Europa Libera

Acum 2 ore
04:50
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
Acum 8 ore
23:00
Despre participarea președintelui Igor Dodon la conferința pe teme de securitate de la Munchen, la sfârșitul săptămânii trecute, dar și despre rolul Germaniei în reglementarea transnistreană, Valentina Ursu a discutat cu ambasadorul Republicii Moldova la Berlin, Oleg Serebrian. Europa Liberă: Prin ce este importantă participarea Republicii Moldova la această Conferință internațională de securitate, unde se vorbește despre securitate la nivel european și euroatlantic?Prezența țării noastre la un astfel de eveniment este importantă... Oleg Serebrian: „Conferința de securitate de la München este cea mai mare platformă informală a liderilor lumii, unde se discută probleme politice, de securitate, de apărare, dar și probleme economice, din ce în ce mai mult, de altminteri, probleme economice. Putem spune că asistăm la un fel de geo-economizare a politicii internaționale, dacă ne uităm mai ales la lista subiectelor discutate în acest an la München. Ediția din 2020 a Conferinței de securitate de la München a reunit peste 40 de șefi de state și de guverne de pe patru continente, dar și foarte mulți miniștri de externe, miniștri de apărare, șefi ai serviciilor secrete. Printre oaspeții capitalei bavareze în acest an au fost: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen; președintele francez Emmanuel Macron; președintele german Frank-Walter Steinmeier; președintele ucrainean Vladimir Zelenski; premierul român Ludovic Orban; secretarul general al OSCE, Thomas Greminger; șefii diplomațiilor rusă și americană, domnii Serghei  Lavrov și Mike Pompeo și mulți alți demnitari de rang înalt. Bineînțeles că prezența țării noastre la un astfel de eveniment este importantă, pentru că ne oferă vizibilitate, oferă și posibilitatea stabilirii unor contacte, a unor întrevederi. Președintele Republicii Moldova a avut în aceste două zile 12 întrevederi bilaterale în marja acestei conferințe, inclusiv cu mai mulți oficiali germani, printre care și cu președintele federal Steinmeier. În acest an nu a fost o sesiune dedicată conflictului transnistrean la Conferința de securitate, nu a fost o sesiune care s-ar fi referit la conflictele din zona Mării Negre în general, dar sperăm…”Europa Liberă: Dar se pare că a existat o mare temă la Conferința de securitate de la München, securitatea părții de est a continentului vecin cu Rusia?Oleg Serebrian: „Da, dar care nu s-a referit în mod expres cum a fost în alți ani, au fost ani în care erau sesiuni dedicate în exclusivitate conflictelor din zona Mării Negre la care interveneau invitații din Republica Moldova, președintele sau prim-ministrul, bunăoară, în 2018. Oricum, sperăm că la ediția din anul viitor acest lucru se va întâmpla, pentru că conflictul transnistrean, dar și celelalte conflicte care formează un semicerc în zona de nord a Mării Negre vor fi dezbătute și li se va acorda mai multă atenție, mai cu seamă în împrejurările despre care vorbiți Dvs., creșterea neașteptată și periculoasă cumva a tensiunilor dintre estul și vestul continentului.”Europa Liberă: Cum definiți astăzi dialogul bilateral dintre Chișinău și Berlin?Avem în Germania în continuare un prieten apropiat... Oleg Serebrian: „Este un dialog bun, Republica Moldova este membru al Parteneriatului Estic, face parte din Parteneriatul Estic al Uniunii Europene. Firește că și așteptările partenerilor noștri europeni, mai ales pentru țări precum Republica Moldova, Ucraina și Georgia sunt mari, sunt întotdeauna așteptări mai mari pentru cei la care ții mai mult și cred că acest trio format din Ucraina, Republica Moldova și Georgia este îndeosebi ținut aproape de Uniune Europeană. Dialogul moldo-german este parte a dialogului moldo-european, deși există, bineînțeles, și nuanțe de natură bilaterală, mai ales putem vorbi despre o foarte bună cooperare în domeniul economic. Germania este principalul investitor în industrie, dar și dialogul politic s-a dezvoltat destul de bine în ultimii ani, Germania fiind o voce auzită, care a pledat în favoarea apropierii Republicii Moldova de familia europeană. Avem în Germania în continuare un prieten, un prieten apropiat, s-au schimbat de-a lungul anilor guverne, dar Berlinul a rămas tot timpul destul de atașat față de spațiul nostru, atent la mișcările politice care au loc în țara noastră și în zonă. Există și politicieni mai critici, așa a fost tot timpul, depinde și de familia politică, dar per ansamblu putem spune că e un dialog bun și Germania susține în continuare parcursul nostru european.”Europa Liberă: Deși dimensiunea economică și cea a politicii externe sunt foarte importante, vreau să ne referim la rolul pe care vrea și poate, și trebuie să-l joace Germania în reglementarea transnistreană. Are o voce distinctă Berlinul?Berlinul este, poate, una dintre cele mai active capitale europene în dosarul transnistrean... Oleg Serebrian: „Germania este interesată ca și Uniunea Europeană per ansamblu de soluționarea acestui conflict care mocnește la hotarele Uniunii Europene. Bineînțeles că e în interesul Uniunii și