Europa Libera

Acum 8 ore
21:00
Președintele rus Vladimir Putin a aprobat noul guvern în frunte cu premierul Mihail Mișustin, menținând în funcție oficiali cheie ca ministrul de externe, Serghei Lavrov și ministrul apărării, Serghei Șoigu. Potrivit listei publicate de Kremlin, și-au mai păstrat portofoliile ministrul de finanțe Anton Siluanov, cel al energiei, Aleksandr Novak, și cel al agriculturii, Dmitri Patrușev. Printre numele noi se numără Maksim Reșetnikov, guvernatorul regiunii Perm, care a devenit ministru al economiei, în timp ce consilierul economic al lui Putin, Andrei Belousov, a devenit prim-vicepremier și șef al cancelariei guvernului. Remanierea are loc după ce fostul premier, Dmitri Medvedev, a demisionat săptămâna trecută când Putin a anunțat o reformă constituțională. Reforma este văzută drept o tentativă a lui Putin de a rămâne la conducerea Rusiei, ca premier, după 2024, când fostului ofițer KGB în vârstă de 67 de ani îi expiră mandatul de președinte. 
20:30
Preşedintele Igor Dodon anunţa la sfârşitul anului trecut că ţara sa aşteaptă un credit de 500 milioane de dolari din partea Rusiei, banii urmând să fie folosiţi pentru finanţarea unor proiecte mari de infrastructură. Deputatul blocului ACUM, Dumitru Alaiba, care reprezintă diaspora în parlamentul de la Chișinău a vrut să afle mai multe despre acest împrumut. Reamintim că, într-un interviu pentru Europe Libera, premierul Ion Chicu a spus că Moldova ar putea renunța la colaborarea cu Fondul Monetar Internațional, dacă autoritățile nu vor putea accesa împrumutul promis de Moscova. Deputatul a întrebat de guvern despre condițiile împrumutului de jumătate de miliard de dolari din Rusia. Ce a aflat Dumitru Alaiba de la autorităţi? 
20:30
Mai multe echipe de cercetători științifici, subordonați anterior Academiei de Științe, riscă să rămână fără locuri de muncă, după ce proiectele lor nu au fost acceptate spre finanțare. Ei au fost anunțați despre disponibilizare, iar ministrul educaţiei, culturii şi cercetării, Corneliu Popovici, spune că încearcă să remedieze problema moștenită de la guvernările anterioare. Pe de alte parte, fosta ministră a educaţiei Liliana Nicolăescu Onofrei afirmă că există pericolul ca anumite decizii de finanțare suplimentară să se ia pe criterii politice sau chiar populiste.Este prima dată când în cadrul concursului, încheiat recent, la banii alocaţi cercetării au putut pretinde nu doar fostele institute ale Academiei de Ştiinţe, dar și universități, spitale, muzee, biblioteci, cu condiția să aibă angajaţi cu abilităţi necesare. Altfel spus, nu a mai existat monopol asupra ştiinţei, situație invocată până în 2018, când la conducerea academiei s-a aflat mai bine de un deceniu Gheorghe Duca, cel care a demisionat pe fundalul unui scandal de corupție.Doar o treime din cercetători urmau să fie reangajaţi... Primele rezultate făcute publice de Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare au fost ca un cutremur pentru angajaţii institutelor de ştiinţe, trecute între timp din subordinea AŞM la Ministerul Educaţiei: urmare a ratei de acoperire cu fonduri disponibile, doar o treime din cercetători urmau să fie reangajaţi, în timp ce alte peste trei mii de angajaţi au rămas pe afară. Ulterior, responsabilii din domeniu le-au cerut managerilor de proiecte să optimizeze cheltuielile astfel încât să beneficieze de fonduri cât mai multă lume. Chiar şi după o asemenea revizuire, unele institute nu mai au acoperire financiară, cum e cazul Institutului de Istorie sau a Institutului de Fiziologie.Preşedintele Sindicatului „Ştiinţa”, Oleg Chihai, spune că în următoarele zile va finaliza estimarea impactului acestui concurs. Din punctul lui de vedere, reforma începută nu a fost gândită suficient. Spre deosebire de cercetătorii din institutele academice, care depind exclusiv de fondurile scoase la concurs, ceilalţi pretendenți beneficiază din start de salarii de la instituțiile lor, urmând să primească niște suplimente, prin urmare condițiile sunt inegale și inechitabile. Oleg Chihai spune că sindicatele au propus, în memorandumul adresat autorităţilor, câteva modalități de ieşire din impas.„Este o incertitudine totală. Este ştiut câte ceva, că din toate au fost reduse câte 30 la sută. Aceste 30 la sută afectează şi persoane concrete, deci care vor trebui să fie eliberate. În nenumărate discuţii cu domnul ministru al educației, culturii şi cercetării ni s-a promis că totul va fi bine. Nu s-a concretizat în ce va consta acel bine şi în care limite se va încadra”.Ministrul educaţiei, culturii şi cercetării, Corneliu Popovici, declară că, procedural, după încheierea concursului de proiecte, instituţiile vor primi şi alocaţii suplimentare, ce vor asigura realizarea iniţiativelor propuse, fiind acoperite cheltuieli mai ales administrative şi de logistică.„Cei care nu vor câştiga proiecte deja la nivel de instituții se va decide ce se va întâmpla cu ei. Este prematur de spus ce va fi. Proiectul de metodologie de finanțare instituțională care a fost elaborat de noi are ca scop diminuarea cât se poate de mult a riscurilor de disponibilizare”.Europa Liberă: Daţi de înţeles că este posibil totuşi ca unii oameni să rămână fără locuri de muncă?„Sigur, aşa a fost concepută iniţial reforma în domeniul cercetării în 2017, faţă de care noi am avut foarte mari rezerve, dar nu am fost auziţi”.Totodată, ministrul educaţiei, culturii şi cercetării, Corneliu Popovici, este de părere că actuala structură stufoasă de cercetare, ce implică numeroase institute şi universități, trebuie să fie raționalizată, „în sensul că ceea ce nu e funcțional să dispară, iar ce e funcțional să fie dezvoltat”.Idee cumva împărtășită şi de ex-ministra educaţiei Liliana Nicolăescu-Onofrei, în mandatul căreia a fost declanșat concursul. Nicolăescu-Onofrei se arată convinsă că deşi au existat deficiențe de comunicare, acest exercițiu de alocare de bani pentru domeniul ştiinţei a fost cel mai transparent de până acum.„Reforma inițiată trebuie să urmeze crearea condiţiilor pentru ca rezultatele cercertării şi procesul de cercetare în sine să nu se facă doar pentru că există entităţi şi specialişti care ştiu să facă cercetare într-un anumit domeniu, dar să se facă în scopul îmbunătăţirii şi sistemului de învăţământ, şi bineînţeles a ceea ce înseamnă dezvoltare şi inovare pentru dezvoltarea societăţii în ansamblu. Pericolul de a lua decizii politice populiste şi de a reveni la un model perimat sovietic de dirijare a cercetării numai printr-o instituţie de genul Academiei cred că este unul care trebuie evitat”.Evident că se impune şi mărirea ponderii finanţării alocate cercetării în general, spun experţi din domeniu, numai dacă bugetul permite acest lucru. Nicidecum nu trebuie admisă alocarea de fonduri în funcţie de necesităţile de natură politică ale celor apropiați de frâiele puterii. Perpetuarea unui astfel de model vicios ar îndepărta şi mai mult mediul academic din ţară de cel european şi ar impulsiona migraţia creierelor, concluzionează experții în estimările lor.
Acum 12 ore
20:00
În Senatul Statelor Unite, se reia astăzi procesul de impeachment împotriva președintelui Donald Trump. Camera Reprezentanților dominată de opoziția democrată îl acuză de abuz de putere în interes personal și obstrucționare a Congresului în cursul anchetei, care a vizat presupusele presiuni exercitate de Trump asupra Ucrainei pentru a-i investiga un rival politic, pe Joe Biden. Dar se așteaptă că Senatul controlat de aliații republicani ai președintelui îl va achita, Trump spunând că nu a comis nicio încălcare. Astăzi, în Senat urmează să fie supuse votului procedurile care vor guverna o primă fază a procesului, întrebarea de bază fiind dacă vor fi audiați noi martori, așa cum speră opoziția democrată.
