Medianews

Mai mult de 2 zile în urmă
12:01
Sputnik.ro, site-ul în limba română al propagandei ruse, a prezentat protestele din România drept „o tentativă de lovitură de stat, diaspora fiind paravanul”. Ideea se regăseşte în punctul de vedere transmis de liderul PSD Liviu Dragnea. Acesta a criticat declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis, despre care a spus care ar reprezenta "un act de subminare a autorității statului". Totodată, declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis, care a condamnat „intervenţia brutală a Jandarmeriei” au fost calificate de sputnik.ro drept „incredibile” sau „acuzaţii halucinante”, scrie www.digi24.ro. L. Dragnea: Parlamentul nu va îngădui nimănui să răstoarne, prin violență, ordinea în stat Direcţiile acestui punct de vedere se regăsesc în declaraţiile făcute azi de Liviu Dragnea. Dragnea consideră că declarația președintelui Iohannis este "practic un act de subminare a autorității statului și un îndemn la reluarea violențelor la protestul anunțat pentru sâmbătă, cu scopul vădit de răsturnare a Guvernului actual și înlocuirea lui cu „Guvernul său", așa cum a mai procedat o dată în acest mandate". Președintele PSD şi-a exprimat regretul că "o acțiune democratică de protest pașnic" a fost "deturnată și s-a soldat cu numeroși răniți și pagube materiale pentru a servi unor scopuri politice ilegitime". Liviu Dragnea a susţinut că este inacceptabil ca în fața clădirii Guvernului „grupuri organizate, sprijinite de Opoziție și de însuși președintele țării, să atace ordinea constituțională". Citește și: Prizonerii lui Plahotniuc; Relațiile dintre România și Republica Moldova (video) Ziarul de Gardă: Câtă încredere au oamenii în politicieni Glumă matinală din partea lui Ruslan Codreanu; Legătura dintre grădinițe și unele biserici din capitală (video) Chinul zilnic al locatarilor din blocul de 16 etaje cu lift defect (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță
11:20
Problema a fost abordată de primarul interimar Ruslan Codreanu, care i-a cerut șefei de la Educație să vină cu un raport, transmite medianews.md cu referire la Agora. „La grădinițele „51”, „198”, „150” au fost date în locațiune teritorii pentru biserici. La grădinița „51” un bloc întreg a fost dat în chirie. Am mai fost la instituții unde jumătate este școală, jumătate biserică. Faci un pas, ești la școală, mai faci un pas, ești în biserică”, a declarat Ruslan Codreanu. Primarul interimar a cerut șefei Direcției Educație să vină cu un raport pentru fiecare instituție de învățământ în parte. „Să prezinte informația amplă despre toate instituțiile, cui sunt date în locațiune blocurile, care agenți economici își desfășoară activitatea pe teritoriul instituțiilor”, a precizat acesta. Citește și: Prizonerii lui Plahotniuc; Relațiile dintre România și Republica Moldova (video) Ziarul de Gardă: Câtă încredere au oamenii în politicieni Glumă matinală din partea lui Ruslan Codreanu; Legătura dintre grădinițe și unele biserici din capitală (video) Chinul zilnic al locatarilor din blocul de 16 etaje cu lift defect (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță
11:20
Localităţile Kontodespoti şi Stavros au fost evacuate ca măsură de precauţie, a anunţat guvernul, criticat aspru de opoziţie pentru felul în care a gestionat dezastrul de la sfârşitul lunii iulie, transmite medianews.md cu referire la realitatea.net. Un număr de 94 de persoane şi-au pierdut viaţa în incendiul care a devastat, în data de 23 iulie, regiunea situată la est de Atena, distrugând staţiunea balneară Mati. Peste 30 de persoane sunt încă spitalizate. Citește și: Prizonerii lui Plahotniuc; Relațiile dintre România și Republica Moldova (video) Ziarul de Gardă: Câtă încredere au oamenii în politicieni Glumă matinală din partea lui Ruslan Codreanu; Legătura dintre grădinițe și unele biserici din capitală (video) Chinul zilnic al locatarilor din blocul de 16 etaje cu lift defect (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță
11:20
Incendiul care a cuprins recent o întindere forestieră din Bray Head, un promontoriu stâncos de pe coasta de est a Irlandei, a revelat, după diminuarea flăcărilor, o relicvă istorică surprinzătoare de sub vegetația mistuită, scrie publicația Smithsonian, transmite medianews.md cu referire la digi24.ro. Detaliul a fost surprins de forțele poliției aeriene irlandeze. Este un mesaj din al Doilea Război Mondial în limba galică, sculptat în solul promontoriului: EIRE, adică Irlanda. Mai exact, este unul dintre cele 82 de „marcaje EIRE” de pe coastele Irlandei, folosite ca semnal pentru piloți în timpul conflagrației mondiale. În al Doilea Război Mondial, Irlanda a adoptat o poziție de neutralitate. În 1939, Serviciul de Monitorizarea Costieră a fost înființat pentru a supraveghea activitatea din larg și cea aeriană. Santinelele Serviciului de Monitorizare aveau posturi de observație în diferite zone ale coastei irlandeze și foloseau marcajul EIRE pentru a le semnala piloților de pe avioanele de vânătoare că survolau un teritoriu care își declarase neutralitatea în război. Majoritatea marcajelor EIRE sunt într-o stare de conservare relativ bună. Citește și: Prizonerii lui Plahotniuc; Relațiile dintre România și Republica Moldova (video) Ziarul de Gardă: Câtă încredere au oamenii în politicieni Glumă matinală din partea lui Ruslan Codreanu; Legătura dintre grădinițe și unele biserici din capitală (video) Chinul zilnic al locatarilor din blocul de 16 etaje cu lift defect (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță
11:20
Peste 70% dintre cetăţeni consideră că R. Moldova se îndreaptă într-o direcţie greşită, transmite medianews.md cu referire la zdg.md. Ziarul de Gardă (ZdG) şi Reporter de Gardă (RdG) au realizat un experiment numit „Sunt deputat! Îmbrăţişează-mă!”. Experimentul pus la cale de echipa Reporter de Gardă a avut scopul de a testa rezistenţa moldovenilor în faţa deputaţilor aleşi în Parlamentul R. Moldova. Deşi sondajele arată că încrederea moldovenilor în aleşii poporului este una redusă, atunci când îi întâlnesc pe stradă, cetăţenii nu au curajul să-i întrebe despre situaţia social-economică, despre soarta miliardului furat din bănci sau despre alte probleme importante cu care se confruntă. Experimentul RdG evidenţiază că, de fapt, oamenii din R. Moldova se revoltă, dar o fac în linişte, mai frecvent doar la bucătărie, ca să nu fie auziţi nici chiar de vecini. Atunci, însă, când cetăţenii Moldovei jefuite întâlnesc în stradă un ales al poporului, îl îmbrăţişează cu zâmbet, iertându-i miliardele furate, corupţia, şi promisiunile aruncate în vânt. Ultimul sondaj realizat de Institutul de Politici Publice (IPP), în mai 2018, relevă că 71% dintre cetăţeni cred că lucrurile în R. Moldova se mişcă într-o direcţie greşită, iar 25% dintre oameni spun că ţara noastră urmează un făgaş bun. Doar 4% dintre respondenţi nu ştiu sau nu au răspuns la întrebarea: credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită, care se conţine în Barometrul Opiniei Publice (BOP). În alt sondaj realizat în februarie 2018, de IMAS, arată că 77% dintre cetăţenii din R. Moldova cred că ţara merge într-o direcţie greşită, 18% – într-o direcţie bună şi doar 5% nu au ştiut sau nu au răspuns la întrebarea din chestionar. Neîncrederea în clasa politică din R. Moldova este demonstrată şi de gradul de încredere al moldovenilor în instituţiile statului. Sondajul IMAS din februarie 2018 scoate în evidenţă că 88% dintre cetăţeni nu cred în Parlament, iar 86% – nu cred în Partidele Politice. Urmează Guvernul cu 83% dintre oameni care nu cred în executiv. Procuratura Generală se află tot la coada clasamentului, cu 76% neîncredere din partea cetăţenilor. La fel ca Poliţia – 77% dintre oameni nu au încredere în poliţişti. Cetăţenii R. Moldova mai cred că există partide politice care ar putea îmbunătăţi situaţia. Sondajul IMAS arată că 28,1% dintre cetăţeni cred că Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM) poate îmbunătăţi situaţia. PSRM este urmat de Partidul Democrat din Moldova care este cotat cu 13% şi Partidul Acţiune şi Solidaritate cu 11,5%. Citește și: Prizonerii lui Plahotniuc; Relațiile dintre România și Republica Moldova (video) Ziarul de Gardă: Câtă încredere au oamenii în politicieni Glumă matinală din partea lui Ruslan Codreanu; Legătura dintre grădinițe și unele biserici din capitală (video) Chinul zilnic al locatarilor din blocul de 16 etaje cu lift defect (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță
11:10
Problema a fost abordată de primarul interimar Ruslan Codreanu, care i-a cerut șefei de la Educație să vină cu un raport, transmite medianews.md cu referire la Agora. „La grădinițele „51”, „198”, „150” au fost date în locațiune teritorii pentru biserici. La grădinița „51” un bloc întreg a fost dat în chirie. Am mai fost la instituții unde jumătate este școală, jumătate biserică. Faci un pas, ești la școală, mai faci un pas, ești în biserică”, a declarat Ruslan Codreanu. Primarul interimar a cerut șefei Direcției Educație să vină cu un raport pentru fiecare instituție de învățământ în parte. „Să prezinte informația amplă despre toate instituțiile, cui sunt date în locațiune blocurile, care agenți economici își desfășoară activitatea pe teritoriul instituțiilor”, a precizat acesta. Citește și: Prizonerii lui Plahotniuc; Relațiile dintre România și Republica Moldova Glumă matinală din partea lui Constantin Codreanu; Legătura dintre grădinițe și unile biserici din capitală (video) Chinul zilnic al locatarilor din blocul de 16 etaje cu lift defect (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile
11:10
Liderii celor cinci ţări au semnat duminică, în oraşul Aktau din Kazahstan, Convenţia Statusului Legal al Mării Caspice, transmite medianews.md cu referire la Mediafax. Conform acordului, ţările au stabilit în principiu modul în care vor împărţi resursele mării şi modul în care vor împiedica alte ţări să îşi stabilească prezenţa militară în zonă. Acordul este un pas important în diminuarea tensiunilor din zonă. Conform convenţiei, suprafaţa de apă are de acum un statut legal special, nefiind definită drept lac sau mare, au declarat oficialii ruşi prezenţi la întâlnire. Teritoriul va fi folosit în regim comun, ceea ce înseamnă că accesul celor cinci ţări va fi permis în afara apelor teritoriale. Citește și: Prizonerii lui Plahotniuc; Relațiile dintre România și Republica Moldova Glumă matinală din partea lui Constantin Codreanu; Legătura dintre grădinițe și unile biserici din capitală (video) Chinul zilnic al locatarilor din blocul de 16 etaje cu lift defect (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile
10:50
Între 2009 și până în 2013, Republica Moldova a fost poate cel mai important și de succes proiect de politică externă al României, cu obiectivul asumat de modernizare a statutului vecin și de apropiere de UE, implicit de România, singura poartă de acces către Vest. Ascultată inițial cu suspiciune și neîncredere, bănuită de agendă revizionistă ascunsă, vocea Bucureștiului a început foarte repede să conteze, iar atitudinea lui să fie apreciată în celelalte cancelarii. Premianta clasei Parteneriatului Estic, Moldova – grație și României – a devenit noua dragoste dar și consolarea Occidentului, dezamăgit de evoluțiile guvernării portocalii de la Kiev și lovit de “Ukraine fatigue”. Între timp, după 2014, în cancelariile vestice s-a instalat “Moldova fatigue”. Din premiantul clasei Parteneriatului Estic, Moldova a devenit durerea ei de cap. An după an, începând din 2009, România a promovat, mai mult sau mai puțin discret, mai mult sau mai puțin inteligent, dosarul Moldova. A influențat, uneori chiar fără să vrea evoluțiile politice de la Chișinău. Bucureștiul dădea tonul în adoptarea unor poziții la UE sau în cancelariile vestice. Astăzi, România a ajuns ținta reproșurilor diplomațiilor străine pentru criza din Republica Moldova. Însă, nu e clar în ce măsură România e responsabilă de degradarea dramatică a situației politice, economice, sociale din Moldova. Cum toți fug de eșec și nimeni nu vrea să-l deconteze, e și o doză de comoditate din partea cancelariilor străine care au asistat impasibile la degradarea situației de la Chișinău și au acceptat fără spirit critic toate narativele livrate de București, deși devenise evident că falsificau grosolan realitatea, iar astăzi aceleași cancelarii occidentale caută un țap ispășitor, pentru că mizeria nu mai poate fi ascunsă. Asta nu scutește clasa politică de la București, înalții funcționari din sistemul diplomatic și de securitate care au avut în grijă dosarul Moldova de un decont serios. Și, a doua etapă, după decont, e profilarea unei noi politici care să răspundă obiectivelor României și să readucă încrederea în capacitatea Bucureștiului de a evalua corect situația de la Chișinău și a propune acțiuni menite să consolideze reformele, precum și să readucă încrederea în Occident și în valorile lui tradiționale. 