Europa Libera

Acum 6 ore
22:30
O discuție cu deputatul Blocului ACUM despre soluționarea conflictelor din Transnistria și Donbas, interesele Rusiei în regiune și reforma justiției din țară care bate pasul pe loc.
Acum 8 ore
20:30
Procurorul general Alexandru Stoianoglo trebuia să prezinte în parlament un raport despre evoluțiile anchetei asupra devalizării sistemului bancar, dar a delegat un adjunct care a spus că raportul nu este gata.
20:20
Într-un raport prezentat Consiliului de Securitate din 10 decembrie, secretarul general, Antonio Guterres, a scris că anchetatorii ONU au examinat resturile de arme utilizate în atacurile asupra instalațiilor petroliere din Arabia Saudită din Khurais și Abqaiq și a spus că nu au fost capabili să „coroboreze în mod independent” datele și să ajungă la concluzia că acele arme erau „de origine iraniană”.Arabia Saudită, precum și oficialii americani și europeni au acuzat Iranul pentru bombardamentul din 14 septembrie, care a eliminat jumătate din producția brută a regatului și a alimentat un vârf al prețurilor petrolului.Rebelii shiți din Yemen au revendicat responsabilitatea pentru atacuri, iar sprijinitorul politic al grupului, Iranul, a negat orice implicare.Raportul lui Guterres a menționat că hutii nu s-au dovedit a fi în posesia dronei utilizate în atacuri.O anchetă a atacului continuă și va fi înaintată Consiliului de Securitate la final, a scris secretarul general al ONU.Arabia Saudită declarase că 18 drone au lovit cea mai mare instalație de prelucrare a petrolului din lume în Abqaiq, în timp ce rachetele de croazieră au lovit câmpul petrolier Khurais pe 14 septembrie.Atacurile au dus la oprirea unei producții de țiței de 5,7 milioane de barili pe zi ceea ce reprezintă aproximativ 6 la sută din totalul ofertei globale.Ministerul saudit al apărării desărase că atacul a fost „lansat din nord și că a fost sponsorizat fără îndoială de Iran”.În confruntările din Yemen zeci de mii de oameni au fost uciși și milioane au fost strămutați.
20:00
Sute de milioane de dolari asistență a guvernului american în Afganistan au contribuit la corupția din țară, a declarat pentru AP Hamid Karzai, fostul președinte de la Kabul, răspunzând astfel unei relatări a ziarului „Washington Post” de ieri care cita persoane care au fost direct implicate în acțiunile din Afganistan în timpul războiului de 18 ani. Potrivit ziarului american, trei administrații prezidențiale din SUA ar fi indus în eroare publicul în legătură cu conflictul.Documentele îl menționează pe Hamid Karzai, care a fost președintele țării timp de 14 ani, considerând că el a condus un guvern care s-a „auto-organizat într-o cleptocrație”.Karzai a negat implicarea sa în acte de corupție, dar nu a negat că funcționarii guvernului său erau corupți.
19:20
Directorul secretariatului respectivei comunități, Janez Kopac, le-a vorbit deputaților despre riscurile ţării în cazul în care Moscova şi Kievul nu ajung la un acord.
19:00
Problemele cu care se confruntă persoanele cu nevoi speciale par să preocupe autoritățile moldovene doar atunci când sunt elaborate strategii şi politici. În realitate, soluțiile şi măsurile formulate în documentele oficiale rămân în mare parte doar pe hârtie. La această concluzie au ajuns experţii Alianţei organizaţiilor pentru persoane cu dizabilităţi care au monitorizat cum sunt aplicate documentele de politici privind incluziunea socială. Asigurarea dreptului la educație de calitate a copiilor cu nevoi speciale în condiții de egalitate cu ceilalți este unul din obiectivele majore pe care şi l-au asumat autoritățile în programul național de incluziune sociale. La modul practic însă prea puține s-au făcut pentru a onora angajamentul. Chiar şi cele mai elementare măsuri, cum ar fi accesul în instituțiile de învățământ, transport adaptat pentru copii cu dizabilități locomotorii sau echipamente școlare de asistare pentru cei cu probleme senzoriale, rămân restante, constată experții. Lista măsurilor rămase pe hârtie e lungă, începând de la elaborarea programelor şcolare pe domenii de dizabilitate, instruirea cadrelor didactice şi până la extindere programului de educaţie incluzivă.  