al Germaniei ca la hotarele tot mai neliniștite ale spațiului european să se instaleze liniștea. Conflictul transnistrean, deși considerat înghețat, are un potențial de detonare destul de mare, având implicați actori importanți, deci, dezghețarea lui ar putea perturba puternic securitatea europeană per ansamblu. Nu pot să spun că Germania are o voce distinctă. În cadrul formatului „5+2” participă Uniunea Europeană, și Germania se aliniază politicilor europene, deși Berlinul este, poate, una dintre cele mai active capitale europene în acest dosar. Ne amintim de „Berlin plus”, proiectul lansat în 2016 aici, la Berlin, legat de politica „pașilor mici” în dosarul transnistrean, apoi tradiționalele conferințe bavareze, care se desfășoară toamna cu participarea OSCE și a celor implicați în diferendul transnistrean. Este o platformă generoasă de discuție oferită de partenerii germani, unde se încearcă găsirea unor soluții pentru probleme foarte concrete, care mai persistă între cele două maluri ale Nistrului. Astea ar fi, să spunem așa, particularitățile poziției Germaniei față de diferendul transnistrean.”Europa Liberă: Dar atunci când se vorbește despre conflictele care durează de mai mulți ani pe teritoriul Republicii Moldova, pe teritoriul Ucrainei, pe teritoriul Georgiei, totuși se spune că cel transnistrean ar fi cel mai aproape de soluționare. Pe ce se bazează aceste constatări?Când intrăm în detalii, vedem că sunt foarte multe aspecte complicate... Oleg Serebrian: „E adevărat că deseori răsună această aserțiune, poate într-adevăr mai ușor de soluționat decât conflictele din Caucaz, întrucât în stânga Nistrului n-au avut loc expulzări masive ale populației pe criterii etnice, deci epurări etnice, cum a fost în cazul Karabahului sau al Abhaziei, sau chiar al Osetiei de Sud. Un alt element este că totuși există un dialog direct între Chișinău și Tiraspol, așa-zisa linie de demarcare dintre teritoriul controlat de autoritățile separatiste de la Tiraspol și teritoriul aflat sub controlul autorităților legitime de la Chișinău este mult mai permisiv, trecerea de o parte și de alta a Nistrului nu pune aceleași probleme ca și trecerea din Abhazia spre teritoriul controlat de autoritățile de la Tbilisi. Avem sute de studenți din zona transnistreană care învață la Chișinău sau la Bălți, călătoriile, deși sunt uneori anevoioase de o parte și de alta a Nistrului, mai ales spre zona transnistreană, totuși sunt incomparabil mai lipsite de probleme decât cele cum ar fi dinspre Azerbaidjan sau Karabah, care sunt practic imposibile. Cred că pe asta se bazează cei care afirmă că ar fi un conflict mai ușor de soluționat, pe de altă parte, totuși când intrăm în detalii vedem că sunt multe elemente care urmează a fi înlăturate pentru a considera acest conflict stins, închis și procesul este încă destul de lent, greu de spus când se va dezlega definitiv acest nod gordian și care vor fi mijloacele cu care putem soluționa problema transnistreană. Deși aparent pare simplă, dar atunci când intrăm în detalii vedem că sunt foarte multe aspecte complicate și problematice.”Europa Liberă: Dar pentru că președintele Igor Dodon a anunțat că a avut o discuție informală cu omologul său german și că cei doi ar fi discutat mai multe chestiuni ce țin de relațiile bilaterale și au făcut un schimb de opinii despre politica externă echilibrată a Republicii Moldova, ce zice Berlinul despre această intenție a Republicii Moldova de a promova această politică externă echilibrată?Berlinul nu privește Republica Moldova prin prisma unor interese strict geopolitice... Oleg Serebrian: „Republica Moldova este o țară suverană și poziția Republicii Moldova vizavi de o problemă sau alta de ordin internațional nu necesită în niciun caz să fie aprobată sau respinsă de alte capitale. Germania n-a avut intenția niciodată să dea lecții de politică externă unor țări sau să le îndrepte într-o direcție sau alta. Este decizia poporului acelei țări, decizia conducerii acelei țări și în cazul nostru ceea ce-și dorește Germania este stabilitatea internă a Republicii  Moldova, o cooperare strânsă cu Uniunea Europeană. O cooperare strânsă cu Uniunea Europeană nu înseamnă în detrimentul relațiilor cu alte țări, fie ele din Vest, din Est, din Nord. Berlinul nu privește Republica Moldova, să spun așa, prin prisma unor interese strict geopolitice. Interesul față de noi este ca în această țară să fie stabilitate, ca la hotarele de est ale Uniunii Europene să nu existe focare de tensiune, presiuni suplimentare asupra Uniunii Europene. Asta e ceea ce ne-au spus partenerii germani pretutindeni și până acum, și acum, inclusiv în cadrul discuțiilor care au avut loc la München.”Europa Liberă: Germania are o părere despre solicitarea Moldovei de a-i fi recunoscută neutralitatea?Oleg Serebrian: „Deocamdată, acest lucru nu a fost exprimat oficial, a fost ascultată această propunere, dar nici n-a fost respinsă, nici n-a fost acceptată. S-a luat act de ea. Până la urmă este decizia Chișinăului, Germania nici nu împinge Republica Moldova spre o astfel de decizie, nici nu încearcă să oprească Chișinăul de la acest pas.”
