Liber TV

“9 mai este o zi încărcată de mult simbolism”. O spune fostul ministru al Afacerilor Externe, viitorul candidat la alegerile prezidențiale, Tudor Ulianovschi, care a adus astăzi un omagiu celor care şi-au dat viaţa în cel De-al Doilea Război Mondial, “buneilor şi străbunilor noştri care s-au jertfit pentru ca viitoarele generaţii să trăiască în Pace, Libertate şi Prosperitate”.Dupa ce a depus flori la Memorialul “Eternitate”, Tudor Ulianovschi a scris că după aproape 8 decenii de la sfârșitul conflagrații mondiale, constatăm că acest război nu are învingători și învinși, ci doar lecții de învățat, care astăzi ar fi trebuit să fie ghid de căpătâi în relațiile diplomatice dintre statele lumii.“Să ne educăm copii prin conservarea adevărului istoric și prin oferirea unui viitor civilizat și european, beneficiind de o modernizare rapidă și corectă a economiei naționale prin prisma promovării Republicii Moldova la justa ei valoare.Pacea, unitatea, concilierea și calitatea vieții definește viitorul nostru și bunăstarea omenirii!!Curaj și voință Republicii Moldova într-o lume a valorilor dreptului roman, filozofiei greci și economiei de piață!Bunăstare lumii, la mulți ani Europa!!!”, a scris Tudor Ulianovschi pe Facebook.

„Recunoștință tuturor veteranilor, tuturor celor care și-au pierdut viața pe câmpul de luptă și să păstrăm în memorie curajul și devotamentul de care au dat dovadă. Pace acasă și în toată lumea”, a scris Primarul General al Capitalei, Ion Ceban, după depunerile de flori ale Conducerii Primăriei Chișinău, la Complexul Memorial „Eternitate”.Menționăm că, începând cu ora 11:00, municipalitatea a organizat un manifest și recital cu genericul „Împreună pentru Pace!”, care cuprinde următoarele evenimente:⁃ Expoziția „Istoria prin prisma evenimentelor și personalităților”, ce oferă o incursiune în momentele-cheie ale istoriei, ilustrând rolul crucial al dialogului și al cooperării în menținerea păcii și stabilității globale;⁃ Expoziția de pictură „Împreună pentru Pace!”, ce prezintă creațiile artistice ale elevilor Școlilor de Arte și instituțiilor de învățământ general din municipiul Chișinău, exprimând aspirațiile și viziunile tinerilor cu privire la un viitor bazat pe pace și înțelegere.Ulterior, potrivit lui Ion Ceban, la Complexul Memorial „Eternitate” va mai avea loc și Concertul-manifest „Pace Planetei Pământ!”, structurat în trei tablouri.„Acest eveniment va aduce în fața publicului prestigioase formații, ansambluri și soliști, inclusiv: Orchestra de Cameră, coordonator Mihai Ungur, Formația „Millenium”, Ansamblul de violoniști „Divertisment”, Natalia Tanasiiciuc, Geta Burlacu, Adrian Ursu și Brio Sonores, ce vor interpreta compoziții muzicale consacrate, menite să încânte audiența cu gânduri și reflecții profunde despre importanța păcii în lumea contemporană”, a scris edilul.„Împreună pentru Pace!” este o inițiativă a municipalității, ce aduce împreună comunitatea locală într-un efort comun de promovare a valorilor umanitare și construirea unui viitor mai bun pentru toți locuitorii orașului nostru și pentru întreaga omenire.https://www.youtube.com/live/8vx44QROvm4?si=SlugQJj1Zgw5E9Ij

Ambasadorii statelor UE au ajuns miercuri la un acord de principiu pentru ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE. „Ambasadorii UE au convenit în principiu măsuri asupra beneficiilor extraordinare rezultate din activele imobilizate ale Rusiei”, a menţionat preşedinţia belgiană într-un mesaj pe platforma X.„Banii vor servi la susţinerea redresării şi apărării militare a Ucrainei în contextul agresiunii ruse”.Propunerea în acest sens a venit în luna martie din partea Comisiei Europene, potrivit AFP şi EFE, preluate de Agerpres. Executivul comunitar a cerut ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate, cum ar fi de exemplu dobânzile, să fie utilizate pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate Ucrainei.În urma sancţiunilor impuse după lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei, statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur.Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 192 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active.Potrivit unor surse comunitare, conform acordului de principiu convenit miercuri, care mai trebuie aprobat în Consiliul UE de miniştrii statelor membre, 90% din veniturile produse de aceste active ruseşti îngheţate vor fi transferate Facilităţii Europene pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru înarmarea Ucrainei.Diferenţa de 10% va fi direcţionată către bugetul UE pentru consolidarea capacităţilor industriei de apărare ucrainene. Rusia a calificat luna trecută drept „furt şi banditism” propunerea avansată de Comisia Europeană, afirmând despre aceasta că va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii.

Guvernul confirmă faptul că s-a dispus solicitarea de informații suplimentare despre opt instituții media din Republica Moldova, printre care N4, Mega TV, Cinema 1 etc. Totuși, potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, Daniel Vodă, atunci când a apărut informația pe canalele de Telegram, nu a fost prezentat întregul context. „Ieri, pe canalele anonime de dezinformare pe Telegram au fost răstogolite mai multe minciuni precum că urmează a fi sistată activitatea mai multor surse media din țara noastră. În acest context, vreau să precizez că aceste informații sunt eronate. A fost distribuită o secvență dintr-o scrisoare, un proces verbal, de altfel publicat de Agenția de Investiții, care conținea un tabel cu o listă de posturi, dar nu se explica contextul sau unde a apărut acest document. (…)Toate instituțiile media care activează în țara noastră au prezentat acestei comisii informații despre beneficiarii efectivi, după care Comisia (n.r. Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională) a examinat pas cu pas fiecare informație prezentată și despre acest lucru s-a scris în acel proces verbal publicat integral pe site-ul Agenției de Investiții. Guvernul precizează că în cazul a 8 posturi media, Consiliul a dispus solicitarea de informații suplimentare, adică, informațiile prezentate nu au fost complete și prin urmare Comisia a solicitat informații suplimentare. Într-adevăr, în procesul verbal este menționat că în cazul unor instituții a fost dispusă și interpelarea Procuraturii Anticorupție, în vederea partajării informațiilor privind investigațiile desfășurate. Cu alte cuvinte, o autoritate publică a fost întrebată dacă în raport cu aceste investiții, beneficiarii efectivi ai acestor investiții, dacă nu figurează în investigații desfășurate de Procuratura Anticorupție.Reiterez, celor opt instituții media nu le-a fost sistată licența, cum era implicit sugerat de canalele de dezinformare pe Telegram, ci doar s-a solicitat suplimentar prezentarea unor acte pentru a evalua acest dosar, evaluare prin care au trecut și alte instituții media”, a precizat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului.Amintim că mai multe posturi TV, printre care GRT din UTA Găgăuzia, Mega TV, Cinema 1, Exclusiv TV, N4 și două posturi de radio, Retro FM și GRT FM, au fost supuse unui control al Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională. În acest sens, Agenția de Investiții a recepționat 37 de dosare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a comparat miercuri invazia rusă a Ucrainei cu ocuparea ţării sale de către nazişti, într-un discurs adresat naţiunii şi difuzat la 8 mai, zi în care Ucraina şi Uniunea Europeană sărbătoresc victoria aliaţilor asupra nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial, informează EFE, transmite Agerpres.„Rusia a readus paginile cărţilor despre cel de-al Doilea Război Mondial în centrul presei mondiale, demonstrând cu fiecare nouă crimă că nazismul a reapărut”, a declarat Zelenski, care a citit mărturii despre abuzurile comise de soldaţii germani şi a evidenţiat asemănările cu acţiunile desfăşurate în prezent de forţele ruse în Ucraina.Preşedintele ucrainean a adăugat că „doar o lume liberă unită într-o coaliţie împotriva (preşedintelui rus Vladimir) Putin îi poate opri pe naziştii de la Moscova”, aşa cum s-a întâmplat cu Germania lui Hitler în 1945.De anul trecut, Ucraina marchează Ziua Victoriei asupra nazismului pe 8 mai. Până atunci, aniversarea a fost sărbătorită pe 9 mai, aşa cum a făcut Uniunea Sovietică şi continuă să o facă Rusia, unde sărbătoarea a devenit un prilej de exaltare militară şi patriotică, notează EFE.

Întreprinzătorii din Republica Moldova vor putea accesa mai ușor resurse financiare pentru dezvoltarea afacerilor, în cadrul Programului de stimulare a investițiilor „373”. Guvernul a aprobat modificările care vor spori numărul beneficiarilor și investițiilor eligibile și va simplifica procedurile de creditare. „Dincolo de subsidierea dobânzilor, se adaugă componente noi, ce țin și de garantarea creditelor, ceea ce este important pentru întreprinderile mici și mijlocii. Prin acestea, vom stimula creșterea investițiilor, crearea noilor locuri de muncă, va spori valoarea adăugată și, corespunzător, vom avea salarii mai mari pentru angajați”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Astfel, Programul „373” va fi extins pentru un grup mai larg de beneficiari. Acesta va fi accesibil și pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul comerțului (cu excepția celor care comercializează băuturi alcoolice și tutun), dar și pentru cei din domeniul întreținerii și reparației autovehiculelor și motocicletelor. O altă îmbunătățire se referă la majorarea sumei maxime ce poate fi acordată unui singur beneficiar, de la 15 la 40 de milioane de lei. De asemenea, va fi permisă finanțarea achiziției de materie primă și materiale necesare în producție sau prestare de servicii, în limita de 30% din valoarea proiectului investițional.  În același timp, a  fost majorat plafonul maxim de garantare de la 40% la 80% din valoarea creditului pentru garanțiile oferite (cerință a Fondului de Garantare a Creditelor) și au fost simplificate procedurile bancare de acordare a creditelor. Până în prezent, în cadrul Programului „373”, peste 300 de beneficiari au contractat 363 de credite, cu o valoare investițională totală de 1,46 miliarde de lei.

