Europa Libera

Acum 6 ore
22:00
Ce au în comun alegerile locale și geopolitica? Cum vor coabita componentele alianței de guvernare la nivel local? Valentina Ursu, în dialog cu analistul politic occidental Vladimir Socor: Europa Liberă: Despre aceste alegeri generale locale s-a vorbit mult în această campanie electorală și s-a spus că miza lor rămâne a fi votul geopolitic. Așa să fie?Vladimir Socor: „În general, politicienii din Republica Moldova i-au obișnuit pe alegători, i-au antrenat practic pe alegători să vibreze la așa-numitele mesaje geopolitice. Este din vina politicienilor că alegătorii au ajuns să fie condiționați de asemenea mesaje. Practic, un fel de reflexe pavloviene. Și eu cred că este o abordare cinică din partea politicienilor să se comporte cu alegătorii pur și simplu ca și cum alegătorii ar fi buni de manipulat, o masă de manipulare. Politicienii din Republica Moldova în acești aproape 30 de ani au avut foarte puțin de oferit în mod concret alegătorilor.”Europa Liberă: Dar ce câștigă administrația publică locală dacă politicienii obțin mandatul în baza votului geopolitic? Vladimir Socor: „În acest caz, administrația publică locală nu numai că nu câștigă nimic, dar pierde. Vedem în ce hal se află Chișinăul după atâția ani în care alegerea primarului și a Consiliului municipal a fost determinată de așa-numitele considerente geopolitice.” Europa Liberă: Și la Bălți, și la Comrat, și în alte localități se vorbește despre acest vot geopolitic.Vladimir Socor: „Da, în loc să se vorbească despre putoarea de pe străzi, despre faptul că trotuarele și străzile sunt surpate și se strică mașinile și trecătorii își rup picioarele mergând pe străzile acestea. Același principiu este valabil și pentru alegerile parlamentare și prezidențiale. Republica Moldova, poate cel mai sărac stat din Europa, trăiește din alegeri geopolitice.”Europa Liberă: Ce câștigă și ce pierde Chișinăul dacă vine Andrei Năstase în fruntea municipiului sau dacă vine Ion Ceban?Vladimir Socor: „Eu nu văd o deosebire semnificativă între cei doi candidați în ceea ce privește gospodărirea orașului. Dacă primarul și Consiliul municipal vor fi serioși în ceea ce privește gospodărirea orașului, atunci eu cred că și unul, și celălalt au șanse bune să gospodărească orașul așa cum și unul, și celălalt au promis în campania electorală de anul trecut. Rezultat invalidat de către justiția dlui Plahotniuc, dar campania electorală Năstase versus Ceban de anul trecut a fost cea dintâi campanie serioasă din istoria Chișinăului în care s-a discutat despre oraș și despre gospodărie, și despre lupta anticorupție în loc să se discute despre geopolitică. Acest tip de campanie aproape că s-a repetat, poate că nu în întregime, dar aproape că s-a repetat și anul acesta. Și eu, după câte înțeleg, cei doi candidați și partidele respective au decis să coopereze în viitorul Consiliu municipal. Eu văd aici o evoluție deosebit de sănătoasă și potențial promițătoare.”Europa Liberă: Ambii vin din aceeași coaliție de guvernare – unul din partea Blocului ACUM, celălalt din partea PSRM. Ar putea să apară certuri după ce se anunță rezultatele acestor alegeri?Vladimir Socor: „Bineînțeles că certuri pot să apară, dar înaintea alegerilor ambii candidați și partidele respective au anunțat intenția de a coopera în viitorul Consiliu municipal. De aceea, eu cred că este o evoluție sănătoasă, o evoluție în direcția bună, o evoluție condiționată, așa cum ați menționat, dna Valentina, o evoluție condiționată de existența coaliției la nivel parlamentar și guvernamental.”Europa Liberă: Și la nivel central se va menține aceeași cooperare?Vladimir Socor: „Să sperăm, ar fi în interesul țării!”
Acum 12 ore
19:00
Peste un milion de alegători - 38% - au votat până la ora 18.30 Cu mai puţin de trei ore înainte de închiderea secţiilor de votare, prezenţa la urne este de peste 38% la nivelul Republicii Moldova şi de puţin peste 31% în municipiul Chişinău. Pragul minim de 25% necesar ca un scrutin local să fie declarat valabil a fost depăşit, la nivelul ţării, după ora 14.00, iar în capitală - aproape două ore mai târziu. Prezenţa e mai scăzută în comparație cu scrutinul local din anul 2015, când deja la ora...
19:00
Rata de participare la vot, de o pătrime din alegători, necesară pentru validarea scrutinului a fost depăşită atât pe ţară, cât şi în Chişinău. Cu trei ore înainte de închiderea secţiilor de votare, în ţară îşi exprimaseră opţiunea de vot 36 la sută, iar în Chişinău, 30 la sută dintre alegători.O prezenţă la vot extrem de redusă se înregistrează în cele patru circumscripţii electorale în care au loc alegeri parlamentare repetate, după ce Maia Sandu şi Andrei Năstase au schimbat legislativul pe executiv, iar Vlad Plahotniuc şi Viorel Melnic au renunţat la fotoliile de deputaţi câştigate în parlamentarele trecute în circumscripţiile Nisporeni, şi, respectiv, stânga Nistrului.Totuşi, riscul ca alegerile noi din aceste patru circumscripţii să nu fie validate nu există, întrucât în cazul acestor alegeri nu există un prag de validare, ceea ce înseamnă că învingător va deveni primul clasat, indiferent de rezultatul înregistrat.În circumscripţia nr. 48 destinată votului cetăţenilor din stânga Nistrului, până la prânz votaseră în general doar câţiva cetăţeni, în condiţiile în care la parlamentarele trecute aceştia dăduseră dovadă de un activism electoral fără precedent, dar, aşa cum au semnalat observatorii, această participare înaltă ar fi fost determinată de transportarea organizată şi, posibil, chiar mituirea alegătorilor.   
