Europa Libera

Acum 10 minute
17:01
Fracțiunea Partidului Socialiștilor a boicotat din nou ședința Consiliului Municipal Chișinău, lipsind-o de cvorum. La ședință urma să se examineze proiectul bugetului municipal pe 2018, precum și un proiect investițional al rețelei de magazine din România, „Dedeman”. Rivalii socialiștilor, liberalii, au spus că aceștia au lipsit de la ședință „de rușine” că le-a eșuat, din cauza prezenței reduse la urne, referendumul de duminică pentru demiterea primarului liberal Dorin Chirtoacă. Primărița interimară, Silvia Radu, a chemat întregul Consiliu Municipal să nu mai blocheze activitatea primăriei și și-a exprimat convingerea că va „găsi o modalitate de conlucrare” cu consilierii. Radu nu se împacă cu nici una din cele două fracțiuni mari din Consiliul Municipal, a socialiștilor și a liberalilor, și nu a reușit să convoace nici o ședință de când și-a asumat rolul de conducere a primăriei la începutul lunii.
17:01
Premierul Pavel Filip și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au spus că Republica Moldova și Alianța Nord Atlantică își vor dezvolta „cooperarea bilaterală în domenii noi, precum combaterea ameninţărilor cibernetice”. Cei doi s-au întâlnit astăzi la sediul NATO, cu ocazia vizitei premierului moldovean la Bruxelles pentru participare la summit-ul Parteneriatului Estic de vineri. Potrivit unui comunicat al guvernului moldovean, Filip ți Stoltenberg „și-au exprimat convingerea” că dezvoltarea relației bilaterale va fi impulsionată de deschiderea Oficiului de Legătură NATO la Chișinău, care urmează să aibă loc, după mai multe amânări, la începutul lunii decembrie. „Republica Moldova, chiar dacă este un stat neutru conform Constituției, își dorește o colaborare foarte bună cu Alianța Nord-Atlantică pentru că noi vrem să avem o armată dezvoltată (...), să fim un stat care poate asigura securitatea”, este citat Filip în comunicat. El a fost însoțit în timpul vizitei la NATO, a treia de când este premier, de noul ministru al Apărării, Eugen Sturza.  Relația mai strânsă cu NATO promovată de guvernare este criticată de președintele Igor Dodon.
Acum 15 minute
16:40
Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, a declarat Europei Libere că Republica Moldova ar putea primi abia în primul trimestru al anului viitor prima tranșă din ajutorul promis de 100 de milioane de euro, dacă îndeplinește condițiile.Hahn a vorbit înainte de o întâlnire cu premierul moldovean Pavel Filip, la Bruxelles, unde va avea loc vineri summit-ului Parteneriatului Estic.Oficialul european a anunțat că va semna cu Filip un memorandum în privința condițiilor și a debursării ajutoarelor. „Mă aștept că, o dată ce vor fi îndeplinite anumite condiții, prima tranșă va putea fi debursată în primul trimestru al lui 2018”, a spus Hahn.Comisia Europeană a promis Chișinăului ajutoarele la începutul lui 2017 în schimbul unor reforme în domeniul combaterii corupției, în sectorul energetic, cel financiar și altele. Dar, la insistența Parlamentului European, Uniunea Europeană a adăugat o condiție politică, spunând, în luna iunie, că va debursa ajutoarele abia după ce se va convinge că autoritățile de la Chișinău respectă democrația la implementarea noului sistem de vot, care a fost criticat de opoziția moldoveană și de Comisia de la Veneția.Astăzi, comisarul Hahn a spus că „este o chestiune care mai trebuie examinată”. „Dar sunt încrezător că putem rezolva aceste lucruri”, a spus oficialul.
16:40
Majoritatea parlamentară și opoziția socialistă au aprobat în prima lectură un amendament legislativ despre care criticii spun că ar recunoaște actele de stare civilă emise de autoritățile transnistrene și ar pune în pericol regimul fără vize cu Uniunea Europeană. Amendamentul la legea privind actele de stare civilă prevede că autoritățile moldovene pot confirma actele emise în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender, dacă „înregistrarea lor s-a produs în condiții identice cu cele reglementate de cadrul legal al Republicii Moldova”.Modificarea legislativă a fost sprijinită de deputații PD, PPEM și PSRM, dar deputații liberali au părăsit sala de ședințe în semn de protest.Printre autorii inițiativei legislative se numără deputatul democrat Dumitru Diacov, cel socialist Vladimir Țurcan și cel popular-european, Eugen Carpov, fost vicepremier pentru reintegrare.În nota informativă se spune că amendamentul va rezolva probleme ale cetățenilor din stânga Nistrului, le va asigura drepturi egale și va contribui la consolidarea încrederii în procesul  reglementării conflictului transnistrean.Liberalii au spus, însă, că inițiativa care nu are mai multe avize, inclusiv din partea Serviciului de Informații și Securitate, poate deschide portițe pentru obținerea ilegală de acte moldovenești și că poate cauza îngrijorare în Uniunea Europeană, unde moldovenii pot călători fără vize din 2014. 
