Guvernul Republicii Moldova

Acum 24 ore
19:00
La Guvern a avut loc ședința online a Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică, prezidată de premierul Ion Chicu. În cadrul acesteia, s-a făcut bilanțul situației epidemiologice și s-au stabilit acțiunile necesare a fi întreprinse în continuare. „În ultimele 3 săptămâni, în țara noastră s-a înregistrat o diminuare constantă a numărului de cazuri confirmate cu infecția COVID-19. Din păcate, nu se observă același lucru la nivel regional și internațional, unde se stabilesc antirecorduri de la o zi la alta. Inevitabil,  pandemia continuă să ne decidă modul de viață, dar și activitățile la nivel guvernamental”, a declarat prim-ministrul. Membrii comisiei au decis prelungirea stării de urgență în sănătate publică până pe 31 iulie 2020. Reieșind din riscul iminent pentru sănătatea publică, se mențin, în aproape toate domeniile, prevederile și restricțiile de până acum. Rămâne în vigoare respectarea strictă a măsurilor de control și combatere a infecției COVID-19 pe întreg teritoriul țării, în mod special în incinta instituțiilor medico-sanitare, în transport și în unitățile comerciale. Toate deciziile adoptate de CNESP la ședința de azi sunt cuprinse în Hotărârea nr. 20, care poate fi găsită aici.
19:00
Prim-ministrul Ion Chicu a prezidat Ședința Comisiei pentru Situații Excepționale.   În cadrul acesteia s-a decis alocarea a cca 12 milioane de lei din Fondul de Intervenții pentru lichidarea consecințelor calamităților naturale din mai multe localități ale Republicii Moldova. Printre raioanele care au avut de suferit cel mai mult din cauza intemperiilor, se numără: Basarabeasca, Ungheni (Cetireni), Ialoveni (Hansca, Pojăreni, Costești, Țipala, Horești), Telenești (Chiștelnița, Sărătenii Vechi, Leușeni), orașul Lipcani.   Resursele vor fi alocate pentru compensarea prejudiciilor oamenilor cărora fenomenele meteorologice nefaste le-au distrus locuințelele și gospodăriile. Vor fi restabilite mai multe porțiuni de drum, dar și reparate acoperișurile unor spitale, instituții școlare și preșcolare care au fost afectate de grindină.   Peste 2 milioane de lei vor fi distribuiți pentru alocarea spațiului locativ pentru 29 de familii de sinistrați din orașul Lipcani, pe motiv că blocul de locuit este într-o stare avariată.   CSE continuă recepționarea și evaluarea solicitărilor venite de la APL.
17:30
Comisia Europeană a aprobat astăzi debursarea celei de-a doua tranșe în cadrul asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova. Suma constituie 30 milioane de euro, dintre care 20 milioane - drept împrumut pe termen lung și 10 milioane euro sub formă de grant. Decizia de astăzi privind acordarea celei de-a doua și ultimei tranșe din cadrul actualului program de asistență macrofinanciară pentru țara noastră, care este destinat susținerii Republicii Moldova în acoperirea necesităților țării de finanțare externă, este una deosebit de importantă, în special în contextul pandemiei de coronavirus și a impactului acestei crize. Totodată, decizia vine să confirme atât evoluțiile pozitive înregistrate de Republica Moldova în procesul de promovare continuă a agendei de reforme interne asumate de Guvern în contextul Acordului de Asociere RM-UE, dar și a angajamentelor politice convenite cu UE. „Astăzi, UE a aprobat încă 30 de milioane de euro din asistența financiară pentru a ajuta Moldova să facă față șocului economic cauzat de pandemia de COVID-19. Uniunea Europeană este alături de cetățenii Moldovei în aceste vremuri dificile. De asemenea, vreau să felicit Moldova pentru eforturile depuse în realizarea reformelor, mai ales cele ce vizează îmbunătățirea sistemului de justiție și combaterea corupției”, a declarant Paolo Gentiloni, Comisarul UE pentru Economie. Guvernul RM este recunoscător Uniunii Europene și statelor membre UE pentru faptul că sunt alături de autoritățile și cetățenii RM în eforturile conjugate la nivel național de avansare pe calea integrării europene și apropierii de UE.  
Ieri
11:30
Prim-ministrul Ion Chicu a participat astăzi la ceremonia de detașare a unui nou contingent al Armatei Naționale în Kosovo. Astfel, pe 12 iulie, alți 41 de militari (KFOR-13) vor pleca în misiunea de menținere a păcii: un pluton de infanterie ușoară, o echipă de geniști și un meteorolog. În discursul său, premierul a urat succes noului contingent pregătit să ne reprezinte țara în misiunea de menținere a păcii și și-a exprimat gratitudinea pentru toți militarii care, începând cu anul 2014, au participat la operațiunea KFOR. „Pe parcursul ultimilor ani, militarii moldoveni au fost detașați în diverse colțuri ale lumii, acolo unde războaiele au marcat teritorii şi destine. Iată de ce azi, o dată în plus, aducem recunoștință celor peste 480 de militari care au participat în Misiunea din Kosovo, fiind adevărați ambasadori ai păcii. Tot respectul pentru curaj, bărbăție și dăruire!”, a menționat Ion Chicu. Șeful Guvernului a declarat că participarea efectivului de militari la această operaţiune este o contribuţie importantă pe care o aduce ţara noastră în consolidarea păcii, securităţii regionale și internaţionale. În plus, este o apreciere înaltă a Armatei Naționale şi o dovadă a reuşitei reformelor militare din ultima perioadă. Efectivul contingentului militar al Armatei Naţionale este dislocat în baza „Camp Vilaggio” Italia. Misiunea acestora este să asigure paza și securitatea în zonă, să patruleze în comun cu forțele italiene, să recunoască terenurile minate, sau să efectueze antrenamente de alpinism. Militarii KFOR beneficiază de tot suportul statelor partenere: Italia și Statele Unite ale Americii. „Le mulţumesc Guvernelor SUA şi Italiei pentru sprijinul acordat în realizarea programelor de modernizare a Republicii Moldova și pentru colaborarea ascendentă pe care o avem în mai multe domenii, vitale pentru viitorul democratic al statului nostru”, a subliniat premierul. Ion Chicu a mulțumit militarilor din Armata Națională și pentru implicarea activă în susținerea efortului Guvernului în lupta cu pandemia de COVID-19.
9 iulie 2020
17:00
Prim-ministrul Ion Chicu a efectuat o vizită de lucru în raionul Leova. Șeful Guvernului a avut o întâlnire cu autoritățile publice locale, în cadrul căreia au fost abordate principalele probleme confruntate de cetățenii din raion. Printre acestea se numără lipsa locurilor de muncă și exodul tinerilor din localități, eliminarea gunoiștilor neautorizate, lipsa rețelelor de apeduct și canalizare.   Prioritar, s-a discutat despre gestionarea situației epidemiologice la nivel local și național, despre gradul de pregătire al instituțiilor medicale și a celor de învățământ.   Aleșii locali au vorbit despre necesitatea reparării drumurilor. Conform Programului, în acest an pentru reparația și întreținerea drumurilor publice naționale, locale, comunale, dar și a străzilor, din bugetul de stat pentru raionul Leova se preconizează mijloace financiare în sumă de 27 milioane de lei.   La întrunire s-a analizat și proiectul care prevede construcția unui pod peste râul Prut, care ar uni oraşul Leova din partea Republicii Moldova şi satul Bumbăta din partea României. Membrii APL și-au exprimat convingerea că podul ar deveni o arteră de importanţă regională şi naţională, care ar contribui la crearea unui spaţiu economic comun şi ar facilita dezvoltarea relaţiilor economice, culturale şi comerciale cu perspective investiţionale în regiune.   Calamitățile naturale și consecințele acestora în zonă s-au regăsit pe agenda discuției. Seceta din acest an a afectat culturile agricole și a adus prejudicii agenților economici.   „Întrucât situația în agricultură este una critică, Guvernul a decis majorarea Fondului de subvenționare a agriculturii cu 100 milioane de lei. Principala posibilitate de suport pentru domeniul agricol este de a oferi asigurări compensate de stat”, a subliniat premierul.   Ion Chicu a inspectat și terenul din orașul Leova, cu o suprafață de 10 ha, destinat construcției Platformei Industriale Multifuncționale. Poziționarea acestuia este favorabilă, având conexiune la drumul republican R34 și posibilitatea de racordare la toate utilitățile: apă și canalizare, gaz și lumină. Costul total pentru crearea infrastructurii de utilități se ridică la cca 8 milioane de lei.   „Trebuie să restabilim economia și în regiuni, nu doar în capitală. Potențiali investitori sunt, dar vor să găsească aici toate condițiile necesare pentru inițierea unei afaceri. În proiectul de asumare a răspunderii, Guvernul a prevăzut 50 de milioane de lei pentru crearea a 16 platforme industriale multifuncționale”, a declarat Ion Chicu.   Prin crearea PIM în localitățile în care nu există Parcuri Industriale sau Zone Economice Libere, se urmărește sporirea atractivității investiționale a RM la nivel regional, dezvoltarea sectorului ÎMM, implementarea tehnologiilor moderne, dar și crearea a noi locuri de muncă.