Militarii Armatei Naționale participă la exercițiul „Wind Spring – 2024”. Exercițiul se desfășoară la Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu, România, în perioada 8 – 24 mai.Ministerul Apărării anunță că exercițiul își propune să antreneze și îmbunătățească procesul de luare a deciziilor, consolidarea cunoștințelor și a competențelor tactice și operaționale, precum și să crească interoperabilității între părțile participante.Exercițiul are loc în baza Planului activităților comune de instruire pentru anul 2024 între Brigada 2 infanterie motorizată „Ștefan cel Mare” și Brigada 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” din România.

Preşedintele american Joe Biden l-a lăudat marţi pe preşedintele României, Klaus Iohannis, pentru leadershipul său şi pentru că a oferit asistenţă de securitate în timpul războiului din Ucraina, în cadrul unei întrevederi la Casa Albă, informează Reuters.Printre subiectele discutate s-au numărat: întărirea securității la Marea Neagră și a flancului estic al NATO, găsirea de noi modalități pentru a ajuta Ucraina, dar și necesitatea întăririi militare a României prin creșterea cheltuielilor.„Am discutat cu președintele Statelor Unite ale Americii, dl. Joe Biden. Vizita coincide și cu un moment aniversar pentru România - s-au împlinit 20 de ani de când am devenit stat membru NATO. Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la fondarea Alianței”, a spus Klaus Iohannis într-o conferință de presă pe care a susținut-o după întâlnire la Ambasada SUA în România. Conform site-ului Casei Albe, preşedintele Biden a făcut o serie de declaraţii înaintea întrevederii bilaterale cu omologul român."Ne-am amintit pentru o clipă înainte să intraţi că, pe vremea când eram senator, cu ani în urmă, am luptat foarte mult pentru admiterea României în NATO. Şi aţi depăşit orice aşteptare. Şi acum 20 de ani, când v-aţi alăturat NATO cu adevărat şi în fiecare an de atunci, naţiunile noastre s-au apropiat, din punctul meu de vedere, din ce în ce mai mult. Şi vedem asta în felul în care România şi trupele americane servesc cot la cot în NATO, inclusiv în ţara dumneavoastră. Cred că există aproximativ 1.800 de forţe americane acolo. Vă mulţumim pentru asta. Şi vedem munca noastră în consolidarea flancului estic al NATO", a spus Biden."Şi vreau să vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru leadershipul dumneavoastră, mai ales la Marea Neagră. Sunteţi incredibili. V-aţi ridicat, iar ajutorul pe care l-aţi oferit Ucrainei este, este real. Este semnificativ. Sprijinul unificat pentru poporul Ucrainei - aţi permis unui număr de refugiaţi să intre, să fie în ţara voastră - aproximativ 8.000, mi se spune. Foarte mult. Şi asta e cu adevărat ceva. Şi, de asemenea, asistenţa dumneavoastră de securitate în Ucraina, transportul cerealelor ucrainene", a continuat președintele american, conform Agerpres.Klaus Iohannis a recunoscut apoi, într-o conferință de presă susținută la Ambasada României în SUA, că a discutat cu președintele american și despre aspirația sa la șefia NATO și că au decis că continue dialogul. „Și acest punct a fost atins în discuția noastră tete-a-tete și am decis să continuăm dialogul.”El a refuzat să ofere, însă, detalii suplimentare rezumându-se să constate că „aceste discuții nu se fac publice și nu o să mă apuc eu să zic ce a spus președintele Biden.”În declaraţiile sale, şeful statului american a exprimat susţinerea SUA pentru România, evidenţiind angajamentul puternic al Bucureştiului faţă de NATO."Şi vreau să ştiţi că Statele Unite se angajează să vă fie alături. Astăzi, punem bazele pentru următorii 20 de ani. Aştept cu nerăbdare discuţiile noastre şi spun doar că avem multe de discutat, aşa că aştept cu nerăbdare. Lăsaţi-mă să spun doar un lucru. Nu cred că există niciun partener NATO care să aibă un angajament mai puternic faţă de alianţa euro-atlantică ca România şi Statele Unite. Şi este un set de valori. Este ceea ce credem. Şi vă implicaţi şi sunteţi incredibili. Şi ceea ce faceţi şi ceea ce vom continua să facem împreună, cred, va fi semnificativ nu numai pentru Europa, ci şi pentru întreaga lume", a declarat preşedintele Biden.

AstraZeneca a anunţat marţi că a iniţiat retragerea la nivel mondial a vaccinului său anti-COVID-19 din cauza unui "surplus de vaccinuri actualizate disponibile". De asemenea, compania a precizat că va proceda la retragerea autorizaţiilor de introducere pe piaţă a vaccinului Vaxzevria în Europa, relatează Reuters. "Deoarece între timp au fost dezvoltate mai multe variante ale vaccinului COVID-19, există un surplus de vaccinuri actualizate disponibile", a declarat compania, adăugând că acest lucru a dus la o scădere a cererii pentru Vaxzevria, care nu mai este fabricat sau furnizat.Potrivit presei, producătorul de medicamente anglo-suedez a recunoscut anterior, în documente judiciare, că vaccinul provoacă efecte secundare precum formarea de cheaguri de sânge şi scăderea numărului de trombocite. Cererea firmei de retragere a vaccinului a fost făcută la 5 martie şi a intrat în vigoare pe 7 mai, potrivit Telegraph, care a relatat prima dată despre această decizie.Vaccinul nu mai poate fi utilizat în Uniunea Europeană după ce compania şi-a retras în mod voluntar "autorizaţia de introducere pe piaţă".AstraZeneca, listată la bursa de la Londra, a început să se orienteze spre vaccinurile împotriva virusului sinciţial respirator şi spre medicamente împotriva obezităţii prin mai multe tranzacţii făcute anul trecut, după o încetinire a creşterii, în urma scăderii vânzărilor legate de COVID-19.În ultimele luni, scrie The Telegraph, Vaxzevria a făcut obiectul unei examinări intense din cauza unui efect secundar - foarte rar - care provoacă formarea de cheaguri de sânge şi un număr scăzut de trombocite. AstraZeneca a recunoscut în documentele judiciare depuse la Înalta Curte în februarie că vaccinul "poate, în cazuri foarte rare, să provoace TTS".TTS este acronimul de la Sindromul Trombozei cu Tromobocitopenie şi a fost asociat cu cel puţin 81 de decese în Marea Britanie, precum şi cu sute de cazuri grave. AstraZeneca a fost dată în judecată de peste 50 de presupuse victime şi rude îndurerate într-un proces la Înalta Curte din Londra.Însă compania britaică insistă că decizia de a retrage vaccinul nu are legătură cu procesul în instanţă sau cu faptul că a recunoscut că acesta poate provoca TTS. Aceasta a declarat că momentul este o pură coincidenţă. "Suntem incredibil de mândri de rolul pe care Vaxzevria l-a jucat în stoparea pandemiei mondiale. Conform unor estimări independente, peste 6,5 milioane de vieţi au fost salvate numai în primul an de utilizare şi peste trei miliarde de doze au fost furnizate la nivel mondial. Eforturile noastre au fost recunoscute de guvernele din întreaga lume şi sunt considerate pe scară largă ca fiind o componentă esenţială pentru a pune capăt pandemiei globale" - se arată într-un comunicat al companiei.AstraZeneca nu a avut niciodată aprobare pentru ca vaccinul să fie utilizat în SUA.Guvernul britanic a încetat în mare parte să mai folosească vaccinul Oxford-AstraZeneca în toamna anului 2021, moment în care compania furnizase aproximativ 50 de milioane de doze în Marea Britanie. Vaccinul a fost înlocuit în Marea Britanie cu vaccinurile Pfizer şi Moderna pentru campania de rapel de iarnă de la sfârşitul anului 2021. Marco Cavaleri, şeful departamentului de vaccinuri din cadrul Agenţiei Europene pentru Medicamente, organismul care răspunde de siguranţa medicamentelor şi a medicamentelor în cadrul UE, a declarat presei italiene că se aşteaptă ca toate vaccinurile "monovalente" - care se ocupă doar de tulpina originală Wuhan a virusului - să fie retrase în timp util, scrie The Telegraph.

Un atac aerian rusesc asupra Ucrainei a avariat mai multe instalaţii, într-un atac care a vizat infrastructura energetică din întreaga ţară, au declarat, miercuri, oficiali ucraineni din domeniul militar şi energetic, transmite Reuters. "Un alt atac masiv asupra industriei noastre energetice!", a scris ministrul ucrainean al Energiei, German Galuşcenko, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.Au fost vizate instalaţiile de generare şi transmitere a energiei electrice din regiunile Poltava, Kirovohrad, Zaporojie, Liov, Ivano-Frankivsk şi Vinnîţea, a adăugat el.Cu excepţia regiunii Zaporojie, toate celelalte regiuni sunt departe de linia frontului care trece prin estul şi sud-estul Ucrainei.Amploarea atacului rusesc asupra Ucrainei nu a fost cunoscută imediat. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Moscovei.Operatorul reţelei naţionale ucrainene Ukrenergo a transmis pe Telegram că echipamentele de la una dintre instalaţiile sale din centrul Ucrainei au fost avariate, fără a oferi mai multe detalii.În regiunea centrală Poltava, o instalaţie de infrastructură energetică a fost lovită de un atac cu drone, declanşând un incendiu, a scris guvernatorul regiunii Poltava, Filip Pronin, pe Telegram.Potrivit informaţiilor preliminare, nu s-au înregistrat victime. Guvernatorii regiunilor Vinnîţea şi Zaporojie au declarat separat că au fost avariate instalaţii de infrastructură civilă critică, fără a oferi detalii suplimentare.Toate rachetele care vizau Kievul au fost distruse, a declarat Serhiy Popko, şeful administraţiei militare a oraşului, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. El a adăugat că nu s-au înregistrat pagube majore sau răniţi în urma atacului.Martorii Reuters din Kiev au relatat că au auzit explozii, care păreau a fi sisteme de apărare antiaeriană care loveau obiecte aeriene.Sistemele de apărare aeriană au fost angajate, de asemenea, în respingerea atacului rusesc deasupra regiunii Liov, care se învecinează cu Polonia, membră NATO, unde au avut loc mai multe explozii, au declarat oficiali regionali.Rusia, care şi-a început invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, a lansat o serie de atacuri asupra instalaţiilor energetice ucrainene în ultimele luni. Moscova neagă că ar fi vizat civili, dar afirmă că sistemul energetic ucrainean este o ţintă militară legitimă.

