Europa Libera

Acum 2 ore
15:00
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, este așteptat în vizită oficială la Chișinău, pe 13-14 mai, pentru convorbiri cu omoloaga sa, Maia Sandu, a anunțat președinția moldoveană. Într-un comunicat al președinției se mai spune că cei doi președinți vor discuta despre întărirea relațiilor bilaterale, despre integrarea europeană a R. Moldova și vor planta câte un arbore în Grădina Botanică din Chișinău, pentru a atrage atenția asupra problemelor de mediu. Va fi prima vizită a unui lider străin în R. Moldova, anul acesta, și a doua pe care o primește Maia Sandu în calitate de șefă a statului, după vizita președintelui român, Klaus Iohannis, de la sfârșitul lunii decembrie.
15:00
Comitetul Național de Coordonare a Imunizării a anunțat startul etapei a treia a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19. De marți, campania este deschisă mai multor categorii ale populației generale, inclusiv angajaților din domeniul producerii de alimente și energie electrică, din transport și comunicații, din sectorului HoReCa. Mai pot fi vaccinați angajații saloanelor de frumusețe și frizeriilor, reprezentanții cultelor religioase și poștașii, dar și persoanele care au în subordine mai mult de 100 angajați, indiferent de forma de activitate. Ministerul sănătății precizează că va continua și imunizarea persoanelor cuprinse de primele două etape de vaccinare, anume angajații sectorului medical, persoanele de peste 60 de ani și persoanelor cu comorbidități. De la începutul campanei de vaccinare, pe 2 martie, au fost administrate 185 292 de doze de vaccin. 
Acum 6 ore
12:50
În Rusia, autoritățile din republica Tatarstan au spus că atacul cu focuri de armă și explozia de la o şcoală din capitala regională Kazan a făcut cel puțin opt victime. Serviciul de presă al președintelui republicii Rustam Minnikhanov a anunțat că un profesor și șapte elevi au fost uciși în timpul atacului asupra școlii nr.175, marți, 11 mai. Ministerul de interne al Tatarstanului a precizat că 21 de oameni au fost răniți, inclusiv șase copii care au fost transportați la secții de terapie intensivă. Ministrul regional a spus că atacul a fost comis de o persoană în vârstă de 19 ani, care a fost reținută. Anterior, s-a relatat că au fost cel puțin doi atacatori. Zona a fost încercuită de forțele de ordine, iar elevii și profesorii au fost evacuați prin ferestre. Școala, situată pe strada Dzhaudat Faizi, are peste 1.000 de elevi.
12:10
Cel mai recent raport „Națiuni în Tranziție” al organizației Freedom House arată că R. Moldova este în continuare o țară cu „regim hibrid” și probleme cronice sau acutizate de democrație. Cercetătorul media și autorul raportului pentru R. Moldova, Victor Gotișan, anticipează că anul 2021 va fi unul crucial pentru democrația din R. Moldova, în special datorită scrutinului parlamentar anticipat din 11 iulie. De fapt, în ultimii doi ani, Republica Moldova obține același punctaj (35 din 100) în topul țărilor analizate de Freedom House. Unii ar spune că stagnarea este mai bună decât retrogradarea. Cercetătorul media Victor Gotișan este însă de altă părere. Victor Gotișan: „Concluzia este că suntem stabili ca și țară, ca și democrație, dar, dacă e să lăsăm la o parte gluma și ironia, atunci rămânerea pe același loc în clasament nu înseamnă nicidecum stabilitate, ci stagnare, așa cum ați menționat. În timp ce unele țări fac progrese, Republica Moldova își stabilește drept obiectiv nu să avanseze în calea reformelor, ci să nu piardă ce a avut, cum spuneați, acum un an sau doi.Așa-numita stabilitate, cum s-au grăbit mulți s-o laude, eu aș cataloga-o ca un regres în acest caz, or, cum menționează raportul despre care discutăm, situația din ultimii ani din Republica Moldova nu este altceva decât un fel de turbulență continuă, iar noi, probabil, majoritatea din această țară, de fapt, nu înțelegem ce se petrece și unde ne aflăm. Deci, ca să revin, o societate care nu avansează pe calea reformelor, nu face altceva decât să regreseze, pentru că în procesul de dezvoltare nu ai cum sta pe loc, fie avansezi, fie regresezi. De asemenea, astfel de topuri, rapoarte sau scoruri trebuie analizate în context regional, când o țară avansează sau stagnează, ea avansează sau stagnează față de o altă țară. Noi am stagnat, chiar dacă am rămas cu același scor ca în 2019, iar raportul menționează asta; am stagnat, mai ales dacă citim atent și vedem cât de critic este textul din acest raport la toate capitolele sale și prin faptul că menționează clar și expres că reforme concrete pe cei 7 indicatori de bază în 2020 nu au fost făcute și aici îi putem aminti: guvernarea și administrarea centrală și situația politică, procesul electoral, mass-media, societatea civilă, guvernarea locală și administrația publică locală, justiția și lupta anticorupție.”Europa Liberă: Republica Moldova este în continuare o țară cu regim hibrid și probleme cronice de democrație. Dacă ar fi să le explicăm ascultătorilor, ce înseamnă, de fapt, un regim hibrid și ce spune acest termen despre țara căreia îi este atribuit?Victor Gotișan: „Țările cu regim hibrid, așa cum le califică Freedom House, sunt așa-numitele democrații electorale, care îndeplinesc doar standardele minime ale unei democrații adevărate. Deci, instituțiile statului de obicei în astfel de țări sunt fragile, iar funcționalitatea lor este foarte redusă și există provocări mari în ceea ce privește protecția, de exemplu, a drepturilor omului, a libertăților civile și de obicei justiția nu este independentă. De asemenea, posibilitatea ca aceste țări, am în vedere țările cu regim hibrid, să devină democrații liberale în adevăratul sens al cuvântului este una minimă, cel puțin în viitorul apropiat. Un regim hibrid spune că alegerile în astfel de țări sunt mai mult sau mai puțin competitive, dar în campaniile electorale se pot înregistra nereguli substanțiale ce pot împiedica să fie numite aceste alegeri libere și corecte, implicit poate exista presiune și intimidare din partea guvernării în adresa partidelor politice, de opoziție în mare parte. Societatea civilă este independentă în astfel de țări și în creștere, iar drepturile de întrunire și asociere sunt, în general, protejate, totuși atacurile în adresa acestui sector și în adresa organizațiilor civile sunt foarte dese, mai ales din partea instituțiilor de stat și a politicienilor. Sectorul media în astfel de țări este relativ independent și divers, dar predomină interesele speciale, atât politice, cât și economice, care de obicei sunt exercitate de proprietar, în cazul nostru, politicieni și oligarhi asupra politicilor editoriale ale instituțiilor media, care nu duce la altceva decât la o autocenzură a jurnaliștilor. De asemenea, guvernarea locală în astfel de țări este foarte slabă și dependentă de cea centrală, justiția nu este independentă și nu-și face corect treaba, iar corupția este foarte răspândită și prezintă un impediment major, de fapt, pentru dezvoltarea țării, inclusiv eforturile în lupta anticorupție sunt minime sau mimate și inconsistente. Deci, dacă ar fi să suprapunem tot ceea ce am spus mai sus, adică calificativele și situația în toate domeniile despre ce este un regim hibrid, putem spune că avem o radiografie aproape perfectă a ceea ce avem la momentul de față în Republica Moldova.”Europa Liberă: Pe de altă parte, ați analizat un an în care guvernarea de la Chișinău a fost pusă la grea încercare din cauza pandemiei de COVID-19, și nu doar guvernarea de la Chișinău. Dacă totuși ar fi să enumerați câteva lecții la care ar trebui autoritățile moldovene să atragă atenția de pe urma modului în care au gestionat această pandemie, care ar fi acestea?Victor Gotișan: „Prima și cea mai importantă lecție pe care trebuie s-o învețe autoritățile din Republica Moldova atât cele locale, cât, mai ales, cele centrale este să înceapă să comunice deschis, corect la timp și în timp. Eu, de exemplu, în 2020 nu am văzut ca instituțiile oficiale să facă asta. Am avut niște autorități care, practic, au vorbit fiecare pe limba lui în mesaje și idei diferite. A fost o disonanță, probabil totală, care a transmis societății nu altceva decât confuzie, o confuzie de care, cred eu, avem cel mai puțin nevoie în astfel de vremuri complicate, pandemice. În al doilea rând, guvernarea ar trebui să înțeleagă că a ascunde faptele, informația sau a încerca să-i amăgești pe oameni cu niște promisiuni nu este cea mai bună soluție. Oamenii nu pot fi mințiți la nesfârșit, îți merge o dată, îți merge de două ori, apoi ei încep să se prindă și te taxează. Și am avut aici rezultatul alegerilor prezidențiale din 2020, când Maia Sandu l-a bătut practic pe candidatul socialiștilor, Igor Dodon, care și-a construit campania, de fapt, pe dezinformare și atacuri împotriva contracandidatei, utilizând un limbaj agresiv, chiar la limita suburbană. În al treilea rând, guvernarea trebuie să nu politizeze subiectele ce țin de sănătate și astfel de crize pandemice, pentru că nu este o abordare tocmai corectă. Mă refer aici la faptul cum a încercat guvernarea socialistă să estompeze sau să diminueze importanța suportului oferit de Vest, Uniunea Europeană, România, în special, în lupta cu pandemia, pe de o parte asta am avut și acum au încercat să amplifice informația despre ajutorul venit din Est sau din Rusia și Turcia. Această politizare, după părerea mea, a fost o tactică absolut, totalmente greșită.În al patrulea rând, guvernarea nu a înțeles că mass-media, dar și Biserica sau alte instituții pot fi aliate, pe care poți să încerci să mizezi într-o luptă cu o astfel de pandemie. Ce a încercat să facă însă guvernarea, a fost în primul caz, adică în cazul media, să o limiteze și mai mult în procesul de informare, ne amintim aici de vestitele hotărâri de majorare a perioadei de oferire a informației publice pentru media de până la 45 de zile sau decizia CA, prin care obliga instituțiile audiovizuale să intervieveze și să publice doar opinii ale oficialilor pe marginea pandemiei de COVID. Ce ține de a doua instituție, Biserica, atunci, pe de o parte, statul nu a încercat în niciun fel s-o implice în combaterea pandemiei, dar pe de altă parte i-a permis oarecum tacit acesteia să prolifice și să amplifice dezinformarea și știrile false, inclusiv să ignore normele sanitare și epidemiologice impuse de comisia specială. Și în al cincilea rând a fost lipsa unui ajutor și facilități fiscale reale și a unui plan de ajutorare a afacerilor mici și mijlocii, mai ales pentru sectoarele care au avut de suferit cel mai mult și au fost lovite de această pandemie. Mă refer aici la servicii, turism, HoReCa. Da, trebuie să admitem că Republica Moldova nu a mai trecut prin astfel de situații, cel puțin în istoria modernă, însă guvernul nu a făcut nimic în acest sens. Cel puțin trebuia să se străduie să comunice mai strâns cu reprezentanții sectoarelor menționate mai sus sau să le ofere ajutor la o primă etapă a pandemiei.”Europa Liberă: Apropo, vorbind de dezinformare, în 2020, pentru prima dată am auzit și am utilizat termenul de infodemie. Și da, Republica Moldova este singura țară în care dezinformarea s-a răspândit și se răspândește mai rapid decât informația corectă, dar, pe de altă parte, în toată această perioadă primele persoane în stat făceau declarații, aveau un comportament care până la urmă inducea în eroare opinia publică și ați observat și Dvs. mai devreme, și ne amintim de politicieni care mergeau prin școli fără mască, de scrisoarea Mitropoliei Moldovei, care constata, la începutul pandemiei, că tehnologia 5G ar fi stat la baza noului coronavirus și îndemnau oamenii să nu se vaccineze, apropo, la acel moment încă nu era elaborat vaccinul, spunând că astfel se introduce în corpul uman un nanoprocesor. Dvs. aveți o explicație pentru acest fel de comportament?Victor Gotișan: „Am să le iau pe rând. Da, nivelul de dezinformare și manipulare în anul 2020 a ajuns, probabil, la cote maxime. Rapoartele internaționale au plasat Republica Moldova și au calificat-o drept una din cele mai sensibile și vulnerabile țări din Europa în ceea ce privește dezinformarea și știrile false care au venit și vin în mare parte din Est. Contextul pandemiei de COVID-19 a catalizat acest proces, dar pe mine, de fapt, nu m-a mirat acest lucru, consider că oarecum e firesc să avem această situație, fiindcă avem niște actori-instrumente care contribuie la proliferarea acestei infodemii. Mă refer aici la un sector media dominat de contentul produs de media de la Kremlin, de o Biserică Ortodoxă care se bucură de cea mai mare popularitate la noi, care e ancorată și e parte a patrimoniului Patriarhiei Ruse și avem la guvernare un fel de partid proxy, care este susținut și controlat de Kremlin direct, nu este niciun secret. Mai mult decât atât, avem niște politicieni care, cum spuneați Dvs., singuri proliferează dezinformarea, și nu că lansează știri false, ci ei lansează campanii de dezinformare concertate în acest sens. Și mai avem niște instituții de reglementare în domeniu, mă refer aici la Consiliul Audiovizualului, dar și la cele care au dreptul de protejare a spațiului informațional, și aici pot numi SIS-ul, care fac prea puțin în acest sens, ca să nu spun că chiar nimic nu fac, de fapt. Întrebați de comportament și cum se explică acesta? Păi, pur și simplu, cei cu pâinea și cuțitul din țara asta nu fac nimic în acest sens și nu vor să facă pentru că sunt comozi și fac jocul celor care i-au numit în funcții, adică al partidelor sau al partidului de guvernare. Nu se face nimic, de asemenea, din considerentul că instituțiile responsabile nu știu și nu au capacități să ne apere împotriva dezinformării și a infodemiei. Mai mult decât atât, acestea nici nu vor să recunoască faptul acesta și să apeleze la expertiza și la suportul celor care pot face aceasta și știu cum s-o facă. Mă refer aici la ONG-urile din domeniu. Eu, de exemplu, mă întreb de multe ori – de ce nu este taxat comportamentul Bisericii în acest sens? Și răspunsul la fel de simplu este că nimeni nu vrea să se pună cu această instituție, pentru că se tem de ea, iar lupta împotriva ei te poate costa ratingul în sondajele politice, ceea ce este o abordare total greșită, Biserica trebuie taxată la fel ca și toate alte instituții care greșesc în țara asta, altfel avem un fel de instituție paralelă cu statul care are propria agendă și își promovează propriile interese și de multe ori acestea sunt interesele altui stat, ceea ce este foarte, foarte periculos pentru securitatea țării noastre.”  Europa Liberă: Victor, putem spune că suntem în pragul unei noi campanii electorale, mă refer la anticipatele din 11 iulie. După felul în care se comportă cei mai importanți actori politici, ce campanie anticipați?Victor Gotișan: „În primul rând, se prevede, cred eu, o campanie electorală, cel puțin, la fel de murdară ca și cele trecute. Bunăoară, unele partide și politicieni vor da totul pentru a se asigura că rămân la guvernare, altfel ei își dau seama că vor risca cu capul, adică figurat vorbind, am în vedere de că sunt pasibili de procese penale, ei știu asta, iar pierderea imunității parlamentare sau politice de obicei duce la asta. Deci, mișcările tectonice, după cum ați văzut în ultimele zile, în politica din Republica Moldova au început deja și cum am putut vedea după evenimentele de pe scena politică din ultimele zile s-au început deja – crearea de blocuri electorale, surprinzătoarea apariție a unor personalități integre alături de liderii unor partide care ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește integritatea lor. Sau deshumarea politică, să spunem așa, figurat vorbind, a unor politicieni care au fost dați uitării demult. Deci, chiar cred că ne așteaptă o campanie electorală destul de murdară și de fiecare dată în ajunul campaniei electorale când spuneam noi anterior că nu se poate mai rău, probabil că ne vom convinge și de această dată că este loc de mai rău și de mai multă defăimare, dezinformare, atacuri sub centură și diabolizarea contracandidaților. Ceea ce însă mă bucură este că, odată cu această campanie electorală, cel mai probabil vom scăpa definitiv de elementul ăsta geopolitic care era anterior și a fost speculat la greu până în 2019. Pe de altă parte, cred că va apărea în avanscenă o nouă sperietoare și ea deja a început să-și facă loc, și anume unionismul, pe care vor specula foarte mult cei de stânga, practic, ofensiva în acest sens deja a apărut dacă vedem ultimele declarații ale liderului PSRM.”Europa Liberă: Dar de ce spuneți că factorul geopolitic nu mai este atât de prezent în discursul politicienilor moldoveni?Victor Gotișan: „Cum spuneam, în trecut Republica Moldova a fost prezentată oamenilor de către politicieni drept un fel de câmp de luptă dintre Est și Vest, dintre Rusia și Uniunea Europeană. Între timp, însă, oamenii s-au prins că asta este o sperietoare falsă și că nu e nici pe departe vorba de o ciocnire a Vestului cu Estul. Deci, electoratul oarecum începe să conștientizeze că e nevoie de politicieni și guvernanți care să le rezolve problemele, să le livreze reforme și să le facă viața mult mai bună, dar nu de populiști. Sincer vorbind, oamenii deja au început a gândi critic și rațional unele lucruri, deci pe ei deja începe să-i intereseze cum și ce vor mânca mâine, pe ce drumuri vor merge peste o săptămână sau ce sistem social și medical vor avea când vor fi aleșii înaintați în funcții, dar nu discuții care dezbină, despre limbile vorbite, despre trecutul speculat de politicieni sau altele din astea, dar asta e numai de bine, ceea ce înseamnă că noi, de fapt, începem să ne maturizăm ca societate și ca stat. E adevărat că această maturizare are loc destul de încet, dar trebuie să înțelegem că democratizarea unei societăți este un proces care, vrem, nu vrem, e atins. Și da, tot binele urmează, eu sunt sigur de asta.”
