Europa Libera

Acum o oră
19:30
La Soroca a murit vineri de coronavirus o doctoriță de 65 de ani. Ludmila Caraion s-a numărat printre primii colaboratori testați pozitiv ai Substației Medicale Urgente din Soroca. Ea a muncit în sănătate toată viața, ultimii 10 ani la Soroca, iar soțul ei este angajat la Salvare. Acesta este al doilea deces cunoscut de COVID-19 din rândul lucrătorilor medicali în R. Moldova. Luna trecută a murit o doctoriță de 79 de ani din Chișinău.
Acum 2 ore
19:10
Primul meu contact direct și real cu sindicatele a fost atunci când, fugit din România lui Ceaușescu, unde sindicatele nu existau și nimeni nu știa ce ar însemna ele altfel decât pe hârtie, am început o colaborare cu radio-televiziunea belgiană. În acel moment de dinainte de digital și internet, programele radioului belgian se opreau la miezul nopții, mai precis la 23.45, când se difuza imnul național, urmat de tăierea totală. Cum ora mi se părea bizară, 23.45, am întrebat de ce nu se încheie programele la miezul nopții, la 00.00. Mi s-a explicat calm că sindicatele obținuseră acea victorie, pentru că dacă s-ar fi terminat programul la miezul nopții, tehnicienii ar fi pierdut un sfert de oră din timpul lor liber ca să aranjeze aparatura pentru a doua zi dimineața, așa că ei obținuseră, prin sindicat, ca acel sfert de oră să fie extras din programe, în loc să li se plătească suplimentar.Pe loc, lucrul mi s-a părut de un ridicol absolut, venit cum eram din România comunistă, unde oamenii munceau cu zilele pe gratis, iar studenții și soldații erau duși obligatoriu la munci. Ca apoi, intrând în contact cu marile confederații sindicale mondiale, care sunt mai toate bazate la Bruxelles, să înțeleg cât datorează lumea noastră modernă solidarității sindicale.De-a lungul secolului XX, sindicatele le-au obținut lucrătorilor concedii plătite si concedii de boală și săptămâna de lucru de cinci zile.Sindicatele au pornit din Marea Britanie, în timpul Revoluției Industriale a sec. XIX. Fenomen la origine esențialmente european, el are pe vechiul continent o importanță diferită de la o țară la alta. De pildă, culturile cele mai “sindicalizate” sunt cele nordice, țările scandinave, iar structurile sindicale au mers acolo mână în mână cu modelul economico-social al “statului providență”, o sindicalizare de tip socialist combinată cu capitalism economic în jurul societății de consum.Deși au jucat un mare rol în căderea comunismului, dacă e să ne amintim doar de sindicatul Solidaritatea din Polonia, tendința neoliberală care a devenit planetară a dus la o continuă erodare a influenței sindicatelor în ultimul sfert de secol. În Marea Britanie, de pildă, influența sindicatelor a scăzut sistematic încă din vremea lui Margaret Thatcher. Chiar și firavul sindicat Frăția, care încercase să prindă ființă în ultimii ani ai comunismului în România, fusese sprijinit de o mare confederație sindicală cu sediul la Bruxelles, Confederația Sindicatelor Libere.Pe lângă cele internaționale, mai există de pildă la la Bruxelles și Confederația Europeană a Sindicatelor, compusă din 85 de organizații sindicale din 36 de tari, însă care nu are o orientare politică, așa cum au alte confederații sindicale trans-naționale, ci are ca singur scop menținerea presiunii asupra instituțiilor europene pentru apărarea drepturilor afiliaților. CES a fost de altfel recunoscută ca partener social de către instituțiile UE.Astăzi, însă, apartenența la un sindicat a devenit în unele țări ceva aproape rușinos, sau de nenumit. Nu am mai vedea acum tehnicienii de la televiziune obținând modificarea programelor pentru ca ei să aibă un sfert de oră ca să-și aranjeze materialul la plecare. De altfel, astăzi nu se mai pleacă.*****Deşi criza generată de epidemia de COVID-19 afectează deopotrivă atât angajatorii, nevoiţi să-şi suspende activităţile, cât şi angajaţii trimişi în şomaj tehnic, pe radarele ministerelor imputernicite să găsească soluții salvatoare apar doar asociațiile de business și lipsesc cu desăvârșire sindicatele.Unii observatori constată că sindicaliştii, eficiența cărora de mai multă vreme e pusă la îndoială, sunt practic invizibili în această situaţie critică în care ar trebui cu mai mare insistenţă să-şi onoreze misiunea de apărători ai intereselor angajaților. Mai hotărâți să spargă tăcerea se arată sindicaliştii din sănătate care au cerut Guvernului să asigure personalul medical cu echipamente sigure de protecţie, să pună la dispoziție spații de cazare pentru medicii de gardă care tratează bolnavii de COVID-19, să testeze prioritar personalul medical din zone de risc şi să majoreze salariile lucrătorilor medicali.