Europa Libera

Acum 6 ore
21:40
Interesul preşedintelui rus, Vladimir Putin, nu e legat atât de SUA, cât de Europa, crede Dumitru Mînzărari, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă, fost secretar de stat în Ministerul Apărării de la Chişinău. „Putin înţelege că Europa este slabă fără suportul american, de aceea miza e să creeze fisura aceasta între SUA şi Europa, ca s-o facă mai îngăduitoare în acceptarea propunerilor ruse de împărţire a zonelor de influenţă”, a comentat analistul moldovean într-un interviu la Europa Liberă rezultatele summit-ului de la Helsinki. Mînzărari găseşte, pe de altă parte, greşită strategia „business deal” a preşedintelui american care va duce în cele din urmă la o ruptură transatlantică, greu de reparat de viitorii preşedinţi americani, dar şi la un risc mai mare de război.  Dumitru Mînzarari: „Aș vrea să răspund la întrebarea Dvs. făcând o referință la un punct de reper, la lumea de până la Trump, ca să putem înțelege diferența. Putem spune că perioada administrației Barack Obama a reflectat politica americană externă care s-a stabilit după Războiul Rece, care era menținerea supremației Statelor Unite, atât în domeniul de securitate, dar în special păstrarea acelor mecanisme de comerț internațional de care beneficiau Statele Unite, cât și lumea occidentală în genere și în genere de fapt și țările mai sărace, fiindcă creau o predictibilitate, creau un cadru de comerț, care era predictibil pentru businessul internațional și evident că Statele Unite trebuiau să cheltuiască multe resurse ca să păstreze acest mecanism, acest cadru internațional pe care Statele Unite l-au stabilit de fapt după al Doilea Război Mondial, dar au obținut mai mare influență în contextul acestui sistem după terminarea Războiului Rece. În acest context se regăsea viziunea de valori și norme, se regăsea puternic, ceea ce Trump considera ca o lipsă de eficacitate și recent am văzut un video vechi, de vreo poate un deceniu și ceva, unde un Trump tânăr era la o emisiune în Statele Unite și el vorbea de faptul că Statele Unite pierd prea mulți bani pentruDl Trump gândește ca un businessman, el vede cadrul internațional ca un cadru intern... suportul altor aliați, că nu este comerțul foarte eficient. Deci, dl Trump gândește ca un businessman, el vede cadrul internațional ca un cadru intern, unde viziunea sa este pragmatică și scopul este unul – să genereze câștig, să facă bani, dar dumnealui greșește aliniind aceste două cadre... Într-un stat democratic, unde este cadrul de drept, care protejează proprietatea privată și cadrul internațional, care este mai puțin regulat și de fapt erau Statele Unite cu Occidentul, care într-un fel mențineau ordinea aceasta. Și dl Trump vede aceste elemente ca ineficacități și vrea să le schimbe. Modul cum el reacționează, cum discută cu alte state membre spunând că, „uite, noi vă asigurăm securitatea, plătiți pentru asta”, el nu înțelege că, dacă el schimbă sistemul internațional după logica aceasta pragmatică de business, el va distruge acele garanții și, de fapt, va genera mai puțin profit pe termen lung pentru Statele Unite. Deci nu putem să spunem că Trump dorește cumva poate să se alinieze cu rușii. Mie mi se pare că el are o minte pragmatică, pur și simplu nu înțelege mediul în care operează, că mediul internațional este foarte diferit de cel domestic intern din Statele Unite. Și atunci, încercările lui, de exemplu, de a ieși din acordul cu Iranul pe armele nucleare, încercările de a se înțelege cu Putin pe anumite elemente, în viziunea sa el face business deal cu un alt businessman, unde el gândește că va genera profit mai mare pentru SUA, ceea ce nu e adevărat. Și consilierii lui anume aceasta încearcă să-i spună, dar el nu are încredere în ei. Referitor la NATO. Aici iarăși se reflectă gândirea lui de câștig monetar, neluând în considerație faptul că condițiile în care acest câștig monetar are loc în cadrul internațional se bazează pe respectarea unor drepturi și valori și el, spunând țărilor NATO - „voi trebuie deja să plătiți pentru protecția pe care v-o oferim” sau nu neapărat direct, s-ar putea indirect, de exemplu, „renunțând la gazul Rusiei și cumpărând gazul nostru, deși el este mai scump, dar oricum în acest fel voi ne răsplătiți, pentru că noi vă oferim securitatea”. În cazul de față, Trump pur și simplu va genera o mobilizare a unor state din Europa de Vest, care vor începe să investească mai mult în protecția lor și vor rupe relațiile, vor slăbi relațiile cu Statele Unite și dacă următorul președinte care va fi după Trump nu va repara această fisură, atunci vom reveni de fapt într-un sistem internațional care este mai pragmatic, care mai mult ne va aminti sistemul internațional de până la al Doilea Război Mondial și se va crea mai multă insecuritate, mai mare risc de război, fiindcă dacă conexiunea asta transatlantică între Statele Unite și Europa slăbește, asta va încuraja țări precum Rusia să folosească forțele armate împotriva Europei, de exemplu, fiind de părerea că Statele Unite nu vor interveni și oricum Statele Unite vor fi nevoite să intervină, fiindcă bunăstarea lor depinde de securitatea Europei, dar faptul este că greșelile vor fi făcute și se creează risc de război. Anume asta dl Trump nu înțelege. Nu cred că el are intenții proaste, el pur și simplu nu înțelege și se străduiește să aplice un cadru de business pragmatic la contextul internațional care este un pic