Interpreta Natalia Barbu nu a reușit să se califice în finala Eurovision 2024. Ea a reprezentat Republica Moldova cu piesa „In the middle”.Țările care s-au calificat în finală sunt: Serbia, Portugalia, Slovenia, Ucraina, Lituania, Finlanda, Cipru, Croația, Irlanda și Luxemburg.Natalia Barbu a mai reprezentat Republica Moldova la Eurovision în anul 2007 cu piesa „Fight”. Interpreta s-a clasat atunci pe locul 10, cu un total de 109 puncte. Anul trecut, Republica Moldova a fost reprezentată la Eurovision de cântărețul Pasha Parfeni, cu piesa „Soarele și Luna”. Țara noastră s-a calificat locul 18. Cel mai bun rezultat pe care l-a obținut vreodată Moldova la Eurovision a fost în 2017. Atunci, trupa Sunstroke Project, cu piesa Hey Mamma, s-a clasat pe locul 3.A doua semifinală Eurovision 2024 este planificată pentru data de  9 mai. Finala competiției va avea loc pe 11 mai.

Un incendiu a izbucnit noaptea trecută în Casa Radio de pe strada Miorița 1 din capitală. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 23:05. Potrivit primelor detalii două încăperi au fost cuprinse de flăcări. La fața locului conform apelului sporit de intervenție au fost trimise 12 unități de tehnică cu un efectiv de 50 de angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Ajunși la destinație pompierii au stabilit că arderea are loc în camera de servere de la etajul doi al clădirii. Angajații IGSU au evacuat o persoană din interiorul acesteia. În urma incendiului nu au fost raportate victime. Arderea a fost localizată la ora 23.58. În urma incendiului a fost afectată suprafața estimativă de 40 metri pătrați. Incendiul a fost lichidat la ora 00.17. Circumstanțele și cauza  arderii urmează a fi stabilite.https://youtube.com/shorts/2suHAtjUPz4?si=f2pKZqb2KSXRBkJH

Franța a negat luni că ar fi trimis trupe în Ucraina, denunțând o nouă campanie de „dezinformare” împotriva sa, transmite agenția Reuters. „Campaniile de dezinformare cu privire la sprijinul Franței pentru Ucraina continuă fără încetare, iată dovada”, se arată pe contul „X” al Ministerului francez de Externe, deasupra a două postări tăiate cu o cruce roșie și în care era invocată presupusa trimitere a unor membri ai Legiunii străine franceze în Ucraina. „Nu, Franța nu a trimis nicio trupă în Ucraina”, a adăugat Quai d’Orsay. Această precizare survine în contextul în care președintele francez Emmanuel Macron a reiterat propunerea sa controversată de a trimite trupe terestre în Ucraina dacă armata rusă ar „străpunge liniile de front” într-un interviu acordat publicației The Economist publicat joia trecută. Kremlinul a calificat comentariile sale drept „foarte periculoase”. Alerte INFOXLes campagnes de désinformation sur le soutien de la France à l’Ukraine ne faiblissent pas, la preuve NON, la France n'a pas envoyé de troupes en #Ukraine. pic.twitter.com/IYAxLXxzMJ— France Diplomatie (@francediplo) May 6, 2024

Vladimir Putin a depus oficial jurământul ca președinte rus, marcând începutul celui de-al cincilea mandat al său.  Națiunile occidentale spun că alegerile din martie nu au fost nici corecte, nici democratice și multe țări au ales să boicoteze ceremonia de la Kremlin.Vladimir Putin a depus oficial jurământul ca președinte rus, marcând începutul celui de-al cincilea mandat al său.  La ceremonia din interiorul Marelui Palat aurit al Kremlinului, Putin și-a pus mâna pe Constituția Rusiei și a promis că o va apăra. Noul său mandat - a treia oară consecutiv în care este ales -îi asigură președinția până în 2030. Vladimir Putin își începe al cincilea mandat mulțumind națiunii pentru sprijinul acordat și armatei care duce războiul său în Ucraina.„Aș dori să mulțumesc participanților la operațiunea militară specială, aș dori să mulțumesc tuturor celor care luptă pentru patria noastră”, spune el.  „Destinul Rusiei va fi determinat doar de noi înșine”.„Văd înțelegerea profundă a rolului nostru istoric de a ne apăra alegerea, de a ne apăra libertatea și de a apăra interesele naționale ale Rusiei. Vom trece prin această perioadă dificilă și vom avea succes”, a mai spus Putin. Cu trimitere la Occident, Vladimir Putin a spus că Moscova nu refuză un dialog cu țările occidentale privind colaborarea cu Rusia. El a spus că Rusia este pregătită să devină un partener „cinstit” cu oricine dorește.„Nu refuzăm nici măcar dialogul cu țările occidentale”, a spus el în timpul discursului său de inaugurare la Moscova. „Vom vedea dacă vor continua să oprească dezvoltarea țării noastre și să continue să facă presiune asupra țării noastre sau să caute modalități de a coopera cu noi”.„Suntem o națiune unică și mare și împreună vom depăși toate obstacolele și vom implementa și realiza tot ceea ce visăm. Împreună vom câștiga”, a mai spus Putin, în discursul de la inaugurare.

Jurnalista Natalia Morari a anunțat că urmează, în scurt timp, să invite toți liderii opoziției la o masă de discuții în vederea identificării unui candidat unic la alegeri, care să „pună capăt celei mai incompetente guvernări”. În cadrul Morari News, jurnalista a declarat că se tot vorbește despre un candidat unic al opoziției, însă oamenii nu cunosc nimic dacă se poartă negocieri, cât de sincere sunt și dacă într-adevăr se dorește schimbarea în Republica Moldova. „Ce avem noi astăzi? Toate sondajele ne arată că vremurile bune promise de Maia Sandu le stau oamenilor în gât, vorba clasicului. 62% din oameni doresc să vadă o altă persoană în calitate de președinte a țării. Oamenii sunt mai dezbinați ca niciodată și despărțiți în oameni de categoria întâi și cei de calitate mai proastă. Economia e la pământ, exodul oamenilor e pe față: în doar 3 ani, au plecat 200 de mii de oameni de vârsta activă. Știți care e paradoxul? Pe fundalul acestei nemulțumiri majore din societate, dezbinarea opoziției și împărțirea voturilor între mai mulți candidați, ar putea duce spre al doilea mandat al Maiei Sandu. Oamenii nu înțeleg de ce de dimineață până seara, opoziția vorbește despre cât de proastă este guvernarea și despre un candidat unic al opoziției și în tot acest timp nu se întâmplă nimic. Totul e o mare taină: cine se întâlnește, când se întâlnește, unde se întâlnește, ce discută. Pe alocuri, se creează impresia că noi suntem păcăliți și, de fapt, nimeni nu are de gând să pună capăt celei mai incompetente guvernări”, a declarat jurnalista Natalia Morari în cadrul Morari News.Potrivit Nataliei Morari, întâlnirea va avea loc în curând, iar în cadrul acesteia vor fi invitați observatori independenți.„Voi iniția o întâlnire cu toți liderii opoziției și voi încerca să facilitez un dialog sincer și deschis despre candidatul unic. Sunt convinsă că noi toți avem dreptul să știm dacă un asemenea dialog există și pentru cine interesele personale prevalează deasupra tuturor. Înțeleg că timp nu mai e, mă voi mișca cât mai rapid. Eu personal mă voi adresa la toți liderii opoziției, voi închiria o sală și îi voi invita în timpul apropiat la această discuție sinceră. Pentru ca acest dialog să aibă cât de cât șanse de izbândă, voi invita și câțiva observatori. Mai departe, voi singuri veți decide cine e pentru oameni, cine e pentru propriul interes și cine e pentru Maia Sandu”, a mai declarat Natalia Morari. 

Forţele israeliene au preluat controlul asupra părţii palestiniene a punctului de trecere Rafah, de la graniţa cu Egiptul, în sudul Fâşiei Gaza, informează The Times of Israel. Armata israeliană a confirmat că Brigada sa blindată 401 a capturat marţi dimineaţă partea dinspre Gaza a punctului de trecere a frontierei Rafah.Punctul de trecere cu Egiptul este acum deconectat de drumul Salah a-Din din estul Rafah, care a fost capturat separat de Brigada Givati în ofensiva de peste noapte. În operaţiunea de peste noapte, aproximativ 20 de bărbaţi înarmaţi au fost ucişi, iar trupele au localizat trei puţuri de tunel "semnificative", potrivit IDF (forţele armate israeliene - n.r.).Tot în timpul ofensivei, o maşină încărcată cu explozibil care se îndrepta spre un tanc al IDF a fost lovită şi distrusă, potrivit armatei.Până în prezent, niciun soldat israelian nu a fost rănit în operaţiune. Trupele cercetează acum zona şi se pregătesc pentru misiuni suplimentare.Între timp, peste 50 de locaţii Hamas din Rafah au fost lovite de aviaţie în cursul nopţii, potrivit armatei israeliene.