18:40
Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, Dereck J. Hogan, a participat, alături de observatorii misiunii diplomatice americane, la monitorizarea alegerilor locale de duminică de la Chişinău. „Dereck J. Hogan şi observatorii de la Ambasada SUA la Chişinău sunt bucuroşi să monitorizeze astăzi alegerile pentru a încuraja un scrutin liber, corect şi transparent'', se arată într-o postare a ambasadei pe Facebook.Alegerile locale de duminică și alegerile generale repetate în patru circumscipții uninominale sunt urmărite de 1.600 de observatori naţionali din partea a 11 organizaţii, precum şi de 145 monitori internaţionali.
18:20
Alegerile locale de duminică înregistrează, până la ora 18.30, o rată de participare scăzută față de scrutinul de acum patru ani dar suficientă pentru validarea alegerilor. Participarea, la nivel național, este de ca 35% (față de 42% în 2015) iar la Chișinău, unde se dă una din cele mai interesante lupte pentru primăria capitalei, participarea este de ciraca 29% față de 39%, cu patru ani în urmă. Validarea alegerilor este condiționată de participarea a cel puțin o pătrime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale din fiecare circumscripție.
17:20
Ministrul american al apărării Mark Esper a declarat că cei aproximativ o mie de militari americani retrași din nordul Siriei vor fi trimiși în vestul Irakului, pentru a continua să „apere Irakul și să facă mai eficiente incursiunile împotriva Statului Islamic”. În acest moment, Statele Unite au în jur de 5 mii de militari în Irak.Retragerea din nordul Siriei, anunțată săptămâna trecută de președintele Donald Trump, a permis Turciei să lanseze o ofensivă în nord-estul Siriei, unde sunt locale milițiile kurde. Considerate de Ankara o amenințare teroristă, aceste miliții au sprijinit lupta Statele Unite cu rețeaua teroristă a Statului Islamic, motiv pentru care retragerea anunțată de Trump a provocat un val de critici, la Washington și în lume.Joi, după discuțiile de la Ankara cu vicepreședintele american Mike Pence și secretarul de stat Mike Pompeo, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat o sistarea temporară a ofensivei, cerând milițiilor kurde să se retragă din așa-numita zonă de securitate, pe care Turcia vrea să o creeze în Siria, în lungul graniței, 30 de kilometri în adâncime. Este neclar în ce măsură armistițiul este respectat, ambele părți acuzându-se reciproc de încălcarea acestui aranjament.Zeci de mii de oameni s-au refugiat din regiunea atacată de forțele turcești.Între timp, un lider al milițiilor kurde a lăsat de înțeles că acestea ar fi de acord să se retragă din zona de graniță, cum cere Ankara, în timp de ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu a ținut să precizeze că Turcia „nu mai vrea să vadă picior de militant kurd” în regiune. Totodată a declarat că problema zonei de securitatea va fi discutată de președintele Erdogan cu omologul său rus Vladimir Putin cu care se întâlnește pe 22 octombrie la Soci. Rusia sprijină în Siria armata guvernamentală a președintelui Bashar al-Assad iar de la lansarea ofensivei turcești, și milițiile kurde din nordul Siriei care au cerut ajutorul armatei lui Assad.
16:40
În duminica alegerilor locale, o echipă a Europei Libere a însoţit o maşină de colectare şi transportare a deşeurilor menajere din municipiul Chişinău şi a vorbit cu angajaţii Regiei „Autosalubritate” despre problemele oraşului pe care aceştia le văd zi de zi. Autoare: Eugenia Creţu, imagine: Andrei Moraru.
15:50
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit duminică  la Bruxelles pentru a discuta cererea de amânare a datei pentru Brexit după 31 octombrie, dar nu au clarificat imediat cum va reacţiona Bruxelles-ul. Dar tot duminică, guvernul britanic a dat asigurări că Brexit-ul va avea loc pe 31 octombrie.Sâmbătă, Camera Comunelor a amânat votul asupra noii variante de acord privind   Brexit-ul, negociată de premierul conservator Boris Johnson cu UE, până i se va prezenta și cadrul legislativ. În noul text nu mai există „plasa de siguranță” din variantele anterioare, gândită să asigure că nu va apărea necesitatea unei granițe „dure” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda, membră a Uniunii.După amânarea votului în Camera Comunelor, în baza unei alte legi adoptată de Parlament înainte de summitul UE (17-18 octombrie), premierul a fost obligat să cerea amânarea ieșiri Marii Britanii din Uniunea Europeană. Ceea ce a făcut sâmbătă, printr-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Donald Tusk. Orice amânare trebuie aprobată de toți liderii țărilor membre.
