Europa Libera

Acum 4 ore
07:10
Invitații lui Vasile Botnaru la emisiunea „Punct și de la capăt” sunt Vitalie Călugăreanu și Corneliu Ciurea.
Acum 24 ore
18:10
În Republica Moldova, alte 72 de persoane suspecte de COVID-19 au fost spitalizate, în ultimele 24 de ore, potrivit ministerului sănătății. De la începutul pandemiei au fost confirmate 18.924 de cazuri de infecție, dintre care 1.301 în regiunea transnistreană; s-au vindecat 12.456 de persoane, iar 635 au decedat. În prezent, 373 de pacienți diagnosticați cu noul coronavirus se află în stare gravă. Până astăzi, oficial, au fost confirmate 2600 de cazuri de infectare în rândul angajaților sistemului de sănătate, inclusiv medici - 673, asistenţi medicali – 1.192, infirmieri - 508, personal auxiliar - 227 persoane.
17:10
Cei 85 de cetățeni români care lucrau la o fermă din landul federal Bavaria, Germania, au finalizat perioada de carantină, iar majoritatea lor, potrivit reprezentantului angajatorului, au fost deja repatriați, informează Agerpres, citând o precizare de presă făcută de ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București. „Potrivit datelor obţinute de reprezentanţii Consulatului General al României la Munchen de la reprezentantul firmei angajatoare, cetăţenii români nu au avut simptome pe toată perioada carantinei”, menţionează MAE. Pe 17 iunie, ministerul de externe de la București a informat că 85 de cetăţeni români care lucrau la o fermă din Bavaria au fost testaţi pozitiv cu noul coronavirus, în perioada 28 mai - 11 iunie, fără să prezinte însă simptome ale bolii, fiind plasați în carantină. 
15:10
Cea de a 25-a aniversare a masacrului de la Srebrenica în Bosnia-Herțegovina este marcată sâmbătă, 11 iulie, în umbra pandemiei de coronavirus, care a forțat autoritățile să desfășoare într-un format redus principala ceremonie de comemorare. În iulie 1995, peste 8 mii de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși de trupele sârbilor bosniaci. Masacrul a avut loc după ce forțele sârbilor bosniaci au cucerit Srebrenica, în timpul războiului din 1992-1995, și este considerat cel mai teribil act de genocid în Europa după al Doilea Război Mondial. În ciuda calificării de genocid, dată de instanțe internaționale, oficialități din Serbia și ale sârbilor bosniaci resping această formulare. Manifestările de comemorare de astăzi au inclus reînhumarea rămășițelor a încă nouă victime la memorialul de la Potocari, unde au fost până acum înmormântate peste 6.640 de victime identificate deja. În mod normal, pe 11 iulie, mii de oameni vin să viziteze cimitirul de la Potocari, dar nu și anul acesta, din cauza pandemiei. Mai multe personalități de peste hotare, între care prințul britanic Charles, și-au anulat participarea. 
14:00
România a atins un număr record de cazuri de infectare cu noul coronavirus. Au fost confirmate 698 de cazuri noi, de la ultimul anunț al Grupului de Comunicare Strategică, numărul total al cazurilor de infectare ajungând la 32.079, transmite Agerpres. Totodată, alte 24 de persoane cu diagnosticul COVID-19 au decedat, ridicând numărul total al victimelor la 1.871. Până în prezent, la nivel național, au fost prelucrate 838.953 de teste și au fost testate 493.858 de persoane.
13:10
Ambasada României la Chișinău a precizat că cetățenii străini, inclusiv moldovenii, în continuare nu pot intra pe teritoriul României, din cauza restricțiilor impuse pe fondul crizei de COVID-19. Ambasada a precizat că există excepții privind intrarea străinilor în România. Pot intra membrii de familie ai cetățenilor români, ca și membrii de familie ai cetățenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European ori ai Confederației Elvețiene, cu rezidență în România.Este vorba și despre persoane care posedă o viză de lungă ședere, un permis de ședere sau un document echivalent permisului de ședere eliberat de autorități ori un document echivalent acestora emis de autoritățile altor state, potrivit legislației UE. Pot intra pe teritoriul României persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de ședere sau un alt document echivalent, și anume: cadre medicale, cercetători în domeniul medical, cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, precum și transportatorii și alte categorii de personal implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de transporturi necesare. La fel, excepție constituie personalul diplomatic sau consular, personalul organizațiilor internaționale, personalul militar sau personalul care poate asigura ajutor umanitar, precum și persoane în tranzit, inclusiv cei repatriați ca urmare a acordării protecției consulare. Printre excepții sunt pasagerii care călătoresc din motive imperative, dar și persoanele care au nevoie de protecție internațională sau din alte motive umanitare.
13:10
Un tribunal din Turcia a anulat vineri un decret guvernamental din 1934 care transforma Hagia Sophia din Istanbul în muzeu, și a deschis astfel calea revenirii clădirii la statutul de moschee, în ciuda avertismentelor internaționale. Inițiativa a fost promovată de președintele turc Tayyip Erdogan, dar Statele Unite, Grecia și lideri creștini și-au exprimat îngrijorarea. Clădirea din secolul VI a fost mai întâi biserică, fiind transformată în moschee de cuceritorii otomani ai orașului, care i-au adăugat patru minarete. În 1934 întemeietorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, a semnat decretul prin care Hagia Sophia devenea muzeu. Vineri Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia, a decis că decizia din 1934 nu a fost legală. Asociația care a început încă în urmă cu 16 ani demersuri juridice pentru revenirea la statutul de moschee susține că Hagia Sophia a fost proprietatea sultanului care a cucerit orașul în 1453.
12:00
La Chișinău, ministerul sănătății a anunțat, sâmbătă, decizia de a extinde acțiunea stării de urgență în sănătate publică până la sfârșitul lunii iulie, din cauza numărului mare a cazurilor de infectare cu noul coronavirus.Starea de urgență în sănătate urma să expire pe 15 iulie.Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a decis vineri, 10 iulie, să mențină măsurile de prevenire şi control a infecției, cum ar fi respectarea regulilor de igienă, a distanței de minim 1 metru între persoane și purtarea măștii în transportul public și alte spații închise, precum și autoizolarea sau carantina, când acestea sunt prescrise.Până pe 1 august rămân în vigoare și mai multe restricții, între care aflarea în locuri publice în grupuri mai mari de 3 persoane, aflarea persoanelor în vârstă (peste 63 de ani) în afara domiciliului fără necesitate stringentă; organizarea unor ceremonii (nunți, cumetrii, omagieri, mese de pomenire) sau a activităților în incinta teatrelor, cinematografelor și sălilor de concerte; rămâne sistat și procesul educațional, cu excepția admiterii în instituțiile de învățământ.Persoanele care intră în Republica Moldova vor completa, în mod obligatoriu, fişa epidemiologică şi vor semna o declaraţie pe propria răspundere privind respectarea regimului de autoizolare o perioada de 14 zile.În R. Moldova, de la începutul pandemiei s-au infectat cu noul coronavirus aproape 19 mii de persoane, 635 de persoane au decedat.