2009, anul rupturii Relațiile dintre România și Republica Moldova din timpul celor două mandate de președinte ale lui Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), au fost dominate de tensiuni ce au culminat cu expulzări de ambasadori și diplomați în primăvara 2009, în contextul mișcării de protest și violențelor de la 7 aprilie. Din vara 2009, după ce comuniștii moldoveni au eșuat în tentativa de alegere a președintelui de către Parlament, relațiile dintre București și Chișinău au intrat într-o nouă etapă. Pe măsură ce criza politică internă s-a adâncit la Chișinău, relațiile cu Bucureștiul s-au detensionat. Rezultatul alegerilor anticipate a oferit ocazia formării unui coaliții pro-europene, Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), în care piesa centrală era reprezentată de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de premierul Vlad Filat. Din coaliție făceau parte și Partidul Liberal (PL), condus de Mihail Ghimpu, al cărui nepot, Dorin Chirtoacă, era din 2007 primar al Chișinăului. Din 2009, PL colecta voturile electoratului unionist, pe care-l preluase de la Iurie Roșca liderul Partidului Popular Creștin Democrat, compromis prin participarea la coaliția patronată de PCRM (2005-2009). Mulți ani preferatul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Fundației Culturale Române și Serviciului de Informații Externe (SIE) de la București, Roșca a ajuns astăzi să coordoneze site-ul rusesc de propagandă sputnik.md și să-l promoveze în România, prin traduceri și lansări de carte, pe Aleksandr Dughin, unul dintre ideologii importanți ai curentului eurasiatic, susținător al ideii că Rusia trebuie să se opună cu toate puterile Occidentului și valorilor sale. În toamna 2009, din AIE mai făcea parte și Partidul Democrat din Moldova (PDM), condus de Dumitru Diacov, dar finanțat și controlat de un personaj misterios, Vladimir Plahotniuc. Al patrulea partid in coaliție era Alianța Moldova Noastră, care-l avea în frunte pe Serafim Urechean. Doar două din cele patru partide aveau relații solide în lumea politică de la București, PDM, partid membru al Internaționalei Socialiste, colaborase și în trecut cu Partidul Social Democrat (PSD) și PL-ul lui Ghimpu, membru al familiei politice europene ALDE, alături de Partidul Național Liberal (PNL), al fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu, dar apropiat de grupări politice unioniste, și de unele persoane din anturajul președintelui României, Traian Băsescu. În acel moment, România avea șansa resetării relației cu Republica Moldova. Contextul extern era favorabil. Lansarea Parteneriatului Estic la summitul Uniunii Europene de la Praga, mai 2009, oferea cadrul instituțional european, în care Moldova se putea reinventa. La București, a doua jumătate a anului 2009 a fost marcată de o puternică criză politică, ceea ce retrograda subiectul Moldova de pe agenda publică din România. După câștigarea alegerilor prezidențiale de către Traian Băsescu, la sfârșitul anului 2009, fotoliul de ministru de Externe în noul guvern condus Emil Boc, este ocupat de ambasadorul Teodor Baconschi, aflat în post la Paris, care nu se ocupase anterior pe dosarul Moldova, astfel că a adus o viziune nouă, mai proaspătă, fără zgura birocratică depusă pe dosarele bilaterale vreme de aproape două decenii. Iată cum surprinde Baconschi momentul într-o carte de interviuri, una dintre puținele mărturii de acest tip din România: “Din fericire, și la București a început să devină imperativă o nouă abordare: la chemarea insistentă a unor cancelarii occidentale, începând cu Berlinul, care dorește resetatea relației cu Federația Rusă din rațiuni pan-europene și de securitate energetică, diplomația noastră a făcut efortul creativ de a schimba unghiul de atac: nu mai suntem acel stat anexionist de operetă din anii ’90, ci un stat-membru al UE, care facilitează dialogul UE-Republica Moldova pe două paliere: prin activism, în cadrul oferit de Parteneriatul Estic, și prin fructificarea ‘relațiilor privilegiate’ la nivel bilateral. În mandatul meu, după ce m-am întâlnit suficient, ca să zic așa, cu omologii din Germania, Franța, Italia ori SUA, am descifrat până la nuanță rațiunile pentru care această nouă abordare poate spori exponențial profilul regional al României și, implicit, prestigiul său în interiorul UE. Și din discuțiile de acasă, cu președintele Băsescu, am înțeles că mesajul fusese procesat la cel mai înalt nivel și că puteam, în consecință, trece la un nou tip de acțiune”. Începutul anului 2009 a consemnat încheierea procesului dintre România și Ucraina de la Haga, pentru delimitarea platoului continental. Felul agresiv în care a fost prezentată publicului din România soluția Curții internaționale de Justiție, ca o mare victorie națională, comparată cu crearea României Mari, la 1918, a făcut să reprezinte pentru mulți un fel de revanșă istorică în fața Estului. Că se numea Rusia sau Ucraina era secundar. Plutea în aer o agresivitate de națiune frustrată, ce alimenta un naționalism gălăgios, de tarabă, puțin compatibil cu clubul euro-atlantic, în care România abia intrase. Acest episod s-a consumat destul de repede, însă a fost notat de observatorii străini și de ambasade. Astfel că, peste câteva luni, atunci când guvernul de la București folosește contextul revoluției twitter de la Chișinău pentru a schimba paradigma în relația bilaterală România-Republica Moldova, este privit cu neîncredere. Sintagma care se repeta obsesiv era că România avea o “agendă asunsă” în relația cu Moldova. Deci, în 2009, Bucureștiul era oarecum forțat să schimbe abordarea în relația bilaterală cu Chișinăul, dacă dorea să nu intre în coliziune cu alte cancelarii vestice. Atât președintele Băsescu, cât și Cristian Diaconescu, ministru de externe în 2009, în primul guvern Emil Boc, și mai apoi Baconschi, nu doreau să rămână prizonierii unor abordări depășite, care oricum creaseră mari probleme de percepție României. Schimbarea abordării s-a reflectat și în programele de guvernare, începând cu cel din 2009. În programul guvernului Emil Boc, votat de Parlament și publicat în “Monitorul oficial”, nr. 907 din 23 decembrie 2009, la capitolul “Politică Externă”, se pot detecta idei proaspete: “România va continua să susțină aspirațiile europene ale Republicii Moldova și obiectivul strategic al acesteia de integrare europeană…. România va insista pentru o mai mare implicare a Uniunii [Europene] în Republica Moldova…. Dezvoltarea relațiilor speciale cu Republica Moldova se va fundamenta pe baza parteneriatului cu vocație europeană, atât în plan politic, cât și economic”. Energia și educația sunt menționate ca zone prioritare de colaborare. Parteneriatul Estic a cărui lansare a fost privită cu multă gelozie la București, pentru că arunca într-un con de umbră Sinergia Mării Negre, promovată de România, a fost reevaluat și dintr-o dată se vorbea de valorificarea acestuia. Deci, în document apare multă Uniune Europeană, Parteneriat Estic și mai puțină retorică naționalistă. E o schimbare importantă, care s-a produs treptat după aderarea României la UE, adică după 1 ianuarie 2007. Realizările consemnate în relația bilaterală din perioada 2009-2012, în timpul guvernelor Boc și Mihai Răzvan Ungureanu, au depășit așteptările. Practic, lista de priorități creionată de București în vara 2009, de ministrul Diaconescu, a fost în mare parte realizată, de la parteneriatul strategic, acordul privind micul traficul de frontieră, deschiderea a încă două Consulate Generale ale României la Bălți și Cahul, inagurarea Institutului Cultural Român “Mihai Eminescu” până la prima ședință comună de guvern, organizată la Iași, și co-prezidată de Ungureanu, cu puține zile înainte de demiterea guvernului său printr-o moțiune de cenzură. Cearta pe dosarul Moldova, dintre Băsescu și Ponta După 2012, guvernul Uniunii Social Liberale (USL, format din PSD și PNL), condus de Victor Ponta, a continuat și dezvoltat vechile proiecte din vremea ministeriatului lui Teodor Baconschi la Externe (decembrie 2009 – ianuarie 2012), și a adăugat câteva noi. Programul de guvernare 2013-2016 e mai stufos, iar subiectului Republica Moldova i se acordă foarte multă atenție. Relația cu Republica Moldova e menționată în document imediat după parteneriatul strategic cu SUA. Se insistă pe sprijinirea parcursului european, pe finalizarea negocierilor Acordului de Asociere cu UE și DCFTA și trecerea la liberalizarea regimului de vize, pentru cetățenii moldoveni. Sunt detaliate proiecte bilaterale în domeniul energetic (gazoductul Iași-Ungheni, liniile electrice aeriene Fălciu-Gotești și Suceava-Bălți etc). Important de subliniat e faptul că PSD care deținea portofoliul Externelor prin Titus Corlățean (2012-2014) n-a revenit la retorica anexionistă și revizionistă, pe care o practicase anterior, fapt ce ar fi îngrijorat cancelariile occidentale ci a continuat linia guvernului Boc, adică să trateze într-o paradigmă europeană subiectul Republica Moldova. Între președintele Trăian Băsescu și guvernul condus de Victor Ponta, în cei doi ani de coabitare (2012-2014) a existat o veritabilă competiție pentru controlul relației cu Republica Moldova, speculată de guvernul Iurie Leancă. Câștigarea alegerilor prezidențiale, din toamna 2014, de către Klaus Iohannis, nu a mutat de la guvern la președinție dosarul relației bilaterale, cum era de așteptat. Președintele Iohannis în afara vizitei din februarie 2015 la Chișinău, unde a mulțumit celor care l-au votat, n-a manifestat interes pentru dosarul Moldova. Următorii miniștri de Externe, din anii coabitării, Bogdan Aurescu (guvernul Ponta, 2015) și Lazăr Comănescu (guvernul Dacian Dioloș, 2016) au interpretat roluri de “tranziție”, continuând proiectele mai vechi. Or, exact în acești doi ani, Republica Moldova s-a scufundat într-o dramatică criză politică, economică, socială, morală, care a transformat-o din “premiantul” Parteneriatului Estic, în “elevul problemă”, despre Moldova vorbindu-se tot mai mult în Vest ca despre un “stat capturat”. Băsescu-Baconschi și echilibrul scenei politice de la Chișinău Între septembrie 2009 și ianuarie 2013, când a izbucnit scandalul Pădurea domnească, autoritățile de la București au evitat să discrimineze interlocutorii de la Chișinău, preferându-i pe unii în detrimentul altora, astfel încât au lucrat la fel de deschis cu toate partidele importante, PLDM, PL și PDM, și cu liderii lor, premierul Vlad Filat, Mihai Ghimpu și Marian Lupu (Vladimir Plahotniuc). Deși premierul Filat era membru al Partidului Popular European (PPE), la fel ca principalul partid din coaliția de la guvernare din România, unionistul Ghimpu era privit, nu doar la București, ci și în cancelariile lumii, ca politicianul cel mai apropiat de Traian Băsescu. Era vorba de o relație mai degrabă personală, ce nu influența – spre dezamăgirea lui Ghimpu – linia politică oficială a Bucureștiului. La rândul său, democrații moldoveni aveau relații solide cu PSD. Acest echilibru politic între cele trei componente ale AIE s-a menținut până la scandalul Pădurea domnească (ianuarie – aprilie 2013). Atunci, relativul echilibru dintre cele trei partide care formau coaliția de la guvernare, s-a rupt în favoarea PDM. Cum s-a petrecut asta? Prin acordul de înființare al AIE 2, ale cărui anexe au fost dezvăluite publicului, PDM a obținut control politic asupra Procuraturii Generale și Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției. Cu alte cuvinte, PDM numea conducerile acestor instituții, pe procurorul general și pe șeful departamentului specializat de luptă împotriva corupției. Alt partid, de exemplu PL, numea conducerile unor instituții nu mai puțin importante, printre care Serviciul de Informații și Securitate și Banca Națională a Moldovei. La fel și partidul premierului Filat. Și, deși prin anexele acordului era limpede că partidele din coaliție și-au feliat pur și simplu Moldova, împărțind între ele ministerele și instituțiile subordonate acestora, liderii politici considerau asta ca fiind un lucru normal. În timp, controlul politic asupra justiției, a procuraturii generale și a celei anti-corupție, apoi a tribunalelor și curților de apel, l-a transformat pe Plahotniuc în cel mai influent om de