19:40
Curtea Constituţională și-a publicat marți raportul de activitate pentru anul 2019, dar în premieră documentul a fost prezentat public. Raportul se referă mai cu seamă la hotărârile luate de Înalta Curte începând din august când a fost numită o nouă componenţă a instituţiei. Preşedintele Curţii Constituţionale, Vladimir Ţurcan, a refuzat să comenteze controversatele decizii din iunie anul trecut care au dus la demisia in corpore a fostei componenţe. Vladimir Ţurcan a invocat considerentele de ordin etic refuzând să dea o apreciere hotărârilor luate de foștii membri ai Curţii Constituţionale, în special cele adoptate în iunie, în plină criză politică. Înalta Curte ceruse atunci dizolvarea Parlamentului şi a constatat că guvernul instalat de Blocul ACUM şi PSRM ar fi fost ilegal. După care, în scurt timp, și-a anulat propria decizie. Modul în care au judecat magistrații de la Curte a ajuns în atenția Comisiei de la Veneţia care a constat că majoritatea parlamentară de la Chișinău formată atunci din PSRM şi blocul ACUM a acționat în limitele Constituției desemnând guvernul condus de Maia Sandu. Experții comisiei au ajuns la concluzia că nu existau condiții pentru dizolvarea Parlamentului. Ei au calificat drept „fără precedent” maniera în care Curtea Constituţională calculase termenul limită de trei luni pentru formarea guvernului. După avizul critic al Comisiei de la Veneţia judecătorii Curţii Constituţionale şi-au dat demisia in corpore.„Evident că aceste evenimente din luna iunie 2019 nu sunt cele mai pozitive din istoria Curţii şi a ţării”, a comentat succint Vladimir Ţurcan, adăugând că: „sarcina care stă în faţa actualei componenţe este de a reanima imaginea Curţii Constituţionale, de a restabili încrederea şi a societăţii şi a cetăţenilor şi partenerilor noştri din exterior în faptul că Curtea este capabilă să se reîntoarcă în albia Constituţiei”. Expertul în drept constituțional Teodor Cârnaţ crede că dacă magistraţii Curţii Constituţionale, în actuala lor componenţă, şi-ar dori cu adevărat să refacă imaginea instituţiei ar fi trebuit la început să condamne cu fermitate controversatele hotărâri luate de predecesorii lor:„Curtea Constituţională trebuia să revadă acele hotărâri prin prisma funcţionalităţii Curţii şi să spună că astfel de hotărâri nu se vor adopta ulterior la comanda niciunui partid politic şi că condamnăm pe viitor astfel de acţiuni din partea judecătorilor. Vedem că Curtea, în noua componenţă, nu a luat nici o atitudine ceea ce înseamnă într-o oarecare măsură că tolerează în continuare ceea ce s-a făcut de către Curte în vechea componenţă.”Expertul mai afirmă că există suficiente motive pentru ca societatea să își facă griji pentru independența actualei componenţe a CC în raport cu decidenții politici. Teodor Cârnaț sugerează că noua componență a CC nu se poate lăuda cu un parcurs ireproșabil după ce guvernarea PSRM-ACUM a ignorat rezultatele propriilor concursuri pe care le-a organizat pentru selectarea celor mai buni magistrați. Teodor Cîrnaţ: „Criteriile în baza cărora au fost selectaţi judecătorii Curţii Constituţionale nu au fost obiective, echidistante bazate pe profesionalism şi integritate. au servit criterii bazate pe clientelism, servilism şi membru de partid. Pun la îndoială orice hotărâre adoptată de către Curtea Constituţională în actuala componenţă fiind după criteriile în baza cărora a fost creată e de a servi actuala guvernare în frunte cu preşedintele şi mai puţin de a garanta supremaţia Constituţiei. Sunt de părere că Curtea în actuala componenţă trebuie, mai devreme sau mai târziu, să-şi dea demisia.”Din cei şase judecători care au fost numiţi, cel puțin trei au în spate o vizibilă afiliere politică. Vladimir Țurcanu a fost deputat PSRM, Domnica Manole a candidat la alegerile parlamentare pe listele Blocului ACUM, iar Nicolae Roșca, numit de către Guvern, a fost membru al biroului permanent al PAS. La numirea în funcție magistraţii au renunţat prin jurământ la afilierile lor politice şi s-au angajat să nu nu dea curs oricăror sugestii sau presiuni provenite din societate.  
19:40
Activista de mediu Greta Thunberg a spus la noua ediție a Forumului Economic Mondial începută astăzi la Davos că nu e destul să plantezi arbori pentru a combate schimbarea climei, într-o aparentă replică dată președintelui american Donald Trump. Vorbind mai devreme la același eveniment din stațiunea elvețiană, Trump a declarat că Statele Unite se vor alătura inițiativei de plantare a unui trilion de copaci în următorul deceniu pentru a reduce bioxidul de carbon din atmosferă. Activista de 17 ani a criticat însă liderii internaționali pentru „vorbe goale și promisiuni” deșarte. În propriul discurs la Davos, Thunberg a îndemnat elita politică și economică globală să asculte vocile tinerilor și oamenilor de știință care cer acțiuni drastice contra poluării atmosferice. „În practică, nu s-a făcut nimic”, iar „emisiile de CO2 nu au scăzut”, a spus activista.
19:20
Invitata este Galina Vasilieva de la NewsMaker.md.
18:40
Republica Moldova a ajuns în vizorul Comitetului pentru combaterea spălării banilor din cadrul Consiliului Europei, Moneyval, mai ales după furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar și dosarul „spălătoria rusească” sau „laundromat” după ce s-au spălat prin intermediul instituțiilor financiare moldovenești peste 20 de miliarde de dolari. Ultimul raport al Moneyval, întocmit după o vizită a experților în Republica Moldova, arată că țara a întreprins pași importanți în combaterea spălării banilor, mai ales în ce privește crearea instituțiilor responsabile de acest domeniu și transpunerea legislației europene, însă aceste măsuri rămân a fi bune pe hârtie și mai puțin în realitate. Experții Comitetului pentru combaterea spălării banilor din cadrul Consiliului Europei sunt prezenți în aceste zile la Chișinău pentru a se asigura că recomandările lor nu vor fi ignorate de autoritățile moldovene.Dosarul supranumit în presă Spălătoria rusească și mega-mediatizatul furt al unui miliard de dolari din sistemul bancar au afectat imaginea Republicii Moldova pe plan internațional, au șubrezit securitatea țării și mai ales încrederea cetățenilor în întreg sistemul de justiție, spun experții specializați pe teme economice. În 2016, pentru a recâștiga încrederea partenerilor occidentali autoritățile moldovene au întocmit un plan de acțiuni privind reducerea riscurilor în ce privește spălarea banilor și finanțarea terorismului, plan care însă a expirat la finele anului trecut, iar unul nou nu a fost încă prezentat opiniei publice. Experții Comitetului pentru combaterea spălării banilor din cadrul Consiliului Europei, pe scurt Moneyval, au constatat astăzi că Republica Moldova mai are mult de lucru pentru a-și îmbunătăți situația în ce privește lupta împotriva corupției și a spălării banilor, iar autoritățile trebuie să fie mai active în investigarea și mai ales tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de crime economice grave. Șeful Directoratului general pentru drepturile omului și statul de drept din cadrul Consiliului Europei, Christos Giakumopoulos a lăsat să se înțeleagă că Republica Moldova nu ar trebui să ignore recomandările Moneyval, or, de aprecierile acestei organizații țin cont inclusiv instituțiile financiare internaționale și statele donatoare: „Dacă o țară are un rating negativ din partea Moneyval ar putea ajunge pe lista statelor cu reguli fiscale dubioase, fapt ce ar avea consecințe negative asupra situației financiare a țării. (…) Eforturile întreprinse de autoritățile moldovene în ultima perioadă au ajutat Republica Moldova să evite asemenea stare de lucruri, însă nu ar trebui să ne relaxăm. În special mă refer la eficiența urmăririi penale, sancționării celor care se fac vinovați de corupție, inclusiv confiscarea activelor provenite din surse neclare. Este important ca sistemul să reacționeze eficient în curmarea acestor crime, fapt care va contribui la consolidarea instituțiilor democratice și va readuc încrederea cetățenilor și investitorilor în sistemul de justiție”. Republica Moldova a fost invitată să prezinte anul viitor un raport despre măsurile pe care le-a luat pentru a combate eficient cazurile de spălare a banilor. Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, și-a manifestat nemulțumirea față de acțiunile anterioare ale demnitarilor responsabili de ele, regretând lipsa de rezultate:„Ce nu ajunge Republicii Moldova? Avem noi instrumente suficiente pentru a pune în aplicare respectiva legislație sau nu avem? Sau nu avem curaj? Ce nu avem noi pentru ca să funcționeze legislația în Republica Moldova? Asta este o întrebare la care eu aștept răspunsuri, astfel încât noi să înțelegem ca politicieni la ce nivel trebuie să intervenim noi astfel încât legislația să înceapă a funcționa și ca noi să nu fim vizați permanent în varii rapoarte internaționale că la noi ceva nu merge bine. Noi tot adoptăm legislații, adoptăm legislații, dar cum se spălau banii, așa se spală banii, cum se finanțau diferite activități ilegale, așa și se finanțează”. Cu sprijinul partenerilor de dezvoltare ai guvernului moldovean a fost creat Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor. Directorul general al acestei subdiviziuni Vasile Șarco dă asigurări că lecția „fraudelor” care au devalizat sistemul bancar a fost învățată, iar legislația a fost îmbunătățită, astfel încât pe viitor asemenea furturi să nu mai aibă loc. Din opt domenii evaluate de experții europene, doar trei au obținut calificativul „eficient” restul înregistrând un indice sub medie. „Eforturile care sunt depuse și au fost depuse de către toate instituțiile implicate în sistemul național de prevenire și combatere a spălării banilor, au fost concentrate, până la ultimii cinci ani, foarte haotic. Noi trebuie să o recunoaștem și eu sunt responsabil de această declarație. Începând cu anul 2017 sistemul a început să funcționeze ca unul integral. (…) Știm și recunoaștem faptul că presiunea este foarte mare, atât la nivel politic cât și la nivel extern. Suntem siguri însă că capacitățile de fortificare a tuturor instituțiilor și nu vorbesc doar de serviciul combaterii și spălării banilor, vor aduce roadele așteptate de autoritățile naționale, de către partenerii externi și de cetățeni și toate categoriile de businessmani din Republica Moldova”.Fără a pune la îndoială voința sinceră a autorităților de a elimina din legislație lacune ce ar lăsa loc pentru noi fraude financiare, experții Moneyval atrag atenția că între timp și răufăcătorii și-au modernizat metodele, prin urmare este necesară instruirea constantă a procurorilor și judecătorilor. Astfel încât fermitatea autorităților să fie probată prin acțiuni eficiente și nu doar cu bune intenții.  
17:50
Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite se vor alătura inițiativei „celor un trilion de arbori” lansată la Forumul Economic Global de la Davos. Trump a făcut anunțul în debutul evenimentului din stațiunea elvețiană, în timp ce activiști de mediu - ca adolescenta Greta Thunberg - au sporit presiunile asupra guvernelor și companiilor pentru a le convinge să întreprindă acțiuni împotriva poluării. Inițiativa prevede plantarea unui trilion de arbori în deceniul curent prin contribuția financiară a guvernelor, companiilor și filantropiștilor cu scopul de a reduce bioxidul de carbon din atmosferă. Anunțând îmbrățișarea inițiativei, președintele american a spus că vrea aer curat și apă curată, dar i-a atacat din nou pe ecologiștii care spun că emisiile de bioxid de carbon în urma activității umane cauzează încălzirea planetei.
17:30
Adunarea Generală a Judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti a decis, marți, cu majoritate de voturi, suspendarea activităţii de judecată începând cu data de 22 ianuarie. Protestul se va încheia când Parlamentul și Guvernul vor reveni asupra demersului de eliminare a pensiei de serviciu a magistraţilor.Parlamentul are programată, pe 28 ianuarie, o ședință extraordinară în care va supune la vot propunerea de eliminare a pensiilor speciale. Singurii care vor mai beneficia de astfel de pensii sunt militarii și polițiștii.Curtea de Apel București a hotărât, de asemenea, cu unanimitate, că „iminenta abrogare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu pentru judecători, este de natură a încălca independenţa şi a afecta statutul constituţional al acestora”, potrivit unui comunicat de presă transmis marți.Adunările generale ale judecătorilor din toate instanțele, judecătorii, tribunal și curți de apel, precum și ale procurorilor din toată țara decid marți, la solicitarea CSM, ce poziție vor avea față de intenția de abrogare a pensiilor speciale, inclusiv a pensiilor de serviciu ale magistraților.CSM a sesizat Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare și organismele europene ale judecătorilor și procurorilor, considerând că decizia politică de a elimina pensiile de serviciu afectează statutul magistraților. 
Acum 24 ore
15:00
Cererea autorităților de a rezilia contractul de concesiune a Aeroportului Internațional Chișinău firmei Avia Invest urmează să fie pusă pe rol în instanța de judecată până la sfârșitul lunii, a declarat președintele Igor Dodon după o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Șeful statului că, potrivit unui nou control făcut de Agenția Proprietății Publice, firma care a luat în concesiune aeroportul în anul 2013 pe 49 de ani a investit în aeroport numai 94 din cele 160 de milioane de lei promiși până la sfârșitul anului 2019. Mai mult de jumătate din banii investiți provin nu din sursele firmei concesionare, ci dintr-o taxă aeroportuară achitată de pasageri, care trebuie anulată, a spus Dodon. Avia Invest pe al cărei capital social a fost deja pus sechestru la cererea autorităților nu a comentat deocamdată declarația președintelui. Presa a relatat că fosta firmă a bancherului fugar Ilan Șor a fost preluată la sfârșitul anului trecut de o companie offshore a milionarul rus, Andrei Goncearenko, despre care Dodon afirmă că este un aliat al lui Șor.
15:00
Partidul de opoziție Platforma DA a adunat semnături pentru a cere Autorității Naționale de Integritate și Serviciului Fiscal de Stat să verifice cheltuielile făcute de președintele Igor Dodon pe vacanțele familiei sale din ultimul deceniu, care au fost dezvăluite de Ziarul de Gardă. Săptămâna trecută, ziarul a publicat fotografii din vacanțele șefului statului, care a lucrat în ultimii 15 ani numai la stat, având salariu de bugetar, dar și-a organizat numeroase vacanțe la mare, munte și stațiuni balneare din Maldive, Grecia, Turcia, Italia, Croația, Elveția, Cipru, Cehia sau Rusia. Platforma DA spune că liderul său, Andrei Năstase, va trimite demersul și Procuraturii Generale. Igor Dodon a comentat articolul spunând că unele informații ar fi false, iar pentru unele vacanțe ar fi plătit rude sau prieteni apropiați.
15:00
Premierul Ion Chicu a anunțat că Ministerul Justiției va organiza, de săptămâna aceasta, „ample consultări” asupra proiectului unei strategii despre care a primul ministru a spus că trebuie să pună capăt „dezmățului din justiție”. Chicu a făcut anunțul pe Facebook după convorbiri purtate azi dimineață la Chișinău cu un grup de experți ai Consiliului Europei care examinează strategia și pașii pentru punerea ei în aplicare. Luni, fosta prim-ministră, Maia Sandu, a acuzat puterea că ar încerca să „subordoneze și mai mult justiția intereselor politice” prin strategia care implică o evaluare a judecătorilor și a pus la îndoială afirmațiile autorităților că experții străini vor juca un rol decisiv.
14:50
În România, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins marți recursul în casație depus de fostul lider al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea prin care cerea anularea condamnării la trei ani și jumătate de închisoare.Decizia este definitivă și a fost dată de un complet de cinci judecători de la ÎCCJ.Fostul lider al PSD a fost condamnat, pe 27 mai 2019, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman.Liviu Dragnea are și o altă condamnare definitivă, doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul Referendumului, și este urmărit penal în dosarul Tel Drum.Mai multe, aici. 