Ieri
07:10
Deseori poți auzi că Republica Moldova este iubită pentru ceea ce înseamnă tradiții, cultură, simboluri, gastronomie; pentru oamenii care schimbă lumea în jurul lor, care au inițiativă și fac lucruri frumoase acasă, care nu se dau bătuți; pentru oamenii care ajută oameni. Asta e Republica Moldova! Dar sunt și multe lucruri care nu plac, prea multe chiar. Și e de datoria tuturor să încerce să facă o altă Moldovă pe care să o iubească toți. Ce înseamnă dragostea de țară? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.* * *La Ciuciuleni, o localitate din raionul Hâncești, am întrebat localnicii de ce iubesc ei Republica Moldova. Mulți au spus cu emoție care sunt motivele pentru care iubesc palma de pământ pe care s-au născut și trăiesc. Răspunsurile sunt diferite. Sătenii iubesc Republica Moldova cu bune și rele, pentru că le-a dat rădăcini, pentru limba ei frumoasă, pentru că le este casă, pentru oamenii ei buni, pentru că aici lumea a învățat să reziste, să se reinventeze; pentru plăcinte și sarmale, pentru vinul gustos. Oamenii iubesc Moldova, pentru că e ca o mamă blajină, dar cel mai mult urăsc politicienii corupți care mint și dezamăgesc.– „Țara și mama se iubesc necondiționat. Indiferent cum este, cum o vedem la televizor ori cum citim în ziare, cum vorbesc străinii despre țara noastră, eu o iubesc. Și o iubesc foarte mult.”Europa Liberă: Și dacă e atâta iubire pentru palma asta de pământ, de ce cetățenii în sondaje spun că țara lor merge pe o cale greșită?– „Ei au dreptate că merge pe o cale greșită, dar nu noi, cetățenii, am ales calea pe care trebuie să meargă țara, au ales cei care s-au bătut cu pumnul în piept că, mergând la guvernare, ne vor duce spre vectorul european. Dar, deocamdată, noi nu avem o direcție corectă de dezvoltare.”Europa Liberă: Și încotro, Moldova?– „Pe loc. Suntem într-o stagnare totală.”Europa Liberă: Cine o scoate din rătăcire?– „Tinerii! Tinerii care trebuie să aibă curaj, să vină să ia țara în mâini.”Europa Liberă: Mulți tineri aleg să plece, aleg calea străinătății.– „Avem nevoie de un lider care să îi cheme și să le zică: «Țara este a noastră și noi trebuie să fim stăpâni în ea»!”Europa Liberă: Spiritele în societate sunt divizate, pentru că despre dezbinare se vorbește încă de la proclamarea independenței. O idee națională apare ea, trebuie cineva să se gândească la un proiect de țară? Cum e?– „Da, trebuie lansată o nouă idee națională, care ar presupune să aducem Europa acasă și să aducem țării viitorul de care are nevoie.”Europa Liberă: Și cu ce asemănați, comparați astăzi Republica Moldova?– „Cu o mamă care stă la poartă și așteaptă, o mamă care-i în continuă așteptare, dar care nu-i supărată pe copiii ei, că o mamă nu poate să fie supărată.”Europa Liberă: Și peste zece ani, ce viitor vreți să aibă palma asta de pământ, gura asta de Rai, cum îi ziceți Dvs.? – „Timpurile se schimbă, țara trebuie să fie absolut schimbată, din rădăcini. Nimic ușor, nimic imposibil, e de-ajuns doar să vrem.”Europa Liberă: Dar din acel milion plecat peste hotare, din care ați făcut parte, de ce atât de puțini preiau exemplul Dvs. - să vină și să investească la baștina lor?– „Nu sunt puțini. Dacă n-au venit, asta nu înseamnă că se implică. Eu lucrez cu toate asociațiile de moldoveni din diasporă, nu numai din Italia – Milano, Torino, Portugalia, Irlanda, Spania...”Europa Liberă: De ce prea puțini încearcă acest lucru?– „Nu-s puțini... Noi mai avem calitățile noastre de a ne victimiza, de a ofta, de a pune mai presus interesele personale, de a cere schimbări, fără a face nimic, dar schimbarea vine de la noi. Deci, dacă n-au reușit să se schimbe în interior, atunci nu putem pretinde de la alții. Eu, în 2000, când m-am întors prima dată acasă, am stat un an și când am revenit, doamna la care munceam m-a întrebat: „Ce ai găsit acasă”? Și i-am zis: „Nu cunosc nimic”. – „Cum nu cunoști”? – „Dar nu cunosc”. - „S-au schimbat gardurile, casele, consătenii vorbeau altă limbă”? – „Nu, nu, nu...” Și ea atunci s-a uitat lung la mine și mi-a zis: „Tu te-ai schimbat și nu mai accepți modul de viață pe care l-ai văzut, tu ești schimbarea”. Și cred că a fost și un imbold de a înțelege că, de fapt, nu este altceva decât o schimbare în gândire.A trăi din umilință e un lucru foarte josnic și asta nu ne dă demnitate, asta ne creează o imagine de popor neputincios, necărturar, lipsit de demnitate. Citisem undeva că la cei care stau cu mâna întinsă să ne uităm de sus în jos numai atunci când au nevoie sau când putem să le dăm o mână de ajutor. Înseamnă că, dacă noi așteptăm ca cineva să ne facă schimbările, tot timpul cineva o să se uite la noi de sus în jos, dar nu cred că noi merităm această viziune. Eu cred că Republica Moldova are destulă forță, curaj, persoane, tineri, adică trebuie încurajați și de dat posibilitate nu la cei care stau pe stradă și fluieră, și strigă „Jos Dodon! Jos!”, dar la cei care au ce spune.”Valentina Ursu, Europa Liberă, a făcut un popas aici, la Ciuciuleni, și întrebăm localnicii de ce își iubesc țara. De ce iubiți Republica Moldova?– „Pentru că-i a noastră! Trăim și noi cum putem - care mai bine, care mai rău, se descurcă fiecare cum poate.”Europa Liberă: Dacă ar fi să-i vorbiți unui străin despre Republica Moldova, ce i-ați povesti?– „Eu tot timpul le-am vorbit la străini, că am fost peste graniță, în Italia, în Portugalia, am vorbit de bine țara, numai de bine am vorbit-o. Dar n-avem bani nici acum, nici atunci. Totul depinde nu de noi, acești care muncim, dar depinde de conducere. Asta-i treaba, conducerea!...”Europa Liberă: Și conducerea nu-i aleasă tot de cetățeni?– „Da’ nu vedeți cum se vând? Se vând ca la piață, chiar ca la piață se vând. Ne promit, vin cu niște mame de promisiuni de Doamne ferește, dar când colo, ei tot pentru interesul lor se duc acolo, nu pentru interesul nostru.”Europa Liberă: Există patriotism suficient în rândul cetățenilor, ca să-și decidă soarta?– „Dacă nu eram patrioți, eram din 2000 în Italia rămași, dacă nu eram patrioți și dacă nu iubeam țara asta, eram rămași acolo, dar asta dă dovadă că ne-o iubim, așa cum este ea, săracă.”Europa Liberă: Dar uitați-vă, la aproape 30 de ani de la proclamarea independenței, la Tiraspol se gândește într-un fel, la Comrat în alt fel, la Chișinău în alt fel...– „Au interesele lor și cred că-s meschine, dacă plecăm spre Asfințit, spre Vest, numai dacă plecăm încolo, ceva schimbări au să fie, dar altfel, nuuu.”Europa Liberă: Dar cei din Găgăuzia, cei de peste Nistru ar putea să spună că ei vor doar cu Răsăritul, cu Moscova?– „Dar de ce transnistrenii au un mare procent pașapoarte românești? De ce? Pentru că tot se duc în partea ceea și lucrează.”Europa Liberă: Pentru că în toamnă urmează să aibă loc alegeri prezidențiale, un președinte ar putea să ajungă să fie președintele tuturor cetățenilor?– „Nu, pentru că nu-i țară prezidențială. Nu poate să fie, totuna o să fie mâncat, chiar dacă o să fie susținut de lume, dar o să fie ros de la rădăcină.”Europa Liberă: Dar de ce?– „N-ar avea putere, pentru că l-ar mânca aceștia de primprejur.”Europa Liberă: Și peste 30 de ani, ce s-ar schimba? Iată, Republica Moldova din ‘91 și cea de astăzi, vedeți mai multe asemănări între ceea ce a fost și ceea ce este?– „Să nu fie mai rău decât a fost până la pandemia asta, că lumea cât de cât se descurca deja. La noi cu viile se ocupă și îi vedeam pe oameni cât de cât mândri, așa, în centru chiar aici ședeau roate, povesteau fiecare, dar acum parcă ne-a dat peste cap cineva cu ceva.”Europa Liberă: Și problemele cele mai mari ale statului care sunt?– „Conducerea, conducerea... Suntem conduși de oameni incompetenți.”Europa Liberă: De ce iubiți Republica Moldova?– „Că-i frumoasă și mi-i dragă, și m-am născut aici, o țară de minune. Foarte mult îmi place Moldova. Și la copii le spun să n-o părăsească nicidecum. Există probleme, trecem peste dânsele, avem speranță pe viitor, totuși se va schimba ceva și să fie nu bogăție, dar să fie armonie, veselie, dispoziție, curaj de viață. Acestea acum, în timpul de față, lipsesc.”Europa Liberă: Ce nu vă place în țara asta?– „Conducerea nu ne place, fiindcă tare ne mai jumulesc, ne fură deschis. Ei n-au nici un pic de rușine, nici un pic de soveste, nici un pic de simț omenesc. Modestie, unde-i modestia lor? Unde-i demnitatea lor? Atâta de frumos vorbesc când vin în fața alegătorilor și promit marea cu sarea. Unde-s promisiunile acestea? Lor nu li-i rușine?”Europa Liberă: Dar așa se zice că națiunea își merită guvernarea pe care o are?