Acum 12 ore
21:20
În România, Partidul Social Democrat și Uniunea Democrată a Maghiarilor au cerut Avocatului poporului să conteste la Curtea Constituțională ordonanța de urgență referitoare la alegerile anticipate. Ambele partide nu sunt de acord ca în ziua alegerilor parlamentare să se poată vota în orice secție de votare. „Este inacceptabilă schimbarea mascată a sistemului electoral, mai multe puncte ale actului normativ fiind neconstituționale”, a declarat luni, 17 februarie, președintele UDMR, Kelemen Hunor.  Premierul Ludovic Orban argumentează că acest sistem de vot, pe liste suplimentare, este benefic și îi ajută pe studenți să participe la alegeri. Mai multe, aici.Ordonanța, adoptat într-un pachet de 25 legi cu numai o seară înainte de demiterea guvernului liberal condus de Ludovic Orban, a fost publicată vinerea trecută în Monitorul Oficial.Ea legiferează între altele votul de trei zile în diasporă, cum a fost la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019 și dublarea la 12 a numărului parlamentarilor aleși de diasporă. 
20:40
Bulgaria a cerut oficial Arabiei Saudite să-l extrădeze pe milionarul Vasili Bojkov, patronul loteriilor private care este acuzat de spălare de bani, dare de mită și șantaj, relatează agenția Reuters. Ministerul justiției de la Sofia a anunțat că a trimis luni, 17 februarie, cerea însoțită de un dosar de 200 de pagini cu dovezi. Bulgaria nu are un acord de extrădare cu Arabia Saudită, unde Bojkov s-a refugiat imediat după ce a fost pus sub acuzare. La sfârșitul lunii ianuarie, procuratura bulgară informa că omul de afaceri a fost pus în arest preventiv dar duminică, televiziunea bulgară relata că ar fi fost eliberat. Se pare că care interdicție de a părăsi Arabia Saudită și i s-a luat pașaportul.Parlamentul din Sofia a decis pe 7 februarie naționalizarea loteriilor private, ce rulează anual între 1 și 2 miliarde de leva (0,5-1 miliard de euro). Piața jocurilor denoroc e dominată de Vasil Bojkov.Procurorul șef Ivan Gheșev afirmă că fraudele numai din taxe neplătite de Boijkov se cifrează la 250 de milioane de euro.Omul de afaceri se declară nevinovat, susținând că a plătit toate taxele aprobate de Comisia de stat pentru jocuri de noroc.Comisia europeană a fost sesizată pentru naționalizarea loteriilor și confiscarea, fără o sentință judecătorească, a unei colecții de artă și artefacte istorice evaluată la 250 de milioane de euro.
20:40
Deputatul PAS Dumitru Alaiba a cerut Serviciului Fiscal de Stat informații cu privire la fundațiile de caritate, legate de numele mai multor polticieni. „Caritatea pe bani furați nu este caritate adevărată. Decât să furi și să aloci 5% la caritate, mai bine fură cu 5% mai puțin”, a declarat deputatul, citat de Agora.md. Sunt vizate următoarele fundații: „Soluția”, lansată în 2011 de Igor Dodon, între timp președintele țării, fundația  „Din Suflet”, condusă de soția președintelui, Galina Dodon, fundația  „Miron Shor”, „Edelweiss”, fundația fostului lider democrat Vlad Plahotniuc și „Renato Usatîi”. Dumitru Alaiba a cerut rapoartele de activitate pentru ultimii cinci ani, rulajele anuale din momentul fondării, sursele de finanțare și sumele acestora, inclusiv numele finanțatorilor, numărul angajaților oficiali și cheltuielile salariale, dar și orice alte informații pe care le deține Serviciul Fiscal de Stat în acest sens, precizează Agora.md 
20:10
Blocul ACUM ar putea elabora săptămâna aceasta, împreună cu Partidul Democrat, o declarație privind ireversibilitatea parcursului european al R.Moldova. Mai mult, sâmbătă, la Consiliul Național al Partidului Democrat au fost făcute schimbări importante în structura conducerii partidului, nume de rezonanță, precum fostul lider al Parlamentului Andrian Candu, Sergiu Sârbu sau Vladimir Cebotari nu se mai află în prima linie a liderilor Partidului Democrat. Blocul ACUM și democrații au fost în tabere politice opuse în ultimii ani, când structura dominată de Maia Sandu și Andrei Năstase l-a avut ca principal adversar politic pe omul de afaceri devenit lider PD, Vlad Plahotniuc și când Alianţa ACUM s-a apropiat de Partidul Socialiştilor. Este oare vorba de o schimbare de perspectivă? Și ce ar putea însemna?Observatorii politici sugerează că schimbarea garniturii din fruntea partidului democrat reflectă mai puţin o „spălare de păcate” a formaţiunii şi mai mult o încercare de coagulare a diferitor tabere existente în PD după retragerea lui Vlad Plahotniuc. Cu alte cuvinte, se încearcă neadmiterea scindării partidului, o scindare ce ar fi fatală pentru viitorul formaţiunii.Prin disponibilitatea de a vota, alături de rivalele sale de pe dreapta - PAS şi PPDA - o declaraţie în sprijinul integrării europene, adică împotriva socialiştilor cu care au votat guvernul, democraţii ar încerca, mai spun analiştii, să recâştige poziţia sa de altădată, cea de formaţiune fără de care nu se mişcă lucrurile în politica moldovenească.Până aici părerile observatorilor coincid în cea mai mare parte. În ce se despart însă e oportunitatea pentru ACUM de a da curs ideii legate de declaraţia comună cu PD.Jurnalistul şi analistul politic Igor Volniţchi crede, de exemplu, că PAS şi PPDA ar trebui să profite de prilej:„Ar fi un prin pas şi un semnal foarte puternic că se produce o apropiere a partidelor de pe centru-dreapta, iar asta în sine ar fi un semnal alarmant pentru socialişti. Să