afaceri și om politic din Republica Moldova. El deținea cea mai eficientă armă de luptă împotriva concurenților economici și adversarilor politici. Și putea prezenta cancelariilor occidentale, opiniei publice interne și mai ales internațioanele aceste veritabile reglări de conturi între mafiile ex-sovietice drept luptă anti-corupție, purtată în numele valorilor europene. Astfel, Plahotniuc a utilizat la începutul 2013 influența pe care o exercita asupra justiției pentru a-l scoate pe Filat din ecuația pentru ocuparea funcției de prim ministru, în noua coaliție AIE 3. Nu era primul derapaj al justiției din Moldova. Anterior avuseseră loc mai multe atacuri raider. Prin intermediul unor decizii judecătorești au fost furate zeci și sute de mii de dolari, prin schimbarea proprietarilor unor bunuri. Însă, hotărârea Curții Constituționale (CC) era ceva nou, influențând dramatic jocul politic, și deschizând o epocă de abuzuri fără precedent în republicile ex-sovietice. Practic, unul dintre jucătorii politici (PDM) manipula arbitrul (adică CC), împingându-l să dea decizii doar în favoarea lui. Utilizarea brutală a justiției în jocul politic a culminat cu invalidarea în iunie 2018 a alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului. Alegerile fuseseră câștigate de Andrei Năstase, un lider al opoziției pro-europene și anti-oligarhice, care nu e pe placul lui Plahotniuc. Ceea ce nu se întâmplase până atunci nici măcar în Azerbaidjan sau Belarus. Ponta-Corlățean pariază pe Plahotniuc Cel mai probabil, guvernul de la București a citit printr-o grilă politică partizană această criză declanșată de crima de la Pădurea domnească (PSD și PDM sunt membre ale familiei socialiste), iar Ponta și Corlățean au salutat îndepărtatea lui Filat, pe care-l considerau aliat al președintelui Băsescu, marele lor dușman politic. Îndepărtarea lui Filat a deschis calea consolidării influenței guvernului USL asupra dosarului relației bilaterale, în detrimentul președintelui Băsescu, cu care Ponta-Corlățean se aflau în competiție. Că lucrurile au stat cel mai probabil așa, o confirmă cel puțin două detalii. Deși România avea pârghii de influență la Chișinău a preferat să nu le folosească, asistând nepăsătoare la contorsionarea legislației, executată de președintele CC, Alexandru Tănase, un apropiat al Bucureștiului și dușman personal al lui Filat. Înlocuitorul în funcția de prim ministru a lui Filat, fostul ministru de Externe și al Integrării Europene, Iurie Leancă, a intrat într-o relație strânsă cu Ponta, atât de apropiată încât a fost prezent pe Arena Națională, la lansarea candidaturii lui Ponta la alegerile prezidențiale, în toamna 2014, deși Leancă face parte din altă familie politică europeană, cea a popularilor. Din primăvara 2013 până astăzi, guvernul de la București are un interlocutor favorit, Vlad Plahotniuc. Puțin probabil ca ideologia social-democrată să fie cea care-i unește pe Ponta, Corlățean și Plahotniuc, cel mai bogat om din Moldova. E foarte probabil ca proiectul Plahtoniuc să dateze din vremea guvernării Adrian Năstase. Primul deceniu de după prăbușirea Uniunii Sovietice e destul de cețos în biografia lui Plahotniuc. Totuși, e evident că în anii ’90, el este o autoritate a lumii criminale din Republica Moldova, una dintre multe altele. Misterul se adâncește la începutul anilor 2000, când susținut de membri influenți ai guvernului Năstase, Plahotniuc este numit în 2002 director general al sucursalei Petrom Moldova, cea mai mare sucursală a Petrom, la rândul ei cea mai importantă companie petrolieră din România. Plahotniuc, o autoritate a lumii criminale din Moldova, a fost invitat la Cotroceni de președintele Ion Iliescu și prezentat lui Vladimir Voronin, cu ocazia primei vizite pe care acesta o făcea în România în toamna 2002, în calitate de președinte al Republicii Moldova, drept om de afaceri de succes. Mai încolo, Plahotniuc obține din partea autorităților de la București o nouă identitate, pe numele Vlad Ulinici, cu altă dată de naștere, cu alt pașaport românesc, detalii dezvăluite de presa câțiva ani mai târziu. E plauzibil ca tinerii pe atunci din anturajul premierului Năstase, care mai târziu au ocupat poziții foarte importante în statul român, putând influența relația cu Moldova de care au fost mereu foarte interesați (Ponta, Corlățean, Bogdan Aurescu, Dan Mihalache) să-l fi cunoscut pe Plahotniuc din anii 2002-2004, iar decizia luată la București în 2013 de a paria pe oligarhul care ține statul moldovean în captivitate să fie mai degrabă emoțională, decât rațională. În acest caz, Plahotniuc este mai degrabă un proiect al PSD-ului. Cel mai adesea, atât la București cât și la Chișinău, dar opinia este destul de răspândită printre analiștii străini (occidentali, dar și ruși), se afirmă, sub acoperirea anonimatului, că Plahotniuc ar fi proiectul SIE, ceea ce e dificil de verificat. Scandalul Pădurea domnească, de la începutul anului 2013, este un punct de cotitură în istoria politică a Republicii Moldova. Inevitabil, acest moment a influențat și evoluția relației cu România. Această criza ea fost rezultatul tensionării relațiilor dintre Filat și Plahotniuc, într-o țară fără tradiții democratice, cu instituții slabe, partide politice construite în jurul unor lideri, nu a unor doctrine, simple instrumente ale luptei pentru resurse. Ca într-o ceremonie specifică mai degrabă al lumii criminale, președintele celui mai important partid pro-european, Vlad Filat, s-a umilit în fața lui Plathoniuc pentru că l-a făcut “păpușar”, implorând public iertare, în speranța că se va întoarce în fotoliul de prim ministru. Inutil, Curtea Constituțională a decis că cel acuzat de corupție într-o moțiune de cenzură (document politic) aprobată prin vot nu mai poate ocupa funcția de premier. Astfel, liderul celui mai important partid politic de la Chișinău, PLDM, este în mod bizar îndepărtat de pe prima scenă, unde se consolidează Ghimpu și Plahotniuc, ambii apropiați de București, primul de PNL, dar mai ales de anturajul președintelui Băsescu, cel de-al doilea de PSD. Cele două partide, formau în 2013-2014 USL, coaliție ce se afla la guvernare la București, beneficiind de o compleșitoare majoritate în Parlament. Aproape un stat eșuat Cu toate acestea, noua ediție, a patra, a coaliție pro-europene, AIE, construită după alegerile parlamentare din noiembrie 2014, avea în centrul ei tot partidul lui Filat, pentru că PLDM obținuse cel mai mare număr de voturi și respectiv de deputați, dintre partidele pro-europene. Numai că, la câteva săptămâni după alegeri, la începutul anului 2015, s-a detonat bomba: s-a anunțat “furtul secolului”, mai precis “s-a descoperit” dispariția din trei bănci a unui miliard de dolari, o sumă uriașă pentru cea mai săracă țară din Europa. La Chișinău a început un șir lung de proteste, de adunări publice la care au participat zeci de mii de oameni. În primăvară și vară au loc mai multe manifestații maraton, iar în toamnă sunt montate în fața Parlamentului, trei tabere distincte de corturi. Prima a fost cea a protestatarilor din piață, organizată de Platforma Dreptate și Adevăr, ce se va transforma în partid politic peste câteva luni. Celelalte două, înălțate ulterior, sunt ale socialiștilor lui Igor Dodon și, respectiv, ai Partidului Nostru, condus de controversatul Renato Usatîi. Rolul celor din urmă – s-a dovedit foarte repede – era să compromită protestele anti-oligarhice, generate de furtul miliardului de dolari. Și, în ciuda crizei politice care se tot adâncea, Bucureștiul n-a avut nici o reacție. Ambasade străine, cancelarii occidentale, demnitari de rang înalt atrag atenția asupra derapajelor din Moldova, acuză faptul că o țară întreagă a devenit prizoniera oligarhului Plahotniuc, cer insistent anchetarea jafului din sistemul bancar. Dinspre România liniște. Nici măcar dezvăluirea spălării a aproape 20 de miliarde dolari prin instanțele moldovenești, ai căror beneficiari erau persoane din anturajul președintelui Vladimir Putin, n-a generat semne de întrebare la București. Primul ministru Ponta continua să facă câteva vizite pe an, proiectele româno-moldovenești mergeau mai bine ca niciodată. La ultima vizită efectuată la Chișinău, la 26-27 august 2015, premierul Ponta s-a dus direct la hotelul “Nobil”, pentru a se întâlni cu proprietarul acestuia, oligarhul Plahotniuc, spre stupefacția premierului și a miniștrilor moldoveni care-l așteptau cu garda de onoare la sediul guvernului. În fața protestelor tot mai intense, răspunsul regimului oligarhic de la Chișinău a fost votarea ridicării imunității parlamentare a lui Vlad Filat (PDM a votat alături de socialiștii și comuniștii pro-ruși) și arestarea fostului premier, la 15 octombrie. Previzibil, un astfel de pas a dus la căderea guvernului și a generat o amplă criză care a zguduit scena politică de la Chișinău. Vârful acestei crize l-a reprezentat tentativa lui Plahotniuc de a deveni el însuși prim ministru al Republicii Moldova. Încercarea a eșuat din cauza mobilizării ambasadelor occidentale din Chișinău și a unui incident bizar, din care rezulta că președintele Nicolae Timofti era șantajat de însuși Plahotniuc. Mai târziu, președintele a a spus că a greșit și a făcut acele declarații sub imperiul emoțiilor. Cert este că, în câteva zile, prin șantaj și corupție, Plahotniuc a reușit să construiască o majoritate parlamentară (adică să controleze peste 51 deputați, dintr-un total de 101), în ciuda faptului că potrivit rezultatelor alegerilor din 30 noiembrie 2014, PDM avea doar 19 deputați, mai puțin decât alte trei formațiuni politice, PSRM, PLDM și PCRM. Guvernul Cioloș, ratarea reset-ului Votarea în Parlament a lui Pavel Filip, candidatul PDM la funcția de prim-ministru, depunerea jurământului la miezul nopții, într-un Chișinău paralizat de demonstrații de protest, a fost posibilă și datorită susținerii eficiente pe care Plahotniuc a primit-o de la București, unde tocmai se instalase guvernul “tehnocrat” condus de fostul comisar european, Dacian Cioloș. La 14 ianuarie 2016, ministrul de Externe al României, Lazăr Comănescu, pare a fi început operațiunea de convingere a Victoriei Nuland, asistentul secretarului de stat, pentru ca SUA sa-l susțină deschis sau măcar tacit pe Plahotniuc și regimul său de la Chișinău. Teza principală promovată de diplomația română era că în numele stabilității, Occidentul ar trebui să-l sprijine pe Plahotniuc. Cei doi demnitari se aflau la Trakai, în Lituania, unde participau la o reuniune informală pe teme de securitate. În aceeași zi, la București, noul ambasador al Republicii Moldova, Mihai Gribincea, era primit la Ministerul Afacerilor Externe pentru a depune copia scrisorii de acreditare. Cu această ocazie, secretarul de stat Radu Podgoreanu, sublinia “complexitatea” fără precedent a situației din Republica Moldova, ceea ce obligă la “formarea cât mai rapidă, la Chișinău, a unui guvern care să asigure stabilitatea țării”. Episodul următor s-a consumat peste doar patru zile. Vizita Victoriei Nuland la București, la 18 ianuarie, a oferit ocazia diplomației române de a continua lobby-ul pentru Plahotniuc, început în Lituania. Interlocutorul doamnei Nuland a fost acum secretarul de stat din MAE Daniel Ioniță, astăzi ambasador al României la Chișinău. Comunicatul e neutru: “Cei doi oficiali au avut un schimb cuprinzător de vederi privind evoluțiile din Vecinătatea Estică a României, fiind abordate cu prioritate situațiile din Republica Moldova, Ucraina și relația cu Rusia”. Deci, nimic despre “stabilitate”. Acesta este comunicatul oficial, pentru că în media de la București, comentatori din anturajul MAE promovează ideea potrivit căreia SUA și România sprijinind “stabilitatea politică” la Chișinău, agrează în acest fel un guvern Plahotniuc. Așa au fost receptate și la Chișinău, în mediile opoziției pro-europene și anti-oligarhice discuțiile de la întâlnirile Victoriei Nuland cu demnitarii români. În seara de 20 ianuarie 2016, străzile Chișinăului erau ocupate de zeci de mii de oameni care protestau față de felul în care noaptea, fără respectarea procedurilor legale, era investit guvernul Filip. Tot atunci, diplomația română dădea publicității un comunicat prin care se poziționa de partea lui Plahotniuc: “Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte cu atenţie evoluţiile de la Chişinău. Îndemnăm la calm şi facem apel la toţi actorii politici din Republica Moldova să acţioneze cu toată răspunderea pentru desfăşurarea procesului democratic de învestire în funcţie a Guvernului Pavel Filip, Guvern care a obţinut votul de încredere al Parlamentului legitim de la