– „Păi da, dar ce să facem dacă acum guvernarea-i cumpărată cu bani, nu-i legitimă?”Europa Liberă: Adică, cum îi cumpărată?– „Le dă bani, cumpără săracii și de atâta, pentru că cei care-s de calitate au plecat...”Europa Liberă: Și cine și cum face schimbarea?– „Lumea ar face schimbarea, dacă ar da voie să fie votul corect, dar nu-i chip.”Europa Liberă: Unui străin ce i-ați vorbi despre Republica Moldova?– „Unui străin?...”Europa Liberă: Cum ați descrie țara Dvs., ce-i spuneți unui străin despre Moldova?– „Aaa! Eu cred că știu toți despre Moldova noastră și ce se petrece aici.”Europa Liberă: Ce se petrece?– „Că-i coruptă! S-a furat miliardul... Dar ce numai miliardul? Haideți să vorbim corect, dna Valentina, ce numai miliardul aici s-a furat? Au privatizat aici, de la Snegur încoace, au privatizat pe ce, pe hârtii? Ce noi nu vedem? Ei cred că noi suntem proști, dacă suntem la sate noi suntem proști? O să vină o bună zi și o să fie o revoltă mare, eu am încredere în Dumnezeu și în viitor că totuși o să fie.”Europa Liberă: Și cu ce asemănați, cu ce comparați Moldova?– „Cu o țară în dezastru! Dar lumea o să se deștepte și o să fie bine și în țara noastră.”Europa Liberă: Ziceți și Dvs.: de ce iubiți Republica Moldova?– „Iubesc Republica Moldova, pentru că este patria în care m-am născut, în care am spus prima dată cuvântul „mamă”, patria în care am văzut lumina zilei și primul răsărit de soare. Aici sunt codrii, râurile, dealurile copilăriei mele, pentru că m-am născut la sat și noi, sătenii, mai mult ca oricine iubim Republica Moldova, pentru limba română pentru care am luptat și luptăm, fiindcă la limba română noi avem de lucru mult, limba română este în continuare călcată în picioare, este marginalizată, așa cum este și țara Republica Moldova.”Europa Liberă: Și dacă moldovenii își iubesc țara lor, de ce lucrurile scârțâie?– „Cred că moldovenii, nu toți, dar n-o iubesc îndeajuns. Și cred că lucrează foarte puțin pentru țară, și cred că cunosc foarte puțini istoria, și cred că își iubesc foarte puțini părinții, că dacă i-ar iubi, n-ar pleca departe, nu i-ar lăsa singuri, bolnavi acasă, ar lupta ca lucrurile să se schimbe aici, în țară. Și ar lupta ca Republica Moldova să fie în sânul popoarelor europene, alături de Țara-mamă, de România, ar fi mai patrioți, într-un cuvânt. Dar e un patriotism cu frică, parcă moldoveanul este înfricoșat de ceva, are o frică moștenită, nu știu de unde, poate din negura istoriei, poate din persecuția sovietică, care l-a urmărit pe moldovean tot timpul, dar această frică încă e în sânge.”Europa Liberă: Interesul național, dacă ar fi să-l definiți, cum l-ați descrie?– „Interesul național cred că se mărginește la punga moldoveanului. Au încurcat moldovenii, în ultimul timp, interesul și cu bugetul național. Ei cred că interesul se cumpără sau se vinde pe bani. Au rămas mai puțini luptători astăzi pentru cauza națională. Ar trebui să apară cineva mai cu dragoste de țară.”Europa Liberă: De 30 de ani aproape, de când s-a proclamat independența Republicii Moldova, din 1991 și, iată, până astăzi se vorbește despre două Moldove – Moldova celor săraci, Moldova celor bogați.– „Pătură mijlocie nici nu este. Într-adevăr, au rămas o categorie foarte săracă și o categorie foarte bogată, pe care nu-i preocupă altceva decât propriul venit și chiar nu-i interesează în ce țară trăiesc, pe ce lume trăiesc și li se pare că Moldova este a lor, dar, de fapt, Moldova nu este a lor. Moldova este a urmașilor urmașilor noștri. De fapt, Republica Moldova este ca o Golgotă pe care poporul este răstignit mai tot timpul; de fapt, nu este o țară, este o așchie de pământ care trebuie reintegrată.”Europa Liberă: Dar la Tiraspol și Comrat, credeți că lumea gândește așa, precum gândiți Dvs.?– „Nu gândește, acolo s-au spălat creierii mult mai tare decât la noi. Tăvălugul sovietic nu a reușit să treacă peste tot. Și cred că acolo lumea nu m-ar înțelege, dar dacă am avea altfel de abordare, fiindcă totul se rezolvă prin dialog, trebuie să discutăm totuși cu ei cu binișorul.”Europa Liberă: Dvs. de ce iubiți Republica Moldova?– „Trebuie s-o iubesc! Aici am crescut, aici am căpătat cunoștințe, aici am lucrat și aș mai spune că să iubesc numai Republica Moldova n-aș putea fără a nu iubi și Patria-mamă, România. Divizarea aceasta este dureroasă. Având în vedere că am de acum câțiva ani buni...” Europa Liberă: Sănătate!...– „Sănătate îmi doresc numai, dar pe parcursul vieții puține transformări am văzut în Republica Moldova. Și cele care au avut loc, acelea au avut loc la oraș, în primul rând. De sat se vorba numai așa, ca să ne închidă ochii.”Europa Liberă: Sunt momente și când ziceți că „nu iubesc Republica Moldova, pentru că?...” – „...pentru că nu văd în Republica Moldova o clasă politică demnă de guvernare și de conducere, e absolut compromisă.”Europa Liberă: De ce s-a compromis?– „Fiindcă nu au cultură politică, au mințit; nu se poate de încâlcit brânza cu cașul. Dacă te dedai politicului, înseamnă că trebuie să faci politică; dacă te dedai businessului, fă business! Mulți dintre ei au încurcat buzunarul statului cu buzunarul lor și din cauza asta lumea e dezorientată, e rătăcită.”Europa Liberă: Ați fost și Dvs. în străinătate, ați câștigat bucata de pâine acolo. Unii au decis să rămână pentru totdeauna în alte colțuri ale lumii, Dvs. ați revenit. Ce v-a motivat să reveniți?– „Eu nu schimb niciodată plaiul nostru mioritic.”Europa Liberă: Și viitorul cum îl vedeți?– „Viitorul Republicii Moldova îi sumbru, nu avem sorți de izbândă.”Europa Liberă: Dar trebuie de ieșit din situație?– „Trebuie să ieșim din situație, dar pentru asta trebuie să scăpăm de oligarhi și mincinoși de tot felul. Aceștia nu trebuie să aibă loc nici în guvern, nici în parlament...”Europa Liberă: Dar clasa asta politică prin sită trece o dată la patru ani, când sunt alegeri?– „Ea trece, dar se vede că ei se ung cu ceva, că, știți, sunt ca peștele și au trecut, dar dacă au trecut, apoi ei își fac interesele personale și pe dânșii nu-i interesează. Eu când am văzut discursurile acestea acum cu deputatul Gațcan, îmi face impresia 100% că aceștia-s bandiți adevărați.”Europa Liberă: Și în următorii zece ani, ce se poate schimba, cine schimbă? Cum vreți să arate palma asta de pământ?– „Aș vrea ca Uniunea Europeană să ajute Republica Moldova, ca ea să intre cât mai repede în Uniunea Europeană, fiindcă asta-i unica salvare.”Europa Liberă: Și cu ce asemănați Republica Moldova?– „Republica Moldova o asemăn cu o floare frumoasă căreia abia, iaca, de-i mai țin petalele să nu se usuce. Dacă să ținem cont că rușii vor să mai facă o enclavă în Republica Moldova, în spatele Ucrainei, ne va fi foarte greu.” Valentina Ursu, Europa Liberă, am făcut un popas aici, la Ciuciuleni, și întrebăm localnicii de ce-și iubesc țara. De ce iubiți Republica Moldova?– „Că-i Moldova noastră, de atâta o iubim. Da’ conducerea nu-i bună.”Europa Liberă: De ce sunteți supărat pe această conducere?– „D-apoi dacă au spus că au să mărească pensiile cu 15%, eu l-am auzit când a spus Dodon, și ei amu au mărit cu 4%.”Europa Liberă: Și cât vi s-a adăugat la pensie?– „Ei, vreo 45 de lei.”Europa Liberă: E săracă Republica Moldova?– „Ea-i bogată, dar o sărăcesc aceștia care-s la conducere, ei fură miliarde...”Europa Liberă: Dar unui străin ce i-ați povesti despre Republica Moldova?– „La unul străin? Da’ unde-i acel străin? I-aș spune că să vină unul de pe acolo să conducă Moldova asta.”Europa Liberă: Și aici, în Republica Moldova, nu se pot găsi oameni vrednici care să stea la volanul țării?– „Sunt, dar ei nu vor, că de-amu nu pot de aiștia. Ați văzut că aista, Gațcan, a fugit din Partidul Socialiștilor?”Europa Liberă: El a candidat aici, în această circumscripție? – „Aici a fost, în Hâncești a fost.”Europa Liberă: V-a dezamăgit?– „L-a cumpărat Candu cu vreo 500 de mii de euro...”Europa Liberă: Ce credeți despre aceste vânzări-cumpărări de deputați?– „Aiștia au trădat oamenii care i-au ales, oamenii îi aleg într-un partid, dar ei se mută de-amu în altul. Trebuie pedepsiți și gata! Asta e rușine, mare rușine!”Europa Liberă: Cine sunt patrioți în Republica Moldova?– „Da’ eu de patrioți nu știu, eu nici n-am auzit de dânșii.”Europa Liberă: Și peste zece ani, cum vreți să arate Republica Moldova?