11:50
La Chișinău, elevii au revenit în clase, începând de marți, 11 mai, dar măsurile antiepidemice rămân în vigoare. Școlile cu clase numeroase vor activa în două schimburi, a anunțat şeful interimar al Direcției educație, tineret şi sport al Primăriei, Andrei Pavaloi, la şedința săptămânală a municipalității, transmite IPN.Tot de astăzi, şi activitățile extra-școlare sunt organizate cu prezență fizică. Competițiile sportive vor putea fi organizate însă doar în aer liber. La fel, îşi reiau activitatea şi centrele de tineret, dar cu grupe de maxim 20 de tineri, a mai spus Andrei Pavaloi.În legătură cu înscrierea copiilor în şcoli, primarul capitalei, Ion Ceban, a menţionat că la grupul de lucru care va monitoriza înscrierea în școli se pot alătura consilieri municipali şi reprezentanți ai societății civile.
Acum 12 ore
06:50
06:00
Președintele american Joe Biden și-a reafirmat angajamentul de a reconstrui alianțe, de a le întări pe cele transatlantice și de a coopera mai strâns cu aliații din Europa Centrală și din regiunile Baltică și a Mării Negre. Joe Biden a participat luni, prin videoconferință, la summitul virtual București 9, găzduit în comun de președinții român și polonez, Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Liderul de la Washington și-a exprimat sprijinul pentru întărirea capacității de apărare și descurajare a NATO, și a rezistenței împotriva acțiunilor economice și politice dăunătoare ale concurenților strategici, se spune într-un comunicat al Casei Albe.La finalul summitului B9, președintele Kalus Iohannis a spus că a pledat, inclusiv în discuția cu președintele american, pentru o creștere a prezenței militare aliate, inclusiv a Statelor Unite, în România și în sudul Flancului Estic al NATO, pe fondul situaţiei îngrijorătoare de securitate de la Marea Neagră.„Situaţia îngrijorătoare de securitate din Marea Neagră – despre care am discutat pe larg – ne-a dovedit că trebuie să ne menţinem vigilenţa. Așadar, NATO trebuie să continue să își întărească postura de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. De aceea, am pledat – inclusiv în discuția cu Președintele Biden – pentru o creștere a prezenței militare aliate, inclusiv a SUA, în România și în sudul Flancului Estic”, a spus Iohannis, citat de presa de la București.Președintele Kalus Iohannis a declarat la conferința de presă comună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, că la discuțiile de luni cei doi au exprimat îngrijorarea cu privire la tensiunile provocate de Rusia în Ucraina, dar au abordat și sprijinul pentru traseul european al Republicii Moldova.La Summitul B9 a participat în format virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.Formatul Bucureşti este o iniţiativă lansată de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti în noiembrie 2015, fiind precedat de cele de la la Varşovia, din 8 iunie 2018, și de la Kosice, din 28 februarie 2019.
05:10
Un tribunal din Tbilisi a schimbat măsura de arest preventiv aplicată liderului opoziției Nika Melia pe cea de cauțiune în bani. Uniunea Europeană a salutat decizia, spunând că este „un pas important” pentru depășirea crizei politice din Georgia. Melia a fost arestat pe 23 februarie, din cauza refuzului de a plăti o altă cauțiune, în cadrul așa-numitului dosar privind asaltul asupra Parlamentului. În aprilie, puterea și opoziția au semnat un acord privind eliberarea pe cauțiune a lui Nika Melia, înțelegere mediată de președintele Consiliului European, Charles Michel. Nika Melia este acuzat de organizarea protestelor violente din iunie 2019 din fața Parlamentului georgian, provocate de vizita unui deputat rus, și riscă până la nouă ani de închisoare. Georgia traversează o criză politică de la alegerile legislative din octombrie anul trecut, câștigate de „Visul georgian”, pe care opoziția le consideră fraudate. Opoziția a refuzat să participe la lucrările noului Parlament și cere organizarea de noi alegeri.
Acum 24 ore
03:30
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a avertizat că mișcarea islamistă Hamas, aflată la putere în Fâșia Gaza, a trecut o „linie roșie”, lansând rachete asupra Ierusalimului, pe 10 mai, după zile de ciocniri violente între protestatari palestinieni și poliția israeliană, în apropierea moscheii Al-Aqsa. Lansarea de rachete este o escaladare majoră a tensiunilor reizbucnite după ciocnirile din centrul Ierusalimului, în urma cărora au fost răniți sute de palestinieni. Armata Israelului a răspuns cu lovituri aeriene asupra Fâșiei Gaza, țintind lansatoare de rachete și militanți, atacuri care, potrivit oficialităților medicale palestiniene din Gaza, au făcut 20 de victime, între care nouă copii. A fost ucis și un comandant al mișcării Hamas, potrivit unei autorități locale, citate de AFP. Hamas a lansate rachetele luni seara, de Ziua Ierusalimului, sărbătoare națională în Israel care marchează capturarea zonelor estice ale orașului în timpul războiului arabo-israelian de șase zile din 1967. Premierul Netanyahu a spus că „Israelul ca reacționa cu forță”.  
10 mai 2021
22:10
Vasile Botnaru stă de vorbă cu analistul politic Igor Boțan care comentează cele mai recente regrupări și redefiniri pe scena politică din R. Moldova, cu două luni înainte de alegerile parlamentare anticipate. Europa Liberă: Dle Boțan, întâi și-ntâi să vă întreb, dacă vizita prietenească a fostului președinte al Republicii Moldova la Minsck și aprecierile laudative la adresa lui Lukașenka sunt simptomatice, dacă acesta este mesajul-albie pe care are de gând să-l exploateze Igor Dodon în tandem cu Vladimir Voronin, adică cu comuniștii? Or, așa trebuie să înțelegem că blocul de stânga e ca și rezolvat.Igor Boțan: „Partidul Socialiștilor și liderul acestuia, dl Igor Dodon, sunt în căutarea unui nou „imidj” pentru campania electorală. Din păcate pentru Igor Dodon, nu mai este primit de nimeni, de aceea a încercat să se întâlnească cu Lukașenka, i-a reușit această întâlnire și dl Igor Dodon s-a poziționat, din acest punct de vedere, de o manieră foarte clară. Igor Dodon a transmis un mesaj societății că există pericolul victoriei partidelor de dreapta care, așa cum spune domnia sa, dreapta poate transforma Republica Moldova într-o platformă pentru NATO, de aceea domnia sa încearcă să întărească legăturile Republicii Moldova cu spațiul post-sovietic.”Europa Liberă: Adică și-a tras partidul de pe centru-dreapta evident spre stânga și a renunțat la orice alură de europenitate?Igor Boțan: „Dl Igor Dodon a reușit să impună partidului să adopte o nouă ideologie, conservatorismul social, deci a renunțat la socialismul democratic, iar acest lucru a fost făcut pentru a se plia pe relațiile speciale pe care le are cu Edinaia Rossia, partidul dlui Vladimir Putin. În Belarus, în general, practic nu există partide politice, există un lider autoritar, care a transformat acest regim al său în unul dictatorial. Și dl Igor Dodon caută prietenia în această ambianță, acuzând Uniunea Europeană, ambasadorii Uniunii Europene, ambasadorul Statelor Unite și, iată, invocând că eventuala victorie a dreptei la alegeri poate transforma Republica Moldova într-o platformă NATO. Deci, dl Igor Dodon, care ne spunea că pledează pentru renunțarea la ceea ce numea domnia sa mesaje geopolitice, iată că în această situație, după pierderea alegerilor prezidențiale face exact ceea ce condamna acum o jumătate de an.”Europa Liberă: Vreau să vă propun un exercițiu ingrat, recunosc: oare chiar socialiștii sau liderii acestora cred că există acest pericol sau e doar un truc electoral, care încă mai funcționează în mediul pe care contează ei?Igor Boțan: „Este absolut evident că Partidul Socialiștilor se folosește de metode eclectice, rupe de unde poate, iar în situația care s-a creat dl Igor Dodon și Partidul Socialiștilor pornesc de la o realitate existentă în Republica Moldova, și anume, o societate divizată. Există vectorul european, susținut de aproximativ 60% dintre cetățeni și există vectorul euroasiatic, care este susținut de 40% din cetățeni. Acum, Igor Dodon are sarcina să încerce să convingă Partidul Socialiștilor, care are un anumit rating, la ultimele alegeri parlamentare comuniștii au acumulat 3,7% și Igor Dodon înțelege că și aceste procente, această susținere a comuniștilor poate fi utilă, ținând cont de faptul că dreapta este dispersată.”Europa Liberă: Dar cele 3%, pe vremuri și mai multe, s-au dat pentru mesajul lui Voronin, care spunea: să construim Europa la noi acasă, nu vrem să fim vasalii nici ai Răsăritului, nici ai Asfințitului. Or, Igor Dodon mizează, dacă ar fi să folosim termenul de cazinou, pe mesajul lui Putin, care spune că Rusia este înconjurată de dușmani și trebuie să se apere; pe mesajul lui Lukașenka, care spune că marionetele Occidentului vor să distrugă Belarusul, deci a făcut o alegere care disonează cumva cu echidistanța de altădată a lui Voronin?Igor Boțan: „Dl Voronin și Partidul Socialiștilor evident și-au schimbat atitudinile și viziunile asupra politicilor pe care trebuie să le promoveze Republica Moldova, aveți perfectă dreptate. Voronin a fost cel care a semnat decretul privind integrarea europeană a Republicii Moldova în noiembrie 2002; Voronin a fost cel care a început cooperarea cu NATO. Ne amintim, contingentul de ostași moldoveni a fost trimis de 5 sau 6 ori în Irak pentru a ajuta la început coaliția în frunte cu Statele Unite, după aceea – NATO; Voronin a fost cel care a acceptat ca ostașii Armatei Naționale să participe la exerciții militare cu contingente NATO. Toate aceste lucruri Voronin le-a făcut, dar, după evenimentele din 2009, Voronin și-a schimbat atitudinea și până în prezent Voronin consideră că anumiți factori și anumite persoane dirijate din Occident au organizat așa-zisa revoluție Twitter, lucru care nu este adevărat, dar Voronin continuă să spună că așa a fost. De aceea, în situația care s-a creat, dl Dodon a apelat către Voronin, iar Voronin se pare că este pregătit să-i dea un răspuns pozitiv.”Europa Liberă: Și i-a iertat trădarea, se părea că a ars toate podurile?Igor Boțan: „Noi am văzut documentul pe care l-a trimis conducerea Partidului Comuniștilor către socialiști în care se spune că ei nu au uitat nimic din ceea ce au făcut Dodon și liderii Partidului Socialiștilor, că au trădat Partidul Comuniștilor, dar în situația care s-a creat pericolul NATO, iarăși Voronin invocă acest pericol al NATO greu de înțeles și face referință la exercițiul militar desfășurat actualmente în România sub egida NATO. Dl Voronin găsește o scuză pentru a intra în discuții cu dl Dodon și se pare că coaliția, pe care Dodon o numește de stânga, dar, de fapt, o coaliție antieuropeană, totuși va fi constituită.”Europa Liberă: În provincie, mesagerii comuniștilor, dar și ai socialiștilor, evident, merg cu un mesaj și mai tranșant: dacă nu revine Dodon la putere, Dodon & Voronin, atunci se produce Unirea, România asimilează Republica Moldova. Acesta va fi mesajul bau-bau electoral?Igor Boțan: „Da, este adevărat! Dl Dodon a subliniat că există două pericole de pe urma eventualei veniri a dreptei la guvernare – Moldova transformată în platforma NATO și Unirea cu România. Evident, sunt niște sperietori. Înțelegem cu toții că în Republica Moldova crește simpatia pentru o eventuală Unire a Republicii Moldova cu România, însă lucrurile sunt foarte, foarte departe de a putea fi realizată Unirea.”Europa Liberă: Dar vă întrebam – ei chiar cred în acest pericol sau vând gogoașa electorală?Igor Boțan: „Absolut corect ați menționat, este o gogoașă electorală, dar pentru a speria electoratul pro-euroasiatic va fi vehiculată și exploatată această gogoașă până în pânzele albe, este adevărat și, de fapt, așa se conturează mesajul electoral al dlui Dodon.”Europa Liberă: Să vă mai întreb altceva – în condițiile în care acești lideri, importanți încă pe eșichierul politic, vorbesc despre pericolul Unirii, nu cumva ei în felul acesta fortifică, de fapt, partida pro-unionistă? Nu cumva ei toarnă apă la moara exact adversarilor politici?Igor Boțan: „Nu cred că acest lucru are vreun impact asupra partidelor unioniste. Noi înțelegem că pe segmentul unionist există o situație foarte specială: avem 5, poate 7 partide care se pretind unioniste, dar care deocamdată nu pot găsi un numitor comun pentru a veni cu o platformă clară către cetățeni. În același timp, cetățenii Republicii Moldova, cei care au redobândit cetățenia românească, în număr de aproximativ 1 milion, adică ceva mai mult de o treime din cei care au dreptul de vot în Republica Moldova au această simpatie pentru vectorul unionist din simplul motiv că statul român în ultimii ani a făcut foarte mult pentru Republica Moldova. Și repararea obiectelor de învățământ, a școlilor, grădinițelor, oferirea cetățeniei, ceea ce îi face pe cetățenii moldoveni liberi să călătorească, oferirea vaccinurilor și o mulțime de alte lucruri pe care statul român le face pentru Republica Moldova, fără a exploata și fără a vorbi despre idealul Unirii, pentru că România, așa cum înțeleg eu, este un stat responsabil, membru al NATO și al Uniunii Europene și astfel de probleme nu se vehiculează fără a avea în vedere un eventual randament al discuțiilor pe această temă.”Europa Liberă: Renato Usatîi deunăzi într-o emisiune recunoștea că în mediul vorbitorilor de limbă rusă unionismul prinde la rădăcini tocmai din cauză că există ajutoare concrete. Dodon vrea să răspundă cu o sperietoare, cum ați numit-o Dvs., abstractă – NATO și asimilarea Republicii Moldova? Igor Boțan: „Dl Dodon nu are alte atuuri, nu are alte idei pe care să le valorifice în această campanie electorală. Trebuie să înțelegem, dl Dodon