Restanţe majore sunt şi la capitolul asigurarea accesului la servicii medicale de calitate pentru persoane cu nevoi speciale, spune Natalia Munteanu de la Asociaţia Humanitas:„Majoritatea instituțiilor medicale rămân inaccesibile pentru persoanele cu dizabilităţi. Autorităţile nu au aprobat un program de reabilitare, iar numărul persoanelor care beneficiază de reabilitare şi tratament balneo-sanatorial este scăzut. Prin urmare nu există precondiţii pentru scăderea numărului persoanelor cu dizabilităţi severe. Serviciile de intervenție timpurie sunt slab dezvoltate în profil teritorial. Cadrul de funcţionare este abia la etapa de dezvoltare.”Sporirea şi facilitarea angajării în câmpul muncii a persoanelor cu nevoi speciale este un alt obiectiv formulat de autorităţi în strategia naţională privind ocuparea forţei de muncă. Tempoul de aplicare a prevederilor documentului este însă foarte lent, constată Ion Ciubotărică de la centrul pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi.El spune că Guvernul a înregistrat câteva progrese la acest capitol – au fost făcuţi primii paşi pentru dezvoltarea antreprenoriatului social, a fost pilotat un proiect ce facilitează accesul persoanelor cu dizabilităţi în învăţământul profesional tehnic şi adoptată o lege care prevede subvenţionarea angajatorilor ce angajează persoane cu nevoi speciale.Lista restanţelor este însă mai mare, spune Ion Ciubotărică şi menţionează doar câteva:„Asigurarea accesului fizic a persoanelor cu dizabilităţi la instituțiile de învăţământ profesional-tehnic. Am monitorizat două din aceste instituţii pe care guvernul le-a raportat ca rezultate pozitive. Noi am mers să vedem cât de pozitive sunt aceste rezultate şi ne-am convins că aceste instituţii de fapt nu sunt accesibile. Al doilea domeniu problematic este adaptarea serviciilor Agenţiei Naţionale pentru ocuparea forţei de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. Al treilea domeniu e legat de programele de suport pentru angajatorii care angajează persoane cu dizabilităţi, inclusiv dacă este adaptat locul de muncă, grupul sanitar.” O altă măsură neglijată, chiar dacă este prevăzută în legislaţie, este cota obligatorie de angajare a persoanelor cu dizabilităţi. Legea prevede ca angajatorii cu peste 20 de angajați să aibă cel puţin cinci la sută dintre ei persoane cu necesităţi speciale.Numai că nimeni nu verifică în ce măsură angajatorii respectă această normă legală, spune Ion Ciubotărică.Dificultăţile pe care le întâmpină persoanele cu dizabilităţi la angajarea în câmpul muncii îți găsesc confirmare şi în statisticile oficiale, spune expertul. Anul trecut au fost publicate în premieră date despre rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi. Aceasta constituie 26 la sută şi  e de două ori mai mică decât rata de ocupare a populaţiei în general.Concluzia experţilor e una bine-cunoscută fiind valabilă în mai toate domeniile şi anume că autorităţile R. Moldova adoptă legi bine scrise, dar realizarea acestora lasă de dorit, din varii motive.
19:00
Ministrul economiei, Anatol Usatîi, a atras atenția că abordarea problemei „de o manieră ultimativă, fără a lua în calcul calitatea și siguranța serviciilor pentru călători nu este o abordare corectă”.
Acum 12 ore
18:40
Capitala bosniacă, Sarajevo, l-a declarat miercuri pe autorul austriac Peter Handke, câștigător al Premiului Nobel, „persona non grata”, pentru sprijinul său acordat președinte sârb Slobodan Milosevic și pentru negarea genocidului din 1995 de la  Srebrenica.Sarajevo a fost sub asediul forțelor naționaliste sârbe bosniace înarmate de Milosevici în timpul războiului din 1992-95 după destrămarea Iugoslaviei. Aproximativ 11.000 de oameni au murit în asediu, cel puțin 10 la sută – copii, și în război au murit peste 100.000 de oameni.Adunarea cantonală de la Sarajevo a adoptat, în unanimitate, miercuri, o declarație, proclamându-l l pe Handke persoana nedorită, după ce a declarat într-un interviu recent că ar putea vizita regiunea sârbă autonomă a Bosniei, anul viitor.„Eventuala sa vizită în patria noastră... ar provoca furie și umilire suplimentară a tuturor victimelor”, se arată în declarația, care condamnă acordarea a ceea ce ea a numit „denigratorului genocidului” Premiul Nobel pentru literatura din acest an, scrie agenția Reuters.Igor Radojicic, primarul de facto al capitalei entității sârbe din Bosnia, Banja Luka, l-a felicitat pe Handke și l-a invitat în vizită. Sârbi naționaliștii îl văd pe Handke ca pe un promotor al cauzei lor.Handke a respins întrebările cu privire la sprijinul său pentru regimul Milosevici în interviurile pe care le-a acordat după ce a primit Premiul Nobel, anul acesta.