Mai mult de 2 zile în urmă
16:30
Prim-ministrul Ion Chicu a condus ședința Guvernului. Pe agendă au fost 34 de subiecte.   La începutul ședinței, premierul a cerut conducerii MAI și a MADRM să facă o evaluare a pagubelor provocate de calamitățile naturale din ultimele zile pentru a acorda ajutor imediat sinistraților.   Ministrul Pavel Voicu a declarat că în urma ploilor abundente, a căderilor masive de grindină și a vântului au avut de suferit 21 de localități din 5 raioane. Aproape 60 de km de drumuri locale au fost distruse, 59 de gospodării au fost inundate, iar 120 ha de livezi, 23 ha de viță-de-vie și 20 ha de porumb au fost afectate.   Ministrul Perju a declarat că în sudul țării au fost afectate 2500 ha de culturi pomicole și viticole, unele din ele chiar în proporție de 90 %. Teritoriul afectat nu dispune de sistem antigrindină.   Șeful Guvernului a solicitat ministrului de finanțe să creeze un grup de lucru care, în decurs  de o săptămână, să găsească soluțiile optime pentru asigurarea și protejarea agriculturii.   „În prezent, protejarea agriculturii se face exclusiv prin asigurare. Nu există altă cale de a acorda suport celor care au de suferit de pe urma calamităților naturale. Dacă va fi cazul, vom rectifica din nou bugetul de stat pentru a sprijini agricultura”, a menționat Ion Chicu.   Ministrul Viorica Dumbrăveanu e prezentat proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului privind determinarea dizabilității. Documentul prevede digitalizarea procedurii de depunere a documentelor, cât și crearea unui registru electronic al persoanelor cu dizabilități. Astfel, va fi simplificată procedura de depunere a actelor, emitere a duplicatelor, va spori calitatea si accesibilitatea populației la serviciul public.   Un alt proiect, elaborat de MSMPS, prevede posibilitatea solicitării prin procură a dreptului la pensie pentru limită de vârstă, de dizabilitate și de urmaș. Necesitatea operării modificării rezultă din multiplele adresări parvenite de la persoanele care din cauza stării de sănătate nu se pot deplasa pentru a depune personal cererea de pensionare şi actele necesare la organul teritorial de asigurări sociale, în vederea realizării dreptului la pensie. Se referă și la persoanele aflate peste hotarele țării care, în legătură cu situația creată din cauza pandemiei de COVID-19, nu pot reveni în țară pentru a-și realiza dreptul la pensie.   Viorica Dumbrăveanu a propus spre aprobare și modificarea proiectului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, care prevede măsuri sporite pentru familiile defavorizate care au în componență copii, prin majorarea cuantumului venitului lunar minim garantat, de la 50% la 75%, calculat pentru fiecare copil.   Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, a prezentat proiectul ce prevede alocarea mijloacelor financiare în sumă de 700 mii de lei autorităților administrației publice locale din 10 centre raionale (Chișinău, Anenii Noi, Criuleni, Fălești, Nisporeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei, Soroca și Ungheni) pentru susținerea programelor raionale/municipale de granturi pentru inițiativele tinerilor la nivel local. Legea bugetului pentru 2020 prevede alocații în sumă de 1,5 milioane lei pentru aceste scopuri.   Ministrul Dumbrăveanu a prezentat proiectul referitor la iniţierea negocierilor asupra proiectului Memorandumului de Înţelegere între Guvernul RM şi Guvernul Republicii India privind cooperarea în domeniul sănătăţii şi medicinei. Se urmărește, astfel, stabilirea unei cooperări interguvernamentale, prin utilizarea în comun a  resurselor tehnice, științifice, financiare și umane în vederea modernizării, fortificării capacităţilor resurselor umane şi materiale, inclusiv de infrastructură, implicate în acordarea asistenței medicale, precum şi instruirea, formarea și cercetarea medicală din ambele țări.   MSMPS a prezentat pentru aprobare un proiect menit să asigure cadrul legal necesar în contextul digitalizării procesului de înregistrare a statutului de șomer și de acordare a ajutorului de șomaj (AȘ). Proiectul prevede acordarea posibilității depunerii online a cererii de înregistrare a statutului de șomer și eliminarea necesității de a prezenta fizic documentele. Evidența șomerilor se va face doar în sistemul informațional, eliminând costurile de păstrare și transfer al dosarului. Decizia de stabilire va fi emisă concomitent cu înregistrarea statutului și va fi eliminat termenul de 30 zile de calcul al AȘ de CNAS. Costul de implementare a modificărilor va fi de cca 1,8 milioane lei și va fi finanțat din mijloacele proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, implementat de Agenția de Guvernare Electronică.   Viceprim-ministrul Pușcuța a prezentat proiectul de lege cu privire la Codul vamal. Acesta presupune comasarea într-un singur act normativ a 4 legi (actualul Cod vamal nr.1149/2000, Legea cu privire la tariful vamal nr.1380/1997, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice nr.1569/2002, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor nr.172/2017). În scopul facilitării activităţii comerciale, Codul Vamal stabilește proceduri și formalități vamale armonizate cu cele din statele membre UE. Printre elementele inovatoare ale proiectului se numără trecerea de la declaraţiile pe hârtie la declaraţiile electronice, eliminarea taxei pentru efectuarea procedurilor vamale,  schimbarea formei contravenției și altele.   Secretarul general al Guvernului, Liliana Iaconi, a prezentat proiectul referitor la decernarea Premiului Național în anul 2020. Proiectul a fost elaborat în urma deciziei Comisiei pentru decernarea Premiului Național din 30 iunie 2020, de a acorda premii naționale suplimentare pentru reprezentanții domeniului medical, în semn de apreciere și recunoștință pentru administrarea situației epidemiologice. Au fost identificate mijloace financiare necesare în sumă de 400 mii lei pentru acordarea a 5 Premii Naționale reprezentanților domeniului medical.   La ședință a fost aprobat și proiectul cu privire la iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind Asistența Macro-financiară. Acordul prevede oferirea unui împrumut de 100 mln euro, în două tranșe egale, pentru a sprijini RM în situația economică actuală. Debursarea primei tranșe este condiționată de semnarea Memorandumului de înțelegere, cea de-a doua tranșă va depinde de progresele în implementarea a 6 acțiuni prevăzute de Memorandum. Obiectivul asistenței macro-financiare este de a diminua constrângerile de finanțare externă a RM, de a atenua balanța de plăți și necesitățile bugetului.
7 iulie 2020
19:30
Ion Chicu a discutat, în cadrul unei ședințe online, cu reprezentanții Comunității Contabililor din RM. Au fost abordate principalele probleme confruntate zilnic de contabili, inclusiv impactul modificărilor operate în codul Fiscal și proiectele care urmează a fi implementate în perspectivă.   A fost analizat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea conceptului Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților”, fiind efectuate ultimele ajustări.   La ședință s-a vorbit și despre impedimentele apărute în utilizarea noilor funcționalități  SIA  „e-Factura”. Serviciul Fiscal de Stat și IP „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” vor continua lucrările pe tot parcursul anului pentru asigurarea îmbunătățirii continue a sistemului.     „Mergem cu e-uri pe toate domeniile vieții, trebuie să ne acomodăm. Reformele sunt necesare, inclusiv în mediul de afaceri”, a subliniat premierul.   Membrii Clubului au semnalat câteva lacune din legislație, mai ales ce țin de necesitatea ajustării Normelor consumului de combustibil în transportul auto, anularea taxei pentru parcaj și procesul anevoios de notificare la CNPDCP a companiilor care prelucrează date cu caracter personal.   Următoarea ședință cu reprezentanții Comunității Contabililor va avea loc săptămâna viitoare. Atunci vor fi discutate și chestiuni ce țin de domeniul social și de sănătate.