a pierdut alegerile prezidențiale, iar aceste alegeri parlamentare anticipate sunt, de fapt, turul trei al competiției Maiei Sandu cu Igor Dodon. Deci, Igor Dodon înțelege acest lucru, dna Maia Sandu a insistat pe alegeri anticipate pentru a sincroniza mandatul parlamentului cu cel al domniei sale și avea un plan foarte clar pentru Republica Moldova pentru următorii trei ani. Igor Dodon, după ce a pierdut, înțelege că trebuie să facă anumite modificări în campania electorală, așa cum am numit-o eu, de fapt, turul trei, iar alte idei proaspete nu are, decât să exploateze tema NATO și eventuala Unire a Republicii Moldova cu România.”Europa Liberă: La ruși este o expresie bună: «Раз пошла такая пьянка, режь последний огурец» (despre o situație care necesită utilizarea tuturor rezervelor și resurselor disponibile).Igor Boțan: „Da, există un fel de disperare în rândul socialiștilor. Nu de viață bună Igor Dodon și-a călcat pe inimă și le-a făcut această ofertă lui Voronin și comuniștilor, înțelege foarte bine că este o șansă să-și îmbunătățească rezultatul cu câteva procente, ceea ce poate conta în situația când avem această ceartă permanentă între PAS și Platforma DA. Avem o situație absolut dificil de calificat privind prestanța partidelor unioniste care sunt multe și care nu pot găsi un numitor comun. Deci, Igor Dodon mizează că pe dreapta, pe vectorul euro-unionist, cum îi spune domnia sa, va exista dispersiune de voturi, ceea ce poate ajuta blocul comuno-socialist să obțină o victorie relativă, iar la redistribuirea mandatelor, chiar poate, cel puțin încearcă să spere că poate obține și o majoritate în parlament.” Europa Liberă: Dar tandemului comuno-socialist, cum l-ați numit Dvs., eventualului tandem Dodon-Voronin sau, invers, Voronin-Dodon îi suflă în ceafă deja puternic Гражданский союз și temutul Renato Usatîi?Igor Boțan: „Da, este adevărat, este o mare durere de cap pentru Igor Dodon atât Renato Usatîi, cât și Congresul Civic. În privința Congresului Civic trebuie să menționăm că acesta prezintă un pericol foarte mare pentru Igor Dodon. Liderul acestui partid, dl Mark Tkaciuk, fosta eminență cenușie, este un om principial. Cred că în campania electorală va avea mesaje foarte, foarte dure, inclusiv la adresa lui Voronin și a lui Dodon, iar eu nici nu-mi pot imagina o dezbatere electorală între Igor Dodon, de exemplu, și Mark Tkaciuk. Deci va fi un fel de (cum să zic mai bine?) bătaie de joc din partea lui Mark Tkaciuk. Așa cum am spus, Tkaciuk este un intelectual cu viziuni de stânga, poate un fel de...”Europa Liberă: ...neomarxist cumva?Igor Boțan: „Da, neomarxist, care pornește de la lucrările lui Antonio Gramsci, care a adus un fel de sociologie sofisticată în teoria marxistă și care studiază profund și înțelege foarte profund fenomenele sociale. Trebuie să recunoaștem că dl Dodon este un om care se bazează pe intuiție și trebuie să recunoaștem că are o intuiție bună și deocamdată s-a descurcat. Da, a putut naviga între Voronin și Putin, între Putin și Plahotniuc, până la un moment când a fost învins de Maia Sandu, iar acum intuiția îl trădează, iar un bagaj teoretic, pur și simplu nu posedă aceste bagaje pentru o campanie electorală bazată pe intelect, pe înțelegerea profundă a fenomenelor. De aceea, Igor Dodon a apelat mai degrabă la Voronin, dar pentru Igor Dodon sigur că un pericol foarte mare îl prezintă atât Renato Usatîi, cât și Mark Tkaciuk.”Europa Liberă: Și Voronin vrea să intre a doua oară în aceeași apă?Igor Boțan: „Bine, la vârsta lui onorabilă, împlinește peste vreo două săptămâni împlinește 80 de ani, este greu de înțeles de ce are nevoie de acest concubinaj cu dl Dodon, după ce l-a acuzat public că este trădător, a oferit opiniei publice documente care arată că Dodon și-a asumat, chiar a semnat un jurământ în scris, iar acum, iată, de frica Unirii și transformării Republicii Moldova într-o platformă NATO, Voronin, chipurile, vrea să participe în bloc pentru a salva Republica Moldova, deși am menționat că Voronin a fost cel care a adus Republica Moldova în albia integrării europene, a început această cooperare cu NATO, cu participarea militarilor moldoveni, dar Dodon, eventual Voronin, dacă câștigă alegerile parlamentare, vor nimeri într-o izolare totală.” 
21:40
​Ce s-a discutat la summit-ul B9. Care sunt prioritățile Alianței de la Marea Neagră la cea Baltică și cât de grave sunt amenințările din regiune?
21:00
Potrivit Codului Electoral, pragul electoral pentru accederea partidelor în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – de 7%. Pentru anticipatele din 11 iulie mai multe formațiuni politice și-au anunțat poziționarea conform criteriilor doctrinare și de integrare regional. Despre atmosfera înainte de alegerile parlamentare, o discuție cu analistul politic Victor Ciobanu.Europa Liberă: Acum câteva zile, autoritatea electorală a aprobat lista partidelor politice care pot participa la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Sunt 53 de formațiuni politice. Până la înregistrarea lor în cursa electorală, mai este ceva timp, dar unele spun că vor merge pe cont propriu în fața cetățenilor pentru a le solicita votul, altele se arată convinse că formarea unui bloc electoral ar aduce mai multe sufragii. Cum vedeți Dvs. această poziționare a potențialilor concurenți electorali pentru alegerile din iulie?Victor Ciobanu: „Partidele veritabile ar trebui să meargă de unele singure. Ceea ce se petrece în campanie, acesta-i un lanț de blocuri în care am văzut unele mai explicabile, altele mai puțin. Faptul că Usatîi a făcut bloc în numele propriu este explicabil, pentru că este mai popular brandul Renato Usatîi decât Partidul Nostru, fiindcă după sondaje se vede că partidul nu trage și el a hotărât ratingul din prezidențiale să-l extindă asupra partidului, făcând bloc. Bun, că este o idee inspirată sau nu, o să vedem la alegeri, eventual și-a majorat și riscurile, pentur că pragul e deja de 7% pentru bloc, putea eventual să folosească sigla, să scrie Usatîi în siglă și să pună: „Votați Usatîi”. Atât.Referitor la comuniști cu socialiști s-au spus tot felul de idei năstrușnice: că ar o fi o reîncarnare, restabilire a acelei echipe de vis de prin 2008-2009, când comuniștii toți erau împreună și era cea mai puternică echipă - Voronin, Greceanîi, Dodon ș.a.m.d. În primul rând, de două ori în aceeași apă nu se intră și eu cred că raționamentul lui Dodon este iarăși unul strict matematic, Voronin să nu ia pur și simplu voturile astea de la el, de aceea mai bine să i le dea în formatul acestui bloc. Și ar putea Voronin să ajungă cu 4,9, ne amintim electoralele de prin 2001, când n-au trecut...”Europa Liberă: Dar s-au uitat supărările între cei doi – Igor Dodon și Vladimir Voronin, pentru că Voronin îl numise la un moment dat trădător, că ar fi luat „kuliokul” de la Plahotniuc etc.?Victor Ciobanu: „Zece ani de zile l-a numit în fel și chip, însă problema este că în politică interesul dictează, de fapt, mișcarea și nu vorbele spuse, cu atât mai mult de către politicienii noștri care practic nu costă nimic. Da, putem să ne amuzăm pe seama acestor declarații, dar asta mai puțin contează. Eu nu cred că Voronin și comuniștii îi vor adăuga foarte mult la rezultat, dar, cel puțin, el se asigură să nu piardă pe acest teren, pentru că înghesuiala este una mare. Uitați-vă, Usatîi tot a schimbat un pic retorica, dacă în prezidențiale a susținut-o pe Maia Sandu, acum deja el o critică, deci se deplasează înspre segmentul care se va numit în această campanie „statalist”. Dodon și Voronin sunt stataliști „de când îi lumea”, mai nou, Șor a anunțat că merge pe calea a treia – nici cu Estul, nici cu Vestul, statul Republica Moldova în primul rând ș.a.m.d.”Europa Liberă: Și Partidul Democrat prezintă planul de țară Moldova altfel.Victor Ciobanu: „Ăștia toată viața au fost centriști, stataliști. Deci va fi o înghesuială foarte mare și Dodon vrea să se asigure de un oarecare rezultat. Acum, problema lui este că în bloc vom vedea listele cum se vor forma, dar el va avea cel puțin o treime de deputați pe care nu-i controlează și dacă e să ne uităm pe numele anunțate de Voronin, asta-i toată garda veche și care a avut tot felul de tangențe cu Plahotniuc.”Europa Liberă: Cei de stânga fac aceste blocuri și ei își argumentează decizia că ar fi un pericol ca puterea să fie câștigată la acest scrutin parlamentar anticipat de forțele de dreapta și cele unioniste, așa spun majoritatea dintre cei care fac blocurile acestea.Victor Ciobanu: „Asta este clar. Acum, dacă ne uităm pe dreapta, eu iarăși nu împărtășesc optimismul exagerat al PAS-ului, care declară sus și tare că de unul singur va rezolva toate problemele și va lua o majoritate iarăși de unul singur.”Europa Liberă: Pe dreapta blocuri mai pot fi create? Victor Ciobanu: „S-a vorbit despre Platforma DA și PLDM, dar platformiștii au negat această informație, cei de la PLDM, invers, au confirmat-o. Deci, înseamnă că sunt anumite consultări acolo, dar va ieși din asta ceva sau nu va ieși, nu știu, însă cel puțin în ultimele sondaje Platforma DA a mai crescut și ar avea șanse. Eu nu știu dacă i-ar adăuga ceva acest bloc cu PLDM, pentru că în mod automat una-i când stai sub 5% și ai șansa să treci 5% și alta-i când mai iei pe cineva în căruță și deja trebuie să depășești 7%. Deci, riscul cel mare al blocurilor în toată configurația asta pe care am văzut-o până acum este că pragul crește și mulți în afară de specialiști riscă.”Europa Liberă: În general, ce ziceți, trebuie să fie create și pe centru-dreapta blocuri electorale, i-ar avantaja dacă ar fi mai grămăjoară?Victor Ciobanu: „Of! Centru-dreapta este Miorița noastră de ani de zile și o să se vorbească foarte multe despre blocare, unioniști avem vreo 5 formațiuni și, până la urmă, nu cred că se vor coagula, apariția subită a AUR-ului și optimismul absolut nejustificat al dlui Dungaciu că ăsta ar fi un suflu nou, iarăși nu cred în așa ceva, miracole nu există. Nu, nu poți să apari cu două luni înainte de alegeri și să-ți asiguri un rezultat oarecare.”Europa Liberă: Și atunci?Victor Ciobanu: „Și atunci, totuși Platformei DA îi mai dau o șansă să treacă pragul, dar am zis, de unii singuri mi s-ar părea mai plauzibil acest scenariu. Care ar fi un aliat firesc, călcând peste toate cele spuse, pentru că iarăși ne întoarcem la declarații și, în orice caz, PAS-ul va avea de ales după alegeri cu cine face alianță dacă vrea să fie la guvernare.”Europa Liberă: Aceste alegeri anticipate pot aduce surprize?Victor Ciobanu: „Cert este că jumătate din actualii parlamentari deja nu vor mai fi acolo, toate rămășițele PD-ului nu vor trece în mod cert și acesta deja este un lucru bun, deci, într-un fel, închidem pagina PD-ului de pe timpurile lui Plahotniuc. Acesta-i un rezultat deja pozitiv și mulți oameni din acele liste ale lui Plahotniuc nu se vor regăsi, alta este problema, că mulți oameni de-ai lui Plahotniuc sunt și vor fi plasați în alte blocuri, în alte formațiuni, inclusiv ceea ce am discutat, pe stânga și pe dreapta.”Europa Liberă: Dl Ciobanu, dar ce ne puteți spune despre partidele nou-apărute? Sunt multișoare – și partidul dlui Chicu, și partidul dlui Gligor, și partidul dlui Codreanu, mai este și Congresul Civic...Victor Ciobanu: „Partidul dlui Gligor este promițător, dar riscul este mare, pentru că timp este puțin pentru a obține un rezultat de trecere a pragului; restul, pe care i-ați numit, în majoritatea lor sunt spoileri creați ca să sustragă voturi, inclusiv Chicu, inclusiv mai mulți unioniști, risc să-mi aprind paie în cap, dar toți au colaborat cu Plahotniuc și acum au să facă chestii...”Europa Liberă: Și asta zăpăcește alegătorul?Victor Ciobanu: „Și-l zăpăcește, pe de o parte, iar pe de altă parte, e important să sustragă cât mai multe voturi, pentru că asta este miza – câte voturi se vor duce în van. De fapt, configurația de asta va depinde – câte voturi se vor duce aiurea și se vor redistribui respectiv.”Europa Liberă: Unii, din contra, cred că mai multe partide ar putea să-i motiveze și pe cei indeciși.Victor Ciobanu: „Eu nu cred că un partid cu 0,1, 0,2, 0,7 poate motiva pe cineva la prezență. Eu cred că aici iarăși vom reveni la votul decisiv al diasporei.” 
20:40
Milițiile islamiste Hamas, care controlează Fâșia Gaza, au revendicat atacul cu rachete asupra unor regiuni israeliene, în primul rând asupra Ierusalimului, spunând că a fost o ripostă la „agresiunea și crimele Israelului”. La Ierusalim s-au auzit luni după-masă sirene și cel puțin o explozie, la puțin timp după expirarea unui ultimatum dat de Hamas pentru retragerea forțelor de securitate israeliene din complexul de clădiri al moscheii Al Aqsa, al treilea cel mai sfânt loc pentru musulmani. Armata israeliană a spus că alarmele au fost declanșate de șapte rachete lansate din Gaza, iar apoi a anunțat că a efectuat raiduri de ripostă, omorând un comandant Hamas. Polițiștii israelieni s-au ciocnit cu protestatarii palestinieni la Ierusalim la 10 mai, după a treia noapte de violențe provocate de planul evacuării de familii palestiniene din unele zone ale Ierusalimului de est. Medicii palestinieni au spus că peste 200 de oameni au fost răniți după ce polițiștii au folosit gaze lacrimogene și grenade paralizante, în vreme ce protestatarii aruncau cu pietre și alte obiecte în forțele de ordine. Sute de palestinieni și peste 30 de polițiști israelieni au fost răniți în confruntările din ultimele trei zile. Între timp, forțele de ordine israeliene s-au pregătit luni pentru noi tensiuni, odată cu plănuitul Marș al Drapelului, manifestare israeliană care marchează anexarea de către Israel a Ierusalimului de est în 1967.  