15:50
După ciocniri violente care au făcut vineri peste 180 de răniţi, situația s-a mai calmat sâmbătă în Catalonia, în cea de-a şasea zi de protest împotriva condamnării unor lideri separatişti pentru rolul jucat în tentativa de secesiune din 2017.   Liderul separatist al executivului catalan, Quim Torra, a cerut deschiderea de „negocieri fără condiţii" pentru a găsi o rezolvare a conflictului, dar a fost refuzat de guvernul socialist al lui Pedro Sanchez, care se află la trei săptămâni  de alegeri parlamentare repetate din 10 noiembrie.Vineri seară, la Barcelona a avut loc o  manifestaţie paşnică la care au participat peste 500 de mii de oameni. Manifestația s-a încheiat însă cu  ciocniri violente între forţele de ordine și grupări radicale, ciocniri soldate cu 152 de răniţi.În total, 182 de persoane au fost rănite vineri în regiune, cel mai grav bilanţ de la începutul protestelor provocate de condamnarea, luni, la pedepse între 9 şi 13 ani de închisoare a nouă lideri separatişti. 
15:50
Ministrul american al apărării, Mark Esper a sosit în prima sa vizită în Afganistan, de la numirea în funcție, în iulie. O vizită care ar putea semnaliza relansarea eforturilor de a pune capăt celui mai lung conflict în care sunt implicate trupe americane din istoria Statelor Unite. Se va întâlni cu președintele afgan Ashraf Ghani și va vizita o parte din trupele americane. În Afganistan au rămas 14 mii de militari americani din trupele care cu 18 ani în urmă au lansat, la conducerea unei alianțe internaționale, ofensiva împotriva milițiilor Taliban și a rețelei teroriste al-Qaeda. În drum spre Afganistan, Esper a declarat reporterilor că prezența militară americană ar putea fi redusă la 8.500 fără a afecta eficiența misiunilor antiteroriste împotriva rețelelor al-Qaeda și a Statului Islamic.Între timp, în Afganistan continuă numărarea voturilor de la alegerile prezidențiale din 28 septembrie. Favoriți rămân președintele în funcție și contracandidatul său, premierul Abdullah Abdullah dar Comisia Electorală Centrală a amânat din nou sâmbătă, 19 octombrie, anunțarea rezultatelor parțiale pe motiv că aproape un sfert din voturi ar trebui anulate, pentru că nu pot fi identificați votanții.  
15:20
Alegeri locale de duminică sunt primul test electoral după venirea la guvernare a coaliţiei dintre Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM (PAS plus PPDA), cu intenția declarată de a „dezoligarhiza” țara. Dar și o confruntare directă între candidații celor două partide, pentru primării și consiliile locale, care ar putea influența balanța de putere în actuala coaliție, dacă și în acest mandat se va repeta fenomenul migrației aleșilor locali de la un partid la altul, în funcție de puterea lor în guvernul de la Chișinău.Alegătorii sunt chemaţi să aleagă 898 de primari şi 11.580 de consilieri locali pentru un mandat de patru ani, în cele 32 de raioane ale țării și în municipiile Chișinău și Bălți.Centrele de votare s-au deschis la 7 dimineața și se vor închide la ora 21.00.La Orhei, fieful sau centrul politic al controversatului om de afaceri Ilan Șor, sunt anul acesta 11 candidați. Șor. Fugit din R. Moldova, dar membru al noului parlament, Ilan Șor rămâne figura politică dominantă în această cursă electorală, în care nu candidează. Pentru partidul său, Partidul Politic „Șor”, candidează Pavel Verejanu. La Orhei se află corespondentul Europei Libere, Nicu Gușan:Își doresc revenirea fostului primar... „După ce am vorbit cu mai multă lume pe străzile orașului, tendința pare să se păstreze și în acest scrutin electoral. Majoritatea oamenilor cu care am vorbit în prima parte a zilei își doresc revenirea fostului primar Ilan Șor la primăria din Orhei și asta în ciuda faptului că d-lui nu candidează de această dată. Întrebându-i cum comunică Ilan Șor de la distanță cu orheienii, oamenii ne-au spus că sunt invitați deseori la întâlniri în parc, la primărie sau în alte locuri publice, unde au posibilitatea să audă mesaje din partea fostului primar Ilan Șor, prin skype, online. Oamenii spun că, deși Ilan Șor nu candidează, ei oricum au încredere în oamenii pe care Partidul Politic „Șor” i-a înaintat să candideze pentru funcția de primar, dar și pentru funcția de consilieri locali.”Europa Liberă: Înțeleg că tot orașul este dominat de propaganda electorală a Partidului „Șor” și că primarul, chiar dacă nu mai este primar, rămâne foarte activ în viața orașului. Oamenii intră în dialog cu el, au senzația că totuși el conduce din umbră și de la distanță orașul?Nicu Gușan: „Oamenii au toată încrederea că Ilan Șor în continuare conduce echipa lui de aici sau prin intermediul echipei lui el în continuare controlează lucrurile din Orhei. Întrebându-i dacă au simit lipsa lui Ilan Șor în ultima vreme, de când acesta nu mai este primar la Orhei, ei au răspuns negativ, spun că echipa rămâne cel puțin la fel de activă ca și anterior și oamenii, de fapt, sunt încrezuți că Ilan Șor de la distanță nu i-a uitat și cu siguranță se va întoarce aici, în Orhei. În ceea ce ține de publicitatea electorală, vedem foarte multe afișe pe casele oamenilor, la geamuri, nu neapărat vorbim de panouri electorale, vorbim despre publicitate afișată inclusiv pe porțile, gardurile curților private, ale caselor oamenilor. Acum nu știm dacă neapărat sunt membri de partid sau simpli simpatizanți.”Europa Liberă: Nicu Gușan, mulțumesc foarte mult pentru aceste informații de la Orhei.