nu uităm că ei nu au acoperire politică necesară pentru a menţine pentru mult timp în funcţie guvernul Chicu.”Stela Jantuan, în trecut deputată democrată, ar sugera, dimpotrivă, Blocului ACUM mai degrabă să se abţină de la intrarea în jocul PD:„Această declarație este o capcană, în primul rând, pentru ACUM, pentru că, dacă nu urmează al doilea pas, adică demiterea Guvernului Chicu și formarea deja a coaliției PDM-ACUM, atunci nu-i va da nimic ACUM-ului, dar va da mai multe posibilități de manevră Partidului Democrat.”Din cele două partide pro-europene ce ar putea să participe la adoptarea, în parlament, a declaraţiei, doar unul, şi e vorba de Partidul Acţiune şi Solidaritate condus de fostul premier Maia Sandu, nu are îndoieli în privinţa necesităţii documentului, iar liderul grupului parlamentar PAS, Igor Grosu, ne-a explicat motivele:„Are rost în special acum, când avem tot mai multe semnale că socialiştii ne împing spre spaţiul euro.-asiatic, discuţiile despre aderarea la banca euro-asiatică şi tot felul de iniţiative de acest gen.”Platforma Demnitate şi Adevăr condusă de Andrei Năstase, găseşte, pe de altă parte, lipsit de rost o astfel de măsură, dacă documentul nu va conţine angajamente clare din partea semnatarilor să nu admită o eventuală apropiere a Republicii Moldova de spaţiul estic, aşa cum îşi doresc socialiştii lui Igor Dodon. Şeful grupului parlamentar al PPDA, Alexandru Slusari:„Eu văd rostul declaraţiei dacă vor fi nişte angajamente foarte clare, de exemplu că vor fi blocate orice încercări de aderare a R. Moldova la structuri euro-asiatice, că solicităm o misiune specială de la UE pentru reforma justiţiei, că adoptăm legea „Magniţki”, că tranşant spunem despre caracterul unitar al statului şi nevoia de demilitarizare – atunci nu văd nici o problemă să votăm un asemenea document. Dar dacă noi ne rezumăm la o fiţuică de exprimare a dorinţei de a fi respectat Acordul de Asociere, atunci nu văd mare rost. Repet, şi socialiştii spun că pledează pentru respectarea Acordului de Asociere”, ne-a spus Alexandru Slusari.
19:50
Invitata rubricii este Lilia Curchi de la revista Natura.
19:50
Fostul șef al Procuraturii Anticorupție a fost eliberat din arest preventiv și pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile pe 14 februarie, după prima ședință de judecată pe dosarul în care este acuzat de abuz de serviciu, fals în acte publice și amestec în înfăptuirea urmăririi penale.
18:30
Valentina Ursu în dialog cu analistul politic și directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Igor Boțan.
18:30
Ministra sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, Viorica Dumbrăveanu, a declarat Europei Libere că mărimea medie a pensiei judecătorilor este de 27. 232 de lei.
18:30
Grupul de investigație jurnalistică „Bellingcat” a ajuns la concluzia că în 2019, un fost comandant al separiștilor ceneni a fost ucis la Berlin din ordinul Serviciului de securitate rus (FSB). Zelimkhan Khangoshvili, în vârstă de 40 de ani, fost combatant de partea insurgenței anti-ruse din Cecenia, a fost împușcat de două ori în cap într-un parc din capitala germană, pe 23 august 2019. Un suspect rus a fost arestat la scurt timp. Săptămânalul Der Spiegel relata în decembrie că procurorii federali germani ar suspecta structuri de stat ale Rusiei de comandarea asasinatului. Cazul a provocat deja expulzări reciproce de diplomați între Germania și Rusia.Presa germană a făcut paralele între asasinarea lui Khangoshvili și otrăvirea din 2018 în Anglia a fostului spion rus Serghei Skripal. Rusia spune că nu este implicată în niciunul din cele două cazuri.Persoana suspectată de uciderea lui Khangoșvili a intrat în Germania pe un pașaport cu numele de Vadim Skolov. „Bellingcat” susține însă că adevăratul său nume este Vadim Krasikov și că în spatele asasinatului s-ar afla Eduard Bendersky, președintele unei organizații de caritate pentru foștii ofițeri FSB. 
17:50
Premierul interimar al României, Ludovic Orban a declarat luni, 17 februarie că guvernul se gândește la un mecanism prin care să asigure finanțarea proiectelor convenite între localităţi româneşti înfrăţite cu localităţi din Republica Moldova. „Ştim foarte bine care este situaţia în Republica Moldova. Ne interesează într-o măsură foarte mare să putem să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din Republica Moldova şi aici chiar ne gândim la un instrument care să ajute localităţile din România, care sunt înfrăţite cu localităţi din Basarabia, să poată să aibă finanţările necesare pentru a finanţa acele proiecte care sunt convenite cu primarii din Basarabia", a declarat premierul român, citat de Agerpres. De la schimbarea majorității parlamentare la Chișinău și înlocuirea guvernului condus de Maia Sandu, relațiile dintre România și R.Moldova s-au răcit. Președintele Klaus Iohannis, premierul Orban și ministrul de externe Bogdan Aurescu au declarat că sprijinul României va depinde de continuarea reformelor și că se va concentra pe finanțarea proiectelor care susțin direct populația.În ianuarie, la întâlnirea cu corpul diplomatic, Iohannis declara despre relațiile cu R.Moldova: „Vom relua cooperarea deplină doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiția, administrația și combaterea corupției, de natură să asigure un parcurs democratic și predictibilitate în plan intern și extern”, a spus președintele.  