Acum o oră
16:20
 Majoritatea parlamentară și opoziția socialistă au aprobat în prima lectură un amendament legislativ despre care criticii spun că ar recunoaște actele de stare civilă emise de autoritățile transnistrene și ar pune în pericol regimul fără vize cu Uniunea Europeană. Amendamentul la legea privind actele de stare civilă prevede că autoritățile moldovene pot confirma actele emise în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender, dacă „înregistrarea lor s-a produs în condiții identice cu cele reglementate de cadrul legal al Republicii Moldova”. Modificarea legislativă a fost sprijinită de deputații PD, PPEM și PSRM, dar deputații liberali au părăsit sala de ședințe în semn de protest. Printre autorii inițiativei legislative se numără deputatul democrat Dumitru Diacov, cel socialist Vladimir Țurcan și cel popular-european, Eugen Carpov, fost vicepremier pentru reintegrare. În nota informativă se spune că amendamentul va rezolva probleme ale cetățenilor din stânga Nistrului, le va asigura drepturi egale și va contribui la consolidarea încrederii în procesul  reglementării conflictului transnistrean. Liberalii au spus, însă, că inițiativa care nu are mai multe avize, inclusiv din partea Serviciului de Informații și Securitate, poate deschide portițe pentru obținerea ilegală de acte moldovenești și că poate cauza îngrijorare în Uniunea Europeană, unde moldovenii pot călători fără vize din 2014.  
Acum 4 ore
14:01
Acum 8 ore
10:30
Sectorul bancar din Europa de est cunoaște o perioadă de ascensiune în condițiile în care cheltuielile de consum au explodat, iar dobânzile încep să crească, relatează Agerpres, citând compania Bloomberg. Băncile din estul Europeiprofită de faptul că ritmul de creștere în regiune este cel mai rapid din Uniunea Europeană. România a oferit cea mai mare surpriză, cu un avans de 8,8% în ritm anual în trimestrul al treilea, în timp ce economiile din Polonia și Cehia înregistrează ritmuri sănătoase de creștere de aproximativ 5%. Comparativ, ritmul mediu de creștere în zona euro a fost de 2,5%. „Consumul solid, creșterea salariilor și o înăsprire prudentă a politicii monetare în țări precum Cehia, România și Polonia sunt printre principalele tendințe care vor susține băncile", a explicat Gunter Deuber, director de cercetare la Raiffeisen, citat de Bloomberg.
09:50
Facebook a anunțat că va crea o pagina specială unde pot fi găsite mesajele postate de pe conturi legate de Rusia  în timpul campaniei electorale americane. În acest fel, clienții Facebook vor putea vedea dacă au fost sau nu ținta a acestor mesaje, respectiv dacă le-au citit. Anterior, Facebook estimase că aproape 126 de milioane de persoane pe Facebook și 20 de milioane pe Instagram au fost expuse la mesaje produse de așa-numita Agenție de Cercetare a Internetului de la Sankt-Petersburg, bănuită că e de fapt o fabrică de „troli”, cu legături directe cu guvernul rus. În ianuarie, serviciile americane de informații au declarat că Rusia a încercat activ să influențeze alegerile prezidențiale din 2016, respectiv să sprijine campania candidatul Donald Trump, astăzi președinte. În Congres au loc mai multe anchete paralele legate de amestecul Rusiei, iar posibila colaborare a unor membri ai campaniei lui Trump cu Rusia e anchetată și de procurorul special Robert Mueller.
Acum 12 ore
08:40
07:50
Președintele rus Vladimir Putin a spus miercuri la Soci că există o șansă reală de a se pune capăt conflictului din Siria, și a anunțat că Rusia, Turcia și Iranul au convenit să convoace un Congres național al sirienilor, la care să ia partetoate părțile beligerante. Congresul ar urma să aibă loc tot la Soci, unde Putin a găzduit o întâlnire trilaterală cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și Iranului, Hassan Rouhani. Luni seara, Putin l-a primit la Soci pe președintele sirian Bashar al-Assad, căruia i-a reamintit că intervenția militară a Rusiei a salvat „statalitatea” Siriei. La sfârșitul lunii, la Geneva sunt programate noi negocieri de pace pentru Siria. Încă nu este clar dacă și cum vor fi coordonate cele două eforturi diplomatice. 