18:00
Prim-ministrul Ion Chicu a avut o întâlnire cu echipa de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Ruben Atoyan, în cadrul căreia au fost inițiate negocierile unui nou program cu FMI. La ședința online a participat și guvernatorul BNM, Octavian Armașu. „Sprijinul financiar din partea FMI este esențial pentru Republica Moldova a cărei economie, în mod clar, a fost afectată de pandemia de COVID-19. Suntem gata să discutăm și să îndeplinim cele câteva puncte importante prevăzute în acordul de finanțare și să continuăm colaborarea. Mai ales că ultimul program cu FMI a fost îndeplinit cu succes”, a declarat premierul Chicu. Timp de 2 săptămâni misiunea FMI va purta discuții cu autoritățile Republicii Moldova pe marginea unui program nou ambițios care se va desfășura în următorii trei ani (2020-2023). Acesta se va baza pe acțiuni de susținere a economiei, pe promovarea unei bune guvernanțe fiscale și financiare, consolidarea statului de drept, măsuri anticorupție și alte domenii. Sprijinul financiar se ridică la 550 milioane de dolari. Cea mai mare parte din sumă va fi utilizată drept suport bugetar și o mică parte pentru completarea rezervelor valutare. În cadrul întrunirii s-a discutat și despre instabilitatea politică din Republica Moldova care reprezintă singurul risc iminent ce ar putea împiedica îndeplinirea angajamentelor cerute de FMI. Astfel, misiunea va implica în discuții și unele forțe politice din Parlament. În această ordine de idei, în luna septembrie Memorandumul urmează a fi discutat în cadrul bordului FMI.   Notă. În luna Aprilie 2020 Consiliul de directori al FMI a aprobat un credit de urgență pentru RM în sumă de cca 235.000.000 de dolari, care a fost acordat pentru suport bugetar în condițiile prognozelor de contractare economică. Guvernul s-a adresat FMI în luna Martie pentru a susține RM în depășirea urmărilor crizei economice generate de pandemie.  
6 iulie 2020
15:30
Prim-ministrul Chicu a discutat cu Igor Pokanevych, Șeful Oficiului regional al OMS, și Simon Springett, Coordonator rezident ONU în Republica Moldova. În centrul discuției a fost evoluția situației epidemiologice în Republica Moldova și în regiune și eficiența măsurilor de prevenire a răspândirii infecției. Evoluția pandemiei COVID-19 la nivel global îngrijorează specialiștii și demonstrează că sunt necesare măsuri publice educative. Răspândirea infecției e determinată de comportamentul public imprudent al oamenilor și pentru a preveni transmiterea bolii e necesar ca la nivel de societate să fie adoptate normele recomandate de specialiștii epidemiologi. Șeful Oficiului OMS a remarcat scăderea numărului de cazuri confirmate de infecție și diminuarea ratei de contagiozitate. Igor Pokanevych și Simon Springett au apreciat drept eficientă activitatea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în combaterea crizei pandemice, și au anunțat despre disponibilitatea de a susține în continuare sistemul de sănătate al RM. A fost menționată competența medicilor moldoveni și modul în care își fac munca. Ion Chicu a mulțumit Organizației Mondiale a Sănătății și Organizației Națiunilor Unite pentru suportul oferit RM în procesul de gestionare a situației epidemiologice.
10:30
Prim-ministrul Chicu a participat la ședința comună cu Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și Președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi.   În cadrul ședinței a fost discutat blocajul activității Guvernului de către unele grupuri politice, dar și situația epidemiologică din țară.   Ion Chicu a anunțat că va merge în Parlament pentru a prezenta proiectul de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea: „Contăm pe responsabilitatea aleșilor poporului. Sper că azi, la ora 14:00, criza politică va fi depășită, iar cetățenii vor putea beneficia de majorările și indemnizațiile prevăzute în proiectul de modificare a bugetului pentru 2020.”   Premierul a vorbit despre reducerea numărului de cazuri confirmate de infecție cu COVID-19 și a îndemnat oamenii să respecte măsurile preventive formulate de sistemul de sănătate publică. Săptămâna curentă va avea loc ședința Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, care va decide măsurile ce vor fi luate după 15 Iulie 2020 pentru a administra situația epidemiologică în țară.    
08:30
La Guvern s-a desfășurat ședința Comisiei pentru decernarea Premiului Național.     Prim-ministrul Chicu a propus membrilor Comisiei ca în 2020 să fie acordate premii suplimentare pentru domeniul medical.   Criza pandemică a adus presiuni fără precedent pe sistemul național de sănătate publică. Mai mulți medici au demonstrat exemple de competență, devotament meseriei și dăruire de sine.   În comun cu experții OMS medicii moldoveni au creat un mecanism eficient de identificare și tratare a persoanelor infectate, s-au implicat în gestionarea situației epidemiologice la toate nivelele și au desfășurat campanii publice de informare și educare menite să protejeze oamenii și să prevină răspândirea infecției COVID-19.   Membrii Comisiei au susținut propunerea premierului Chicu de a acorda câteva premii suplimentar reprezentanților domeniului medical, în semn de recunoștință și apreciere.   Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.504/2018, Guvernul decernează anual până la 10 premii naţionale.   Au fost identificate mijloacele financiare necesare, fără a majora cheltuielile financiare bugetare la acest capitol, din contul cheltuielilor legate de organizarea Galei Premiului Național.   Comisia a decis ca în acest an scrisorile de recomandare și dosarele să fie depuse concomitent, exclusiv în format electronic, pe adresa de email: cancelaria@gov.md,  până la data de 24 iulie, ora 17:00.     Notă. Cerințele speciale de depunere a dosarelor pentru anul curent au fost aprobate de comisie și sunt plasate la rubrica Premiul Național pe pagina oficială a Cancelariei de Stat (https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/comisia_pn_20.pdf). Pentru informații suplimentare, accesați Regulamentul cu privire la Premiul Național sau contactați reprezentanții Cancelariei de Stat la numerele de telefon: 022-250-481, 022-250-583.
07:30
În fiecare an, data de 6 Iulie ne pune față în față cu istoria. Ba chiar cu cea mai dureroasă pagină a ei. E ziua în care comemorăm victimele celui mai mare val de deportări. De-atunci au trecut 71 de ani.   În Iulie 1949, în doar câteva ore, aproape 36 de mii de oameni au fost urcați în vagoane și duși în lagăre de muncă forțată. Femei, copii, bătrâni. Cei mai buni gospodari. Le-a luat apoi ani de zile să revină în patrie. Mulți din ei nici n-au mai apucat acest moment.   Cei care mai sunt astăzi printre noi, victimele și urmașii deportaților, sunt mărturia unei rezistențe acerbe. Poate că nicio guvernare nu va fi în stare să le răscumpere pierderile materiale și spirituale pe care le-au suportat atunci, dar să le evocăm amintirea și să le mulțumim e de datoria noastră.   Ce ne-a oferit această lecție de istorie e că indiferent de atrocitățile și suferințele prin care a trecut poporul nostru, demnitatea nu ne-a pângărit-o nimeni încă, iar dragostea de țară nu moare într-un vagon, nici n-o îngheață gerurile Siberiei.   Istoria este dovada incontestabilă că Republica Moldova este plămădită din sânge și întărită de oasele înaintașilor noștri. Noi suntem cei care trebuie să dăm continuitate valorilor pentru care au luptat ei atunci, să le purtăm cinstea, să le urmăm idealurile, să ne solidarizăm și să devenim mai puternici.   Rămânem legați de acest pământ prin tot ce-a fost înaintea noastră, dar și prin tot ce va urma. Să păstrăm vie amintirea trecutului prin mormintele strămoșilor noștri și luminos viitorul prin leagănele copiilor. Să diminuăm populismul, luptele politice, etnice și religioase și să amplificăm omenia. De asta avem nevoie acum. Asta ne va permite să evităm pe viitor alte file negre în istoria neamului, similare tragediei din 6 iulie 1949.   Moldova nu trebuie să uite acea vară neagră.   Ion Chicu Prim-ministrul Republicii Moldova
3 iulie 2020
18:00
Prim-ministrul Ion Chicu a prezidat ședința Consiliului național pentru reforma administrației publice. În cadrul ședinței, la care au participat reprezentanți ai MADRM, MEI, Cancelariei de Stat, ai Agenției de Guvernare Electronică și ai Băncii Mondiale, s-a discutat despre progresul realizat în implementarea reformei APL și etapele atinse în procesul de pregătire a Centrelor universale de prestări servicii (CUPS).   Premierul a subliniat faptul că modernizarea serviciilor publice centrate pe cetățean rămâne un obiectiv major al Guvernului. „Este un proiect foarte bun pentru țară. Continuăm să monitorizăm progresul și încercăm să recuperăm restanțele majore adunate până acum. Oricum, progresele sunt deja vizibile”, a menționat Ion Chicu.   Raportorul din partea Agenției de Guvernare Electronică, Vlad Manoil, a prezentat o listă de 78 de servicii publice prestate de CNAS propuse pentru includerea în pachetul 2 de re-inginerie. Printre acestea se numără pensiile, alocațiile, indemnizațiile, compensații și ajutoare, dar și anumite tipuri de certificate.     La ședință s-a discutat și despre inițierea procesului de pilotare a Centrelor universale de prestări servicii. Numărul acestora va fi de 17 APL și 5 oficii consulare. Costurile pentru pregătirea și pilotarea proiectului se ridică la 7,5 milioane de lei. Ulterior, autoritățile preconizează stabilirea a 80 de astfel de CUPS-uri pentru întreg teritoriul RM.   Centrele universale de prestări servicii vor funcționa în baza principiului ghișeului unic de prestare a mai multor servicii, cât mai aproape de cetățean, pentru a spori accesibilitatea și eficiența, dar și pentru a oferi o calitate ridicată în furnizarea serviciilor guvernamentale.   Inițiativa de modernizare a serviciilor publice este susținută de Banca Mondială prin intermediul proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”. Pentru a asigura implementarea proiectului prenotat, Banca Mondială va acorda un împrumut în valoare totală de 20 milioane de dolari pentru perioada 2018–2023, destinat modernizării serviciilor publice, prin re-ingineria și digitalizarea proceselor operaționale, astfel încât acestea să fie mai accesibile pentru cetățeni.
