monumentelor istorice din Huși și Miercurea Ciuc. Organizația subliniază că, printr-o decizie adoptată în martie 2025, Consiliul Municipal Cahul a recunoscut valoarea arhitecturală a clădirii și a inclus-o în lista monumentelor istorice și de arhitectură a orașului. Reprezentanții CLT solicită autorităților locale și centrale – Primăria municipiului Cahul, Consiliul Municipal, Ministerul Culturii și Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor – să-și unească eforturile pentru conservarea și protejarea imobilului. Mai mult, aceștia cer includerea clădirii și în Registrul național al monumentelor istorice protejate de stat, invocând nu doar valoarea estetică, ci și importanța educațională, istorică și simbolică a acesteia. „Patrimoniul nu se recuperează”, se menționează în apel, unde autoritățile sunt îndemnate să-și asume responsabilitatea morală de a salva istoria orașului Cahul printr-un dialog real și o colaborare strânsă cu societatea civilă. Inițiativa face parte din proiectul ECOU „CLT Cahul – Vocea Cetățenilor în Guvernarea Locală”, desfășurat în cadrul programului INSPIRĂ Moldova, cu sprijinul Uniunii Europene și al organizației People in Need Moldova.

Un incendiu puternic a izbucnit în această dimineață, în jurul orei 08:00, la Gara de trenuri din orașul Cantemir. Flăcările au generat un fum dens care a acoperit orașul și localitățile din apropiere, îngreunând vizibilitatea și creând un pericol pentru sănătatea locuitorilor. Potrivit informațiilor oficiale, la fața locului intervin echipaje de pompieri din orașele Cantemir și Leova. În sprijin au fost mobilizate și echipele Î.M. „Apă-Canal Cantemir”, precum și echipa de la spații verzi a Primăriei orașului Cantemir. Din cauza vântului puternic, incendiul se extinde rapid, ceea ce face intervenția pompierilor extrem de dificilă. Autoritățile locale au lansat un apel către cetățeni, în special către locuitorii străzii Boris Glavan, să nu încerce stingerea incendiului pe cont propriu și să lase această sarcină specialiștilor. De asemenea, Primăria Cantemir atenționează persoanele care suferă de boli cronice respiratorii sau alte afecțiuni sensibile la fum să evite pe cât posibil deplasările prin oraș până la diminuarea situației. Reprezentanții administrației locale au anunțat că locuitorii vor fi ținuți la curent cu evoluția incendiului pe parcursul zilei.

În Republica Moldova va fi creat Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurii Critice. Acest lucru este prevăzut în legea privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice naționale, informează MOLDPRES. Potrivit legii, publicate vineri în Monitorul Oficial, Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurii Critice (CNCPIC), va fi creat ca structură aflată în subordinea MAI și va asigura planificarea strategică, coordonarea, monitorizarea permanentă și controlul asupra stadiului implementării activităților reglementate de lege. De asemenea, instituția va elabora proiecte de acte normative în domeniul protecției infrastructurii critice și documente de planificare strategică specifice, pe care le va supune analizei reprezentanților autorităților publice responsabile. În noua lege este specificată lista sectoarelor și subsectoarelor infrastructurii critice. Aceasta se referă la domeniile energetic; sectorul bancar; infrastructuri ale pieței financiare; sănătate; alimentare cu apă și canalizare; infrastructură digitală; administrație publică; spațiu; servicii poștale și curierat; gestionarea deșeurilor; furnizori digitali; cercetare; fabricarea, producția și distribuția de substanțe chimice; producția, prelucrarea și distribuția de alimente; fabricarea dispozitivelor medicale și a dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, echipamentelor electrice, autovehiculelor și a altor echipamente de transport; securitate națională. Legea privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice naționale va intra în vigoare la expirarea termenului de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Documentul prevede că procesul de identificare și de desemnare a infrastructurilor critice naționale se va încheia în termen de un an de la intrarea în vigoare a noii legi și va fi revizuit periodic, cel puțin o dată în an, pentru identificarea și desemnarea noilor infrastructuri.

La 34 de ani de la independență, economia Republicii Moldova se confruntă cu un tablou complex. În timp ce Produsul Intern Brut (PIB) și sectoarele industrial și agricol sunt încă departe de nivelurile din 1991, migrația masivă continuă să slăbească potențialul de dezvoltare al țării. Totuși, un progres notabil se regăsește în creșterea salariului mediu, care este de peste două ori mai mare decât la începutul anilor 1990 și cu aproximativ 40% peste cel din perioada sovietică, semnalând o îmbunătățire a nivelului de trai pentru cei rămași acasă. Sunt concluzii ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, expuse vineri, 22 august, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. Conform estimărilor lui Veaceslav Ioniță, în 2025 PIB-ul Republicii Moldova ar putea atinge 348,3 miliarde de lei, în creștere față de 323,8 miliarde de lei înregistrate în 2024. Un proces de recuperare extrem de lent față de anul de referință 1991. În 1995, PIB-ul moldovenesc s-a redus la 43,7% din valoarea anului 1991, iar în 1999 a atins doar 37,7%. În 2010 a ajuns la 63,4% din nivelul anului 1991, în 2020 la 82,9%, iar pentru 2025 se estimează o recuperare de 93,6%. Deși economia a înregistrat progrese constante în ultimele două decenii, Republica Moldova încă nu a reușit să depășească complet pierderile economice generate de tranziția post-sovietică. „Astăzi încă suntem sub nivelul anului 1991. Cu ritmul de dezvoltare cu care mergem astăzi mai avem nevoie de câțiva ani. Timp de 65 de ani, PIB din Republica Moldova a crescut, anual, în mediu cu 2%, în timp ce media globală a fost de 3,5%. Republica Moldova, în special în anii 1991/1999, a pierdut din ritmul de dezvoltare. În acea perioadă, anual, cu 11% scădea PIB-ul moldovenesc. În ultimii șase ani, PIB-ul a avut o creștere de 0,6%. Cea mai modestă din ultimii 25 de ani. În acest an, optimist, am putea avea o creștere de 3%. Cam batem pasul de loc”, a spus Veaceslav Ioniță. Potrivit expertului, în cei 34 de ani de independență, producția industrială a Republicii Moldova a rămas una dintre cele mai vulnerabile sectoare economice. Pentru 2025 se estimează o creștere modestă de doar 2,5%, însă nivelul producției va reprezenta doar 73,5% din cel atins în 1991, sub maximul din 2019, când s-a ajuns la 76,6%. După 1991 s-a produs o prăbușire, cu un declin mediu anual de –12% până în 1999. Ulterior, între 2000 și 2019, s-a înregistrat o recuperare modestă de circa 4% anual, perioada 2010–2019 fiind cea mai favorabilă din întreaga independență. Totuși, din 2020 încoace, crizele multiple au generat din nou scădere, de această dată de –1,3% anual. „În ultimul deceniu, avansul industriei a fost nesemnificativ – doar 6% în total, adică 0,6% anual. În aceste condiții, dacă nu va fi schimbat modelul de dezvoltare, Republica Moldova ar avea nevoie de încă trei decenii pentru a reveni la nivelul industrial din 1990”, potrivit expertului. Economistul afirmă că în cei 34 de ani de independență, și producția agricolă a Republicii Moldova a evoluat sub semnul instabilității, rămânând extrem de vulnerabilă la condițiile climaterice și la lipsa unei strategii de dezvoltare. Între 1991 și 1995, sectorul agricol a înregistrat un declin de 30%, care până în 2000 a ajuns la 45% față de 1991 – anul de referință. În perioada 2000–2010 a urmat o redresare parțială, până la 60%, iar în 2019 s-a atins un nivel de 86%. Totuși, în 2020 producția s-a prăbușit la 62,7%. Anul 2021 a adus o revenire spectaculoasă, apropiată de nivelul din 1991, însă în anii următori tendința a fost din nou negativă, ajungând la doar 74,6% în 2024. „Ultimii trei ani au fost deosebit de nefavorabili, combinația dintre crize economice, secete și lipsa de viziune strategică ducând la o scădere anuală medie de –2,8%. Pentru 2025 se anticipează un nou regres, de aproximativ 5% față de 2024, ceea ce anulează complet câștigurile obținute în 2021 și accentuează stagnarea pe termen lung a agriculturii moldovenești”, a afirmat economistul. Analistul economic a mai menționat că la proclamarea independenței, Republica Moldova avea o populație totală de 4,3 de milioane de locuitori, dintre care 3,6 milioane pe malul drept al Nistrului. În 2025, numărul populației s-a redus dramatic la 2,7 milioane, dintre care 2,4 milioane locuiesc pe malul drept. În decurs de 34 de ani, țara a pierdut aproximativ 1,6 milioane de oameni, dintre care 1,2 milioane doar de pe malul drept. Depopularea masivă reprezintă cea mai gravă provocare cu care s-a confruntat Republica Moldova în perioada post-independență. De asemenea, a specificat faptul că dezechilibrul demografic se reflectă direct în raportul dintre angajați și pensionari. În 1991, erau 1,56 de milioane de lucrători și 582 de mii de pensionari, ceea ce asigura un raport de trei angajați la un pensionar. În 2025, situația s-a deteriorat sever: doar 635 de mii de muncitori contribuie la întreținerea a 530 de mii de pensionari, raportul fiind aproape unu la unu. Evoluție care face ne sustenabil actualul sistem de pensii și pune o presiune majoră asupra echilibrului economic și social al țării. În 2025, specifică expertul, salariul mediu în Republica Moldova este estimat la 15 800 de lei, ceea ce reprezintă o dublare față de nivelul din 2020. Și pensia medie urmează aceeași tendință, atingând aproximativ 4 170 de lei, de două ori mai mult comparativ cu acum cinci ani. În 1993 salariul era de șapte ori mai mic decât în 1983 și de cinci ori mai mic față de 1991, ajungând la doar 20% din nivelul anului de referință - 1991. Abia în 2017 salariile din Republica Moldova au depășit nivelul celor plătite în perioada sovietică, iar astăzi ele sunt de două ori mai mari decât la începutul independenței. Dacă până în 1995 salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau aproape identice, iar până în 2016 cele din stânga Nistrului erau mai mari, din 2017 situația s-a inversat. În prezent, salariul mediu pe malul drept este de cel puțin 15 800 de lei, în timp ce pe malul stâng abia atinge 7 200 lei. Prezentarea PDF poate fi accesată aici: http://viitorul.org/ro/content/analiz%C4%83-economia-republicii-moldova-la-34-de-ani-de-independen%C8%9B%C4%83-progrese-limitate-%C8%99i IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Începând cu 1 septembrie 2025, intră în vigoare Acordul de protecție socială dintre Republica Moldova și Republica Italiană, care va permite cetățenilor celor două state să cumulze perioadele de muncă realizate pe ambele teritorii pentru a obține dreptul la pensie. Astfel, perioadele de cotizare din Moldova și Italia vor fi recunoscute reciproc, astfel încât persoanele să poată îndeplini stagiul minim necesar pentru pensionare. În prezent, legislația prevede un minim de 15 ani de cotizare în Republica Moldova și 20 de ani în Italia. Cum se calculează și cum se plătește pensia Fiecare stat va calcula și achita pensia doar pentru perioada lucrată pe propriul teritoriu, conform legislației naționale. Plata va fi efectuată direct în contul bancar al beneficiarului, indiferent dacă acesta se află în Moldova sau în Italia. Unde se depune dosarul În Republica Moldova, cererile de pensionare se depun la Aparatul Central al CNAS, pe baza unei programări prealabile. În Italia, beneficiarii trebuie să se adreseze Institutului Național de Protecție Socială (INPS). Acte necesare pentru solicitarea pensiei Pentru a beneficia de prevederile acordului, solicitanții trebuie să prezinte: un act de identitate valabil; un cont bancar deschis într-o bancă din Italia sau Moldova; carnetul de muncă; diplome de studii; certificate de stare civilă; certificat de la poliție (dacă este cazul). După depunerea dosarului, autoritățile celor două state vor colabora pentru verificarea documentelor, iar beneficiarii vor fi informați în legătură cu decizia finală. „Dacă ai lucrat toată viața în Italia și ai și stagii de muncă în Republica Moldova, ai acum posibilitatea să-ți valorifici dreptul la pensie”, a transmis Casa Națională de Asigurări Sociale.