17:10
Premierul Ungariei, Viktor Orban a declarat că economia țării, care a crescut în anii guvernării sale, ar fi  amenințată acum de stagnarea economică din restul Uniunii Europene, mai ales din țările zonei euro. Duminică, în discursul privind starea națiunii, Orban a avertizat că în 2020, creșterea economiei europene va fi „microscopică” spre deosebire de cea a Ungariei, care se așteaptă să fie de 4,9%. „Probleme lor sunt însă și ale noastre” a continuat Orban, pentru că 85% din exporturile Ungariei merg pe piața europeană.Viktor Orban l-a atacat din nou, violent pe milionarul filantrop de origine maghiară George Soros, susținând că de la căderea comunismul, ar fi încercat cel puțin de trei ori să „ruineze” Ungaria. În estul Europei, Soros este cunoscut pentru investițiile masive făcute în dezvoltarea unei societăți civile, prin intermediul Fundației Soros pentru o societate deschisă. Universitatea Central Europeană lansată tot din inițiativa Fundației Soros a fost obligată anul trecut să-și mute sediul central de la Budapesta la Viena, prima dată că o universitatea occidentală, în speță americană, a fost forțată să plece.Tot în discursul despre starea națiunii, premierul ungar – avocatul „democrației iliberale” – a susținut că liberalii nu sunt altceva decât „comuniști cu studii”. Referitor la stare Ungariei, Orban a mai declarat că alte amenințări în acest moment sunt criza demografică pe care nu a reușit să o oprească  și criza climatică. 
Acum 24 ore
15:40
Uniunea Europeană a extins cu încă un an embargoul pe arme „care pot fi folosite în campanii interne de reprimare a opoziției” împotriva Belarus-ului, la fel ca și sancțiunile impuse unui număr de patru persoane, pentru „implicarea în dispariția a doi politicieni, unui om de afaceri și unui jurnalist” în 1999 și 2000. Sancțiunile sunt în vigoare de 16 ani.Sancțiunile individuale au fost impuse în 2004, iar în 2011 s-au impus restul ca reacție la intervenția violentă a forțelor de ordine, în decembrie 2010, împotriva manifestanților anti-Lukașenka care contestau corectitudinea realegerii președintelui. În 2015 însă Uniunea Europeană a ridicat o parte din sancțiunile care vizau 170 de persoane și patru firme.
15:40
Procuratura Generală (PG) solicită strămutarea cazului Viorel Morari la o altă instanță și implicarea Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii. Într-un comunicat se precizează că în dosarul Morari ar fi fost depistate din start „probleme majore din cadrul sistemului judecătoresc”. Este vorba de dosarul în care Viorel Morari este acuzat de abuz în serviciu, fals în acte publice și amestec în înfăptuirea urmăririi penale. Dosarul fostului șef al Procuraturii Anticorupție fusese dat unui singur judecător. Considerat un caz deosebit de complicat și cu implicații sociale majore, la cererea avocatului lui Morari s-a constituit un complet de trei judecători. Dar, precizează Procuratura Generală, ceilalți doi nu au fost aleși aleator, ci numiți de vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Dorin Dulghieru, relatează Agora.md.Cum „doar judecătorul care a fost desemnat aleatoriu pe acest caz a avut o opinie separată, iar ceilalți doi judecători au decis eliberarea lui Viorel Morari sub control judiciar, Procuratura Generală va adresa CSJ o cerere de strămutare a acestei cauze la o altă instanță”, se arată în cererea PG.Amintim că Viorel Morari a fost eliberat din arest preventiv pe 14 februarie 2020, după prima ședință de judecată și pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.​ Între timp, pe 12 februarie, Procurorul General a anunțat că lui Viorel Morari i s-a intentat un nou dosar penal, pentru „îmbogățire ilicită”. Morari respinge acuzațiile, susținând că sunt motivate politic.
14:20
În România, Asociația „Inițiativa pentru Justiție” i-a cerut președintelui Klaus Iohannis să respecte avizele Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în procedura de numire a șefilor marilor parchete şi „să nu arunce sistemul judiciar într-o criză de natură să afecteze grav justiţia şi statul de drept".Procurorii din CSM au avizat negativ propunerile ministrului justiției Cătălin Predoiu de numire a Gabrielei Scutea în funcția de procuror general și a Giorgianei Hosu în funcția de procuror-șef al DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism). Avizul CSM este consultativ.„Inițiativa pentru Justiție ”, asociație profesională a procurorilor, consideră că procedurile declanșate de ministrul Justiției pentru ocuparea funcțiilor de șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT nu respectă recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția. Mai multe, aici.