Fostul premier al Republicii Moldova, președintele PLDM, Vlad Filat, spune că se aștepta la orice situație în ceea ce privește decizia instanței în dosarul privind spălarea de bani și spune că Republica Moldova este la început de drum. „Acest proces durează deja de 9 ani, iar în instanță de 5 ani. Dincolo de faptul că eu deja sunt călit cu toate aceste situații, este vorba de familie, mai multe elemente, care determină o stare de incertitudine. Urmează să vedem partea motivantă a sentinței și cred că noi suntem la un început de drum, deoarece în Republica Moldova nu am văzut situații în care după o achitare să nu urmeze o contestare a Procuraturii, chiar dacă cazurile sunt la suprafață. Mă așteptam la orice situație”, a declarat fostul premier, Vlad Filat.Filat nu a precizat dacă va cere prejudicii din partea statului în cazul în care se va menține decizie de achitare în acest dosar.„Eu cred că în Republica Moldova deja a venit timpul când învinuirile ilegale, ținutul oamenilor în instanță ani de zile fără probe, trebuie să aibă și consecințe. Nu mă refer la despăgubiri, dar la cei care instrumentează dosarele și insistă pe aceste dosare lipsite de orice logică. Mai sunt mulți oameni în Republica Moldova care au dosare fără finalitate și se prăfuiesc prin procuraturi”, a mai declarat Vlad Filat.Fostul premier Vlad Filat a fost achitat în cauza în care învinuit de spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Decizia a fost luată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, iar procurorii au declarat că o vor contesta la Curtea de Apel Chișinău.

Fostul premier Vlad Filat a fost achitat în cauza în care învinuit de spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Decizia a fost luată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, iar procurorii au declarat că o vor contesta la Curtea de Apel Chișinău. Cauza s-a aflat pe rol din ianuarie 2019, iar procurorii cereau șapte ani de închisoare și confiscarea a aproape 13 milioane de lei. Procurarorii susțin că, pe parcursul anului 2013, Vlad Filat, pe atunci premier, știa de la ruda sa, Ion Rusu, că deţine 12,8 milioane de lei obținuți ilegal de la Banca de Economii.Vlad Filat consideră că acest dosar ar fi o „creaţie” a procurorilor lui Plahotniuc. „Într-un stat cu adevărat democratic şi cu o justiţie corectă, acest dosar nu putea avea nicio continuitate”, a scris el pe Facebook.Filat a fost reținut la 15 octombrie 2015 pentru corupere pasivă și trafic de influență. Fostul premier a fost eliberat din penitenciar în decembrie 2019, după ce a ispășit patru ani şi două luni din pedeapsa de nouă ani de închisoare.Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a emis pe 31 ianuarie 2023 o hotărâre în cauza fostului premier Vlad Filat intentată împotriva statului Republica Moldova, prin care a constatat violarea Articolului 6 din Convenție - dreptul la un proces echitabil. În baza acesteia, fostul premier a cerut rejudecarea cauzei în care a fost condamnat.   

Natalia Barbu va evolua astăzi pe scena Eurovision Song Contest 2024, la Malmo, în cadrul primei semifinale a competiției. Reprezentanta Republicii Moldova va urca pe scenă cu piesa sa "In the middle", cu numărul de ordine 11.Aceasta nu este prima apariție a Nataliei Barbu la Eurovision. Ea a mai participat la concurs în 2007.  Semifinalele vor avea loc pe 7 și 9 mai, iar marea finală va fi pe 11 mai. Natalia Barbu va concura în prima semifinală, alături de alte 14 țări: Cipru, Serbia, Lituania, Irlanda, Ucraina, Polonia, Croația, Islanda, Slovenia, Finlanda, Azerbaidjan, Australia, Portugalia și Luxemburg.Susținătorii Republicii Moldova o pot încuraja pe Natalia Barbu votând pentru ea în timpul emisiunii live.

Președintele României, Klaus Iohannis efectuează, în perioada 7-8 mai 2024, o vizită de lucru la Washington, D.C., Statele Unite ale Americii. Programul vizitei prevede o întâlnire cu președintele SUA, Joe Biden, la Casa Albă. “Un loc aparte în schimbul de opinii al celor doi șefi de stat îl va ocupa situația din Ucraina și din bazinul Mării Negre, precum și întărirea securității în spațiul euroatlantic. Dialogul la nivel înalt va fi o bună oportunitate pentru ridicarea profilului Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și reconfirmarea relațiilor bilaterale privilegiate dintre cele două state și a cooperării multisectoriale”, afirmă Administrația Prezidențială, într-un comunicat publicat luni.De notat că vizita are loc în contextul în care Klaus Iohannis a anunțat că este interesat de obținerea postului de secretar general al NATO. Vizita marchează și prima primire a lui Klaus Iohannis de către președintele Joe Biden la Casa Albă. Klaus Iohannis a mai fost primit la Casa Albă de fostul președinte american Donald Trump. Casa Albă a publicat și ea un comunicat în care afirmă că “președintele Biden îi va ura bun venit la Casa Albă președintelui României, Klaus Iohannis, la 7 mai”. “Liderii vor sărbători 20 de ani de când România este membră a Alianței NATO. Președintele Biden îi va mulțumi președintelui Iohannis pentru că a găzduit militari americani în România și va recunoaște numeroasele contribuții pe care România, un aliat NATO de neclintit, le-a adus la securitatea pe flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre. Liderii vor sublinia sprijinul lor continuu pentru Ucraina, care continuă să se apere împotriva agresiunii Rusiei. De asemenea, vor trece în revistă numeroasele domenii în care România și Statele Unite colaborează, inclusiv energia, cooperarea economică și valorile noastre democratice comune”, se arată în comunicatul Casei Albe. Potrivit Palatului Cotroceni, vizita președintelui Klaus Iohannis în SUA “va reprezenta un bun prilej pentru reafirmarea rolului României ca furnizor de securitate și actor activ în gestionarea crizelor internaționale și respectat de către partenerii Alianței Nord-Atlantice”. Din delegația oficială vor face parte ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, și viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne. Totodată, miercuri, 8 mai 2024, președintelui Klaus Iohannis îi va fi decernat premiul Distinguished International Leadership Award pentru anul 2024, în cadrul galei Atlantic Council Distinguished Leadership Awards. Consiliul Atlantic din SUA a decis ca pentru anul 2024 să acorde acest premiu președintelui României, ca o “recunoaștere a carierei sale și a rolului său de lider transatlantic și european”. Premiile The Atlantic Council sunt cunoscute și ca „Oscarurile Washingtonului”. Președintele Klaus Iohannis este primul șef de stat european onorat cu această distincție, în cei 24 de ani de la înființarea premiului. Consiliul Atlantic este o prestigioasă organizație americană de tip „think tank”, fondată în anul 1961, cu o activitate bogată în domeniul afacerilor internaționale. “Anual, Consiliul Atlantic premiază un număr restrâns de personalități care întruchipează esența relației transatlantice și care au contribuit la consolidarea acesteia, în toate dimensiunile sale (politic, economic, securitate și apărare, artă, activități umanitare etc.)”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale. Printre personalitățile cărora li s-a acordat de-a lungul timpului The Atlantic Council Distinguished Leadership Awards se numără Președinții Statelor Unite ale Americii George W. Bush (2018), William J. Clinton (2010) și George H.W. Bush (2009), Vicepreședintele SUA Joseph R. Biden, Jr. (2011) – actualul Președinte al SUA, Președinții Comisiei Europene Ursula von der Leyen (2021) și Jose Manuel Barroso (2014), Prim-ministrul italian Mario Draghi (2022), Cancelarul german Helmut Kohl (2009), Prim-ministrul britanic Tony Blair (2008), precum și alți șefi de stat și de guvern sau lideri de organizații internaționale.

În urmă cu 34 ani, pentru o perioadă scurtă, între România și Moldova nu a existat graniță. La 6 mai, 1990, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. Momentul s-a numit „Podul de flori”, iar astăzi se împlinesc 34 de ani de la acel eveniment. Peste un milion de oameni au participat la eveniment, iar pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera a putut fi traversată fără acte. Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a celor două ţări. Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri. În ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererâta, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești. „Era o tensiune emoţională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alţii şi se regăseau după ani şi ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă şi a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniţi. Aveau mari emoţii şi nu îndrăzneau să facă nici o mişcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit şi ceilalţi. S-au întâlnit toţi la mijlocul Prutului şi au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut şi nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioşi astăzi cei care ironizează Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei”, declara într-un interviu în 2008, regretatul poet Grigore Vieru. Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii moldoveni au putut intra în România fără acte. Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam. Podul de Flori s-a înscris în cronicile istoriei ca un eveniment foarte rar şi de o mare importanță, care ne spune că poporul  român trăieşte pe ambele maluri ale Prutului în ciuda tuturor vitregiilor istorice. 

O persoană a decedat în urma unui incendiu care a izbucnit într-un bloc de locuit de pe strada Dumitru Râșcanu 4 din sectorul Rîșcani al capitalei.  Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 15:22. Potrivit primelor informații, focul a cuprins balconul unui apartament de la etajul 4. La fața locului pentru stingerea arderii au intervenit trei echipe de salvatori. Angajații IGSU au reușit localizarea arderii la ora 15:37. Persoana decedată a fost depistată în bucătăria apartamentului.Potrivit IGSU, în ultimele 24 de ore pompierii  și salvatorii au intervenit în 74 situații de risc.Cauza și circumstanțele urmează a fi stabilite.

Rusia a lansat în noaptea de Paști 24 de drone Shahed, dintre care au fost doborâte 23, au spus duminică dimineață forțele aeriene ucrainene. Atacul a venit după ce, sâmbătă, loviturile rusești asupra regiunilor ucrainene Harkov și Dnipro și a orașului-port Odesa au ucis cel puțin doi civili, au incendiat o fabrică de produse alimentare și au avariat alte obiective de infrastructură, locuințe și clădiri comerciale, au declarat oficiali regionali, potrivit Reuters.Zelenski a spus că Rusia a folosit sâmbătă opt rachete de diferite tipuri și aproape 70 de bombe aeriene ghidate împotriva localităților și pozițiilor de pe linia frontului. „Atacul aerian al inamicului a fost respins de unitățile de rachete antiaeriene ale Forțelor Aeriene și de grupurile mobile de foc ale Forțelor de Apărare ucrainene, a spus acesta pe contul de Telegram al forțelor aeriene ucrainene. „Ca urmare a operațiunilor de luptă, 23 de drone de atac au fost distruse în regiunile Harkov, Herson și Dnipro”, a mai spus acesta. Volodimir Zelenski a declarat că Moscova nu are nicio dorință de pace. „Rusia nu va lăsa Ucraina în pace decât dacă va fi forțată", a spus el în discursul său video de aseară. Summitul mondial pentru pace care va avea loc în Elveția în iunie - fără Rusia - „trebuie să reușească", a declarat președintele ucrainean.