16:00
Prim-ministrul Ion Chicu a examinat etapele implementării proiectului de Management al Deșeurilor Solide. În cadrul ședinței s-a discutat despre acțiunile întreprinse în vederea pregătirii platformei pentru investiția planificată în cadrul Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind implementarea proiectului de Management al Deșeurilor Solide (MDS)  în Republica Moldova.   Programul de investiții include infrastructura integrată a MDS care va fi dislocată în 8 Regiuni de managementul deșeurilor (RMD) - 3 în regiunea de dezvoltare (RD) Sud; 3 în RD Centru; și 2 în RD Nord. Pănă în prezent au fost finalizate trei studii de fezabilitate (SF) pentru RMD 1, 5 și 8. Costurile totale de investiții pentru cele trei RMD sunt estimate la 42 de milioane euro. Proiectul-pilot urmează să fie implementat în RMD5, care include raioanele Nisporeni, Călărași și Ungheni.   Responsabilii au informat prim-ministrul despre cele două modele de gestionare a serviciilor publice în domeniul MDS, Centralizat și Semi-Descentralizat, avantajele și dezavantajele fiecăruia.  A fost prezentat conceptul instituției, sub formă de Societate pe acțiuni (S.A.), care să asigure managementul integrat al deșeurilor și  identificate sursele de finanțare a acesteia.   Ion Chicu a accentuat  importanța implementării proiectului în Republica Moldova și a dispus pregătirea unei foi de parcurs pentru acțiunile de până la lansarea proiectului pilot.    Notă. Acordului de finanțare (AF) dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investitii (BEI) privind implementarea proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova" a fost semnat la 18 octombrie 2019. Potrivit documentului, costul general pentru crearea infrastructurii de Management al Deșeurilor Solide (MDS) în RM este estimat la 200 de milioane Euro. BEI va pune la dispoziția RM o linie de credit de până la 100 mln. euro, prima tranșă fiind de 25 mln. euro. Concomitent, (AF) prevede cofinanțarea programului de investiții MDS de către Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
15:00
Prim-ministrul Ion Chicu a condus ședința Guvernului. Pe agendă au fost incluse 5 subiecte.   Ministrul Nagacevschi a prezentat spre aprobare proiectul de lege care prevede perfecționarea reglementărilor din cadrul normativ existent referitoare la mecanismul de aplicare a instituției regresului în contextul condamnării RM de către CEDO. Scopul este de a oferi posibilitate statului să înainteze acțiuni de regres împotriva judecătorilor vinovați de condamnarea RM de către CEDO. Potrivit documentului, Ministerul Justiției urmează să fie entitatea responsabilă pentru înaintarea acțiunilor de regres, iar termenul de atragere la procedura disciplinară va constitui 5 ani.   Prim-ministrul a subliniat importanța proiectului, în contextul în care anual bugetul de stat suferă pierderi colosale în urma condamnării RM la CEDO. „Este un proiect foarte bun. Astfel RM își va cunoaște „eroii” pentru care plătim sume imense la Curtea Europeană, dar și să-i poată trage la răspundere. Sper foarte mult că odată cu aprobarea acestui proiect, judecătorii vor cântări bine înainte de a încălca legile”, a adăugat premierul Chicu.   Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuță, a prezentat proiectul de lege care presupune atribuirea Serviciului Fiscal de Stat a competențelor deținute anterior de poliția economică, ceea ce prevede efectuarea activităților speciale de investigație și urmărire penală pentru diverse infracțiuni economice, cum ar fi practicarea ilegală a activității de întreprinzător, practicarea ilegală a activității financiare, pseudo-activitatea de întreprinzător, evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și a organizațiilor, evaziunea fiscală a persoanelor fizice etc. Astfel se urmărește prevenirea și combaterea infracțiunilor economice, care prejudiciază activitatea agenților economici onești și împiedică stimularea unei concurențe loiale. În acest sens, se va organiza o subdiviziune a SFS ce va include 70 de angajați.   Ministrul Viorica Dumbrăveanu a vorbit despre unele măsuri de stimulare a medicilor și farmaciștilor rezidenți, studenților din învăţământul superior şi profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar medical și farmaceutic antrenați în controlul și combaterea infecției COVID–19. Proiectul prevede stabilirea unei burse suplimentare pentru stagiul de practică pentru următorii doi ani. În acest sens, din bugetul de stat vor fi alocate 6,6 milioane de lei. În prezent, în lupta cu pandemia sunt antrenați 53 de rezidenți și 200 de studenți.   Cabinetul de miniștri a aprobat, la solicitarea Agenției Proprietăți Publice, alocarea de către Ministerul Finanțelor, din contul mijloacelor prevăzute în bugetului de stat pentru anul 2020, a 71 306, 2 mii lei pentru SRL „Arena Națională ”, pentru majorarea capitalului social.   La finalul ședinței, premierul a vorbit despre platformele industriale și despre lucrările de reparație a unor sectoare de drum vizitate ieri la Telenești și Sîngerei și a solicitat deschidere din partea entităților responsabile, inclusiv a Ministerului Economiei și Infrastructurii, în perfectarea actelor solicitate de agenții economici.   Ministrul Răilean a declarat că zilnic se semnează în medie câte 4 contracte în ceea ce privește proiectul „Drumuri bune - 2020”, iar de astăzi în unele localități au și început lucrările. În același context, conducerea MEI a declarat că se preconizează, către 1 august 2020, darea în exploatare a gazoductul Iași-Ungheni.  
2 iulie 2020
18:30
Prim-ministrul Chicu a verificat mersul lucrărilor de reabilitare a drumului R6 Chișinău – Orhei – Bălți. Contractul pentru executarea lucrărilor de reabilitare a fost semnat în data de 10 Iulie 2019 și vizează un sector de drum cu o  lungime  de 32 km.   Lucrările urmează să fie finalizate pe 12 martie 2022, fiind consumat aproape 15% din timpul contractat. Valoarea contractului, finanțat de BERD, este de cca 36 milioane euro, până în prezent au fost achitate cca 7,2 milioane euro.   În cadrul proiectului va fi reabilitată centura de ocolire a orașului Sângerei, porțiunea de drum până în satul Copăceni și un segment de drum din apropierea satului Prepelița până la Ratuș, raionul Telenești. Vor fi renovate 10 poduri și efectuate lucrări de stabilizare a terasamentelor pentru prevenirea alunecărilor de teren.   Responsabilii companiei constructoare au informat Șeful Executivului despre executarea lucrărilor de excavare a stratului existent de asfalt și înlăturarea stratului fertil.   Ion Chicu a îndemnat constructorii să se concentreze pe calitatea lucrărilor și termenii de executare: ”Investim masiv în infrastructura rutieră pentru că e o etapă importantă în modernizarea și industrializarea țării. Anul acesta contăm mult că investițiile publice vor crea locuri de muncă, ca să atenuăm efectele crizei economice. Vom fi egal de atenți la calitatea lucrărilor și la termenii de executare – trebuie să ne grăbim să facem Moldova atractivă ca loc de trai și zonă investițională”.