Acum 24 ore
13:20
Alegerile locale de duminică sunt primul test electoral după venirea la guvernare a coaliţiei dintre Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM (PAS plus PPDA), cu intenția declarată de a „dezoligarhiza” țara. Alegătorii sunt chemaţi să aleagă 898 de primari şi 11.580 de consilieri locali pentru un mandat de patru ani, în cele 32 de raioane ale țării și în municipiile Chișinău și Bălți.Deși Comisia Electorală Centrală a constituit circumscripția electorală nr. 3 pentru localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender, alegerile locale în această circumscripție, precum și în alte trei localități de pe malul drept al Nistrului nu vor avea loc, deoarece acestea se află sub controlul administrației de la Tiraspol, nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău (alegeri.md). Centrele de votare s-au deschis la 7 dimineața și se vor închide la ora 21.00.Conform datelor disponibile public și verificabile, din cei 898 de primari aleși cu patru ani în urmă, cel puțin 464 de primari și-au schimbat afilierea politică între anii 2015–2019.Din cei 898 de primari aleși cu patru ani în urmă, jumătate și-au schimbat afilierea politică între anii 2015–2019...După venirea la putere a Partidului Democrat, aproape jumătate din primari au migrat spre acest partid (alegeri.md) ca după plecarea de la putere a democraților, în iunie 2019, 134 de primari să părăsească partidul, revenind fie la partidele de origine din 2015, fie afiliindu-se la alte partide (Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”).La Bălți sunt 11 candidați înscriși în cursa pentru primărie, dar lumea cu care a stat de vorbă Valentina Ursu pe stradă se așteaptă la revenirea totuși a lui Renato Usatîi, liderul formațiunii politice „Partidul Nostru”.Europa Liberă: Valentina, care este atmosfera la Bălți în această zi de alegeri locale?Valentina Ursu: „Este o atmosferă prielnică, dar multă dezamăgire citesc pe fețele localnicilor. Cei cu care am reușit să discut până la această oră spun că sunt nume cunoscute înscrise în cursa electorală, dar prea puțin cunosc despre aceste persoane care doresc să ajungă în fotoliul de edil al municipiului. Puțini din cei cu care am discutat eu cunosc platformele electorale ale celor care vor să ajungă primari, dar alegătorii de aici vorbesc despre mai multe probleme ale urbei care așteaptă rezolvare ani la rând – drumuri de calitate, transport modern, canalizare, amenajarea spațiilor publice. Într-un cuvânt, vor trai prosper, vor o viață decentă, vor o schimbare.Foarte mulți din cei cu care am reușit să discut vorbesc despre nevoia stârpirii corupției, căci, în opinia lor, în majoritatea instituțiilor publice corupția e simțită. Cel mai mult oamenii vorbesc despre nevoia deschiderii locurilor de muncă, despre majorarea pensiilor și salariilor. Spuneam că în cursă sunt mai mulți concurenți, iar bălțenii cred că șanse reale de a ajunge în turul doi au doi, ambii reprezentând stânga politică.”Europa Liberă: Și anume?Valentina Ursu: „Ceea ce aflu de la alegătorii din Bălți este că șansele cele mai mari le are Renato Usatîi, cel care a mai câștigat o dată mandatul, dar a fost întrerupt.Și reprezentantul Partidului Socialiștilor ar putea să acumuleze multe voturi, iar pe de altă parte discut și cu bălțeni care spun că ar vrea în sfârșit și la Bălți să fie echilibru și să câștige și un candidat care ar reprezenta eșichierul de centru-dreapta. Și tot de la cei cu care am discutat aflu că votul rămâne a fi unul geopolitic...”Europa Liberă: Geopolitic în ce sens?Valentina Ursu: „Pentru că orientarea estică ar fi preferința multora din cei care locuiesc în acest municipiu, dar până la urmă tot de la ei aflu că Moldova ar trebui să aibă o relație bună și cu Estul, și cu Vestul și că cei care vor ajunge să administreze treburile municipiului Bălți ar trebui să se concentreze mai mult pe fapte și să nu facă prea multe promisiuni. Secțiile de votare se vor închide la ora 21.00, iar la cele 59 secții de votare sunt așteptați peste 100 de mii de alegători de aici din municipiul Bălți.”