07:50
Un polițist și trei presupuși teroriști și-au pierdut viața miercuri în cursul unei operațiuni împotriva unor indivizi adăpostiți într-un bloc de locuințe de la periferia capitalei georgiene Tbilisi, au anunțat autoritățile georgiene. Purtătoarea de cuvânt a serviciului de informații declarase anterior că acești indivizi „nu sunt cetățeni georgieni și fac parte dintr-un grup terorist", fără să numească organizația, dar presa din Georgia speculează că este vorba de gruparea Statului Islamic. În istoria sa recentă, Georgia nu a cunoscut atacuri teroriste majore. Potrivit autorităților de la Tbilisi, circa 50 de georgieni s-ar afla în Siria și Irak alături de gruparea jihadistă Stat Islamic, în special membri ai minorității musulmane cecene.
07:50
La Bruxelles începe vineri al cincilea summit al Parteneriatului estic, lansat de Uniunea Europeană. R.Moldova, Ucraina și Georgia, țări care au semnat deja Acordul de Asociere, ar putea primi oferta unei adânciri a cooperării printr-un așa-numit Parteneriat Plus. Armenia, membră a Uniunii Economice Eurasiatice, va semna un acord separatat de cooperare extinsă. La summit vor lua parte și Azerbaidjanul și Belarus. Președintele din Belarus Aliaksander Lukașenka nu se va afla la Bruxelles, deși e prima dată când a fost invitat după ridicarea sancțiunilor internaționale împotriva țării sale, acum un an. Motivele absenței lui Lukașenka nu au fost explicate de autoritățile de la Minsk. Delegația R.Moldova, care se află la Bruxelles de miercuri, e condusă de premierul Pavel Filip, care va face o vizită și la cartierul general al NATO. În vizita sa de trei zile, Filip se va întâlni cu președintele Consiliului European Donald Tusk, cu xoordonatoarea politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Federica Mogherini, cu comisarul european pentruextindere Johannes Hahn, și cu comisarul european pentru economie și finanșe Pierre Moscovici, se spune într-un comunicat de presă al guvernului de la Chișinău.
07:30
Parlamentarul și omul de afaceri rus Suleiman Kerimov, arestat marți seară de poliția franceză pe aeroportul din Nisa, va fi prezentat justiției franceze, care urmează să decidă dacă se va deschide o anchetă. Potrivit presei din Franța, Kerimov – care are legături apropiate cu Kremlinul – e bănuit că a cumpărat proprietăți pe Coasta de Azur prin firme-fantomă, evitând să plătească taxe în Franța.  Ministerul rus de externe rus a precizat marți că Suleiman Kerimov are pașaport diplomatic și dispune de imunitate. Potrivit revistei „Forbes”,  Kerimov se e pe locul 21 în topul celor mai bogați oameni de afaceri din Rusia, deținând cee mai mare firmă producătoare de aur din Rusia, Polyus.
07:30
Papa Francisc intenționează să viziteze Lituania la sfârșitul anului 2018, a informat miercuri biroul de presă al președintelui acestei țări, Dalia Grybauskaite. Vizita papei Francisc va include, probabil, și țările învecinate vecine.  Anul viitor se împlinesc 100 de ani de când statele baltice — Lituania, Estonia și Letonia — și-au declarat prima dată independența față de Rusia și 25 de ani de la ultima vizită a unui șef al bisericii catolice în regiune, Papa Ioan Paul al II-lea, care a făcut o călătorie de șapte zile în cele trei țări în septembrie 1993.
06:50
Fostul director al SIS despre metodele prin care Rusia ar încerca să îndepărteze Moldova de Uniunea Europeană.
05:10
Cine se va ocupa și de hîrbuitele şi jegoasele microbuze din urbe?
Acum 24 ore
02:10
Agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
22 noiembrie 2017
21:00
Papa Francisc va vizita țările baltice în 2018, când Estonia, Letonia și Lituania vor marca 100 de ani de când și-au câștigat independența de Rusia, au anunțat miercuri președinții celor trei state. Președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, le-a spus reporterilor la Vilnius că „în principiu avem decizia Papei, am auzit-o, iar oficial va fi anunțată în decembrie”. „Ocazia este minunată pentru că țările baltice vor sărbători centenarul”, a spus Grybauskaite, adăugând că vizita papală ar putea avea loc în septembrie. Agenția de presă BNS Baltic News Service a spus că știrea a fost confirmată de oficiali din celelalte două state baltice. Estonia, Letonia și Lituania și-au declarat independența de Rusia în 1918. Ele au rămas independente până la al doilea război mondial, când au fost anexate de sovietici în urma unui pact cu Germania nazistă.