Chişinău”. E puțin probabil că în întreaga Centrală MAE de la București sau de la Ambasada României la Chișinău nu era nimeni care să știe că PDM-ul lui Plahotniuc nu câștigase alegerile din 2014, că a obținut doar 19 mandate (din 101) și că și-a construit majoritatea prin șantaj și corupție, ceea ce făcea ilegitimă și imorală această majoritate. Atitudinea din acel moment a Bucureștiului era oarecum bizară pentru observatorii neutri. În primul rând, executivul PSD condus de Ponta tocmai picase. La guvernare tocmai venise fostul comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloș, a cărui experiență politică, cel puțin teoretic, ar fi trebuit să-l facă permeabil la sensibilitățile Bruxelles-ului față de evoluțiile de la Chișinău. Ceea ce nu s-a întâmplat, ba din contră. În al doilea rând, guvernul Cioloș preluase integral nu doar oamenii din conducerea diplomației (fără să încerce măcar să aducă ceva aer proaspăt într-o zonă în care nu s-a terminat tranziția de la Ceaușescu la România euro-atlantică), ci preluase copy-paste și opțiunile politice pe dosarele sensibile, cum este cel al relației cu Republica Moldova. Dacă ar fi de identificat diferențe de abordare în ce privește relația cu Moldova, între guvernele Ponta și Cioloș, acestea ar fi în favoarea guvernului PSD și a ministrului de Externe Corlățean, și nu a lui Cioloș și Comănescu. Seria acțiunilor de lobby pentru regimul Plahotniuc, desfășurate de Ministerul Afacerilor Externe al României a continuat, la 29 ianuarie, cu un briefing pentru misiunile diplomatice ale statelor UE și NATO acreditate la București, pe tema evoluțiilor politice din Republica Moldova. Briefingul a fost susținut de secretarul de stat Daniel Ioniță, care – previzibil – a accentuat asupra importanței “menținerii stabilității Republicii Moldova”. Stabilitatea pentru București însemna susținerea lui Plahotniuc, dezavuarea protestelor de stradă generate de furtul miliardului și a liderilor opoziției pro-europene și anti-oligarhice, Maia Sandu și Andrei Năstase. Câteva luni mai târziu, s-a dovedit că pretextul, fluturat atunci de Ioniță în fața ambasadorilor, că dacă Plahotniuc pierde puterea vor trebuie organizate alegeri anticipate ce vor fi câștigate de pro-rusul Dodon, era ridicol, fiind anulat de evoluția evenimentelor. Datorită presiunilor venite de la Bruxelles dezamăgit de felul în care noua echipă “tehnocrată-europeană” de la București a gestionat criza de la Chișinău, guvernul Cioloș a încercat să salveze aparențele printr-o scrisoare, datată 30 ianuarie, ce conținea vagi condiții pentru plate primei tranșe de 60 milioane de euro din împrumutul de 150 de milioane acordat de România Republicii Moldova. Banii erau cel mai important instrument – în condițiile crizei financiare generate de dispariția miliardului – de presiune asupra establishmentului de la Chișinău, pentru a păstra Moldova orientată spre Vest. În condițiile în care Estul, adică Rusia, și dacă ar fi dorit nu avea de unde să dea bani Moldovei, pentru că era confruntat cu sancțiuni internaționale din cauza anexării Crimeei și destabilizării Donbassului și mai ales a scăderii prețului la petrol. La Chișinău, opoziția neparlamentară, prin vocile celor doi lideri, Maia Sandu și Andrei Năstase, a fost dezamăgită. Și dezamăgită va rămâne până astăzi. Ușile instituțiilor de la București le vor rămâne închise celor doi, nu doar la MAE sau la Cotroceni, ci și la Parlament sau la diverse ministere, unde orice contact cu Sandu sau Năstase este blocat din start. În februarie 2016, unele personalități influente ale societății civile din Moldova s-au declarat chiar șocate de lipsa de empatie a Bucureștiului cu drama prin care trecea populație de peste Prut. Mai mult chiar, au opinat că guvernul român nu va ține nici măcar la respectarea acelor modeste condiționalități. Ceea ce s-a și întâmplat. Câteva luni mai târziu, la 24 august, într-un lung comunicat de presă, guvernul anunța vizita premierului Cioloș la Chișinău. El era însoțit de o delegație de miniștri (viceprim ministrul și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Vasile Dâncu; ministrul Energiei Victor Grigorescu; ministrul Finanțelor Publice Anca Dragu; ministrul Justiției Raluca Prună; ministrul Fondurilor Europene Cristian Ghinea; ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni Maria Ligor. Doar Băsescu dusese peste Prut mai mulți miniștri cu ocazia vizitei din 2010. Important este următorul paragraf din comunicatul guvernului Cioloș: “Vizita la Chișinău a delegației române condusă de premierul Dacian Cioloș are loc în contextul eliberării primei tranşe, în valoare de 60 de milioane de euro, din asistenţa financiară rambursabilă pentru Republica Moldova, astăzi, 24 august. Deblocarea acestei prime tranșe a fost aprobată de Guvern în ședința de guvern din 3 august a.c., ca urmare a constatării rezultatelor în realizarea măsurilor asumate în acest scop de Republica Moldova.” Ca și cum 60 de milioane nu erau suficiente, guvernul Cioloș a mai aprobat o asistență financiară suplimentară de 5 milioane de euro pentru investiții în infrastructura preșcolară. E oarecum stranie această disponibilitate a Bucureștiului de a trimite bani la Chișinău pentru infrastructura școlară și preșcolară, în condițiile în care familiile tinere cu copii pleacă în valuri în străinătate, de sărăcie și disperare. Presa din Moldova a publicat reportaje despre inaugurări de școli și grădinițe, renovate cu bani de la București, care sunt închise din lipsă de copii, după ceremonia de tăiere a panglicii. Cu Plahotniuc până la capăt! La 4 martie 2016, printr-o altă decizie bizară, Curtea Constituțională a Republicii Moldova reintroducea alegerile prezidențiale, într-o republică parlamentară. Deși scrutinul prezidențial avea potențialul să spargă frontul anti-oligarhic, prin retragerea lui Năstase și susținerea acordată Maiei Sandu, gruparea pro-europeană, deși a pierdut alegerile, a ieșit întârită. În turul doi, de la 13 noiembrie, s-au confruntat pro-rusul Igor Dodon cu pro-europeana Maia Sandu. Parcă pentru a contrazice narativul Bucureștiului, Plahotniuc l-a susținut pe pro-rusul Dodon să câștige alegerile. Daniel Ioniță, numit la 23 mai 2016, de președinte Iohannis, ambasador al României la Chișinău, n-a mai ieșit cu nici un comunicat de presă și nici n-a explicat fractura logică a diplomației române. Deci, amenințarea rusească era valabilă doar în cazul în care liderii opoziție extraparlamentare Sandu și Năstase organizau demonstrații de protest. Atunci când Plahtoniuc l-a susținut pe pro-rusul Dodon să ajungă președinte, amenințarea rusească nu mai exista. Bucureștiul a fost extrem de activ în anul 2016, în relația cu Chișinăul. S-au consemnat nenumărate vizite oficiale și încurajări. La 26 ianuarie, Pavel Filip vine la București, cerând deblocarea creditului de 150 de milioane de Euro, promis de România. Discuția cu Cioloș i-a dat mari speranțe, și pe bună dreptate. La 5 aprilie, subsecretarul de stat Răzvan Horațiu Radu, face o vizită la Chișinău, pentru a discuta “complexitatea procesului de armonizare legislativă cu dreptul Uniunii Europene”. La 14 aprilie, un viceministru de Externe moldovean e primit la București de ministrul Comănescu și secretarul de stat Ioniță. Demnitarii români vorbesc, potrivit comunicatului MAE, de “evoluțiile pozitive înregistreate în ultimele luni în ce privește promovarea reformelor”. Comănescu l-a asigurat pe demnitarul moldovean că “România va acorda întreg sprijinul necesar pentru acțiunile de reformă… [Comănescu] a adăugat că progresele pe aceste teme sunt direct relevante pentru întrunirea în perioada următoare a condițiilor necesare transferării primei tranșe a creditului de 150 de milioane de euro oferit de România”. O zi mai târziu, la Bratislava, cu ocazia GLOBSEC, Comănescu se vedea și cu ministrul moldovean de externe, Andrei Galbur, pe care l-a asigurat de “susținerea puternică” pe care România o acordă țării sale. În luna mai are loc vizita de trei zile a ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, la Chișinău. Cu această ocazie este fluturată din nou teza “consolidării stabilității” Republicii Moldova. Vârful acțiunilor de lobby diplomatic pentru consolidarea regimului Plahotniuc s-a înregistat în vara 2016, când ministrul Comănescu, însoțit de secretarul de stat pentru afaceri europene din ministerul francez de Externe, Harlem Desir, au vizitat Republica Moldova. Comănescu și Desir erau și co-președinți ai Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova, inițiat de fostul ministru Baconschi, în ianuarie 2010. Acest tandem româno-francez pentru promovarea Republicii Moldova la Bruxelles n-a mai funcționat o perioadă. Dar, în urma vizitei lui Cioloș la Paris, unde a fost primit de primul ministrul al Franței, Manuel Valls, alături de care a semnat Foaia de parcurs actualizată a Parteneriatului Strategic bilateral, acest Grup pentru Acțiunea Europeană a fost relansat, iar cei doi miniștri, Comănescu și Desir, au vizitat orașul Chișinău la 16-17 iunie. Mesajul la întâlnirea cu președintele Timofti și cu primul ministru Filip era același: “consolidarea stabilității”. Până și la întâlnirea cu liderii opoziției pro-europene, Maia Sandu și Andrei Năstase, mesajul a fost similar: potrivit comunicatului MAE de la București, cei doi demnitari au subliniat “importanța menținerii stabilității”, iar dezbaterile politice din perspectiva alegerilor prezidențiale din toamnă “trebuie să rămână în cadrele democratice existente și să nu afecteze procesele în curs de relansare a reformelor și de consolidare a stabilității Republicii Moldova”. Cu alte cuvinte, opoziția de la Chișinău să facă bine și să nu deranjeze regimul Plahotniuc, pentru că ar afecta stabilitatea Moldovei. Cei doi miniștri se întâlnesc mai apoi cu experți din societatea civilă, Igor Munteanu, Igor Boțan, Arcadie Barbăroșie etc. Într-un fel aproape neverosimil, Comănescu – potrivit comunicatului oficial MAE – le cere acestora “să mențină imparțialitatea și modul riguros de abordare a temelor de dezbatere publică”. Rezultă că Boțan, Barbăroșie etc nu sunt nici “imparțiali” și nici “riguroși”. Cu ce or fi supărat acești oameni guvernul de la București, de au meritat să fie urecheați de ministrul român de Externe, în prezența unui vice-ministru din guvernul Franței? Vizita premierului Cioloș la Chișinău (23-25 august), urmată de plata de către România a tranșei din împrumut, chiar înaintea începerii campaniei electorale, n-a ajutat prea mult candidatul PDM, Marian Lupu fiind retras din cursă de Plahotniuc, de vreme ce se clasa pe un loc modest, la mijlocul plutonului de candidați. Câștigarea alegerilor prezidențiale de către pro-rusul Igor Dodon, cu sprijinul lui Plahotniuc, în mod suprinzător n-a schimbat atitudinea Bucureștiului față de regimul politic de la Chișinău, oligarhul moldovean continuând să se bucure nu doar de încredere ci și de susținerea autorităților de stat din România. PDM are semnat acord de colaborare nu doar cu Rusia Unită, partidul președintelui Vladimir Putin, ci și cu PSD, membru al Internaționalei Socialiste. La ultima ceremonie de semnare, desfășurată la sediul central al PSD, în septembrie 2014, au fost de față, pe lângă premierul Ponta, ministrul de Externe Corlățean și Liviu Dragnea, actualul președinte al PSD. Primul acord de colaborare între PSD și PDM a fost semnat în 2006, de atunci acest document fiind periodic reînnoit. Victoria categorică a PSD în alegerile din decembrie 2016 a generat doar schimbări stilistice în abordarea relației cu Republica Moldova. Guvernele PSD care s-au succedat în 2017-2018 au redus frecvența contactelor, dar au păstrat direcția nealternată, anume susținerea necondiționată a regimului tot mai autoritar instaurat de Plahotniuc. Dovada cea mai bună o reprezintă cele trei programe de guvernare, rămase neschimbate la capitolul Republica Moldova. Chiar dacă ele preiau mult din programul guvernului Ponta, acum lipsește entuziasmul primului ministru. În doi ani, între august 2013 și august 2015, Ponta vizitase de opt ori Republica Moldova, stabilind un record greu, dacă nu imposibil, de egalat vreodată. În loc de patru vizite pe an, succesorii săi la șefia guvernului, fac o singură vizită la Chișinău, și-l primesc pe omologul moldovean, odată pe an, la București. Consolidarea situației politice din Moldova și a pozițiilor guvernului Filip la Chișinău se reflectă și în agenda discuțiilor cu demnitarii români. Sintagma “consolidarea stabilității” dispare, locul ei fiind luat de discuții ceva mai concrete despre interconectarea energetică și de