13:00
Alegeri locale de duminică sunt primul test electoral după venirea la guvernare a coaliţiei dintre Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM (PAS plus PPDA), cu intenția declarată de a „dezoligarhiza” țara. Alegătorii sunt chemaţi să aleagă 898 de primari şi 11.580 de consilieri locali pentru un mandat de patru ani, în cele 32 de raioane, și în municipiile Chișinău și Bălți.La ora 12.30, prezenţa la vot era de 18 la sută pe ţară şi de 12 la sută în Chişinău. Aceste cifre ar fi comparabile cu scrutinul din Chişinău de anul trecut, dar mult mai mici decât la scrutinul de acum patru ani, din iulie 2015, când la 12.30 deja fusese înregistrată o participare la vot de peste 25 la sută.Rata mică de participare înregistrată acum nu înseamnă neapărat că ar exista vreun risc real de nevalidare a scrutinului, întrucât este suficient ca să participe 1/4 din numărul alegătorilor înscriși în listele din fiecare circumscripție. Ceea ce s-ar putea întâmpla e ca scrutinul să fie marcat de absenteism, ceea ce, cel puţin în Chişinău, ar fi o veste proastă pentru dreapta pro-europeană.Votând astăzi dimineaţă, atât prim-ministra Maia Sandu, cât şi preşedintele Igor Dodon, au făcut îndemnuri către cetăţeni să nu ignore scrutinul. În timp ce Maia Sandu i-a îndemnat totodată să voteze pentru oameni oneşti, că doar aşa „pot fi lichidate schemele de corupţie la nivel central şi local”, Igor Dodon a avut un mesaj către candidaţii partidelor parlamentare, socialistul Ion Ceban şi candidatul blocului ACUM, Andrei Năstase, cerându-le să nu se supere în caz de pierdere unul pe celălalt.
12:30
Alegeri locale de duminică sunt primul test electoral după venirea la guvernare a coaliţiei dintre Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM (PAS plus PPDA), cu intenția declarată de a „dezoligarhiza” țara.Alegătorii sunt chemaţi să aleagă 898 de primari şi 11.580 de consilieri locali pentru un mandat de patru ani , în cele 32 de raioane , și în municipiile Chișinău și Bălți.Deși Comisia Electorală Centrală a constituit circumscripția electorală nr. 3 pentru localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender, alegerile locale în această circumscripție precum și în alte trei localități de pe malul drept al Nistrului nu vor avea loc, deoarece acestea se află sub controlul administrației de la Tiraspol, nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău (alegeri.md).Centrele de votare s-au deschis la 7 dimineața și se închid la ora 21.00.Conform datelor disponibile public și verificabile, din cei 898 de primari aleși cu patru ani în urmă, cel puțin 464 primari și-au schimbat afilierea politică între anii 2015–2019. După venirea la putere a Partidul Democrat, aproape jumătate din primarii au migrat spre acest partid (alegeri.md) ca după plecarea de la putere a democraților, în iunie 2019, 134 de primari să părăsească partidul, revenind fie la partidele de origine din 2015, fie afiliindu-se la alte partide (Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”) 
09:40
În Republica Moldova au loc duminică alegeri locale, primul test electoral după venirea la guvernare a coaliţiei dintre Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM (PAS plus PPDA), cu intenția declarată de a „dezoligarhiza” țara.Alegătorii sunt chemaţi să aleagă 898 de primari şi 11.580 de consilieri locali pentru un mandat de patru ani. Pentru ca alegerile să fie validate, la vot trebuie să participe cel puţin un sfert din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale din fiecare circumscripţie.Urmăriți emisiunea „Punct și de la capăt” cu Vasile Botnaru și invitații săi: jurnalistul Vitalie Călugăreanu și fostul viceministru de externe, Andrei Popov.Se consideră câștigător candidatul care a acumulat mai mult de jumătate din voturi. Dacă niciun candidat nu a acumulat majoritatea simplă a voturilor, peste două săptămâni, respectiv la 3 noiembrie 2019, va fi organizat al doilea tur de scrutin, unde participă primii doi candidați care au acumulat cel mai mare număr de voturi în primul tur.Ca de obicei, atenția se concentrează pe alegerile pentru primarul general al Chișinăului, care vede o repetare a confruntării din 2018. Potrivit sondajelor, principalii favoriţi dintre cei 17 candidaţi sunt candidatul Blocului ACUM, Andrei Năstase (liderul PPDA) şi candidatul socialiştilor, Ion Ceban. Ei au cele mai mari șanse de a intra în turul doi al alegerile, pe 3 noiembrie.Potrivit sondajului realizat de compania CBS-AXA, candidatul Partidului Socialiştilor, Ion Ceban, este creditat cu 26,5 % din intenţiile de vot, iar candidatul Blocului ACUM, Andrei Năstase, cu 21,4 %. În cazul unui al doilea tur de scrutin, Ion Ceban l-ar putea surclasa pe Andrei Năstase, conform aceluiaşi sondaj, care indică faptul că reprezentantul socialiştilor ar câştiga scrutinul cu 35,7%, depăşindu-l pe Andrei Năstase, care ar putea acumula 29,4 % din voturi.Tot conform aceluiaşi sondaj, socialiştii ar conduce şi în cursa pentru Consiliul Municipal Chişinău cu aproape 30% din preferințele de vot. Pentru consilierii din partea Blocului ACUM ar vota în jur de 23% dintre locuitorii Chişinăului şi din suburbii.Dar şi la nivel naţional, socialiştii par să fie favoriţi, conform unei anchete sociologice prezentate luni de Intellect Grup, cu 30,8 % din intenţiile de vot. Socialiştii ar fi urmaţi de către candidaţii PAS pentru care ar vota aproape 17%, iar pe locul al treilea s-ar plasa candidaţii PD, cu 8,7 %.Potrivit Comisiei Electorale Centrale, alegerile sunt monitorizate de 1. 600 observatori naţionali din partea a 11 organizaţii neguvernamentale și 145 de observatori internaţionali din partea a 11 misiuni diplomatice, a 11 autorităţi electorale străine şi a 3 organizaţii neguvernamentale internaţionale.Pentru scrutinul de duminică au fost tipărite peste 7,8 milioane de buletine de vot, dintre care 6,104 milioane în limba română şi peste 1,688 milioane în limba rusă.De la ora 20:00, în așteptarea primelor previziuni după închiderea centrelor de votare, Europa Liberă va ține un live blog.