13:50
În România, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) s-a sesizat din oficiu cu privire la „împrejurările și condițiile” în care Teodor Meleșcanu, în prezent președinte al Senatului, a acționat ca reprezentant al delegației române la reuniunile de la Viena din decembrie 1989 „în contextul săvârșirii de infracțiuni contra umanității de către autoritățile regimului comunist în timpul evenimentelor de la Timișoara, soldate cu numeroase pierderi de vieți omenești și rănirea gravă a multor persoane”, se spune într-un comunicat al instituțieiInstitutul va verifica documentele de arhivă și va identifica martori.Institutul precizează că, potrivit telegramelor diplomatice, Teodor Meleșcanu ar fi participat, în calitate oficială, la „dezinformarea și diversiunea exercitate de regimul totalitar comunist, prin inducerea în eroare a reprezentanților diplomatici prezenți la eveniment cu privire la crimele și abuzurile săvârșite la Timișoara, plasând infracțiunile comise de reprezentanții comuniști în categoria „zvonurilor colportate în scopuri dușmănoase” și a „știrilor de presă neconfirmate”.În cazul în care vor fi identificate indicii concrete privind săvârșirea unor fapte de natură penală, IICCMER va transmite Parchetului General datele și probele strânse în acest caz.
13:30
La Davos, președintele Statelor Unite, Donald Trump a ținut un discurs în care s-a referit strict la  „succesele economice” ale primilor săi trei ani la Casa Albă, afirmând că de refacerea economiei americane profită nu numai un mic procent de privilegiați, ci clasa de mijloc. Chiar muncitorii necalificați. Un discurs concentrat pe problemele și succesele economiei americane, cu publicul american în vizir.În opinia lui Donald Trump, este numai începutul relansării unei „economii care servește pe toată lume”, cu ambiția ca standardul de trai în Statele Unite să fie cel mai ridicat din lume.Trump s-a concentrat pe faptul că rata șomajului este atât de mică (în jur de 3%) încât se poate spune că în Statele Unite nu mai există șomaj. Dar și pe faptul că relansarea economiei se datorează unei strategii constante de eliminare a birocrației.Donald Trump a salutat și recenta încheiere a acordului comercial cu China, primul într-o serie de tratate, ceea face ca acum „relațiile noastre cu China să fie cele mai bune” din ultimele decenii.Totodată, Trump a vorbit despre „acordul comercial minunat” care va fi încheiat cu Marea Britanie după ce aceasta iese din Uniunea Europeană.Președintele american a lansat și un apel către aliații europeni să aleagă gazul american, sursele americane de energie, pentru a-și reduce dependența de „surse ostile”. Fără a numi o sursă sau țară.
12:50
 Iranul a confirmat că pe 8 ianuarie, armata a tras două rachete în direcţia avionului ucrainean de pasageri, care tocmai decolase de pe aeroportul din Tehern în direcția Kiev. Toate cele 176 de persoane aflate la bord au fost ucise.Potrivit raportului preliminat al Organizaţiei Aviaţiei Civile Iraniene (CAO), este vorba de doua rachete M1-TOR.Iranul și-a asumat oficial doborârea avionului pe 11 ianuarie. Atunci însă, generalul Amirali Hajizadeh, şeful departamentului aerospaţial al Gardienilor Revoluţiei vorbise de o singură "rachetă cu rază de acţiune scurtă", trasă în direcţia aparatului. S-a precizat că avionul a fost doborât din greșeală, forțele aeriene iraniene fiind încă în stare de alarmă, în așteptarea unei posibile replici militare americane la atacul cu rachete, din aceeași zi, împotriva  a două baze militare irakiene care găzduiesc trupe americane.
12:30
Fostul șef al Interpol-ului a fost condamnat de un tribunal din China la 13 ani și jumătate închisoare și o amendă de aproape 300 de mii de dolari pentru luare de mită și abuzul funcției.Meng Hongwei a declarat, după pronunțarea sentinței, că nu va face apel – se precizează într-un comunicat al tribunalului.La sfârșitul anulu 2018, Interpol anunțat că Meng a demisionat din funcția de președinte, la numai câteva zile după ce soția sa anunțase că acesta dispăruse în timpul unei vizite particulare în China. Între timp, soția lui Meng și cei doi copii ai cuplului au primit azil politic în Franța, țara cae găzduiește și sediul Interpol.În martie 2019, Partidul Comunist anunța că îl anchetează pe Meng, fost vice-ministru pentru securitatea publică, pentru că ar fi „devalizat finanțele publice, ar fi abuzat de poziția sa și nu ar fi urma liniat partidului”.
11:00
Autoritățile Republicii Moldova au suspendat interdicția de a traversa frontiera moldo-ucraineană pentru autovehiculele înmatriculate în regiunea transnistreană. La rândul lor, autoritățile autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene au renunțat la măsurile replică anunțate pentru autovehiculele înmatriculate în dreapta Nistrului. Ce s-a întâmplat, de fapt, și cu ce consecințe? Europa liberă a stat de vorbă cu Vladislav Kulminski, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.​Europa Liberă: Așadar, autoritățile Republicii Moldova au suspendat interdicția pentru autovehiculele din regiunea transnistreană fără certificate de înmatriculare permanente și plăcuțe neutre de a traversa frontiera moldo-ucraineană. În consecință, Tiraspolul a renunțat la amenințarea sa, ca replică, de a bloca trecerea frontierei pentru automobilele înmatriculate pe teritoriul  controlat de Chișinău... Președintele Igor Dodon a apărut pe această scenă a conflictului iscat, convenind cu Krasnoselski, liderul regiunii transnistrene, să „găsească soluții pentru a evita criza”, cum a spus. Cum s-a ajuns, din punctul Dvs. de vedere, la această situație, dle Kulminski? Vladislav Kulminski: „Eu cred că, de fapt, politica Chișinăului vizavi de problema respectivă a fost inconsecventă. Din câte știu, echipa președintelui Dodon a elaborat un plan de a schimba agenda negocierilor, pentru că, după părerea lor, agenda negocierilor în formatul „5+2” este convenabilă Tiraspolului și este în detrimentul sau în dezavantajul Chișinăului. Și iată, ei au venit cu un plan cum ar putea cumva schimba această agendă mai mult în interesul Chișinăului și au elaborat un plan de măsuri care a fost pus în acțiune, care a fost aplicat în realitate.Igor Dodon și el, pur și simplu, a anulat aceste măsuri și a anulat acest plan de a schimba agenda negocierilor.”Iar interdicția pentru mașini cu numere de înmatriculare așa-numite transnistrene pentru a traversa hotarul moldo-ucrainean, dar și alte hotare internaționale cunoscute ale Republicii Moldova a fost parte componentă a acestui plan. După asta au fost aplicate niște presiuni de către Federația Rusă asupra d-lui președinte Igor Dodon și el, pur și simplu, a anulat aceste măsuri și a anulat acest plan de a schimba agenda negocierilor.”Europa Liberă: Este absolut sigur acest lucru, dle Kulminski, pentru că s-a vorbit despre anulare doar în presa de la Tiraspol?Vladislav Kulminski: „Dacă este sigur, eu cred că noi o să aflăm în următoarele două zile, dar asta este ceea ce am auzit eu că aceste măsuri au fost anulate și, de fapt, Chișinăul pur și simplu a retras toate aceste acțiuni care au fost puse în aplicare. Cred că este o greșeală strategică și cred că este o inconsecvență și, dacă se adeverește că acest lucru a fost făcut sub presiune externă, atunci întrebarea-cheie este dacă dl Dodon mai este capabil să promoveze interesele Republicii Moldova.”Europa Liberă: Când spuneți „presiune externă”, vă referiți la presiunea decidenților de la Moscova?Vladislav Kulminski: „Cred că da, eu cred că doar această presiune contează pentru dl președinte. Haideți să ne amintim că el a intrat