În ce-i priveşte pe angajaţii din alte domenii, Confederaţia Sindicatelor a publicat nişte recomandări generale despre raporturile de muncă în perioada de criză, cum ar fi munca la domiciliu, staţionarea sau şomajul tehnic, şi plăţile prevăzute în legislaţie. Măsurile sociale şi economice în sprijinul angajaţilor şi mediului de afaceri aprobate de Guvern prin asumare de răspundere nu au fost consultate cu sindicatele, ne-a spus vicepreşedintele Confederaţiei, Sergiu Sainciuc. Sindicaliştii însă salută aceste decizii, cum ar fi ajutorul de 2775 de lei pentru toţi șomerii indiferent dacă au cotizat, sau subvenţionarea întreprinderilor care continuă să-şi salarizeze angajaţii, spune Sainciuc: „În opinia noastră trebuie să fie luate în calcul şi acele ajutoare care sunt promise de UE. Pentru toţi cei care sunt în şomaj tehnic poate din acele fonduri să fie achitat ajutorul de şomaj, nu din contul angajatorului, dar din contul acelor fonduri. Evident în cazul de faţă pentru noi ar fi bine ca să fim consultaţi privitor la deciziile care sunt luate, dar situaţia este de aşa natură că aceste decizii trebuie să fie luate cât mai operativ.” Economistul Veaceslav Ioniţă de la Institutul Viitorul consideră că sindicatele nu ar trebui să aştepte în plină criză să fie consultate, ci să bată cu insistenţă la uşa Guvernului, aşa cum au făcut-o bunăoară, patronii şi asociaţiile de business.  „În spaţiul public nu am auzit nici o declaraţie a sindicaliştilor, nici o solicitare şi întrebarea mea este pentru ce salariaţii R. Moldova achită sindicatelor cotizaţie de membru, dacă aceştia nu le protejează drepturile în cel mai critic timp. este absurd să vedem ceea ce vedem noi, că Guvernul de la sine decide să le majoreze pentru toţi plata de şomaj până la 2775 de lei. Or era normal să fie o solicitare de la sindicate. Este absurd că sindicatele nu au solicitat ca protecţia socială pentru cei care şi-au pierdut locul de muncă în timpul crizei să fie extinsă şi asupra persoanelor care nu au activat în ultimul timp. Noi vedem că patronii companiilor, care în mod normal trebuie să fie oponenţii sindicaliştilor vin la guvern, negociază protecţie socială salariaţilor. Suntem în ţara paradoxurilor.”Experţii vorbesc de mai mulţi ani despre necesitatea reformării actualei structuri sindicale descendente din formula sovietică ce urmărea îmblânzirea anticipativă a oricăror porniri revendicative. O reformă radicală ar putea fi catalizată de efectele crizei epidemice cu o inevitabilă creştere a numărului de şomeri și înrăutățirea contractelor de muncă impuse de patroni angajaților strânși la colț.
19:10
Spitalul raional din Ștefan Vodă a fost pus în carantină, a anunțat vineri ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu.
19:10
Invitata este Natalia Tocarciuc de la nordnews.md:
19:10
Zeci de moldoveni au petrecut încă o noapte, a doua, pe aeroportul din Praga, în urma amânării repetate a unui zbor charter spre casă, aranjat de firme private, programat inițial pentru 1 aprilie. Potrivit site-ului aeroportului praghez, moldovenii au plecat abia vineri după prânz spre Chișinău cu un avion al companiei aeriene cehești CSA. Înainte de plecare, ei au spus că au fost ajutați de Crucea Roșie, care le-a dus la aeroportul aproape pustiu din cauza epidemiei de coronavirus pături, mâncare și apă. 180 de oameni și-au cumpărat, începând de duminică, bilete prin intermediul firmelor Ednateric-Trans și Katev Travel la o cursă charter Praga - Chișinău, operată de compania cehă Czech Airlines (CSA). Cursa ar fi trebuit să plece la 1 aprilie, dar a fost anulată, obligând moldovenii să rămână în aeroport. Ministrul de Externe, Oleg Țulea, a spus vineri la Chișinău că s-a aflat în contact cu colegul său ceh, Tomas Petricek, ca să-i ajute pe moldovenii blocați pe aeroportul din Praga. Țulea a precizat că problema nu a fost „creată” de autoritățile moldovene, fiind o „rută neautorizată”, cum au mai fost câteva în ultimele zile. O altă cursă cu destinația Chișinău, operată de FlyOne și organizată de autoritățile moldovene, urma să plece de la Praga vineri după-masă.