18:30
Două explozii cu bombe artizanale ale talibanilor au ucis o persoană și au rănit peste 90 de oameni, inclusiv cinci soldați georgieni, pe 11 decembrie, în principala bază militară a Statelor Unite ale Americii Bagram din Afganistan, au declarat oficiali locali și NATO.Dublul atac are loc în momentul în care Statele Unite au reluat discuțiile cu talibanii - la trei luni după ce președintele Donald Trump a oprit brusc negocierile pentru a pune capăt războiului de 18 ani.Un purtător de cuvânt al talibanilor a revendicat responsabilitatea pentru atac.Într-o declarație, Ministerul Apărării din Georgia a confirmat că cinci dintre soldații săi au fost ușor răniți.Misiunea de sprijinire a rezoluțiilor NATO a declarat că nu au fost victime americane sau ale altor țări din coaliția antitalibană și că aerodromul este în siguranță .Atacul are loc în timp ce trimisul american Zalmai Halilzad s-a întâlnit cu oficialii talibani pe 7 decembrie în Qatar.La Washington, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a condamnat atacul „în termenii cei mai puternici”, adăugând: „Acesta este tocmai genul de activitate pe care încercăm să o reducem”. „Poporul din Afganistan merită încetarea acestor acte de violență fără sens”, a spus Mike Pompeo.
18:30
Activista LGBT din Rusia Iulia Țvetkova a fost amendată cu 50 000 de ruble (780 $) în temeiul unei legi controversate care interzice „propaganda” gay - ca parte a ceea ce Amnesty International a numit „o campanie discriminatorie și intens homofobă” de lungă durată de către autorități.Iulia Ţvetkova administrează două grupuri tematice LGBT pe social media, a anunțat Amnesty International, într-o declarație de astăzi.Ambele comunități au fost marcate cu „18+”, așa cum prevede legea rusă, ceea ce face ca amenda aplicată lui Ţvetkova să fie neîntemeiată în conformitate cu legislația homosexualilor „de propagandă”, a scris Amnesty International în comunicatul său în care condamnă acțiunile autorităților ruse împotriva activiștilor LGBT.
18:20
Invitata de astăzi este Diana Gaţcan.
17:40
Președintele României, Klaus Johannis, a semnat astăzi decretele privind retragerea decorațiilor celor care au fost condamnați penal, printre care fostul premier şi ministru de externe Adrian Năstase, fostul ministru Miron Mitrea, Dan Voiculescu, fostul ministru de externe şi europarlamentar Adrian Severin. Decizia președintelui a fost consemnată într-un comunicat al administrației prezidențiale, citat de agenția Mediafax.
17:40
Noul procuror general, Alexandru Stoianoglo, afirmă că raportul Kroll 2 nu conține lista beneficiarilor finali ai fraudei bancare. „Sau nu a citit raportul sau minte”, a reacționat președintele Comisiei de anchetă privind jaful din sistemul bancar, Alexandru Slusari, cel care în septembrie a dezvăluit nume din lista întocmită de Kroll.„Procurorul general continuă să mă decepționeze. Când dânsul susține că raportul Kroll 2 nu conține nume, eu pot presupune trei versiuni de origine a acestei afirmații pripite. Sau domnul Stoianoglo nu a citit deloc raportul Kroll 2, sau el a citit doar raportul Kroll 2 și nu a făcut cunoștință cu Confidential Working Papers Part I și Part II, sau dânsul minte”, a spus Alexandru Slusari, citat de site-ul Jurnal.mdPotrivit sursei citate, publicația Cotidianul din Moldova a obținut mai multe file din raportul Kroll 2, în care apar nume cunoscute, de la Vladimir Plahotniuc și Vlad Filat până la Olga Bondarciuc, cunoscută și ca „notarul lui Plahotniuc”. Autenticitatea acestor documente a fost confirmată de Slusari, scrie site-ul citat.
17:40
Lilian Barcaru, Tudor Braniște și Violina Șpac sunt candidații admiși la concursul public pentru funcția de director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE). Decizia respectivă a fost adoptată, astăzi, de Comisia economie, buget și finanțe, informează site-ul Jurnal.md. Cei trei candidați vor fi invitați la proba interviu în fața comisiei pe 24 decembrie.După ce comisia va evalua candidații, câștigătorul cu cel mai înalt punctaj va fi votat de plenul parlamentului.