diferit.”Europa Liberă: Dar iată analiștii care atrag atenția, de exemplu, că președintele Trump a fost mai împăciuitor la Helsinki și mai beligerant la summitul NATO, deci, credeți că astea toate sunt detalii? Detalii, dar detalii vorbitoare sau nu pentru Dvs.?Dl Trump, practic, nu a spus nimic, a fost super-superficial... Dumitru Mînzarari: „Eu cred că este un context mai obscur aici la care trebuie să atragem atenția. Faptul că campania electorală a lui Trump a fost afectată foarte mult de acuzațiile că el a câștigat datorită suportului rus și că de fapt ar fi vulnerabil în fața unor presiuni ruse, aparent, dacă ne uităm în presa americană, care îl critică pe Trump, există opinia asta că Trump anterior, înainte de a fi președinte, a avut niște interacțiuni cu rușii, care l-ar fi culpabilizat. Există opinia asta puternică și ea pare să fie alimentată și de serviciile de informații americane și d-lui reacționează la aceste acuzații. Eu cred că prietenia și interacțiunea lui cu dl Putin trebuie să fie văzută anume în acest context. Apropierea sa de Rusia într-adevăr trezește destul de multe întrebări, în special, dacă ne uităm la conferința de presă comună, dl Trump practic nu a spus nimic, a fost super-superficial. Dacă dl Putin a trasat, a pus niște accente concrete pe anumite politici care interesează Rusia, dl Trump a făcut o mențiune la regimul de nonproliferare a armelor nucleare și lupta contra terorismului și practic atât. El nu prea mult a vorbit, adică a fost destul de superficial și diplomatic, un limbaj care e folosit atunci când nu prea ai ce spune. Atunci, întrebarea este: care a fost sensul întâlnirii dlui Trump cu Putin? Faptul că d-lui a fost mai agresiv față de Europa și în special față de Germania se datorează cred că personalității dlui Trump, fiindcă d-lui a fost criticat dur de Marea Britanie, de Germania și d-lui răspunde într-un fel. Relația Trump-Putin, cel puțin în aparență, se bazează pe faptul că președintele Putin îl laudă foarte mult în conversațiile lor telefonice. Într-un fel este un ego-masaj din partea președintelui Putin și atunci, dacă vedem că acest lucru este atât de mult și de bine apreciat de dl Trump, înseamnă că pentru d-lui rolul persoanei în politica internă și externă nu trebuie subapreciat, în special la liderii statelor puternice personalitatea contează mult, fiindcă în special președintele american are o independență mare în politica externă și atunci personalitatea președintelui afectează politica și dacă d-lui poate fi curtat cu astfel de abordări, el se va adresa pozitiv către persoanele care îl curtează în felul acesta și va ataca agresiv persoanele care îl critică. E psihologie umană.”Europa Liberă: Ce și cum câștigă Rusia, ce și cum câștigă Putin de la toată această situație?Principala miză a lui Putin este să creeze fisura aceasta între Statele Unite și Europa... Dumitru Mînzarari: „Cred că e prematur încă să spunem că Putin câștigă. Putin înțelege foarte bine că instituțiile americane guvernamentale sunt foarte solide și prin instituții nu am în vedere agenții, dar am în vedere acele mecanisme de drept și pârghii și contrabalanțe, checks and balance, care asigură cadrul democratic în Statele Unite. Aceste pârghii și contrabalanțe sunt foarte puternice și îl limitează pe dl Trump de la multe acțiuni unilaterale. Și Putin înțelege acest lucru. Principala miză este să creeze fisura aceasta între Statele Unite și Europa pentru a slăbi legătura transatlantică, fiindcă d-lui înțelege că Europa este slabă fără suportul american și de fapt interesul Rusiei nu sunt Statele Unite, interesul Rusiei este Europa. Dacă ne uităm în istoric, în intervențiile pe politică externă ale președintelui Putin, d-lui a făcut o propunere către Occident, Statele Unite și unele state importante din Europa Occidentală că ar fi bine – pentru a asigura stabilitatea și securitatea internațională – să separe un fel de responsabilități geografice ale acestor țări mari. Deci, el solicita legalizarea spațiului de influență rus și evident că Occidentul i-a refuzat, dar d-lui continuă să dorească acest lucru, să restabilească un spațiu de influență rus, fiindcă modul lui de gândire este că Rusia este un actor global, care trebuie să joace un rol mult mai mare în relațiile internaționale, să i se creeze un cerc elitist de țări, care să dicteze sistemul și comportamentul internațional. Din acest motiv, d-lui iarăși încearcă să slăbească Europa, fiindcă dacă Europa nu mai are suportul american sau cel puțin percepe că nu-l are, ea va fi mai îngăduitoare, iar în acțiunile cu Rusia ea are o mai mare probabilitate să accepte unele propuneri de politică de putere a Rusiei, unde să-i ofere Rusiei o libertate mai mare de acțiune, de exemplu în Europa de Est. Deci, toate aceste lucruri se fac evident nu doar cu scopul de a mări avantajele businessului rus și capacitatea lui de a avea interacțiuni economice în aceste țări, fiindcă nu e nevoie de vulnerabilizarea sistemelor politice ale vecinilor Rusiei pentru a face business, dar vulnerabilizarea acestor sisteme politice, penetrarea guvernelor se face cu scopul de a controla aceste țări. Și dacă controlezi țările, atunci le poți forța să voteze cu tine în forurile internaționale, în cadrul Națiunilor Unite, în cadrul Organizației pentru Cooperare și Securitate în Europa și îți mărești capacitatea de a schimba cadrul și regulile de comportament în sistemul internațional.”Europa