18:30
Ministerul Educației se află în căutarea de soluții pentru organizarea examenelor de la sfârșitul anului școlar, în situația în care o să continue pandemia de coronavirus și măsurile de carantină. În vreme ce lecțiile se fac online, de la distanță, ministrul Igor Șarov a exclus posibilitatea ca și examenele să fie organizate în spațiul virtual. Circa 70 de mii de laptopuri sau tablete pentru elevi și profesori – acesta ar fi necesarul de ustensile pentru buna desfășurare a lecțiilor virtuale, concluzionează ministrul educației Igor Șarov, după experiența din luna martie, în care toată lumea s-a lăsat dusă pe valurile improvizațiilor. Și mai e nevoie firește de conectare sigură la internet, instruirea dascălilor și platforme fezabile pentru a îngrădi fraudarea testărilor. Iată de ce e puțin probabilă pregătirea într-o lună sau două a desfășurării examenelor de absolvire în regim online. Ministrul Șarov a spus că este în discuții cu partenerii de dezvoltare și cu agenți economici din domeniul telecomunicațiilor pentru a-i ajuta pe dascălii și elevii care nu dispun de minime dotări tehnice.„Ultima ce mi-aș dori e să renunțăm la examenele de Bacalaureat. Nu vom permite ca această generație să fie una de sacrificiu”, a declarat ministrul educației. Igor Șarov speră ca elevii să revină în școli în primele două săptămâni din luna mai și a lăsat să se înțeleagă că pledează pentru amânarea testărilor finale. Printre scenariile examinate, în cazul în care situația se agravează și nu va fi posibilă examinarea absolvenților de gimnaziu și liceu, este ca în diplomele de Bacalaureat să fie trecute numai media materiilor studiate.Ultima ce mi-aș dori e să renunțăm la examenele de Bacalaureat...Igor Șarov De luni, 6 aprilie, elevii reiau orele de la distanță, după o săptămână de pauză legată de vacanța bugetarilor decretată de Comisia pentru situații excepționale. Lecțiile din minivacanța aceasta vor fi însă recuperate în zilele de sâmbătă, dau asigurări decidenții din sistem. Prin urmare, mai au cel puțin o lună de lecții pe diverse platforme on-line.Elena Gârneț, directoarea Liceului „Mihai Eminescu” din Slobozia Mare, raionul Cahul, nădăjduiește ca acest tip de educație să fie validat după un efort considerabil depus de cadrele didactice. În această perioadă se pune accent pe disciplinele cu examen la finalul anului de studiu, mai spune directoarea liceului de la Slobozia Mare.„Doar două cadre didactice nu au posibilități de a desfășura procesul educațional, dar oricum telefonic lucrează de la distanță. Cadrele didactice sunt asigurate din partea instituției cu laptopuri. Am explorat mai multe platforme și aplicații, astfel am probat la nivel de instituție instrumente web adecvate, ca Zoom, Google classroom, de comun acord cu elevii și părinții. Elevii de asemenea, 98%, dețin la domiciliu și utilaje, și conexiune la internet. Avem doar câțiva elevi din familii social-vulnerabile care nu au conexiune la internet, dar dețin telefoane mobile și încercăm, căutăm anumite soluții ca să putem să asigurăm procesul educațional și pentru acești elevi”.Profesoara de limba română de la Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni Vera Burlacu spune că tradițional, după câteva decenii de predat, în această perioadă, în clasele absolvente doar se cizelează materialul parcurs în ultimii ani, de aceea spune că nu prea își face griji. Ea povestește că și la orele de la distanță se întâmplă ca discipolii ei să absenteze, dar spune că a avut ședințe on-line cu unii elevi și în această săptămână de vacanță. Profesoara recunoaște că e de modă veche, prin urmare testarea online nu i-ar inspira încredere.„Știți aveam așa o presimțire, de câți ani lucrez profesor. Eu mă strădui ca prin luna aprilie mai puține teme noi de predat și mai mult de aprofunda, de repetat”.Directoarea Liceului „Vasile Alecsandri” din Chișinău, Daniela Vacarciuc, remarcă faptul că nu doar cadrele didactice s-au mobilizat aproape exemplar și s-au adaptat la noile cerințe, dar și elevii, sprijiniți de părinți. Din care cauză, punctul ei de vedere e că absolvenții din sesiunea 2020 trebuie ajutați să treacă cu brio de testul de maturitate.Avem patru examene, cred că ne putem mobiliza... „Mă gândesc că banii pe care îi folosește domnul președinte acum pentru reconstruirea Memorialului [„Eternitate”] era bine să fie utilizați pentru echiparea unor centre de Bacalaureat, inclusiv cu utilajul necesar pentru a nu transforma generația asta într-o jertfă, așa cum s-a exprimat frumos domnul ministru. Avem o generație de liceeni foarte bună, copiii aceștia chiar au muncit. Putem face examenele de Bacalaureat pe zile și să susțină, de exemplu, într-o zi raionul cutare în centrele cutare. Patru-cinci zile, de exemplu, pentru examenele de limba română, patru-cinci zile pentru examenul de limbă străină... Avem patru examene, cred că ne putem mobiliza ca să le putem face cu mai multe teste, să nu cadă aceeași variantă la copii”.Pentru Daniela Vacarciuc renunțarea la examene ar crea un precedent periculos, după ani în care s-au făcut eforturi considerabile ca Bacalaureatul să nu mai fie afectat de corupție.Cei din învățământ, inclusiv ministrul Igor Șarov, recunosc că trecerea pe online va deveni în viitor obligatorie, rămâne ca decidenții politici să găsească banii necesari, dar mai ales să țină pasul cu multe alte domenii care se vor reasambla din temelie pornind de la lecțiile pandemiei.