17:20
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, susține că etnicul cecen din Georgia ucis la Berlin în această vară a avut legături cu o explozie de metrou din Moscova.Putin, care a făcut comentariul pe 9 decembrie în cadrul unei conferințe de presă la Paris, nu a furnizat nicio dovadă pentru a susține afirmația despre Zelimkhan Khangoshvili. Procuratura germană crede că această crimă ar fi putut fi comandată de agențiile guvernamentale ruse.Se pare că este prima dată când Putin sau orice alt oficial rus au comentat în legătură cu acest caz.Putin a făcut declarația după ce s-a întâlnit cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care a spus că intenționează să aducă în discuție cu președintele Rusiei acest caz și că agențiile de securitate ruse ar fi fost implicate în uciderea lui Khangoshvili.Khangoshvili, în vârstă de 40 de ani, luptase anterior alături de separatiștii din Cecenia și ulterior a căutat refugiu în Georgia vecină. Ani mai târziu s-a mutat în Germania împreună cu familia, unde a încercat sa obțină dreptul de azil.El a fost împușcat de două ori în cap în parcul Kleiner Tiergarten din Berlin, pe 23 august.Un rus a fost arestat la scurt timp după împușcare și a fost ținut în custodia poliției.La 4 decembrie, Parchetul Federal din Germania a declarat că „există suficiente dovezi faptice” potrivit cărora fie agențiile guvernamentale ruse, fie agențiile regionale cecene au ordonat uciderea cecenului.Ministerul de Externe al Germaniei a ordonat, de asemenea, expulzarea a doi diplomați ruși în legătură cu cazul dat.
17:20
Eurodeputata din Romania, Corina Crețu, (Pro România, S&D) solicită Ministerului Afacerilor Externe de la București să facă demersurile necesare pentru a participa la negocierile din formatul „5+2” privind soluționarea conflictului transnistrean.Corina Crețu susține că „România are tot dreptul să stea la masa negocierilor” și că acest conflict poate fi soluționat prin dialogul politico-diplomatic.„Îmi pare rău că România a fost exclusă. La un moment dat, România făcea parte din echipa de negociatori în ceea ce privește soluționarea conflictului transnistrean. Este această tragedie istorică. Din păcate, Stalin a avut această idee de a pune împreună o porțiune a Moldovei care întotdeauna a aparținut României, cu o porțiune care nu a aparținut niciodată României. Din acest punct de vedere, cred că trebuie să se meargă înainte cu negocierile privind soluționarea conflictului transnistrean. Important este ca cetățenii de acolo să nu fie afectați”. Declarațiile au fost făcute la TVR Moldova, doamna Crețu făcând o vizita la Chișinău în calitate de europarlamentara.
17:00
Organizațiile neguvernamentale de media din Moldova readuc în atenția deputaților din actualul parlament proiectul de modificare și completare a celor şapte legi important care vizează direct sau indirect activitatea mass-media. Proiectul a fost elaborat în cadrul grupului parlamentar privind îmbunătățirea legislației mass-media și înregistrat în parlament pe 26 iulie 2018, dar nu a fost discutat până în prezent nici în cadrul comisiilor parlamentare, nici în ședințele în plen.Pachetul de legi, care conține recomandările Centrului pentru Jurnalism Independent, Asociației Presei Independente și ale altor organizații neguvernamentale de media, include modificări la Legea privind accesul la informație, Legea cu privire la libertatea de exprimare, Legea privind protecția datelor cu caracter personal, Legea cu privire la petiționare, Codul contravențional, Legea cu privire la secretul de stat și Legea presei. Amendamentele au drept scop ameliorarea situației din domeniul mediatic și crearea unor condiții de lucru mai bune pentru jurnaliști.Organizațiile semnatare fac apel către deputații din actualul parlament să preia această inițiativă legislativă pe agenda lor și să o adopte cât mai curând.Apelul este semnat de Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Independente, Asociația Presei Electronice, Centrul de Investigații Jurnalistice, Comitetul pentru Libertatea Prese, Asociația Telejurnaliștilor Independenți, Centrul „Acces-Info”, RISE Moldova.
16:50
Guvernul Chinei comuniste a întemnițat în acest an cel puțin 48 de jurnaliști, regimul de la Beijing aflându-se în fruntea listei țărilor care întemnițează jurnaliști, clasament dat publicității astăzi la New York, de către Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor. Per total, anul acesta au fost închiși 250 de jurnaliști, cu 5 mai puțin decât anul trecut.După China comunistă, Turcia este pe locul doi, cu 47 de jurnaliști întemnițați, față de 68 în 2018, iar Iranul, cu 11 jurnaliști în detenție, este pe locul trei.În Rusia se afla 7 jurnaliști în închisori și toți pentru modul în care au relatat despre situația din Crimeea ocupată ilegal în 2014.Circa 8% dintre jurnaliștii închiși sunt femei.Subiectele pentru care jurnaliștii au fost întemnițați sunt drepturile omului, corupție şi politică, potrivit raportului dat astăzi publicității.
16:00
Adolescenta Greta Thunberg, cunoscută activistă care avertizează asupra schimbărilor climatice, a fost numită personalitatea anului de către revista americana „Time”. Explicând decizia, publicația a spus că adolescenta a reușit ” să creeze o schimbare de atitudine la nivel globală, transformând milioane de neliniști vagi, de mijlocul nopții, într-o mișcare mondială care solicită schimbări urgente. Ea a transmis un apel de claritate morală celor care sunt dispuși să acționeze și să îi facă de rușine pe cei care nu sunt”.