Liberă: Ce face Republica Moldova? Înțelege ea ce se întâmplă în jurul ei, face pașii cuveniți sau nu? Ce șanse sunt ca să ajungă la o înțelegere?Pentru Moscova este foarte favorabil să aibă un guvern autoritar la Chișinău... Dumitru Mînzarari: „Problema Republicii Moldova este că nu avem un guvern democratic veritabil, care ar fi constrâns de balanțele și pârghiile instituționale ale statului ca să promoveze anume interesele poporului, interesele țării. Din păcate, conducerea actuală a Republicii Moldova încearcă să se mențină la putere. Prin invalidarea alegerilor locale de la Chișinău, a dat un semnal puternic că nu este gata să transmită puterea în urma alegerilor și dorește să se mențină și acest fapt o vulnerabilizează în cadrul relațiilor internaționale, în special în cadrul interacțiunii cu Rusia. Pentru ruși este foarte favorabil să aibă un guvern autoritar la Chișinău din motivul că, atunci când ai un guvern democratic, ai de-a face cu trei ramuri de putere și toate aceste trei ramuri sunt independente una față de alta și pot să-și limiteze niște pași exagerați care încalcă cadrul legal. Și atunci pentru ca un actor extern să controleze o astfel de țară are nevoie să preia controlul asupra a trei ramuri ale puterii. Într-un stat autoritar, pentru Rusia e necesar doar să controleze un actor și este mai puțin costisitor și mai ușor să influențeze un stat autoritar, decât un stat democratic. Și atunci pentru ruși e favorabil ca Moldova să fie un stat autoritar, fiindcă ei vulnerabilizează această conducere și atunci de fapt creează din Moldova un stat satelit care aparent pare independent, suveran, dar de fapt este un satelit al Rusiei, cum sunt și alte state din spațiul post-sovietic. Cred că există încă o cale înapoi, există posibilitatea să reparăm această greșeală, dar pe moment indicatorii pe care îi vedem sunt că guvernarea curentă ar dori să meargă spre o consolidare a sistemului autoritar în Republica Moldova și aceasta o va vulnerabiliza față de Rusia. De aceea vedem că președintele Dodon a plecat la Moscova, rușii l-au numit pe dl Kozak reprezentantul președintelui Rusiei pentru relații economico-comerciale, dar de fapt el a fost numit pentru Transnistria. Toți acești pași sunt făcuți datorită faptului că rușii anume înțeleg că guvernul de la Chișinău a devenit mult mai vulnerabil pentru penetrarea externă și ei fac pașii aceștia. Ei văd că dacă guvernul de la Chișinău s-a certat, într-un fel și-a creat relații mai dificile cu Occidentul și deci în perspectivă urmează să nu primească finanțare, atunci el va fi posibil mai maleabil și mai ușor de conversat pe anume probleme pe care le avem cu Rusia și mai ales este conflictul transnistrean, care este o pârghie a Rusiei menită anume să preia controlul asupra Republicii Moldova, adică s-o prefacă într-un stat satelit. Pentru ruși este o oportunitate, de aceea dacă acceptăm logica pe care am delimitat-o, atunci următorii pași vor fi un schimb de vizite și întâlniri între guvernul de la Chișinău și oficiali ruși, care inițial vor fi cred că în culoare, vor fi închise, noi nu vom ști ce s-a discutat, dar, dacă vedem aceste întâlniri, deci practic este o probabilitate de aproape 100% că se stabilește un cadru de relații între Rusia și Chișinău, care va apropia într-un fel Chișinăul de Rusia, dar de fapt îl va vulnerabiliza, îl va face mai ușor pentru ca Rusia să înceapă să ne controleze și mai mult instituțiile de stat. Și dacă observăm aceste lucruri, atunci este foarte probabil să vedem o „soluționare” a conflictului transnistrean, unde oficial și de facto conflictul transnistrean va fi soluționat, ne vom ciocni cu acea finalitate a conflictului transnistrean pe care rușii au dorit să ne-o impună, adică să-i ofere capacitate Tiraspolului, prin intermediul unor actori proximi în politica noastră – și președintele Dodon este unul din acești actori –, să ne influențeze politica externă și internă. Deci să refuzăm, de exemplu, integrarea europeană spunând că pentru noi nu e bine, că noi suntem dezavantajați, că condițiile sunt prea aspre ș.a., adică motive vor fi inventate și vor fi plauzibile pentru populația noastră; populația noastră care se gândește în momentul de față la supraviețuirea economică. Asta cred că e situația curentă în Republica Moldova și asta cred că va fi exploatată de Rusia.”
21:30
Președintele american Donald Trump spune că întâlnirea sa de luni cu liderul rus Vladimir Putin, la Helsinki, a fost chiar mai bună decât întâlnirea de la NATO, respingând criticile că ar fi adus prejudicii Statelor Unite. „Deși am avut o întâlnire formidabilă la NATO, strângând sume uriașe de bani, am avut o întâlnire încă și mai bună cu Vladimir Putin al Rusiei”, a scris Trump pe Twitter, la revenirea în Statele Unite, adăugând: „Din păcate, nu este prezentată ca atare - Fake News o iau razna!”.Casa Albă a anunțat că Trump va face astăzi noi declarații de presă despre ziua petrecută în Finlanda cu Putin, înainte de a se vedea cu spicherul republican al Camerei Reprezentanților, Paul Ryan. Ryan împreună cu alți republicani precum și mulți congresmeni democrați au criticat aspru întâlnirea lui Trump cu Putrin, spunând că a fost în detrimentul Statelor Unite. Criticile au vizat mai ales faptul că la conferința de presă comună a celor doi lideri, Trump a minimalizat din nou concluziile serviciilor de informații americane că Rusia a intervenit în campania prezidențială din 2016.