18:30
Ion Chicu a examinat locațiile propuse pentru crearea Platformelor Industriale Multifuncționale (PIM) din Telenești și Sîngerei.   Terenul din Telenești are o suprafață de 10 ha și este în proprietate publică a statului. Evaluările specialiștilor arată că pentru aducerea infrastructurilor de alimentare cu energie electrică, gaze naturale, apă și canalizare până la teren sunt necesare cca 1,63 milioane lei.   Terenul din Sîngerei are o suprafață de 7 ha și e amplasat în vecinătatea imediată a drumului republican R14.  Pentru aducerea infrastructurilor sunt necesare investiții de cca 318 mii lei.   Guvernul planifică să creeze 16 PIM în raioanele țării. Industrializarea raioanelor are obiectivul de a crea locuri de muncă atractive și stabile, care să ofere posibilitatea de creștere profesională pentru specialiști, în special pentru tineri. În prezent, cea mai mare parte a producției industriale este concentrată în municipiul Chișinău - 54% și Bălți - 12%.   Prim-ministrul Chicu a vorbit despre PIM în contextul dezvoltării regionale și stoparea plecării tinerilor din țară: ”Ideea creării platformelor industriale e foarte bună. Este o soluție pentru problemele vechi ale Moldovei – lipsa locurilor de muncă stabile și calitative, și plecarea oamenilor. Dacă exista deschidere din partea populației și dorință din partea autorităților, investitorii vin. Noi avem și deschidere și dorință. Am alocat 50 milioane lei pentru amenajarea terenurilor și pregătirea lor pentru a le transmite în folosință investitorilor. Ne vom mișca repede pe această direcție.”
16:30
Prim-ministrul Chicu s-a intâlnit cu autoritățile raionului Telenești. Au fost discutate problemele confruntate de autoritățile locale precum gazificarea, iluminarea stradală, reparația drumurilor și recuperarea pagubelor provocate de calamitățile naturale. Din 54 de localități ale raionului Telenești, doar 21 sunt conectate la sistemul de alimentare cu gaze naturale.   Ion Chicu a vorbit despre prioritatea investițiilor în infrastructură și alte acțiuni, menite să crească nivelul de viață al oamenilor: „Am venit sa discutăm problemele care le confruntați și împreună sa găsim soluții. Prioritare sunt domeniul sănătate, educație, infrastructură, și zero politică. Avem încredere în înțelepciunea oamenilor și contăm pe aportul autorităților locale în rezolvarea problemelor locuitorilor raionului Telenești”.   A fost abordat subiectul construcției drumurilor în cadrul proiectului „Drumuri bune 2020”. În raionul Telenești vor fi investiți 33,664 milioane lei pentru reparația a circa 30 km de drum în 31 de localități. Finalizarea lucrărilor este preconizată pentru luna noiembrie curent.   Este în proces de reparație drumul Clișova - Suhuluceni - Leușeni – Verejeni cu lungimea de  22 km. Până în prezent au fost valorificate 21,6 milioane de lei din costul total al proiectului în sumă de 89 milioane de lei.  Realizarea proiectului de reparație a drumului a fost lansată din sursele Fondului Național de Dezvoltare a Regională (FNDR) prin intermediul Agenției de Dezvoltare Centru cu o cofinanțare din Fondul Rutier de până la 30% din sursele alocate anual per proiect.
16:00
Prim-ministrul Chicu s-a intâlnit cu autoritățile raionului Telenești. Au fost discutate problemele confruntate de autoritățile locale precum gazificarea, iluminarea stradală, reparația drumurilor și recuperarea pagubelor provocate de calamitățile naturale. Din 54 de localități ale raionului Telenești, doar 21 sunt conectate la sistemul de alimentare cu gaze naturale.   Ion Chicu a vorbit despre prioritatea investițiilor în infrastructură și alte acțiuni, menite să crească nivelul de viață al oamenilor: „Am venit sa discutăm problemele care le confruntați și împreună sa găsim soluții. Prioritare sunt domeniul sănătate, educație, infrastructură, și zero politică. Avem încredere în înțelepciunea oamenilor și contăm pe aportul autorităților locale în rezolvarea problemelor locuitorilor raionului Telenești”.   A fost abordat subiectul construcției drumurilor în cadrul proiectului „Drumuri bune 2020”. În raionul Telenești vor fi investiți 33,664 milioane lei pentru reparația a circa 30 km de drum în 31 de localități. Finalizarea lucrărilor este preconizată pentru luna noiembrie curent.   Este în proces de reparație drumul Clișova - Suhuluceni - Leușeni – Verejeni cu lungimea de  22 km. Până în prezent au fost valorificate 21,6 milioane de lei din costul total al proiectului în sumă de 89 milioane de lei.  Realizarea proiectului de reparație a drumului a fost lansată din sursele Fondului Național de Dezvoltare a Regională (FNDR) prin intermediului Agenției de Dezvoltare Centru cu o cofinanțare din Fondul Rutier de până la 30% din sursele alocate anual per proiect.
08:00
Pe 2 Iulie 1504 s-a încheiat domnia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, Domn al Moldovei. A domnit 47 de ani. A fost o domnie plină de acțiune, dedicată construcției și întăririi Țării Moldovei. Cel mai des ni-l amintim pe Ștefan cel Mare ca pe un luptător, care a dus peste 40 de războaie și bătălii apărând hotarele și interesele țării.   Dar Ștefan nu a fost doar un luptător talentat și curajos. A fost un conducător înțelept de țară, care a reușit să mobilizeze neamul, să pună umărul la dezvoltarea țării. Moldova era o țară stabilă politic și bogată. Unitatea națională a stat la baza puterii economice și militare a Țării Moldovei.   În timpul domniei lui Ștefan, Țara Moldovei a fost în stare atât să construiască un sistem puternic de fortificații militare și să modernizeze armata, cât și să dezvolte cultura scrisă și arhitectura. Cu multe din bijuteriile epocii lui Ștefan cel Mare ne mândrim și azi și le considerăm cărți de vizită ale Moldovei.   Ștefan cel Mare ne-a lăsat o listă mare de dovezi că noi suntem în stare să ne construim țara și o putem apăra. Ne-a arătat că putem fi stăpâni la noi acasă și putem fi vecini buni, când suntem respectați. Dar pentru asta trebuie să fim uniți și să credem în noi, să nu ne lăsăm măcinați de conflicte interne și să ne concentrăm pe prioritățile țării.   Ștefan cel Mare ne-a unit și ne-a arătat cât de mari putem fi. Din păcate istoria ne-a dat mulți alți domnitori, care ne-au dezbinat și ne-au învățat să fim mici.   Avem multe lecții de învățat de la Marele Ștefan și e timpul să le însușim. Numai Oamenii Mari ne pot învăța să facem lucruri mari. Lucruri mari, care ar demonstra că suntem urmașii lui Ștefan cel Mare.
1 iulie 2020
16:30
Prim-ministrul Chicu a condus ședința Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană. Comisia a examinat evoluția procesului de implementare a Acordului de Asociere RM-UE și a setat prioritățile pentru perioada următoare. Ministrul Oleg Țulea a prezentat informația despre progresul în realizarea acțiunilor prevăzute în Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere RM-UE în perioada 2017-2019 și a celor din Planul de Acțiuni al Guvernului pentru 2020-2023. A fost menționată necesitatea de a consolida eforturile pentru a recupera restanțele sectoriale. Ion Chicu a solicitat miniștrilor să mențină dialogul cu partenerii europeni și să asigure informarea despre acțiunile întreprinse de autoritățile RM în procesul de implementare a Acordului de Asociere cu UE și promovarea agendei de reforme. A fost cerută concentrarea atenției și mobilizării resurselor autorităților publice de profil, în special pe dimensiunea de responsabilitate a MADRM, pentru a elimina restanțele din Planul de Acțiuni de implementare al Acordului de Asociere RM-UE pentru 2017-2019. Comisia a aprobat un Calendar de lucru al recuperării  restanțelor sectoriale, elaborat și definitivat ca urmare a ședinței CGIE din 5 februarie 2020.