15:40
Președintele Consiliului Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto, Oleg Alexa, susține că transportatorii sunt gata să îmbunătățească condițiile de călătorie pentru pasageri dacă vor primi asigurări că investițiile lor vor putea fi recuperate. Făcând declarații de presă în contextul protestului organizat astăzi de către șoferii rutelor interurbane, Oleg Alexa a spus că, din cauza neajustării tarifelor de călătorie, unele sate nu au astăzi acces la transportul public, informează agenția IPN.Este a treia grevă organizată de transportatori, iar dacă problema nu va fi soluționată, protestele vor fi mai de amploare, a declarat președintele Consiliului Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto.Transportatorii solicită majorarea tarifului de la 48 bani/km la 74 bani/km.Ministerul Economiei și Infrastructurii, într-un comunicat de presă, citat de IPN, menționează că ministrul Anatolie Usatîi a avut o ședință cu reprezentanții companiilor specializate în transportul de pasageri.Protestul de astăzi a durat mai bine de două ore. Șoferii a peste trei sute de microbuze de pe rutele interurbane au parcat în Piața Marii Adunări Naționale, nemulțumiți de faptul că autoritățile tergiversează majorarea tarifelor de călătorie. În total, peste 1000 de curse au fost suspendate.
15:30
Cetățenii vor putea semnaliza, în mod anonim și securizat, abuzurile și fărădelegile comise de către autorități sau pe care le-au observat în societate, prin intermediul paginii anonim.md. Platforma a fost lansată astăzi, 11 decembrie, de către asociația obștească Juriștii pentru Drepturile Omului.Sarcina destinatarilor este de a verifica informația primită înainte de iniția o investigație sau a o lansa public.Instituțiile care vor să devină destinatari trebuie să expedieze un mesaj la poșta electronică a asociației Juriștii pentru Drepturile Omului, pentru a primi un mail cu nume de utilizator și parolă la site. Expeditorii nu trebuie să-și creeze cont.Radu Ștefănescu, reprezentant Code4Romania, realizator al platformei, precizează că o platformă similară a fost creată și în Romania.Viorica Zaharia, jurnalistă la Moldovacurata.md, vede platforma ca pe un instrument eficient și cu un grad sporit de încredere și care ar putea deveni util pentru jurnaliști, inclusiv pentru cei de investigație, care vor putea transforma niște semnale din partea cetățenilor în materiale bine documentate.Platforma este deja funcțională. La această etapă sunt înregistrate mai mult de zece instituții, persoane și ONG-uri în calitate de destinatari.
14:50
Nu știm sigur dacă gazele rusești vor tranzita Ucraina și dacă vom avea și energie electrică...
14:50
Noul Consiliu European, condus de Charles Michele, se întrunește joi și vineri la Bruxells. Pe agenda summit-ului sunt bugetul multianual al Uniunii Europene, schimbările climatice şi Brexit-ul.  Primul pachet de măsuri al UE privind schimbările climatice a stabilit trei obiective-cheie pentru 2020, numite Obiectivele 20-20-20: o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, o creştere până la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile şi realizarea unei îmbunătăţiri cu 20% a eficienţei energetice.Vineri va avea loc un summit al zonei euro.
14:10
Președintele rus Vladimir Putin susține că etnicul cecen din Georgia, Zelimhan Hangoșvili, ucis în august la Berlin, în Germania, avea legături cu atacul terorist împotriva metroului din Moscova. Procurorii germani cred că uciderea lui Hangoșvili ar fi putut fi ordonată de autoritățile ruse. Putin l-a descris drept un om „brutal” căutat în Rusia și care ar fi ucis deja „98 de oameni în atacurile sale”. Nu a adus însă nici o dovadă în sprijinul acestor afirmații. Putin a făcut declarația la Paris, pe 9 decembrie și este prima dată când o oficialitate rusă face o legătură între Hangoșvili și o acțiune teroristă.Vladimir Putin s-a întâlnit la Paris cu cancelara germană Angela Merkel în margienea reuniunii privind estul Ucrainei, în formatul „Normandia”. Hangoșvili a luptat alături de separatiștii ceceni din Rusia după care s-a refugiat în Georgia de unde a plecat cu familia în Germania. A fost ucis pe 23 august la Berlin iar un cetățean rus a fost ulterior reținut și se află și acum în detenție.Pe 4 decembrie, Procurorul federal al Germaniei declara că există „dovezi suficiente” care să indice că a fost o crimă ordonată de autoritățile ruse sau cele regionale din Cecenia. Doi diplomați ruși au fost expulzați din Germania în legătură cu acest caz.