20:20
Curtea Supremă de Justiție din Chișinău a respins cererea lui Andrei Năstase de revizuire a deciziei prin care a refuzat să valideze alegerile pentru postul de primar al capitalei, câștigate de liderul PPDA luna trecută. Avocatul lui Năstase a declarat Ziarului de Gardă că așteaptă motivarea hotărârii de astăzi, pentru a decide asupra pașilor următori. Săptămâna trecută, Năstase a cerut rejudecarea cauzei privind nevalidarea alegerilor din 10 iunie pe motiv că au apărut circumstanțe noi, anume că o judecătoare implicată în proces depășise limita de vârstă de 65 de ani pentru a mai putea deține calitatea de magistrat. Invalidarea alegerilor din Chișinău a cauzat critici occidentale aspre la adresa guvernării moldovene, cereri de asigurare a independenței justiției și suspendarea ajutoarelor macrofinanciare din partea Uniunii Europene.
20:10
Curtea Internațională pentru Justiție a confirmat că Iranul a depus o plângere împotriva Statelor Unite din cauza deciziei președintelui Donald Trump de a-i reimpune sancțiunile ridicate prin acordul nuclear semnat din 2015. Teheranul spune că retragerea Statelor Unite din acordul semnat de Iran și șase puteri globale, inclusiv fosta administrație americană în frunte cu Barack Obama, ar încălca normele dreptului internațional. Ceva mai devreme, ministrul iranian de externeMohammad Javad Zarif a spus că Statele Unite trebuie să răspundă pentru reimpunerea unilaterală a sancțiunilor. Acordul din 2015 care prevede ridicarea acestora în schimbul reducerii activităților nucleare iraniene a permis Iranului să reînceapă vânzările de petrol și gaze pe piața internațională. Președintele Trump a criticat mereu acordul nuclear cu Iranul  semnat de predecesorul său și l-a denunțat în luna mai.
Acum 8 ore
19:30
Invitata de astăzi este Galina Vasilieva
19:30
Este vorba de peste 1600 de reclamanţi în cel mai complex dosar vizând încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană
19:10
În primul său discurs proeminent de la încheierea mandatului, fostul președinte american Barack Obama a spus astăzi că drepturile omului și alte valori sunt amenințate în lumea întreagă de lideri care promovează politica fricii, resentimentului și retragerii în tranșee și care se află într-o ascensiune rapidă.Vorbind în Africa de Sud, la o ceremonie unde s-au marcat 100 de ani de la nașterea fostului președinte Nelson Mandela, Obama a mai spus că lumea traversează o perioadă bizară și incertă, în care politicienii aflați la putere mint fără a se mai teme că o să fie prinși cu minciuna, încearcă să submineze orice instituție și să golească democrația de conținut. „Nu sunt alarmist. Pur și simplu constat faptele. Priviți în jur”, a mai spus Obama.
19:10
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat două decizii noi contra Rusiei în dosare privind regiunea transnistreană. În unul din aceste dosare, CEDO a cerut Rusiei să asigure dreptul la proprietate pentru 1600 de fermieri și firme din raionul Dubăsari ale căror terenuri au fost sechestrate de către autoritățile de la Tiraspol în 2004. Asociația Promo Lex care a reprezentat petiționarii mai spune că Rusia a fost obligată să le achite despăgubiri de câte 1500 de euro fiecare.Într-un alt dosar, CEDO a obligat Moscova să achite despăgubiri de 90 de mii de euro pentru cinci polițiști moldoveni reținuți și maltratați de autoritățile transnistrene în 2006, pe motiv că ar fi încercat să răpească un politician local, au anunțat reprezentanții polițiștilor de la Casa de avocatură „Hanganu, Tănase & Partenerii”.
19:10
Liberalul-democratul Iurie Ţap spune că primarul de Orhei ar frauda viitoarele alegeri parlamentare. În replică, Shor afirmă că vrea „să ajute oamenii simpli”
18:50
Președintele rus Vladimir Putin a semnat, săptămâna trecută, numirea în postul de emisar special al Kremlinului pentru R. Moldova a vicepremierului Dmitri Kozak. Numele politicianului rus de 58 de ani este pentru mulți moldoveni sinonim cu „federalizarea” – esența unui plan prezentat de rezolvare a chestiunii transnistrene prezentat de el la începutul deceniului trecut. Cum era firesc, numirea lui Kozak în noul post a stârnit ecouri numeroase la Chișinău. Analistul politic, profesorul universitar Mihai Cernencu este de părere că s-ar urzi scenariul de rămânere a R.Moldova în zona de influentă a Rusiei. Europa Liberă: Ce părere aveți Dvs. despre noul emisar responsabil pentru relațiile cu Republica Moldova, Dmitri Kozak, cel care este cunoscut ca arhitectul planului de federalizare. Ce câștigă Moldova de la numirea lui?Mihai Cernencu: „Așa cum n-a câștigat nimic pe timpul lui Rogozin, eu nu cred că Republica Moldova are de câștigat, ci, dimpotrivă, are de pierdut, pentru că astăzi, în tandem cu actualul președinte, ar încerca o singură mișcare, mișcare foarte serioasă, deci federalizarea Republicii Moldova, ca să-i asigure lui Dodon până la sfârșitul vieții că o să existe Republica Moldova și că nu se va duce în Uniunea Europeană, și că nu se va uni cu România, și că nu se va duce în cosmos. Deci, scopul fundamental pe care îl are Dmitri Kozak aici este de a preîntâmpina de fapt românizarea Republicii Moldova, prin federalizare cu Găgăuzia și Transnistria parte componentă, este de a