17:50
Președintele rus Vladimir Putin a spus că împotriva COVID-19 s-au vaccinat până acum în Rusia aproape 21,5 milioane de oameni, și și-a încurajat compatrioții să urce și mai mult această cifră. Rusia are 146 de milioane de locuitori. „Situația virusului în țară este stabilă, potrivit specialiștilor”, a spus Putin la 10 mai la Soci, adăugând că ritmul răspândirii virusului este stabil, de mai multe zile. „De aceea este așa de important să ne testăm și să ne vaccinăm; așa putem depăși cel mai bine pandemia și consecințele ei”, a mai spus liderul rus. Kremlinul a spus luna trecută că rata relativ scăzută de vaccinare în Rusia are legătură cu cererea de vaccin și că se așteaptă ca ritmul să se accelereze „în timp”. 
17:40
În R. Moldova pandemia continuă să încetinească. Ministerul sănătății a anunțat luni cea mai mică cifră de infectări noi pe parcurs de o zi de la începutul anului: 49. S-au înregistrat de asemenea 6 decese – și aceasta o cifră record de scăzută de la începutul anului curent. Potrivit Jurnal.md, În total au fost efectuate 1123 de teste, dintre care 328 – teste Rapid – Antigen. Printre cei nou infectați nu e niciun lucrător medical. În total, în spitale sunt internați 1 401 pacienți confirmați cu COVID-19, dintre care 170 în stare extrem de gravă, iar 25 de pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată.
Ieri
15:30
Primarul capitalei, Ion Ceban, a spus că duminică Paștele Blajinilor s-au sărbătorit în mod liniștit, fără incidente, în toate cimitirele orașului, inclusiv în suburbii.Într-o postare pe Facebook,  primarul a amintit că și luni polițiștii și serviciile speciale se află la datorie. „Mulțumesc tuturor pentru implicare, dar și cetățenilor care țin cont de recomandările făcute: poartă măști, păstrează distanța și nu întind mese la morminte, dar liniștit îi pomenesc pe cei apropiați”, a scris primarul. Aproximativ 3.500 de polițiști au supravegheat în capitală buna desfășurare, în condiții de pandemie, a Paștilor Blajinilor, după ce autoritățile au anunțat cu doar o zi înainte că accesul populației la cimitire va fi permis, până la ora 17.00, în condiții sanitare deosebite.
15:30
Comisia Electorală Centrală a spus că până la 10 mai, peste 70.000 de moldoveni aflați peste hotare s-au înscris prealabil pentru participarea la alegerile parlamentare anticipate de la 11 iulie. Cei mai mulți s-au înregistrat în Italia (14.212), apoi în Marea Britanie (11.268), Germania (8.462 de persoane), Rusia cu 6.332 de persoane, Franța, cu 5.867 de persoane, România, unde s-au înregistrat 5.668 de moldoveni etc.Moldovenii din străinătate se pot înregistra să voteze fie on-line, pe pagina inregistrare.cec.md, fie prin cerere scrisă către Comisia Electorală Centrală, la adresa ei din Chișinău. Tot luni s-a relatat că premierul interimar Aureliu Ciocoi a declarat într-o emisiune televizată că a cerut CEC să revizuiască în jos suma cheltuielilor pentru alegeri, fixată inițial la 125 de lei, pe care el, Ciocoi, o consideră prea mare.
15:30
Polițiștii israelieni s-au ciocnit cu protestatarii palestinieni la Ierusalim la 10 mai, după a treia noapte de violențe provocate de planul evacuării de familii palestiniene din unele zone ale Ierusalimului de est.Medicii palestinieni au spus că peste 200 de oameni au fost răniți după ce polițiștii au folosit gaze lacrimogene și grenade paralizante, în vreme ce protestatarii aruncau cu pietre și alte obiecte în forțele de ordine. Poliția spune că 12 membri ai ei au fost răniți. Violențele au avut loc în complexul de clădiri de la moscheea Al Aqsa, al treilea cel mai sfânt loc al musulmanilor.Sute de palestinieni și peste 30 de polițiști israelieni au fost răniți în confruntările din ultimele trei zile. Între timp, forțele de ordine israeliene s-au pregătit vineri pentru noi tensiuni, odată cu plănuitul Marș al Drapelului, manifestare israeliană care marchează anexarea de către Israel a Ierusalimului de est în 1967.
15:30
Autoritățile iraniene au condamnat atacul de la weekend asupra consulatului iranian din orașul irakian Karbala, venit după uciderea unui activist. Zeci de demonstranți au luat cu asalt consulatul la 9 mai, incendiind gardul exterior, o poartă și autovehicule.Ei protestau împotriva uciderii la 8 mai a lui Ehab Wazni, un activist anti-corupție care a denunțat și implicarea iraniană în chestiuni interne, irakiene. Duminică, forțele de ordine au tras focuri de gloanțe de război ca să disperseze mulțimea violentă, rănind cel puțin 10 persoane.În scrisoarea de protest înmânată luni de Ministerul de Externe iranian ambasadei irakiene la Teheran se atrage atenția că „este datoria internațională a guvernului irakian să protejeze reprezentanțele diplomatice”.
13:10
În Rusia, ministrul sănătății din regiunea siberiană Omsk, Aleksandr Murahovski, a reapărut luni, după ce dispăruse acum trei zile la o vânătoare. Ministrul a reapărut singur în regiunea satului Baslî, este sănătos și acum este examinat medical la spitalul raionului Bolșeukovsk, a anunțat serviciul de presă al guvernului regiunii Omsk.Soția lui Murahovski a confirmat informațiile pentru postul TV Dozhd, spunând că a discutat la telefon cu soțul său, care „încă nu realizează amploarea operațiunilor de căutare” organizate de autorități.Dispariția lui Aleksandr Murahovski a provocat noi suspiciuni, după decesul, în ultimele luni, a doi medici de la spitalul din Omsk, unde în august anul 2020 a fost internat de urgență opozantul rus Aleksei Navalnîi.Aleksandr Murahovski a fost medicul-șef al spitalului din Omsk, în care Navalnîi s-a aflat pentru câteva zile, până să fie transferat ulterior la o clinică din Germania, care a constatat, în urma analizelor de laborator, că opozantul rus a fost otrăvit cu o armă chimică de tip Noviciok.Potrivit autorităților ruse, ministrul Murahovski a plecat de la o casă de vânătoare cu un vehicul de teren (ATV) spre satul Pospelovo, vineri, 7 mai, și nu s-a mai întors. Rudele sale afirmă că, timp de o zi, au încercat să-l caute cu propriile forțe. Despre dispariția ministrului regional s-a aflat abia duminică, pe 9 mai. Echipele de căutare au găsit ATV-ul său, abandonat la câțiva kilometri de casa de vânătoare.Aleksandr Murahovski a preluat funcția de ministru al sănătății în regiunea Omsk în noiembrie 2020, după demisia predecesoarei sale, Irina Soldativa, care a fost dată în urmărire internațională sub acuzația de delapidări de milioane de ruble la licitațiile de procurare a echipamentelor medicale.Murahovski a negat că opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost otrăvit și a insistat asupra diagnozei „dereglări ale metabolismului”. Navalnîi și susținătorii săi, dar și oficialități occidentale, susțin că există dovezi concludente că serviciile secrete ruse ar fi încercat să-l otrăvească pe criticul Kremlinului și că numai aterizarea de urgență la Omsk și primul ajutor acordat de medicii locali i-au salvat viața. Laboratoare germane, dar și alte laboratoare europene au confirmat că Navalnîi a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Noviciok.Ziarul rusesc Kommersant amintește că în 2021 au murit fostul adjunct al lui Murahovski, medicul anesteziolog și reanimatolog Serghei Maksimișin, și șeful secției de traumatologie de la spitalul din Omsk, Rustam Aghișev.După revenirea de la tratament din Germania în Rusia, în ianuarie 2021, Aleksei Navalnîi a fost arestat și condamnat la trei ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea pedepsei cu suspendare într-un dosar de corupție, despre care opozantul spune că este fabricat. Navalnîi acuză serviciile speciale rusești (FSB) de otrăvirea sa și chiar personal pe președintele Vladimir Putin, acuzații respinse de Kremlin. Autoritățile ruse spun că Navalnîi nu putea fi otrăvit pe teritoriul Rusiei.
12:10
În regiunea siberiană Omsk din Rusia a fost reluată operațiunea de căutare a ministrului regional al sănătății Aleksandr Murahovski, dispărut pe 7 mai. Operațiunea fusese întreruptă pe timpul nopții, a anunțat poliția locală. Murahovski a fost medicul-șef al spitalului din Omsk, unde în august 2020 a fost internat opozantul rus Alexei Navalnîi, până când a fost transferat la o clinică din Germania, care a spus că Navalnîi a fost otrăvit cu o armă chimică de tip Noviciok. Potrivit autorităților ruse, ministrul Murahovski a plecat de la o casă de vânătoare cu un vehicul de teren (ATV) spre satul Pospelovo, pe 7 mai, și nu s-a mai întors. Despre dispariția sa s-a aflat abia duminică, 10 mai. Echipele de căutare au găsit ATV-ul ministrului, abandonat la câțiva kilometri de casa de vânătoare.Aleksandr Murahovski a preluat funcția de ministru al sănătății în regiunea Omsk în noiembrie 2020, după demisia predecesorului său. Murahovski a negat că opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost otrăvit și a insistat asupra diagnozei „dereglări ale metabolismului”. Navalnîi și susținătorii săi, dar și oficialități occidentale, susțin că există dovezi concludente că serviciile secrete ruse ar fi încercat să-l otrăvească pe criticul Kremlinului și că numai aterizarea de urgență la Omsk și primul ajutor acordat de medici i-au salvat viața. Laboratoare germane, dar și alte laboratoare europene au confirmat că Navalnîi a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Noviciok.Ziarul rusesc Kommersant amintește că în 2021 au murit fostul adjunct al lui Murahovski, medicul anesteziolog și reanimatolog Serghei Maksimișin, și șeful secției de traumatologie de la spitalul din Omsk.După revenirea de la tratament din Germania în Rusia, în ianuarie 2021, Aleksei Navalnîi a fost arestat și condamnat la trei ani și jumătate de închisoare pentru încălcarea pedepsei cu suspendare într-un dosar de corupție, despre care opozantul spune că este fabricat. Navalnîi acuză serviciile speciale rusești (FSB) de otrăvirea sa și chiar personal pe președintele Vladimir Putin, acuzații respinse de Kremlin. Autoritățile ruse mai spun că Navalnîi nu putea fi otrăvit pe teritoriul Rusiei.
10:40
Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, şi secretarul de stat american Antony Blinken participă luni, prin videoconferinţă, la Summitul Formatului Bucureşti (B9), transmite Agerpres.Potrivit agendei postate pe site-ul Departamentului de Stat al SUA, cei doi înalţi oficiali americani vor participa de la Casa Albă, la ora locală 10:30.Summitul Formatului Bucureşti este organizat la iniţiativa preşedintelui român Klaus Iohannis şi se va desfăşura cu prezenţa la Bucureşti a preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, aflat în vizită oficială în România, şi cu participarea prin videoconferinţă a celorlalţi şefi de state din Formatul Bucureşti, precum şi a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.Potrivit Administraţiei Prezidenţiale de la București, agenda reuniunii la nivel înalt vizează pregătirea Summitului NATO care va fi organizat la Bruxelles, pe 14 iunie, cu accent special pe consolidarea relaţiei transatlantice, a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, precum şi pe procesul de reflecţie NATO 2030.Dialogul şi cooperarea cu partenerii din Vecinătatea Estică, sprijinul pentru consolidarea capacităţilor acestora de apărare, precum şi sporirea rezilienţei NATO, a aliaţilor şi partenerilor în faţa provocărilor actuale de securitate, vor fi, de asemenea, abordate de participanţii la reuniunea de vârf.Formatul Bucureşti (B9) este o iniţiativă lansată de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti, în noiembrie 2015. Reuniunile ulterioare la nivel înalt au avut loc la Varşovia (8 iunie 2018) şi Kosice (28 februarie 2019).
09:50
Talibanii au anunțat trei zile de încetare a focului pentru perioada sărbătorii Eid al-Fitr, de la sfârșitul lunii sfinte musulmane a Ramadanului, în timp ce Afganistanul este cuprins de intensificarea violențelor. Luptătorilor talibani li s-a cerut să „oprească toate operațiunile ofensive împotriva inamicului la nivel național, din prima până în a treia zi a lui Eid al-Fitr”, pentru ca oamenii să poată sărbători într-o „atmosferă liniștită și sigură”, dar să fie gata să se apere „viguros”, dacă vor fi atacați, se spune într-o declarație a insurgenților. Sărbătoarea Eid al-Fitr va începe pe 12 sau 13 mai, în funcție de observarea lunii noi. Nu a existat niciun răspuns imediat la oferta de încetare a focului din partea guvernului afgan. Anunțul survine la doar câteva zile după ce guvernul afgan a învinuit talibanii de un atac cu bombe asupra unei școli de fete din Kabul, pe 8 mai, care a ucis cel puțin 50 de persoane și a rănit alte 100. Gruparea talibană a negat orice implicare în ceea ce a fost cel mai sângeros atac petrecut la Kabul în ultimele luni.
05:30
La Minsk, Aleksandr Lukașenka a semnat, pe 9 mai, un decret cu privire la „apărarea suveranității și ordinii constituționale”, care descrie un mecanism de guvernare a Republicii Belarus, în cazul morții sale. Anunțul l-a făcut serviciul său de presă, iar documentul a intrat deja în vigoare. Potrivit acestuia, dacă șeful statului moare „în urma unui atentat, atac terorist, unei agresiuni externe sau altor acțiuni de forță, toate organele de stat și oficialitățile vor acționa în corespundere cu deciziile Consiliului de Securitate, ședințele căruia sunt prezidate de prim-ministru, iar în țară va fi introdusă imediat situația excepțională sau legea marțială”. Decizia cu privire la organizarea alegerilor le va lua tot Consiliul de Securitate, a precizat sursa citată. Anterior, în cazul morții președintelui, atribuțiile acestuia erau preluate de premier. Lukașenka a anunțat încă la sfârșitul lui aprilie că va semna un asemenea decret, spunând că serviciile speciale din Belarus și Rusia au dejucat o tentativă de lovitură de stat în care ar fi implicat și un belarus cu cetățenie americană. Multe guverne ale lumii îl consideră pe Lukașenka ilegitim, după controversata sa realegere din august anul trecut, contestată de opoziție și de miile de protestatari ale căror demonstrații au fost reprimate cu brutalitate.
9 mai 2021
18:40
În Rusia au loc parade militare în toată țara cu ocazia celei de-a 76-a aniversări a victoriei sovietice asupra Germaniei naziste în al doilea război mondial. La parada cea mai mare, din Piața Roșie, de la Moscova, participă 12.000 de militari. În ajun, victoria aliată asupra Germaniei hitleriste a fost comemorată în Europa occidentală. Într-un mesaj pe Twitter, cancelara germană Angela Merkel a spus că „rămâne răspunderea noastră eternă de a păstra vie memoria milioanelor de oameni care și-au pierdut viețile în anii de tiranie naționalist-socialistă”.