Acum 24 ore
13:30
Președintel Kosovo, Hașim Thaci a vizitat pe 10 decembrie, Ziua internațională a Drepturilor Omului, locului unui masacru din 1999 împotriva etnicilor albanezi și a cerut Serbiei să-și ceară scuze pentru „crimele împotriva umanității”, comise în Kosovo. Thaci a fost în satul Recak, la circa 30 de kilometri sud de capitala Pristina, unde acum 20 de ani, forțele sârbe au ucis 45 de etnici albanezi, una din crimele care a provocat NATO să bombardeze Serbia, punând capăt campaniei de epurare etnică a Serbiei în regiunea Kosovo. În 208, Kosovo și-a proclamat unilateral independența.Belgrad-ul susține și astăzi că cei uciși la Recak erau membri ai Armatei de Eliberare a Kosovo, conduse de Thaci, și au murit în lupte.
13:10
Pe 10 decembrie, de Ziua internațională a Drepturilor Omului, Statele Unite au anunțat că au impus sancţiuni împotriva a 20 de persoane din opt ţări, pentru rolul acestora în comiterea unor grave abuzuri împotriva drepturilor omului.Cei sancţionaţi sunt oficiali guvernamentali şi oameni de afaceri din Myanmar, Pakistan, Libia, Slovacia, Congo, Sudanul de Sud, Arabia Saudită şi Rusia. Au fost sancţionate de asemenea şase entităţi deţinute sau controlate de aceste persoane.Între cei vizaţi se numără Mohammed Al Otaibi, fost consul general al Arabiei Saudite la Istanbul, pentru implicarea sa în „încălcarea brutală a drepturilor omului, concret asasinarea” ziaristului saudit Jamal Khashoggi în octombrie 2018.În Slovacia, noile sancţiuni îl vizează pe omul de afaceri Marian Kocner, considerat de procurorii slovaci comanditarul asasinării jurnalistului de investigație Jan Kuciak şi a logodnicei sale, Martina Kusnirova, în februarie 2018.Sancţiunile anunţate marţi vizează de asemenea lideri militari din Myanmar responsabili de abuzuri împotriva comunităţii rohingya.Între timp, lidera de facto a guvernului din Myanmar Aung San Suu Kyi a declarat miercuri, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), că Gambia a prezentat un „tablou incomplet şi înşelător'' cu privire la situaţia minorităţii musulmane rohingya. Gambia, în numele Organizației Statelor Islamice, a acuzat Myanmar (fosta Birmanie) de genocid iar Aung San Suu Kyi (laureata Premiului Nobel pentru Pace) apără interesele Myanmar în adierile de la CIJ. 
12:30
Căutare Navigație principală Ştiri Moldova Alegeri 2019 România Actualitatea românească 30 de ani de la Revoluția din 1989 Internaţional Actualitatea internațională România Putin - 20 de ani la putere Politigraf EL special Bloguri Mai mult Interviuri Multimedia Comentarii, opinii Rubrici Cultura EL la weekend Dialoguri transnistrene Приднестровские диалоги Arhiva istorică Mai mult Radio Europa Liberă Ultimul program În curând Mai mult radio EMISIUNI ȘI PODCASTURI Calendar Date tehnice/satelit Bu...
12:30
Căutare Navigație principală Ştiri Moldova Alegeri 2019 România Actualitatea românească 30 de ani de la Revoluția din 1989 Internaţional Actualitatea internațională România Putin - 20 de ani la putere Politigraf EL special Bloguri Mai mult Interviuri Multimedia Comentarii, opinii Rubrici Cultura EL la weekend Dialoguri transnistrene Приднестровские диалоги Arhiva istorică Mai mult Radio Europa Liberă Ultimul program În curând Mai mult radio EMISIUNI ȘI PODCASTURI Calendar Date tehnice/satelit La...