menține ancorată Republica Moldova în sfera de influență a Federației Ruse. Acesta este de fapt mesajul pe care vine să ni-l aducă numirea lui, ca de altfel și acea arhitectură pe care o propusese el anterior. Mijloacele de informare din Rusia, din Transnistria, dar și Dodon spun doar minciuni. Ei nu vor să menționeze un singur lucru că documentul, care a fost pregătit atunci și care a fost parafat, peste noapte a fost schimbat, a mai fost adăugat încă un paragraf despre staționarea trupelor.”Europa Liberă: Pe o perioadă de 20 de ani atunci era?Mihai Cernencu: „Da. Și pe urmă chiar a fost și schimbat. Să-l întrebați pe Voronin și el o să vă spună, pentru că de fapt se vehiculează tot timpul ideea că au influențat americanii, europenii… Debilisme. Documentul a fost parafat, ceea ce înseamnă că a fost acceptat de ambele părți și după parafare nu mai poate interveni nicio schimbare. Asta este de fapt esența a ceea ce s-a întâmplat și lucrul acesta trebuie de spus tare, ca să-l cunoască oamenii. Deci nu are nimic de câștigat Republica Moldova, ci are de pierdut doar prin bulversări, prin diferite mișcări și acțiuni subversive împotriva Republicii Moldova.”Europa Liberă: Iar despre acest așa-numit „plan Kozak” de federalizare, respins la vremea sa de președintele comunist Voronin, totuși a fost respins atunci, pentru că nu s-a ajuns la semnare. Actualul șef de stat, Igor Dodon, spune că în 2003, acum 15 ani, a fost ratată cea mai reală șansă de rezolvare a problemei transnistrene, dar tot el spune că acum circumstanțele s-au schimbat radical și că Republica Moldova nu poate accepta un model elaborat de cineva din afara țării.Igor Dodon nu reprezintă Republica Moldova și interesele statului Republica Moldova, el reprezintă interesele Federației Ruse... Mihai Cernencu: „Da, este adevărat, numai că el asta o face pentru opinia publică și nu pentru că el judecă astfel. El de fapt judecă ca un trădător al Republicii Moldova. El nu reprezintă Republica Moldova și interesele statului Republica Moldova, el reprezintă interesele Federației Ruse, ale președintelui Putin și ale cercurilor extremiste din Federația Rusă. Acesta este de fapt cel pe care îl avem noi în calitate de președinte, pentru că eu n-am auzit din gura lui nicio singură dată să ceară retragerea trupelor rusești de aici de pe teritoriul Republicii Moldova, n-am auzit niciodată să spună că de fapt Rusia a început, prin susținerea mișcărilor separatiste - noi știm cum au început toate aceste mișcări în 1990, când Republica Moldova nu dorea să semneze la Ogariov acel nou tratat și atunci am fost amenințați că, „dacă n-o să semnați, o să aveți două republici pe teritoriul vostru” ș.a.m.d. Deci, oricum ar încerca și orice ar face, eu nu cred că o să-i aducă mai multe voturi în plus. El acum este în campanie electorală și sigur că nu spune deschis ce vrea să facă, că s-a schimbat situația ș.a.m.d.”Europa Liberă: Dar Dvs. ce credeți, pe moment totuși problema transnistreană poate fi rezolvată printr-un model de statut elaborat la Chișinău și discutat cu Tiraspolul?Mihai Cernencu: „Nu, nu, nu…”Europa Liberă: Și după aceea prezentat în formatul „5+2”?Mihai Cernencu: „Nu! Problema transnistreană nu va fi rezolvată în niciun fel, pentru că de fapt Transnistria a fost creată cu scopul de a șantaja Republica Moldova și a o menține în sfera de influență a Federației Ruse. Deci ori se adoptă un statut care să mențină și Tiraspolul și Găgăuzia să controleze restul teritoriului Republicii Moldova, ceea ce a fost de fapt „planul Kozak”, sau altă variantă nu merge. Rusia, fiind alungată din tot spațiul balcanic și al Europei Centrale și de Est, i-a rămas un singur forpost aici care stă în spatele Ucrainei, ca un cuțit de fapt în spatele Ucrainei și nu cred că sub nicio formă cel puțin în următorii 10, 15 ani, doar în cazul în care vor veni alte elite la conducere, care vor avea alte viziuni, cum a fost Charles de Gaulle în Franța atunci când a schimbat Constituția și când a părăsit coloniile din nordul Africii, atunci când au fost organizate vreo cinci atentate împotriva lui, dar el a mers la acele măsuri extraordinare. Deci, nu cred că în viitorul apropiat sau cel puțin pentru generația noastră va fi rezolvată această problemă, doar dacă va dispărea ca obiect geopolitic spațiul respectiv, atunci ar putea fi părăsit, dar eu n-am văzut niciun spațiu care a fost părăsit benevol de către Rusia. Polonia a fost părăsită doar că a intrat în NATO; Țările Baltice – doar că au devenit membre NATO; în Balcani tentativa Muntenegrului de a deveni membru NATO s-a soldat cu o încercare de lovitură de stat pentru a submina procesul de integrare în NATO și am văzut în ultimă instanță Grecia chiar a expulzat doi diplomați din Federația Rusă inclusiv încă doi care nu sunt doriți acolo care încercau să mituiască deputații din parlamentul grecesc ca să nu voteze acea înțelegere cu Macedonia ca ulterior Macedonia să poată deveni membră NATO. Noi știm ce înseamnă cumpărarea de deputați, pentru că Vitalie Burlacu a primit zece ani de închisoare, pentru că trebuia să cumpere trei deputați de la PLDM sau nu mai contează de unde, ca să nu voteze Acordul de Asociere. Deci, noi am văzut aceste lucruri și le-am simțit pe