Delegația Arhiepiscopiei Chișinăului, condusă de ÎPS Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, alături de consilierii eparhiali și protopopi, au adus Sfânta lumină de la Ierusalim, la sediul Mitropoliei Basarabiei. Părintele Mitropolit le-a vorbit celor prezenți despre însemnătatea Luminii Sfinte, precizând că aceasta este darul prezenței lui Hristos cel înviat din morți în Biserica Sa. „Lumina Sfântă este o binecuvântare, o bucurie pentru cei care cred în Hristos, îl mărturisesc pe El și simt iubirea Lui”, le-a spus ÎPS Petru celor adunați la Reședința Mitropolitană. Părintele Mitropolit s-a rugat ca Mântuitorului nostru Iisus Hristos să ne ajute să simțim binecuvântarea și bucuria Lui pe care ne-o dăruiește din belșug, se arată într-un comunicat al Mitropoliei Basarabiei. Ulterior, Sfânta Lumină a fost distribuită de către protopopii Arhiepiscopiei Chișinăului, care o vor distribui în fiecare parohie din subordine. După împărtășirea Sfintei Lumini, Înaltpreasfințitul Părinte Petru, se va îndrepta spre Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, unde va săvârși slujba de Înviere.

Președintele României, Klaus Iohannis, a postat un mesaj, în Sâmbătă Mare, îndemnând la „conviețuire în pace și iubirea aproapelui”. „Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne apropie, pentru a trăi împreună Învierea Domnului. Oriunde ne-am afla, celebrăm în comuniune biruinţa vieţii asupra morţii şi a luminii asupra întunericului, reîncărcându-ne cu speranţă în puterea tămăduitoare a credinţei şi a rugăciunii", afirmă preşedintele Iohannis, în mesajul transmis de către Administraţia Prezidenţială.Iohannis a adăgat că "gândurile noastre se îndreaptă şi către semenii aflaţi în suferinţă, care trec prin încercările cumplite ale unui război nemilos".„Învierea Domnului reaminteşte tuturor chemarea creştină la iubirea aproapelui şi îndemnul convieţuirii în pace şi bună înţelegere. Acestea sunt valorile noastre cardinale, aşezate de generaţii pe o temelie de solidaritate şi spiritualitate creştină. Vă urez tuturor, dragi credincioşi ortodocşi, greco-catolici, armeni şi neoprotestanţi, să primiţi în suflet Lumina Învierii şi bucuria deplină prilejuite de Sărbătoarea pascală!", a spus şeful statului.Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

Rusia a deschis o acţiune penală împotriva preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi l-a trecut pe lista persoanelor date în urmărire, a relatat sâmbătă agenţia de stat rusă TASS, citând baza de date a Ministerul rus de Interne, transmite Reuters.Menţiunea din baza de date nu oferă și alte detalii, precizează Reuters. De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, Rusia a emis mandate de arestare pe numele mai multor politicieni ucraineni şi europeni. În luna februarie, poliţia rusă a pus-o pe șefa guvernului din Estonia, Kaja Kallas, dar și pe ministrul lituanian al culturii şi pe membrii fostului parlament leton pe o listă de persoane urmărite pentru distrugerea unor monumente din epoca sovietică. Rusia a emis de asemenea un mandat de arestare împotriva procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI), care anul trecut a anunțat un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru crime de război.

Arderea anvelopelor în noaptea Învierii este interzisă, avertizează Agenția de Mediu. Pe lângă faptul că arderea anvelopelor are un impact negativ asupra sănătății populației, cu efecte adverse severe, acest ritual vă poate lăsa și fără câteva sute de lei în portofel. ”Informăm că arderea anvelopelor este interzisă, iar conform prevederilor art. 149 al Codului Contravențional, poluarea aerului atmosferic cu emisii de poluanți ce au cauzat prejudicii, dacă această acțiune nu constituie infracțiune, se sancționează cu amendă de la 24 la 36 de unități convenționale (de la 1200 la 1800 lei) aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 210 la 300 de unități convenționale (de la 10,5 mii la 15 mii de lei) aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an”. Începând cu data de 23 martie 2023, a intrat în vigoare Regulamentul privind gestionarea anvelopelor uzate. Conform acestuia, cetățenii care dețin anvelope uzate sunt obligați să nu le arunce la întâmplare sau să le ardă, ci trebuie să le returneze operatorilor economici autorizați pentru colectarea acestor tipuri de deșeuri, care au obligația de a le prelua gratuit de la cetățeni. În procesul arderii anvelopelor în atmosferă sunt emanate zeci de substanțe chimice periculoase, cancerigene. Printre acestea se numără monoxidul de carbon, oxizi de sulf și de azot, dioxine, furani, metale grele, benzen și hidrocarburi aromatice policiclice, iar în funcție de caracteristica și direcția vântului, aceste substanțe pot fi dispersate la distanțe mai mari de 160 de km.

În urma ploilor abundente care au afectat Rio Grande do Sul, cel mai sudic stat din Brazilia, au murit 39 de persoane, au anunţat vineri autorităţile locale, iar bilanţul victimelor este de aşteptat să crească, deoarece zeci de persoane nu au fost încă găsite, relatează Reuters.Autoritatea de apărare civilă din Rio Grande do Sul a declarat că 68 de persoane sunt încă dispărute şi cel puţin 24.000 au fost strămutate, în timp ce furtunile au afectat mai mult de jumătate din cele 497 de oraşe din acest stat, care se învecinează cu Uruguay şi Argentina."Aceste cifre se pot schimba în continuare în mod substanţial în următoarele zile, pe măsură ce vom avea acces la mai multe regiuni", a declarat guvernatorul Rio Grande do Sul, Eduardo Leite.În mai multe oraşe, străzile s-au transformat practic în râuri, cu drumuri şi poduri distruse. Furtuna a provocat, de asemenea, alunecări de teren şi prăbuşirea parţială a structurii unui baraj la o mică centrală hidroelectrică.Un al doilea baraj din oraşul Bento Goncalves riscă, de asemenea, să se prăbuşească, au declarat autorităţile, ordonând evacuarea persoanelor care locuiesc în apropiere.În Porto Alegre, capitala statului Rio Grande do Sul, râul Guaiba a ieşit din matcă, iar străzile inundate au blocat accesul în cartierele centrale istorice ale oraşului.Statul se află la un punct de întâlnire geografic între atmosfera tropicală şi cea polară, ceea ce a creat un model meteorologic cu perioade de ploi intense şi altele de secetă.Oamenii de ştiinţă locali consideră că acest tipar s-a intensificat din cauza schimbărilor climatice.Ploile abundente au lovit deja Rio Grande do Sul în septembrie anul trecut, când un ciclon extratropical a provocat inundaţii care au ucis peste 50 de persoane.Acest lucru a venit după mai bine de doi ani de secetă persistentă din cauza fenomenului La Nina, cu ploi rare.Preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva s-a deplasat joi în acest stat pentru a vizita localităţile afectate şi a discuta cu guvernatorul despre eforturile de salvare.Întors la Brasilia, Lula a promis vineri că guvernul său va sprijini eforturile locale de salvare şi reconstrucţie.

Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va săvârși în acest an slujba de Înviere la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” de pe Ștefan cel Mare și Sfânt, din Chișinău. Cu această ocazie, sunt așteptați toți credincioșii care vor să participe la Sfânta Liturghie, pentru a ne bucura împreună de Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos.  Înainte de slujbă, Mitropolitul Petru al Basarabiei, alături de o delegație a Centrului Eparhial Chișinău, va participa la procesiunea de primire a Sfintei Lumini, care va avea loc la Aeroportul Internațional Chișinău, în jurul orei 20:00.Ulterior, delegația condusă de Înaltpreasfințitul Petru se va îndrepta spre Paraclisul Mitropolitan „Sf. Ioan Teologul” de pe strada 31 August 1989, Nr. 161, și o va împărți preoților din fiecare protopopiat și parohie a Mitropoliei Basarabiei, enoriașilor și oficialilor prezenți la procesiune.Lumina Sfântă va ajunge la credincioșii din Republica Moldova cu o cursă avia specială, pusă la dispoziție de Patriarhia Română. Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim la București, Chișinău și Iași, cele trei capitale românești cu importanță istorică deosebită.Credincioșii sunt încurajați să se alăture acestui moment de bucurie și să primească Sfânta Lumină cu inimile deschise și rugăciuni de mulțumire. La eveniment, pe lângă oficiali și reprezentanți ai autorităților statului, sunt așteptați reprezentanții mass-media.

“Presa liberă înseamnă garanția unei societăți democratice”. Este mesajul transmis astăzi de șefa statului, Maia Sandu, cu ocazia marcării Zilei Internaționale a Libertății Presei. Cu acest prilej, oficialul a felicitat și a mulțumit tuturor jurnaliștilor care își fac munca onest și servesc interesul public.„Să fii un jurnalist onest înseamnă să fii un jurnalist liber. Avem nevoie de cât mai mulți jurnaliști bine pregătiți, liberi să informeze cetățenii despre lucrurile importante pentru societate și curajoși în demascarea actelor de corupție, indiferent cine le comite. Presa liberă înseamnă garanția unei societăți democratice”, a spus Maia Sandu.În fiecare an, la 3 mai, în întreaga lume este sărbătorită Ziua Libertății Presei, zi în care sunt marcate principiile fundamentale ale libertății presei și este adus un omagiu jurnaliștilor care şi-au pierdut viața în timpul exercitării profesiei. Această zi a fost proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinței General a UNESCO, din anul 1991.  