15:30
Prim-ministrul Chicu a condus ședința Guvernului. Pe agendă au fost 30 de proiecte.   Guvernul și-a angajat răspunderea pentru 4 proiecte, referitoare la un șir de modificări în legile bugetare anuale. Modificările presupun majorarea veniturilor bugetului de stat cu 52,4 milioane lei, în special din contul majorării defalcărilor cu 33,9 milioane lei de la întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni cu participarea statului și a donațiilor pentru susținerea bugetului.   Vor fi majorate cheltuielile bugetului de stat cu 1 273,3 milioane lei. Principalele majorări vor fi pentru transferul a 469,6 milioane lei la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) în legătura cu achitarea a 700 lei la cca 660 mii pensionari cu venitul mai mic de 3000 lei lunar (466,3 milioane lei) și pentru plata îndemnizațiilor pentru urmașii a 64 de cadre medicale decedate, ca urmare a desfășurării activității medicale în lupta cu COVID-19 (3,3 milioane lei); alte 428 milioane lei vor fi transferate la Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM).    - 362,5 milioane lei vor merge pentru majorarea salariilor cadrelor medicale cu 30% de la 1 septembrie 2020, pentru 4 luni, pentru aproximativ 42 918 unități de personal ocupat sau 38 793 angajați, inclusiv 1 130 șoferi de pe ambulante.  - 65,5 milioane lei vor fi direcționate spre majorarea cheltuielilor CNAMUP, pentru sporuri la salarii (50% din salariul de bază) la cca 4 501 unități de personal ocupat sau 3 766 angajați și asigurarea cheltuielilor curente.  - 106 milioane lei din contul soldului FAOAM vor fi alocate pentru acoperirea sporurilor de 100% la salariul de bază pentru personalul medical al spitalelor pentru aproximativ 4 102 angajați.  - 175 milioane lei vor fi alocate pentru acoperirea insuficienței la cheltuieli de personal și pentru a majora cu 30% salariile cadrelor medicale din instituțiile finanțate de la bugetul de stat și bugetele locale începând cu 1 septembrie 2020.  - 40 milioane lei vor merge pentru majorarea salariilor a cca 4 500 angajați și 135 milioane lei pentru compensarea insuficienței la cheltuieli de personal în instituții de învățământ general. Modificările aprobate de Executiv prevăd suplimentarea cu 100 milioane lei a Fondului de susținere a producătorilor agricoli; alocarea a 50 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii antreprenoriale sub formă de 16 platforme insdutriale; alocarea a 20 milioane lei pentru prestații sociale pentru implementarea Programului de stat „Prima casă”; alocarea a 1 milion de lei pentru contractarea serviciilor de audit extern în cadrul Consiliului Concurenței și Consiliului Coordonator al Audiovizualului; alocarea a 4 milioane lei pentru contractarea serviciilor de scanare (S2 Global) pentru Serviciul Vamal, și altele.   Deficitul bugetului public național va constitui 17 534,5 milioane lei, în creștere cu 1 327,3 milioane lei, sau 8,5% din PIB.   Bugetul de stat va fi finanțat prin asistența macro-financiară Omnibus în mărime de 2 080 milioane lei, echivalentul a 100 milioane euro din partea Uniunii Europene, și emiterea suplimentară a valorilor mobiliare de stat pe piața primară în sumă de 2 000 milioane lei. Potrivit modificărilor, soldul disponibil în Bugetul de stat pe componenta de bază pe data de 31.12.2020 va fi de 5,6 miliarde lei.   Ministrul Perju a prezentat un proiect care prevede posibilitatea ca Î.S. Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro” să dubleze termenul de prorogare pentru rambursarea sumelor restante la creditele tehnice acordate agricultorilor din RM. Perioada de maxim 3 ani va fi înlocuită cu perioada de 6 ani. Beneficiari ai deciziei vor fi agenții economici, care dețin terenuri agricole după traseul Rîbința – Tiraspol, precum și cei care au fost afectați de calamități naturale. În contextul schimbărilor climatice, calamitățile pot avea un caracter repetitiv, fapt ce poate lipsi agricultorii de sursa de venit pentru achitarea ratelor creditului.   Cabinetul de miniștri a aprobat un șir de modificări la Strategia de alimentare cu apă și sanitație (2014-2028). Scopul este ca până în anul 2030 să fie asigurat accesul la apă și sanitație în toate localitățile țării. Proiectul prevede actualizarea obiectivelor și includerea unei anexe noi - „Planul de acțiuni în perioada 2020-2024”. Acțiunile vor fi orientate spre întărirea capacităților autorităților publice locale și operatorilor regiilor „Apă-canal”, actualizarea cadrului normativ și construcția sistemelor de alimentare cu apă și sanitație în scopul asigurării dreptului omului la apă și accesul echitabil la surse sigure de apă potabilă. Costul estimativ de implementare al Planului de acțiuni este de  2 338 471,25 mii lei,  inclusiv 2 336 320,0 mii lei – surse externe și 851,25 mii lei din bugetul de stat.   Ministrul Șarov a propus pentru aprobare modificarea art. 41 al Codului Educației. Redacția stabilește că elevii din învățământul general vor fi asigurați în mod obligatoriu și gratuit cu manuale școlare. Până acum, erau asigurați cu manuale gratuite doar elevii din învățământul primar.   Ministrul Railean a prezentat pentru aprobare Programul de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizare a lor. Programul țintește 3 domenii prioritare: Investiții în creșterea afacerilor, a competitivității și a productivității acestora; Substituirea importurilor și orientarea spre export; Crearea și consolidarea legăturilor cu partenerii locali și străini. Scopul proiectului este susținerea sectorului IMM cu un rol important în dezvoltarea economiei naționale și contribuie nemijlocit la formarea PIB și la crearea locurilor de muncă. Prin Program afacerile vor putea beneficia de componentă de grant în realizarea investițiilor de până la 50% din valoarea investiției. Pentru anul 2020 sunt bugetate 10 milioane lei, iar pentru perioada 2020 – 2023 vor fi alocate 65 milioane lei. Comitetul de coordonare a Programului va fi constituit din 9 membri: câte un reprezentant din partea MEI, MF, MECC, MADRM, ODIMM, AGEPI, AI, ANCD și 3 reprezentanți din cadrul mediului de afaceri.   Ministrul Voicu a prezentat pentru aprobare un set de modificări la Legea privind Sistemul informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni. Scopul este de a îmbunătăți și simplifica evidenţa automatizată a infracțiunilor prin asigurarea bazei normative oportune și coerente. Sistemul informaţional integrat va asigura evidența tuturor infracțiunilor pe cauzele penale, care sunt gestionate de organele de urmărire penală ale RM, fiind posibilă reflectarea situației infracționalității pe țară (oraș, localitate etc.), precum și evidența infracțiunilor săvârșite de către cetățenii RM în afara hotarelor (conform informațiilor expediate de către organele de urmărire penală ale statelor în cauză).   Ministrul Perju a prezentat proiectul referitor la instituirea Comisiei naționale pentru schimbările climatice. Obiectivul proiectului este de a crea un instrument instituțional eficient de coordonare, monitorizare, verificare și raportare în domeniul atenuării și adaptării la schimbările climatice a sectoarelor sociale și ale economiei RM. Comisia va avea mai multe regulamente ce vor viza organizarea și funcționarea, precum și crearea unui mecanism de cooperare între structurile statului în vederea coordonării  procesului de adaptare la schimbările climatice:  - Regulamentul de activitate al Comisiei naționale, necesar pentru coordonarea la nivel național a activităților de implementare a prevederilor Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice.  - Regulamentul cu privire la mecanismul intersectorial de coordonare a procesului de adaptare la schimbările climatice. Mecanismul intersectorial se urmărește scopul de a crea cadrul normativ pentru luarea deciziilor în domeniul adaptării la schimbările climatice, susținut prin instrumente de planificare, implementare, monitorizare, raportare și evaluare.  - Regulamentul cu privire la mecanismul de coordonare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național. Mecanismul de coordonare are sarcina creării cadrului legal și instituțional pentru desfășurarea procesului de elaborare, evaluare, aprobare, monitorizare, raportare și verificare a acțiunilor adecvate de atenuare la nivel național, ce se realizează prin implementarea proiectelor în domeniu.   Ministrul Dumbrăveanu a prezentat proiectul de restabilire a Inspectoratului de Stat al Muncii cu funcții de control în domeniul securității și sănătății în muncă și în domeniul raporturilor de muncă. Prin această decizie se asigură aducerea legislației naționale în conformitate cu convențiile Organizației Internaționale a Muncii ratificate de RM. Proiectul are misiunea de a asigura funcționalitatea sistemului de control în domeniul securității și sănătății în muncă și deblocarea conflictului de competență între cele 10 autorități cu atribuții de control în domeniul securității și sănătății în muncă la efectuarea controlului de stat și cercetării accidentelor de muncă. Inspectoratul urmează să preia funcția de control în domeniul securității și sănătății în muncă, și respectiv 36 unități de personal anterior transmise către 6 autorități, care actualmente dețin această funcție (Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieții, Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Agenția Transport Auto).        