05:30
În Canada au loc luni, 21 octombrie, alegeri generale în care premierul liberal Justin Trudeau va încerca să obțină al doilea mandat consecutiv. Deși rata șomajului este scăzută iar economia în creștere, Trudeau a fost implicat, în ultimul timp, într-o serie de scandaluri care au transformat acum alegerile într-un plebiscit pentru sau împotriva premierului.Partidul Liberal al premierului Trudeau încearcă să-și mențină majoritatea parlamentară obținută la scrutinul din 2015. Dacă partidul pierde alegerile, va fi pentru prima dată din 1935 când un premier aflat la primul mandat și care beneficiază de majoritatea partamentară nu reușește să fie reales.Programul liberalilor se concentrează pe clasa de mijloc, partidul promițând să investească în servicii de sănătate și în locuri de muncă, să facă îngrijirea copiilor mai accesibilă și să ofere stimulente celor care își cumpără locuințe pentru prima dată. Principalul oponent al lui Trudeau este șeful conservatorilor, Andrew Scheer, care promite, între altele, eliminarea taxei naționale pe emisiile de carbon, tăierea cheltuielilor guvernamentale, inclusiv a ajutorului trimis în străinătate, cu 25%, reducerea taxelor și  echilibrarea bugetului federal.
Ieri
00:10
Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, s-a întâlnit în Duma de stat de la Moscova cu excentricul politician rus, Dmitri Jirinovski, căruia i-a cerut ca Rusia să simplifice procedura de acordare a cetățeniei ruse locuitorilor regiunii transnistrene. „Este nevoie de o decizie politică, pentru că baza legislativă există deja”, a spus Krasnoselski, citat de presa din regiune. Același demers l-ar fi făcut Krasnoselski și la Ministerul de Externe de la Moscova.Vizitele liderilor de la Tiraspol la Moscova devin practic săptămânale. Săptămâna trecută la Moscova a fost șeful administrației transnistrene Vadim Krasnoselski, însoțit de negociatorul-șef Vitali Ignatiev. Asta, după ce cu o săptămână mai devreme în capitala rusă a fost șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, iar acum trei săptămâni avusese loc o vizită numită oficială a lui Krasnoselski, Martînov și Ignatiev.Krasnoselski a mai cerut ca transnistrenii cu cetățenia rusă să poată folosi polițele medicale rusești și să se poată trata în clinicile din Federaţia Rusă.În vizitele din săptămânile trecute liderii de la Tiraspol au cerut Moscovei să elibereze o nouă transă de asistență rusească pentru pensionarii din regiunea separatistă. Moscova plătește un adaos de 7-8 dolari fiecărui pensionar, însă aceste sume au fost achitate ultima dată în luna iunie.Krasnoselski a mai spus că la Moscova se discută și despre recunoașterea în Federaţia Rusă a actelor transnistrene. Anterior, Tiraspolul a anunțat că planifică să înceapă eliberarea de pașapoarte transnistrene la Moscova, lucru care nu  va fi posibil fără acceptul autorităților ruse.  Recent, președintele Igor Dodon declara că intenționează să se întâlnească din nou, la sfârșitul lunii octombrie, cu liderul regiunii transnistrene. Dodon a precizat că întrevederea este „preconizată pentru 29 octombrie”
19 octombrie 2019
20:10
Sute de persoane au participa sâmbătă, la București, la marșul de solidaritatea cu femeile care sunt victime ale violenței, relatează Agerpers.Participanţii au afişat pancarte cu mesaje precum: "Indiferenţa hrăneşte violenţa", "Iubirea nu naşte violenţă", "Stop violenţei împotriva femeilor".S-au cerut soluţii legislative pentru combaterea violenţei împotriva  femeilor precum: modificarea Codului penal, astfel încât cercetarea agresorilor să continue chiar dacă victima îşi retrage plângerea, adoptarea de urgenţă a legislaţiei pentru sistemul de supraveghere a agresorilor folosind brăţări electronice, identificarea şi tratarea cu prioritate a cazurilor de acte sexuale cu minore, echipe mixte - femei şi bărbaţi - de agenţi de poliţie care să instrumenteze cazurile violenţă sexuală şi violenţă domestică, dar şi finanţarea prioritară a adăposturilor de urgenţă.Printre persoanele care au luat parte la marş s-au numărat ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm.Marșul a fost organizat de reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor.
19:50
Camera inferioară a Parlamentului britanic a decis sâmbătă să amâne votul asupra noii variante de acord privind Brexit-ul, negociată de premierul Boris Johnson până când va fi adoptată legislaţia prin care se va implementa acest acord. Cu toate acestea, Boris Johnson a declarat că nu va negocia cu Uniunea Europeană o nouă amânare a ieșirii Marii Britanii din UE.Amânarea votului este urmare a adoptării unui amendament depus de deputatul independent (fost conservator) Oliver Letwin care a declarat că susține în continuarea Brexit-ul  dar nu înainte ca noua varianta, negociată de premier și aprobată de liderii europeni la summit-ul care s-a încheiat  vineri la Bruxelles, să fie examinată în detaliu de parlamentari. În principiu, potrivit unei legi adoptată înainte de summit-ul UE, premierul ar trebui acum să ceară Uniunii Europene amânarea Brexit-ului, pentru că nu a reușit să treacă prin Parlament acordul cu UE până pe 19 octombrie. Marea Britanie ar trebui să iasă din UE pe 31 octombrie, dată la care Johnson a declarat că nu renunță, în pofida înfrângerii din Parlament.Pe de altă parte, la Bruxelles, purtătoarea de cuvânt a Comisie Europene a declarat că aceasta așteaptă ca Londra să-și precizeze acum strategia.S-ar putea ca noua variantă a acordului de Brexit să totuși supusă votului la începutul săptămânii viitoare.