Acum 4 ore
17:50
Autoritatea Aeronautică Civilă va anunța vineri dimineață companiile care vor opera zboruri charter speciale pentru repatrierea cetățenilor moldoveni, blocați în diverse țări europene din cauza pandemiei de coronavirus și deciziei multor state de a-și închide granițele. Potrivit AAC, în următoarele două săptămâni ar fi programate 14 astfel de zboruri. Operatorii aeriene trebuie să asigure dezinfectarea avioanelor și să controleze că pasagerii sunt asigurați medical în R.MoldovaDe la 1 aprilie, cetățenii moldoveni și străinii cu permis de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, care intenționează să vină în țară, vor fi obligați să achite prima de asigurare obligatorie de asistență medicală de 4.056 de lei. Decizia a fost luată marți de Comisia pentru Situații Excepționale.
17:10
Decizia guvernului Chicu de a-și angaja răspunderea pentru adoptarea unui pachet de legi pentru „susținerea cetățenilor și activității de întreprinzător în perioada stării de urgență” este una din temele retrospectivei săptămânii politice.
Acum 6 ore
16:10
Premierul britanic Boris Johnson a spus vineri că va rămâne în izolare, având încă simptome „blânde” de coronavirus, la șapte zile după ce a fost testat pozitiv. „Deși mă simt bine și mi-am dus la capăt cele șapte zile de izolare, din păcate mai am un simptom, unul minor – încă am temperatură”, a spus Johnson într-un mesaj video postat vineri pe Twitter. Premierul a făcut apel către britanici să stea acasă dacă nu trebuie să iasă neapărat, înaintea unui sfârșit de săptămâna care promite vreme frumoasă în insulele britanice. „Vă rog, vă rog să respectați recomandările”, a spus Johnson, adăugând că țara sa a făcut „un mare sacrificiu”, reușind să „încetinească” răspândirea virusului.
16:10
Un grup de europarlamentari au avertizat liderii altor instituții ale UE că Rusia vrea să profite de pandemia de coronavirus ca să obțină ridicarea sancțiunilor economice impuse Moscovei din cauza anexării Crimeii și sprijinirii separatiștilor din estul Ucrainei. În scrisoarea celor 19 europarlamentari, văzută de Europa Liberă, se spune că Rusia face „campanii de PR” trimițând ajutoare medicale de calitate joasă Italiei și răstălmăcește declarații făcute de oficialii ONU, în speranța de a influența poziția statelor din UE în privința sancțiunilor. Parlamentarii notează că „Rusia tot nu poate fi crezută” și că sancțiunile europene nu afectează sistemul de sănătate din Rusia, ci alte sectoare, cum ar fi cel militar, sau al producției de petrol. Europarlamentarii mai spun printre altele că UE ar trebui să facă presiuni asupra Rusiei ca să permită autorităților din Ucraina, Moldova sau Georgia să combată epidemia și în regiunile separatiste, pro-ruse, ale acelor țări.
15:20
Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a revenit la birou după o carantină de două săptămâni, a informat vineri purtătorul de cuvânt guvernamental Steffen Seibert. „Va continua munca de la cancelarie”, a spus Seibert, citat de DPA. Merkel s-a autoizolat la 22 martie, după ce a fost informată că medicul ei, care o vaccinase cu două zile înainte, a fost diagnosticat pozitiv cu coronavirus. Merkel a fost testată de trei ori pentru coronavirus, și de fiecare dată rezultatul a fost negativ. Cu toate acestea, ea s-a hotărât să intre în carantină și să lucreze de acasă vreme de două săptămâni.
15:20
Spania, una din țările cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus, a înregistrat 932 de decese de coronavirus în 24 de ore, depășind cifra de 900 a doua zi la rând. Numărul total al deceselor a ajuns astfel vineri la 10.935. Numărul cazurilor de infectare a crescut de la o zi la alta cu 7.500, ajungând la 118.000. În același timp, potrivit relatării DPA, aproape 4000 de pacienți infectați cu COVID-19 au fost externați din spitale după ce s-au vindecat. Astfel, din cei peste 56.000 de oameni tratați în spitalele spaniole, peste 30.000 sunt de-acum sănătoși.
15:20
Guvernul R. Moldova a trimis astăzi o scrisoare reprezentanților Tiraspolului și misiunii OSCE, cerând coordonarea eforturilor de combatere a epidemiei de coronavirus pe cele două maluri ale Nistrului. Potrivit presei de la Chișinău, vicepremierul cu reintegrarea, Cristina Lesnic, sugerează ca problema să fie discutată la o videoconferință pe data de 9 aprilie. Realitatea.md notează că în prezent probele biologice de la persoanele suspecte de infectare cu COVID-19 sunt preluate de pe malul stâng al Nistrului și procesate în laboratorul acreditat al Agenției Naționale Sănătate Publică (ANSP). În regiunea transnistreană s-au înregistrat două decese de coronavirus.