După ce aproape jumătate din judecătorii Curții de Apel Chișinău și-au dat demisia pentru a evita vettingul, Veaceslav Platon spune că, din informațiile sale, ar urma și alte demisii în Curțile de Apel din țară, după modelul Curții Supreme de Justiție.  Potrivit lui Platon, asta ar înseamna că examinarea dosarelor penale va fi blocată total, întrucât 3 magistrați vor fi nevoiți să stea permanent cu aresturile preventive. „Asta înseamnă că mii de oameni vor sta la infinit în închisori în așteptarea sentinței. Asta înseamnă că toate dosarele de la Curțile de Apel, care sunt examinate a câte 3-4 ani, vor începe a fi examinate de la zero. Asta înseamnă că nimeni nu va putea primi o sentință finală, iar hoților le vor expira termenele de prescripție pentru fărădelegile comise. Și vor scăpa basma curată”, a scris Veaceslav Platon pe Telegram. Va fi blocaj și pe dosarele civile, administrative și cazurile de faliment, mai spune Platon. Potrivit lui, la Judecătoria Centru din Chișinău deja se ia mită doar pentru examinarea mai urgentă a dosarelor. „De ele putem uita pentru următorii 7 ani. În Judecătoria Centru din Chișinău deja se ia mită doar pentru examinarea mai urgentă a dosarelor. Fără a mai cere vreo decizie în favoarea unei sau alte părți. Conform legii. În caz contrar, examinarea va dura 2-3 ani, dacă părțile implicate nu vor amâna artificial. Iar asta e doar prima instanță. Venirea magistraților din instanțele inferioare, după exemplul CSJ, nu va mai fi posibilă. Acolo și așa e o lipsă acută de judecători. Și competență zero. Doar vor prelungi termenele de examinare în prima instanță de la actualii 2-3 ani, până la 5-6. Mai pe scurt, pune-l pe prost să se roage Domnului, iar el își va sparge capul de podele. Am avut o Justiție proastă, iar acum nu o mai avem deloc”, a conchis Platon.Curtea de Apel Chișinău deja se confruntă cu o criză de cadre. Din 57 de judecători prevăzuți în statele de personal, activează acum doar 35 și alți patru urmează să se pensioneze în 2024.Președintele interimar al Curții de Apel Chișinău, Ghenadie Mîra, anticipase că 50% din ei vor pleca din cauza vettingului și cere CSM să transfere aici judecători din instanțele de fond, la fel ca la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).Înainte de lansarea vettingului la CSJ, 20 din cei 25 de judecători ai instanței supreme și-au dat demisia, creând un blocaj.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat vineri că trupele ruseşti au capturat 547 de kilometri pătraţi de teritoriu în Ucraina în acest an, iar în prezent forţele ucrainene se retrag pe toată linia frontului, relatează TASS, transmite News.ro.Pierderile totale ale Forţelor Armate ale Ucrainei (AFU) de la începutul anului 2024 au depăşit 111.000 de oameni şi 21.000 de unităţi de arme şi echipamente militare, a spus Şoigu într-o conferinţă de presă.Ministrul rus susţine că SUA şi aliaţii au cerut Ucrainei să reţină cu orice preţ ofensiva rusă, în urma căreia pierderile zilnice ale Kievului în aprilie au crescut la 1.000 de militari.De la începutul anului, trupele ruseşti au preluat controlul asupra a 547 de kilometri pătraţi de teritoriu în noile regiuni ruseşti. În ultimele două săptămâni, forţele armate ruse au eliberat trei aşezări din Doneţk – Novobahmutovka, Semenovka şi Berdîci.Kievul a înăsprit mobilizarea pentru refacerea rezervelor, iar ucrainenii care nu doresc să lupte sunt trimişi cu forţa pe linia frontului. „De fapt, ei sunt în continuare aruncaţi la abator”, a declarat Şoigu, denunţând „o atitudine inumană”.El a mai susţinut că pe Marea Neagră au fost distruse peste 80 de vehicule aeriene fără pilot şi 20 de ambarcaţiuni fără echipaj ale Forţelor Armate ale Ucrainei.Şoigu s-a referit în conferinţa sa de presă şi la expoziţia de pe dealul Poklonnaia din Moscova cu arme şi echipamente trofeu capturate în timpul operaţiunii speciale: „Printre acestea se numără tancuri Abrams şi vehicule Bradley americane, Leopard şi Marder germane şi alte modele străine, inclusiv cele produse în Marea Britanie, Cehia, Franţa şi Finlanda”, s-a lăudat Şoigu. El susţine că „expoziţia a stârnit un mare interes” şipeste 83.000 de persoane au vizitat-o numai în prima zi.Şoigu a anunţat că de 9 Mai vor fi parade militare în 7 oraşe-erou şi în 18 oraşe în care se află cartierele generale ale districtelor militare, flotelor şi armatelor generale. „În total, aproximativ 150.000 de persoane şi 2.500 de mostre de armament şi echipament militar vor fi implicate în sărbătorirea Zilei Victoriei”, a precizat Şoigu.

Circa 150.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, potrivit estimărilor franceze comunicate de ministrul de externe Stephane Sejourne într-un interviu publicat vineri în ediţia europeană a ziarului independent rus Novaia Gazeta, citat de AFP, transmite Agerpres.„Eşecul militar al Rusiei este deja aici. Estimăm pierderile militare ruseşti la 500.000, inclusiv 150.000 de morţi”, a declarat Stephane Sejourne. „La ce bun toate acestea? Putem rezuma acest lucru în două cuvinte: absolut degeaba”, a adăugat el.Estimarea numărului de decese în rândul militarilor ruşi este puţin mai mică decât cea dezvăluită de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în februarie, când vorbea despre 180.000 de soldaţi ruşi ucişi în doi ani de război.Regatul Unit, la rândul său, estima la sfârşitul lunii aprilie că aproximativ 450.000 de ruşi au fost ucişi sau răniţi în Ucraina.Moscova nu dezvăluie nicio informaţie cu privire la numărul de morţi şi răniţi în rândul trupelor sale.

Berlinul a acuzat vineri hackerii ruşi susţinuţi de Moscova de un atac cibernetic „intolerabil” împotriva membrilor Partidului Social-Democrat din Germania şi a avertizat că acesta nu va rămâne fără consecinţe, relatează AFP, transmite News.ro.„Astăzi putem spune fără ambiguitate că putem atribui acest atac cibernetic unui grup numit APT28, care este condus de serviciile de informaţii ruseşti”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock într-o conferinţă de presă susţinută în Australia.„Cu alte cuvinte, acesta a fost un atac cibernetic susţinut de Rusia împotriva Germaniei şi este absolut intolerabil şi inacceptabil”, a adăugat ea, promiţând „consecinţe”.Ancheta federală privind acest atac, care a vizat SPD în ianuarie 2023, tocmai a fost finalizată, a precizat ministrul, fără a da alte detalii.Annalena Baerbock s-a exprimat după o întâlnire la Adelaide cu omologul său australian Penny Wong, care s-a declarat „profund tulburată” şi a asigurat Berlinul de sprijinul Canberrei. „Ne-am alăturat deja Statelor Unite, Marii Britanii, Canadei şi Noii Zeelande în ceea ce priveşte activităţile cibernetice maliţioase atribuite APT28”, a declarat Wong.Grupul APT28, cunoscut şi sub numele de Fancy Bear, este acuzat de zeci de atacuri cibernetice în întreaga lume. În 2023, agenţia de securitate IT a Uniunii Europene a luat act de rapoartele din presa germană potrivit cărora un oficial SPD a fost ţinta unui atac cibernetic „care a avut ca rezultat posibil o scurgere de date”. Aceste rapoarte prezentau „semne concrete” ale origiii ruse, potrivit agenţiei.

Pe 3 mai, de Ziua Internațională a Libertății Presei, în semn de solidaritate și rezistență împotriva presiunilor exercitate de către autoritățile de la Moscova asupra jurnaliștilor, reprezentanți ai comunității media și ai societății civile au participat la un flashmob, prin care au spus un NU hotărât în fața sediului Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.Sub sloganul „Uniți pentru libertatea presei. Adevărul nu poate fi suprimat!”, jurnaliști, activiști pentru drepturile omului și membri ai societății civile, au transmis un mesaj de susținere a libertății presei și a dreptului la libera exprimare, evidențiind consecințele războiului din Ucraina asupra presei libere și independente.Participanții la flashmob au ținut în mâini caricaturi și mesaje, care au subliniat importanța protejării independenței presei și a luptei împotriva cenzurii și a intimidării: „Ați săpat tranșee adânci, dar NU v-ați îngropat crimele”, „Ați trimis jurnaliști în exil, dar NU ați oprit faptele la frontiere”, „Ați „ștampilat” jurnaliștii incomozi, dar NU ne-ați șters memoria”, „Ați trimis jurnaliști după gratii, dar NU i-ați redus la tăcere”, „Ați deschis robinetul propagandei, dar NU ne-ați inundat mințile”, „Ați omorât jurnaliști, dar NU ați ucis adevărul”.„Ne-am adunat pentru al treilea an consecutiv în fața Ambasadei ruse pentru a semnala, o dată în plus, despre consecințele războiului asupra presei libere și pentru a-i comemora pe colegii jurnaliști care și-au pierdut viața în timp ce-și făceau meseria. Prin acțiunea de azi, protestăm atât împotriva războiului declanșat de Federația Rusă în  Ucraina, cât și împotriva mașinăriei de propagandă de război care țintește atât în țările din spațiul ex-sovietic, cât și în ale state europene. Totodată, condamnăm politicile represive ale Kremlinului îndreptate împotriva presei libere și ne solidarizăm cu jurnaliștii ruși independenți ale căror drepturi fundamentale sunt suprimate, aceștia riscând ani grei de închisoare pentru simplul fapt că doresc să-și facă onest meseria”, a declarat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI.Zilele Libertății Presei în Republica Moldova vor continua până pe 31 mai 2024. În cadrul acestora, CJI a lansat Memoriul privind libertatea presei în perioada 3 mai 2023 – 3 mai 2024, semnat de mai multe organizații de media.