– „Da’ eu am 78 de ani. Eu mai ajung peste zece ani să mai văd?...”Europa Liberă: Sănătate multă!– „Iaca ce-i...”Europa Liberă: Dar cum ați vrea?– „Aș vrea măcar copiii și nepoții noștri să trăiască bine. De scăpat de corupție, de sărăcie, de tot...”Europa Liberă: Ziceți și Dvs.: de ce iubiți Republica Moldova?– „O iubesc, că-s băștinaș. Asta-i Basarabia, de când a venit sistemul rusesc a devenit Moldova, dar ea-i Basarabia, Moldova îi în Iași.”Europa Liberă: De ce iubiți Republica Moldova?– „E o țară frumoasă, minunată! Aici m-am născut, aici am crescut, aici mi-s rădăcinile și o iubesc, pentru că e țara mea.”Europa Liberă: Și de ce n-au putut să se înfiripeze aceste rădăcini și pentru copilul care vă este departe de casă?– „Pentru că salariul era mic și când îi trebuia undeva: Dă, mamă-i, dă mamă-i... Dar mama de unde să-i mai dea atâta?”Europa Liberă: V-a mai revenit fiica acasă, aici, la Ciuciuleni?– „Fiica mea nu mai revine, fiindcă de-amu rădăcinile ei sunt acolo. Trăiește foarte bine, salariile-s bune, își trăiesc viața – la munte, la mare... Da’ noi, în soare, cu săpușoara în mână, gheboși, dar așa suntem învățați.”Europa Liberă: Dar ce-i lipsește Republicii Moldova?– „O conducere de vârf înțeleaptă, care să poată să aibă grijă de cetățenii Republicii Moldova, nu numai de buzunarele lor și de dânșii. Ei până se văd la putere, și când se văd în scaun, nici nu mai vin iar vreo doi-trei ani.”Europa Liberă: De ce puterea îi orbește pe mulți politicieni?– „Banii, bogăția... Ei își fac vile, își cumpără mașini scumpe, se duc prin Dubai, pe la Maldive, își iau avioanele lor, își iau vapoarele lor. Iaca pentru ce se zbat, nu pentru ca să-i fie bine la popor.”Europa Liberă: Și chiar nu mai sunt politicieni care să se gândească și la interesele statului, cetățeanului?– „Sunt, sunt, dar numai nu-i știm noi, ca să-i alegem pe aceia. Frate cu frate se sfădesc de la partidele acestea, îs multe partide, să fie două-trei partide, ca omul să poată alege, dar când îți dă o listă de doi metri, nici nu știi pe care să-l alegi, închizi ochii și pe care se nimerește, pe acela pui și tu votul și, na, du-te...” Europa Liberă: Dar știți că și politicienii atunci când ajung la putere, unii din ei pun mâna pe Biblie și se roagă la Domnul să binecuvânteze Republica Moldova?– „Ei, rar de aiștia, nu știu, dă Doamne, să fie și mama fată, dar nu cred să fie dintr-aiști care să se roage la Dumnezeu, că ei, dacă s-ar ruga, ar face și ar fi, dar nu se pot uni, nu se pot înțelege. Îs orgolioși, îs rânzoși, nu știu care-i mai mare, care-i mai tare, se vând, se cumpără. E o țară a dezmățului, trebuie guvernul, parlamentul și președintele să tragă într-un jug, să rezolve toate probleme țării și atunci ar fi bine, dar așa...”Europa Liberă: Și cu ce asemănați Republica Moldova, cu ce o comparați?– „E o țară sărăcită, dezbinată, dar ea e o țară frumoasă, cu bogății mari, cu pământuri, cu locuri frumoase. Iaca chiar Orheiul Vechi, Cetatea Sorocii, vinurile, vinăriile noastre, câte 200 de kilometri de beciuri de vin... Unde se mai află așa frumusețe? Pământuri roditoare, înfloritoare, livezi, lumea-i muncitoare...”Europa Liberă: Și cine-i dorește bine Republicii Moldova?– „Uniunea Europeană! Eu mă gândesc că salvarea într-acolo îi, că ne ajută și cu bani.”Europa Liberă: Și peste zece ani, cum vedeți Republica Moldova? Cum ați vrea să arate?– „Să fie fără hoți și fără corupție, că acum corupția îi cea mai mare în justiție și prin guvern și parlament, și prin medicină, și peste tot locul îi cea mai mare corupție. Dacă o să dispară corupția și hoția, țara noastră o să devină o țară bogată, dar să se întoarcă toți acasă, să investească în țara noastră, să fie o țară bogată și frumoasă și să știe în toată lumea despre Moldova noastră.” Europa Liberă a făcut un popas aici, la Ciuciuleni, și întrebăm localnicii de ce își iubesc țara. De ce iubiți Republica Moldova?– „Aici ne-am născut, aici am crescut, aici am făcut cunoștință cu limba mamei, am deprins tot, am adunat, am cules de la pământ tot de aici. Ne ducem și prin alte părți, vedem, stăm cu lumea ceea de acolo, dar nu-i aceea, când știi că acasă pământul acesta îți dă energia și nu ți-o poate lua nimeni. Și dragostea asta față de țară, de patrie nu-i dată la toată lumea totuna. Da’ poate vine asta și de la faptul că guvernarea asta a noastră a făcut ca lumea să urască țara asta? Au fost atât de habarnici, nu și-au dat interesul să facă lucruri bune pentru țară. Eu cu vreo 15 ani în urmă mi-am pus sistemă pentru gaz, că atunci gazul la noi în sat de-abia ajunsese. Să-mi fi spus cineva că au să treacă 15 ani și eu gaz așa și n-o să mai văd la casa mea, mă uitam la dânsul sceptic, dar am ajuns și văd că au să mai treacă încă poate, cel puțin, cinci ani, de-amu poate atunci eu nici să nu mai fiu și gaz eu nu mai văd. Șed cu toată sistema pusă frumos, aștept gazul. Deci, dacă guvernarea noastră nu se gândește că și omul de la țară are nevoie de infrastructură, că are nevoie de canalizare, de apă... Omul ar veni, el ar lucra și pământul. Lumea întreabă, veneau cândva la primărie și ziceau: vreau un post de lucru. - Dar ce post de lucru vrei? Ar lucra lumea și la pământ dacă ar avea condițiile care trebuie, dar s-a ivit o clasă politică care a simțit gustul banului și a văzut că se poate face bani din politică și nu se gândește cum să muncească să facă banul acela, ei au văzut că se poate de acolo și hai să ne apucăm să furăm. Și mulg vaca asta, care se numește statul Republica Moldova, băncile statului și tot ce este mai bun și îl lasă gol pe necăjitul de om muncitor. Ce fel de lucru poți să faci, când tu nu ai satisfacția salariului muncit? Trebuie guvernanți buni, ca să conducă lumea asta, să se intereseze nu numai de orașul Chișinău.”Europa Liberă: Cu ce asemănați Republica Moldova?– „Mă uit la florile astea ale mele, că eu atâta suflet depun într-însele, fiecare atâta-i de scumpă, îi la fel de scumpă și țara asta, îi ca o floricică, numai că trebuie îngrijită, trebuie udată, trebuie plivită, trebuie înlăturate buruienile, spinii care o înconjoară și atunci vom face o viață frumoasă. Noi ca noi, dar măcar urmașii noștri, nepoții noștri.”* * *Voci adunate la Ciuciuleni, comună care face parte din raionul Hâncești. Localnicii întreabă statul, care are primării, poliție, spitale, școli, universități, parlament, guvern, președinție și multe alte instituții, câtă dragoste le arată moldovenilor. Am discutat și cu sociologul Vadim Pistrinciuc, fost parlamentar, care sunt motivele pentru care el își iubește țara în care s-a născut și trăiește.Europa Liberă: De ce iubiți Republica Moldova?Vadim Pistrinciuc: „Știți, eu câteodată mă supăr pe dânsa foarte tare, dar în linii generale o iubesc, am și momente când o iubesc. Nu este o iubire neîntreruptă, de multe ori m-am supărat, câteodată a fost cu mine dură. Eu o iubesc, în primul rând, pentru că aici mă simt bine, aici îmi sunt părinții. Dar dacă sincer, în Moldova nu este atât de rău, Moldova are oameni buni, cu care eu mă pot înțelege. Am trăit o perioadă în Germania, am călătorit foarte mult, sunt niște societăți extraordinare, oameni foarte disciplinați, dar aici te simți bine, într-un fel, deși eu consider că dragostea n-a fost reciprocă tot timpul. Mă mai supăr uneori.”Europa Liberă: Credeți că ați oferit Dvs. mai mult decât ați primit?Vadim Pistrinciuc: „Nu, nu, Doamne ferește! Dar știți cum e, dragostea trebuie să fie reciprocă. Ultima dată m-am supărat deunăzi, când am citit un sondaj și am văzut câți oameni cred încă în cipuri, în toate prostologiile astea. Și nu cred în ceva fals, asta-i o parte a problemei, dar cred în ceva care îi pune pe ei în pericol. M-am supărat deunăzi inclusiv pe mulți prieteni, așa, colectivi de-ai mei, că eu îi cunosc cam pe toți, în gândul meu m-am supărat, cât de tare înghit agendele false. Știți că Parlamentul Republicii Moldova este unicul parlament care n-a avut o zi plină să discute despre criza în care se află țara de la începutul crizei? Noi n-am văzut o zi plină la guvern, cu camerele incluse, să vadă toată țara cum stau și se ceartă acolo epidemiologi cu economiști, cu finanțiști, care să dea și care să nu dea. Uitați-vă în toate guvernele din jur, nu vă duceți în Franța, iată, în jur uitați-vă. Contradicții între ministrul Finanțelor și cel al Sănătății sau cealaltă parte.Dragostea mea începe, fiindcă te îndrăgostești