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 cea mai mare creștere a prețurilor la imobile din ultimii 17 ani: +20,6 puncte procentuale față de trimestrul anterior. Prețul mediu a atins un nivel record de 1.906 euro/m², conform expertului economic Veaceslav Ioniță. Această valoare depășește precedentul record stabilit în primul trimestru din 2008 (+14,5 pp) și reprezintă cea mai mare creștere trimestrială din istoria țării. Analiza pieței imobiliare În trimestrul II din 2025, în municipiul Chișinău și suburbii s-au vândut 1.176 apartamente, în scădere față de aceeași perioadă din 2024 (3.403 apartamente). Mediana prețului pentru un apartament în Chișinău a fost de 104.500 euro, conform BNM. Prețul mediu a urcat la 107.000 euro/apartament, cu o creștere de circa 2.500 euro. Cauzele creșterii explozive (expert Veaceslav Ioniță) Scăderea ofertei – între 2022-2024, volumul locuințelor date în exploatare a scăzut cu peste 50 pp față de perioada 2019-2021 (811.000 m² vs 1,7 milioane m²). Migrația internă – tot mai mulți locuitori din mediul rural aleg să se stabilească în Chișinău Creșterea costurilor de construcție – în doar trei ani, acestea au urcat cu 50 pp, făcând improbabilă revenirea la prețuri mai accesibile. Dinamica prețurilor la apartamente în Chișinău În anul 2010, un apartament nou costa în medie 698 euro/m², iar unul vechi 634 euro/m². În 2015, prețurile au scăzut la 599 euro/m² pentru apartamente noi și 577 euro/m² pentru cele vechi. În 2020, nivelul a urcat la 857 euro/m² pentru locuințele noi și 645 euro/m² pentru cele vechi. În 2022, media era de 1.186 euro/m² pentru apartamente noi și 814 euro/m² pentru cele vechi. În primul trimestru din 2024, apartamentele noi au ajuns la 1.434 euro/m², iar cele vechi la 972 euro/m². În primul trimestru din 2025 s-a atins recordul de 1.906 euro/m² pentru locuințe noi și 1.324 euro/m² pentru cele vechi. Accesibilitatea locuințelor În 1980 erau necesare 9,3 salarii medii anuale pentru achiziția unui apartament de 70 m². În 2000, cifra a urcat la 20,3 salarii, iar în 2005 situația s-a ameliorat treptat. În T1 2024 nivelul a ajuns la 10 salarii medii anuale, apropiat de cel din 1980. Evoluția numărului de tranzacții imobiliare În 2011, în Republica Moldova s-au realizat 42.600 tranzacții imobiliare, dintre care 32.100 pentru apartamente și 10.500 pentru case individuale. În 2016, numărul total a urcat la 53.800 tranzacții, dintre care 43.400 pentru apartamente și 10.400 pentru case individuale. În 2019 s-a atins un nivel record de 63.600 tranzacții, cu 52.500 pentru apartamente și 11.100 pentru case individuale. În 2023 s-a înregistrat o scădere semnificativă la 36.800 tranzacții, dintre care 26.100 pentru apartamente și 10.700 pentru case. În 2024, piața și-a revenit parțial, ajungând la 45.200 tranzacții, dintre care 32.000 pentru apartamente și 13.200 pentru case individuale. În trimestrul II din 2025, piața imobiliară din Chișinău a atins un record istoric cu 3.250 apartamente vândute – cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. Conform experților, creșterea prețurilor este determinată de scăderea ofertei de locuințe, migrația internă și costurile ridicate de construcție. În paralel, piața imobiliară se caracterizează printr-un număr record de tranzacții și o cerere susținută, în special în Chișinău și suburbii. Acest comunicat de presă a fost elaborat de către echipa Știrile iData, din cadrul companiei Date Inteligente.

S.A. „Apă-Canal Cahul” informează consumatorii că, potrivit notificării primite de la Î.C.S. „Premier Energy Distribution” S.A., în data de 25 august 2025, între orele 09:00 – 17:00, vor fi efectuate lucrări planificate de reparație a echipamentelor electrice care alimentează Stația de Pompare Nr. 1 (r. Prut). Pe durata acestor lucrări există riscul apariției întreruperilor temporare ale furnizării apei în municipiul Cahul și în localitățile deservite. Reprezentanții întreprinderii își cer scuze pentru eventualele neplăceri și mulțumesc consumatorilor pentru înțelegere. Pentru informații suplimentare și actualizări, consumatorii pot apela: Dispecerat: 0299 22000

Ieri, 21 august, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a efectuat o vizită de lucru în raionul Cahul, unde a discutat cu autoritățile locale despre consolidarea sprijinului pentru categoriile sociale vulnerabile și îmbunătățirea serviciilor oferite comunității. În cadrul vizitei, ministrul s-a întâlnit cu președintele raionului Cahul, Pavel Groza. La discuții au participat și Igor Șevcenko, șeful Oficiului Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, precum și Oxana Radu, șefa Agenției Teritoriale de Asistență Socială Sud (ATAS Sud). Oficialii au analizat situația socială din teritoriu și au identificat soluții pentru consolidarea colaborării dintre autoritățile centrale și cele locale. „O comunicare constantă și o colaborare strânsă între nivelul central și cel local sunt esențiale pentru ca ajutorul să ajungă rapid și eficient la oamenii care au cea mai mare nevoie”, a declarat ministrul Alexei Buzu în cadrul întrevederii. Ulterior, ministrul a vizitat sediul ATAS Sud, unde s-a întâlnit cu angajații instituției. Discuțiile s-au axat pe dificultățile întâlnite de aceștia în activitatea zilnică, dar și pe modalitățile de modernizare a serviciilor sociale pentru a răspunde mai bine necesităților beneficiarilor. Reprezentanții ATAS Sud au subliniat importanța resurselor suplimentare și a instruirii personalului pentru a putea face față solicitărilor tot mai mari din partea comunității.