14:20
Comisiile de specialitate ale Parlamentului român au început audierea membrilor noului guvern liberal condus de Ludovic Orban, care este identic cu cel demis prin moțiunea de cenzură a opoziției social-democrate pe 5 februarie 2020. Premierul a reafirmat la deschiderea audierilor că rezultatul votului din comisii este „indiferent”, scopul liberalilor fiind de a declanșa alegeri anticipate.Votul în plen pentru noul guvern este programat pe 24 februarie iar Partidul Liberal, care vrea să forțeze alegeri anticipate, va participa la ședință dar parlamentarii săi se vor abține de la vot. Alegeri anticipate pot avea loc, dacă, în decurs de 60 de zile de la căderea primului guvern, Parlamentul respinge două guverne succesive.Partidul Social Democrat a atacat la Curtea Constituțională desemnarea lui Ludovic Orban pentru funcţia de premier şi a anunţat că ia în calcul să nu participe la vot, dacă până pe 24 februarie CCR nu se pronunță. CCR nu a stabilit încă data dezbaterii sesizării, părţile au avut timp, până în 14 februarie, să transmită punctele de vedere.La primul vot de învestitură, Cabinetul liberal condus de Ludovic Orban a fost votat de 240 parlamentari. PSD și Pro România au boicotat ședința, dar 6 parlamentari din partidul lui Victor Ponta au anunțat că susțin guvernul lui Orban la vot. Ulterior, au fost sancționați și au plecat din partid.
14:10
Partidul Democrat rămâne mai mult un jucător de interese, care reprezintă diferite grupe de interese
14:00
Premierul Ion Chicu crede că moratoriul aplicat pe programul de acordare a cetățeniei în schimbul investițiilor trebuie prelungit, lucru care nu poate fi făcut decât de Parlament. Vineri, 14 februarie, guvernul s-a întâlnit cu comisia de evaluare a riscurilor.După întâlnirea săptămânală de luni, 17 februarie cu președintele Igor Dodon și președinta Parlamentului, lidera socialiștilor Zinaida Greceanîi, premierul Ion Chicu a mai declarat la o conferință de presă că cinci persoane au primit cetățenia în baza acestui program. În schimb au fost promise investiții în valoare de 500 de mii de euro. Premierul a avertizat că, în cazul în care programul va fi anulat, statul riscă să plătească despăgubiri în sume foarte mari. Premierul nu a dat o sumă dar a menționat că în 2019 se vehicula că despăgubirile s-ar putea ridica la 3, 3 milioane de euro.Moratoriul privind dobândirea cetățeniei prin investiție a fost instituit de guvernul condus de Maia Sandu, începând cu 23 august 2019. Săptămâna trecută, ministrul economiei Anatol Usatîi declara că moratoriul expiră pe 20-22 februarie, dată până la care trebuie să se ia o decizie dacă se mai continuă sau nu această practică. În momentul când s-a aplicat moratoriul, erau înregistrate 34 de cereri de cetățenie, ce urmau să fie procesate. 
13:30
Meteorologii britanici au emis luni cinci avertizări „severe” de inundații în trei unități administrative din centrul Angliei, în vreme ce furtunile puternice au lovit Scandinavia și țările baltice. Noile avertizări britanice vin în vreme ce în Țara Galilor continuau eforturile de înlăturare a urmărilor inundațiilor grave din ultimele zile. În Norvegia, multe șosele erau luni impracticabile din cauza vremii grele, iar în Danemarca sunt inundate mai multe localități în zona orașului Kolding. În Estonia, cam 1200 de gospodării au rămas fără curent electric. Furtuna din nordul Europei, numită Denis, a început la sfârșitul săptămânii, provocând haos în transporturi în multe țări europene și având un potențial distrugător mai mare decât furtuna precedentă, numită Ciara.
13:20
Oficiali afgani spun că cel puțin cinci soldați afgani au fost uciși în atacul milițiilor talibane asupra unei baze din nordul Afganistanului, în ciuda unei înțelegeri de „reducere a violenței” pe timp de o săptămână. Ministerul afgan al apărării a adăugat că alți trei soldați afgani au fost răniți în atac. Potrivit aceleiași surse, victime au fost și din rândul militanților talibani. Enhamuddin Rahmani, purtător de cuvânt al poliției din Kunduz, a spus că luptele au durat câteva ore și că ambele părți beligerante au suferit pierderi. Purtătorul de cuvânt taliban Zabihullah Mujahid a pretins pe Twitter că militanții au ucis 19 membri ai forțelor de securitate afgane, distrugând patru transportoare blindate și capturând o mare cantitate de arme și alte tipuri de echipament militar.
12:40
Din sumarul ediţiei:Noi statistici îngrijorătoare privind suicidul în rândul tinerilor în stânga Nistrului. Logo-ul turistic al regiunii transnistrene elaborat de o cunoscută fabrică de imagine de la Moscova – respins de administrație și discutat, pe alocuri ironic, pe rețelele de socializare. Cazul tânărului Alexandr Rjavitin, fugit și apoi obligat să revină în armata transnistreană, continuă să rămână în atenția Chişinăului. Și un interviu...