18:10
Zeci de palestinieni au fost răniți în ciocnirile dintre protestatari și forțele de securitate israeliene, la Ierusalim. Confruntările, cele mai grave din ultimii ani, au provocat la scară globală îngrijorări că tulburările s-ar putea amplifica. Tensiunile sunt ridicate din cauza disputei vechi asupra accesului la locurile sfinte din Ierusalim, în primul rând la moscheea Al Aqsa, dar și din cauza riscului evacuării unor palestinieni de pe teritorii unde se ridică noi locuințe pentru israelieni. Semiluna Roșie Palestiniană a spus la 9 mai că în ciocnirile de peste noapte au fost răniți cam 100 de palestinieni. Israelul spune că au fost răniți 17 polițiști. Printre cei care au făcut apel la calm a fost duminică și Papa Francisc.
18:00
La Chișinău, mii de oameni au participat la un marș cu ocazia celei de-a 76-a aniversări a victoriei sovietice împotriva Germaniei naziste, în al doilea război mondial. Marșul „Regimentul Nemuritor” a fost organizat de Partidul Socialiștilor (PSRM).Liderul formațiunii, fostul președinte al țării Igor Dodon, a estimat numărul participanților la 20.000. Estimările poliției au fost, potrivit tot lui Dodon, de 10-15.000.Numeroși manifestanți au defilat cu drapele în culorile așa-numitei panglici „Sf. Gheorghe”, asociate cu naționaliștii ruși, dar și drapelele R. Moldova.Întrebat de reporteri dacă este înțelept să adune atâția oameni în condiții de pandemie, Dodon a răspuns, potrivit Jurnal TV, că „fiecare om decide ce face”.Concomitent, în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, a avut loc o altă manifestație, de dimensiuni mult mai reduse, cu steaguri ale României și ale Uniunii Europene, și cu muzică românească. Dar unii participanți la acțiunea socialiștilor s-au apropiat de micul grup din fața statuii lui Ștefan cel Mare pentru a-i agresa verbal și au fost nevoiți să plece numai după intervenția poliției.Marșurile numite „Regimentul Nemuritor” după model rusesc sunt organizate de 9 mai, în ultimii ani, în mai multe foste republici sovietice și au o puternică încărcătură propagandistică. Participanții poartă fotografii ale membrilor familiilor lor care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, iar mulți copii sunt îmbrăcați în uniforme militare. Sunt purtate steaguri roșii și etalate diverse alte atribute ale epocii sovietice.Din centrul capitalei, participanții la acțiunea organizată de socialiști s-au îndreptat la complexul memorial „Eternitate”, ridicat în memoria ostașilor sovietici din al Doilea Război Mondial.  
Mai mult de 2 zile în urmă
16:10
La aproape 80 de km de Chisinau, nu departe de fluviul Nistru, în satul Jora de Mijloc din raionul Orhei i-am găsit, în Duminica Blajinilor, pe numeroși localnici aproape că alergând de la un cimitir la altul.Localitatea cu 3.500 de locuitori are trei cimitire.Cei mai mulți oameni – vreo 200 la număr - i-am întâlnit în ceea ce numesc oamenii cimitirul nou.De regulă, e mai multă lume de Paștele Blajinilor, ne-a spus un domn. Din cauza pandemiei, nu au venit cei aflați peste hotare, a mai adăugat el.Prezența echipei noastre de filmare i-a făcut pe mulți dintre cei care neglijau măsurile anti-Covid să-și pună măștile de protecție și să respecte pe cât posibil distanța fizică.Preotul care oficia serviciile divine nefiind, cu regret, un exemplu pentru enoriași.Câțiva dintre localnicii din Jora de Mijloc ne-au spus că ei cred în existența virus, se protejează pe cât este posibil, dar să nu meargă în acestă zi la cimitir ar însemna o uitare a tradițiilor.Potrivit lor, pandemia și așa ne-a îndepărtat unii de alții.
15:40
Rusia și-a etalat puterea militară cu parade la scară națională, la 9 mai, cu ocazia împlinirii a 76 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste în Europa, în al doilea război mondial. Președintele Vladimir Putin a asistat la parada de Ziua Victoriei din Piața Roșie, la Moscova, unde au defilat 12.000 de militari, aproape 200 de piese de echipament militar. Piața a fost survolată de avioane și elicoptere. Într-un discurs, Putin a spus că Rusia își va apăra interesele naționale și a denunțat recrudescența „rusofobiei”. „Ne vom apăra cu fermitate interesele naționale, pentru a asigura securitate poporului”, a promis Putin.
15:30
Marina militară a Statelor Unite a spus că a confiscat un transport de armament ascuns într-o navă în Marea Arabiei. Într-o declarație de presă, duminică, se spune că originea și destinația armamentului găsit într-o ambarcațiune fără apartenență statală fac obiectul unei anchete. În text se mai arată că în operațiunea din 6-7 mai s-au confiscat proiectile ghidate anti-tanc de producție rusească, puști de asalt chinezești, mitraliere, arme cu lunetă și lansatoare de grenade. Și în trecut, marina americană a confiscat arme avansate în Marea Arabiei, despre care se crede că proveneau din Iran și erau destinate rebelilor Huthi din Yemen.
15:10
La aproape 80 de km de Chisinau, nu departe de fluviul Nistru, în satul Jora de Mijloc din raionul Orhei i-am găsit, azi, pe numeroși localnici aproape că alergând de la un cimitir la altul. Localitatea cu 3.500 de locuitori are trei cimitire.Cei mai mulți oameni – vreo 200 la număr - i-am întâlnit în ceea ce numesc oamenii cimitirul nou.De regulă, e mai multă lume de Paștele Blajinilor, ne-a spus un domn. Din cauza pandemiei, nu au venit cei aflați peste hotare, a mai adăugat el.Prezența echipei noastre de filmare i-a făcut pe mulți dintre cei care neglijau măsurile anti-Covid să-și pună măștile de protecție și să respecte pe cât posibil distanța fizică. Preotul care oficia serviciile divine nefiind, cu regret, un exemplu pentru enoriași.Câțiva dintre localnicii din Jora de Mijloc ne-au spus că ei cred în existența virsului, se protejează pe cât este posibil, dar să nu meargă în acestă zi la cimitir ar însemna o uitare a tradițiilor, căci, potrivit lor, pandemia și așa ne-a îndepărtat unii de alții. 
13:10
În capitala afgană Kabul au avut loc duminică funeraliile victimelor atacului din ajun asupra unei școli de fete, soldat cu cel puțin 50 de morți și 100 de răniți. Majoritatea celor înmormântați duminică erau elevele școlii Sayed Al-Shuhada School. Un purtător de cuvânt al ministerului de interne afgan a spus la 9 mai că mai întâi un automobil a explodat în fața școlii, după care au explodat încă două bombe când fetele fugeau din școală, cuprinse de panică. Atacul nu a fost revendicat de îndată, dar oficialii afgani l-au pus pe seama mișcării islamiste Taliban. Gruparea a negat orice implicare în ceea ce a fost cel mai sângeros atac petrecut la Kabul în ultimele luni.
12:50
Cel mai mare sistem de conducte din Statele Unite, care aprovizionează aproape jumătate din coasta estică, a fost nevoit să-și suspende activitatea din cauza unui atac cibernetic. Colonial Pipeline a informat sâmbătă că a fost ținta unui atac ransomeware la 7 mai, și că a luat măsuri „proactive” de închidere a rețelelor. În asemenea atacuri, autorii de obicei cer bani pentru a da cheia soluționării problemei. Colonial Pipeline a spus că a angajat o firmă de securitate cibernetică, și a informat agențiile federale. În ultima vreme, multe din atacurile de acest fel și-au avut originea în Rusia.
12:50
În centrul Chișinăului, mii de oameni au participat duminică la un marș cu ocazia celei de-a 76-a aniversări a victoriei sovietice împotriva Germaniei naziste, în al doilea război mondial. Marșul „Regimentul Nemuritor” a fost organizat de Partidul Socialiștilor (PSRM). Liderul formațiunii, fostul președinte al țării Igor Dodon, a estimat numărul participanților la 20.000. Estimările poliției au fost, potrivit tot lui Dodon, de 10-15.000. La eveniment au putut fi văzute drapele în culorile panglicii „Sf. Gheorghe”, asociate cu naționaliștii ruși, dar și drapelele R. Moldova. Întrebat de reporteri dacă este înțelept să adune atâția oameni în condiții de pandemie, Dodon a răspuns, potrivit Jurnal TV, că „fiecare om decide ce face”.
12:40
Într-un mesaj cu ocazia Zilei Victoriei, premierul interimar Aureliu Ciocoi spune că „Republica Moldova își regăsește locul în Europa prin cultură, gradul de civilizație, dar și istoria sa”. „Echipa Europa este și un prieten care ne ajută în momentele dificile. Solidaritatea demonstrată de Uniunea Europeană în contracararea pandemiei COVID-19 este fără echivoc și înalt apreciată de țara noastră”, se mai spune în mesaj. Cu aceeași ocazie, președinta Maia Sandu a depus flori la complexul memorial „Eternitate”, din capitală. „Mi-am exprimat respectul şi recunoştinţa pentru cei care au luptat şi şi-au dat viaţa pentru ca, în mai 1945, pacea să revină pe continentul european. Dintre ei, sute de mii ne-au fost concetăţeni, sunt buneii şi străbuneii noştri”, a spus Sandu.
12:40
În Rusia au loc parade militare în toată țara cu ocazia celei de-a 76-a aniversări a victoriei sovietice asupra Germaniei naziste în al doilea război mondial. La parada cea mai mare, din Piața Roșie, de la Moscova, participă 12.000 de militari. În ajun, victoria aliată asupra Germaniei hitleriste a fost comemorată în Europa occidentală. Într-un mesaj pe Twitter, cancelara germană Angela Merkel a spus că „rămâne răspunderea noastră eternă de a păstra vie memoria milioanelor de oameni care și-au pierdut viețile în anii de tiranie naționalist-socialistă”.
12:40
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a adus un omagiu victimelor celui de-al Doilea Război Mondial într-un sat de la granița cu Rusia. Zelenski a depus flori la Milove, la complexul memorial dedicat eliberatorilor. Începând din 2015, Ucraina marchează la 8 mai Ziua Amintirii și Reconcilierii în onoarea celor căzuți în al Doilea Război Mondial, iar la 9 mai marchează Ziua Victoriei. Milove se află în regiunea Luhansk, care este controlată în cea mai mare parte de separatiștii pro-ruși, începând din 2014.
12:40
Franța a cerut Statelor Unite să ridice interdicția asupra exportului de vaccinuri anti-COVID-19 și a părților componente. Apelul a fost făcut de președintele Emmanuel Macron, la summitul UE de la Porto, la 8 mai. El vine pe fondul reținerilor europenilor față de ideea americană de a renunța la patent în cazul vaccinelor anti-COVID-19, pentru a facilita accelerarea vaccinării în țările sărace. La summitul european de la Porto, și cancelara germană Angela Merkel a spus că UE și-a exportat o bună parte din producția de vaccin, iar Statele Unite ar trebui să procedeze la fel.
8 mai 2021
16:50
Egor Ligaciov, fost membru al conducerii sovietice, considerat într-o vreme mâna dreaptă a lui Mihail Gorbaciov, a murit la vârsta de 100 de ani. Ligaciov a fost cunoscut mai ales pentru inițiativa campaniei anti-alcool a lui Gorbaciov, fiind asociat de asemenea cu forțele perestroikăi. El a fost exclus din Comitetul Central al partidului comunist în 1990. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, și-a exprimat regretul pentru că l-a sprijinit pe Gorbaciov și s-a alăturat conducerii Partidului Comunist din Rusia.
16:40
Liderii Uniunii Europene au anunțat la un summmit în Portugalia că au asigurat o cantitate de 1,8 miliarde doze de vaccin anti-COVID-19 Pfizer/BioNTech. Acordul prevede nu doar producerea cantității respective, dar și că principalele componente ale vaccinului vor proveni din UE. Anunțul făcut la summit vine pe fondul scepticismului legat de oferta americană de renunțare la patentul pentru producția de vaccine anti-COVID-19. Șeful Consiliului European, Charles Michel, vorbind în numele celor 27 de țări din UE, a spus că inițiativa americană nu ar rezolva problemele legate de livrările de vaccin.
16:20
Președintele rus Vladimir Putin a trimis felicitări țărilor din CSI cu ocazia aniversării victoriei aliaților asupra Germaniei naziste în al doilea război mondial, îndemnându-le la „prietenie frățească și sprijin reciproc” în viitor. Mesajul a fost transmis la 8 mai, când Ziua Victoriei este marcată în Europa occidentală, în ajunul paradei militare de la Moscova, din 9 mai. Cancelara germană Angela Merkel a marcat sărbătoarea cu un mesaj pe Twitter în care scrie că „rămâne răspunderea noastră eternă de a păstra vie memoria milioanelor de oameni care și-au pierdut viețile în anii de tiranie naționalist-socialistă”.
14:20
Cimitirele din Chișinău vor fi deschise de Paștele Blajinilor până la ora 17.00, a anunțat primarul general Ion Ceban, după ședința de sâmbătă a Comisia pentru Situații Excepționale din Capitală. Ceban a atras atenția că oamenii vor trebui să poarte mască, să păstreze distanța fizică și să nu consume băuturi alcoolice în cimitir. Primăria nu va organiza transport public special către cimitire, unitățile de transport urmând să circule în următoarele zile conform programului obișnuit. Decizia deschiderii cimitirelor din capitală vine în urma unor apeluri făcute de cler. Săptămâna aceasta, mitropolitul Vladimir a adresat o scrisoare primăriei, invocând în sprijinul cererii sale scăderea numărului de infecții noi cu COVID-19.
13:00
Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea față de ciocnirile dintre palestinieni și poliția israeliană la Ierusalim, spunând că este crucial ca tensiunile să se aplaneze. Apelul a venit vineri seară, după ce ciocnirile din preajma moscheii Al Aqsa s-au soldat cu rănirea a peste 200 de palestinieni și a 6 polițiști israelieni. Palestinienii au protestat în ultima vreme împotriva accesului israelienilor în anumite zone ale orașului vechi în luna sfântă musulmană Ramadan, iar israelienii au evacuat palestinieni din teritorii disputate ca să facă loc așezărilor evreiești. Statele Unite au spus că violențele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât vin în ultimele zile ale Ramadanului, și au avertizat împotriva continuării acțiunilor riscante – inclusiv a evacuărilor.
12:40
Într-un mesaj cu prilejul Zilei Europei, marcată la 9 mai, ambasadorul UE în R. Moldova, Peter Michalko, a spus că „Ziua Europei în anul 2021 marchează solidaritatea Echipei Europa pentru sănătate și pentru un viitor mai bun”, informează IPN. „Istoria ne demonstrează că omenirea depășește mai ușor orice provocare prin solidarizare, iar unitatea, respectarea drepturilor omului și guvernarea după principiile statutului de drept, piloni care stau la baza formării Uniunii Europene, ne permit să devenim mai puternici și să trăim în pace”, se mai spune în declarație. Ziua Europei se marchează a doua oară consecutiv în condiții de pandemie. De data aceasta, în UE eforturile cele mai mari sunt consacrate vaccinării populației și relansării economice post-pandemie.