prin oameni în țară, dar oamenii, prietenii, rudele când văd, inclusiv părinții mei înghit gălușca asta, la televizor se uită care a mai intrat și care a mai ieșit și în ce partid și prietenii mei care sunt formatori de opinie și participanți la emisiuni marți vorbesc că a ieșit Vasilică, joi vorbesc că a ieșit Ionică. Eu, de exemplu, am niște prieteni medici și-i mai sun așa, o dată în două săptămâni: „Măi, voi sunteți OK, mai puteți? Cât timp mai rezistați? Ce limbă străină mai învățați?” Ei deja una o știu și se gândesc să mai învețe și alta ca să poată să se ducă. Eu știu că par un pic, așa, mai romantic în chestia asta, dar acesta nu-i romantism. Dacă noi n-o să dezbatem problemele acestea, n-o să ne sfădim pe ele, dacă vreți, chiar să se bată cineva, dar pe ele, nu pe altele, noi o să culegem niște consecințe enorme. Eu foarte tare m-am supărat când Biroul Național de Statistică și Fondul ONU pentru Populație au ieșit cu niște calcule, niște evaluări privind descreșterea populației. Ce credeți că s-a discutat mai mult în presă, în presa bună, cum se zice? Asta? Nu! Știți ce s-a discutat cel mai mult? Era a treia zi de „reabilitare” a dlui Gațcan. Asta s-a discutat. Iată asta-i o problemă! E o problemă inclusiv a mea, pentru că și eu am contribuit la așa gen de agende. Și iată în momentele astea dragostea mea un pic șchiopătează, dar revine, până la urmă.”Europa Liberă: Fiind politician, ați interacționat cu foarte mulți colegi de-ai Dvs. de peste hotare, și ei reprezentanți ai clasei politice. De când nu mai sunteți deputat în parlament, oricum călătoriți. Ce-i povestiți unui străin despre Republica Moldova?Vadim Pistrinciuc: „Sunt două tipuri de conversații: cei care cunosc, deodată te întreabă de probleme și începi să discuți despre probleme în justiție, oligarhie, trafic...”Europa Liberă: ...miliard dispărut, un milion de moldoveni aflați în străinătate...Vadim Pistrinciuc: „Despre miliard mă întrebau mai puțini, fiindcă totul era foarte clar, numai noi ne întrebam aici ce s-a întâmplat; ei știau că s-a furat un miliard, iar pe urmă totul e clar. Și a doua parte era categoria de oameni care nu prea cunoșteau despre Moldova și atunci eu mă simțeam mai împlinit și puteam să le povestesc mai multe despre țara noastră.”Europa Liberă: Și ce le povesteați?Vadim Pistrinciuc: „Le povesteam despre oameni, că-s buni, pleacă, dar nu pierd legătura și acesta-i un lucru bun. Și le povesteam de atuurile Republicii Moldova. Moldova este o țară în care este comod să trăiești, dacă mai rezolvă câteva probleme, atunci îi perfect. Sunt oameni care, bunăoară, câștigă bani în afară, dar trăiesc aici, însă când încep să apară copiii, să aibă nevoie de sistem de sănătate, educație și alte chestii, ei încep să caute alte țări, alte gazde unde să-și poată rezolva problemele acestea. Câteva probleme rezolvate și moldovenii au să se integreze perfect în orice țară. Și este problema disciplinei. Din păcate, disciplina este cea mai mare problemă a noastră. Și eu vorbesc de ea din toate punctele de vedere. Noi avem și o clasă politică sau birocratică nedisciplinată, noi avem caste care din generații, din tată în fiu sunt deprinși să trăiască exclusiv pe banii țării și oamenii sunt suficient de disciplinați să accepte aceste realități. Nu vor un pic să mai pună piciorul în prag. Și pe de altă parte, avem disciplina în genere a comportamentului în societate.”Europa Liberă: Și totuși, pentru cei din afară deseori se face trimitere la cartea de vizită care înseamnă: podgorii, vinuri bune, tradiții, festivaluri. Lucrul acesta prinde?Vadim Pistrinciuc: „Sigur că da! Am prieteni la Bruxelles care chiar colecționează sau sunt interesați de asta. Dar, credeți-mă, asta nu este numai în Moldova. Nu trebuie să ne îmbătăm cu ceea ce avem. Valoarea cea mai mare pe care o are o țară sunt oamenii. Și la noi oamenii, într-adevăr, sunt deosebiți. Ei sunt foarte primitori, sunt deschiși, sunt harnici, se pricep la multe lucruri. Mergi în Statele Unite, ai acolo pe cineva cu rădăcini din Moldova care lucrează, sunt de-ai noștri oameni; te duci la Consiliul Europei, la Comisia Europeană sunt specialiști de-ai noștri, consilieri de deputați, băieți buni, fete bune care lucrează; în bănci sunt specialiști buni care lucrează, în business sunt buni care lucrează. Cei care au interacționat cu moldoveni pe linie profesională, toți spun că sunt disciplinați, foarte ușor se integrează, chiar sunt buni. În Moldova, în genere, poți să ieși în orice sat, în mijloc de sat să vorbești, să fii primit, să fii ajutat, să fii îngrijit, dar disciplina – trebuie să știi cum se merge pe drum, trebuie să știi că nu trebuie să dai și să nu primești înapoi...”Europa Liberă: Dacă este atâta lume bună, de ce nu este o clasă politică înțeleaptă?Vadim Pistrinciuc: „E de vină nivelul de toleranță foarte mare față de fenomenele negative. Toleranța asta prea mare față de lucrurile negative ne strică pe noi și ea a coincis cu plecarea la foarte multă lume. Iată, studiul despre care vă spuneam, calculele Biroului Național de Statistică și ale UNFPA arată că vreo 7% pleacă anual. E o cifră extrem de mare. Și pleacă oamenii activi, cu gândire critică, să voteze le este mai greu ș.a.m.d. Eu cred că trebuie zdruncinată un pic realitatea aceasta.Sunt două scenarii. Unul când noi o să ne gândim singuri profund (ca să gândești, trebuie să citești, să te informezi) și pe urmă o să acționăm. Asta-i calea evolutivă, o să începem să înțelegem mai bine, nu din tradiție moldovenească de colhoz, că au trecut acele timpuri, nu mai sunt, că ne-a îndemnat cineva. După ce ne-am gândit, facem chestiile. Și a doua cale e mai tristă, e una... Cred că atunci când o să se întâlnească sapa cu parbrizul unei mașini care costă mai mult decât bugetul unei primării. Și spre asta o să se meargă, pentru că, dacă noi o să-i împingem pe oameni în direcția asta, o să credem că ei nu simt – dar ei simt! –, dacă greșesc, sigur că greșesc, dar greșesc de atâta că așa sunt manipulați. E simplu. Și sunt o multitudine de probleme care există. Știți, chiar dacă te duci la cei din triburile Amazoniei (antropologii mai citesc cărțile acestea), să spunem comunitățile foarte originale, ei au acolo un fel de judecători, un fel de autorități morale la care se adresează când au de rezolvat un conflict. Noi nu avem aceste repere în societate, justiția, sistemul judiciar nu funcționează sau funcționează parțial. Sunt oameni buni, sunt procurori buni, sunt judecători buni, dar sunt și răi, iar totul funcționează într-o zonă latentă, într-o zonă nesigură. Noi n-avem un stâlp în jurul căruia să ne adunăm, care să poate interveni și să reguleze un pic, în societate și la nivel de elite predomină impunitatea. Atât timp cât o să fie impunitate, lucrurile o să fie rele. Și eu sunt ultimul om care dorește ca cineva să stea la pușcărie. Doamne ferește! La pușcărie trebuie să stea numai acei care sunt social-periculoși, dar omul trebuie să fie pedepsit atunci când ia de la altul. Și cetățeanul niciodată nu trebuie să plătească pentru cel care fură.”Europa Liberă: Cu ce asemănați Republica Moldova, cu ce o comparați?Vadim Pistrinciuc: „Cu o tânără sau un tânăr, cu o ființă umană care este într-o perioadă de tranziție, care e deșteaptă, e harnică și nu știe încotro s-o ia: să meargă pe calea asta grea a învățatului, a muncii, a creșterii sau pe calea delincvenței, sau de viață. Republica Moldova nu trebuie să caute soluții rapide și imediate, trebuie, pur și simplu, mai multă disciplină. Oamenii trebuie să ceară disciplina de la politicieni, să nu accepte, să nu tolereze chestiile acestea, că oamenii le văd. Dacă tu vezi că cineva vine doldora de hrișcă în sat și o împarte în stânga și în dreapta, trebuie să te întrebi de unde vine hrișca asta. Dar o să fie bine, este o perioadă de tranziție, trebuie să trecem și prin asta, dar, până la urmă, eu sunt optimist, lucrurile au să meargă spre bine, e perioada de tranziție pe care cred că o s-o trecem cu bine.”
07:00
Jurnal săptămânal la Europa Liberă cu Oleg Chiseliov, elev în clasa a X-a a Liceului Teoretic Pro Succes.
07:00
Jurnal săptămânal la Europa Liberă cu Maria Nicolai, viceprimar la Ciuciuleni, raionul Hâncești.
06:40
10 iulie 2020
21:10
Presa străină a scris despre cazul deputatului moldovean Ștefan Gațcan care ar fi fost sechestrat și impus de către deputații guvernării să renunțe la mandat.