în componența alianței de guvernare în vara anului 2019 tot sub presiune din partea Federației Ruse. Și întrebarea este dacă el mai este în stare să promoveze interesul național al Republicii Moldova, dacă el este capabil să aibă un dialog respectuos cu Moscova, dar în cadrul căruia el ar apăra foarte ferm interesele Republicii Moldova sau totuși el este dependent, prea dependent ca să aibă un dialog în interesul Republicii Moldova.”Europa Liberă: Dle Kulminski, vorbeați mai devreme despre decizia echipei dlui Dodon de a schimba paradigma în care se negociază. Apropo, Dvs. împărtășiți această părere că ar trebui schimbat felul cum abordăm subiectul negocierilor?Vladislav Kulminski: „Este o altă întrebare foarte complexă, foarte dificilă, dar dacă a fost luată această decizie, dacă Chișinăul deja vine cu anumite acțiuni sau amenințări, nu este o idee foarte bună să le retragi în așa fel, pentru că tu atunci îți arăți inconsecvența și poziția ta în cadrul acestor negocieri devine mult mai slabă, întrucât nimeni nu va mai avea încredere în ceea ce face sau zice, sau planifică echipa de negociatori de la Chișinău.”Europa Liberă: E limpede, dar însăși această echipă, iată, dl Flenchea a prezentat ceea ce s-a întâmplat ca „regim de test temporar necesar autorităților ca să știe cum să-i ajute pe rezidenții transnistreni să se bucure de libertatea de circulație”. De ce credeți că a trebuit să se recurgă în modul în care s-a recurs la acest test și la această prezentare a chestiunii?Vladislav Kulminski: „Eu nu cred în această versiune. Eu cred că pur și simplu dl Dodon a dat o comandă ca să fie anulate aceste măsuri...”Europa Liberă: Și atunci i-au zis „test”...Vladislav Kulminski: „Și atunci, pur și simplu au venit cu o explicație care-i cât de cât plauzibilă, dar, după părerea mea, nu prea este.”Europa Liberă: Dar și premierul Ion Chicu a justificat „mecanismul de testare”, cum l-a numit, prin faptul că Ucraina ar fi anunțat Chișinăul că nu va mai admite pe teritoriul său din 1 aprilie automobilele înmatriculate de autoritățile separatiste... Fapt negat, însă, de reprezentanți ai misiunii diplomatice ucrainene la Chișinău, în orice caz așa au fost citați. Cum se explică și în acest caz?Vladislav Kulminski: „Eu cred că Ucraina, vecina noastră, de fapt, ar putea să facă acest lucru începând cu luna aprilie a anului curent, este posibil. Dar când noi vorbim despre testare, despre ce fel de testare poate fi vorba? Iată aici eu nu prea înțeleg. Cred că este o justificare foarte și foarte slabă.”Europa Liberă: Din 10 septembrie 2018, urmare a cunoscutei decizii protocolare, mediate de OSCE, și a unei legi adoptate în consecință, autoritățile Republicii Moldova au eliberat certificate de înmatriculare permanente și plăcuțe neutre cetățenilor din stânga Nistrului pentru a le permite călătoria în străinătate. Trebuie să înțelegem că nu toți și-au luat așa-numitele plăcuțe neutre, dle Kulminski, sau ce se întâmplă? Vladislav Kulminski: „Așa este, pentru că dacă în continuare mai este posibil să călătorești cu numerele de înmatriculare precedente, atunci pur și simplu procesul respectiv nu a fost dus până la capăt. Și da, Dvs. aveți dreptate, doar o mie sau chiar mai puține de aceste numere de înmatriculare neutre au fost distribuite. Dar aici problema este de principiu, aici problema este despre poziția inconsecventă a Chișinăului care aplică presiuni, după asta cedează și acesta nu este un lucru bun pentru poziția Chișinăului în cadrul acestor negocieri.n ce măsură noi putem să avem încredere că dl Dodon, de fapt, va promova în acest dialog cu Moscova interesul național al Republicii Moldova ...Aici aș vrea să vă aduc aminte și despre planul de federalizare din 2013-2014 care a fost foarte intens promovat de către dl președinte Dodon, dacă țineți minte acel plan, care se numește „Moldova federală” și care a fost foarte intens promovat prin toate mijloacele media. Și acel plan presupunea crearea celor trei subiecte de federație – Transnistria, Găgăuzia, Republica Moldova – care, practic, erau independente. Întrebarea iarăși este: în ce măsură acțiunile care sunt promovate de către dl Dodon în acest domeniu al reglementării transnistrene sunt în interesul național al Republicii Moldova, toate acțiunile? Eu vorbesc aici și despre retragerea acestor pași de a schimba agenda negocierilor, vorbesc și despre planul de federalizare etc., etc. Și eu cred că aceste întrebări sunt foarte legitime și că toată societatea trebuie să le pună și noi trebuie să încercăm să găsim răspunsuri la aceste întrebări.În ce măsură noi putem să avem încredere că dl Dodon, de fapt, va promova în acest dialog cu Moscova interesul național al Republicii Moldova sau el este prea dependent, are business acolo, poate, bani, susținere, este dependent?”Europa Liberă: Ce consecințe vedeți Dvs. ale acestei situații conflictuale consumate așa cum s-a consumat: interdicția, apoi intervenția președintelui Dodon, apoi retragerea interdicției cu explicația stângace că a fost ce a fost - un test cu scop sociologic, de documentare?   Dodon într-un fel a subminat credibilitatea echipei de negociatori din Chișinău, a propriei echipe de negociatori...Vladislav Kulminski: „Nu a fost niciun test, pur și simplu, poziția Chișinăului în cadrul acestor negocieri va fi mult mai slabă și lumea va avea mai puțină încredere în pașii care sunt întreprinși de către echipa negociatorilor din Chișinău, dar alte consecințe nu vor fi. Pur și simplu va fi foarte dificil pentru Chișinău de a veni cu promisiuni, amenințări, dacă doriți, care tot trebuie să fie folosite în cadrul negocierilor, ca aceste acțiuni sau amenințări să fie credibile în viitor. Sau haideți să spunem așa, dl Dodon într-un fel a subminat credibilitatea echipei de negociatori din Chișinău, a propriei echipe de negociatori și, de fapt, aceste acțiuni la etapa inițială au fost susținute personal de către dl președinte Dodon, pentru că el cumva voia să se prezinte ca un lider sau ca un președinte decisiv care aplică niște măsuri în interesul național al Republicii Moldova. Dar după ce a primit o comandă, el, de fapt, a dat înapoi.”
10:00
Un bărbat de 89 de ani a devenit a patra victimă, în China care a murit de noul virus respirator. Decesul a fost înregistrat duminică, la Wuhan, oraş din centrul ţării în care s-a declanşat epidemia care a infectat peste 200 de persoane, a precizat comisia locală de sănătate.Ultimul bilanț este de 218 cazuri în China, dintre care patru mortale. S-a confirmat și îmbolnăvirea a 15 angajați în sistemul sanitar ceea ce demonstrează că noul virus respirator este mai ușiot transmisibil decât s-a crezut inițial.La peste o lună de la apariția sa într-o piață din Wuhan (centru), virusul, din familia SARS (Sindrom acut respirator sever), afectează acum alte trei țări din Asia: Japonia, Coreea de Sud și Thailanda.Organizația Mondială a Sănătății a convocat o reuniune miercuri, 22 ianuarie, pentru a decide dacă se poate vorbi de un pericol global.În Australia și Statele Unite s-a anunțat că pasagerii care sosesc din centrul Chinei vor fi examinați medical.
09:10
În România, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) urmează să anunțe dacă acceptă recursul în casație formulat de fostul lider social democrat,  Liviu Dragnea față de condamnarea la 3 ani și 6 luni în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.  Potrivit legii, instanța poate să admită calea extraordinară de atac și să îl achite pe Liviu Dragnea, sau să dispună rejudecarea în apel sau să respingă recursul în casație și să mențină condamnarea dictată definitiv.