09:00
Stimați Funcționari Fiscali,   Azi, 1 Iulie 2020, Serviciul Fiscal de Stat împlinește 30 de ani. Serviciul Fiscal la propriu reflectă istoria Republicii Moldova. Au fost 30 de ani foarte diferiți, au fost și bune și rele, au fost și progrese și pași înapoi. În prezent, examinând rolul și funcționalitatea Serviciului Fiscal de Stat, putem constata că avem o instituție funcțională, eficientă și competentă.   De competența și înțelepciunea dumneavoastră în mare parte depinde climatul investițional și de desfășurare a activtății de întreprinzător în Republica Moldova. De capacitatea dumneavoastră de a fi inovativi și de a adopta tehnologiile noi depinde intensitatea modernizării unui set larg de servicii publice.   Propunerile generate de specialiștii Serviciului Fiscal în ultimii ani, au permis îmbunătățirea substanțială a normelor fiscale naționale, iar rezultatele activității Serviciului au permis statului să achite la timp salarii, pensii și îndemnizații la cca un milion de cetățeni ai Republicii Moldova și să deservească angajamentele financiare la timp. Eficiența dumneavoastră a făcut posibile investițiile publice în educație și în sănătate, în construcția drumurilor și susținerea tinerilor specialiști.   Dar suntem numai la început de drum. Mai avem multe de făcut ca să apropiem Republica Moldova de standardele europene de viață și să oprim plecarea tinerilor.   La 30 de ani Serviciul Fiscal de Stat are experiența și competența necesare pentru a determina un progres calitativ esențial în administrarea fiscală și a crea un parteneriat autentic între stat, cetățeni și mediul de afaceri. Suntem elementele unui tot întreg.   Dragi Funcționari Fiscali,   Progresul îl determină cei care sunt permanent siguri că este loc de mai bine și căută soluții să îmbunătățească procedurile și instrumentele aplicate. Vă chem să urmăriți continuu satisfacția oamenilor care au interacționat cu Serviciul Fiscal și să țineți cont că suntem parte a unei societăți. Profit de această ocazie și vă doresc inspirație și succese în activitate, apreciată cât mai larg de societate. Sănătate, pace și bunăstare familiilor dumneavoastră!   Cu respect, Ion Chicu Prim-ministrul Republicii Moldova
30 iunie 2020
18:00
Premierul Ion Chicu a prezidat ședința online a Comisiei pentru decernarea Premiului Național. Au fost discutate condițiile de organizare ale concursului, procesul de selectare al candidaților și modul de desfășurare a Galei laureaților.   „Chiar dacă anul acesta este marcat de pandemia Covid-19, nu vom renunța la tradiția frumoasă de a ne premia cei mai valoroși oameni ai neamului, care s-au remarcat în domeniile în care activează și reușesc să ducă faima Republicii Moldova în lume”, a declarat Ion Chicu.   Membrii comisiei au aprobat etapele desfășurării concursului. Dosarele vor putea fi depuse în perioada 1-24 iulie în format electronic. Din 27 iulie până pe 7 august  comisia va examina candidaturile și va trimite apoi Decizia, spre aprobare, Cabinetului de miniștri.   Pentru că anul 2020 este marcat de pandemie, comisia a discutat și posibilitatea de a acorda o atenție sporită domeniului medical.   În funcție de evoluția situației epidemiologice, se va decide și formula de organizare a Galei Premiului Național.   Premiul Național al Republicii Moldova are drept scop stimularea activității de creație și al promovării valorilor autentice în domeniul științei, tehnologiilor, culturii, artei și sportului în Republica Moldova.     Notă. Premiul Naţional se acordă pentru cercetări ştiinţifice care au contribuit la dezvoltarea ştiinţei, publicaţii, produse, procese şi servicii noi cu potenţial înalt socioeconomic şi pentru promovarea imaginii ştiinţei naţionale pe plan internaţional; proiectarea, dezvoltarea şi punerea în aplicare a tehnologiilor noi şi inovative; produse de creaţie şi inovaţii artistice care au un impact semnificativ asupra patrimoniului cultural naţional şi internaţional; elaborarea noilor tehnici pentru dezvoltarea performanţei sportive; perseverență și abnegaţie în promovarea principiilor morale/umanitare, prin formarea modelelor de responsabilitate socială.  
09:00
Prime Minister Ion Chicu inspected the irrigation needs of Ștefan Vodă and Causeni districts.   The prime minister visited the capture and pumping station on Causeni irrigation. The public authorities pointed out the need to renovate the station, amid periodic drought recorded in the country.   As an alternative source of irrigation, the local authorities proposed to build a new smaller station, equipped with high-performance equipment. The prime minister harshly condemned the attitude of those who allowed the destruction of the main resort, which had a value of 4 billion lei.   The Crocmaz mayor also pointed out the need to renovate the pumping station in Tudora, Stefan Voda. This will give farmers in four neighboring villages the opportunity to irrigate the land they manage. According to estimates of local public administration, 6 million lei are needed.   The premier asked the district head to send an official letter to the government, describing the region's irrigation needs and solutions to identify ways to carry out the projects.
28 iunie 2020
19:00
Ion Chicu a vizitat satul Cioburciu, Ștefan-Vodă, pentru a examina mersul lucrărilor de prevenire a inundațiilor. Autoritățile locale au început întărirea digurilor de protecție pe o lungime de 4 km. IGSU prognozează o creștere a apei în regiune de 80 cm. Digul construit va permite protejarea satului de inundații.   Lucrări de fortificare a digurilor de protecție au început și în satele Răscăieți, Talmaza și Olănești, amplasate pe malul râului Nistru. În s. Răscăieți, specialiștii prognozează o creștere a nivelului apei de 1,5 metri. În cazul în care digul nu va rezista, riscă să fie inundate 75 de gospodării și 500 de hectare de teren agricol. Localnicii s-au mobilizat activ și au crescut înălțimea digurilor, amplasând peste o mie de saci cu nisip. Potrivit calculelor, nivelul ridicat de apă din Anenii Noi ar putea ajunge în Răscăieți în decurs de 2-3 zile. Salvatorii din cadrul IGSU vor staționa în zonă până va trece viitura, iar în caz de necesitate va fi atrasă armata și carabinierii.   Conducerea IGSU a menționat că nivelul apei în râuri a crescut nu din cauza ploilor abundente, dar din cauza precipitațiilor în munții Carpați, revărsate în râurile Prut și Nistru. Premierul a chemat populația să se mobilizeze și să păstreze digurile de protecție. „Este necesar de consolidat infrastructura digurilor de la Naslavcea până la Palanca. Ne propunem să alocăm din bugetul pentru anul 2021 mijloace bănești pentru reparația digurilor”, a spus premierul.   Ion Chicu a mers și în localitatea Crocmaz din Ștefan-Vodă, unde apa a crescut cu un metru. Iar dacă cedează digul, vor fi inundate casele din sat. Specialiștii au prognozat că apa aici se va mai ridica cu 1,5 metri. Digul construit dispune de o rezervă pentru a nu permite inundarea. Pentru a evita viitura, sunt întărite punctele slabe ale construcției. Autoritățile publice locale dispun de materiale suficiente pentru întărirea digului. A fost inspectată situația până la Olănești, unde nu s-au înregistrat pericole de inundație.   Premierul a apreciat intervenția autorităților publice locale orientată spre prevenirea inundațiilor și a discutat cu primarii despre necesitățile care le confruntă, fiind menționată importanța reparației drumurilor locale. Deși Guvernul, în acest an, se confruntă cu pandemia provocată de Covid-19,  nu a redus cheltuielile alocate pentru reparația drumurilor. „Nu renunțăm la proiectul de reabilitare a  drumurilor. Înțelegem că aceasta va permite dezvoltarea economiei. Dacă nu reparăm drumurile, nu avem șanse să oprim exodul oamenilor”,a conchis premierul.
19:00
Ion Chicu a inspectat necesitățile de irigare din raioanele Ștefan-Vodă și Căușeni. Premierul a vizitat stațiunea de captare și pompare pe masivul de irigare Căușeni. Stația a fost funcțională până în anul 1994 și asigura irigarea a peste 23 de mii de hectare de teren agricol din regiune. În prezent, aceasta este distrusă total. Autoritățile publice au menționat necesitatea renovării stației, pe fundalul secetei periodice înregistrate în țară. Ca sursă alternativă de irigare, autoritățile locale au propus să fie construită o stație nouă mai mică, dotată cu utilaj performant. Prim-ministrul a condamnat dur atitudinea celor care au permis distrugerea stațiunii principale, care avea o valoare de 4 miliarde lei. Primarul satului Crocmaz din Ștefan-Vodă, unde a fost premierul, la fel a accentuat necesitatea de renovare a stației de pompare situată în localitatea Tudora, Ștefan-Vodă. Aceasta va oferi posibilitatea agricultorilor din 4 sate vecine să asigure irigarea terenurilor pe care le au în gestiune. Potrivit calculelor estimative ale APL, sunt necesare 6 milioane de lei. Șeful Executivului a solicitat președintelui raionului să adreseze o scrisoare oficială Guvernului, în care să fie descrise necesitățile regiunii pe domeniul irigării și soluțiile propuse, pentru a identifica mijloace de realizare a proiectelor.