21:00
O săptămână frământată se încheie la Chişinău, dar care, iată, se isprăvește cu o ştire bună și anume cu cea referitoare la aprobarea de către Comisia Europeană a eliberării celei de a doua tranșe de 30 de milioane de euro din ajutorul macro-financiar pentru R. Moldova de 100 de milioane. Partea proastă a veștii este că alte 40 de milioane nu vor mai fi acordate, pentru că Moldova nu și-a îndeplinit toate angajamentele asumate. Prima tranșă din aceste 100 de milioane, tot de 30 de milioane, fusese acordată Moldovei anul trecut, pe vremea guvernului Maiei Sandu.Să precizăm că tranșa a doua este alcătuită din 10 milioane de euro sub formă de grant și 20 de milioane de euro sub formă de împrumut pe termen lung cu dobândă scăzută. Analistul politic Nicolae Negru se arată convins că este meritul Bruxelles-ului că această asistență va ajunge în bugetul Republicii Moldova:Nicolae Negru: „Este meritul Bruxellesului, acum nu putem să spunem că e un merit al guvernării, fiindcă situația e, într-adevăr, gravă din punct de vedere economic, social. Avem un deficit enorm bugetar, ajunge degrabă la 20 de miliarde de lei, trebuie să se mențină această guvernare, așa cum este, pe linia de plutire. Bruxellesul nu dorește rău cetățenilor, le-a întins această mână cetățenilor Republicii Moldova.”Europa Liberă: Ne amintim declarația pe care o făcea șeful guvernului, Ion Chicu, spunând că, dacă vin banii de la Bruxelles, imediat vor veni și banii din Federația Rusă. Credeți că prima tranșă din acea linie de creditare de jumătate de miliard de euro ar putea să ajungă 200 de milioane de euro în Republica Moldova? Nicolae Negru: „De la ruși?”Europa Liberă: De la ruși.Nicolae Negru: „Deocamdată, am auzit că se negociază. Acest împrumut nu poate fi acceptat de Republica Moldova din alte considerente, nu e punctul 7 sau punctul 8, sau care punct acolo. Rusia își ține trupele pe teritoriul Republicii Moldova, în pofida voinței Chișinăului.”Europa Liberă: Ambasadorul rus a spus că nu există condiții ca Rusia să-și retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova.Nicolae Negru: „E o declarație de o obrăznicie nemaipomenită. Până acum așa, deschis, nu se spunea niciodată că nu-și va retrage trupele, că nu există condiții. Ce fel de condiții trebuie să existe? Mai înainte, cel puțin, se formula găsirea unei soluții politice, acum nici asta măcar. El vorbește despre interesele Rusiei aici și că există 200 sau câte mii de cetățeni ruși în Republica Moldova și Rusia îi va apăra. Deci, pentru asta are nevoie ea de trupele sale pe teritoriul Republicii Moldova. Pe mine mă miră tăcerea Ministerului de Externe. De ce prim-ministrul, președinția - nici nu ne mai așteptăm de la președinție -, dar de la Ministerul de Externe, fiindcă e o declarație foarte serioasă și, mai ales, e vorba de ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, cel care în fiecare 5 minute se întâlnește și nu știu ce-i spune lui Dodon, și noi nu reacționăm. Dl Pavel Filip, PD-ul? Pavel Filip spunea ceva iarăși la o televiziune...”Europa Liberă: La TVR...Nicolae Negru: „...dar n-am văzut o declarație. El care se laudă tot timpul că, datorită lui s-a adoptat Rezoluția Adunării Generale a ONU privind retragerea  necondiționată, de altfel, a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova, acum tace. De ce tace d-lui?”Europa Liberă: Și PD-ul este în coaliție cu socialiștii...Nicolae Negru: „Da, și PD-ul se află la guvernare, și Ministerul de Externe este al lui, reprezintă acest partid. Lucruri ciudate se întâmplă și se întâmplă tocmai în condițiile în care la guvernare se află pretinșii stataliști, cei care consideră că Republica Moldova are viitor, cei care apără, în fiecare secundă se uită cu mult zel la ce se face dincolo de Prut, de exemplu, dar iată că scapă unele lucruri foarte importante care se produc dincolo de Nistru.”În altă ordine de idei, cabinetul condus de Ion Chicu a reușit, după trei încercări eșuate săptămâna trecută, să-și asume răspunderea în parlament pentru un pachet de legi care include și rectificarea bugetară forțată de actuala criză de coronavirus. Opoziția are trei zile la dispoziție să înainteze o moțiune de cenzură, dar, într-un interviu cu Europa Liberă, lidera PAS, Maia Sandu, declara că nu ar fi suficiente voturi ca să existe certitudinea că s-ar putea demite și putea numi un guvern care să aibă susținere politică credibilă.Politologul Aurelia Peru-Balan crede însă că această majoritate din legislativ atârnă de un fir de ață.„Această săptămână a fost marcată, în principal, de asumarea responsabilității de către Guvernul Chicu și finalul care s-a consumat ieri în Legislativul de la Chișinău. Să zicem așa, o victorie partajată deja între guvernare și între opoziție. În aceste 72 de ore, opoziția va fi cuminte și va lăsa în pace guvernarea să-și implementeze inițiativele legislative, dar bănuiesc eu că săptămâna fierbinte, pe care o prevestea președintele Dodon săptămâna curentă, se amână pentru săptămâna viitoare, pentru că, din declarațiile opoziției parlamentare, am înțeles că, după consumarea celor 72 de ore, totuși opoziția, în principal mă refer la cele două componente ale Blocului ACUM, intenționează să depună o moțiune de cenzură. Prin urmare, cred că încă Cabinetul Chicu este destul de vulnerabil.”Europa Liberă: Mandatul dlui Gațcan e mandatul decisiv?Aurelia Peru-Balan: „Eu nu știu acum al cui este mandatul decisiv – al dlui Gațcan sau al dlui Oleinic, nu știu cine este al 51-lea deputat de „aur”, primul sau celălalt, dar aceste mișcări, să le zic așa, lipsite de transparență au schimbat ad-hoc scenariile în legislativ.”
20:50
Bulgaria și Croația au fost acceptate în „sala de așteptare” a zonei euro, cum i se spune Mecanismului Cursului de Schimb II, precursorul adoptării monedei europene unice peste trei ani. Decizia anunțată vineri de Banca Centrală Europeană deschide calea primei extinderi a zonei euro din 2015, când Lituania a aderat ca al 19-lea membru. Bulgaria și Croația au două dintre cele mai mici economii din Uniunea Europeană, și sunt și cele mai sărace țări din Uniune, potrivit indicelui PIB-ului pe cap de locuitor. Economiile mai mari din noile membre al Uniunii Europene: Polonia, România, Cehia și Ungaria, chiar și cele care îndeplinesc criteriile intrării în zona euro, își amâna renunțarea la moneda națională inclusiv ca să nu piardă o importantă pârghie de influență asupra propriilor economii – cursul valutar.
20:30
Invitata rubricii este Mariana Colun.
20:10
„Nicio țară independentă nu-și dorește forțe militare străine pe teritoriu. Bineînțeles, nici noi nu ne dorim”, a declarat premierul Ion Chicu. Premierul a reacționat astfel la afirmația ambasadorului rus la Chişinău potrivit căreia „nu există condiții pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria”.Ambasadorul Oleg Vasnețov a spus într-un interviu pentru agenția de presă TASS că cei 1500 de militari ruși „care în virtutea unor circumstanțe obiective ajută desfășurarea misiunii de pacificare și păzesc depozitele cu muniții învechite din Transnistria nu pot fi retrași ca prin magie”.Solicitat de jurnaliști în cadrul unei conferințe de presă, Ion Chicu a încercat să evite mai întâi să-și formuleze opinia, spunând că Ministerul de Externe a făcut deja publică poziția oficială. La insistența jurnalistului, premierul a declarat că „toți ambasadorii care se află la Chişinău trebuie să respecte Republica Moldova ca stat suveran și independent”. „Poziția Guvernului Republicii Moldova este aceea care a fost tot timpul: trebuie de ajuns la o soluție pașnică pentru conflictul respectiv (transnistrean – n,red.). Forțele militare străine trebuie să părăsească Republica Moldova, iar noi trebuie să fim suficient de înțelepți, cu suportul partenerilor pe care îi avem să soluționăm această problemă. Nicio țară independentă nu-și dorește forțe militare străine pe teritoriu. Bineînțeles, nici noi nu le dorim”, a declarat premierul Ion Chicu.Mai devreme, într-o reacție la declarațiile diplomatului rus, ambasadorul cu misiuni speciale din cadrul Ministerului de Externe de la Chişinău, Andrei Popov, a reamintit că retragerea militară din Republica Moldova este un angajament asumat de Rusia pe plan internațional și a spus, cu referire la actuala misiune de pacificare, că „blindatele și soldații cu arme Kalașnikov au alt obiectiv, nu cel de a apropia malurile și de a promova interacțiunea”. 
19:20
 Vacanța de vară din acest an, în condiții de pandemie de coronavirus, va arăta diferit decât în anii precedenți. Pentru cetățenii moldoveni majoritatea țărilor rămân inaccesibile. Astăzi, Italia a anunțat că nu va permite intrarea sau tranzitarea celor din R. Moldova din cauza numărului mare de contaminări, zborurile fiind suspendate. Austria, un alt exemplu, recomandă cetățenilor săi să evite călătoriile în R. Moldova. Ucraina vecină impune carantina de două săptămâni tuturor celor care vin din R. Moldova, iar pe teritoriul României pot intra doar câteva categorii de persoane. Doar spre Turcia cetățenii moldoveni pot lua, din data de 1 iulie, avioanele de curse regulate sau charter. Tot mai mulți oameni sunt conștienți că, în acest an, vacanța o vor petrece în țară, iar agențiile de turism încearcă din mers să-și ajusteze ofertele. În loc de Roma, Barcelona sau Varna mulți cetățeni moldoveni în această vară vor alege drept destinații turistice Vadul lui Vodă, Soroca sau Văleni, locații din țară. În pofida impresiei înșelătoare că odată cu ridicarea unor restricții se reinstalează libertatea de altă dată, devine aproape imposibil de a ajunge barem la Odesa sau Constanța.Pentru a li se permite intrarea în Ucraina, călătorii trebuie să aibă o asigurare medicală ce acoperă eventualul tratament de coronavirus și mai sunt obligați să stea în regim de autoizolare timp de 14 zile. Și în România cetățenii moldoveni sunt trecuți pe culoarul roșu. Au șanse doar acei care au rude apropiate cetățeni români sau membri ai familiilor cu cetățenie UE, cu rezidență în România. Câteva categorii de oameni, precum cadre medicale sau transportatori, în interes de serviciu, sunt considerați excepție de la regulă. Deocamdată a fost scoasă obligația de a sta în carantina două săptămâni, dar există posibilitatea reintroducerii acesteia, în funcție de evoluțiile epidemiologice din România, precizează Ambasada României într-un comunicat de presă. (Mai multe despre alte țări vezi aici)În asemenea condiții, cei din domeniu au venit cu oferte de drumeții prin țară. Ei speră ca măcar în perioada august-octombrie turismul să prindă viață, chiar și în condiții de pandemie.Stanislava Crivceanschi, manager turism intern la o agenție din Chișinău, spune că pe lângă tradiționalele vinării clienților li se propune master-clasuri culinare la Butuceni sau Puhoi, activități la o prisacă de lângă Călărași ori excursie la cimitirul evreiesc și împrejurimile de la Vadul Rașcov. Acum tururile se fac mai mult pentru o zi sau pe weekend în cazul celor care doresc să se oprească la o anumită pensiune. Oamenii încă se mai tem să meargă în grupuri mari, mai mult călătoresc cu familia, constată Stanislava Crivceanschi.„Noi am lucrat până acum mai mult cu partenerii străini care veneau în R. Moldova. Din cauza că acum hotarul e închis, am schimbat puțin tactica și am zis să ne focusăm pe cei locali. Încercăm să le dăm același experiențe și activități și să introducem anumite zone, mai mult rurale, mai mult din nordul țării. Să le oferim diferite activități, cum ar fi zborul cu balonul, lecții de împușcat, lecții cu tirul, diferite experiențe, de exemplu, off road la Orheiul Vechi. Să includem turistul nu doar să călătorească și să vadă, dar și să participe la unele experiențe”.Din punctul de vedere al directorului pe cercetare de la compania sociologică și de marketing Magenta, Andrei Ciobanu, turiștii moldoveni atunci când călătoresc prin țară vor să aibă prețuri mai mici decât peste hotare, deși așteptările sunt aceleași. Magenta a realizat în luna mai un sondaj în care a încercat să afle dacă oamenii ar fi predispuși să ia la pas propria țară, date fiind noile condiții. El spune că pandemia i-a făcut pe operatorii de turism să realizeze că cetățenii din țară oferă potențial de creștere în lipsa străinilor, pe care erau focusați.Cercetarea, realizată în cadrul campaniei „Ne-am pornit” a Agenției de Investiții, a arătat mai mult necesitatea informării decât a creării infrastructurii necesare, afirmă Andrei Ciobanu. Altfel spus, sunt multe destinații ce merită vizitate, dar despre care oamenii nu cunosc că există.„Studiul cuprinde persoanele cu vârsta între 25 și 55 de ani. Jumătate din ei fac parte din segmentul entuziaștilor. Noi credem că o să crească turismul local, adică oamenii pur și simplu o să vrea să iasă măcar undeva, dacă nu mai merg la mare peste hotare, o să încerce să descopere locurile de la noi”.Studiul realizat de compania Magenta a arătat că aproape jumătate din respondenți își organizează singuri excursiile, puțin mai mult de o treime apelează la agenții, aproape 2/3 preferă odihna activă. În același timp, aproape fiecare al patrulea spune că nu găsește activități interesante în cadrul locurilor vizitate. Profilul turiștilor a ajuns la agenții și pensiuni și urmează să-i ajute pe cei din domeniu pentru a crea pachete pe potriva așteptărilor. Până se vor redeschide hotarele, oamenii oricum vor avea nevoie de vacanțe pentru care de regulă au puși bani deoparte.