15:20
Autoritățile de la Chișinău spun au loc ultimele pregătiri pentru punerea în funcțiune a Centrului COVID-19 la Moldexpo, în capitală. Potrivit conducătorului Centrului, Oleg Crudu, citat de IPN, pentru vineri era programat trainingul epidemiologic al lucrătorilor medicali. Centrul va avea câteva sute de paturi, și va asigura trierea pacienților confirmați sau suspectați de infectare. Opoziția politică a criticat decizia autorităților de a amplasa Centrul de triere tocmai la Moldexpo. Președintele grupului „Pro Moldova”, Adrian Candu, a scris pe Facebook, citat de Radio Chișinău, că Arena Chișinău, amplasată în afara orașului, ar fi un spațiu mai potrivit, cu spații separate, băi, cabine de duș, lifturi, bucătării și mai ales cu un sistem de ventilare performant.
15:00
Bisericile din regiunea transnistreană nu vor fi închise în perioada sărbătorilor pascale, iar enoriașii vor putea veni la slujbe, în pofida stării de urgență. Pentru slujbele de Bunavestire și Înviere în curțile bisericilor vor fi instalare corturi speciale puse la dispoziție de Statul major pentru combaterea epidemiei, scrie presa de la Tiraspol, cu referire la o întâlnire dintre liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, cu arhiepiscopul Savva de la Tiraspol. Astfel, slujbele vor avea loc nu în biserici, ci în corturi. Bisericile rămân deschise în regiunea transnistreană, chiar dacă din 17 martie este instituită starea de urgență, iar de miercuri, 1 aprilie, locuitorii au fost obligați printr-un decret să se autoizoleze la domiciliu.Arhiepiscopul Savva a spus la întâlnirea cu Krasnoselski că preoții dezinfectează încăperile, „în măsura posibilităților” țin slujbele în curțile bisericilor cu respectarea distanței fizice dintre enoriași, folosesc lingurițe de unică folosință pentru împărtășanie.În regiunea transnistreană au fost confirmate 35 de cazuri de coronavirus și două decese.În Republica Moldova bisericile au fost îndemnate de autorități să respecte condițiile stării de urgență și să-și sisteze activitatea pentru a nu favoriza răspândirea epidemiei. Mai bine de 100 de biserici însă, din cele peste 1400 existente, au ținut în continuare slujbe în pofida avertismentelor, iar presa a scris că multe biserici oficiază slujbe noaptea pentru a evita controalele poliției. Mai mulți preoți au fost diagnosticați cu coronavirus, iar unul dintre primele focare de Covid-19 din Republica Moldova a fost înregistrat la Ștefan-Vodă, după ce un preot de acolo condusese o excursie la Mănăstirea Poceaev, din Ucraina, cu 30 de moldoveni. Ulterior, 20 dintre ei au fost diagnosticați pozitiv cu coronavirus. La acea excursie a participat și o femeie care ulterior a fost prima persoană diagnosticată cu Covid-19 în regiunea transnistreană.
15:00
Premierul Italiei, Giuseppe Conte, a făcut un apel repetat către UE să lanseze un program de obligațiuni fără precedent, ca să atenueze impactul economic al crizei de coronavirus. Într-un articol apărut în La Repubblica, răspunzând unei scrisori se sprijin pentru italieni trimisă de președinta CE, Ursula von der Leyen, premierul italian a cerut emiterea de „Obligațiuni europene de recuperare”, informează DPA. Germania și Olanda se opun creării obligațiunilor europene comune, temându-se să nu preia povara datoriilor altor state. Dar Italia și Spania, încurajate de alte câteva țări, ca Franța, promovează insistent ideea de „corona-obligațiuni”. UE a propus deja alte instrumente de aplanare a urmărilor recesiunii provocată de criza COVID-19, dar în articolul său apărut vineri, premierul Conte spune că ele nu sunt suficiente.
14:20
Joi, 2 aprilie, s-au înregistrat oficial peste un milion de cazuri de coronavirus în lume și peste 51.000 de decese ca urmare a pandemiei. În acest moment, epicentrul pandemiei este  în Statele Unite unde sunt peste 230 de mii de cazuri confirmate și peste 5.600 de decese.Numărul de cazuri diagnosticate nu reprezintă totuși decât o parte a numărului real de contaminări, în condițiile în care țările testează diferit și multe nu testează decât cazurile grave.
Acum 8 ore
13:20
Odată cu explozia pandemiei de coronavirus, atitudinea moldovenilor din țară față de diaspora pare să se schimbe: din sursă importantă de venit, diaspora devine „sursă de îmbolnăvire”.