11:40
La Chișinău sunt în toi evenimentele din cadrul Zilelor Europei. La 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, pentru multă lume însă rămâne actuală întrebarea: ce sărbătorește țara la 9 mai – Ziua Europei sau Ziua Victoriei? O discuție cu eurodeputata Ramona Strugariu, vicepreședinta Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, unul dintre cei opt europarlamentari USR PLUS (PLUS, Renew Europe). Europa Liberă: Cum e văzută această dată de 9 mai într-o țară unde societatea este polarizată, pentru că și din datele sondajelor reiese că cetățenii au aspirații diferite când e vorba de direcția pe care trebuie să se îndrepte țara lor – să se apropie mai mult de Est sau de Vest? Ramona Strugariu: „9 mai e Ziua Europei, la mulți ani, Republica Moldova! Pentru că Republica Moldova este parte a Europei și, mai mult decât atât, este parte a Uniunii Europene printr-un Acord de Asociere, care eu sper că o va aduce acasă, adică în Uniunea Europeană, așa că primul meu gând este să vă urez tuturor „La mulți ani!” și să ne reîntâlnim, și să ne regăsim acasă cât mai curând. Eu cred că sărbătorim cel mai important moment care consfințește 70 de ani de pace și de prosperitate ai continentului, aș spune, într-un act de curaj și de implicare fără precedent. Chiar e un moment istoric și merită celebrat ca atare și eu sper să-l păstrăm și să-l perpetuăm și chiar să îl extindem cu sprijin nou în această poveste, pentru că acele state care vor face pasul către integrare sunt un sprijin sau, mai ales, sunt sprijin pentru proiectul european. Eu nu l-aș privi nicio secundă ca pe o povară, ci ca pe un ajutor și o gură de aer proaspăt pe care o primește la un moment dat Uniunea Europeană.”Europa Liberă: Acest drum european pe care s-a angajat să meargă Republica Moldova depinde mai mult de voința politică a autorităților, guvernării de la Chișinău sau și de perspectiva pe care trebuie s-o ofere Bruxellesul sau o oferă Uniunea Europeană?Ramona Strugariu: „Depinde de mai mulți factori, depinde de Bruxelles în măsura în care noi, la rândul nostru, ne asumăm și cred că trebuie să ne asumăm, iar Conferința privind viitorul Europei de Est este un cadru bun în care să discutăm și asta, să ne asumăm o prioritizare efectiv strategică a politicii de extindere. Acest lucru ar trebui să însemne pentru noi o prioritate în cadrul discuțiilor legate de această conferință în ceea ce privește dimensiunea de politică externă și de vecinătate. În mod cert sunt anumite state aflate în această poveste a asocierii sau a diverselor tipuri de parteneriate care se pregătesc mai intens decât altele și care fac pași concreți pe agenda integrării. Și atunci, Bruxelles-ul categoric ar trebui să prioritizeze această politică de extindere în funcție de pașii pe care îi fac aceste țări. După aceea, ține și de responsabilitatea factorului politic național, și de felul în care guvernele înțeleg să îndeplinească pașii din Acordurile de Asociere, și de felul în care parlamentul susține aceste politici  europene și acești pași pe care respectivul stat îi face în direcția Uniunii Europene.Ține și de voința oamenilor și, dacă ne uităm un pic în sondaje, vedem gradul de încredere, vedem felul în care populația reacționează la diverse măsuri și politici ale Uniunii Europene, ține și de felul în care comunicăm oamenilor aceste măsuri, aceste politici și beneficiile care rezultă din proiectul european. Și aici suntem deficitari toți, nu e vorba doar despre anumite state membre sau despre anumiți actori instituționali, ci noi trebuie să învățăm să le spunem oamenilor mai aplicat și mai bine ce face Uniunea Europeană pentru ei, cum le schimbă viața în fiecare zi, că Uniunea Europeană este pentru Republica Moldova principalul partener comercial, uitați-vă la politica de exporturi; că avem cu Republica Moldova tot felul de proiecte ale căror rezultate se văd direct în comunități, fie că e vorba despre sprijin financiar, fie că este vorba despre proiecte legate de educație, fie că este vorba de asistență în situații extreme, așa cum am văzut în această criză și felul în care a ajutat solidaritatea europeană diverși parteneri. Toate lucrurile acestea trebuie comunicate oamenilor, ei trebuie să știe ce li se întâmplă bine, înainte de a se uita la tot felul de teorii ale conspirației și la tot felul de imagini proaste, care vin preponderent pe anumite canale comunicaționale. Și aici aș mai adăuga un lucru, apropo de ce ar trebui să facem – ar trebui să avem o politică externă coerentă și clară la adresa Rusiei și, în general, la adresa oricăror actori nedemocratici care sunt, de exemplu, nuclee ale anumitor tipuri de campanii de dezinformare sau ale anumitor încălcări ale dreptului omului, lucruri care nu-și au locul în Uniunea Europeană. Trebuie să ne uităm la toate aceste lucruri și în momentul în care alegem o politică coerentă externă trebuie să ne adresăm către asta, pentru că asta aduce beneficii și proiectului european, dar aduce beneficii și țintit, aș spune, Republicii Moldova, dacă despre ea vorbim.”Europa Liberă: În ultimii ani, dialogul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană se axează mai mult pe câteva subiecte: edificarea statului de drept, nevoia de progrese rapide în ceea ce privește reforma justiției, combaterea corupției. De ce rămâne restanțieră, de ce nu-și poate îndeplini lecția pe acasă Republica Moldova?Ramona Strugariu: „Aș spune că face eforturi Republica Moldova în acest sens, dar mai este reflectat progresul sau regresul și în volatilitatea diverselor guverne sau în cât de stabil reușește să fie climatul politic, în așa fel încât să poată să livreze în mod real Republica Moldova, și nu țara, ci efectiv guvernarea, guvernanții și parlamentul sunt două  aspecte extrem de importante, pentru că știm că reglementările, măsurile, cadrul instituțional, independența justiției, care să garanteze că se întâmplă aceste lucruri, țin foarte mult de factorul politic, de felul în care, până la urmă, politicienii înțeleg să respecte acești pași sau să-i genereze chiar prin anumite măsuri, dar aici nu știu dacă există o notă „10+” în întreaga Uniunea Europeană, iarăși spun, toți trebuie să facă eforturi în acest sens, toți trebuie să avem niște repere clare și mecanisme de monitorizare a statului de drept, mecanisme în care ar trebui să fie incluse și statele în curs de aderare sau statele partenere, sau statele din Acordul de Asociere, ar trebui la fel eforturile astea să fie dublate și de sprijinul care vine dinspre Uniunea Europeană în ceea ce privește partea tehnică, să spunem, cum se face asta, ce repere de implementare avem, ce specialiști, profesioniști, treninguri putem pune la dispoziție, astfel încât să avanseze aceste state. Deci e un cadru complex, chiar trebuie să ne ținem cu toții de treabă ca să vedem rezultate.”Europa Liberă: Pentru că Republica Moldova se află în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, se pun mari speranțe că un nou parlament ar trebui și ar putea să voteze un guvern capabil să promoveze aceste reforme. Credeți că vor fi mai deschise ușile pentru următorul executiv de la Chișinău?Ramona Strugariu: „Eu nu cred în teoria asta de reforme cu barbă atât cât cred într-o voință politică reală care să se întâmple și eu sunt convinsă că acolo unde sunt niște oameni curajoși care le împing înainte și care știu să explice de ce avem nevoie de ele, nu va exista acel sentiment al sforțării sau al unor pași clamați. Trebuie mult curaj în toată povestea asta și, uitați-vă, Republica Moldova a demonstrat până la urmă reziliență în fața unor abuzuri în ultima vreme. Și noi ne uităm cu multă admirație, pe de o parte, la toată această poveste extrem de tumultoasă a Republicii Moldova în ultima perioadă, evident că ești îngrijorat în momentul în care vezi anumite declarații ale politicienilor, în momentul în care vezi atacuri frontale la ordinea constituțională sau în momentul în care vezi niște decizii ale parlamentului care sunt chiar contrare agendei europene. Dar, pe de altă parte, aveți un președinte extrem de curajos și de reformist, care și-a asumat pe deplin agenda europeană, aveți o Curte Constituțională, care a rezistat efectiv presiunii politice într-o manieră care a fost menționată și lăudată chiar și în discuțiile pe care le-am avut aici, în discuțiile noastre recente europene legate de delegație și, în general, de situația din Republica Moldova. Sunt puțin actori care în Europa și în lume ar face aceste lucruri în aceste condiții. Acestea sunt lucruri de lăudat. Chiar zilele trecute am trimis împreună cu colegul Dragoș Tudorache și mai mulți europarlamentari o scrisoare către președinta Comisiei și către președintele Consiliului în care solicitam ca Uniunea și Consiliul, în mod special, președintele Charles Michel să monitorizeze situația din Republica Moldova, să o sprijine, să pună umărul la ce se întâmplă acolo în mod efectiv, să acționeze ca un mediator dacă este nevoie, pentru că aceste lucruri dau rezultate și pentru că e nevoie de acest sprijin și avem câțiva actori politici care și-au asumat în mod foarte concret acești pași. S-a văzut, de exemplu, că președintele Consiliului European în momentul în care s-a uitat către Georgia și către Tbilisi și evoluțiile de acolo și s-a implicat, a existat dorința de implicare, asta a dat un semnal pozitiv și a contat. Eu sper din tot sufletul că o va face și pentru Republica Moldova, pentru că este mare nevoie și noi toți ar trebui să facem lucrul acesta.”Europa Liberă: Au fost cazuri când, pentru că nu a îndeplinit tema pe acasă, Republica Moldova a fost pedepsită pierzând acele 800 de milioane de lei, 400 din acelea erau nerambursabile, erau grant pentru buget și ele nu au fost obținute.Ramona Strugariu: „Eu nu aș spune că e neapărat o pedeapsă, aș spune că sunt bani care vin cu niște condiții care trebuie îndeplinite și respectate și eu cred că există toată bunăvoința ca acest sprijin să se întâmple și ca acești bani să fie livrați, dar și cu minimul efort de a îndeplini acele condiții care reglează sprijinul financiar și asta nu e valabil doar pentru Republica Moldova. Dacă ne uităm la felul în care gestionăm banii europeni și fondurile europene și la parcursul de finanțare pe care îl au în cadrul exercițiului financiar multianual diverse proiecte în statele membre, o să vedem că și acolo, chiar dacă, evident e diferit cazul, dacă, de pildă, banii aceia nu sunt folosiți cum trebuie, îi dăm înapoi, chiar dacă ei au intrat pe un anumit parcurs, s-au întâmplat niște lucruri cu ei și acum dezvoltăm mecanisme și avem acest regulament adoptat, greu, dar adoptat pe masă, prin care putem chiar să suspendăm finanțarea europeană, dacă se încalcă principiile legate de echilibrul puterilor și de statul de drept, avem acest mecanism nou de condiționalitate, dacă interesele financiare ale Uniunii sunt puse în pericol. Deci, iată, sunt până la urmă niște mecanisme de prudență, de siguranță, care aș zice eu că ajută, nu pedepsesc, ajută inclusiv la înțelegerea mai bună a guvernelor legat de ceea ce au de făcut pentru ca oamenii să beneficieze de acești bani.”Europa Liberă: Dar asta poate fi o lecție și pentru cetățean atunci când are buletinul de vot în mână să știe foarte clar cui merită să-i dea votul?Ramona Strugariu: „Asta ar trebui să fie principala lecție pentru cetățean atunci când e cu buletinul de vot în mână, pentru că cea mai puternică armă pe care o are în orice fel de societate, cu atât mai mult spun acest lucru pentru cetățenii Republicii Moldova, care vor merge foarte curând la vot: nu există o mai mare putere într-un stat decât aceea a voturilor date în cunoștință de cauză și asumate nu pentru o promisiune deșartă, nu pentru o pungă de făină, așa cum am văzut că s-a întâmplat, și s-a întâmplat și în România de atâtea ori în trecut, ci pentru punctual acea bunăstare care se vede pe față, acele promisiuni care nu sunt deșarte. Oamenii care au fost mințiți într-un fel sau altul de politicieni sau le-au fost înșelate așteptările de politicieni ar trebui să dea cu toată setea și responsabilitatea acel cartonaș roșu politicienilor care i-au mințit și care le-au înșelat așteptările. Și asta se poate face la vot, în primul rând, să dai o șansă unor oameni care au arătat și altceva, care au demonstrat deschidere, transparență, care au o agendă deschisă către oameni e foarte, foarte important. Ei văd că tot ce a însemnat un proces de erodare, de minciună, de înșelare, pe care oamenii le-au mai trăit. Eu îi încurajez din tot sufletul să se informeze și să voteze deschis și să voteze aceste perspective cât se poate de concrete. Hai să ne uităm de unde au venit, până la urmă, primele semnale în criză, au venit dinspre Uniunea Europeană, timid, e adevărat, la început, nici noi n-am știut foarte-foarte clar cum să le direcționăm și încotro, dar au venit dinspre Uniunea Europeană, au venit dinspre țări așa cum e România la modul cel mai direct și deschis în care s-a putut oferi ajutorul și continuă să vină. Atunci înseamnă că și votul de încredere când se uită oamenii la modele de politicieni ar trebui să se bazeze pe aceleași principii: cine vrea să facă, cine întinde o mână în mod real ca să ofere ajutor, cine n-a mințit și n-a furat până acum.”Europa Liberă: Cunoașteți foarte bine că în Republica Moldova sunt și politicieni care mai degrabă aleg să facă mai multe vizite în Federația Rusă și care vin și promit alegătorilor anumite favoruri. Și cât de justificat ar fi pentru politician să meargă în campania electorală și să spună că votul este geopolitic?Ramona Strugariu: „Votul nu e geopolitic, votul, așa cum spuneam, e în legătură cu prosperitatea oamenilor și cu respectul față de ei. Ce au livrat acei politicieni care au făcut mai degrabă vizite în Federația Rusă? Este nivelul de trai al oamenilor și încrederea lor răsplătită prin aceste vizite? Au fost foarte mulți ani în care acești politicieni care sunt pe eșichierul politic de o bucată semnificativă de vreme puteau demonstra din plin că au avut un rost aceste vizite, că există acum în Republica Moldova o mulțime de beneficii care au rezultat din acest fel al lor de a face politică. Omul să se întrebe onest – se văd sau nu se văd beneficiile? Sunt sau nu sunt rezultate? Îi ajută sau nu-i ajută această orientare geostrategică, cu ce costuri vine ea? Până la urmă, dacă ne uităm spre modelele de bunăstare și de democrație din jur, n-aș spune că Federația Rusă este un model de democrație sau de respectare a drepturilor omului, sau de maximă bunăstare și libertate a cetățenilor. Uniunea Europeană este un astfel de model și este cel mai bun spațiu și pentru pluralism, și pentru libertatea de exprimare, și pentru libera circulație, și pentru alte beneficii care rezultă din acest proiect și economic, și social, și educațional.”
11:00
Uniunea Europeană și India vor încerca să relanseze negocierile pe tema unui acord de liber schimb la summitul lor de sâmbătă, urmând să discute de asemenea despre combaterea pandemiei de COVID-19, care afectează în prezent grav India, mai ales. Liderii europeni se află în orașul portughez Porto, de unde discută prin video cu premierul indian Narendra Modi. El a fost nevoit să renunțe la participarea fizică la summit, datorită crizei medicale din țara sa, provocată de COVID-19. Negocierile asupra acordului comercial dintre UE și India sunt blocate din 2013.
10:40
3.500 de polițiști vor fi la datorie duminică și luni, de Paștele Blajinilor, relatează IPN, citând un comunicat al IGP. Ei vor asigura ordinea publică, vor dirija circulația rutieră și vor monitoriza respectarea regulilor de prevenire a răspândirii COVID-19. Polițiștii se vor afla pe teritoriul și în preajma cimitirelor, atât în localitățile unde a fost permisă oficierea procesiunii de pomenire a răposaților, cât și în localitățile unde accesul în cimitire a fost interzis, mai transmite IPN. Poliția a făcut un nou apel către oameni să evite aglomerația la morminte. Polițiștii vor monitoriza respectarea distanței sociale și echiparea corespunzătoare a cetățenilor cu măști și mănuși.