19:00
Cel mai recent studiu al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM Moldova) arată că jumătate dintre moldovenii care muncesc peste hotare și-au pierdut locul de muncă sau acesta le-a fost suspendat din cauza epidemiei de COVID-19.
18:30
Diaspora ar putea să nu poată participa la prezidențialele de la toamnă, pentru că țările unde se află ar putea să nu pemită deschiderea secțiilor de vot din cauza pandemiei.
18:30
Cabinetul de miniștri condus de Ion Chicu a reușit după trei încercări eșuate săptămâna trecută, să-și asume răspunderea în Parlament pentru un pachet de legi care include și rectificarea bugetară forțată de actuala criză de coronavirus. Asumarea răspunderii a fost posibilă pentru că Parlamentul a avut din nou cvorum, iar guvernul o majoritate de un vot (51 de voturi). Majoritatea de 51 de voturi este asigurată de deputatul socialist Ștefan Gațcan, care a revenit în fracțiunea socialiștilor, după ce cu o săptămână în urmă anunța că trece la ProDemocrația. Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politic Publice (IPP) trece în revistă evenimentele acestei săptămâni.Arcadie Barbăroșie: „Eu am așteptat deschiderea lucrărilor parlamentului ieri, să-l vedem pe dl Gațcan cum vine și cum explică, dar dl Gațcan nu a prea explicat nimic, el a călătorit de la una la alta, după ce a zis că merge afară din parlament, după aceea a zis că se întoarce și, până la urmă, eu n-am înțeles care a fost explicația dlui pentru toată această călătorie, n-am înțeles... Este majoritatea, deci guvernul și-a luat ce a vrut și acum opoziția nu prea are posibilitate să ceară demisia guvernului. În consecință, Dodon câștigă pentru alegeri guvernul, are guvernul asigurat și acest guvern o să-i asigure rezultatele alegerilor, doar în presupunerea că nu se mai găsește o persoană undeva, în Partidul Democrat sau în Partidul Socialiștilor, care să se dea cu PAS-ul, dar aceasta ar trebui să fie o persoană foarte îndrăzneață, pentru că, în baza exemplului dlui Gațcan, s-a văzut că există instrumente prin care pot fi opriți deputații, forțați să ia decizia care convine fracțiunii respective.”Europa Liberă: Igor Dodon astăzi a declarat că, dacă și se va ajunge la demiterea guvernului, el pledează pentru o coaliție largă și a numit și care ar fi cele patru partide care ar asigura această coaliție largă: PSRM, PD, PAS și PDA.Arcadie Barbăroșie: „Dodon vrea aceasta, sigur că el vrea, noi înțelegem foarte bine că el vrea această coaliție, dar PAS de-acum s-a ciocnit de comportamentul PSRM și PAS nu mai este în stare să mai accepte o altă coaliție cu PSRM. În rest, Dodon poate să încerce cu PDA, dar Platforma DA este absolut principială și n-o să vrea cu PSRM, deci acestea nu sunt altceva decât niște eventuale coaliții care ar putea avea loc dacă, dar noi înțelegem că niciun fel de „dacă” nu mai există. El o să repete această formulă a lui pe parcursul verii, dar deja începe campania electorală și nu prea avem timp să mai vedem această coaliție.”Europa Liberă: PDA nu a renunțat la ideea de a veni cu o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu, a spus că lucrul acesta poate să se întâmple cel mai probabil săptămâna viitoare. Va lua o decizie și partidul Maiei Sandu, dar ei insistă în continuare să vină la masa de discuții PD-ul. Deputații PD nu se grăbesc să dea curs acestei invitații.Arcadie Barbăroșie: „Ceea ce a mai rămas din PD în parlament, într-adevăr, nu trebuia să dea răspuns acestei invitații, pentru că ei înțeleg foarte bine că, în cazul alegerilor anticipate, PD-ul nu mai are nicio șansă. El este sub orice linie de intrare în parlament și, în consecință, da, noi o să avem alegeri anticipate doar în 2021, anul acesta nu mai este posibil, așa cum a demonstrat Curtea Constituțională, dar depindem de votul unui deputat, în permanență.”Europa Liberă: Igor Dodon a mai făcut o declarație, spunând că, dacă se va înscrie în cursa prezidențială, nu va fi candidatul socialiștilor, ar putea să aibă mai mult sprijin. Ar putea PD-ul să-i ofere acest suport?Arcadie Barbăroșie: „Eu m-am uitat peste rezultatele sondajelor și am văzut că Dodon, în genere, nu prea trece la funcția de președinte. Există alți candidați cu mult mai multe șanse – Maia Sandu, Renato Usatîi -, deci, dl Dodon stă undeva pe locul 5, dar asta eu o zic așa...”Europa Liberă: Și-apoi știți că ei nu cred în sondaje?Arcadie Barbăroșie: „Da, ei nu cred în sondajele care se fac publice, dar în sondajele pe care le realizează ei, cred. Spre exemplu, cine lucrează acolo pentru PD, ei fac sondaje foarte veridice, se uită la sondaje, măsoară cifrele. Dar desigur că pot să vorbească în public așa cum vorbesc.”Europa Liberă: Cetățeanul e dezamăgit de clasa politică, spune în aceste cercetări sociologice că nu mai are încredere în cei care promit și nu onorează aceste promisiuni. Această neîncredere și acest număr al nehotărâților se va menține până la 1 noiembrie?Arcadie Barbăroșie: „Este o întrebare bună. Eu nu cred că se va schimba eventual, brusc, acest număr al persoanelor care nu prea știu cu cine să voteze. Cred că până la 1 noiembrie, 1 decembrie, 1 ianuarie se va menține încă această porțiune și, eventual, în Partidul Socialiștilor va scădea susținea lui și, dacă nu face nimic Igor Dodon acum cu persoanele care au să meargă la alegeri, lupta în final se va da între dna Maia Sandu și dl Renato Usatîi pentru președinție; pentru alegerile parlamentare o să vedem încă.”Europa Liberă: Acest traseism politic a lăsat un gust amar în rândul votanților?Arcadie Barbăroșie: „Stau și mă gândesc la ceea ce s-a mai întâmplat pe la noi și nu cred că chiar acum îi pus capacul. Au fost și mai înainte situații și cazuri. Amintiți-vă când se vota în ‘98 cu ajutorul votului din închisoare al lui Ilie Ilașcu, care era în Tiraspol. Ce-i drept, atunci era 52 majoritatea, dar oricum...”Europa Liberă: Dar nu se vorbea de sume cu 6 zerouri?Arcadie Barbăroșie: „Este foarte interesant cum se vorbește acum de sume cu 6 zerouri, dar nu a venit niciodată nimeni să spună că cutare a primit și cutare i-a dat. Nu a venit nimeni. Da, noi auzim, noi vorbim, noi spunem, dar nu suntem niciodată siguri noi înșine că aceste sume există.”Europa Liberă: Respondenții care participă la aceste cercetări sociologice rămân la ideea că țara lor merge pe o direcție greșită.Arcadie Barbăroșie: „Păi, dar ce, merge pe o direcție bună?”Europa Liberă: Ce înseamnă drum greșit?Arcadie Barbăroșie: „Este o întrebare foarte generalizată, care vrea să facă respondentul să se gândească: dacă lucrurile merg bine în țară, încotro merg lucrurile, dacă ele sunt orientate mai mult sau mai puțin OK. Și întrebarea asta noi o formulăm de la început, de când realizăm Barometrul Opiniei Publice. Procentul respondenților care zic că direcția pe care o urmează Republica Moldova este una rea crește și, din contra, descrește procentul celor care consideră că direcția este bună. Este, după mine, o situație foarte bună, asta înseamnă că cetățeanul este critic și el se uită critic la lucruri.”