10:50
O nouă grevă generală a transportatorilor de pasageri va avea loc astăzi în Chişinău şi în 35 de raioane. Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto a anunţat că la protest vor participa peste 1500 de unități de transport, dintre care aproximativ 350 vor staţiona în PMAN, unde traficul va fi sistat. Totodată, vor fi suspendate peste o mie de curse interurbane. Motivul noului protest al transportatorilor este acelaşi – neajustarea de către Ministerul Economiei a tarifului pentru călătorie, ne-a spus președintele Asociaţiei transportatorilor, Oleg Alexa.Oleg Alexa: „Problema a rămas aceeași – tariful. Problema e nesoluționată și nu avem nicio viziune clară a ministerului asupra acestei probleme. Revendicările noastre au fost aceleași: dacă semnează memorandumul, noi solicităm un tarif de 74 de bani per kilometru, iar dacă nu semnează memorandumul propus de noi, atunci  92 de bani/km. Ei nu spun nici una, nici alta, chipurile, memorandumul e bun și îl salută, dar de semnat nu-l semnează. Iată cu minciunele din astea ne poartă deja a câta lună.”Europa Liberă: Dincolo de majorarea tarifului, ce prevede acest memorandum propus de transportatori?Oleg Alexa: „Memorandumul e pe 8 pagini. El nu prevede majorarea, ci alte măsuri care ar duce la diminuarea costurilor. Asta se referă și la reutilarea unităților de transport, și la vârsta de import a unităților de transport, lupta cu transportul ilicit, excluderea controalelor abuzive, modificări în legislație, la Codul transportului, Codul contravențional.”Europa Liberă: Procesul de ajustare a tarifelor a fost înghețat, practic, în 2012. De ce abia în acest an, mai exact după plecarea de la guvernare a Partidului Democrat, ați început să revendicați ajustarea tarifelor și alte măsuri necesare pentru ramură?Oleg Alexa: „Noi de câțiva ani solicităm de la minister. Este adevărat că nu am făcut asta public și nu am făcut proteste. Pe timpul guvernării democraților era greu să facem proteste, pentru că aveau să urmeze represiuni. Vedeam ce se întâmplă cu alte persoane, vedeam la televizor ce pățesc unii în Penitenciarul nr. 13, prin alte penitenciare, multe persoane date în căutare internațională, noi ne dădeam seama că n-o să putem izbuti nimic prin proteste și încercam prin intermediul ministrului de atunci, Gaburici, să rezolvăm problemele. Gaburici ajunsese chiar la aceea că a făcut un proiect de ordin de majorare a tarifului cu 10 bani, însă după aceea ne-a spus că a fost chemat într-un oficiu anume (cum îl numeau ei) și i s-a interzis. După asta, toate negocierile noastre cu Gaburici au încetat.”Europa Liberă: Spuneți că transportatorii nu au protestat până acum, pentru că ar fi avut frică de eventuale persecuții din partea fostei guvernări democrate. Unii întrevăd însă un substrat politic al protestelor organizate acum de dvs. Or, protestul transportatorilor a fost unul din reproșurile adresate fostului guvern condus de Maia Sandu, inclusiv atunci când a fost demis acest guvern.Noi am protestat pe timpul Guvernului Sandu, protestăm și pe timpul Guvernului Chicu... Oleg Alexa: „Noi am avut două greve pe timpul Guvernului Sandu și răspunsurile pe care le-am primit de la dna prim-ministru și de la dl Brînzan nu au fost noi, ci au fost foarte cinice și nu se încadrau deloc în prevederile legislației. După alegerile locale, am avut două runde de negocieri cu reprezentanții ministerului lui Brînzan din cadrul Guvernului Sandu. Și proiectul memorandumului am început să-l facem încă cu dl Ciornîi, care era secretar de stat pe timpul lui Brînzan. Imediat după ce a fost numit dl Usatîi, procesul acesta a continuat, am avut încă două ședințe cu dl Usatîi și am definitivat memorandumul. Deci nu are nicio legătură cu politica. Noi am protestat pe timpul Guvernului Sandu, protestăm și pe timpul Guvernului Chicu și avem doar o solicitare: majorarea tarifului. Nu ieșim cu lozinci politice, nu ne legăm de altceva decât de politica în domeniul transporturilor.”Europa Liberă: Ați menționat că ați avut discuții și cu reprezentanții Ministerului Economiei din Guvernul Ion Chicu. Simțiți o schimbare de atitudine față de această problemă?Oleg Alexa: „Haideți să spunem așa: se schimbă forma, dar nu conținutul. Da, ei sunt mai zâmbăreți, așa, mai deschiși, de câte ori am solicitat să ne întâlnim, de atâtea ori ne-am întâlnit, doar că fără succes. Ei ne ascultă, dar nu ne spun nimic.”Europa Liberă: Dar cum vă explicați această nedorință de a ajusta tarifele?Oleg Alexa: „Păi nedorința probabil îi cauzată de riscurile politice și electorale. Ei se gândesc nu la ramura transporturilor, ci la menținerea lor în anumite funcții.”Nedorința probabil îi cauzată de riscurile politice și electorale... Europa Liberă: Dvs. cereți, practic, o dublare a costului biletelor de călătorie. E o povară pe umerii pasagerilor. Cum vor face ei față