08:30
Luni, Curtea de Apel Chișinău a respins demersul apărării privind eliberarea fostului șef de la Procuratura Anticorupție, Viorel Morari, şi acesta va rămâne în arest preventiv până la data de 30 ianuarie. Presa şi observatorii discută între timp detaliile controalelor de la cele două procuraturi specializate, inclusiv anticorupţie, detalii comunicate de Procurorul General în timpul primei sale conferinţe de presă, şi ipoteze pe marginea mizelor ascunse ale acestor  controale.Cristina Ţărnă, de exemplu, fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, este citată de ipn.md  spunând că în spatele cortinei ar putea fi anularea procedurii de extrădare din Ucraina a omului de afaceri condamnat Veaceslav Platon și transferul lui în statul vecin. Țărnă susține că în perioada când au avut loc controalele la PA și PCCOCS s-au întâmplat mai multe lucruri legate de Veaceslav Platon, inclusiv audierea lui pe 31 decembrie și cererea autorităților ucrainene de a fi anulată cererea de extrădare a omului de afaceri.Potrivit ei, cazul fostului șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari este legat, la fel, de un denunț pe care l-a făcut Veaceslav Platon. „Mie mi se pare că prea puțină atenție se acordă legăturii cauzale a tot ceea ce se întâmplă. Dacă vom asista la anularea extrădării și transmiterea lui Platon în Ucraina, s-ar putea să fie asta miza controalelor și dosarului lui Viorel Morari, s-ar putea să fie acea perdea de fum ca să se atragă mai puțină atenție și mai puțină mediatizare pe extrădarea lui Platon”, afirmă Ţărnă. Media-azi.md citează criticile procurorului general Alexandr Stoianoglo faţă de felul cum s-a desfăşurat urmărirea penală în cazul companiei Exclusiv Media, deținătoarea postului NTV Moldova și a ziarului „Argumentî i Faktî”, și despre care jurnaliștii au scris anterior că ar fi fost implicată în spălări de bani prin zone off-shore, Ar fi avut un caracter „neplanificat și neconsecvent pe o durată de peste trei ani”, spune Stoianoglo, arătând cu degetul spre Morari.Pentru zdg.md mai importante sunt nume și detaliile pomenite de Stoianoglo în contextul aceluiaşi dosar. Iată-le pe cele mai importante: procesul penal pe faptul unei eventuale finanțări din exterior a PSRM a fost conexat la cauza penală pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari cu implicarea „Exclusiv Media”, al cărei fondator este deputatul socialist Corneliu Furculiță. O ordonanță în acest sens a fost emisă în decembrie 2019 de către șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari. Tot în decembrie 2019, procurorul din cadrul PA, Victor Cazacu, a solicitat Serviciului Fiscal de Stat informații despre donațiile primite de PSRM, dar și despre mai multe companii și persoane afiliate socialiștilor, printre care se numără mai mulți deputați, dar și președintele Fundației „Din Suflet”. Potrivit documentului care a ajuns în posesia Ziarului de Gardă, PA a solicitat Serviciului Fiscal de Stat să prezinte fotocopiile tuturor actelor deținute în privința mai multor persoane și companii care au avut rapoarte financiare cu Partidul Socialiștilor (proveniența, plata impozitelor pe venit, declarații pe venit etc.).Deschide.md publică un editorial în care Iulian Chifu observă că ultimele evoluții din Republica Moldova au arătat o anumită reținere a președintelui Igor Dodon, a premierului Chicu și a Ministrului de Externe Ciocoi din a califica sau a intra în conflict verbal direct cu Bucureștiul sau Bruxellesul, (un lucru salutar!). Capitalele europene notează în mod repetat nemulțumirile și lipsa de credibilitate a regimului Dodon și a guvernului său cu iz personal – prin prezența a peste 7 consilieri prezidențiali ca miniștri, scrie analistul de la București, potrivit căruia, „orientarea pro-rusă exhibată și ostentativă nu ajută”. În schimb acțiunile și documentele PSRM - pro-rus - precum și tăcerea vinovată și lipsa de acțiune a PDM (conjugate cu formațiunile blocului ACUM) pe aceste teme, amenință să împingă Republica Moldova direct spre sancțiuni pe scară largă, crede Iulian Chifu.Veaceslav Craciun, analist de la Comrat, comentează într-un editorial  apărut pe ipn.md dacă „va reuși, oare, Igor Dodon iar să intre în încrederea alegătorilor din Găgăuzia?”. Analistul anticipează vizita pe care marţi, pe 21 ianuarie, Dodon o va efectua în Gagauz-Yeri, unde se va întâlni cu conducerea autonomiei și va lua parte la ședința Adunării populare (APG-Y). Autorul subliniază că dialogul între APG-Y și Parlament, de oricare natură ar fi, are loc la nivelul organelor legislative. Formal, președintele Dodon nu are capacitatea de a influența activitatea Grupului de lucru. El nu a reușit să-și asume calitatea de garant sigur al unor înțelegeri. „Totuși, vizita este mai importantă pentru șeful statului, care planifică să obțină anul acesta cel de-al doilea mandat de președinte, notează expertul. Igor Dodon va încerca să dea acoperire promisiunilor neonorate privind Grupul de lucru și să recâștige încrederea găgăuzilor. Problema e că pentru mulți președintele are în Gagauz-Yeri o istorie de creditare proastă și noile lui făgăduințe sunt percepute fără tragere de inimă”, consideră Veaceslav Craciun.Mold-street.com  a realizat o radiografie a celor care sunt principalii jucători pe piața produselor petroliere din Republica Moldova. Oficial, pe piața petrolieră (import și comercializare cu ridicata și cu amănuntul) din Republica Moldova activează circa 100 de companii, ceea ce, potrivit Mold-Street, ar însemna că ar trebui să avem o concurență acerbă. În realitate, jocurile în mare parte sunt făcute de 2-3 companii, controlate de grupuri petroliere străine, subliniază jurnaliștii.Tot mold-street.com scrie că firma Telestar Media SRL, ce deține drepturile de emisie a posturilor de televiziune Canal 2 și Canal 3 și face parte din holdingul media al oligarhului Vladimir Plahotniuc, are un nou proprietar. Astfel, în locul lui Oleg Cristal, fost consilier al lui Vladimir Plahotniuc, noul proprietar şi administrator în acte este Lilian Buștiuc, o persoană ce face la fel parte din anturajul fostului lider al democraților.Pe platzforma.md Vitalie Sprînceană se întreaba: „De ce (încă) ne (mai) pasă de profesorii turci?”. În opinia sacCazul traficării cetățenilor turci însă este unul foarte grav, este printre cele mai grave. Fără a exagera, putem spune că deportarea profesorilor turci în septembrie 2018 reprezintă un scandal moral cel puțin egal cu ”furtul miliardului”. Totodată, potrivit lui Sprînceană, ar fi bine dacă Igor Dodon ar pierde președinția din cauza acestei teme. „Și ar fi bine ca opoziția ”pro-europeană” să nu câștige la viitoarele exact din cauza acestei teme unde, deși nu a fost implicată în realizarea crimei, a fost complice la ascunderea și tărăgănarea cercetării ei”, afirmă autorul.Tribuna.md a realizat un clasament convențional al 10 evenimente care sunt vehiculate, așteptate și care vor sau ar putea avea loc în Republica Moldova, marcând anul 2020 din punct de vedere politic. Pe primul loc sunt alegerile prezidențiale. Un alt eveniment politic important în țară – alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020 în circumscripția uninominală nr. 38, municipiul Hâncești. Mai este vorba și de posibile remanieri guvernamentale.Într-un editorial în ziarulnational.md, Nicolae Negru invocă exemplul lui Plahotniuc, care ar fi „de învățătură pentru oligarhii care își pierd simțul realității”. Jurnalistul atrage atenția asupra faptului că „setea de lux și exotic, de răsfăț, hedonismul lui Dodon” depășește în mod evident posibilitățile financiare ale unui bugetar și crede e cazul ca să se vadă de unde ia totuși banii Dodon. „Și fiindcă veni vorba, ar fi cazul să fie verificate și vizitele dese ale lui Dodon la Moscova, inclusiv cea de joia trecută, al cărei rost nu a fost comunicat. Este el cogeamite președinte al unui stat suveran și independent sau, pur și simplu, curierul cuiva?”, întreabă retoric Nicolae Negru, în opinia căruia e de la sine înțeles că o verificare de acest fel o poate începe numai un procuror general independent.