Ofițerii Echipelor Mobile ale Serviciului Vamal au intervenit prompt în raionul Vulcănești, în apropierea satului Cișmichioi, în urma unor informații operative. Un automobil de model BMW 540i, condus de un cetățean moldovean de 39 de ani, a refuzat să se conformeze somațiilor legale de oprire și a accelerat, părăsind carosabilul și ajungând într-un șanț. Vehiculul a fost ulterior escortat la postul vamal Cahul, unde în urma controlului au fost descoperite aproximativ 450 de articole vestimentare cu inscripții de brand, transportate în scop comercial, fără acte de proveniență. Mărfurile au fost ridicate, iar autoturismul a fost reținut și plasat într-o parcare specială. Șoferul riscă sancțiuni contravenționale. La fața locului a fost solicitat și sprijinul Inspectoratului Național de Patrulare, care a confirmat că bărbatul se afla sub influența alcoolului.

Proiectul Modernizarea Tehnicii și Echipamentului Agricol (MAME), implementat cu sprijinul Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA), urmează să continue cu o nouă etapă de finanțare. În prezent, autoritățile și partenerii japonezi negociază o nouă linie de finanțare care să asigure fermierilor acces la tehnică modernă. În cadrul unei ședințe la ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, ministra Ludmila Catlabuga și delegația JICA, condusă de Takashi Hibino, director senior, au discutat despre pașii de urmat pentru lansarea noii etape a programului. Menționăm că până acum, prin intermediul proiectului MAME, agricultorii au beneficiat de mecanisme avantajoase de achiziție în rate a tehnicii și echipamentelor agricole (tractoare, combine, semănători, grape, utilaje de recoltare și post-recoltare, remorci și echipamente pentru protecția culturilor). Noua etapă a MAME este planificată să demareze în primul semestru al anului 2026 și prevede un produs financiar conceput în condiții preferențiale, cu dobânzi reduse, perioadă extinsă de rambursare și proceduri simplificate de accesare. În plus, se preconizează extinderea finanțării către echipamente destinate reducerii riscurilor climatice, în special pentru livezi.

Ministrul Educației, Dan Perciun, atenționează părinții asupra unor informații false care circulă în rândul instituțiilor de învățământ. Potrivit acestuia, unele școli transmit mesaje prin care se sugerează că părinții ar trebui să deschidă un cont la o anumită bancă pentru a putea beneficia de sprijinul financiar de 1000 de lei. „Aceasta este o dezinformare. Banii pot fi ridicați de la orice oficiu poștal sau pot fi transferați pe orice card bancar existent, indiferent de bancă. Nu este nevoie să deschideți conturi noi și nu este obligatoriu să optați pentru o anumită bancă”, a precizat ministrul.  Ministerul Educației a anunțat că va investiga sursa acestor informații eronate și îi îndeamnă pe părinți să raporteze cazurile în care primesc asemenea mesaje, pentru a preveni răspândirea dezinformării.

Teatrul „B. P. Hasdeu” din Cahul vă invită duminică, 24 august 2025, la un eveniment cultural de excepție, organizat în cadrul proiectului „GERMENII CULTURII”, parte a Programului Național Acces la Cultură 2025, finanțat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Evenimentul va începe la ora 16:00, la sediul teatrului, iar intrarea este liberă pentru toți doritorii de cultură și artă. Program artistic Spectacol teatral „STRIGĂTUL COPIILOR” – trupa de teatru liceal „Prințul Negru” (L.T. „N. Dadiani”, Chișinău), conducător Sergiu Triboi. Ansamblul de muzică populară „Spicușorul”, conducător Ion Gamureac. Duetul Victoria Caras & Larisa Harea – muzică ușoară și etno. Organizatorii promit o după-amiază plină de artă, muzică și tradiții, menită să aducă comunitatea mai aproape de cultură. Pentru detalii, contactați: 069621557 sau 060775522.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, susține că în celebrul „kuliok” oferit de Vladimir Plahotniuc lui Igor Dodon erau 860.000 de euro. Declarația a fost făcută declarat în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8. „- Cum credeți, ce era în punga neagră a lui Plahotniuc? - 860.000 euro. - Dvs. cunoașteți suma exactă? - Da. - Pe care Plahotniuc a transmis-o lui Dodon? - Da, da. Plahotniuc încă se mira, nu se mira, se indigna că cineva a „sustras” 140.000. - Se indigna unde? Eu nu am văzut nicăieri. - S-a indignat printre ai lui. - Aaaa, printre a lui.  El a spus: Eu știu exact că am pus acolo 1 milion. - Într-o pungă neagră 860.000 sunt cam mulți. Se zvonea de 500.000. - Acest lucru mi-a zis Plahotniuc personal. Ce vrei? Am dat deja declarații procurorilor anticorupție”. Igor Dodon nu a confirmat, nici infirmat faptul că în celebrul „kuliok” oferit de Vladimir Plahotniuc ar fi fost 860.000 de euro, potrivit tv8.md „Poziția noastră este următoarea: noi, în interiorul blocului, o să avem discuții și o să ne clarificăm. Chiar astăzi, la ora 11, avem o ședință pe întrebările curente, unde o să discutăm și acest subiect”. Liderul socialiștilor și al blocului electoral patriotic, din care face parte și Voronin, a dat asigurări cetățenilor că alianța politică va continua și după aceste dezvăluiri. „Blocul va rezista, va funcționa mai departe în interesele cetățenilor Republicii Moldova, iar întrebările care sunt, le vom discuta noi pe intern și vom găsi soluțiile necesare”. Fostul președinte al țării a mai acuzat guvernarea că face provocări pentru a crea disensiuni în interiorul blocului. Am solicitat o reacție de purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, dar nu am primit momentan niciun răspuns. Afirmațiile au fost făcute în timpul protestului organizat de către PSRM în fața Guvernului.

Întreprinderile micro și mici din sectorul agricol pot accesa finanțări prin programul IFAD VIII, destinate dezvoltării activităților de procesare și infrastructură post-recoltare. Valoarea maximă a creditului este de 150 mii de euro, acoperind până la 90% din valoarea proiectului. Contribuția proprie este de minimum 10%, iar termenul de rambursare ajunge până la 8 ani, cu o perioadă de grație de până la 4 ani. Investițiile eligibile vizează procesarea, calibrarea, ambalarea și etichetarea produselor agricole, construcția de depozite și camere frigorifice, precum și utilizarea energiei regenerabile pentru activități post-recoltare. Beneficiarii pot accesa credite cu dobânzi avantajoase, scutiri de TVA și facilități vamale, utilizabile pentru mijloace fixe sau capital circulant. Accesarea finanțărilor se realizează prin intermediul instituțiilor financiare partenere, disponibile pe www.ucipifad.md/parteneri Notă: Proiectul „Îmbunătățirea capacităților pentru transformarea zonei rurale (IFAD VIII)” este realizat de Guvernul Republicii Moldova și implementat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare prin UCIP IFAD, cu sprijinul Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă.

Dacă ești profesor de limba engleză, pasionat de lucrul cu copiii și vrei un mediu unde munca ta chiar face diferența, KidsAcademy e locul potrivit pentru tine. La KidsAcademy credem că succesul copiilor începe cu profesorii. De aceea, ne dorim alături de noi oameni cu priză la copii, energie, creativitate și dorință de creștere profesională. De ce să alegi KidsAcademy?  Mediu modern și inspirațional – vei preda într-un spațiu dotat cu tehnologie și materiale de ultimă generație. Echipă prietenoasă și orientată spre rezultate – aici nu ești singur; construim împreună o comunitate în care profesorii și copiii cresc împreună. Birocrație minimă – pentru noi, planificarea eficientă și creativă contează mai mult decât hârtiile fără sfârșit. Vrem ca energia ta să fie investită în lecții care aprind curiozitatea copiilor. Dezvoltare profesională continuă – oferim traininguri, resurse și sprijin astfel încât să te dezvolți constant și să-ți duci cariera la nivelul următor. Dacă:  - Iubești să lucrezi cu copiii și ai abilitatea de a-i inspira.  - Ai un nivel avansat de engleză și o bază pedagogică solidă.  - Cauți un mediu unde să fii apreciat, ascultat și unde munca ta contează cu adevărat. Cum aplici?  Trimite-ne CV-ul tău la team.professionalenglish@gmail.com La KidsAcademy, profesorii nu sunt angajați – sunt parteneri în misiunea noastră de a forma o nouă generație de copii curajoși, creativi și pregătiți pentru viitor. Dacă simți că acesta este locul unde meriți să fii, te asteptam cu drag.