21:00
Comisia Electorală Centrală a anunțat oficial miercuri că referendumul pentru demiterea primarului suspendat al capitalei, Dorin Chirtoacă, nu a fost valabil. Potrivit CEC, la votarea de duminică au participat 108695 alegători sau 17,21 la sută, ceea ce constituie mai puţin de o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale – cât este pragul pentru validarea unei asemenea consultări. Tot astăzi CEC a invalidat alegerile primarului comunei Lăpușna, raionul Hîncești, din 19 noiembrie 2017 și a stabilit pentru data de 3 decembrie curent desfăşurarea votării repetate pentru alegerea primarului comunei.  Tot la 3 decembrie va avea loc turul al doilea al alegerile locale în orașul Sîngera, municipiul Chișinău și comuna Berlinți, raionul Briceni.
20:50
Executivul a programat în 2018 o sumă imensă pentru finanţarea cheltuielilor publice care să fie obţinută din exterior.
20:50
20:10
O treime din toate condamnările Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului se referă la condițiile inumane de detenție.
20:10
Liderul PCRM a sugerat că formaţiunea sa ar putea contribui la colectarea semnăturilor necesare pentru iniţierea plebiscitului.
19:50
Invitata emisiunii este jurnalista Marina Ciobanu.
19:50
Este posibilă reformarea justiţiei fără sprijinul UE şi în ce condiţii ar urma să fie reluat acest dialog?
18:10
Serviciul de securitate din Georgia (SUS) spune că un soldat din forțele speciale a murit în spital după ce fusese rănit într-un schimb de focuri cu indivizi înarmați într-o zonă rezidențială de la marginea capitalei Tbilisi. Cel puțin un suspect a fost reținut în districtul Isani al orașului, miercuri, înainte ca autoritățile să anunțe spre seară că operațiunea începută marți seară s-a încheiat. Nu e limpede ce s-a întâmplat cu ceilalți suspecți. Purtătoarea de cuvânt SUS, Nino Giorgobiani, a spus că suspecții erau cetățeni străini și aveau legături cu o „organizație teroristă”, dar nu a dat detalii. Presa georgiană a relatat că indivizii ar fi avut legături cu Statul Islamic. În 2016 militanții islamiști au pretins că ar fi înființat o bază de antrenament în defileul Pankisi din Georgia, recrutând acolo luptători.
18:10
NATO a salutat condamnarea la închisoare pe viață a fostului comandant militar al sârbilor bosniaci Ratko Mladic pentru genocidul comis prin masacrarea în 1995 a mii de musulmani bosniaci la Srebrenica și pentru alte crime de război. „Salut decizia Tribunalului ONU (pentru crime de război în fosta Iugoslavie)”, a spus într-o declarație de presă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. „Asta arată că domnia legii funcționează și că persoanele vinovate de crime de război sunt trase la răspundere”. Într-o altă declarație, UE a făcut apel la reconciliere în Balcani. Bruxelles-ul nu a comentat direct condamnarea lui Mladic, dar a spus într-un comunicat că verdictul a readus în memorie „unele din cele mai întunecate și mai tragice evenimente” din istoria recentă a Europei. „Ne așteptăm ca toți liderii politici din regiune să onoreze victimele promovând… reconcilierea, cooperarea regională și relațiile de bună-vecinătate”, se mai spune în declarație.
18:10
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, și-a îndemnat miercuri compatrioții să privească în viitor în loc să se „înece în lacrimile trecutului” după ce fostul comandant militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladic pentru genocidul comis prin masacrarea în 1995 a mii de musulmani bosniaci la Srebrenica și pentru alte crime de război. „Trebuie să începem să privim în viitor, gândindu-ne la copiii noștri, la pace și la stabilitatea regională”, a spus Vucic, adăugând că o prioritate mai mare decât lacrimile e nevoia de progres economic. Vucic, un fost ultranaționalist ajuns pro-european, a mai spus însă că e păcat că n-au fost condamnați și cei care ar fi vinovați de crime împotriva sârbilor. „Noi suntem în stare să ne asumăm răspunderi, dar din păcate alții nu sunt”, s-a plâns Vucic.
18:10
Premierul Pavel Filip va reprezenta R. Moldova la summit-ul al cincilea al Parteneriatului Estic, organizat vineri de UE la Bruxelles, unde va merge și la cartierul general NATO. În vizita lui de trei zile, începută miercuri, Filip se va întâlni cu Donald Tusk, Președintele Consiliului European, Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Johannes Hahn, Comisar european pentru Politică de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Pierre Moscovici, Comisar european pentru Afaceri Economice și Financiare. Șeful executivului – se mai spune în comunicat - va vizita Cartierul General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, unde va dialoga cu Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, cu care va ține o conferință de presă comună.
17:50
Mai multe ştiri
©2004—2017 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.