13:10
Ministerul de Externe de la Chișinău a aprobat lista celor 14 zboruri charter, organizate cu începere de luni, 6 aprilie, pentru a repatria cetățenii moldoveni, blocați în diverse orașe europene ca urmare a pandemiei de coronavirus care a dus la închiderea multor granițe europene și suspendarea unei mari părți a traficului aerian.Conform procedurii stabilite de către Comisia Situații Excepționale, de bilete pentru aceste zboruri vor beneficia persoanele care s-au înscris în listele de așteptare ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Prioritate au studenții, persoanele aflate la tratament medical, cetățeni aflați în dificultate. Cei care vor putea beneficia de zborurile charter organizate special de guvern, vor fi contactați personal pentru a primi detalii privind modalitatea de achiziționare a biletelor de călătorie.Totodată, Ministerul de Externe i-a avertizat pe cetățenii moldoveni din străinătate să fie precauți când cumpără bilete pentru alte zboruri  ca să nu fie escrocați și i-a îndemnat să se informeze în primul rând de pe paginile web oficiale ale Autorității Aeronautice Civile (www.caa.md), a Guvernului (www.gov.md), Ambasadei sau Consulatului Republicii Moldova din țara respectivă.Pe de altă parte, liderul Partidului Democrat de guvernare, Pavel Filip a anunțat, după o discuție cu premierul Ion Chicu că cei care vor lua aceste zboruri și nu au polițe de sănătate din R.Moldova să vor obliga să le achite în termen de trei zile de la intrarea în țară. Inițial, decizia Comisiei pentru Situații Excepționale prevedea ca cei care vin cu avionul să cumpere obligatoriu polița la aterizare. Sau chiar înainte de îmbarcare în zborurile charter speciale, relatează Deschide.md.
Acum 12 ore
11:00
Angela Brașoveanu și fotograful Roman Rybaleov propun un periplu gastronomic printr-o Moldovă „frumoasă” în cartea „„Moldova: oameni, locuri, bucătărie și vin”, care a cîștigat cel mai important premiu de cărți gastronomice, Gourmand World Cookbook Awards 2020
09:50
Într-o investigație publicată de Ziarul de Gardă, Victor Moșneag scrie că pandemia Covid-19 și criza, inclusiv financiară, cu care se confruntă bugetul de stat nu au oprit dorința președintelui Igor Dodon de a repara Complexul memorial „Eternitate”. În material se subliniază că lucrările de renovare au demarat în plină pandemie, la mijloc de  martie 2020 și urmează să fie finalizate până la începutul lunii mai. „În timp ce Guvernul și Primăria Capitalei au demarat campanii pentru a strânge fonduri de la cetățeni pentru spitalele și medicii care luptă în prima linie cu coronavirusul, din fondurile Ministerului Apărării s-au alocat aproape trei milioane de lei pentru ca lucrările de reparație ale Complexului Memorial „Eternitate”, promise în urmă cu doi ani de șeful statului, să fie realizate”, punctează Moșneag.Diana Gațcan de la Ziarul de Gardă scrie că șase medici din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie au fost diagnosticați cu noul virus COVID-19, iar o secție din cadrul instituției a fost pusă în carantină. „În timp ce autoritățile susțin că medicii nu s-ar fi infectat de la pacienți, surse din cadrul instituției, care ne-au rugat să le păstrăm anonimatul, spun că în spital au fost pacienți cu simptome cărora le-a fost recomandată testarea, însă epidemiologul instituției, la indicația conducerii, ar fi refuzat categoric testarea vreunui bolnav, motivând că aceștia nu ar întruni toți indicii de testare”, se scrie în material.Într-un articol de opinie pentru Gazeta de Chișinău, Mircea V. Ciobanu scrie că ar prefera să uităm de toate disensiunile şi să ne concentrăm pe lupta cu „duşmanul comun” al umanităţii: noul virus, încoronat/ încornorat. Dar atunci când ni se solicită armistiţiu politic şi consens naţional, aşteptăm un semn de bună pace din partea împărăţiei, puncteză autorul. „Vreau să ştiu că guvernarea nu mai alege între cetăţeni buni şi răi, nu mai decide cui să permită să se întoarcă acasă şi cât de mult trebuie să-şi iubească cineva ţara, ca să fie cetăţeni agreaţi de guvernare”, scrie Ciobanu. El afirmă că se angajează în luptă, cu condiţia să ştie cine este comandantul, să aibă încredere în el şi să explice sincer situaţia, scopurile şi resursele. „Dacă nu există transparenţă în tot ce ţine de cauza comună, de bunul comun, de vistieria comună, dacă am dubii faţă de manageri, e clar că mecanismul comun nu funcţionează”, afirmă Mircea V. Ciobanu.Portalul AGORA îl citează pe fostul premier Ion Sturza care susține decizia Comisiei Situații Excepționale privind achitarea poliței de asigurare de către moldovenii care se întorc în țară și străinii cu permis de ședere. Potrivit lui Sturza, asigurarea medicală este o necesitate. În opinia sa, sistemele sociale moderne sunt construite pe principul de solidaritate: cei sănătoși îi ajută pe cei bolnavi, cei tineri - pe cei bătrâni, cei bogați - pe cei săraci. Situația dramatică de azi demonstrează cu prisosință că lucrurile se pot schimba într-un moment, din contribuabil poți să devii beneficiar, subliniază Sturza.Corona-criza: măsuri economice utile sau o farsă de 1 