Biroul Național de Statistică lansează un nou instrument interactiv de tip tablou de bord (dashboard) care prezintă evoluția indicelui prețurilor de consum și a ratei inflației în Republica Moldova în anii 2015-2025. Instrumentul este creat cu ajutorul platformei Power BI și are drept scop facilitarea accesului publicului larg la date statistice ușor de interpretat privind prețurile de consum. Cu ajutorul acestei aplicații interactive utilizatorii pot vizualiza, selecta și/sau filtra indicatorii privind Indicele Prețurilor de Consum (IPC), cât și rata inflației dezagregate în funcție de ani, luni, grupe de bunuri și servicii, astfel urmărind tendințele generale, cât și variațiile sezoniere ale inflației. Instrumentul oferă și informații privind ponderea bunurilor și serviciilor și gradul de influență a acestora asupra inflației, rata anuală minimă/maximă, cât și comparații cu alte țări din regiune. De asemenea, utilizatorii pot afla ce este Indicele Prețurilor de Consum, rata lunară și anuală a inflației, care este procesul de colectare a datelor despre prețuri și principalele aspecte privind calcularea acestor indicatori. Instrumentul poate fi vizualizat mai jos sau la rubrica Produse și servicii / Vizualizări de date / Indicele Prețurilor de Consum - tablou de bord interactiv. Amintim că, recent a fost publicată o vizualizare dinamică a Ratei anuale a inflației pe grupe majore de bunuri și servicii în perioada 2000-2024, unde utilizatorii pot urmări cum a evoluat rata inflației în ultimii 24 de ani pe grupurile majore de bunuri și servicii și identifica perioade cu inflație constantă, scăderi sau creșteri accentuate. De asemenea, un alt instrument care permite calculul indicelui prețurilor de consum și a ratei inflației pentru ultimii 30 de ani este Calculatorul Indicelui Prețurilor de Consum. Prin intermediul acestui instrument poate fi calculată valoarea estimativă a mărfurilor și serviciilor pentru orice perioadă începând cu anul 1994. Tabloul de bord, animația și Calculatorul IPC pot fi accesate pe site-ul www.statistica.gov.md la rubrica Produse și servicii / Vizualizări de date sau la rubrica Statistici pe domenii / Economia și mediul de afaceri/ Prețuri / Indicii prețurilor de consum. Sperăm că atât noul produs, cât și cele deja existente vor sprijini înțelegerea mai bună a evoluției inflației pentru diverse categorii de utilizatori, inclusiv mediul academic, mediul de afaceri, factori de decizie sau publicul larg. Dezvoltarea instrumentelor noi de vizualizare grafică a datelor adaptate la necesitățile utilizatorilor face parte dintr-o serie de inițiative ale BNS în vederea extinderii accesului publicului larg la datele statistice oficiale, și promovării educației statistice, acesta fiind un obiectiv prevăzut în Strategia de Dezvoltare a Sistemului Statistic Național 2023-2030.

Premierul Dorin Recean va efectua, joi, o vizită de lucru în raionul Leova. Șeful Guvernului va avea întrevederi cu reprezentanții autorităților publice locale și ai serviciilor desconcentrate din raion. Agenda mai include vizite la două drumuri aflate în reparație în raion.

Satul Văleni a găzduit la data de 20 august 2025, cea de-a doua ediție regională a concursului național „EU & bunicii mei”, unde generațiile au demonstrat că împreună pot forma o echipă de succes. La competiție au participat echipe din UTA Găgăuzia, Taraclia, Cantemir și Cahul, fiecare formată din doi bunici și doi nepoți. După probe de cunoștințe despre istoria și cultura Europei, exerciții de creativitate și multă voie bună, podiumul a arătat astfel: Locul I – „EuroFetele din sat”, Brânza, Cahul Locul II – „Активные болгарские бабушки”, Tvardița, Taraclia Locul III – „Patru fantastici”, Lingura, Cantemir Toți participanții au plecat acasă cu premii valoroase, dar și cu amintiri de neuitat. Concursul, aflat la prima ediție națională, își propune să unească generațiile și să promoveze valorile europene prin joc și creativitate. Finala va avea loc joi, 21 august, la Stăuceni, unde echipele câștigătoare din cele trei regiuni se vor întâlni. Cei care vor ocupa primul loc vor beneficia de o călătorie într-o capitală europeană. Evenimentul este organizat de Biroul pentru Integrare Europeană, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Culturii, Asociația de Jocuri Intelectuale din Moldova și Agenția Națională pentru Tineret, cu susținerea Delegației Uniunii Europene la Chișinău, UNFPA Moldova, CASMED, Fundația Moldcell și Fundația Medpark.

Ziua de 27 august 2025, atunci când Republica Moldova marchează 34 de ani de la proclamarea independenței, va fi zi liberă pentru toți angajații, atât din sectorul bugetar, cât și din cel privat. Precizarea a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, care a subliniat că joi și vineri, 28 și 29 august, rămân zile lucrătoare pentru instituțiile publice și companii. „„Am fost întrebat despre zilele libere în următoarea perioadă, în contextul în care se apropie Ziua Independenței și Ziua Limbi Române. Deci, să fie pe înțelesul tuturor, pe 27 august, atunci când în Republica Moldova este marcată ziua națională, avem această zi liberă în cadrul bugetar, dar și în sectorul privat. Totodată, 28 august și vineri, 29 august, vor fi zile lucrătoare, inclusiv bugetarii vor activa în regim obișnuit, implicit și instituțiile publice din țara noastră”, a declarat oficialul. Potrivit legislației, în 2025 angajații din Republica Moldova beneficiază de 13 zile libere. Dintre acestea, nouă cad în timpul săptămânii și patru în weekend. Reamintim că pe 27 august este marcată Ziua Independenței, iar pe 31 august – Ziua Limbii Române. Programele acestor zile în Cahul vor fi publicate ulterior.

Sectorul IT din Republica Moldova confirmă încă o dată rolul său strategic în economie. Potrivit Raportului Anual 2024, publicat de Moldova Innovation Technology Park (MITP), comunitatea rezidenților a generat o cifră de afaceri de 15,2 miliarde lei, echivalentul a circa 800 milioane euro, reprezentând 4,7% din PIB-ul național. Totodată, contribuția directă la bugetul public a atins 1,5 miliarde lei, în creștere cu 14% față de anul precedent. Totodată, salariul mediu lunar al specialiștilor IT a depășit 50.000 de lei (2.500 euro), confirmând atractivitatea sectorului pentru forța de muncă din Republica Moldova.  Creștere fără precedent a comunității MITP  În 2024, Moldova Innovation Technology Park număra 2.154 de rezidenți, dintre care 288 sunt companii cu capital străin, reprezentând 42 de țări. Din numărul total de rezidenți, 1.749 de companii au fost create după lansarea MITP, iar 26% doar în anul 2024.   „În anul 2024, creșterea medie lunară a numărului rezidenților a constituit 57 de companii. Aceasta este cea mai mare creștere înregistrată în cei 7 ani de funcționare a parcului. Fără doar și poate, acest salt se datorează modificărilor la Legea 77/2016 și adăugării noilor genuri de activitate permise în Parc. Astfel, 1/3 din toate întreprinderile aderate în perioada analizată, sau peste 200 de companii, au declarat, cele 2 activități noi introduse în 2024, în Legea 77/2016.”, a declarat Marina Bzovîi, Administratoarea MITP.   Cifra totală de afaceri a rezidenților a atins 15,2 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 800 de milioane euro. Cifra reprezintă 4,7% din PIB-ul țării. Contribuția la bugetul public național a fost de 1,5 miliarde lei, în creștere cu 14% fața de anul 2023.  „Această performanță economică evidențiază rolul strategic tot mai accentuat al sectorului IT în dezvoltarea economică a Republicii Moldova, contribuind cu 4,7% la PIB-ul național în anul 2024. Evoluția cifrei de afaceri a companiilor rezidente are un efect direct asupra creșterii contribuțiilor la Bugetul Public, confirmând eficiența și durabilitatea regimului fiscal oferit de MITP. Modelul funcțional al Parcului, bazat pe un cadru fiscal competitiv, continuă să demonstreze capacitatea de a atrage investiții, de a stimula creșterea economică și de a genera valoare adăugată reală în economia țării.”, susține Nadejda Hodus, Financial Manager MITP.  Salarii competitive și forță de muncă în creștere  Un alt aspect notabil este nivelul remunerației în sector, unde salariul mediu lunar al unui specialist IT din companiile rezidente MITP a urcat la 50.064 lei (aproximativ 2.500 euro). Aceasta înseamnă o majorare de 23% față de 2023, adică peste 9.400 lei în plus lunar pentru fiecare angajat.  „Acest indicator este unul statistic, calculat ca medie generală pentru toți specialiștii implicați în activitățile eligibile desfășurate în cadrul Parcului, de la poziții junior până la niveluri executive. Însă, trebuie să menționăm că acesta include nu doar salariile de bază, ci și toate bonusurile, primele și alte plăți acordate angajaților pe parcursul anului. De altfel, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, cele mai mari salarii medii lunare s-au înregistrat în sectorul informații și comunicații (36.370 lei), urmate de domeniul financiar și asigurări (28.180 lei), ceea ce confirmă competitivitatea remunerației în sectorul IT”, a explicat Nadejda Hodus, Financial Manager MITP.   Peste 24.200 de angajați lucrează în cadrul companiilor rezidente MITP, cu 14% mai mulți decât la finele lui 2023. Din această forță de muncă dinamică, 32% sunt femei și 68% bărbați.    Numărul angajaților cetățeni străini a ajuns la 541, cu o creștere accelerată în companiile cu capital local.  Exporturi și domenii de top  88% din vânzări reprezintă exporturi de servicii și produse, confirmând orientarea globală a companiilor noastre. Top 5 domenii cu cele mai mari vânzări în 2024:  Dezvoltarea soft-ului la comandă – 54%  Prelucrare de date & administrare pagini web – 19%  Consultanță IT – 11%  Call-centre & dispecerat (export) – 5%  Editare software – 4%   Raportul Anual 2024 MITP a fost elaborat în baza rapoartelor trimestriale depuse de către companiile rezidente, care au beneficiat de regimul special de impozitare pentru cel puțin o lună în anul analizat. Raportul complet este disponibil aici: https://mitp.md/p/public/files/Raport%20anual%202024_Final.pdf  