12:10
O deputată din opoziția pro-europeană l-a învinuit de sexism pe președintele Igor Dodon, relatează Unimedia.md. Într-o postare pe pagina ei de Facebook, Doina Gherman (PAS) a citat un fragment dintr-o recentă emisiune „Președintele răspunde” în care Dodon spunea: „Stimați bărbați de pe dreapta, a venit o doamnă cu o inițiativă, da voi, ca niște gentilmeni ce ați făcut? Ați trimis-o mai departe”. Doina Gherman notează că formulările sunt inadmisibile în contextul unui discurs politic democratic. „Această diferențiere nu face decât să creeze impresia greșită precum că Maia Sandu și doamnele, în general, au nevoie de tutelare și protecție! Mai mult chiar, remarcile sexiste și interesul nesănătos al lui Igor Dodon referitor la „cine e deasupra, cine e dedesubt, cine e jertfa”, trebuie taxate corespunzător, deoarece au ca scop intimidarea femeii, afectează demnitatea persoanei și creează o percepție umilitoare și degradantă”, a mai spus Gherman, care a depus o plângere împotriva lui Dodon la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.
12:10
Premierul Ion Chicu și-a repetat obiecțiile față de reducerea salariilor deputaților, după ce tot ei și le-au mărit printr-o decizie controversată. „Diminuarea salariilor la bugetari nu este salutabilă”, a spus luni Ion Chicu, citat de Unimedia.md. Premierul a adăugat că deputații care cred că au momentan salarii prea mari, până la reducere, pot dona diferența în scopuri caritabile. La 6 februarie, deputatul democrat Vladimir Cebotari a recunoscut că el este autorul unui amendament legislativ care a dus la o creștere spectaculoasă, cu mii de lei, a salariilor deputaților, din luna ianuarie. Cebotari a mai spus că amendamentul a fost sprijinit de toate fracțiunile parlamentare și ar fi fost necesar pentru a „corecta o greșeală” din lege, care a făcut ca salariile deputaților și ale angajaților parlamentului să fie „disproporționat de mici” în comparație cu ale funcționarilor din guvern, a spus deputatul. El a dat explicațiile după ce deputatul fracțiunii PAS de opoziție, Dumitru Alaiba, și-a publicat bonurile de salariu pentru decembrie 2019 și ianuarie 2020 din care rezultă că în decembrie a ridicat de la Parlament 13 940 de lei, iar în ianuarie - 18 130 de lei.
11:20
Numărul total al infecțiilor confirmate cu noul coronavirus a trecut de 71.000 la scară globală, cu peste 70.000 de cazuri în China, unde bilanțul deceselor a ajuns la 1770.Cele 2048 de cazuri noi din ultimele 24 de ore reprezintă o ușoară creștere după trei zile de declin, fiind cu 39 mai multe decât în ajun.China a înregistrat în 24 de ore 105 noi decese.Actualizarea cifrelor vine după ce presa oficială chineză a publicat la 15 februarie un discurs al președintelui Xi Jinping în care el sugera că s-ar fi aflat în fruntea efortului de contracarare a crizei încă de la început.Xi a spus că a dat instrucțiuni pentru combaterea virusului deja la 7 ianuarie și a ordonat izolarea celor mai afectate orașe începând cu 23 ianuarie, concentrându-se mai ales asupra provinciei Hubei, unde patogenul și-a făcut apariția în decembrie.Între timp, autoritățile japoneze au anunțat alte 70 de infecții la bordul navei de croazieră Diamond Princess, aflată în carantină cu peste 3000 de oameni la bord de la 3 februarie în portul Yokohama. Numărul total de cazuri depistate pe navă a ajuns la 355.Două curse aeriene charter americane au evacuat de pe nava de croazieră peste 300 de pasageri dintre care 14 fuseseră testați pozitiv și au fost îmbarcați în zone speciale de carantină, a informat Departamentul de Stat. 40 de americani de pe navă sunt deja infectați și se află în spitale japoneze.Alte 500 de cazuri de infectări s-au înregistrat în aproape 30 de alte țări. Cinci persoane au murit în Hong Kong, Franța, Japonia, Filipine și Taiwan.Vineri, autoritățile moldovene au informat că pe Diamond Princess se află trei moldoveni, iar starea sănătății lor este bună.