aprilie? – așa este intitulat un articol de analiză de la SIC.md. Autorul Marcel Spatari scrie că deși Guvernul comunică preponderent despre măsuri referitoare la subvenționarea companiilor în perioada stării de urgență și la mărirea ajutorului de șomaj, Hotărârea vine la pachet cu un șir de măsuri care sunt evident scoase din sertar și erau pregătite înainte de criză. Spatari subliniază că măsurile Guvernului par a fi luate în stil autoritarist. „În lista partenerilor consultați de Guvern apar doar asociații de business și lipsesc cu desăvârșire sindicatele”, se punctează în material. „Faptul că guvernul a utilizat ocazia asumării răspunderii pentru a introduce nu doar măsuri care sunt mai mult sau mai puțin necesare pe perioada carantinei, dar și modificări legislative de fond în mai multe legi fundamentale ale țării, neprioritare la această etapă, reîntăresc imaginea unui guvern cu apucături autoritare care ignoră partenerii sociali (sindicatele, patronatele) și se substituie organului legislativ în această perioadă dificilă”, afirmă Spatari.Într-un comentariu pentru portalul Media-Azi, Natalia Junghietu, directoarea ziarului regional Expresul, scrie că odată cu sistarea procesului de editare a publicațiilor periodice, va fi afectat gradul de informare a unei părți importante a populației, în special, din mediul rural. „Pe lângă aceasta, suspendarea activității redacționale va duce la pierderi financiare”, subliniază autoarea. În cazul în care guvernarea decide „soarta” presei scrise, de ce nu ar decide și subvenționarea acesteia pentru perioada cât i-a fost suspendată activitatea? – se întreabă Junghietu.Despre aritmetică cu respectarea distanței scrie Lidia Ceban pentru portalul Noi.md. Autoarea subliniază că educaţia de la distanţă există demult, iar în diferite ţări mulţi oameni apelează la ea şi obţin studii fără a ieşi din ţară sau din casă. Una dintre sursele citate în material afirmă că etapa iniţială a educaţiei de la distanţă este ceva mai grea, deoarece unii copii înţeleg carantina ca pe o vacanţă, nu ca o continuare a procesului de studii în alt format. O profesoară cu care a discutat autoarea a povestit că pentru ea prima săptămână de studii online a mers greu: era complicat să se deprindă cu noul regim al zilei, cu necesitatea de a repartiza timpul copilului consacrat studiilor, odihnei, obligaţiilor casnice. 
09:30
Liderii a 13 partide membre Partidul Popular European, cea mai mare fracțiune din Parlamentul European, au semnat joi o scrisoare în care cer oficial excluderea partidul Fidesz al premierului ungar Viktor Orban. Partid suspendat de un an în cadrul Partidului Popular European. „Cerem excluderea Fidesz din PPE” se arată în cerere pentru că „există riscul ca premierul Viktor Orban să profite de noile sale prerogative pentru a îngrădi și mai mult libertatea societății civile”.Potrivit statului Partidului Popular European, președinția PPE sau „șapte partide membre sau asociate” din țări diferite pot cere excluderea unui partid. Următoarea reuniune PPE este programată în iunie dar membri ai partidului au declarat portalului Politico.eu că cererea de joi ar putea accelera lucrurile.
08:40
Ajutorul Uniunii Europene pentru țările din Parteneriatul Estic este un pic întârziat de probleme „tehnice” față de cel pentru Balcanii de Vest dar vom recupera timpul și în curând ajutoare medicale de prim ajutor vor sosi și în aceste țări, a declarat Europei Libere, comisarul pentru vecinătate, Oliver Varhelyi. Temerea UE, a continuat Varhelyi, este că aceste țări, cu sisteme sanitare mai fragile, ar putea deveni scena unei „explozii” a pandemiei, motiv pentru care Bruxelles-ul a reacționat repede, cerându-le „să spună cu ce pot fi ajutate”. Uniunea Europeană a anunțat recent un ajutor de urgență pentru țările din Parteneriatul Estic de 140 de milioane de euro, pentru echipament medical necesar în lupta cu pandemia de coronavirus și încă 750 de milioane de euro  pentru sprijinirea economiilor din aceste țări, afectate de pandemie. Banii se împart în funcție de urgență, în baza cererilor clare trimise de guvernele respective la Bruxelles, după cum a explicat la Europa Liberă europarlamentarul Sigfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE.Varhelyi a mai declarat că pentru moment, la nivelul Uniunii Europene nu există o strategie pentru a facilita revenirea la muncă în țările UE a angajaților sezonieri din țările Parteneriatului Estic dar se caută soluții la nivel bilateral. „Prioritatea acum este lupta cu pandemia de coronavirus” a spus comisarul european în interviul cu Europa Liberă, „trebuie să ținem sub control răspândirea noului virus”.
Acum 24 ore
06:50
Majoritatea specialiștilor susțin că vârful epidemiei în România va fi între 20 aprilie și 1 mai, spune premierul Ludovic Orban. În aceste condiții, alegerile locale nu se vor mai putea organiza pe 28 iunie, data preconizată anterior, urmând ca mandatele aleșilor locali să fie prelungite.Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, estimează că relaxarea restricțiilor de liberă circulație va fi posibilă abia după 15 mai. 