Guvernul va sprijini financiar inițiativele educaționale, culturale și civice ale cetățenilor stabiliți peste hotarele Republicii Moldova. Programul de susținere a inițiativelor și proiectelor pentru implicarea diasporei (Diaspora Engagement Hub - DEH), a fost aprobat, pentru perioada 2026–2028. Acesta este destinat cetățenilor originari din Republica Moldova, aflați în afara țării, reprezentanților asociațiilor din diasporă, grupurilor de inițiativă și centrelor educaționale.  „Considerăm, întotdeauna, că ai noștri sunt plecați peste hotare temporar. De aceea, organizăm evenimente și programe ca să facem posibilă revenirea lor acasă, cât mai curând”, a menționat premierul Dorin Recean.  Prin intermediul Programului, Guvernul va oferi finanțare nerambursabilă, de până la 100 mii de lei, pentru proiectele depuse individual de asociații sau centre educaționale din diasporă și până la 150 mii de lei pentru proiectele realizate în parteneriat cu organizațiile din Republica Moldova. Printre domeniile eligibile pentru finanțare se numără educația, cultura și implicarea civică. Astfel, Diaspora Engagement Hub vine cu un șir de beneficii concrete: sprijin pentru predarea limbii române și activitățile educaționale dedicate copiilor și tinerilor din diaspora, finanțarea proiectelor culturale, precum și susținerea parteneriatelor dintre diaspora și organizațiile din țara noastră. Un element de noutate ține de posibilitatea realizării proiectelor nu doar peste hotare, ci și în Republica Moldova. Programul Diaspora Engagement a fost lansat în anul 2016. Până în prezent, prin intermediul acestuia au fost finanțate peste 170 de proiecte, implementate de reprezentanți ai comunităților diasporale.

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul anunță afișarea rezultatelor intermediare pentru Admiterea 2025 – sesiunea suplimentară. Candidații pot verifica listele: online: https://admiterea.usch.md/rezultate/ la sediul universității: Blocul Central, mun. Cahul, str. Independenței 1, unde listele sunt afișate pe hol. Pașii următori pentru candidați: Depunerea actelor în original Perioada: 21 – 23 august 2025 Locul: Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Blocul Central Atenție! Candidații care nu depun diploma în original până la 23 august nu vor fi admiși. Achitarea taxei de studii pentru candidații admiși la contract Termen limită: 23 august 2025 Bonul de plată se ridică de la biroul 105 Universitatea urează bun venit noilor studenți și mult succes în parcursul lor academic! Facultățile care participă la această sesiune suplimentară: Facultatea Drept și Administrație Publică Facultatea de Științe Umaniste și Pedagogice Facultatea de Economie, Inginerie și Științe Aplicate Detalii complete: https://www.usch.md/

Cabinetul de miniștri a aprobat Planul de măsuri pentru pregătirea sezonului de încălzire 2025–2026. Documentul conține 48 de măsuri menite să asigure livrări stabile de energie pentru întreaga țară în sezonul rece, inclusiv prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și consolidarea securității energetice. Planul prevede achiziționarea gazelor naturale din mai multe surse, utilizarea unor rute alternative de transport și monitorizarea livrărilor necesare pentru malul stâng al Nistrului. Totodată, potrivit documentului, până la 1 noiembrie 2025, SA Energocom va suplini stocurile de securitate de gaze naturale în proporție de cel puțin 15% din consumul anual mediu. În cazul stopării livrărilor de gaze naturale către malul stâng, Planul prevede accesarea suportului financiar în valoare de 60 de milioane de euro, pus la dispoziția populației din regiunea transnistreană de către Uniunea Europeană. Alte măsuri incluse în Plan vizează punerea în funcțiune a Liniei de înaltă tensiune „Vulcănești–Chișinău” până la sfârșitul anului curent și lansarea, până la sfârșitul lunii octombrie, a unei licitații competitive pentru achiziția anuală a energiei electrice. În același timp, este prevăzută posibilitatea alimentării Republicii Moldova, la necesitate, din Sistemul Electroenergetic Național al României prin LEA-110 kV, dar și implementarea, până la mijlocul lunii octombrie, a unor măsuri de eficiență energetică în clădirile publice. Documentul include și o analiză amplă a contextului energetic regional, cu referințe la datele furnizate de Agenția Internațională pentru Energie și Comisia Europeană. Reamintim că, începând cu anul 2022, Ministerul Energiei elaborează anual Planul de măsuri pentru pregătirea sezonului de încălzire, ca parte a Strategiei naționale de reducere a vulnerabilităților în domeniul energetic.

Cabinetul de miniștri a aprobat semnarea Acordului de grant cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, prin care țara noastră va beneficia de un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 2,1 milioane de dolari.  Fondurile vor fi direcționate către modernizarea și îmbunătățirea serviciilor medicale de reabilitare, cu impact direct asupra sănătății și calității vieții cetățenilor. Grantul va contribui la eficientizarea serviciilor pentru pacienții cu risc sporit de boli cardiovasculare, precum accident vascular cerebral (AVC) și infarct miocardic. „Infrastructura de intervenție în cazul accidentelor vasculare cerebrale a fost dezvoltată de către Ministerul Sănătății destul de rapid și foarte profesionist. Acum, avem și servicii de reabilitare, inclusiv pentru cei care au suferit din această cauză”, a menționat premierul Dorin Recean.  De asemenea, proiectul prevede dezvoltarea protocoalelor naționale pentru prevenirea și managementul bolilor netransmisibile, instruirea echipelor multidisciplinare din medicina primară, extinderea programelor de sănătate digitală și telemedicină, desfășurarea campaniilor de informare pentru populație, precum și elaborarea ghidurilor și procedurilor pentru integrarea serviciilor de reabilitare și monitorizarea pacienților după AVC și afecțiuni cardiace. Acordul de grant va intra în vigoare la data semnării și va fi implementat până pe 30 septembrie 2028.

Studenții moldoveni vor beneficia și în perioada 2026-2028 de burse oferite de Guvernul Ungariei în cadrul programului „Stipendium Hungaricum”. În acest scop, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei vor semna un nou Memorandum de Înțelegere. Hotărârea privind inițierea negocierilor și semnarea documentului a fost aprobată astăzi de Guvern.  „Prin semnarea acestui Memorandum, continuăm să oferim oportunitatea pentru studenții din Republica Moldova să-și facă studiile de licență, master și doctorat în Ungaria. Ungaria pune tradițional la dispoziție Republicii Moldova 40 de locuri pentru studenții noștri, iar aceste oportunități vor continua pe durata acestui acord până în 2029”, a spus ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.  Documentul are drept scop promovarea mobilității academice pentru tinerii din Republica Moldova prin participarea la programul de burse oferite de Guvernul Ungariei, prin intermediul Fundației Publice Tempus. Noul Memorandum va înlocui acordul semnat în 2022 și va marca cea de-a cincea ediție a programului, lansat inițial în 2014.  Actualmente, Ungaria oferă 40 de burse anual pentru cetățenii moldoveni la toate ciclurile de studii superioare (licență, master și doctorat). Domeniile de studiu includ următoarele specialități: agricultura, ingineria, științele exacte, tehnologiile informaționale și științele politice.  Totodată, Memorandumul prevede crearea unui Program pentru absolvenții programului de burse care va permite urmărirea parcursului lor profesional și crearea unei rețele de absolvenți ai programului.