10:30
07:10
Procesul de desemnare a candidaților pentru anticipatele din 11 iulie începe cu 60 de zile înainte de alegeri, dar unele partide și-au anunțat deja intențiile – candidează separat sau în blocuri. Deocamdată, cu șanse de a accede în viitorul legislativ sunt creditate PAS, PSRM, partidul lui Renato Usatîi și al lui Ilan Șor, iar în unele sondaje și Platforma Demnitate și Adevăr. Dar niciuna din aceste formațiuni nu va putea - cum o arată aceleași sondaje - crea de una singură o majoritate în viitorul Parlament. Va continua bătălia pentru direcția Republicii Moldova? La aceasta și alte întrebări căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.La aproape trei decenii de independență a Republicii Moldova, societatea rămâne divizată pe diverse criterii, disproporțiile social-economice se acutizează, iar prăpastia dintre cei bogați și cei săraci s-a adâncit continuu. Aceste date se conțin în mai toate sondajele de opinie, ale căror rezultate mai arată că inegalitatea socială, pauperizarea populației și pierderea încrederii în ziua de mâine sunt principalele aspecte negative care au marcat cei 30 de ani de independență. Asemenea păreri Europa Liberă a adunat și la piața din Telenești.– „Se trăiește greu, pentru că organele de stat se gândesc la dânsele, la furat și la amăgit.”Europa Liberă: S-a anunțat data alegerilor parlamentare anticipate, 11 iulie. Le-ați așteptat?– „Foarte mult, pentru că vrem să fie o dreptate în țara asta, că nu-i dreptate.”Europa Liberă: Dar de unde vine dreptatea?– „Dreptatea vine de la oamenii cumpătați, înțelepți, care nu fură, care nu mint, începând a respecta Legea lui Dumnezeu, respectă legea până jos, cei care nu respectă Legea lui Dumnezeu, nu respectă nicio lege.”Europa Liberă: Credeți că următorul parlament se va deosebi mult de actualul, adică viitorii deputați?– „Mi-aș dori foarte mult! Dacă oamenii vor înțelege că de 30 de ani toți au furat, toți au amăgit...”Europa Liberă: Dar toți acei pe care îi criticați au fost trimiși acolo cu votul cetățenilor?– „Au fost susținuți tot de oamenii care au vrut să trăiască în minciună și în sărăcie. Săraci ne-am născut și săraci vom muri, de atâta că noi trăim cu mentalitatea stalinistă și o mentalitate pe care nu vrem să ne-o schimbăm.”Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Republicii Moldova?– „Schimbat în totalitate pentru noi, oamenii care muncim foarte mult, că trăim foarte greu. Eu trăiesc cu o pensie de 900 de lei, eu de-amu nu mai pot, că eu nu am nici sărbătoare, nu am nici duminică, am ajuns la 60 de ani și eu nu pot ca să reușesc ceva, să înțeleg și eu că trăiesc.”Europa Liberă: Pentru Dvs. este ușor să știți cine merită votul Dvs.?– „Este! Votez pentru dreptate, pentru dna Maia Sandu. Sunt persoane care încearcă s-o ponegrească și să-i găsească ceva care s-o apese în jos, persoanele care gândesc numai să fure și să amăgească. Maia Sandu este o doamnă cumpătată. Noi nu am avut așa o personalitate la noi în țară până acum, n-am avut.”Europa Liberă: Dar moldovenii vor un lider național care ar bate cu pumnul în masă sau vreți să trăiți în democrație?– „Vrem să trăim în democrație, vrem oamenii simpli, cinstiți, adevărați, care își doresc cu dreptate și cu bunăstare.”Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Telenești, și întrebăm cetățenii dacă știu când vor avea loc alegerile parlamentare anticipate.– „Bine ați venit la Telenești, în primul rând! Din câte am înțeles, pe 11 iulie.”Europa Liberă: Ce se va decide în această zi?– „Nu știm exact. Sperăm la un viitor mai pozitiv, în special pentru curentul acesta proeuropean, care am mai avut niște încercări în trecut, acum 10 ani, doar că au eșuat din aceeași incapacitate a politicienilor de face performanțe, dar sperăm de data aceasta să fie cu mai multă încredere, eventual, mai mult noroc, nu știu...”Europa Liberă: Și credeți că următorul parlament ar putea mult mai lesne să creeze o majoritate și să învestească un cabinet de miniștri, pentru că de asta a fost dizolvat actualul parlament, că n-au reușit să învestească un guvern?– „Eu sper ca odată cu noile alegeri să punem punct unei alte ere de încercări și în special pe zona asta de extremism, care tot este prezentă pe plaiul nostru și să avem o direcție clară, ca lumea să-și dea seama că, de fapt, doar Uniunea Europeană oferă cu adevărat sprijin cetățenilor.”Europa Liberă: Dar o altă parte a societății crede că doar Estul, Rusia oferă perspective?– „Noi trebuie să ne uităm pe cifre, pe statistici, pe dovezi, nu doar să credem în același limbaj de extremă care a fost propagat de parlamentul actual, în care vorbim despre curentul acesta estic care nu oferă nimic. Igor Dodon este foarte bine cunoscut ca un om fără nicio viziune, el merge pe aceleași principii – vorbă multă fără rezultate. Au bazinul lor clasic, însă chiar și oamenii care sunt pro-Est trebuie să înțeleagă că noi împreună ca cetățeni, ca țară trebuie să ne vedem de ceea ce este cu adevărat mai palpabil pentru noi, să scăpăm efectiv de lucrurile jenante din societate, inclusiv corupția sau în special corupția, să creștem nivelul de educație, să creștem nivelul de echitate socială. Deci, nu contează cum ești tu, că ești prorus, că ești proeuropean, pe noi ne interesează identitatea noastră națională, iar momentul acesta cu Dodon, cu Șor, cu toată gașca asta de oameni fără verticalitate care se gândesc doar la bani și la propriul buzunar, pentru că Dodon asta a făcut în toată președinția lui – s-a plimbat. El ba a poposit în Grecia, pe Muntele Athos, ba pe la baze de odihnă nu știu pe unde, el n-a făcut nimic pentru țară și el continuă să-și mintă propriul electorat, că noi oricum nu credem în el, oamenii care citesc chestii, dar el își minte propriii alegători, pe ăia care cred în basmele lui.”Europa Liberă: Și Moldova de peste 4 ani va fi alta decât Moldova de astăzi?– „Noi la asta sperăm. Eu cu asta am mers la toate alegerile la care am participat, am sperat că, într-adevăr, o să ieșim din minciună, o să ieșim din sărăcie și o să vină oameni cărora le pasă, așa cum îmi pasă și mie, în afară de bani, ne pasă de identitate, ne pasă de stabilitate și nu ne interesează banii neapărat.”Europa Liberă: Despre votul din diasporă aveți o părere?– „Da, inclusiv acolo am votat eu, pentru că stau de ani buni la București și, într-adevăr, se vede mobilizarea de acolo, se vede, într-adevăr, ce-și doresc oamenii care aduc prin remitențe, prin transferurile de bani pe care-i aducem în țara asta, de fapt, ce vrem noi. Și noi nu credem în basmele pe care Rusia le propagă aici, pentru că Rusia nu-și rezolvă măcar problemele sale.”Europa Liberă: Dar Igor Dodon zicea despre diasporă că ar fi un „electorat paralel”.– „Da, da, exact! Noi față de el suntem foarte paraleli, pentru că noi avem cu totul alte viziuni și noi credem în chestiile materiale, în chestiile de aici, noi nu credem în basme și în populismele pe care el le spune. Ca să fie clar, populisme înseamnă minciună și aberații care nu se transformă în lucruri reale, în lucruri fezabile, inclusiv populismele pe care le propagă el nu fac decât să ne denigreze pe noi ca oameni, să ne creadă pe noi niște proști și să ne umilească.”Valentina Ursu, Europa Liberă, în ospeție la Telenești și întrebăm cetățenii dacă au așteptat alegerile parlamentare anticipate.– „Desigur! De mult le-am așteptat, trebuia ca poporul să se trezească mult mai demult, ca să nu fie acest parlament murdar, fiindcă toate legile care s-au adoptat acolo în parlament nu s-au făcut pentru popor, pentru oameni, dar din contra, totul s-a făcut împotriva cetățenilor noștri. În campaniile electorale au fost atâtea promisiuni...”Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la acest scrutin parlamentar anticipat? Și credeți că chiar atât de mult se va deosebi viitorul parlament de actualul?– „Viitorul parlament cred eu că, dacă noi i-am alege uninominal pe toți 101 sau poate chiar ar fi bine 70 de parlamentari să avem, sigur că aș vrea să facă majoritate PAS cu Platforma DA, cu unioniștii, desigur că am o mare simpatie față de Octavian Țîcu. Chiar îmi pare foarte rău că a fost și el prin Telenești și nu am avut ocazia să discut cu d-lui, dar să știți că da, chiar aș vrea să fie unioniștii, dar nu chiar toți. Și dna Maia Sandu ar trebui să-i mai dea prin sită tot, eu cunosc că sunt și acolo interese.”Europa Liberă: Ce priorități ar trebui să aibă deputații care vor fi aleși la 11 iulie?– „Ei trebuie cu adevărat să muncească și să adopte niște legi frumoase pentru noi, că le numesc frumoase. Eu am simpatie față de dna Maia Sandu, este deșteaptă dna președintă Maia Sandu, o admir foarte tare că este deșteaptă, știe ce vorbește și vorbește anume pentru noi.”Europa Liberă: Vă întrebam – în agenda viitorilor parlamentari ce probleme concret trebuie să se regăsească? Ați spus calitatea bună a legilor, altceva?– „În primul rând, dacă au să vină cu adevărat oamenii noștri, se vor trezi, eu cred că se vor trezi să-i dea pe toți prin sită – de unde ai luat milioane și miliarde, dacă n-ai moștenit nimic și n-ai avut niște afaceri corecte, cinstite? Fiindcă de ce pensiile sunt așa, de ce salariile-s așa, de ce drumuri nu avem? Toți s-au eschivat, doamna mea dragă, de la plăți. Aceștia cu afaceri mari au câte două aparate de casă, nimeni n-a avut nevoie de cetățeanul nostru.”Europa Liberă: Pe ce drum să se îndrepte Moldova? Care este direcția corectă?– „Sigur că în partea Uniunii Europene. Noi suntem parte cu adevărat a Europei. Băiatul meu, iată, e la București, cu adevărat acolo muncește și mi-a zis: „Mămică, toată lumea să se implice! Mamă, și noi tot o să ne implicăm, eu o să mă implic cel mai tare”.”Europa Liberă: Și votul din diasporă sau votul de acasă cântărește mai mult?– „Ambele cântăresc la fel, doar acei din diasporă sunt tot cetățenii noștri, sunt copiii noștri, sunt tineretul nostru, sunt femei, mame care și-au lăsat aici copiii și părinții. Mie tare mi-a fost milă și jale de multe familii că n-au putut să vină să-și petreacă pe ultimul drum părinții care le-au dat viață, părinții care i-au crescut. O dramă extraordinară, doamnă!”Valentina Ursu, Europa Liberă, am poposit aici, la Telenești, și întrebăm dacă știți când vor fi alegerile parlamentare anticipate.– „Sigur că da, la 11 iulie. Demult așteptam decretul dnei președinte și o încurajăm, și o susținem pentru hotărârile ei pe care le-a făcut de astă-toamnă pas cu pas, foarte chibzuit de o doamnă foarte deșteaptă pe care lumea a votat-o și așteptăm schimbări, avem mari speranțe de la dumneaei.”Europa Liberă: Care este miza acestor alegeri parlamentare din 11 iulie?– „Schimbări! Mari schimbări așteptăm, schimbări în justiție, schimbări în învățământ. Este blocat tot sistemul de jos în sus, sunt blocate toate instituțiile statului, așteptăm mari schimbări și în medicină, și peste tot.”Europa Liberă: Schimbarea vine de la cetățean, atunci când e cu buletinul de vot în mână.– „Da, schimbarea vine de la cetățean, dar conducătorii partidelor trebuie să lucreze foarte atent, trebuie să convingă cetățenii pentru ce noi mergem la vot.”Europa Liberă: Cât cântărește votul cetățeanului și cât de multă responsabilitate are el atunci când e în cabina de vot?– „Foarte mare responsabilitate, numai că mulți cetățeni merg orbește și ajung în cabina de vot și se gândesc, mulți se pierd în numărul de partide. Știți, dacă au să fie 20-30 de partide, el se pierde și mulți poate nici nu văd și pun ștampila la întâmplare, pe primul ori pe al doilea, dar am avut așa cazuri când au însemnat toți candidații care erau în listă.”Europa Liberă: Cetățeanul mai poate fi ademenit cu o pungă electorală, cu o stimulare financiară?– „Sigur că poate fi ademenit, pentru că la noi în țară lumea trăiește la un nivel foarte jos și foarte sărac lumea trăiește în ziua de azi.”Europa Liberă: Dar ce înseamnă sărăcie?– „Datorită conducerii din parlament și a conducătorilor care ne-au condus până acum ne-au adus la așa condiții când omul se bucură pentru orișicare copeică ori pentru orișicare product, pomană electorală. Chiar și acum s-a văzut, tușonkă am văzut cum distribuie, de-amu s-a început campania electorală pentru careva din partide. Nu, cetățeni! Chem populația republicii noastre, care chiar și trăiesc la nivel de sărăcie, vă îndemn să nu refuzați pomana electorală, dar să faceți alegerea corectă pentru viitorul nostru european. Pur și simplu se poate de numărat pe degete ce ne-au oferit nouă de la Anul Nou încoace partenerii noștri europeni și ce am primit noi din cealaltă parte. Noi am primit numai promisiuni și ură de la Moscova. Noi vaccinuri contra COVID am primit, în primul rând, de la europeni, bani pentru infrastructură, toate grădinițele, toate școlile au fost reparate de către partenerii noștri europeni, multă producție, foarte multă producție se duce în Europa. Nu ne mai ademenește pe noi Moscova cu acele „russkie rubli”, cum se cheamă, o mie sau două mii de ruble de acelea. Tineretul nostru vrea să lucreze, ei se simt în Europa ca niște cetățeni ai Europei, cu drepturi egale și sunt stimați, nu ca în zona estică în care suntem înjosiți și suntem umiliți. În familia europeană vedem viitorul Moldovei. Mă adresez și la diasporă: „Copii, aveți o voce foarte puternică, convingeți frații, părinții, surorile care au rămas la noi în Moldova prin convingerea voastră. Noi așteptăm alegerile cu sufletul la gură deja de doi ani de zile. Vă rog frumos vorbiți cu frați, părinți, surori, pe cine aveți la noi în Moldova, convingeți-i că viitorul nostru este în familia europeană”.”Valentina Ursu, Europa Liberă, am poposit aici, la Telenești, și întrebăm cetățenii dacă știu când e data alegerilor parlamentare anticipate.– „Cunoaștem. Pe data de 11 iulie. Și suntem foarte bucuroși de chestia asta că s-a câștigat, că bandiții iștia ne scot la hat de-amu.”Europa Liberă: Care-s bandiții?– „Care-s? Dodon, Candu, Șor, Cebotari, toată banda asta a lor, toată măgărimea asta. Noi suntem pensionari, eu am 970 de lei, dar am lucrat toată viața sudor...”Europa Liberă: Și Dvs. credeți că următorul parlament se va deosebi mult de actualul?– „Foarte mult, foarte mult!”Europa Liberă: De ce?