La 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Internațională a Libertății Presei. În contextul marcării a 31 de ani de la proclamarea ZLP, organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media, constată că, în perioada în ultimul an, starea presei din Republica Moldova a continuat să se confrunte cu probleme grave. În același timp, ONG-urile semnatare constată că, în perioada de referință, au fost înregistrate și anumite progrese, comparativ cu anii precedenți. În clasamentul întocmit de organizația Reporteri fără frontiere, țara noastră a înregistrat o ușoară cădere cu 3 poziții față de anul precedent, situându-se pe locul 31 în lista celor 180 de state evaluate în cadrul Indicelui Mondial al Libertății Presei. Totodată, raportul Freedom House apreciază independența mass-mediei din țară cu 3 din 7 puncte, semn că presa din Republica Moldovarămâne parțial liberă.Și Indicele privind Situația Presei pentru 2023 din Republica Moldova (ISPM), lansat anual de Centrul pentru Jurnalism Independent, atestă o îndepărtare a stării presei autohtone de zona situației grave. Totuși, ISPM nuanțează în continuare existența și perpetuarea a mai multor factori ce erodează libertatea presei autohtone.Îngrădirea dreptului de acces la informație a continuat să fie o problemă acută pentru presa din Republica Moldova. Nici perioada 3 mai 2023 – 3 mai 2024 nu a fost ocolită de derapaje, în special din partea autorităților din regiuni, manifestate prin răspunsuri întârziate, ignorarea cererilor jurnaliștilor ori refuzuri arbitrare motivate ilegal prin necesitatea de a proteja datele cu caracterpersonal.Deși nu s-au înregistrat cazuri de violare a sediilor profesionale sau de vătămare gravă a integrității corporale a angajaților din presă, intimidările și amenințările la adresa jurnaliștilor au continuat și pe parcursul perioadei 3 mai 2023 – 3 mai 2024. În context, reamintim despre:  două cazuri de agresiuni asupra unui reporter de la NewsMaker și asupra unui cameraman de la NordNews, înregistrate în timpul protestelor antiguvernamentale organizate de politicianul Ilan Șor; cazul jurnalistului Mihail Sirkeli de la portalul Nokta, care a fost atacat verbal și denigrat în cadrul unei emisiuni de la furnizorul public regional de servicii media audiovizuale Gagauziya Radio Televizionu (GRT) de către un deputat al Adunării Populare a Găgăuziei și doi activiști civici, pentru opiniile sale critice despre referendumul desfășurat în autonomie în februarie 2014, declarat ilegal de instanțele de judecată; comportamentul sfidător al politicianului Ion Chicu, manifestat prin agresarea verbală și intimidarea jurnalistei Ziarului de Gardă Măriuța Nistor.; regularitatea atacurilor primarului municipiului Chișinău, Ion Ceban, la adresa mass-mediei care abordează problemele Capitalei;  cazul ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, care, în cadrul unei conferințe de presă, a înjurat un jurnalist care îi adresa întrebări.Activitatea centrelor subversive de influență a Federației Ruse a developat vulnerabilitatea spațiului informațional al Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride. Starea de insecuritate digitală continuă să reprezinte o problemă majoră, în special, pentru redacțiile ce practică jurnalism de investigație și care elucidează războiul. Platformele instituțiilor media independente au fost supuse frecvent atacurilor digitale de diverse tipuri.

După ce jurnalistul Anatol Durbală a declarat că toți invitații lui Gheorghe Gonța sunt „scursuri”, Gonța a venit cu un comentariu. În cadrul podcastului Nataliei Morari, moderatorul de la N4 spune că a rămas mirat de declarația controversată a colegului său de breaslă și crede că aceasta ar fi chiar în detrimentul guvernării. „În astfel de cazuri, mai bine preferi să fii o lepădătură decât să o votezi pe Maia Sandu”, a declarat Gonța. „Se întâmplă nu pentru prima dată, dar probabil demult nu s-a întâmplat să auzit asta de la un jurnalist de la un post de televiziune cu rating și să fie un atac atât de dur la adresa altui jurnalist. Aceste atacuri la adresa celor care gândesc altfel sau fac altfel de lucruri sau invită altfel de oameni sau pur și simplu gândesc și sunt atacați de sateliții PAS-ului. Oamenii care sunt altfel sau care gândesc sunt atacați. Ultima dată a fost atac la adresa ta (n.r. a lui Gheorghe Gonța) și niciodată conducerea țării nu reacționează. Prin tăcerea lor, ei doar contribuie la sentimentul că dacă nu ești cu PAS, ești izolat”, a declarat jurnalista Natalia Morari.La rândul său, jurnalistul Gheorghe Gonța a declarat că a rămas mirat de declarația colegului său, Anatol Durbală, precum că la emisiunile sale „ar veni toate scursurile”, însă spune că este an electoral și era de așteptat un asemenea atac.„Lovitura a venit, în primul rând, în capul invitaților mei. Eu nu m-am așteptat la asta, am fost foarte mirat. Cu domnul jurnalist Durbală eram în relații colegiale bune, ne salutam pe stradă. Sper că au înțeles că au exagerat și au greșit. Pentru că să ieși așa la televizor și să spui că sunt niște lepădături pentru că nu sunt cu noi - asta nu e argument ca să nu votăm lepădăturile și să o votăm pe Maia Sandu. Pentru că în astfel de cazuri, mai bine preferi să fii o lepădătură decât să o votezi pe Maia Sandu. (...) Eu nu am luat-o chiar atât de bolnăvicios. Eu chiar am zâmbit când am văzut bine. Pentru mine ar fi o jignire dacă cineva din cei de sus mi-ar lua apărarea. Eu mai bine să fiu numit în continuare „lepădătură” decât cei pe care dvs i-ați nominalizat să mă apere pe mine”, a declarat jurnalistul Gheorghe Gonța, moderator al emisiunii Puterea a Patra de la N4.Podcastul integral îl puteți urmări aici. 

Agenția Proprietății Publice (APP) anunță reluarea licitației pentru locațiunea spațiilor din cadrul Aeroportului Internațional Chișinău (AIC), cu modificări menite să atragă un număr mai mare de companii internaționale de renume. După ce în etapa anterioară a licitației a fost înregistrată o singură companie interesată, APP propune ajustarea condițiilor pentru a crește atracția pentru potențialii participanți. Astfel, se va recomanda includerea unor explicații suplimentare și mai detaliate ale criteriilor de participare, pentru a elimina orice interpretare ambiguă.De asemenea, se va reduce numărul aeroporturilor în care participanții trebuie să își demonstreze activitatea, de la 10 la 7, și se va împărți licitația în două loturi distincte: unul pentru magazinele de tip Travel Retail și un altul pentru Food and Beverages.Pentru a stimula interesul companiilor, se va propune și extinderea termenului de transmitere în chirie a spațiilor de la 3 la 5 ani pentru câștigătorul licitației. Această modificare necesită și ajustarea legislației existente, iar APP va propune Parlamentului includerea Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău” în lista bunurilor nepasibile de privatizare, garantând astfel că AIC va rămâne în proprietatea statului pe viitor.Termenul pentru inițierea licitației va fi stabilit după modificarea legislației privind bunurile nepasibile de privatizare, iar APP este hotărâtă să desfășoare procesul într-o manieră transparentă și echitabilă, asigurând interesul public și respectând standardele internaționale în materie de achiziții publice.Anterior, au fost două licitații la care participase compania Lagardere, dar din lipsă de competitori licitațiile au fost anulate.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, susține că acuzațiile proferate anterior de ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, legate de investigarea modului în care decurge licitația de la aeroport, nu pot împiedica cercetarea cazului. Asta deoarece, spune ea, procurorii sunt obligați să se autosesizeze, atunci când există suspiciuni de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la TV8.Potrivit Veronicăi Dragalin, procesul penal privind licitația de la aeroport a fost pornit încă în luna ianuarie, iar faptul că această informație a apărut mai târziu în presă nu este problema procurorilor. „Legat de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, înțeleg că am fost criticați. Înțeleg că sunt opinii diferite, dar pot să vă asigur că Procuratura Anticorupție investighează toate lucrurile care se întâmplă. Procesul penal a fost pornit în ianuarie 2024. Noi ne facem treaba noastră, ca procurori, suntem obligați să investigăm dacă există suspiciuni. De multe ori, concluzia poate fi refuzul de a porni urmărirea penală, pentru că nu sunt depistate încălcări. Dar de fiecare dată când există suspiciuni, noi suntem obligați să investigăm, indiferent pe cine vizează, dacă este la guvernare sau în opoziție. Asta facem și o să continuăm să facem”, a declarat Veronica Dragalin.Potrivit lui Draglin, Procuratura Anticorupție se preocupă nu doar de cei din opoziție, dar și de cei care se află la putere. „Avem sute de dosare, inclusiv pe scheme de corupție care se întâmplă în ziua de azi, la mai multe instituții de stat și trimitem și în judecată. Înțeleg că nu-s miniștri sau…, dar la alte nivele, din diferite instituții de stat. Corupția în Republica Moldova este o problemă sistemică”, a accentuat șefa Procuraturii Anticorupție.Anterior, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, s-a arătat deranjat de procesul penal deschis de procurori pe marginea scandalului de la aeroport, menționând că, în acest fel, sunt descurajați investitorii. „Pentru mine sunt niște elemente un pic stranii care s-au întâmplat din partea organelor de drept, care au deschis un proces penal neclar pentru ce, în baza unei postări a unui pseudo-blogger. Această licitație se petrece din luna februarie, aveau tot timpul să ceară documente, au decis să facă o presiune publică prin acest dosar, aproape în ultima zi a licitației. Dacă aștepți atâta timp și te autosesizezi la un pseudo-nu știu cum să-i zic. S-a autosesizat un procuror, care s-a ocupat în trecut de niște dosare foarte dubioase legate de Plahotniuc, Dodon și așa mai departe”, a declarat recent Spînu.