07:10
La Davos, începe , între timp tradiționala, reuniune economică la care sunt invitați lideri din lumea întreagă, experți, jurnaliști și „influencer”-ii momentului. Sub genericul „Dincolo de geopolitică”. Anul acesta, una dintre aparițiile cele mai așteptate este a președintelui american Donald Trump, programat să vorbească marți, în prima jumătate a zilei.În marginea reuniunii, Trump are programate o serie de discuții bilaterale, între care omologul său irakian Barham Saleh şi cu preşedintele Kurdistanului irakian Nechirvan Barzani, într-un moment în care prezenţa militară americană în Irak este pusă sub semnul întrebării de Bagdad.Casa Albă a mai anunțat că Trump se va întâlni cu premierul pakistanez Imran Khan, cu preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi cu preşedinta elveţiană Simonetta Sommaruga.
06:50
Marți are loc ședința Consiliului Suprem de Securitate după care este anunțată o conferință de presă a președintelui Igor Dodon.Este așteptat reprezentantul special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, ambasadorul Thomas Mayr-Harting iar miercuri, 22 ianuarie începe vizita echipei de experți ai Fondului Monetar Internațional. Într-un interviu cu Europa Liberă, oferit la două luni de mandat, premierul Ion Chicu s-a arătat optimist în legătură cu capacitatea guvernului său de a negocia un nou acord de finanţare cu FMI. Dar a precizat că ar putea surveni și o „pauză” în relația cu FMI, dacă Fondul insistă pe majorarea prețului la gaz sau nu acceptă „parametrii investițiilor în infrastructură”. „Noi nu am făcut niciun pas până acum care ar compromite colaborarea noastră cu FMI-ul” a mai declarat Chicu în interviul cu Europa Liberă.Pentru moment, pentru ambițioasele proiecte de infrastructură, anunțate și de președintele Igor Dodon, guvernul mizează pe promisiunea Rusiei de a acord un credit de 300 de milioane de dolari. Caută surse de finanțare și din alte țări, cum ar fi China.  
06:50
În Senatul american începe marți procesul de „impeachment” împotriva președintelui Donald Trump iar liderul majorității republicane Mitch McConnell a propus luni reguli de desfăşurare care ar putea duce la un proces rapid. De asemeni, nu există nicio garanţie că va fi permisă prezentarea de martori sau dovezi. Avocații președintelui au cerut deja senatorilor achitarea lui Trump încă din deschiderea procesului. Rezoluția privind modul de desfășurare a procesului va fi votată marți în Senatul dominat de republicani și după toate probabilitățile , adoptată în pofida criticilor democrate.Donald Trump este acuzat de abuz de putere în legătură cu încercarea de a forța Ucraina să deschidă o anchetă în presupusele nereguli comise de democratul Joe Biden și fiul său în Ucraina, în schimbul eliberării unui important ajutor miliar Kievului. Ajutor care fusese aprobat deja de Congres.Președintele este acuzat și de obstrucționarea Congresului, mai precis a anchetei deschise ca urmare a „afaceri ucrainene”.Procesul de „impeachment” din Senatul dominat de republicani este unul politic iar rolul de procurori este jucat de o echipă de 7 democrați din Camera reprezentanților, cea care a votat punerea sub acuzare a președintelui Trump.
Ieri
03:10
Are loc ședința Consiliului Suprem de Securitate după care este anunțată o conferință de presă a președintelui Igor Dodon.Este programată ședința Consiliului Superior al Magistraturii.La sediul Parlamentului, deputații din fracțiunea PAS din Blocul ACUM susțin o conferință de presă cu genericul: „Tranzacționarea intereselor Republicii Moldova în dosarul transnistrean de către Igor Dodon”.Este așteptat reprezentantul special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, ambasadorul Thomas Mayr-Harting iar miercuri, 22 ianuarie începe vizita echipei de experți ai Fondului Monetar Internațional.Din actualitatea internațională:La Davos, începe , între timp tradiționala, reuniune economică la care sunt invitați lideri din lumea întreagă, experți, jurnaliști și „influencer”-ii momentului. Sub genericul „Dincolo de geopolitică”.Anul acesta, una dintre aparițiile cele mai așteptate este a președintelui american Donald Trump, programat să vorbească marți, în prima jumătate a zilei.Câteva ore mai târziu, la Washington, în Senat, se deschide procesul de „impeachment” împotriva președintelui Donald Trump, al treilea din istoria americană. Teoretic, procesul s-ar putea încheia și cu îndepărtarea președintelui, acuzat de abuz de putere și obstrucționarea Congresului. Practic, Senatul fiind dominat de republicani, este de așteptat ca președintele să fie achitat.La Bruxelles are loc reuniunea miniștrilor de finanțe din UE. Și se împliesc 70 de ani de la moartea scriitorului britanic George Orwell, un vizionar și imbatabil pictor al dictaturilor, fie de dreapta sau de stânga. Romanele sale „1984” și „Ferma animalelor” au intrat în istorie, iar o adaptare pentru radio a „Fermei animalelor”, realizată de Radio Europa Liberă în anii 70 ai secolului trecut, puteți găsi pe pagina noastră de arhiva la moldova.europaliberă.org   
20 ianuarie 2020
21:40
Serbia și Kosovo au semnat un acord, mediat de Statele Unite, privind reluarea zborurilor comerciale între cele două capitale, Belgrad și Pristina, după o întrerupere de peste 20 de ani. Acordul a fost semnat la ambasada americană de la Berlin și reprezintă unul din puținii pași făcuți spre normalizarea relațiilor dintre cele două țări din Balcanii de Vest. Kosovo și-a proclamat unilateral independența de Serbia în 2008 și a câștigat de atunci recunoașterea a aproape 100 de țări, între care Statele Unite, nu și a Belgradul-ui care și astăzi consideră Kosovo parte componentă a Serbiei.
21:00
Premierul Moldovei Ion Chicu a declarat că nu-l „privește” părerea președintelui român Klaus Iohannis despre activitatea guvernului său, după ce domnul Iohannis a spus recent că România va relua „cooperarea deplină” cu Chișinăul doar atunci când va „vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european”. După demiterea guvernului pro-european în frunte cu Maia Sandu, în luna noiembrie, România a spus că-și schimbă politica ajutoarelor pentru Chișinău. Vor continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local și cele de interconectare strategică, a spus pe 16 ianuarie președintele României la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București. Într-un interviu cu postul nostru de radio, premierul moldovean a spus că, de altfel, criticile venite de la București ar fi motivate politic.Jurnaliștii de la Mold-Street au încercat să estimeze asistența oferită de România pentru Republica Moldova. Redactorul portalului, Ion Preașcă, spune că este dificil de aflat suma exactă, deoarece autoritățile de la București au alocat bani cu diverse ocazii și sub diverse forme. Ion Preașcă: „O estimare reală a acestui ajutor nu știu dacă a făcut-o cineva, dar el este foarte impunător. Doar prin bursele acordate studenților și elevilor este o sumă exorbitantă. După 2009 a fost o deschidere mai mare din partea României și, iată, exact acum 10 ani a fost în vizită dl Băsescu, după care a fost semnat și acordul cu privire la un ajutor de 100 de milioane de euro. Iată după aceea, ajutorul din România a devenit mai consistent, doar că nu întotdeauna s-a știut exact unde ajunge acest ajutor, cine sunt beneficiarii și dacă nu cumva dispare el. Am avut situații când, de exemplu, o grădiniță reparată de către autoritățile române era prezentată ca un succes al unui oarecare șef de raion sau chiar al nu știu ce guvern.”Europa Liberă: Chiar al președintelui de țară, se pare că la baștina lui Igor Dodon...Ion Preașcă: „Da, a fost acolo și a fost și în alte părți. Deci, datorită faptului că anumiți conducători fac diferite declarații există o interpretare a acestui ajutor că, de fapt, România nu ar fi dat așa mult ajutor, precum se pare. Știți că chiar și în sondajele care se fac, România nu apare întotdeauna ca cel mai mare donator al Republicii Moldova, deși nu este așa, întrucât România în cei 30 de ani de când există două state românești a fost unul dintre cei mai mari susținători și donatori ai Moldovei și este, de fapt, în continuare. De exemplu, programul acesta cu modernizarea