transport, precum și despre participarea companiilor românești la precesul de privatizare din Moldova. Instabilitatea politică de la București dar și slaba capacitate a guvernelor PSD de a implementa propriile decizii au făcut ca proiectele să nu avanseze. De altfel, Chișinăul este interesat de tranșele de bani din împrumutul acordat de România, și nu de progresul anumitor proiecte. Centenarul, la București și Chișinău. Unionism de operetă Cum anul 2018 este marcat la București, drept Centenarul României Mari, unirea Basarabiei cu României a reprezentat ocazia de a testa relațiile dintre PSD și PDM și felul în care demnitarii moldoveni răspund sensibilităților guvernului României. La 27 martie, în ziua în care se împlineau (27 martie, pe stil vechi, conform calendarului gregorian, 9 aprilie) 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Parlamentul României reunit în ședință solemnă a adoptat o “Declarație pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România”. Documentul consideră “pe deplin legitimă” dorința celor care susțin “unificarea celor două state” și asigură că “România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova”. Documentul nu explicitează în ce fel vor fi sprijiniți de la București unioniștii din Republica Moldova, făcând plauzibilă orice speculație. La ședința solemnă de la București a participat și o delegație a Parlamentului de la Chișinău, condusă de președintele său, Andrian Candu. Însă, președintele Klaus Iohannis a fost absent, mulțumindu-se să transmită un mesaj despre necesitatea “aprofundării parteneriatului strategic” dintre România și Republica Moldova, precum și despre angajamentul Bucureștiului de a susține parcursul european al Chișinăului. Mesajul președintelui României a contrastat puternic cu discursurile președinților celor două camere ale parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea. Ultimul a invocat în favoarea Unirii Actul final de la Helsinski și le-a cerut celor prezenți la ședința solemnă să fie mai curajoși în înfăptuirea Unirii României cu Republica Moldova. Liviu Dragnea, liderul PSD, principalul partid de guvernământ, vrea unirea cu Republica Moldova. “România a fost puternică atunci când a fost unită. Și va fi unită. Și va fi puternică. Acesta este idealul nostru”. “chiar nu avem atâta curaj să spunem clar ce vrem? Și, ca să nu existe echivoc, eu o spun deschis, simplu și explicit – eu vreau să ne unim cu Moldova! Vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură națiune. România a fost puternică atunci când a fost unită. Și va fi unită. Și va fi puternică. Aceasta este idealul nostru.” Cu această declarație, Dragnea îi face concurență fostului președinte Băsescu, tot mai activ politic în Republica Moldova în ultimii ani. Traian Băsescu participase la o adunare unionistă la Chișinău, duminică 25 martie, la care s-au strâns cel mult 15.000 de oameni, ocazie cu care s-a adoptat o proclamație prin care se cere Parlamentului de la București să se implice pentru “Reîntregirea națională prin mijloace pașnice”. La mitingul unionist de la Chișinău a luat cuvântul și Traian Băsescu, care le-a cerut celor două parlamente să voteze din nou unirea, ca acum 100 de ani. Mai mult, fostul președinte a cerut ca Unirea cu Republica Moldova să fie al treilea proiect de țară al României, după ce primele două obiective, aderarea la NATO și respectiv la UE, au fost realizate. “Noi cerem parlamentelor de la București și Chișinău să voteze din nou Unirea. Unii spun că e greu să faci Unirea? Dar acum 100 de ani, românilor le-a fost mai ușor? Este o chestiune de demnitate națională reîntregirea Țării. Moldova este parte a României. Unirea este cea de care are nevoie și România și R.Moldova. Dacă România a avut 2 mari obiective 1) – să-și asigure securitate si a intrat in NATO. 2) – sa-si asigure prosperitate si a aderat la UE. Al treilea obiectiv de țară trebuie să fie reUnirea.” La mitingul unionist de la Chișinău au mai participat și alți lideri politici de la București. Până la 27 martie, cei mai activi promotori ai unionismului păreau să fie fostul președinte Traian Băsescu, în România, iar în Republica Moldova, liderii Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu, și al nou înființatului Partid al Unității Naționale, care-l are în frunte pe Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în guvernul de la Chișinău. În dreapta Prutului, Partidul Mișcarea pentru România condus de Traian Băsescu se află, potrivit sondajelor, la limita intrării în Parlament. Multă vreme partidele cele mai vocale pe tema unirii cu Moldova erau mici, la limita supraviețuirii și se aflau în opoziție. Ele încercau să mobilizeze un segment cât mai mare dintr-un electorat pro-unionist care a evoluat între 18-25% în ultimul sfert de veac, în Republica Moldova. A fost inițial electoratul Frontului Național, apoi al Partidului Popular Creștin Democrat al lui Iurie Roșca și, recent, al Partidului Liberal. Ponderea celor interesați de unire n-a fost niciodată suficient de mare, cât să poată modifica traiectoria politică a Republicii Moldova. Un recent sondaj de opinie din decembrie 2017, fixează la 21% numărul cetățenilor moldoveni care ar vota unirea cu România. Totuși, mai mult de jumătate (56,2%) ar fi împotriva unirii, potrivit aceluiași sondaj. Dincoace de Prut, în România, un sondaj din ianuarie 2018, înregistrează că doar 27% dintre cetățeni consideră unirea cu Republica Moldova ca necesară sau foarte necesară. Aceste cifre explică de ce tema unirii nu a fost îmbrățișată de partidele mari, până foarte recent. Subiectul era unul favorit al partidelor de nișă, care se adresau unui electorat puțin numeros dar extrem de politizat și activ, care trimitea în parlament aceste partide. Dacă în Moldova tema unirii a rămas apanajul unor partide mai degrabă mici, în România după 27 martie, proiectul unirii a fost îmbrățișat formal de Liviu Dragnea, președintele PSD, cel mai important partid politic și probabil cel mai influent politician al momentului de la București. Partidul Democrat din Moldova, care controlează guvernul de la Chișinău, în ciuda faptului că este apropiat de PSD și coleg cu acesta în Internațională Socialistă, nu afișează tendințe unioniste iar statutul partidului fixează obiectivul construirii în Moldova a unei națiuni civice moldovenești, ceea ce Bucureștiul nu vrea să accepte nici măcar ca temă de dezbatere intelectuală, spunând că națiunea moldovenească este un concept inventat de Stalin. Cine controlează relația cu Republica Moldova? Bătălia pentru controlul Justiției ce se duce în ultimii ani, influențează decisiv agenda guvernului și a majorității din Parlament. Pe lângă această bătălie, există și alte conflicte, chiar ceva mai vechi, între guvern și președinție pentru controlul asupra politicii externe, mai ales asupra dosarului Moldova, întotdeauna unul sensibil din punct de vedere politic. De la revoluția twitter din primăvara 2009, de la Chișinău, și până astăzi, doar vreme de doi ani, decembrie 2009-ianuarie 2012, președintele și ministrul de Externe au format o echipă, având aceeași culoare politică. E perioada în care dosarul Republica Moldova se afla la MAE. Chiar dacă în sistem, la Cotroceni sau în Aleea Modrogan mai existau blocaje, relația Băsescu-Baconschi asigura coerență politicii estice, în primul rând pe relația bilaterală, București-Chișinău. Odată cu venirea lui Corlățean la Externe, situația s-a schimbat. Între președintele Băsescu și guvernul Ponta a început o competiție acerbă pentru controlul dosarului relației bilaterale cu Moldova. Implicarea personală a lui Ponta, determinarea cu care deblochează multe dintre proiectele despre care de ani buni doar se vorbea și nu se făcea nimic, a făcut ca în 2014, guvernul condus de Ponta să ia fața președintelui Băsescu, a cărui plajă de acțiune miniștrii USL i-au limitat-o doar la discuțiile pe teme de securitate, într-un context regional extrem de tensionat, dominat de anexarea Crimeei de către Rusia și destabilizarea Donbass-ului. Acest context regional modelat de amenințarea rusească și lipsa altor instrumente instituționale l-au împins pe Băsescu să utilizeze tot mai mult serviciile secrete pe care le controla prin Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) ca instrumente de politică externă. Victoria lui Klaus Iohannis în alegeri și poziția slăbită a lui Ponta care rămâne premier pentru încă un an, a făcut ca profilarea serviciilor pe zona de politică externă să devină tot mai puternică. Amenințarea rusească pe care serviciile secrete au știut s-o fluture ca să obțină maxim pe profit de pe urma ei (creșterea bugetului alocat, controlul asupra unor ambasade și direcții din MAE) a fost un factor care a favorizat acest curs. Președintele Iohannis, obsedat să nu semene cu predecesorul său, Băsescu, foarte atent la relația bilaterală, n-a manifestat vreun interes pentru dosarul Republica Moldova. Acest context a favorizat serviciile secrete care și-au consolidat controlul și s-au autonomizat, fiind instituții militarizate, rămase fără direcție, pentru că nu mai au un comandant care să le cheme la ordin. Blocajul din politica externă a României la nivel de septembrie 2014, când PSD și PDM semnau un protocol de colaborare în sediul de pe bulevardul Kiseleff se datorează nu doar serviciilor secrete și administrației prezidențiale ci și MAE, complet paralizat, instituție în pană de expertiză, și pe care se bat nu mai puțin de patru miniștri, de la vicepremierul Ana Birchall și ministrul de Externe Teodor Meleșcanu și până la miniștrii Afacerilor Europene și Românilor de Pretutindeni. Deocamdată, România rămâne dependentă de Plahotniuc în politica ei externă față de Republica Moldova și nu dă semne că-și tratează această dependență. Armand Goșu, contributors.ro Citește și: Prizonerii lui Plahotniuc; Relațiile dintre România și Republica Moldova (video) Chinul zilnic al locatarilor din blocul de 16 etaje cu lift defect (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile Alertă: Medicamente cancerigene, depistate în R. Moldova
10:50
La mitingul diasporei din Piaţa Victoriei s-a mers niţel "până la capăt". Cam aşa ar suna ştirea pe scurt. Dar, cum cele întâmplate sunt de o importanţă imensă, subiectul merită examinat. Mai întâi ce s-a întâmplat cu adevărat vineri în Piaţă. S-a întâmplat ceea despre ce cu toţii am fost avertizaţi că se va întâmpla şi nu am vrut să credem. „Mersul până la capăt”. Au fost avertizări. La conferinţa de presă ţinută cu câteva zile înainte, nişte ofiţeri de jandarmerie au semnalat, folosind obişnuitul limbaj de lemn, că se va întâmpla. Români veniţi de departe pentru a protesta împotriva unor abuzuri, s-au lovit de o metodă sistematică aplicată de Jandarmerie pentru a discredita orice viitoare mişcare de opoziţie. România a mai fost niţel strânsă de gât, să nu mai ţipe atât în timpul violului. Cam asta s-a întâmplat, pe scurt. După aproape zece ore de gaze inhalate, vă putem spune cum a fost montată în scenă toată mizeria: jandarmii tensionau situaţia – de obicei trăgând şi mutând gardurile de colo colo, fără rost, agitând mulţimea care era oricum înfierbântată – dar care nu era violentă. Apoi începeau cu gaze lacrimogene – fără motiv - servite generos exact în faţă, de la mică distanţă, cu un cinism maxim, cum numai slugile stăpânilor lor ştiu să facă. Metoda a fost asezonată cu scene de vodevil: de exemplu una în care un jandarm s-a întins pe jos după ce a fost „lovit” cu palma peste cască de un bărbat apărut de nicăieri. Toate aceste multe episoade erau sistematic urmate de trimiterea la înaintare a „negociatorilor” şi a jandarmilor-femei, care vorbeau frumos cu oamenii şi îi luau cu binişorul. Cinismul programului era mai sufocant decât gazele, era demn de regimul comunist. Nu era suficient că ridicau tensiunea cu abjecţie, dar îşi băgau şi colegele la înaintare, pentru efect maxim de presă. Care s-a şi speculat mai târziu. În timp demonstranţii s-au înfierbântat, dar nicăieri nu am văzut acte reale de violenţă. Da, au fost înjurături din plin, îmbrânceli, şi, după ora 6, s-a aruncat la greu cu sticle de apă (rareori chiar din sticlă), cutii de bere, pietre, chiar ouă, în jandarmi. Am stat în spatele liniilor de jandarmi unde am văzut toate astea. Dar am văzut şi altceva: atitudinea complet lipsită de bunăvoinţă – ca să nu spun plină de ură - a jandarmilor. Duritatea cu care acţionau chiar de la început. La ora 6 seara devenise evident că treaba era o înscenare bine gândită. Au urmat tunuri cu apă în jur de 8, băi de gaze lacrimogene, şi chiar mai multă ură din partea jandarmilor, care