pielea noastră; se implică nemijlocit și asta înseamnă că Rusia nu are de gând să plece din această zonă; Rusia sub niciun pretext nu va pleca, deci nu poate fi soluționat conflictul transnistrean.” Europa Liberă: Dar aceste eforturi despre care vorbește guvernarea, eforturi mari care se întreprind pentru a apropia cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului cu ce se vor solda?Mihai Cernencu: „Nu știu cu ce se vor solda, dar Republica Moldova nici n-a fost chemată atunci când Transnistria a semnat Acordul acesta de Liber Schimb, Acordul de Asociere, că ei n-au fost chemați. Am văzut că a fost primit și de Londra Krasnoselski. Un studiu special, pe care l-a făcut Igor Munteanu nu demult la IDIS „Viitorul”, săptămâna trecută a fost prezentat, unde arată para-diplomația transnistreană cum încearcă… Asta de fapt este tentativa Federației Ruse de a salva cumva acest regim, pentru că ei nu pot rezista financiar. Și din punctul acesta de vedere, la momentul respectiv au acceptat condițiile Uniunii Europene, dar parțial. Așa că eu nu văd soluționarea…”Europa Liberă: Dar pașii pe care îi fac autoritățile țării unde vor duce?Mihai Cernencu: „Care sunt?”Europa Liberă: Pașii mici pe care spun că-i fac cei de la guvernare vor ajunge la pasul mare, care înseamnă elaborarea unui statut pentru regiunea transnistreană?Mihai Cernencu: „Nu cred că vor ajunge. Da, noi putem să elaborăm și zece statute și lucrul acesta este salutabil. Eu aș vrea să văd un astfel de statut, că este foarte bine, numai că Rusia niciodată nu va fi de acord, va găsi tot timpul orice doriți. Vedeți cu retragerea trupelor? Ei spun că „dacă retragem trupele, se începe războiul”. Ei nu vor să spună că acestea sunt trupe de menținere a păcii și sunt alte trupe – Grupul Operativ –, care este fără sancțiunea Republicii Moldova și abia după ce Organizația Națiunilor Unite a adoptat rezoluția, abia atunci au avut loc aceste clarificări și opinia publică mondială a perceput care este de fapt subtextul declarațiilor lui Lavrov peste tot.”Europa Liberă: Deci, un statut special pentru regiunea transnistreană degrabă nu va fi pe masa negocierilor?Mihai Cernencu: „Chiar dacă va fi și chiar dacă va fi și acceptat, au să-și pună o clauză că oricând el poate fi denunțat, ori poate că își mai schimbă… Vedeți cum este acum că „dacă Republica Moldova își schimbă statutul, noi părăsim Republica Moldova”. Ce înseamnă „își schimbă statutul”? Deci, dacă noi suntem republică prezidențială îi o chestie, dacă suntem parlamentară este altă chestie, dacă devenim membri ai CSI suntem altceva, membri ai Uniunii Europene  este altceva. Sunt niște trucuri pe care le face politica externă a Federației Ruse care de fapt au ca scop menținerea Republicii Moldova în sfera de influență a Federației Ruse.”
18:30
„Nu se știe exact despre ce au vorbit liderii celor două țări, dar au planificat să discute multe”, notează portalul NewsMaker.md
18:10
Expertul în problematica transnistreană despre riscurile unui nou plan de federalizare a Republicii Moldova
Acum 12 ore
17:00
Japonia și Uniunea Europeană au încheiat un amplu acord de liberalizare a comerțului, care creează cea mai extinsă zonă de comerț liber din lume și elimină tarifele vamale pentru toate produsele, de la mașinile japoneze la cașcavalul franțuzesc. Înțelegerea a fost semnată astăzi la Tokyo de premierul japonez Shinzo Abe cu președinții Consiliului și Comisiei Europene, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker. Semnatarii speră că va contrabalansa măsurile protecționiste în domeniul comercial luate de președintele american Donald Trump, care ar submina tendința de liberalizare a comerțului la scară globală. Japonia și Uniunea Europeană care dețin împreună o treime din Produsul Intern Brut mondial estimează că noul acord va duce la o creștere și mai mare a economiilor lor.
16:40
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Rusia în două dosare, care vizează modul cum a fost investigată asasinarea jurnalistei Anna Politkovskaia și tratamentul aplicat activistelor Pussy Riot. În primul caz, CEDO a constatat că Rusia a „eșuat în întreprinderea pașilor adecvați de anchetă pentru a găsi persoana sau critică în raport cu Kremlinul, care a fost împușcată în blocul său de locuit din Moscova, în octombrie 2006. În cazul Pussy Riot, CEDO a spus că cele trei membre ale grupului, care au interpretat o piesă punk într-o biserică din Moscova, în 2012, au fost supuse tratamentului inuman și degradant, iar dreptul lor la un proces corect și la libertate a fost încălcat. Activistele care au protestat prin manifestarea lor față de revenirea lui Vladimir Putin în funcția de președinte al Rusiei ar trebui să primească despăgubiri de 72 de mii de euro, a mai decis CEDO.
16:40
Presa germană relatează că serviciile de informații ale Rusiei au obținut cu ajutorul unui spion documente interne ale misiunii OSCE care monitorizează conflictul din estul Ucrainei. Potrivit televiziunii ARD, Serviciul Federal de Securitate (FSB) s-ar afla și în posesia dosarelor personale ale sutelor de angajați ai misiunii. Misiunea OSCE și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu presupusele acte de spionaj, spunând că i-ar submina activitatea.