Guvernul a avizat proiectul Ministerului Justiției care prevede instalarea unor sisteme speciale menite să împiedice deținuții să folosească ilegal telefoanele mobile, alte dispozitive electronice sau internetul, scrie newsmaker.md Potrivit autorităților, tehnologia va funcționa strict în perimetrul penitenciarelor și va utiliza benzi de frecvențe radio la puterea minimă necesară, pentru a nu afecta comunicațiile din afara acestora. Ministerul Justiției dă asigurări că dispozitivele nu vor stoca date despre utilizatori și nu vor interfera cu echipamentele oficiale din dotarea închisorilor. Măsura este justificată prin necesitatea combaterii infracțiunilor grave coordonate de după gratii, precum escrocherii telefonice, intimidarea martorilor sau activități criminale organizate. Totuși, documentul recunoaște și posibile efecte secundare asupra cetățenilor sau afacerilor din apropierea penitenciarelor. Restaurante, hoteluri, clinici sau alte companii care depind de telefonia mobilă ar putea fi afectate de disfuncționalități, ceea ce ar putea genera plângeri sau solicitări de despăgubiri. „Pentru a preveni asemenea situații, este esențial ca implementarea sistemelor să se bazeze pe studii de impact radio și să includă măsuri de limitare a interferențelor în afara spațiilor legal vizate”, precizează Ministerul Justiției. Costurile estimate se ridică la aproximativ 9 mii de dolari, sumă care ar permite procurarea a circa 20 de dispozitive pentru cele 17 penitenciare din țară. Finanțarea ar urma să fie asigurată din bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu posibil sprijin din partea partenerilor de dezvoltare.

În ultimele 48 de ore, polițiștii de frontieră din cadrul Direcției regionale Sud au depistat cinci cetățeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera moldo-ucraineană. Ambele incidente au avut loc în zona de responsabilitate a Sectorului Poliției de Frontieră „Vulcănești”. În timpul unei misiuni de supraveghere, efectuate cu ajutorul mijloacelor din dotare, polițiștii au identificat cinci persoane care au ocolit punctele oficiale de trecere, fără a putea justifica prezența lor în apropierea frontierei. Toți cei cinci sunt cetățeni ucraineni, solicitanți de azil pe teritoriul Republicii Moldova. Cercetările continuă pentru a stabili toate circumstanțele fiecărui caz. Poliția de Frontieră reamintește că traversarea ilegală a frontierei de stat constituie o încălcare gravă a legislației naționale și atrage răspundere conform legii.

În penitenciare vor fi instalate sisteme speciale menite să blocheze utilizarea ilegală a telefoanelor mobile, a dispozitivelor electronice și a accesului la internet de către deținuți. Scopul proiectului, avizat de Guvern, este de a-i împiedica să comită noi infracțiuni, cum ar fi escrocherii telefonice, intimidarea martorilor sau coordonarea unor activități criminale, transmite IPN. Ministerul Justiției precizează că noile măsuri sunt necesare pentru a spori securitatea penitenciarelor și pentru a proteja societatea de activități infracționale desfășurate de persoane private de libertate.  Vor fi instalate echipamente care să detecteze și să bruieze semnalul telecomunicațiilor neautorizate, fără a afecta infrastructura de comunicații din afara instituțiilor de detenție. Autoritățile susțin că proiectul va contribui la descurajarea tentativelor de manipulare a proceselor judiciare sau electorale din interiorul penitenciarelor.  Potrivit proiectului, implementarea acestor sisteme va aduce beneficii directe contribuind la reducerea numărului de infracțiuni săvârșite din spatele gratiilor și prin creșterea nivelului de securitate națională.

Urmare a unui dosar trimis în judecată de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), un bărbat a fost condamnat, după ce nu a declarat în vamă aproape 100.000 euro. Precum comunicaseră procurorii PCCOCS în noiembrie 2021, chișinăuianul cu vârsta de 47 de ani – care călătorea în septembrie 2021 spre Istanbul – după ce a ales să treacă vama prin culoarul verde inscripționat „nimic de declarat,” a pretins că culoarul roșu „nu era vizibil.” În baza probelor prezentate de procurorii PCCOCS, instanța de judecată a respins acest și alte argumente ale bărbatului și l-a condamnat la 5 ani închisoare, cu suspendarea acestei pedepse pentru 2 ani. Totuși, Judecătoria Chișinău a decis să nu confiște cei aproape 100.000 euro pe care condamnatul ar fi urmat să-i scoată din Moldova prin contrabandă spre Turcia. În acest sens, procurorii PCCOCS, sunt determinați să conteste la Curtea de Apel Centru neconfiscarea banilor în folosul statului, așa cum acești bani au fost folosiți de către condamnat la încercarea de scoatere a lor din Moldova prin încălcarea legii.   Așadar, urmează să se pronunțe instanța de apel, iar până la rămânerea definitivă a sentinței, persoana este prezumată nevinovată potrivit legii. În ceea ce privește suma de bani care nu fusese declarată regulamentar, aceasta rămâne sechestrată, pentru eventuala confiscare solicitată acum repetat de către procurori. 

În cadrul ședinței de astăzi, Guvernul a aprobat modificarea Hotărârii nr.351/2023, prin care Programul de stimulare a investițiilor „373” este prelungit până la sfârșitul anului 2028. Decizia vine în contextul rezultatelor obținute până în prezent, care confirmă impactul semnificativ al Programului asupra economiei naționale: peste 840 de antreprenori au beneficiat de 1 170 de credite, în valoare totală de 3,6 miliarde lei, generând investiții de peste 5,2 miliarde lei. În cadrul companiilor sprijinite activează în prezent circa 13 000 de angajați, iar estimările arată că vor fi create suplimentar încă 2 600 de locuri de muncă. Cele mai multe investiții au fost direcționate către sectoare strategice pentru economia Republicii Moldova: Producția și furnizarea de energie – 41% Industria prelucrătoare – 16% Transport și depozitare – 14% Totodată, Programul sprijină antreprenori și în alte domenii cheie, precum agricultura și sănătatea, contribuind la consolidarea și diversificarea economiei naționale. Hotărârea Guvernului include și ajustări tehnice menite să accelereze procesul de evaluare și aprobare a proiectelor investiționale, asigurând o implementare mai rapidă și mai eficientă. O noutate importantă este că antreprenorii vor putea combina creditele acordate prin Programul „373” cu alte forme de susținere financiară și non-financiară nerambursabilă gestionate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

În plin sezon al fructelor, rafturile supermarketurilor sunt suplinite cu produse de import. Recolta de fructe din acest an a fost grav afectată de înghețurile din primăvară, ceea ce a dus la un deficit semnificativ de producție internă, în special în cazul caiselor și piersicilor, transmite agrotv Potrivit studiului EastFruit, supermarketurile din Republica Moldova au cel mai mare adaos comercial la fructe și legume – aproape 98 la sută, deoarece prețul de vânzare cu amănuntul este mai mare. În opinia Asociației Comercianților cu Amănuntul din Moldova, „punctul slab al supermarketurilor moldovenești nu constă în prețurile relativ mari, ci în calitatea instabilă a fructelor și legumelor proaspete” . Directorul executiv al Asociației  “Moldova Fruct”, Iurie Fală a declarat pentru AGRO TV Moldova că lipsa fructelor de sezon în supermarketuri are loc în contextul înghețurilor care au avut loc în această primăvară. ,,Noi nu avem, ale noastre nu avem, avem foarte puține, din câteva regiuni care au supraviețuit, asta-i întrebarea piersicilor. Acele care lipsesc, ele sunt substituite din import, pentru că cererea este din partea consumatorilor, cetățenilor Republicii Moldova. Alta-i că noi am avut anul acesta înghețuri, pe care nu le-am mai avut de 50 de ani, niciodată nu-mi aduc aminte să avem în perioada lunii aprilie îngheț de o săptămână, ca iarna. Și au fost afectate plantațiile de piersic, de caise, care își încep vegetația mai devreme. De exemplu, prunele au fost afectate într-o măsură mai slabă’’, a menționat IURIE FALĂ, director al Asociației  “Moldova Fruct”. Produsele autohtone ajung să fie vândute în special la piețele și târgurile locale. În piețele din capitală, prețul piersicilor și a caiselor variază între 15 și 25 de lei pentru un kilogram. Ministerul Agriculturii a anunțat anterior că peste 8.650 de hectare de livezi au fost afectate, iar temperaturile negative persistente din perioada aprilie-mai au distrus procesele de înflorire și formare a rodului. Potrivit estimărilor, există pierderi de până la 45 la sută pentru cais și prun.