11:00
Partidul Democrat rămâne mai mult un jucător de interese, care reprezintă diferite grupe de interese
10:40
Cotidianul.md este una din multiplele publicaţii care găsesc de cuviinţă să-şi informeze cititorii despre ce a declarat preşedintele Igor Dodon în cadrul unui interviu pentru Euronews oferit după conferinţa de securitate de la München la care călătorise şi el la sfârşitul săptămânii trecute. „Europa poate fi mai puternică doar dacă întreține legături strânse cu Rusia”, a spus el îndemnând la o cooperare economică mai mare între Moscova și Bruxelles, în condițiile în care relațiile bilaterale au fost afectate de sancțiunile impuse Rusiei după anexarea Crimeii. „Cred că Rusia poate ajuta Uniunea Europeană și Europa să fie mai puternică”, a spus Dodon în interviul oferit la Chișinău. „Haideți să fim sinceri: o Europă puternică fără Federația Rusă nu poate exista”, a adăugat el. „Cred într-o Europă mare, de la Lisabona la Vladivostok. Charles de Gaulle a venit prima oară cu această idee, repetată des de mai mulți lideri mondiali. Cred că este singura soluție pentru a face Europa mai puternică pentru generațiile viitoare”, a mai declarat șeful statului moldovean.Politica externă a lui Dodon – la limita "trădării", îşi întitulează corespondenţa pentru Deutsche Welle Vitalie Călugăreanu. Jurnalistul scrie că înainte de a pleca la München, la Conferința Internațională pentru Securitate, președintele moldovean pro-rus Dodon a apostrofat ambasadorii europeni de la Chișinău, acuzându-i că ar sprijini opoziția pro-europeană”. „Unii dintre voi mi se pare că sunt membri ai „PAS cu DA” . Vreți să fiți membri de partid? Primiți cetățenia Republicii Moldova și faceți politică în Moldova. Dar eu vă rog să ne ocupăm de dezvoltarea relațiilor bilaterale”, îl citează pe Igor Dodon Călugăreanu. Jurnalistul reaminteşte în context despre rechemarea a șase ambasadori moldoveni şi despre şedinţa Colegiului Serviciului de Informații și Securitate, în care Igor Dodon le-a cerut ofițerilor SIS să prevină „imixtiunile externe” în alegerile prezidențiale din toamnă şi face următoarea previziune: ar putea acțiuni menite să limiteze activitatea ONG-urilor după modelul lui Putin în Rusia. Unii analiști politici, mai scrie Călugăreanu, susțin că Igor Dodon ar încerca acum să-și subordoneze agenda politicii externe, fiind frustrat că, în cei patru ani de mandat, nu a reușit să se apropie nici măcar de vecini – România și Ucraina – după ce a declarat că „Crimeea este parte a Rusiei”, iar „unioniștii sunt lepădături și trădători care trebuie interziși”. În cei patru ani de mandat, Dodon nu a întreprins nicio vizită oficială la București și Kiev și nici viceversa, se arată în articol.Probleme mari pentru Igor Dodon şi PSRM. Blocul "ACUM" şi PD lucrează la o declaraţie comună, care vizează guvernarea socialiştilor. Este interpretarea ziarulnational.md asupra anunţului liderului fracţiunii PAS din Legislativ, Igor Grosu că PAS, PPDA şi PD ar putea semna şi aproba în Parlament o declaraţie comună privind ireversibilitatea parcursului European. "Săptămâna viitoare vom face un asemenea pas. Nu voi deschide parantezele, dar acest lucru vizează acea politică pe care ministerul Afacerilor Externe trebuie să o promoveze. ", a spus preşedintele fracţiunii PAS. La rândul lor, democraţii spun că textul declaraţiei urmează să fie definitivat în următoarele zile. "…sper foarte mult noi vom reuşi s-o votăm în Parlament. Nu văd piedici", a declarat Andrian Candu, deputat PD."Colegii discută, nu ştiu la ce etapă sunt acum. Încă o dată, lucrurile concrete se fac nu prin declaraţie, dar prin acţiuni. PD este un partid social-democrat, de orientare europeană. Tot ce se încadrează în această albie, totul va fi susţinut", a declarat pe de altă parte şi liderul PD, Pavel Filip.Tv8.md dă într-o ştire date despre cifra exporturilor Republicii Moldova în 2019. A ajuns la 2,8 miliarde de lei. Circa 66% din mărfuri au fost vândute în UE, scrie publicaţia. “În UE au fost făcute exporturi de 1,8 miliarde de dolari. Cifra este mai mică însă cu 1,7% față de anul 2018. Exporturile în CSI ajung la 435 de mii de dolari SUA și au fost în creștere cu 4,6%, față de anul precedent”, se mai arată în ştire..  
07:20
Miniștrii de externe din UE vor discuta la Bruxelles printre altele despre progresele făcute de țările-candidate la aderare din vestul peninsulei balcanice. Reuniunea are loc după ce președintele francez Emmanuel Macron a spus sâmbătă că dacă rapoartele Comisiei Europene așteptate în martie asupra Macedoniei de Nord și Albaniei vor fi pozitive, el va fi în favoarea începerii negocierilor de aderare la UE a celor două țări. Reuters scrie că declarația lui Macron, făcută la conferința internațională de securitate de la Munchen, semnalează înlăturarea principalului obstacol în calea apropierii celor două țări balcanice de UE. Anul trecut, ambele s-au declarat nemulțumite de amânarea, sub presiunea Franței, secondată de Olanda, a deciziei de începere a negocierilor de aderare.
07:20
În Afganistan ar putea începe luni ceea ce oficiali americani numesc „reducerea violenței” în urma unei înțelegeri cu militanții talibani. La sfârșitul săptămânii ministrul american al apărării, Mark Esper, spunea că armistițiul pe șapte zile, care ar putea duce la retragerea militarilor americani din Afganistan, comportă unele riscuri, dar este „promițător”. Esper și secretarul de stat american, Mike Pompeo, s-au întâlnit vineri la Munchen cu președintele afgan Ashraf Ghani, pentru a discuta armistițiul. Dacă el va fi încununat de succes, urmează să înceapă negocierile de pace în termen de 10 zile, în perspectiva retragerii treptate a soldaților americani într-un an și jumătate.
07:00
Președintele Igor Dodon spune că partenerii străini cu care s-a întâlnit în marginea Conferinței Internaționale de Securitate de la Munchen au fost interesați cel mai mult de două subiecte: dacă guvernul Ion Chicu va continua reformele promise mai înainte de R. Moldova și ce progrese se întrevăd în rezolvarea conflictului transnistrean. Dodon a spus că i-a asigurat pe liderii străini că „acordurile încheiate anterior” vor fi respectate, iar politica externă a R. Moldova va fi „echilibrată”.
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.