îşi motivau atitudinea super ostilă spunând că au colegi ajunşi la spitale (de parcă ăsta este în sine un motiv de a măcelari demonstranţi paşnici). Ce a urmat, s-a văzut, în parte, pe televizoare. Ce nu s-a văzut este cinismul maxim cu care jandarmii lansau petarde direct în mulţime, fără niciun pic de grijă pentru sănătatea celor care manifestau. Grenade care ardeau aruncate peste oameni fără protecţie! – nu sticle cu apă aruncate în oameni antrenaţi pentru asta, echipaţi până în dinţi! Ce nu s-a văzut au fost miile de tineri care scandau în marea de fum. Care vomau pe caldarâm, dar care, spre disperarea Puterii, se încăpăţânau să rămână. Nu s-a văzut faptul că după 10 seara, deşi gardurile fuseseră scoase din Piaţă, nimeni nu îmbrâncea sau violenta jandarmii care aruncau constant cu gaze şi petarde. Fără motiv. Doar-doar lumea pleacă acasă şi coloneii nu mai primesc telefoane de la politic. Am văzut doamne – doamne, nu femei – trecute de 50, îndurând războiul care pogorâse peste noi, în tăcere, cu demnitate, aşa cum numai femeile sunt în stare. Am văzut jandarmi zbierând, complet iraţional, pe care îi lăsau nervii, în ciuda faptului că ţineau butelia de partea cu trăgaciul. Am văzut jandarm care s-a gazat singur trăgând de garduri, la începutul mitingului: Dumnezeu nu bate cu băţul, iar celor încă buni la suflet le atrage atenţia că trebuie să se dea înapoi. Am văzut cum România renaşte niţel, sufocată de fumul toxic al duşmanilor ei. Un alt lucru care nu s-a văzut la televizor este violenţa cu care a fost împrăştiată mulţimea din Piaţă. Nu s-a văzut grotescul unor trupe de mardeiaşi cu ordin şi mandat să evacueze lumea din Piaţă cu orice preţ: în timp ce împingeau şi călcau oamenii aşezaţi pe jos şi arestau la întâmplare, jandarmii ţineau morţiş să asigure că acţionează legal. La ce le folosea asigurarea? Vineri România a fost din nou sufocată niţel, că ţipa prea tare în timpul violului  În faţa oricui susţine că jandarmii au răspuns legitim, vineri, la violenţă, o spun răspicat: NICI VORBĂ. Jandarmeria a acţionat la comanda politică a unui regim pe cale să fie eliminat de Istorie. A făcut-o cu cinism maxim şi cu o duritate greu de descris. Ce însemnătate istorică au toate acestea? Dincolo de oasele rupte şi gazele inhalate? Vineri s-a deschis războiul civil şi la Bucureşti, aşa cum s-a deschis, în ultimii ani la Beijing, la Londra, la Washington, la New York, în Italia, în Franţa. În această ordine. Aşa cum se va deschide pretutindeni. Pacea a fugit niţel de pe Planeta noastră. A zis că revine când terminăm. Acest sezon de vânătoare va marca existenţa fiecărui suflet de pe această Planetă. Doar că nu multă lume înţelege cum să decodifice momentul istoric în care ne aflăm.  În toate aceste locuri se duce o luptă extrem de dură între un sistem corupt, care nu vrea să moară, şi unul nou, care nu poate să trăiască, sufocat de cel vechi.  În toate aceste locuri o ordine socială construită prin crimă şi înşelătorie de revoluţiile inspirate de utopiile secolelor 17 şi 18 este dezrădăcinată fără drept de apel de transformări pe cât de subtile pe atât de masive. Acest tipar nu poate fi oprit, aşa cum nu poate fi oprit Soarele pe cer. Pe de altă parte stâlpii „ordinii” sociale existente, bazată pe o corupţie halucinantă, nu vor accepta pur şi simplu ştergerea din istorie fără să lase în urmă un nou val de crime şi abjecţie. Aşa că războiul civil, care vineri a început şi în România, va continua. E prea mult putregai, suntem prea mulţi complici la existenţa degenerării, astfel că această curăţenie va aduce cu ea suferinţă. Ce urmează? Vineri România a mai murit un pic – aşa cum a murit în 44 sub tancurile sovietice, sub comunism, torturată în temniţe, aşa cum a murit în ‘89 când a fost înşelată de regimul Ion Iliescu, aşa cum a murit în perioada de „tranziţie” jefuită de vechea aparatură de Partid, îmbrăcată, acum, în costume Armani. Dar lucrurile se schimbă. De vreo doi ani încoace, Imperiul Răului ajuns la butoane în ‘46 este puţin agitat. Crimele lui sunt uriaşe, atât de mari încât nu le mai poate plăti. Şi nici nu le mai poate ascunde. Aşa că tot ce îi rămâne de făcut este să terorizeze pentru a înăbuşi vocile. Căci cu vocile se luptă tovarăşii.  Mai important, Sistemul este speriat pentru că, sfidând logica, România învie niţel. Puţin în fiecare zi. Nu pentru că ar vrea, nici pentru că ar avea chef să lupte, nici pentru că i se pare că poate. Ci pentru că aşa vrea Istoria: să rupă aceste putrede pânze de păianjen întinse peste toată lumea. Iar noi suntem chemaţi să o ducem la îndeplinire.  Episodul de vineri, asemenea Mineriadei, nu poate fi ignorat şi nu poate rămâne fără consecinţe. Dacă ne vom preface că nu s-a întâmplat – aşa cum a fost cazul crimelor comunismului, al Mineriadelor etc., vom coborî mai adânc în iad. Singura soluţie este rezistenţa paşnică, neclintită, în faţa crimelor. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, crimele vor deveni atât de sufocante, încât oricum va trebui să facem asta. Cât despre Puterea de la Bucureşti - a pierdut de mult abilitatea de a mai explica României crimele pe care le comite, zilnic, la adresa viitorului ei. Acesta este şi motivul pentru care miniştrii guvernului actual fug de presă, la conferinţe. Este motivul pentru care propaganda a ajuns să nu mai aibă nimic de a face cu realitatea. Este motivul pentru care la cârma României sunt puşi oameni de paie. Vineri a început un nou episod: cu propaganda nu mai merge. Minciuna a ajuns să nu mai poată acoperi Adevărul. Aşa că Sistemul a ajuns în faza terminală - în care trebuie să-şi menţină existenţa prin violenţă. Aşa cum o făcea Partidul comunist acum câţiva ani. Se poate spune, în acest sens, că masca neatent pictată pe faţa acestui regim a început să se crape. Vestea bună, cu adevărat bună? Eradicarea Răului care sugrumă România din 1946 este doar o chestiune de timp. Nu pentru că avem chef de lupte, sau pentru că este plăcut ce va urma. Ci pentru că nu avem încotro. Cu alte cuvinte, pentru că aşa vrea Cel de Sus. Singura întrebare, care ne priveşte doar personal, pe fiecare în parte, este de ce parte alegem să fim. Pentru că, la sfârşit, numai o parte va rămâne. The Epoch Times România Citește și: Prizonerii lui Plahotniuc; Relațiile dintre România și Republica Moldova (video) Chinul zilnic al locatarilor din blocul de 16 etaje cu lift defect (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile Alertă: Medicamente cancerigene, depistate în R. Moldova
10:40
Simona Halep s-a calificat la Turneul Campioanelor 2018. Performanță de răsunet: este pentru a cincea oară. Victoria cu Caroline Garcia, de la Montreal, scor 7-5, 6-1, a venit la pachet cu o performanță excelentă: accederea la competiția care încheia anul în tenis Pentru Simona va fi cea de-a cincea participare consecutivă la turneul din Singapore, cel mai bun rezultat înregistrându-l chiar la prima prezență, în 2014, când a pierdut finala cu Serena Williams, 3-6, 0-6. Românca ocupă primul loc în clasamentul WTA Race, ierarhia care stabilește cele 8 jucătoare care se înfruntă la finalul sezonului la Turneul Campioanelor. Are acum 5.766 de puncte, suficiente pentru a-i asigura calificarea matematică. Mihaela Buzărnescu, 30 de ani și numărul 20 WTA, este și ea în luptă pentru un bilet către Singapore. În clasamentul WTA Race, Miky ocupă locul 15. Halep, 26 de ani, conduce clasamentul WTA din 26 februarie și a ajuns la un total de 40 de săptămâni petrecute pe primul loc în lume. Citește și: (video) Chinul zilnic al locatarilor din blocul de 16 etaje cu lift defect (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile Alertă: Medicamente cancerigene, depistate în R. Moldova Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest
10:40
În același timp, atenționează că deplasarea orei de începere a lecțiilor condiționează deplasarea timpului de sfârșit al orelor, iar elevii vor fi limitați în posibilitatea de a frecventa activități extracurriculare, transmite IPN. Studiul a fost realizat în 145 de instituţii de învățământ primar, secundar, ciclul I și II, din muncipiul Chișinău, frecventate de peste 80 de mii de elevi. Din cauza traficului aglomerat sau din alte motive peste trei mii de elevi întârzie sistematic la ore, iar cinci mii vin la școală cu mult înainte de a începe orele În 35 de instituții de învățământ lecțiile încep la ora 08.00, în 22 – la 08.15, în 83 – la 08.30, iar în câte o instituție ­la 08.20, 08.45, 09.00 și, respectiv, 10.00. Potrivit studiului, în 111 instituţii din raza orașului Chișinău, cu un număr de 71,5 mii de elevi, 23,9 mii se deplasează spre şcoală cu mijloace de transport public, iar 15,1 mii – cu transportul personal. Astfel, DGETS mai atenționează că deplasarea orarului sunetelor micșorează timpul pentru pregătirea temelor pentru acasă. Citește și: (video) Chinul zilnic al locatarilor din blocul de 16 etaje cu lift defect (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile Alertă: Medicamente cancerigene, depistate în R. Moldova Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest
10:40
Cei de la etajele siperioare spun ca uneori ziua trebuie sa urce de cateva ori scarile. Cel mai greu le este batranilor, dar si mamele cu copii mici in carucioare, transmite medianews.md cu referire la protv.md. Aceasta femeie are 64 de ani si de douazeci locuieste in acest bloc. Apartamentul ei se afla la etajul opt, iar ca sa urce se foloseste de baston. Nici nu incearca sa verifice in cat timp ajunge poate sa-i si mai bine de jumatate de ora. “Foarte greu pentru anii nostri si cu picioarele bolnave amandoua stau. Unul dar eu sunt si transpirata si obosita deja. Mai am inca sapte, mai ies la balcon si punem miinile si ne odihnim putin." Locatarii de la etajul 16 spun ca trec printr-un adevarat chin sa iasa afara la plimbare dar cel mai greu le este atunci cand trebuie sa urce. “Cum urcati dv la etajul 16 ? Iaca asa urc doua etaje ca sunt cu inima bolnava, si ma mai uit si pe urma iarasi urc. Ma urc in vre-un ceas de vreme.” “Cumatra o murit si o scos-o in ascensorul asta mic in picioare. Si vecina o murit si tot asa l-am coborat in spate mort.” Iulia SARIVAN, REPORTER PRO TV: “Dupa sase etaje urcate, apar primele semne de oboseala. Daca as mai avea si cateva pungi in mana cu siguranta ar fi mai dificil. Cel mai greu le este batranilor care spun ca ies din casa doar cand au mare nevoie.” Mamicile, care au copii mici in carucioare incap cu greu in ascensorul cel mic. Uneori acesta poate sa se blocheze inainte sa reuseasca sa intre. “Iaca asa intram noi in fiecare zi, adica greu intra caleasca, gata s-a blocat si nu o mai pot scoate si mai ramane asta mica in urma.” Compania care deserveste ascensorul mare al blocului a fost deconectat la solicitarea presedintelui asociatiei, deoarece locatarii nu ar fi platit. Cel din urma nu ne-a raspuns la telfon. Responsabilii de la Directia Locativ-comunala de la primaria capitalei ne-au comunicat ca vor reveni ulterior cu un raspuns. Citește și: (video) Chinul zilnic al locatarilor din blocul de 16 etaje cu lift defect (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile Alertă: Medicamente cancerigene, depistate în R. Moldova Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest
12 august 2018
10:20
Mick Schumacher, fiul fostului mare campion Michael, a obţinut recent primul său succes în Formula 3 Europeană, chiar pe circuitul de la Spa-Francorchamps, acolo unde tatăl său debuta în Formula 1, în vara lui 1991, iar un an mai târziu câştiga primul său grand prix. "Am numai amintiri frumoase aici. Aici e, să zicem, sufrageria tatălui meu. Iubesc să concurez în acest loc pentru că ştiu că şi tata a fost aici. Sunt bucuros să vin pe acest circuit în fiecare an", a spus Mick, 19 ani, conform presei engleze, preluat de Mediafax. De asemenea, la Spa-Francorchamps, puştiul a avut şansa să conducă maşina la bordul căreia Schumacher senior a câştigat cursa. "A fost ceva fantastic să fac şi eu un tur...Sigur, ţelul meu e să ajung în Formula 1. Pas cu pas! Abia aştept", a mai anunţat fiul lui Schumacher. Michael Schumacher, septuplu campion mondial de Formula 1, a suferit în decembrie 2013 un grav accident la schi. Fostul mare pilot, 49 de ani, a stat multe luni în comă, apoi a fost transferat la instituţii specializate în neurologie, acum fiind la domiciliul său din Elveţia, acolo unde familia a transformat o parte a locuinţei într-un adevărat spital. Citește și: (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile Alertă: Medicamente cancerigene, depistate în R. Moldova Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015?