– „Sunt băieți de treabă, cinstiți care, într-adevăr, se străduiesc pentru patria lor, pentru țara asta, că avem o bucată de pământ și nu înțelegem nimic din tot, își bat joc de noi. Rușii ne-au pus definitiv în genunchi, eu am trăit cu dânșii și știu cine-s ei. Ne-au adus la sapă de lemn.”Europa Liberă: Dar societatea moldavă e dezbinată, vedeți că o parte vor cu Vestul, alta – cu Estul?– „E foarte dezbinată. Nu, niciun Est, nimic, Europa și înainte. Niciun Est, nimic! Rușii toată viața ne-au ținut ascunși și umiliți, iaca, acum dacă suntem liberi facem după putere și un gard, facem și o gospodărie ca lumea. E drept că suntem despărțiți, soția nu-i, feciorul nu-i...”Europa Liberă: Unde vă sunt, peste hotare?– „Da, îs peste hotare și-i greu.”Europa Liberă: Dar votul din diasporă ce miză are?– „Foarte mult contează! Cum ce miză? Ei și data trecută, la prezidențiale, foarte bine ne-au ajutat, foarte mult, foarte mult, nici nu se discută.”Europa Liberă: Dar știți că au fost politicieni care au spus că acela este un „electorat paralel”? – „Au fost, dar el e paralel, Dodon.”Europa Liberă: Igor Dodon a spus că cei de peste hotare n-ar trebui să decidă soarta celor rămași acasă.– „Anume că acei de peste hotare s-au dus de nevoie acolo, că aici muream de foame toți, nu numai unul, nu numai aceia, dar toți. Dar Dodon îi un parazit...”Europa Liberă: Dar Dvs. acum ce o să votați – omul, promisiunea, partidul?– „Partidul și omul. Iaca aceste două partide – Platforma DA și PAS – acestea trebuie să conducă țara, numai ele, altcineva absolut nimeni, că ceilalți toți îs niște mincinoși și niște hoți care s-au îmbogățit pe spatele la țăranii noștri care muncesc o viață și nu leapădă sapa din mână, muncesc și degeaba muncesc.”Europa Liberă: Dar cetățeanul mai poate fi momit cu o pomană electorală astăzi, cu 100 de lei, cu un kilogram de orez?– „Mie pot să-mi dea și mii, eu părerea nu mi-o schimb. Alții poate și-o schimbă, din sărăcie, se vede că, dar nu, că sunt la noi mulți de aceștia la care le place păhărelul și lui îi dă 100 de lei acolo ori ce-i dă și el se duce și-i bea și lui i-i paralel, după asta, 4 ani iarăși chinuiește-te. Dacă-s niște oameni tâmpiți, îs mulți, că eu personal am umblat prin sate cu agitația și cunosc chestiile astea, le cunosc, eu îl văd pe om dintr-odată.”Europa Liberă: Și viitorul Moldovei cum îl vedeți?– „Îl vedem în Europa numai. Ne gândim că măcar peste un an-doi să fie ceva schimbări.”Europa Liberă: Cine are mai mult nevoie – Republica Moldova de Uniunea Europeană sau Uniunea Europeană de Republica Moldova?– „Republica Moldova de Uniunea Europeană, că Europa pentru noi îi salvarea. Câte ajutoare vin de acolo? Eu merg pe străzi și mă uit, totul absolut îi făcut cu ajutorul european, dar de aici nimic absolut, numai Dodon își face, cumpără sute de hectare de pământ prin Moscova și fac fel de fel de afaceri. Și de unde bani? Dodon îi fură și îi trimite încolo.”Europa Liberă: Dar societatea rămâne a fi dezbinată?– „Da!”Europa Liberă: Cine poate s-o unească?– „Aceste două partide – Platforma DA și cu PAS-ul să facă o schimbare.”Europa Liberă: De la Maia Sandu ce așteptări aveți?– „Așteptări avem foarte multe de la dânsa. Și ea până când a făcut multe, că ceea ce n-a făcut Dodon în 4 ani, ea a făcut în 4 luni, foarte mult a făcut, asta nici nu se discută. Omul ista demult a trebuit să fie la putere, că noi demult trebuia să ieșim din gunoiștea asta în care ne aflăm în ziua de azi.”Europa Liberă: Dar are sprijin popular Maia Sandu?– „Are foarte mare sprijin. Eu, de pildă, cunosc după baza noastră de aici, din raionul Telenești, îs foarte mulți care o susțin. Eu cunosc că și alții care sunt peste hotare tot o susțin pe Maia Sandu.”Europa Liberă: Ce calități apreciați la ea?– „În primul rând, ea-i pentru popor, e o femeie cinstită, e pentru popor, ea o să facă regulă, o să facă regulă în țară. Corupția numaidecât are s-o stârpească. Cu greu, dar o s-o scoată, o s-o scoată, că, de altfel, altă ieșire nu-i. Dar unire trebuie. Platforma DA și cu PAS-ul trebuie să fie în fruntea țării. La coșul de gunoi Dodon, în primul rând!”* * *Opinii culese la piața din Telenești.***Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că viitorul Parlament al Republicii Moldova trebuie să fie credibil și să susțină un guvern care va implementa programul de reforme cerute și așteptate de cetățeni, inclusiv reforma justiției. Într-un interviu pentru Europa Liberă, diplomatul european a spus că cetățenii moldoveni vor decide asupra componenței viitorului parlament, iar Uniunea Europeană și alți parteneri ai Republicii Moldova speră că un nou guvern, care va continua implementarea Acordului de Asociere, va fi instalat cât mai curând ca Uniunea Europeană să poată să susțină Republica Moldova și cetățenii ei.Europa Liberă: Dle Michalko, care ar fi explicația că Republica Moldova rămâne restanțieră la capitolul implementării reformelor care, de fapt, înseamnă angajamente pe care și le-a asumat la momentul semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană?Peter Michalko: „De ce Moldova rămâne restanțieră? Asta este întrebarea cred că a tuturor cetățenilor Republicii Moldova și, desigur, a partenerilor europeni, inclusiv a Uniunii Europene – de ce interese particulare, interese care creează corupția, care au ajuns la nivelul de a controla statul, de a captura statul, de ce ele rămân și supraviețuiesc și continuă să controleze sectoare importante? De ce nu este posibil să fie investigate cauze care au fost fără precedent în ceea ce privește dauna adusă și bugetului de stat, și oamenilor?”Europa Liberă: Vă referiți la furtul miliardului?Peter Michalko: „Da, la furtul miliardului. Cum este posibil să fie amânată ședința curții de 60 de ori? Și aceste întrebări sunt întrebări adresate sistemului de justiție.”Europa Liberă: Ședința de judecată în cazul Șor?Peter Michalko: „În cazul Șor, în Curtea de Apel Cahul am văzut că acolo se întâmplă lucruri foarte ciudate, recent au apărut niște...”Europa Liberă: S-au transmis niște daruri, cadouri...Peter Michalko: „Nu vreau să comentez, nu sunt eu cel care trebuie să facă asta.”Europa Liberă: Tot justiția trebuie să-și facă treaba. Peter Michalko: „Dar asta este ceva ce oamenii, cetățenii au dreptul moral și deplin să știe și să aștepte de la procuratură, de la sistemul de justiție, deci judecătorii să clarifice și să decidă în aceste cazuri.”Europa Liberă: Recent ați declarat că Republica Moldova are nevoie de un nou parlament care ar vota un guvern capabil să lupte împotriva corupției. În opinia Dvs., care ar fi miza acestor alegeri din 11 iulie?Peter Michalko: „Cetățenii Republicii Moldova vor decide care să fie componența parlamentului viitor. Eu am spus că acest parlament trebuie să fie credibil și să susțină un guvern care va implementa programul de reforme care sunt cerute și așteptate de către cetățenii Republicii Moldova, cetățeni care merită să fie asigurați că nu vor fi furați bani de la ei și că vor fi tratați egal de către stat, de către autorități la toate nivelurile, și de către sistemul de drept, inclusiv sistemul judecătoresc. În Republica Moldova, asta s-a văzut într-un recent raport al unui institut al Națiunilor Unite, în fiecare an se fură prin diferite scheme de corupție și fluxuri ilegale de bani 18-20 de miliarde de lei, asta înseamnă...”Europa Liberă: Un miliard de euro.Peter Michalko: „Un miliard de euro sau dolari, dar asta înseamnă 7 mii de lei de la fiecare persoană, de la pensionar până la copil mic. Pentru o familie de 4 oameni asta este aproape 30 de mii de lei în fiecare an.”Europa Liberă: E o povară financiară pentru o familie.Peter Michalko: „Care ar fi calitatea vieții unei familii sau a unui pensionar dacă ar avea mai mult în buzunar, 30 de mii de lei sau 7 mii de lei mai mult? Eu cred că asta ar fi o schimbare pozitivă foarte semnificativă și este dreptul cetățenilor să ceară ca această schimbare să se întâmple.”Europa Liberă: Există certitudinea ca guvernul care va rezulta în urma alegerilor parlamentare anticipate să aibă ușile deschise la Bruxelles și în alte capitale ale Uniunii Europene?Peter Michalko: „Este clar că oamenii vor decide despre parlament și parlamentul va decide despre guvern, și guvernul nou va continua să implementeze Acordul de Asociere. Și dorința noastră și sperăm că și a partenerilor noștri care vor fi instalați după alegeri va fi cât mai repede, cât mai mult să se implementeze ca să putem și noi să susținem cât mai mult Republica Moldova și cetățenii ei.”Europa Liberă: Adică, alegerile sunt sita care poate să scape Republica Moldova de corupție și de oligarhie?Peter Michalko: „Asta este fără dubii eu cred, pentru că parlamentul actual a fost al unui sistem electoral mixt care știți că a fost criticat de către instituții inclusiv europene, dar și de altele, de exemplu, Comisia de la Veneția, ODIHR, dar atunci critica a fost bazată exact pe aceste riscuri care s-au întâmplat. Deci, riscul de a vedea interese particulare controlând pe unele elemente din parlament și am văzut că multe din aceste riscuri s-au adeverit, din păcate; din păcate pentru țară, din păcate pentru cetățenii țării.”Europa Liberă: Republica Moldova rămâne vulnerabilă ca stat, pentru că importă resurse energetice doar din Federația Rusă. S-a vorbit mult despre nevoia diversificării resurselor energetice pe care ar trebui să le importe Republica Moldova, dar se cer bani foarte mulți. E capabil statul să argumenteze partenerilor de dezvoltare că are nevoie să-și diversifice resursele energetice? Peter Michalko: „În ceea ce privește argumentarea, aici întru totul sunt de acord, nevoie este și nevoie este și pentru securitatea energetică, deci de a nu rămâne fără aceste resurse, dar și pentru oameni, pentru că astăzi trebuie să se creeze pluralismul de resurse și după asta va fi posibil de a alege mai ieftin, și asta trebuie să aducă prețuri pentru cetățeni și pentru business la nivel mai scăzut, aici în ceea ce privește susținerea, ea este, deja are loc și sunt mai multe proiecte, sigur că vedem gazoductul Iași-Chișinău...”Europa Liberă: Dar încă nu este funcțional, nu curge gazul pe țevile lui...Peter Michalko: „Se lucrează asupra acestui lucru și aceasta trebuie să fie una dintre cele mai importante conexiuni și, pe de altă parte, este în desfășurare proiectul mare de conectare cu energie electrică cu finanțare din partea Uniunii Europene, Băncii Europene de Investiții și Băncii Mondiale. Deci este vorba despre aproape un sfert de miliard de euro pentru finanțarea acestei stațiuni care va conecta sistemul de electricitate la cel din România, adică la Uniunea Europeană și aceste conexiuni sunt acele care vor aduce această alternativă și, în sfârșit, din asta vor beneficia toți cetățenii.”Europa Liberă: Uniunea Europeană face parte din formatul de negocieri „5+2” în calitate de observator pentru reglementarea problemei transnistrene. Timpul curge repede, soluția vine foarte greu, dar ce s-ar întâmpla dacă reunificarea celor două maluri ale Nistrului ar aduce și alegătorii cu drept de vot de acolo să decidă soarta Republicii Moldova, încotro ar înclina balanța? Credeți că ar putea s-o încline mai mult într-o direcție?Peter Michalko: „Eu nu cred că acum este momentul să speculăm despre niște lucruri care se vor întâmpla, pentru că procesul de negociere va aduce o soluție, soluție care deja în ceea ce privește forma acestei soluții este clară, asta este în fiecare an agreată de către miniștrii de externe ai tuturor statelor membre OSCE și aceasta este o soluție bazată pe suveranitate și integritate teritorială a Republicii Moldova în hotarele internațional recunoscute și cu un statut special pentru regiunea transnistreană. Deci, acesta este viitorul și Uniunea Europeană va continua participarea activă în formatul „5+2” de negocieri și vom continua și alte activități, precum programul nostru de măsuri pentru întărirea încrederii, pentru că ele sunt, pe o parte, menite de a susține oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului în viața lor, dar cu asta să fie create și condiții mai bune, inclusiv o atmosferă prielnică pentru reglementarea conflictului.”Europa Liberă: Dar din observațiile Dvs. se apropie ziua soluționării problemei transnistrene?Peter Michalko: „Deci, procesul continuă, trebuie să continue și să aducă rezultate. Asta este starea de astăzi și pentru asta o să facem totul atât noi, cât și alți participanți la acest proces.”Europa Liberă: În presă au apărut criticile politicienilor la adresa șefului Delegației Uniunii Europene la Chișinău. V-au afectat aceste săgeți cu critici îndreptate în direcția Dvs.?Peter Michalko: „Nu cred că am fost primul, dar eu întotdeauna voi spune lucrurilor pe nume și cu parteneri politici, noi vorbim cu toți partenerii politici, și nu numai politici, dar și cu parteneri în ceea ce privește economia, în ceea ce privește sfera socială, societatea civilă, întotdeauna am spus că voi fi sincer, acesta este rolul meu, pentru că cu relația la nivel foarte înalt, asta este relația de asociere, există angajamente care trebuie să fie îndeplinite, și nu numai pentru noi, dar pentru cetățeni, ca ei să simtă impactul pozitiv, beneficiul din această implementare, că au devenit realitate niște standarde europene, s-a îmbunătățit viața, s-a îmbunătățit poziția lor ca cetățeni către autorități, de exemplu, că sunt respectați când vin la vreo instituție pentru a rezolva ceva, că sunt respectați în ceea ce privește dreptul lor de consumatori etc. Toate aceste lucruri, inclusiv dezvoltarea economiei, crearea locurilor de muncă sau creșterea salariilor, toate astea să fie simțite de către oameni. Și eu inclusiv vorbesc întâi cu partenerii, dar este foarte important dacă lucrurile nu se schimbă să spun pe nume și public și este important, pentru că asta asigură ca cetățenii să înțeleagă și vedem că cetățenii înțeleg mult mai multe acum și sunt informați mult mai bine despre ce înseamnă Uniunea Europeană, ce face Uniunea Europeană pentru ei, care este cooperarea noastră cu Republica Moldova, care sunt proiectele pe care le desfășurăm, care sunt cele pe care le oferim și am putea să le desfășurăm, dar ne trebuie deschidere din partea autorităților Republicii Moldova și sper că asta a fost apreciat și este apreciat de către cetățenii care urmăresc ceea ce spun eu sau care sunt pozițiile Uniunii Europene.”
06:10
Mai multe ştiri
©2004—2021 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.