16:40
Președintele ucrainean Petro Poroșenko spune că Rusia ar trebui să „fie trasă la răspundere” pentru doborârea avionului MH17 în estul Ucrainei, tragedie de la care se împlinesc astăzi patru ani. Toți cei 298 de oameni aflați la bordul aeronavei companiei Malaysian Airlines au fost uciși, majoritatea fiind pasageri din Olanda, Australia și Belgia. Într-un mesaj pe Facebook, Poroșenko a spus că cererea sa se bazează pe concluziile echipei internaționale de investigație în frunte cu procurorii olandezi, care a ajuns la concluzia că avionul a fost doborât de un sistem de rachete Buk aparținând forțelor armate ale Rusiei. În luna mai, echipa de investigație condusă de Olanda a spus că complexul Buk din care a fost lovit avionul a fost pe teritoriul ucrainean controlat de separatiștii pro-ruși de la brigada de rachete antiaeriene numărul 53 a armatei ruse. Rusia neagă orice implicare.
15:20
Ambasada Statelor Unite la Chișinău îndeamnă Republica Moldova să pună capăt justiției selective, să elimine corupția și să sporească transparența în sistemul judiciar pentru a asigura țării un viitor european. Într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a ambasadei se arată că „instituțiile puternice și independente ale sectorului justiției sunt esențiale pentru protejarea statului de drept, menținerea încrederii cetățenilor și atragerea investițiilor”.În context, se precizează că Ambasada SUA a oferit sprijin extensiv sectorului justiției din Moldova pentru a facilita integrarea europeană, care include și vizita în luna mai a doi judecători federali din SUA pentru a discuta cu judecătorii din Moldova despre etica judiciară și raționamentul juridic.După anularea alegerilor locale de la Chișinău, Ambasada Statelor Unite a criticat decizia Curții Supreme de Justiție drept „o evoluție îngrijorătoare, care continuă și în prezent erodarea încrederii cetățenilor moldoveni în procesul democratic”.
15:20
Partidul Democrat de guvernământ de la Chișinău a anunțat extinderea programului social „Prima casă” la familiile cu mulți copii. Președintele partidului, Vlad Plahotniuc, a precizat că după tineri și bugetari „am discutat despre o nouă inițiativă a Partidului Democrat, proiectul „Prima Casă 3”, un program de sprijin financiar pentru procurarea locuințelor de către familiile cu copii”. Vlad Plahotniuc a precizat, citat de Moldpres, că proiectul „Prima Casă 3” presupune compensarea treptată din bugetul de stat a creditului ipotecar, de la 10 până la 100%, în funcție de numărul copiilor în familie, dar nu a precizat dacă este asigurată și finanțarea pentru acest nou proiect social. Programul „Prima Casă” a fost lansat la 26 martie curent de către Guvern pentru a sprijini familiile tinere. Până în prezent, circa 200 de familii s-au mutat în propriile locuințe achiziționate prin intermediul acestui program, precizează Moldpres.
15:00
Președintele Igor Dodon a declarat că în 2003 s-a „ratat cea mai reală șansă” de rezolvare a problemei transnistrene, dar că acum circumstanțele s-au schimbat radical și R.Moldova nu poate accepta un „model elaborat de cineva din afară țării”.Este vorba de așa-numitul „Plan Kozak” de federalizare, respins la vremea sa de președintele Vladimir Voronin. Recent, Dmitri Kozak a fost numit reprezentant al Rusiei pentru relațiile comerciale cu Republica Moldova.Vorbind marți cu zariștii, după conferința de presă cu președintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, președintele Igor Dodon a ținut să precizeze că în acest moment, problema transnistreană poate fi rezolvată numai printr-un model „elaborat la Chișinău”, discutat cu Tiraspolul și după aceea prezentat în formatul de negocieri 5+2.Dodon a mai anunțat că la invitația sa, Dmitri Kozak va veni la Chișinău la toamnă pentru a discuta relațiile comerciale moldo-ruse și problema transnistreană. „Vom discuta, împreună cu copreședinții Comisiei mixte interguvernamentale R.Moldova – Rusia”, a spus Igor Dodon.  
15:00
Președintele Igor Dodon a explicat, la o conferință de presă, marți, că și-a amânat vizita în Statele Unite din cauza unei agende încărcate. La începutul anului, Dodon anunțase că va face o vizită în Statele Unite la începutul lunii iulie, la invitația domnului Brian Brown, președintele Organizaţiei Internaționale pentru Familie.Răspunzând unei întrebări a Europei Libere, Dodon a mai declarat că fundația primei doamne va fi singura care va finanța reuniunea anuală a Congresului Mondial al Familiei, organizată în septembrie la Chișinău, la inițiativa sa.Condus de Brian Brown, Congresului Mondial al Familiilor este o organizație din Statele Unite care militează împotriva căsătoriilor gay. Pe 22 mai, la o conferință de presă cu ocazia vizitei lui Brian Brown la Chișinău, președintele Igor Dodon sugerase că reuniunea din septembrie va fi finanțată de Fundația Sfântului Vasile cel Mare, al cărei fondator este oligarhul Constantin Malofeev.Constantin Malofeev se află pe lista persoanelor sancționate de Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada și Australia pentru faptul că s-a implicat în anexarea Crimeii de către Rusia, în martie 204, și pentru ațâțarea ulterioară a războiului separatist din estul Ucrainei.
Acum 24 ore
12:40
O parte a societății noastre nu a ieșit încă din prizonieratul propagandei sovietice (Nicolae Negru/ziarulnațional.md).