10:20
Dezvăluire şocantă făcută de un oficial rus! O fregată aparţinând Flotei ruse a Mării Negre a localizat şi a urmărit, în aprilie, în Marea Mediterană, un submarin nuclear american care făcea parte din grupul naval implicat într-o operaţiune militară a Statelor Unite împotriva Siriei, a dezvăluit vineri un oficial militar rus, scrie www.realitatea.net. În timp ce efectua o misiune de patruare în luna aprilie, fregata rusă Amiral Essen a depistat în estul Mării Mediterane un submarin nuclear american din clasa Ohio şi a reuşit să îl urmărească aproximativ două ore. Nava militară rusă aparţine Flotei Mării Negre, dar a fost detaşată în Marea Mediterană în perioada martie-iunie 2018, în largul Siriei. Fregata rusă a fost prezentă în largul Siriei pe 14 aprilie, când Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie au efectuat bombardamente asupra unor baze militare siriene, afirmă oficiali militari citaţi de cotidianul Izvestia. "Este un succes să poţi urmări un submarin aproape două ore", a declarat, pentru ediţia în limba spaniolă a agenţiei de presă Sputnik, amiralul Viktor Kravcenko, fost comandant al Forţelor Navale ruse. Operaţiunea rusă a avut sarcina configurării profilului acustic al submarinului nuclear american, profil care poate fi utilizat pentru depistarea submersibilului în cazul unui conflict. Citește și: (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile Alertă: Medicamente cancerigene, depistate în R. Moldova Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015?
10:20
Panoul a fost instalat acum două săptămâni de diaspora de la Londra, iar în mai puțin de 24 de ore a fost dezinstalat la cererea autorităților, transmite medianews.md cu referire la zdg.md. Drept răspuns, membrii protestului permanent „Occupy Guguță” au decis să îl instaleze chiar în Parcul Central „tefan cel Mare și Sfânt”. Citește și: (foto) Panoul diasporei, scos de autorități, reamplasat lângă Cafeneaua Guguță (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile Alertă: Medicamente cancerigene, depistate în R. Moldova Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015?
11 august 2018
20:00
„Proprietara casei nu a respectat nici măcar sentinţa definitivă a Curţii Supreme care îi interzicea să asculte acasă această muzică”, potrivit postului privat TV Markyza, transmite medianews.md cu referire la protv.ro. Femeia arestată şi vecinii săi erau implicaţi într-un lung proces judiciar prin care acesteia i s-a interzis să asculte muzică cu volumul la maxim, pentru că tulbura liniştea publică. Având în vedere că nu a respectat sentinţa ea a fost arestată. Un fragment de patru minute din aria La Traviata, de Giuseppe Verdi, pe care femeia îl asculta în mod repetat la pic-up, era însoţit de fluierăturile vecinilor, astfel încât nivelul de zgomot din cartier devenea „insuportabil”, notează şi postul JOJ. Procurorul cazului, care a considerat că există un grad de pericol ca urmare a ameninţărilor proferate de femeie după arestarea ei la începutul acestei săptămâni, a cerut pentru ea detenţie preventivă, iar un judecător ar trebui să decidă dacă inculpata va rămâne la închisoare. După cât se pare, femeia protesta cu volumul la maxim al muzicii din cauza lătrăturilor continue ale câinelui unui vecin, însă disputa dintre ce doi a continuat totuşi şi după moartea animalului. „Toată lumea suferă. Nu există un moment de linişte de dimineaţă până noaptea. Toţi vecinii au de suferit”, a declarat televiziunii un locatar. „Îmi place Placido Domingo, dar nici chiar aşa”, a mărturisit o altă vecină. Citește și: (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile Alertă: Medicamente cancerigene, depistate în R. Moldova Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015? Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc
20:00
Decizia a fost luată în contextul unei atenționări lansate de către Agenția Europeană pentru Medicamente în urma identificării impurității cu potențial carcinogen în substanța activă Valsartan, fabricată de un producător chinez, relatează medianews.md cu referire la moldpres. Astfel, imediat după recepţionarea alertei rapide, AMDM a emis un ordin privind rechemarea tuturor medicamentelor cu conţinut de substanţă activă Valsartan, până la nivel de farmacie. Astfel, a fost sistată distribuirea a 22 de produse medicamentoase cu această substanță activă, fabricată de producătorul chinez, de la depozitele angro către farmacii și instituţii medicale, precum şi eliberarea acestora din farmacii. Potrivit AMDM, în Nomenclatorul de Stat sunt înregistrate încă 28 de produse medicamentoase care conțin substanța activă Valsartan, fabricată de alți producători, care nu este afectată de prezența impurității ce prezintă risc sporit pentru sănătate. În prezent, AMDM nu a primit informații despre absența medicamentelor cu substanța activă Valsartan în farmaciile comunitare. Medicamentele cu substanța activă Valsartan sunt utilizate pentru tratarea unor afecțiuni cardiovasculare. Citește și: (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile Alertă: Medicamente cancerigene, depistate în R. Moldova Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015? Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc
20:00
Administratorul firmei, Adrian Rucan, spune că, de fapt, oamenii de artă nu au respectat angajamentele contractului şi din acest motiv locuinţele nu au fost încă date în exploatare, transmite medianews.md cu referire la tvrmoldova.md. În conferinţa de presă de pe 26 iulie, actorii aveau însă o altă opinie. Între timp, administratorul firmei a precizat că unii actori ar fi vrut să se îmbogăţească pe baza acestui proiect social. Conform reprezentanţilor companiei de construcţii, blocul locativ este construit în proporţie de 83 % şi va fi dat în exploatare în luna aprile a anului 2019. Citește și: (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile Alertă: Medicamente cancerigene, depistate în R. Moldova Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015? Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc
20:00
Un copac a înflorit prima dată în 100 de ani din cauza căldurii din Marea Britanie. Copacul aparținând unei specii rare, provenite din China, a transplantat în Cardiff secolul trecut și nu a înflorit niciodată până acum. Copacul din specia Emmenopterys henryi a fost adus pentru prima dată în Europa în 1907 de către renumitul colecţionar de plante Ernest Henry Wilson. Abia după 64 de ani a fost înregistrată prima înflorire a sa, în grădinile Villa Taranto din regiunea Lacului Maggiore din Italia. Un exemplar a fost plantat în Roath Park, lângă centrul oraşului Cardiff, la începutul secolului al XX-lea, dar exemplarul nu a înflorit niciodată până acum. De această dată, autoritățile britanice cred că înflorirea a fost determinată de valul recent de căldură. Este o privelişte specială. Probabil că am trecut pe lângă acest copac de un milion de ori, dar nu m-am aşteptat să-l văd înflorit şi, cine ştie, se întâmplă atât de rar, poate nu o să-l mai văd niciodată', a spus Gareth Stamp, paznicul parcului, citat de BBC News. Copacul, care aparţine familiei Rubiaceae şi trăieşte în sudul Chinei şi în Vietnam, este probabil cel mai mare de acest fel din Marea Britanie şi primul care a înflorit după exemplarul din Cambridge, în 2012. Citește și: (video) Compania de construcţii învinuită de artişti neagă acuzaţiile Alertă: Medicamente cancerigene, depistate în R. Moldova Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015? Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc
19:50
Începând cu 15 august, Rusia intenționează să introducă interdicție temporară la importul de fructe din Serbia și Macedonia, a anunțat autoritatea de reglementare a siguranței alimentare din Rusia, scrie Reuters. Potrivit serviciului, decizia a fost luată în legătură cu sosirea în Federația Rusă a unor loturi de fructe cu sâmburi, infectate cu o ciupera periculoasa – Monilinia fructicola. Ciuperca a fost descoperită pe piersici și caise provenind din Serbia, importate după 13 iulie, scrie www.paginaderusia.ro. Aceeași ciupercă a fost găsită și în loturile de fructe din Macedonia. Fructele cu samburi includ cireșele, vișinele, prunele, caisele și piersicile. Citește și: Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015? Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc Expert: Schimbările de pe piața valutară din R. Moldova sunt sezoniere Planul de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022 a fost publicat în Monitorul Oficial
19:50
Aceasta este prima execuţie din acest stat din sudul SUA după 2009, transmite medianews.md cu referire la protv.ro. “Aş vrea să spun doar că îmi pare cu adevărat rău. Şi... asta-i tot”, a spus Billy Ray Irick, 59 de ani, înainte de a i se administra injecţia letală în Nashville. El a fost condamnat în 1986 pentru viol şi uciderea unei fetiţe de şapte ani, Paula Dyer. Avocaţii săi au pledat invocând o gravă maladie mentală a bărbatului. Într-o cerere în faţa Curţii Supreme, avocaţii au contestat protocolul de injecţie letală, ce conţine puternicul sedativ controversat midazolam. Curtea a respins cererea. Însă o magistrată a Înalţii Curţi, Sonia Sotomayor, s-a întrebat dacă nu cumva execuţia aduce cu un act de barbarie. “Experţii medicali au explicat în mod minuţios cum acest coctail din trei medicamente pe care (statul) Tennesse intenţionează să-l injecteze în venele lui Irick îl va face să resimtă senzaţii de înec, de sufocare şi o arsură puternică în interior”, a notat Sotomayor. “Dacă legea permite ca această execuţie să se facă în pofida ultimelor clipe oribile pe care le va trăi Irick, atunci noi am încetat să mai fim o naţiune civilizată şi am acceptat barbaria”, a conchis ea. Trei din cele 14 execuţii efectuate anul acesta în SUA au folosit midazolam, potrivit Centrului de Informaţii asupra Pedepsei Capitale. Însă medicamentul a făcut obiectul a numeroase recursuri în justiţie. Ohio a suspendat execuţiile în 2014 după cea a lui Dennis McGuire, în timpul căreia s-a folosit midazolam şi care i-a provocat bărbatului 25 de minute de agonie, în timpul cărora acesta s-a sufocat şi zbătut. Citește și: Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015? Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc Expert: Schimbările de pe piața valutară din R. Moldova sunt sezoniere Planul de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022 a fost publicat în Monitorul Oficial
19:50
Sistemul nostru bancar și financiar și-a revenit, însă pentru a spune cu certitudine că o asemenea criză nu va mai avea loc, mai sunt necesari câțiva pași. De această părere este Guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, care a oferit un interviu cumulativ instituțiilor mass media, transmite medianews.md cu referire la bani.md. „În ultimii doi ani am muncit mult ca să punem bazele unui nou sistem bancar în Republica Moldova – mai transparent, mai solid, mai eficient. În primul rând, am promovat un șir de legi noi pentru a schimba „regulile de joc” în așa fel ca practicile ilicite care au dus la frauda bancară să nu mai fie posibile, iar pedepsele pentru încălcarea legii să fie descurajante, mult mai dure decât au fost în trecut. Totodată, pentru ca cetățenii să nu plătească din greu pentru erorile sau malversațiile unor bancheri care pot duce la falimentarea unei bănci, am introdus instrumente noi de intervenție timpurie sau rezoluție bancară. Acestea permit să salvezi o instituție bancară fără a face apel la banii publici.În același sens, am promovat majorarea plafonului de garantare a depozitelor pană la 50 mii lei. Pentru a face ireversibilă consolidarea sectorului bancar este nevoie însă de a finaliza procesul de transparentizare și în special vânzarea acțiunilor blocate în BC „Moldova Agroindbank” S.A. și BC „Moldindconbank” S.A. Atunci vom face un salt calitativ colosal în reformarea sectorului și vom putea afirma cu certitudine că o nouă criză bancară similară celei din 2014-2015 nu mai are șanse în țara noastră. Dar cea mai sigură garanție contra crizelor și fraudelor rămâne independența și profesionalismul Bancii Naționale. Lucrăm din răsputeri pentru a întări instituția și autoritatea băncii centrale prin fortificarea cadrului legislativ, dar și reformarea BNM pe intern”, a răspuns Sergiu Cioclea. În același timp, Guvernatorul BNM spune că efectele cazului privind spălarea de bani prin intermediul băncilor autohtone, așa-numitul „Laundromat”, se resimt și azi. Cioclea menționează că mai multe bănci străine au rupt relațiile de corespondență cu băncile moldovenesti și acest proces poate continua, dacă nu sunt depuse eforturi majore pentru a schimba reputația țării. În acest context, comitetul MONEYVAL al Consiliului Europei va veni în luna octombrie 2018 pentru a da o notă sistemului bancar autohton. „Pentru a ne asigura că un nou “Laundromat” nu mai este posibil și, în particular, că noua Lege privind declararea voluntară nu va fi folosită de unii pentru a sparge o breșă în procedurile de prevenire a spălării banilor, BNM va instrui toatele băncile să aplice cu strictețe măsurile de precauție referitoare la mijloacele bănești declarate. Dacă averile vor include acțiuni în bănci peste cota semnificativă de 1%, proprietarii acțiunilor vor fi supuși în mod obligatoriu evaluării de competență și onorabilitate (fit-and-proper) și, în caz de neconcordanță, vor fi impuși să-și vândă acțiunile conform procedurilor de înstrăinare forțată. Ținând cont de riscurile asociate, băncile centrale au în general reținere față de amnistiile fiscale sau de capital. Dar odată ce o asemenea lege a fost aprobată, rolul BNM e să se asigure în practică că aceasta nu creează un teren propice pentru abuzuri. Sperăm ca eforturile Băncii Naționale depuse în domeniul prevenirii și spălării banilor să fie apreciate de evaluatorii MONEVAL și să permită îmbunătățirea imaginii sectorului bancar moldovenesc”, a declarat Cioclea în cadrul interviului. Citește și: Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015? Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc Expert: Schimbările de pe piața valutară din R. Moldova sunt sezoniere Planul de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022 a fost publicat în Monitorul Oficial