16:40
Premierul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev a propus sâmbătă organizarea de alegeri anticipate, în urma refuzului Uniunii Europene de a începe negocierile de aderare cu țara sa și cu Albania. Deschiderea negocierilor de aderare era una dintre priorităţile mandatului său și motivul principal pentru care anul trecut, fosta republică iugoslavă a cedat insistențelor Greciei de a-și schimba numele în Macedonia de Nord, pentru a elimina orice aluzie la o posibilă pretenție teritorială asupra regiunii omonime din Grecia. Premierul Zoran Zaev a calificat eşecul liderilor UE de a aproba deschiderea negocierilor de aderare „o mare nedreptate" şi „o mare greşeală istorică".Critici exprimate vineri, după summit-ul UE, de mulți lideri europeni, între care preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a vorbit despre „greşeală istorică".Decizia de a începe negocieri de aderare cu Macedonia de Nord și Albania s-a lovit, la summit-ul UE , de opoziția Franței, susținută de Danemarca și Olanda. Deși liderii europeni au recunoscut că cele două țări candidate îndepliniseră toate criteriile.
15:20
Forţele turce şi milițiile kurde siriene angajate în conflict în nord-estul Siriei s-au acuzat reciproc de încălcarea armistiţiului mediat joi de Statelor Unite.Ministerul turc al apărării a declarat că „teroriştii" au lansat 14 atacuri cu armament greu în localităţile de frontieră Tal Abyad şi Ras al-Ain şi a dat asigurări că Ankara „respectă pe deplin" acordul cu Washingtonul.La rândul lor, milițiile kurde susțin, într-un comunicat, că partea turcă nu a permis deschiderea unui coridor pentru evacuarea civililor şi a răniţilor din Ras al-Ain, aşa cum s-a angajat în acord. Vineri, secretarul de stat american Mike Pompeo își exprima speranța că Turcia şi milițiile kurde „îşi vor lua în serios angajamentele" pentru a pune capăt conflictului.Acordul de încetare temporară a ofensivei turce în nord-estul Siriei, pentru a permite retragerea milițiilor kurde, a fost anunțat joi, la Ankara, unde vicepreședintele american Mike Pence și secretarul de stat Pompeo s-au întâlnit cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan.Pompeo a amintit că forţele kurde, pe care Ankara le consideră teroriste, dispun încă de „ 4 zile”, până marţi seara, pentru a se retrage din zonele de frontieră din nord-estul Siriei.La expirarea acestui termen, dacă se va constata că forţele kurde nu s-au retras, ofensiva declanşată de Turcia pe 9 octombrie ar putea fi reluată, aşa cum a avertizat în cursul zile de vineri şeful statului turc.Acordul încheiat joi prevede, de asemenea, crearea unei "zone de securitate" de 32 km în interiorul teritoriului sirian.  
14:20
Interviu cu Lilian Darii, din ianuarie 2018, ambasadorul Republicii Moldova în Belgia și însărcinat cu relațiile cu NATO.
13:20
În România, primarul capitalei, Gabriela Firea a modificat proiectul vinietei pentru București: mașinile sub Euro 5, indiferent de orașul unde sunt înmatriculate, trebuie să plătească o vinietă Oxigen pentru a putea circulă în București, iar cele sub Euro 3 nu mai au voie deloc în centrul orașului.Pentru mașinile sub Euro 3 vinieta va fi de 15 lei pe zi, iar pentru cele Euro 3 și 4 - 5 lei pe zi. Dacă va fi aprobată de Consiliul General, taxa ar urmă să fie aplicată de la 1 ianuarie 2020, relatează Hotnews.ro.Șoferii care nu au vinieta corespunzătoare vor fi sancționați cu amenzi de la 1.500 la 2.000 de lei. Aplicarea sancțiunilor va fi făcută atât de polițiști și polițiști locali, cât și de „împuterniciți ai primarului general”. Proiectul va fi discutat la următoarea ședința de Consiliu General, pe 24 octombrie.
13:20
Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Codul Penal, inclusiv cele care includ sintagma „urmări grave” și care agravează pedepsele pentru judecătorii care pronunță decizii contrare legii (soldate cu „urmări grave”) sau pentru funcționarii care săvârșesc abuz de serviciu (soldat cu „urmări grave”), relatează bizlaw.md.Este vizat și art. 307, care se referă la „pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii”. Împotriva acestui articol, fuseseră depuse circa 11 sesizări de către avocații judecătorilor implicați în unul dosarul „Laundromat”. Articolul declarat acum neconstituțional, prevedea pentru aceștia pedepse cu închisoare de la 3 la 7 ani și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Avocații care au ridicat sesizările, au invocat neclaritatea și imprevizibilitatea sintagmei ”urmări grave”.Până la pronunțarea Hotărârii Curții, dosarele magistraților au fost suspendate.Motivarea și Hotărârea Curții Constituținale vor fi publicate pe pagina instituției iar decizia se consideră în vigoare din 17 octombrie. CC a cerut totodată Parlamentului să smendeze legile articolele respective.