16:40
Ideea că manualele școlare ar putea fi dăunătoare copiilor și elevilor prin aparența lor, prin fabricare și hârtia sau cernelurile folosite pare la prima vedere originală și scoasă dintr-o povestire fantastică.
16:30
Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, spune că nu este „din cale-afară de optimist” în chestiunea unei posibile prelungiri a tratatului cu Statele Unite NEW START, privind controlul armelor nucleare. Lavrov a spus vineri la Moscova că insistența Statelor Unite ca la tratat să participe și China, o idee respinsă de Beijing, sugerează că Washingtonul deja s-a decis să nu prelungească înțelegerea care expiră în februarie anul viitor. „Se pare că Statele Unite deja au decis să nu prelungească acest tratat. Vigoarea cu care se concentrează asupra unei lipse de alternative la discuții trilaterale arată că decizia deja s-a luat”, a spus Lavrov, citat de agenția Interfax. Luna trecută, emisari ruși și americani au avut discuții la Viena pe tema înlocuirii pactului, dar Washingtonul a insistat din nou ca Beijingul să fie inclus în orice viitoare înțelegeri pe tema armelor nucleare. China a spus că nu va participa la asemenea discuții pentru că arsenalele ei sunt pur defensive și nu se pot compara ca amploare cu cele americane sau rusești.
16:30
Kosovo și Serbia s-au declarat de acord să reia discuțiile sub egida UE pentru normalizarea relațiilor bilaterale. Anunțul s-a făcut vineri la un summit video găzduit de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelara germană Angela Merkel. Agenția DPA notează însă că declarațiile făcute după summit de președintele sârb Aleksandar Vucic și de premierul kosovar Avduallah Hoti sugerează că diferențele de opinie dintre cele două țări rămân foarte mari. O sursă de la Palatul Elysee a declarat totuși că cei doi lideri au fost de acord să se întâlnească din nou într-un summit video duminică, iar după aceea să se vadă în persoană, joi, la Bruxelles. Discuțiile vor fi moderate de coordonatorul politicii externe a UE, Josep Borrell, și de reprezentantul special UE, Miroslav Lajcak, dar Macron și Merkel vor rămâne implicați, a mai spus sursa citată. Principalul obstacol este în continuare refuzul Serbiei de a recunoaște independența kosovară, ca și reținerile kosovarilor de a acorda mai multă autonomie zonelor locuite majoritar de etnici sârbi.
16:10
Laguna venețiană a fost vineri pentru scurt timp separată de mare în cadrul primului test general al controversatului sistem de diguri menit să protejeze orașul de inundații grave. Proiectul MOSE, în valoare de 5,5 miliarde de euro, a fost marcat de scandaluri de corupție și de întârzieri. Lucrările au început în 2003 și ar urma să se încheie în 2021. Inginerii au construit patru bariere la cele trei „guri” ale lagunei dinspre mare, care ar urma să fie închise când orașul este amenințat de inundații mai mari de 110 cm. Vineri, barierele compuse din 78 de porți mobile au fost ridicate simultan pentru prima oară, în aproximativ o oră și jumătate. Primarul Veneției, Luigi Brunaro, a numit proiectul „o mare realizare” și „rezultatul inventivității italiene”. Dar tot astăzi premierul italian Giuseppe Conte, prezent la test, a recunoscut că proiectul a fost marcat de „episoade clare de corupție și delicte”. Apărarea de inundații este o chestiune vitală pentru Veneția, mai ales după nivelul record de 187 cm atins în noiembrie, când au fost avariate grav monumente din orașul protejat de UNESCO.
15:50
Oleg Vasnetsov, ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, a declarat, într-un interviu acordat agenției de presă TASS, că Grupul Operaţional al Forţelor Ruse nu se va retrage din estul R Moldova, deoarece nu se îndeplinesc condiţiile pentru acest proces.
15:10
Un nou contingent de militari moldoveni, 41 la număr, pleacă în misiunea de menținere a păcii KFOR din Kosovo. Militarii au participat vineri la Chișinău, în prezența premierului Ion Chicu, la o ceremonie de detașare, urmând ca la 12 iulie să plece la baza militară Camp Vilaggio din Italia. În Kosovo, militarii moldoveni vor patrula în comun cu colegii lor din Italia.Premierul Chicu a remarcat vineri, în cuvântarea sa la ceremonie, citată de IPN, că începând din 2014 au participat la misiunea KFOR 480 de militari moldoveni, și că membrii Armatei Naționale au participat la misiuni și în alte zone de conflict din lume.Ministrul apărării, Alexandru Pânzari, a declarat tot la ceremonia de vineri că militarii care pleacă spre Kosovo au fost selectați prin concurs, și au câștigat cei mai buni. „Rândul este mare, de asta şi pleacă cei mai buni acolo. Este o misiune prestigoasă şi nimeresc acolo cei mai buni”, a spus ministrul.Militarii moldoveni din noul contingent, al 13-lea la număr, se vor afla în misiune în Kosovo vreme de șase luni.
15:10
Președintele Igor Dodon a lăudat-o pe ministra sănătății, Viorica Dumbrăveanu, și a spus că vrea s-o decoreze, după ce ea a supraviețuit joi unei moțiuni simple inițiate de politicieni din opoziție nemulțumiți de felul cum a gestionat criza COVID-19. În emisiunea lui săptămânală „Președintele Răspunde”, Dodon a mai spus că el o prețuia pe Dumbrăveanu și mai înainte, dar „prestația de ieri” (din parlament) i-a mărit admirația și mai mult. Dodon a sugerat de asemenea că situația epidemiologică în R. Moldova ar fi mai bună decât în țările vecine. IPN amintește că deputații Grupului Parlamentar Pro Moldova și ai Partidului Politic Șor au înaintat o moțiune simplă împotriva politicilor în sănătate. După dezbaterea moțiunii în plenul Parlamentului, unde ministra a prezentat raport și a răspuns la întrebări, cu votul majorității a fost susținută propunerea comisiei de profil de a respinge moțiunea.
15:00
Comisia Europeană a aprobat eliberarea celei de a doua tranșe de 30 de milioane de euro din ajutorul macro-financiar pentru R. Moldova, dar un purtător de cuvânt a precizat că ultima tranșă de 40 de milioane dintr-o asistență ce urma să se ridice la 100 de milioane de euro nu va mai fi acordată, cel puțin în actualul cadru. Primele 30 de milioane intraseră în visteria Chișinăului anul trecut, în vremea guvernului Maiei Sandu.Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a explicat vineri că asistența macro-financiară de 100 de milioane de euro putea fi accesată integral până la 18 iulie anul curent, dar Moldova a îndeplinit până în prezent doar 6 din cele 10 condiții pentru livrarea întregului împrumut.În declarația oficială privind eliberarea noii tranșe de 30 de milioane, Paolo Gentiloni, comisarul UE pentru economie, a lăudat progresele făcute în unele domenii de conducerea de la Chișinău. Dar explicând de ce nu se eliberează și ultimele 40 de milioane de euro, purtătorul de cuvânt al CE a spus că nu au fost îndeplinite condiții ca investigarea fraudei bancare, reforma codului vamal, reforme în judiciar ș.a.Aceeași sursă a spus că aceste condiții vor fi menționate în Memorandumul privind alte 100 de milioane de euro pe care Moldova le-ar putea primi de la Bruxelles în alt cadru – anume, ca parte din decizia de a acorda asistență macro-financiară la zece țări partenere pentru a le ajuta să reducă impactul economic al crizei de coronavirus.
14:30
„Nu există condiții pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria”, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, într-un interviu pentru agenția rusă de presă TASS. Acesta a subliniat că „pacificatorii ruși” ar fi oprit conflictul armat de pe Nistru acum 28 de ani, iar în prezent, împreună cu „căștile albastre transnistrene și moldovene” asigură pacea pe Nistru. Vasnețov a mai spus că „politicienii responsabili de la Chişinău înțeleg foarte bine caracterul exagerat de grăbit al apelurilor de a retrage GOTR. Autoritățile de la Chişinău, inclusiv Ministerul de Externe, vorbesc de ani de zile despre necesitatea înlocuirii formatului existent de pacificare de pe Nistru, dominat de Rusia, cu unul internațional, dar și despre necesitatea respectării de către Rusia a angajamentelor asumate încă în 1999 la summitul OSCE de la Istanbul de retragere a trupelor și munițiilor sale din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Poziția nu este însă întru totul împărtășită de președintele moldovean Igor Dodon și de Partidul Socialiștilor, care este des primit la Kremlin și este un adept al vectorului estic pentru Republica Moldova.La nivelul societății moldovenești este contestat și rolul de pacificator al Rusiei în conflictul de pe Nistru din 1992, având în vedere că fosta armată rusă a 14-a a intervenit de partea regimului separatist de la Tiraspol și a fortificat separarea de facto a regiunilor din stânga Nistrului de restul teritoriului Republicii Moldova.Vasnețov a mai spus în interviul pentru TASS că „în jur de 1500 de militari care în virtutea unor circumstanțe obiective ajută desfășurarea misiunii de pacificare și păzesc depozitele cu muniții învechite din Transnistria nu pot fi retrași ca prin magie”. Acesta a mai subliniat că în Republica Moldova locuiesc în jur de 200 de mii de cetățeni ruși. „Nu avem dreptul să-i abandonăm în voia sorții”, a spus Vasnețov. Acesta a mai subliniat că Moscova nu impune Chişinăului vectorul extern de dezvoltare, însă își va apăra mereu interesele. 
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.