Blocul este constituit de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Republican „INIMA MOLDOVEI” și Partidul pentru Viitorul Moldovei și a fost aprobat cu simbolul electoral aferent pentru imprimarea în buletinele de vot. La data de 11 august 2025, copreședinții blocului – Igor Dodon, Vladimir Voronin, Vasile Tarlev și Irina Vlah – au depus cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat, însoțită de documentele obligatorii. Din cei 107 candidați desemnați, trei nu s-au prezentat la semnare, astfel că lista finală a rămas cu 104 candidați, respectând cota minimă de 40% pentru ambele sexe. Candidații Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” din raionul Cahul: Locul 31: Marcel Cenușa, M, 1971, municipiul Cahul, PSRM, profesor, consilier local în Consiliul raional Cahul. Locul 54: Petru Burlacu, M, 1959, municipiul Cahul, PCRM, agronom, consilier local în Consiliul raional Cahul. Locul 21 pe lista Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” este ocupat de Sergiu Butuc, M, 1979, din raionul Cantemir, satul Victorovca, jurist și consilier raional în Consiliul raional Cantemir, din partea partidului PRIM.   Comisia Electorală Centrală a constatat că toate documentele prezentate respectă cerințele legale prevăzute de Codul electoral nr. 325/2022 și regulamentele aferente, confirmând validitatea înregistrării candidaților și a reprezentanților Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat oficial Blocul Electoral „ALTERNATIVA” pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Blocul este constituit de Partidul Politic Mișcarea Alternativa Națională, Partidul Politic „Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei” și Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune - Congresul Civic”. La data de 11 august 2025, copreședinții blocului – Ion Ceban, Ion Chicu, Alexandr Stoianoglo și Marc Tkaciuk – au depus lista de candidați la funcția de deputat, care cuprinde 103 persoane. Candidații Blocului Electoral „ALTERNATIVA” din raionul Cahul: - Locul 47: Zinaida Armanu, F, 1969, municipiul Cahul, Mișcarea Alternativa Națională (MAN), medic, director SRL „Neurovizor”. - Locul 54: Sergiu Tutovan, M, 1964, raionul Cahul, Giurgiulești, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), agronom, agent reprezentant comercial ICS „Agrimatco Service” SRL. - Locul 66: Pavel Anton, M, 1968, municipiul Cahul, Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic (PAC-CC), administrator SRL „Ladia”. Hotărârea CEC prevede că toți candidații înregistrați care dețin funcții publice trebuie să-și suspende activitatea pe durata campaniei electorale, conform Codului electoral. Nesuspendarea activității va duce la excluderea din lista de candidați.

În data de 12 august 2025, Agenția de Dezvoltare Regională Sud a organizat o vizită la șantier în cadrul proiectului: „Reabilitarea energetică a clădirii grădiniței de copii Nr. 4 din municipiul Cahul". Au participat reprezentanți ai Agenției de Dezvoltare Regională Sud, ai primăriei municipiului Cahul, ai antreprenorului, dirigintele de șantier și proiectantul. Lucrările decurg conform graficului de execuție. La etapa actuală se efectuează termoizolarea pereților clădirii. Acoperișul nou este executat în totalitate pe toată suprafața clădirii. 73,9 % dintre lucrări sunt deja executate. Valoarea proiectului „Reabilitarea energetică a clădirii grădiniței de copii Nr. 4 din municipiul Cahul" conform contractelor de antrepriză/prestare servicii constituie 12,36 mil. MDL. Proiectul este finanțat din sursele Fondului național de dezvoltare regională și locală (FNDRL) - 11,05 mil. MDL (90,0 %), iar contribuția aplicantului - Primăria municipiului Cahul este de 1,23 mil. MDL (10,0 %), fiind implementat în cadrul „Programului Național orașe-poli de creștere". Conform planului anual de finanțare, pentru anul curent sunt alocate 9,36 mil. MDL din FNDRL. Beneficiarii direcți ai acestui proiect sunt cca 200 de copii care frecventează instituția, pentru care vor fi asigurate condiții optime de învățare, precum și cca 37 angajați ai instituției. Drept principali indicatori care urmează a fi atinși prin implementarea acestui proiect este clădirea cu performanță energetică sporită (suprafața termoizolată - 4934,7 m2), acoperișul și pereu renovat, pavajul și bordura nou construite, iar spațiile verzi aferente - renovate. Reabilitarea energetică a clădirii poate reduce cheltuielile pentru consumuri energetice cu estimativ 30%, care, la rândul său, presupun o reducere de 30% a emisiilor poluante. Proiectul este finanțat de Guvernul Republicii Moldova, prin Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală și contribuții locale, implementat de Agenția de Dezvoltare Regională Sud.

Pe 24 august 2025, locuitorii municipiului Cahul sunt invitați să participe la un Program Muzical Creștin desfășurat în centrul orașului, în Piața Horelor, Bulevardul Victoriei. Evenimentul va avea loc între orele 17:00 – 18:00 și promite să aducă liniște sufletească și un moment de respiro în mijlocul agitației cotidiene. Organizatorii își doresc să ofere participanților un timp plăcut, prin muzică și mesaje cu caracter creștin, într-o atmosferă prietenoasă și deschisă tuturor. Intrarea este liberă, iar toți cei interesați sunt așteptați să se bucure de un program artistic menit să inspire, să unească și să aducă o stare de pace comunității. Participanții sunt încurajați să vină împreună cu familia și prietenii, pentru a se bucura de o oră de inspirație și pace sufletească. „Dorim ca prin acest program să aducem bucurie și liniște inimilor, dar și un moment de apropiere între oameni”, au menționat organizatorii în invitația video adresată comunității.

În această perioadă, Secția Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Cahul desfășoară acțiuni sporite de control în traficul rutier, cu scopul de a preveni încălcările legislației și de a proteja siguranța tuturor participanților la trafic. Potrivit polițiștilor, verificările vizează în special: șoferii care conduc sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise; starea tehnică a vehiculelor aflate în circulație; alte situații ce pot pune în pericol siguranța pe drumurile publice. „Acționăm cu fermitate împotriva comportamentelor ilegale și îndemnăm cetățenii să respecte regulile de circulație, să fie responsabili și să semnaleze orice activitate suspectă. Poliția este alături de voi, dar siguranța depinde de fiecare dintre noi. Fiți responsabili în trafic – viața are prioritate!”, au declarat reprezentanții Inspectoratului de Poliție Cahul. Prin aceste acțiuni, polițiștii urmăresc să reducă numărul accidentelor rutiere și să sporească gradul de responsabilitate al participanților la trafic.

În ultimele 48 de ore, 19-20 august 2025, punctele vamale din Republica Moldova au înregistrat un flux intens de traversări la frontieră. Pe sensul de intrare în țară au trecut: 53 de camioane cu mărfuri perisabile, 571 de camioane cu alte tipuri de marfă, 283 de camioane goale, 5080 de autoturisme și 270 de autobuze și microbuze. Pe sensul de ieșire din țară s-au înregistrat: 31 de camioane cu mărfuri perisabile, 441 de camioane cu alte mărfuri, 604 camioane goale, 5308 autoturisme și 271 de autobuze și microbuze. În aceeași perioadă, angajații Serviciului Vamal au depistat 13 cazuri de încălcare a legislației vamale, printre care declararea eronată a codului tarifar, surplus de marfă și trafic ilicit. Totodată, au fost identificate 17 mijloace de transport cu numere străine care au depășit termenul legal de aflare pe teritoriul țării (180 de zile), precum și 5 cazuri de încălcare a regulilor privind transmiterea autovehiculelor cu numere străine către alte persoane. Autoritățile vamale reamintesc că respectarea legislației contribuie la un flux mai sigur și mai rapid în punctele de trecere a frontierei.