06:30
Mai multe ţări membre ale Uniunii Europene au avertizat joi împotriva încălcării statului de drept în blocul comunitar pe motivul luptei împotriva pandemiei de COVID-19, într-un moment în care premierul ungar Viktor Orban şi-a acordat puteri aproape nelimitate în cadrul stării de urgenţă.Fără a contesta dreptul guvernelor de a lua măsuri excepționale  în lupta cu pandemia de coronavirus, cele 14 state UE cer ca "măsurile de urgenţă t să fie limitate la strictul necesar, să fie proporţionale şi provizorii prin natura lor" şi „să facă obiectul unei reexaminări regulate". Cu excepția Letoniei, toate țările semnatare sunt state vechi membre ale Uniunii Europene, în frunte cu Germania, Franța, Italia și Spania.
06:30
Preşedintele Vladimir Putin a prelungit joi până la 30 aprilie inclusiv concediul cu plată impus în toată Rusia, într-un efort al autorităţilor de a limita propagarea noului coronavirus. Această măsură, în vigoare din 28 martie în Rusia, „a permis să se câştige timp", dar "vârful epidemiei în lume nu a fost încă depăşit, inclusiv în ţara noastră", a subliniat preşedintele rus.Putin a precizat că liderii regionali vor putea să aleagă care întreprinderi şi societăţi vor fi autorizate să lucreze şi ce fel de izolare vor impune populaţiei regiunii lor.Oficial, în Rusia erau înregistrate joi 3.548 de cazuri de COVID-19 și 30 de decese ca urmare a pandemiei.
06:30
Aproximativ 350.000 de cetăţeni ai Uniunii Europene , blocaţi în străinătate din cauza restricţiilor de călătorie legate de coronavirus, au fost repatriaţi, însă alţi 250.000 sunt în continuare prinşi în afara graniţelor UE, au afirmat joi oficiali europeni. Un înalt responsabil european a spus că, de la începutul crizei, circa 600.000 de persoane au cerut ajutor pentru a se întoarce acasă, fie prin ambasada lor, fie prin misiunile UE din străinătate.Uniunea Europeană a venit în sprijinul statelor membre şi ale unor ţări vecine, cum ar fi Marea Britanie, Norvegia şi Islanda, pentru a-i repatria pe călătorii ale căror zboruri de întoarcere au fost anulate din cauza pandemiei. Majoritatea repatrierilor s-au făcut prin zboruri comerciale sau prin curse charter organizate de guverne naţionale.
06:30
Avocatul poporului Mihail Cotorobai a expediat joi o notă Comisiei naționale pentru situații excepționale în care a cerut includerea unui reprezentant al societății civile în comisie Acest reprezentant ar urma „să asigure un proces decizional bazat pe drepturile omului în perioada situației de urgență”. Cererea a venit la o zi după ce mai mulți apărători ai drepturilor omului și-au arătat îngrijorarea față de multiplicarea mesajelor de ură mai ales în spațiul virtual.Mihail Cotorobai constata miercuri cî multe atacuri, proferate pe rețelele sociale, se îndreaptă împotriva diasporei, văzută acum drept factorul care ar fi declanșat epdemia de coronavirus în Republica Moldova.
06:10
În Statele Unite, noul epicentru al pandemiei de coronavirus, efectele economice se fac deja resimțite, înainte chiar ca epidemia să fie atins punctul de vârf. Săptămâna aceasta s-au înregistrat încă 6 milioane de șomeri, care se adaugă la cele peste 3 milioane de acum două săptămâni. Este o cifră fără precedent pentru numai 14 zile.La Casa Albă, în cursul conferinței de presă zilnice legată de pandemia de coronavirus, președintele Donald Trump a mulțumit Rusiei pentru ajutorul medical trimis Statelor Unite. „Este un gest frumos” a comentat Trump, respingând totodată ideea că Moscova ar putea folosi acest gest în scopuri propagandistice.Transportul rusesc constă în mare parte din ventilatoare și echipament de protecție. Putin „ ne-a oferit multe lucruri medicale de bună calitate iar eu am acceptat pentru că ar putea salva multe vieți” a spus între altele Trump. Ajutorul fusese oferit săptămâna trecută în cadrul unei discuții telefonice între cei doi lideri axată pe cooperarea în fața pandemiei de coronavirus.Pe de altă parte este de așteptat ca în Statele Unite să se recomande ca toată lumea să poată măști de protecție artizanale în locuri publice cum ar fi magazine sau farmacii, lăsând măștile mai sofisticate pentru medici și personalul sanitar, relatează NYT.
06:10
Miniştrii afacerilor externe NATO, reuniţi joi în videoconferinţă, au dat asigurări că Alianţa rămâne pe deplin operaţională, astfel încât criza de sănătate provocată de coronavirus să nu se transforme într-o criză de securitate. Totodată au anunțat că NATO va coordona transporturi militare pentru evacuarea bolnavilor şi furnizarea de echipamente medicale. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg a mai anunțat că la jumătatea lunii aprilie a fost convocată o întâlnire a miniştrilor apărării „pentru a face bilanţul situaţiei şi a adopta măsuri suplimentare" în lupta cu pandemia de coronavirus.
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.