acestor eventuale majorări?Oleg Alexa: „O să vă dau niște cifre. În 2012, când ultima dată s-a aprobat tariful, salariul mediu pe economie era 3400 de lei, acum este sfârșitul anului 2019 și salariul mediu pe economie este 7000 de lei. Deci la consumatori deja s-au resimțit schimbările din ultimii ani, pe când la noi nu s-au resimțit, fiindcă nu s-a schimbat nimic. Dacă aceste majorări care au avut loc în economie nu sunt suficiente, ei trebuie să ceară de la guvern pensii și salarii, dar nu de la noi servicii gratuite sau ieftine.”Europa Liberă: La ultimul protest de amploare, care a avut loc în octombrie, Ministerul Economiei de atunci a condiționat o eventuală ajustare a tarifelor cu asigurarea unor condiții civilizate de călătorie pentru pasageri. Ați întreprins între timp anumite măsuri în acest sens?Oleg Alexa: „În cadrul negocierilor cu ministerul, în proiectul memorandumului am indicat că vrem să atingem niște obiective prin memorandumul acesta, și anume: minimum 500 de unități de transport noi să vină în fiecare an în ramura noastră. Unități noi se are în vedere să le importăm, nu nou-nouțe, dar cu o categorie de poluare euro 4, euro 5, nu mai joasă. Pentru aceasta este nevoie de investiții, dar cu acest tarif este imposibil de efectuat investiții. Guvernul acum se transformă într-un clovn care spune: „Voi faceți ceva, și-apoi eu voi face”. Uitați-vă, noi am făcut investiții cu mulți ani în urmă. Conform legislației, ei trebuiau să reglementeze transportul în așa fel, ca noi să ne putem recupera investițiile și să facem altele. S-a întâmplat așa că noi am avut încredere în guvernele de atunci, iar ei ne-au amăgit și investițiile noastre nu s-au recuperat. Acum vine alt guvern și spune: „Mai faceți o investiție”. Și noi le spunem: „Oameni buni, noi nu vă credem, pentru că sunteți mincinoși. Adoptați măsurile prevăzute de lege și atunci o să cereți de la noi ceea ce-i prevăzut în lege, condiții civilizate ș.a.m.d.”.”Ei cu zâmbetul pe față discută cu noi, iar apoi urmează controale abuzive... Europa Liberă: Dl Alexa, vă confruntați cu mai multe probleme, între care deficitul de șoferi în ramură, unități de transport învechite, de 20-30 de ani. Totuși, aceste probleme s-au acumulat de ani de zile și probabil nu doar din cauza tarifelor. Care e siguranța că odată majorat tariful, vor fi soluționate aceste probleme, adică șoferii vor fi motivați să muncească, dar și administratorii să reînnoiască parcul de transport?Oleg Alexa: „Noi am spus că suntem gata să majorăm salariile imediat ce ni se ridică tarifele. Intenționăm ca salariul minim pentru un șofer să fie prevăzut în acordul tripartit: patronate-sindicate-guvern. Majorăm salariul și asta va fi și garanția, întrucât dacă nu vom asigura acest salariu minim, atunci fiscul ne va sancționa. Deci, noi suntem gata să ne executăm obligațiunile noastre, inclusiv să asigurăm importul altor unități de transport. Să știți că atâta timp cât am discutat cu ministerul toate problemele care țin de chestiuni administrative, de executarea de către minister a legii (nici nu ar trebui așa obligațiuni să prevedem în memorandum, fiindcă ei sunt obligați prin lege), dar toate problemele pe care le-am invocat în timpul negocierilor, de fapt, s-au agravat de însuși minister. Deci, ei cu zâmbetul pe față discută cu noi, iar imediat ce noi plecăm de acolo, ei dau indicații ca noi să le resimțim, adică controale abuzive etc.”Europa Liberă: Și dacă după protest din nou nu va urma o reacție din partea ministerului în sensul să vă satisfacă revendicările, ce veți face în continuare?Oleg Alexa: „Răspunsul e simplu. Noi nu mai avem ce pierde în situația aceasta economică. Prima dată am ieșit 100 de unități de transport și n-am suspendat nicio cursă, a doua oară am ieșit peste 200 de unități de transport și am suspendat vreo 600 de curse, acum vom ieși 350 de unități și suspendăm câteva mii de curse. Dacă acesta nu-i un semnal clar, data viitoare va fi și mai dur. De fiecare dată vom fi și mai duri decât data precedentă.”***Într-o reacţie pe care Radio Europa Liberă a obţinut-o de la Ministerul Economiei se spune că ministrul Anatol Usatîi a discutat cu Oleg Alexa cele 18 revendicări referitoare la optimizarea cheltuielilor operatorilor de transport la finele lunii noiembrie. „Reprezentanții guvernului au acceptat unele propuneri, altele urmează să fie discutate într-un format mai larg, care să includă mai mulți operatori care activează în ramură, nu doar cei reprezentaţi de Oleg Alexa. Subiectul urmează a fi examinat în cadrul Consiliului consultativ în domeniul transporturilor rutiere pe lângă Ministerul Economiei, iar propunerile transportatorilor vor fi consultate și cu reprezentații societății civile”, se mai spune în reacţia ministerului.
08:10
Mai multe ştiri
©2004—2019 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.