13:00
Starea societății civile din România a degradat și în 2018, potrivit Indexului Sustenabilității Organizaţiilor Societăţii Civile pentru anul 2018, lansat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.  Anul trecut, scorul înregistrat de România este similar cu cel din anul 2004, de la finele guvernării Adrian Năstase, relatează G4media.Potrivit raportului, cunoscut și ca „Indexul USAID”, înăbușirea violentă a protestelor din 10 august 2018, precum și multiplele inițiative guvernamentale de exagerare a obligațiilor de raportare ale organizațiilor, discursul denigrator la adresa organizațiilor și protestatarilor, proliferat de la cel mai înalt nivel al autorității publice, au contribuit semnificativ la degradarea scorului României pe parcursul anului 2018 (de la 3.6 în 2017 la 3.7, în raportul de față).
13:00
Rămășițele pământești ale Reginei-mamă Elena, aduse vineri în România din Elveția, sunt reînhumate sâmbătă la Curtea de Argeș. Sicriul Reginei Elena a fost depus vineri în Catedrala istorică Episcopală și Regală. Regina Elena a murit la Lausanne, pe 29 noiembrie 1982 și a fost atunci înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.Peste 1.000 de oameni s-au strâns, sâmbătă, în curtea mănăstirii Curtea de Argeş, pentru a asista la ceremoniile dedicate reînhumării Reginei-Mamă Elena, transmite Agerpres. Slujba de înmormântare este oficiată de înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în vechea catedrală ctitorită de Neagoe Basarab.
12:30
Secretarul de stat american Mike Pompeo și-a exprimat speranța că Turcia şi milițiile kurde din nordul Siriei „îşi vor lua în serios angajamentele” pentru a pune capăt conflictului din acea zonă. Pompeo a făcut această declaraţie la încheierea întrevederii avute vineri, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.Acordul de încetare temporară a ofensivei turce în nord-estul Siriei, pentru a permite retragerea milițiilor kurde, a fost anunțat joi, la Ankara, unde vicepreședintele american Mike Pence și secretarul de stat Pompeo s-au întâlnit cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan.Şeful diplomaţiei americane a amintit că forţele kurde, pe care Ankara le consideră teroriste, dispun încă de „96 de ore”, adică 4 zile, până marţi seara, pentru a se retrage din zonele de frontieră din nord-estul Siriei.La expirarea acestui termen, dacă se va constata că forţele kurde nu s-au retras, ofensiva declanşată de Turcia pe 9 octombrie ar putea fi reluată, aşa cum a avertizat în cursul zile de vineri şeful statului turc. Acordul încheiat joi prevede, de asemenea, crearea unei „zone de securitate” de 32 km în interiorul teritoriului sirian.
12:30
Cu o zi înainte de alegerile locale, în R.Moldova este așa-numita „zi a tăcerii” – candidații nu-și pot face campanie electorală, iar mediile de informații nu trebuie să transmită emisiuni cu tentă electorală.Este o practică la care se renunțase în 2018, sub guvernarea democrată dar la care s-a revenit, prin decizia Comisiei Electorale Centrale, pentru alegerile locale de duminică.Noile prevederi au fost incluse în Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare noi, din 20 octombrie 2019.
12:30
Parlamentul de la Londra dezbate și votează sâmbătă asupra noii versiuni a acordului privind Bexit-ul, negociat de premierul conservator Boris Johnson cu Uniunea Europeană și aprobat de liderii europeni joi, la summitul de la Bruxelles.Cea mai importantă diferență față de varianta negociată de fostul premier Theresa May (care a fost respinsă de trei ori) este dispariția „plasei de siguranță” sau „backstop” pentru Irlanda de Nord și republica Irlanda. Înlocuită cu un aranjament care prevede că Irlanda de Nord va aplica regulile pieței comune europene dar va rămâne în piața vamală britanică, ceea ce înseamnă că va putea profita și de pe urna unor noilor acorduri comerciale încheiate în viitor de Marea Britanie.Câteva puncte de control vor exita în largul coastelor irlandeze dar nu o sa apară o graniță „dură” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda (membră UE). Mai mult, după patru ani, legislativul nord-irlandez va avea dreptul de a decide, cu o simplă majoritate, dacă schimbă sau nu acest aranjament. În Camera Comunelor, care votează sâmbătă, premierul conservator nu mai are majoritatea așa că adoptarea noului acord este incertă.
12:30
La Barcelona au avut loc vineri seară cele mai violente proteste, până la această dată, împotriva sentințelor cu ani grei de închisoare pronunțate împotriva liderilor separatiști ai Cataloniei. Potrivit poliției locale, peste 520 de mii de persoane au participat la demonstrație, iar ministrul de interne interimar a avertizat că protestatarii violenţi ar putea risca pedepse cu închisoarea de până la 6 ani, conform legislaţiei spaniole.Printre liderii separatişti condamnaţi la pedepse cu închisoare de la 9 până la 13 ani se numără și mai mulţi membri ai fostului executiv regional, destituiţi după un referendum ilegal pentru independența Cataloniei, din octombrie 2017.
Mai multe ştiri
©2004—2019 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.