19:50
Informația a fost confirmată pentru CrimeMoldova de către șefa Serviciului de presă al Inspectoratului General de Poliție, Mariana Bețivu, transmite medianews.md. Suspectul a fost plasat în arest, după ce procurorii au înaintat un demers în acest sens. Cadavrul adolescentei de 15 ani și a mamei sale, în vârstă de 42 de ani, au fost găsite la începutul lunii august într-o fâșie forestieră de lângă satul Dumbrăveni, raionul Soroca, la o distanță de un kilometru unul de celălalt. Cele două victime au fost anunțate în căutare încă la începutul lunii iulie. Potrivit poliției, minora și mama sa au fost bătute și arse de vii. Totodată, înainte de a da foc fetei, suspectul ar fi violat-o. Bănuitul de 22 de ani este un șofer de ocazie, care a fost oprit de adolescentă și mama sa pentru a ajunge într-o localitate din apropierea orașului Soroca. Totodată, acesta este suspectat și de omorul unei fete de 15 ani, dispărute încă în anul 2012. Inculpatul ar fi ucis-o, iar cadavrul l-ar fi aruncat într-un lac din raionul Soroca. Dacă va fi găsit vinovat, tânărul riscă detenție pe viață. Citește și: Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015? Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc Expert: Schimbările de pe piața valutară din R. Moldova sunt sezoniere Planul de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022 a fost publicat în Monitorul Oficial
19:50
Prognozele sunt făcute în cadrul unei analize publicate pe blogul său, transmite IPN. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, unul dintre factorii care a dus la aprecierea leului este cel internațional. În ultimele zile, euro s-a depreciat față de dolar pe piețele internaționale cu 2,2%. Alt factor este cel sezonier. Valuta străină se depreciază în Republica Moldova de trei ori pe an, la sărbătorile de iarnă, de Paști și în august, când moldovenii vin de peste hotare cu valută străină, iar autoritățile afișează un curs scăzut la valută. Veaceslav Ioniță s-a referit și la excesul de valută pe piață. De la începutul anului, populația a vândut cu 650 de milioane de dolari mai mult decât au avut nevoie agenții economici. În opinia expertului, în continuare vom asista la două fenomene cu efecte diametral opuse. Pe de o parte, Legea privind amnistia capitalului, cel mai probabil, va genera noi intrări de valută în piață, iar pe de altă parte,experiența ultimilor 15 ani arată că în preajma alegerilor unii jucători decid să retragă valuta de pe piață și creează o cerere ridicată. „Tind să cred că aceste două tendințe diametral opuse se vor compensa una pe alta și pe final nu vom asista la perturbații majore pe piața valutară. În opinia mea, leul moldovenesc până la alegeri va avea o rată stabilă, cu o ușoară înclinație de apreciere față de dolar și euro”, susține expertul. Din ianuarie 2016, leul s-a apreciat față de dolar cu 23%, iar față de euro – cu 15%. Citește și: Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015? Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc Expert: Schimbările de pe piața valutară din R. Moldova sunt sezoniere Planul de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022 a fost publicat în Monitorul Oficial
19:50
În cadrul dialogului, părțile au discutat despre rezultatele economice înregistrate de țara noastră, consolidarea și dezvoltarea sectorului bancar, securitatea energetică, diversificarea surselor de energie electrică și gaze naturale, precum și despre creșterea exporturilor și diversificarea piețelor de desfacere pentru producătorii autohtoni, transmite medianews.md cu referire la realitatea.md. Referindu-se la situația economică a Republicii Moldova, Chiril Gaburici a menționat că, în 2017, economia a înregistrat o creștere de 4,5%. De asemenea, s-au majorat și exporturile, care în prima jumătate a anului 2018 au înregistrat o creștere cu aproape 28% față de perioada similară a anului trecut. „Conform datelor, circa 70% din exporturi sunt orientate spre piața Uniunii Europene. Ne dorim să deschidem piețe noi de desfacere și purtăm discuții cu Turcia și China. Totodată, ne-am propus să creștem volumul exporturilor pe piața din SUA, cu potențial mare nevalorificat", a menționat Chiril Gaburici. Ministrul a informat că țara noastră are rezultate bune în domeniile turism, infrastructura drumurilor, tehnologiile informaționale, menționând lansarea primului parc IT din Moldova, care oferă facilități investitorilor și se bucură de succes. De asemenea, Gaburici a mulțumit reprezentanților FMI pentru susținerea acordată R. Moldova în implementarea reformelor promovate de Guvern, menționând că acestea vor contribui la dezvoltarea economică a țării. Oficialul a reiterat că îmbunătățirea condițiilor de activitate pentru mediul de afaceri, atragerea investițiilor străine, crearea locurilor noi de muncă bine plătite rămân sunt în continuare priorități ale Ministerului Economiei și Infrastructurii. Reprezentanții Misiunii FMI au apreciat evoluțiile pozitive înregistrate de Republica Moldova în ultima perioadă și au încurajat autoritățile să continue implementarea reformelor în toate sectoarele, în mod special în cel financiar-bancar, energetic, industrie etc. Oficialii au apreciat pozitiv buna colaborare cu Republica Moldova, menționând că FMI va continua să ofere suport țării noastre și va monitoriza rezultatele înregistrate. Citește și: Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015? Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc Expert: Schimbările de pe piața valutară din R. Moldova sunt sezoniere Planul de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022 a fost publicat în Monitorul Oficial
19:50
Potrivit grupului pentru drepturile omului „Reținuți în Dubai”, cât a fost în detenție, Ellie Holman, un medic dentist din Suedia care locuiește în Kent cu partenerul ei englez Gary și cei trei copii, a fost forțată să curețe toalete și nu i s-a dat apă, transmite medianews.md cu referire la protv.ro. Ellie Holman, în vârstă de 44 de ani, a fost reținută pe 13 iulie, după ce a consumat un pahar de vin în timpul zborului de opt ore cu compania Emirates. Ea a fost reținută după ce un oficial de la imigrație a început să îi pună întrebări referitoare la viză și întrebată dacă a consumat alcool. I s-a spus că viza sa nu este valabilă și că trebuie să se întoarcă imediat la Londra. Aceasta l-a întrebat dacă poate plăti pentru o nouă viză, moment în care ofițerul ar fi început să fie „nepoliticos”. De aceea, Ellie Holman a început să îl filmeze cu telefonul mobil, pentru a avea dovezi că acesta s-a purtat urât cu ea, fără să știe că este infracțiune atât să consume alcool, cât și să filmeze un oficial. Astfel, femeia și fiica sa au fost reținute, iar pașapoartele și telefoanele mobile au fost confiscate, fără să i se permită să își sune partenerul. În detenție, femeii și fiicei sale nu li s-a oferit apă, mâncare sau dreptul de a folosi o toaletă. Timp de trei zile, ele au fost închise într-o celulă. Într-un comunicat de presă emis de grupul „Reținuți în Dubai”, femeia a mai precizat că gardienii ar fi încercat să îi rupă extensiile și că au obligat-o să doarmă într-o celulă în care era cald și mirosea urât, fiind obligată să curețe podeaua și toaletele. Citește și: Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015? Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc Expert: Schimbările de pe piața valutară din R. Moldova sunt sezoniere Planul de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022 a fost publicat în Monitorul Oficial
19:50
Imaginile au fost surprinse de o cameră de supraveghere instalată în apropiere de locul incidentului, relatează medianews.md cu referire la protv.md. In urma impactului trei persoane au fost ranite fiind ulterior internate in spital. Doua dintre acestea sunt in stare grava. Nimeni dintre pasagerii autobuzului nu au avut de suferit. "Am mers sa vedem. Oamenii au inceput sa se stranga. Strigate, lacrimi, o femeie era la pamant.” Politia anunta ca cel mai probabil au cedat franele autobuzului. Soferul, un barbat in varsta de 29 de ani, a fost retinut. Acesta risca pana la doi ani de inchisoare. Un caz similar a avut loc la Moscova acum doua luni. Opt oameni au fost raniti dupa ce un taximetru a lovit mai multi pietoni, inclusiv suporteri veniti la Cupa Mondiala, dupa ce ar fi adormit. Citește și: Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015? Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc Expert: Schimbările de pe piața valutară din R. Moldova sunt sezoniere Planul de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022 a fost publicat în Monitorul Oficial
19:50
Fostul ministru al Afacerilor Externe al autoproclamatei RMN, Vladimir Iastrebceak, care din iunie 2017 a ocupat funcţia de reprezentant special al preşedintelui Transnistriei, Vadim Krasnoselski, pentru relaţiile cu Ucraina, a fost demis vineri din această funcţie, relatează medianews.md cu referire la infotag. Un decret în acest sens a fost semnat de liderul de la Tiraspol, fără a explica motivele demisiei. În ultimul timp, Iastrebceak a acţionat în calitate de expert, comentând anumite evenimente politice. Citește și: Autorul dublului omor de la Soroca, a fost plasat în arest Este posibilă o nouă criză bancară similară cu cea din 2014-2015? Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc Expert: Schimbările de pe piața valutară din R. Moldova sunt sezoniere Planul de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022 a fost publicat în Monitorul Oficial
19:40
Fostul câştigător al Turului ciclist al Franţei, germanul Jan Ullrich, a fost arestat vineri dimineaţă după ce a lovit o prostituată la Frankfurt, a anunţat poliţia germană, citată de AFP. „Jan Ullrich a fost arestat în cursul dimineţii şi se află în continuare în stare de reţinere”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei din Frankfurt, precizând că fostul campion era „sub influenţa alcoolului şi drogurilor” în cursul reţinerii sale. El va fi prezentat în cursul după-amiezii „unui judecător care va decide sau nu punerea sa în detenţie”, a adăugat sursa. „Fostul ciclist în vârstă de 44 de ani şi-a petrecut noaptea cu o prostituată, după care a intrat în conflict cu femeia şi a lovit-o. Victima a avut nevoie de „îngrijiri medicale”, se arată într-un comunicat al poliţiei. Circumstanţele exacte în care s-a produs incidentul fac obiectul unei anchete. Ullrich revenise joi din Spania, unde trăieşte la Mallorca, pentru a începe o terapie pentru probleme de alcool şi droguri. Vinerea trecută, el a fost arestat de poliţia spaniolă pentru că a intrat cu forţa la vecinul său, actorul şi realizatorul german Til Schweiger, provocând un scandal în curtea acestuia. După reţinerea sa, el a declarat că intenţiona să înceapă o cură care să-i permită să-şi revadă cei trei copii aflaţi în custodia mamei lor după separarea cuplului în 2017. Citește și: Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc Expert: Schimbările de pe piața valutară din R. Moldova sunt sezoniere Planul de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022 a fost publicat în Monitorul Oficial (foto/video) O femeie din Drochia acuză polițiștii că i-au fracturat mâna Încă un supraviețuitor al tragicului accident din Kaluga, un moldovean de 20 de ani, urmează să ajungă duminică în țară
19:40
Atac armat în desfășurare într-un oraș din Canada. Poliția din Fredericton, New Brunswick, în estul țării, a anunțat că cel puțin patru persoane au fost ucise, scrie USA Today. Poliția din Fredericton a anunțat că intervine la un incident armat care are loc în zona Brookside Drive din oraș. În mesajul publicat pe Twitter, polițiștii promit să revină cu informații mai târziu. „Publicul este rugat să evite zona și să rămână în casele lor cu ușile închise în acest moment pentru siguranța lor”, se mai arată în mesajul de pe Twitter. Police continue to on scene of a shooting on Brookside Drive. Please avoid the area. Due to the volume of calls, please refrain from calling the police station directly, and in case of emergency continue to call 9-1-1. — Fredericton Police (@CityFredPolice) August 10, 2018 Echipaje de pompieri și paramedici au fost, de asemenea, dislocate la locul incidentului. Fredericton, capitala provinciei New Brunswick și are o populație de aproximativ 60.000. Citește și: Guvernatorul BNM a explicat tendința de apreciere a leului moldovenesc Expert: Schimbările de pe piața valutară din R. Moldova sunt sezoniere Planul de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018–2022 a fost publicat în Monitorul Oficial (foto/video) O femeie din Drochia acuză polițiștii că i-au fracturat mâna Încă un supraviețuitor al tragicului accident din Kaluga, un moldovean de 20 de ani, urmează să ajungă duminică în țară
Mai multe ştiri
©2004—2018 Eltonic SRL | Atomate. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.