Noua legea cu privire la energia electrică a fost publicată astăzi în Monitorul Oficial. Aceasta modernizează esențial cadrul legal național, în concordanță cu acquis-ul comunitar, și introduce o serie de reglementări ce vor stimula concurența, lansarea pieței energiei electrice și cuplarea acesteia cu cea a Uniunii Europene, informează MOLDPRES. Totodată, noile prevederi vor promova instalarea sistemelor de stocare a energiei, electrificarea economiei și facilitarea participării consumatorilor la piața energiei. Astfel, legea urmărește să asigure prețuri și costuri ale energiei electrice accesibile și transparente pentru consumatori, un grad ridicat de securitate a aprovizionării cu energie electrică și o tranziție lină către un sistem energetic durabil, cu emisii reduse de dioxid de carbon. Prevederile documentului vizează extinderea listei de activități supuse licențierii. Este vorba despre activitatea de stocare a energiei, activitatea de trading cu energie și activitatea de agregare. De asemenea, noua lege va stabili principiile generale de funcționare a piețelor de energie electrică, inclusiv ale celor angro. Alte prevederi ale inițiativei legislative se referă la extinderea atribuțiilor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, în contextul gestionării crizelor de energie electrică. Astfel, ANRE va monitoriza felul în care titularii de licențe respectă deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale. În cazul în care vor fi identificate abateri, vor fi aplicate sancțiuni. Documentul mai urmărește promovarea noilor modele de afaceri în sectorul electroenergetic prin dezvoltarea infrastructurii pentru încărcarea vehiculelor electrice. Astfel, pentru desfășurarea acestei activități nu va fi necesară obținerea unei licențe pentru furnizarea energiei electrice. Ministerul Energiei a specificat anterior că noua lege contribuie la consolidarea securității energetice a țării, asigurând premisele necesare pentru o alimentare fiabilă, sustenabilă și la prețuri competitive în beneficiul cetățenilor, al mediului de afaceri și al economiei naționale în ansamblu.

Poliția de Frontieră reamintește cetățenilor că accesul în zona de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei de stat este reglementat strict, pentru asigurarea ordinii și securității la hotar. Prezența în zona de frontieră (până la fâșia de protecție) este permisă doar în baza unui act de identitate valabil sau a altui document care confirmă identitatea persoanei, la solicitarea polițistului de frontieră.  Accesul în fâșia de protecție este permis numai: pe baza unui permis eliberat de Poliția de Frontieră; prin informare prealabilă (telefonică, verbală sau electronică) a subdiviziunii Poliției de Frontieră. Angajații autorităților publice și ai organelor de drept pot intra în această zonă cu: legitimație de serviciu, document semnat de conducerea instituției în care activează, informare prealabilă a Poliției de Frontieră. De asemenea, persoanele care tranzitează drumurile publice din zona de frontieră nu au nevoie de permis sau de informare prealabilă. Permisele pentru acces în fâșia de protecție se eliberează la cerere, pentru o perioadă de până la un an. Zona de frontieră este teritoriul cu lățimea de 10 km de la linia de frontieră de stat spre interiorul țării. Fâșia de protecție a frontierei de stat reprezintă terenurile de la linia frontierei până la 30 de metri în interior, destinate exclusiv supravegherii și asigurării controlului trecerii frontierei de stat.

Asigurarea RCA este asigurarea de răspundere civilă auto a deţinătorilor de autovehicule şi este o asigurare obligatorie pentru toţi posesorii de autovehicule din Republica Moldova. Obiect a asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) îl constituie răspunderea civilă a posesorului de autovehicul pentru orice pagubă sau vătămare coprorală produsă prin accident care au loc pe teritoriul Republicii Moldova. -Ce riscuri acoperă asigurarea RCA? Acest tip de asigurare acoperă orice daune provocate terţelor persoane în urma unor accidente de circulaţie (daune materiale sau vătămări corporale). -Ce acte trebuie să prezint pentru încheierea contractului de asigurare RCA? certificatul de înmatriculare al autovehiculului (paşaportul tehnic); permisul de conducere; după caz, alte acte ce atestă dreptul de posesiune asupra autovehiculului (procură, contract de locaţiune, contract de leasing, etc.). -În ce cazuri pot beneficia de reduceri pentru asigurarea RCA? Şi cît vor constitui acestea? Puteţi beneficia de reduceri în următoarele cazuri: 25% pentru persoanele fizice pensionate şi persoanelor cu deficienţe locomotorii sau grad de invaliditate; 60% pentru persoanele care activează în domeniul transportului internaţional de mărfuri şi pasageri, încadraţi în sistemul TIR-Carnet şi Inter-BUS, doar în cazul în care transportatorii internaţionali fac dovada deţinerii poliţei de asigurare „Cartea Verde” pentru zona III (Europa)pentru o perioadă de 12 luni; de la 5% la 50% potrivit sistemului bonus-malus pentru persoanele care au contractat asigurarea RCA pe parcursul anilor precedenţi fără a fi implicate în accidente rutiere. -Care este limita de despăgubire în cazul asigurărilor RCA? Despăgubirea de asigurare va fi stabilită în limitele răspunderii asigurătorului, care sunt de 1 mln lei pentru avarieri sau distrugeri de bunuri şi 1 mln lei pentru fiecare persoană păgubită în caz de vătămări corporale sau deces, dar nu mai mult de 5 mln lei, indiferent de numărul persoanelor păgubite într-un accident rutier. -În ce caz pot încheia o asigurare RCA pe un termen mai mic de 12 luni? Contractul de asigurare RCA de obicei se încheie pe un termen de 12 luni. Însă se pot încheia contracte de asigurare pe un termen mai mic de 12 luni pentru autovehiculele: utilizate în activităţi agricole sezoniere; înmatriculate cu numere temporare; aflate în alte cazuri prevăzute de legislaţie. -În ce cazuri persoana asigurată nu poartă răspundere civilă? Asiguratul nu poartă răspundere civilă auto în cazurile în care accidentul a avut loc: în caz de forţă majoră, inclusiv diferite acţiuni sau măsuri militare în timp de război sau stări excepţionale; calamităţi naturale, explozii nucleare, radiate sau poluare radioactivă; dezordini în masă; activităţi teroriste; din culpa exclusivă a păgubitului. -Care este procedura de obţinere a poliţei de asigurare RCA pentru mai multe vehicule? Persoana fizică sau juridică care are în posesiune mai mult de un autovehicul înmatriculat ori supus înmatriculării în RM poate încheia un singur contract de asigurare de răspundere civilă auto, în care va indica numărul autovehiculelor, caracteristicele lor tehnice şi datele de identificare, situaţie în care asigurătorul va elibera poliţe de asigurare pentru fiecare autovehicul. -Când începe răspunderea Asiguratorului în cazul asigurării RCA? Răspunderea asigurătorului începe din momentul indicat în poliţa de asigurare şi încetează la ora 00:00 a ultimei zile de valabilitate înscrise în poliţa sau anterior acelei date, în momentul radierii din circulaţie a autovehiculului. Poliţa de asigurare se eliberează numai cu condiţia achitării primei de asigurare.

Operatorii economici pot beneficia de mai multă siguranță, predictibilitate și continuitate a activității comerciale, odată cu intrarea în vigoare a unei proceduri detaliate privind suspendarea temporară a tratamentului tarifar preferențial. Procedura a fost aprobată de Serviciul Vamal, în conformitate cu art. 68 din Codul vamal nr. 95/2021, și este aplicată în situațiile în care apar îndoieli justificate privind autenticitatea documentelor de origine sau originea preferențială a mărfurilor. Noua reglementare urmărește prevenirea fraudelor și consolidarea disciplinei comerciale, oferind în același timp un mecanism echitabil și previzibil pentru agenții economici. Avantajele pentru agenții economici Marfa nu este blocată – se eliberează în aceeași zi, chiar și în caz de dubii, pe baza constituirii unei garanții. Protecție financiară – nu se achită anticipat drepturile de import, iar garanția se restituie integral dacă originea declarată se confirmă. Concurență loială – importatorii corecți sunt protejați de practicile neloiale. Transparență și eficiență – procedura este integrată în sistemul informatic ASYCUDA World, reducând timpul de procesare și oferind trasabilitate completă. „Scopul nostru este să sprijinim companiile să-și continue activitatea fără blocaje, asigurând în același timp corectitudinea aplicării facilităților tarifare. Este un pas important pentru un comerț mai sigur și mai echitabil,” a declarat Alexandru Iacub, directorul Serviciului Vamal. Cum funcționează procedura Notificare și drept la replică – agentul economic este informat și poate prezenta informații și documente suplimentare. Constituirea garanției – dacă suspiciunile persistă, tratamentul tarifar preferențial se suspendă, iar importatorul depune o garanție pentru eventualele taxe. Eliberarea mărfurilor – bunurile se pun la dispoziția declarantului în aceeași zi, cu garantarea drepturilor de import. Verificarea internațională – dovada de origine este verificată prin cooperare cu autoritățile din țara exportatoare. Decizia finală – dacă originea se confirmă, garanția se restituie integral; în caz contrar, suma datorată se reține din garanție. Procedura este reglementată de Codul vamal nr. 95/2021 – art. 68, art. 101, art. 106 și art.184 alin.(4).