grădinițelor sau a anumitor instituții de educație, dar nu numai instituții de educație au fost modernizate cu bani românești, ci și Sala cu Orgă, Teatrul de la Cahul și multe altele. Asistența românească este mult mai vastă. Acum se construiește gazoductul Ungheni-Chișinău, care, bine, nu este direct de la guvern, este printr-o companie la care-i acționar statul român. Din păcate, nu există o sinteză clară a acestui ajutor. Ar fi foarte bine dacă autoritățile române ar face un fel de studiu, o analiză care să prezinte acest ajutor, dar asta ar putea fi interpretat ca un fel de laudă că, iată, noi atâta și atâta vă dăm.”Președintele României, Klaus Iohannis, a spus săptămâna trecută că nu este convins că Guvernul Republicii Moldova are ca obiectiv un parcurs european și din acest motiv vor fi continuate doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor. Deputatul român Matei Dobrovie a declarat Europei Libere că această abordare este foarte corectă, pentru că: „...doar încurajând prin finanțări fără condiții nu faci decât să fii părtaș la răul făcut cetățenilor, cum s-a întâmplat în anii trecuți. Și atunci, și imaginea României are de suferit și nici cetățenii Republicii Moldova nu au de câștigat. Ca urmare, e foarte important să existe o chibzuință în momentul în care finanțezi și în momentul în care vrei să ajuți cetățenii cu adevărat, să te gândești, în primul rând, la nevoile lor și nu la nevoile unui guvern care, evident, încearcă să se legitimeze și să câștige resurse financiare prin orice mijloace. Adică, aceste scamatorii retorice cu „frații noștri români”, care până mai ieri erau reprezentați ca o amenințare de dl Dodon, nu pot să păcălească pe nimeni.”Cooperarea moldo-română pare să se tensioneze. Șeful Executivului de la Chișinău, Ion Chicu, acuză că recentele critici de la București sunt motivate de interese electorale și preciza pentru Europa Liberă că Republica Moldova relații foarte bune și cu România, dar nu vrea ca ele să fie afectate de interesele electorale ale unor politicieni.Comentatorul politic Nicolae Negru sugerează că primul ministru folosește politica președintelui Igor Dodon:„E vorba totuși de o anumită politică pe care, trebuie să recunoaștem, dl Chicu o îndeplinește cu zel, dar această politică externă este politica lui Dodon și guvernul respectiv nu este tehnocrat, totuși este un guvern socialist, este guvernul lui Dodon. Sarcina lui e să îndeplinească ceea ce va spune Dodon și să-i asigure lui Dodon realegerea în viitoarele alegeri prezidențiale.”Nicolae Negru se arată convins totuși că autoritățile de la Chișinău au nevoie de resursele oferite de România:Un plan pentru zile bune și un plan pentru zile rele... „Guvernarea are nevoie de asistența și a Uniunii Europene, și a României. Cu ajutorul Uniunii Europene și al României se plătesc salariile bugetarilor și pensiile în Republica Moldova, se repară grădinițe, obiective culturale ș.a.m.d.”Profesorul de la București Cristian Preda, fost europarlamentar român, spune că pentru situațiile critice când apare neîncrederea în relația bilaterală ar trebui găsite soluții:„Pentru ca acest parteneriat între două state românești să poată funcționa e nevoie de o decizie referitoare la aceste situații: ce facem când președinții nu se pot înțelege și când guvernele nu au aceeași culoare politică? Ar trebui să avem un plan pentru zile bune din punct de vedere politic și un plan pentru zile rele, în care neînțelegerile politice n-ar trebui să afecteze interesele generale ale cetățenilor.”
21:00
În circumscripția electorală Hînceşti vor avea loc pe 15 martie alegeri parlamentare noi, după ce deputatul democrat Alexandru Botnari a renunţat la mandatul de deputat câștigat în această circumscripție şi a părăsit PD. Pentru formaţiunile pro-europene din blocul ACUM miza acestui scrutin e mai mare decât câștigarea unui mandat de deputat care nu va schimba raportul de forţe în Parlament. Scrutinul este văzut ca un test înainte de alegerile prezidențiale la care PAS şi Partidul Platforma DA urmează să decidă dacă merg separat sau mizează totuşi pe un candidat unic.Pe măsură ce se apropie ziua alegerii viitorului deputat din circumscripția uninominală Hâncești, disensiunile din interiorul blocului ACUM sunt tot mai vizibile. Partidul Platforma DA a anunţat, după şedinţa biroului politic, din seara zilei de luni, că-l înaintează pe Mihai Druţă, deputat în primul parlament, îndemnând toate forţele pro-europene să sprijine acest candidat neafiliat politic. „Chemăm toate formațiunile de centru-dreapta să acționeze cu toată responsabilitatea, astfel încât să nu permitem ca într-o circumscripție cu electorat tradițional european să câștige candidații actualei puteri anti-europene”, se spune într-un comunicat al Platformei DA.Lidera PAS Maia Sandu a spus în dimineața aceleiași zile, într-o conferință de presă, că regretă intenția Partidului Platforma DA de a-şi înainta propriul candidat în circumscripția Hâncești, în pofida unei înțelegeri între cele două formațiuni de a conveni asupra unui candidat comun.Cele două formaţiuni ce formase blocul ACUM intenționau inițial să-l propună în pe Grigore Cobzac, cel care candidase din partea blocului la parlamentarele din februarie anului trecut şi a obţinut al doilea scor, după democratul Alexandru Botnari. Cobzac a refuzat însă să candideze la alegerile parlamentare noi din această circumscripție, urmare a deciziei lui Botnari de a pleca din funcţia de deputat şi din PD.Sâmbătă PAS a decis să o propună în calitate de candidată pe fosta ministră a justiţiei Olesea Stamate, propunere ce le-a fost comunicată celor din Platforma DA, încă săptămâna trecută, a precizat Maia Sandu:Răspunsul nu a mai venit...„Dumnealor ne-au promis să revină cu un răspuns. Răspunsul nu a mai venit, cel puţin până astăzi nu. Iar vineri seara am auzit din presă că dânşii îl propun pe domnul Druţă. Candidatura domnului Druţă nu ne-a fost anunţată am aflat din ea din presă, în situaţia în care noi deja anunțasem alt candidat, regretăm această lipsă de comunicare. Suntem deschişi să comunicăm în continuare, dar cred că lucrurile trebuie făcute transparent.”Alegerile parlamentare noi din circumscripţia Hânceşti erau văzute în mediul analiștilor drept un test, înainte de scrutinul prezidenţial, pentru forțele pro-europene de a-şi uni eforturile în jurul unui candidat comun. Decizia de a merge cu candidaţi separaţi la Hânceşti reduc şi mai mult probabilitatea unui candidat comun la prezidențiale şi confirmă că blocul ACUM se află într-o criză profundă declanșată mai cu seamă după căderea guvernului Maiei Sandu şi  eşecul lui Andrei Năstase la localele din toamna trecută, crede politologul Dionis Cenuşă:„Nu există nici consens şi nici dorinţă de a căuta acel consens între liderii formațiunilor care până acum au mişcat înainte blocul ACUM. Această ruptură este caracterizată de o rivalitate care exista între Andrei Năstase şi Maia Sandu. popularitatea Maiei Sandu şi faptul că PAS este al doilea partid în lista popularității publice, denotă faptul că Platforma DA caută soluţii pentru a-şi creşte importanţa. Una din aceste măsuri este inclusiv de a pune presiune pe PAS prin asemenea decizii unilaterale încercând astfel să-i facă pe cei de la PAS să vină cu cedări.”Europa Liberă: De ce sunt atât de importante aceste alegeri din circumscripţia Hâncești?Nu există nici consens şi nici dorinţă de a căuta acel consens...Dionis Cenuşă: „Aceste alegeri vor demonstra dacă reprezentanții opoziţiei pro-europene sunt capabili să producă victorii. Aceste victorii au o însemnătate pentru scrutinul prezidențial din toamnă atunci când se vor decide numele celor care vor candida pentru funcția de președinte a ţării.”La alegerile din circumscripţia Hânceşti care vor avea loc pe 15 martie au anunţat că vor candida Vlad Ţurcanu, de la Partidul Unităţii Naţionale şi vicepreşedintele Partidului Şor, Vitalie Balinschi. Pretendenţii la fotoliu de deputat urmează să-şi înregistreze grupurile de inițiativă care vor colecta semnăturile necesare pentru  înregistrarea oficială a candidaţilor la CEC.  
19:40
Invitata este Elena Cioina de la sanatate.info:
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.