08:50
Ministerul american al justiţiei a anunţat luni arestarea unei cetăţene ruse acuzată de conspiraţie ca agentă a guvernului Rusiei. Maria Butina, în vârstă de 29 de ani, mai este acuzată că a încercat să se infiltreze în grupuri politice, inclusiv în cel mai puternic grup de lobby, cel al posesorilor de arme – o asociația apropiată de Partidul republican. Butina a fost arestată preventiv duminică şi va fi audiată miercuri de o instanţă. Potrivit Ministerului justiției, Butina a lucrat sub îndrumarea unui oficial de rang înalt de la Moscova, aflat pe lista de persoane sancționate de Ministerul de finanțe. Oficialul rus nu este identificat în documentele oficiale, dar Butina a publicat pe pagina sa de Facebook numeroase fotografii alături de Alexandr Torşin, vicepreşedinte al Băncii Centrale a Rusiei.
08:50
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat după summitul de la Helsinki că i-a propus omologului său american, Donald Trump, prelungirea tratatului START. Într-un interviu cu Fox News, Putin a afirmat că Moscova este pregătită să prelungească tratatul bilateral de reducere a armamentului strategic ofensiv, care expiră în 2021. Tratatul a fost semnat la Praga, în 2010, de preşedinţii de atunci ai Rusiei şi Statelor Unite, Dimitri Medvedev şi Barack Obama, şi a intrat în vigoare în 2011, cu opţiunea de prelungire a valabilităţii din 2021 până în 2026. Înţelegerea prevede că nu vor fi desfăşurate mai mult de 1550 de focoase şi bombe nucleare, limitând în acelaşi timp la 700 numărul rachetelor balistice intercontinentale, al rachetelor balistice lansate de pe submarine şi al bombardierelor nucleare desfăşurate, respectiv la 800 numărul aceloraşi categorii de armamente care nu sunt desfăşurate.În același interviu cu postul american de televiziune Fox News, Putin, a declarat  că Donald Trump consideră peninsula Crimeea parte a Ucrainei. Liderul de la Kremlin a reafirmat că, din punctul de vedere al Moscovei, Crimeea nu a fost anexată în 2014, deoarece populaţia peninsulei ar fi  votat pentru integrarea în Rusia. Anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene a atras impunerea unor sancțiuni internaționale ample îmmpotriva Rusiei, dar, în ultimul timp, președintele american făcuse o serie de declarații ambigue cu privire la Crimeea, care lăsau impresia că și-ar putea schimba poziția.
08:50
Primul summit ruso-american în opt ani a adus puține rezultate concrete, dar președintele american Donald Trump a repetat, citându-l pe Vladimir Putin, că Rusia nu a intervenit în alegerile prezidențiale din 2016 pentru că „nu avea de ce”. Comunitatea serviciilor americane de informații și două comisii ale Congresului american susțin însă că Rusia a intervenit activ în alegerile americane, în ultima fază a acestora, în favoarea candidatului Donald Trump. Recent, adjunctul procurorului general al Statelor Unite, Rod J. Rosenstein, a anunțat punerea sub acuzare a 12 ofițeri ai Servicilor de spionaj ruse care au pătruns în conturile e-mail ale Comitetului Național Democratic, ale echipei de campanie prezidențială a lui Hillary Clinton și a Comitetului de campanie electorală a Democraților din Congresul american.După summitul de la Helsinki, președintele american a repetat că nu a existat nicio înțelegere ascunsă între campania sa și Rusia pentru a-l ajuta să devină președinte și că investigarea acestei chestiuni în Statele Unite a cauzat un prejudiciu serios.Vladimir Putin a spus că summit-ul de luni 16 iulie, primul de când Trump a devenit președinte, a fost „foarte reușit și util”, fiind luate în discuție chestiuni privind controlul armelor, conflictele din Siria și Ucraina, relațiile comerciale și altele.
05:10
Responsabilii de calitatea alimentelor ce au făcut în aceste cîteva luni?
03:10
Din agenda principalelor evenimente anunțate ale zilei.
Ieri
21:30
Ambasada Franței la Moscova a anunțat că își închide misiunea economică în Rusia din cauza înrăutățirii condițiilor impuse de guvernul rus. „Condițiile de activitate pentru Business France în Rusia s-au deteriorat considerabil” în ultimele luni, inclusiv prin sechestrarea conturilor misiunii de către autoritățile ruse, în ciuda faptului că este protejată de Convenția de la Viena privind activitatea diplomatică, a spus ambasada franceză la Moscova, într-un comunicat. Mai este reamintită expulzarea directorului misiunii de către autoritățile ruse. Acesta a fost expulzat ca răspuns la expulzarea mai multor diplomați ruși de către țările occidentale din cauza presupusei otrăviri cu gaz neorotoxic în Marea Britanie a unui fost agent dublu rus.
21:10
Autoritatea britanică pentru reglementare în domeniul media Ofcom a spus că televiziunea internațională rusă finanțată de stat Russia Today (RT) a încălcat legea când a prezentat mesaje trimise de propriii angajați drept emailuri și tweet-uri ale telespectatorilor. Declarația de luni vine în contextul anchetei pe care Ofcom o face în legătură cu modul cum a reflectat televiziunea rusă presupusul atac rus cu agent neorotoxic pe teritoriul britanic împotriva unui fost spion rus. Ofcom a spus de multe ori în ultimii ani că RT a încălcat regulile de imparțialitate difuzând conținut eronat. În replică, RT a spus că autoritatea britanică nu i-ar fi examinat explicațiile îndeajuns.
20:00
Șeful delegației UE la Chişinău îndeamnă și el autoritățile moldovene să respecte votul locuitorilor capitalei moldovene
20:00
Invitatata de astăzi este jurnalista Silvia Rotaru.
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.