14:30
Premierul Ion Chicu a mers în satul Telița, raionul Anenii Noi, pentru a examina problemele cauzate de inundație, dar și cum pot fi depășite. Din cauza ploilor din ultima perioadă, în regiunea satului Telița apa în râul Nistru a crescut cu 3 metri, iar noaptea trecută apa s-a revărsat peste dig. Au fost inundate 8 grădini ale gospodarilor, aproape 10 ha de terenuri agricole, o porțiune de drum, stadionul localității, și o tânără plantație forestieră de 3 ha, toate situate în valea râului Nistru. Digul a fost construit în anul 1960, pe o lungime de 50 de km în raionul Anenii Noi. După inundațiile din anii 2008 și 2010 nu au mai fost consolidate poțiunile rupte de dig, respectiv acum sunt mai vulnerabile. ”Problema noastră este porțiunea de dig pe intravilan cu o lungime de 3 km. Construcția necesită a fi restabilită capital. Avem materie primă, dar avem nevoie de suport în documentația tehnică” a spus primarul satului Telița. „Suntem în faza în care trebuie să depășim valul mare de apă. IGSU monitorizează situația, acum valul mare este exact în satul Telița. Măsurile de prevenție au ajutat la evitarea daunelor masive. Acum trebuie să ne concentrăm forțele pentru a putea petrece valul mare de apă. Există un mecanism de evaluare a pagubelor, Comisia pentru Situații Excepționale Raională stabilește daunele, ulterior se vor identifica sursele de recuperare a pierderilor . Toate eforturile sunt pentru a preveni în aval riscurile de inundare ” a declarat premierul. Conducerea IGSU a raportat că situația pe râul Nistru e complicată, dar se află sub control. În aval în regiunea Vadul lui Vodă, debitul de apă începe să descrească. În satul Delacău, apa a crescut cu 3 cm, iar la ieșire din raionul Anenii Noi  -  cu 11 cm. Punctul maxim al viiturii se află la moment în Anenii Noi, localitatea Telița. În seara zilei de astăzi, apa va merge în aval, iar inundații ale caselor nu se prognozează.  S-a înregistrat descreștere a apei în satul Naslavcea pâna la Dubasari, la Soroca și la Rezina. Premierul a solicitat responsabililor să discute cu Agenția ”Apele Moldovei” pentru a identfica la ce etapă se află procesul de documentație tehnică pentru reparația capitală a digurulor, întrucât intervențiile de urgență necesită mai multe cheltuieli decât activitățile de prevenire. Prim-ministrul Ion Chicu a vorbit cu primarii din regiune despre necesitatea creării unui fond al statului, prin care APL să poata accesa fonduri internaționale pentru dezvoltarea regiunilor rurale. „Suntem la etapa finală a creării acestui fond. Orice proiect identificat în folosul societății, vă rugăm să îl înaintați, ca să-l putem implementa”, a mentionat prim-ministrul.
25 iunie 2020
13:30
Ion Chicu a participat la ședința Consiliului Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. Sergiu Harea, Președintele CCI a prezentat informația despre rezultatele activității Camerei pentru primele cinci luni ale anului 2020. În perioada pandemiei, CCI a fost preocupată de oferirea asistenței mediului de afaceri, activitatea căruia a fost afectată.    Premierul a vorbit despre faptul că Republica Moldova, de rând cu toate țările lumii, parcurge o criză economică. Vor fi afectate toate domeniile de activitate economică. Guvernul întreprinde măsuri pentru a menține consumul intern, a conserva locurile de muncă și se concentrează pe investițiile publice în drumuri și alte infrastructuri pentru crearea locurilor de muncă și creșterea nivelului de viață. O altă prioritate a Executivului este industrializarea țării prin crearea a 16 platforme industriale în raioanele Republicii Moldova. 50 de milioane de lei vor fi alocate de Guvern pentru conectarea acestora la rețelele de comunicații. Vor fi create condițiile favorabile pentru companiile industriale să investească în țara noastră.   „În luna iunie 2020 veniturile la bugetul de stat s-au egalat cu cele din iunie 2019, e meritul business-ului. Atrag atenția asupra programului de subvenționare a plăților aferente salariilor. Până acum au fost înaintate până la 300 de cereri în sumă totală de cca 12 mil. lei, dar Guvernul a bugetat 300 milioane de lei în acest scop. Este nevoie de  o informare mai intensă a agenților economici, mizăm pe sprijinul dvs. Oamenii de afaceri muncesc pentru ei și pentru țară. Au grijă să achite salarii, aduc taxe la buget. Oamenii de afaceri sunt direct interesați ca țara să se dezvolte. Din păcate, avem prea multă polemică politică și prea puține discuții despre modernizarea țării. Sper că nu va mai continua mult. Se simte necesitatea unor schimbări mari în țară”, a spus Prim-ministrul.   Notă: Pe 13 mai 1999, Parlamentul a adoptat Legea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. CCI este o asociație non-guvernamentală constituită cu scopul de a susține mediul de afaceri din RM. Camera are peste 1100 membri cu activități în comerţ, industrie, agricultură, transport, construcţii, IT, prestări servicii etc. Pentru a susține membrii CCI întreprinde acțiuni de promovare a membrilor și a produselor și serviciilor lor. Organizează misiuni economice, business-forumuri, expoziţii, concursuri antreprenoriale, și altele în țară și peste hotare. CCI apără interesele oamenilor de afaceri în fața autorităților publice și oferă servicii de consultanță.
10:00
Prim-ministrul a examinat situația referitoare la nivelul de apă în râul Nistru, în rezultatul ploilor abundente din ultimele zile și pericolul de inundații. La ședință a participat conducerea MAI, MEI, MADRM, MA, a instituțiilor publice specializate și autorităților publice locale.    Agenția Resurselor de Apă din Ucraina a transmis pe data 24.06.2020 informația referitoare la debitele din amonte și aval ale râului Nistru. În urma precipitațiilor abundente căzute în bazinul râului Nistru și luând în calcul debitul majorat pe râu, la ora 04:00 pe data de 24.06.2020, la punctele hidrotehnice Galici și Zaleșici debitul constituia 3480 m3/s și 1560 m3/s, respectiv în aval de nodul hidrotehnic Dnestrovsk debitul evacuat a fost majorat între 1800-1850 m3/s cu ulterioară majorare de până la 2000-2050 m3/s, începând cu ora 10:00. În opinia specialiștilor meteorologi situația se ameliorează, precipitațiile în Ucraina sunt abundente dar încetinesc, însă pericolul ieșirii apelor există.   Conducerea IGSU a informat Șeful Executivului că modificarea regimului de deversare la nodurile hidraulice Novodnestrovsc și Dubăsari a cauzat creșteri esențiale a nivelului de apă.  Pe parcursul zilei de 24 iunie 2020, în orașul Otaci, nivelul apei în râul Nistru a crescut cu 3,5 m. Această creștere a determinat necesitatea de a întreprinde măsuri preventive în orașul Vălcineț, r-nul Ocnița, unde au fost obturate gurile de evacuare a apelor pluviale spre râul Nistru pentru a preveni pătrunderea apelor din râu spre localitate. Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează pentru perioada de 24 iunie – 2 iulie creșteri de nivel pe sectorul s. Naslavcea - or. Dubăsari,  cu 2– 3,2 metri și pe sectorul or. Dubăsari - s. Talmaza, cu 2,5 – 3,4 m. Pe segmentul Naslavcea - Dubăsari, în prezent, nu există riscuri mari cu excepția orașului Soroca, unde poate fi inundată o porțiune și blocat temporar sistemul de canalizare.   IGSU comunică permanent cu autoritățile locale și e în proces de mobilizare a resurselor necesare pentru a gestiona situația și diminua maximal urmările.  Pentru a proteja zona de odihnă de pe malul râului Nistru, în localitatea Vadul lui Vodă, salvatorii au pregătit un dig de protecție mobil, care poate fi montat în timp scurt.    Prim-ministrul a solicitat să fie mobilizate toate resursele necesare, monitorizată situația împreună cu autoritățile locale, așa încât să fie posibilă întreprinderea măsurilor de prevenire discutate. „Trebuie să întreprindem măsurile ce ne stau în puteri pentru a diminua efectele unor posibile inundații. Aveți grijă ca oamenii, gospodăriile cărora sunt în zonele de risc, să fie evacuați din timp. Vom acționa rapid și organizat și vom interveni cu materiale, tehnică și oameni peste tot unde e nevoie. În cazul digurilor construite anii precedenți și deteriorate de localnici trebuie luate măsurile legale. Digurile sunt investiție publică în siguranța localităților și trebuie protejate de autoritățile locale”, a spus Ion Chicu.   Premierul a cerut să fie evaluate pierderilor în localitățile care au suferit în rezultatul inundațiilor și să fie prezentată informația privind suportul necesar gospodăriilor afectate.    
Mai multe ştiri
©2004—2020 News.yam.md. Toate titlurile si continutul stirilor apartin surselor respective.
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.