Vinerea Mare, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox.Ea marchează ziua în care Hristos a fost răstignit pe cruce. În tradiția ortodoxă, Vinerea Mare este o zi de post sever, în care credincioșii se roagă și meditează asupra suferinței și morții lui Isus Hristos pentru mântuirea oamenilor.Ea este văzută ca o zi de doliu și tăcere, în pregătire pentru bucuria învierii din ziua de Paște.În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile. Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de forma dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului.Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaful şi trec de trei ori pe sub masă. Trecerea pe sub masă a credincioşilor se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor. Prin moartea şi Învierea Sa, Hristos a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă.„Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni (15.55).Aşa şi credincioşii îşi amintesc acum că şi ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt pentru a merge la viaţa veşnică în Hristos. După Slujba Prohodului, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf. La sfârşitul slujbei, este obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane. Cercetătorii etnologi susţin că, în comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină.Timpul ritual de 14 zile, parte componentă a Ciclului pascal, se degradează neîncetat în Săptămâna Patimilor, notează în volumul „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (2003, Ed. Elion) Ion Ghinoiu, când Iisus este trădat, chinuit, umilit şi omorât prin răstignire.După trei zile de haos şi întuneric în care omenirea a rămas fără protecţie divină, urmează însă miracolul Învierii Domnului din noaptea de Paşti şi actele de purificare din Săptămâna Luminată care readuc echilibrul şi armonia.

Lotul olimpic al Republicii Moldova a obținut o medalie de argint, două medalii de bronz și două mențiuni de onoare la Olimpiada Balcanică de Matematică, desfășurată în orașul Varna, Bulgaria, în perioada 27 aprilie - 02 mai 2024. Medalia de argint a fost obținută de Marius Cerlat, elev al Instituției Private de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont” din Chișinău. Medaliați cu bronz sunt elevii Timur Degteari și Alin Popescu, elevi ai Instituției Private de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont” din Chișinău, iar mențiunile de onoare au fost obținute de Laura Șestacov și Mihai Eșanu, elevi ai aceleiași instituții de învățământ. În cadrul celei de-a 41-a ediție a Olimpiadei Balcanice de Matematică au participat 137 elevi din 22 de țări, Republica Moldova fiind reprezentată de 6 elevi și 2 profesori: - Marius Cerlat, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Chișinău; - Alin Popescu, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Chișinău; - Timur Degteari, elev în clasa a XII-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Chișinău; - Mihai Eșanu, elev în clasa a XII-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Chișinău; - Laura Șestacov, elevă în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Chișinău; - Robert Barbuța, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Chișinău; - Valeriu Guțu, doctor în științe fizico-matematice, conferențiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău; - Marcel Teleucă, doctor în științe fizico-matematice, Institutul de Matematică și Informatică „Vladimir Andrunachievici”, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, mun. Chișinău. Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează mulțumiri membrilor Consiliului Olimpic Republican la Matematică pentru dedicație și implicare în pregătirea lotului olimpic național.Totodată, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează felicitări premianților, profesorilor și părinților, dorindu-le succese în continuare.

Printre candidații la șefia Comisiei Europene se numără și Valeriu Ghilețchi, fost vicepreședinte al Parlamentului de la Chișinău, care conduce Mișcarea Creștină Politică Europeană. Acesta a participat luni la dezbaterile din orașul olandez Maastricht, alături de alți șapte lideri ai partidelor acreditate în Parlamentul European, printre care și Ursula von der Leyen, actuala președintă a Comisiei Europene. Valeriu Ghilețchi a fost ales de două ori deputat în Parlamentul R. Moldova, iar în anii 2017-2019 a deținut funcția de vicepreședinte al Legislativului. În anii trecuți, el a fost și Episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova, dar și președinte al Federației Baptiste Europene.În prezent, ECPM are doar patru eurodeputați și din acest grup european face parte un singur partid din Republica Moldova – PPCD, condus de politicianul pro-rus Iurie Roșca. Valeriu Ghilețchi a fost prezent la evenimentul de lansare pentru alegerile europene a partidului AUR la Chișinău.Mișcarea Creștină Politică Europeană (ECPM) este o platformă puțin cunoscută la nivel european. Pe site-ul oficial al formațiunii, Cristian Terheș (actualmente AUR) apare ca membru al boardului Mișcării Creștine Politice Europene.După ce, în ultimii ani, s-a invocat lipsa de transparență în procesul de alegere a președintelui Comisiei Europene, la alegerile europene din acest an s-a decis ca fiecare partid acreditat în Parlamentul European să-și propună candidatul pentru această funcție înainte de scrutinul care va avea loc în perioada 6-9 iunie. Astfel, Mișcarea Creștină Politică Europeană (ECPM) l-a înaintat la acest post pe Valeriu Ghilețchi, care este șef al acestui partid din anul 2021.În afară de el, la dezbaterile de la Maastricht au mai participat Ursula von der Leyen, candidată a Partidului Popular European, social-democratul Nicolas Schmit, liberala Marie-Agnes Strack-Zimmermann, ecologistul Bas Eickhout, Maylis Rosberg, candidată a Alianţei Libere Europene, Walter Baier, candidat al Stângii Unite, și Anders Vistisen, candidatul grupului de extremă dreapta „Identitate şi Democraţie”.Deși recunoaște că reprezintă un partid mic și nu prea are șanse în această luptă, Ghilețchi se bucură că astfel i s-a acordat posibilitatea de a vorbi mai mult despre R. Moldova la nivel european și de a atrage atenția asupra concepțiilor partidului pe care îl conduce.„Partidul nostru nu este unul numeros în Parlamentul European și evident că cele mai mari șanse le au partidele mari. Dar participarea la dezbateri înseamnă și posibilitatea să vorbești despre valorile pe care le promovezi, despre viziunea pe care o ai cu privire la viitorul Europei. În aceste condiții, mi-am propus să vorbesc despre valorile creștine, care pentru noi sunt foarte importante, și să prezint partidul, ca să afle despre el cât mai mulți alegători europeni. Totodată, mi-am propus să vorbesc și despre R. Moldova, căci e pentru prima dată când cineva de la noi candidează la o funcție atât de înaltă. Mă bucur că a fost o dezbatere pe alocuri fierbinte, dar una civilizată”, a declarat Ghilețchi pentru Jurnal.md.Candidatul moldovean s-a putut înscrie în această cursă doar pentru că deține și cetățenia română. Valeriu Ghilețchi va reprezenta Partidul Național Conservator Român.„Parlamentul European este puterea legislativă europeană, iar Comisia Europeană este executivul european. Faptul că noi am fost propuși la șefia Comisiei este ca și cum partidele din R. Moldova și-ar anunța din timp candidații la funcția de prim-ministru. Și deja în funcție de configurația viitorului Parlamentul European, vor avea loc negocieri și va fi aleasă persoana care va conduce Comisia”, a precizat candidatul ECPM.

Nouă candidaţi intră în cursa electorală pentru a obţine pe 9 iunie fotoliul de primar general al Capitalei, transmite Agerpres. Potrivit hotărârilor Biroului Electoral de Circumscripţie nr. 42 – Municipiul Bucureşti, au fost admise candidaturile pentru funcţia de primar general depuse de: Gabriela Firea – PSD, Sebastian Burduja – PNL, Nicuşor Dan – independent, Cristian Victor Popescu Piedone – PUSL, Diana Şoşoacă Iovanovici – S.O.S. România, Dorin Iacob – Partidul Alternativa Dreaptă, Mihai Adrian Enache – AUR, Alexandru Pânişoară – Partidul Ecologist Român (PER), Filip Constantin Titian – independent, notează g4media.ro. Totodată, au fost respinse două candidaturi. Este vorba de Dorel Constantin Onaca din partea PRM şi candidatura independentă a lui Vasile Iuştiuc.Pentru CGMB, au fost admise listele de candidaţi depuse de PNL, Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei), Partidul Ecologist Român (PER), S.O.S. România, PUSL – Partidul Umanist Social Liberal şi AUR.Au fost admise în parte listele de candidaţi depuse pentru CGMB de către PSD (Cătălin Bulgariu are domiciliul în Ilfov, nu în Bucureşti), Partidul REPER şi Partidul Alternativa Dreaptă – AD.Lista de consilieri generali a PRM a fost respinsă. Au mai fost respinse două candidaturi independente la funcţia de consilier – Filip Constantin Titian şi Cosmin Olteanu.Hotărârile Biroului pot fi contestate în termen de 48 de ore de la data afişării candidaturii. Pe 8 mai vor rămâne definitive candidaturile la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.În data de 10 mai va începe campania electorală, care se va încheia pe 8 iunie.

Compania biofarmaceutică internațională AstraZeneca a recunoscut că unul dintre efectele secundare ale vaccinului său împotriva Covid-19 ar putea fi sindromul de tromboză cu trombocitopenie (TTS), a scris publicația britanică The Telegraph, care citează documente depuse în instanță în cadrul unui proces din Marea Britanie. Împotriva companiei a fost intentată o acțiune legală, avocații reclamând că vaccinul dezvoltat împreună cu Universitatea din Oxford ar fi cauzat daune grave mai multor pacienți, potrivit Rador Radio România.„Vaccinul poate provoca, în cazuri foarte rare, un sindrom de tromboză cu trombocitopenie (TTS). Cauzele sunt necunoscute”, se arată într-un extras dintr-un document transmis de companie unei instanțe, în februarie. Potrivit relatărilor presei, 51 de cereri de despăgubire au fost depuse la Înalta Curte din Londra, în care victimele și familiile lor solicită despăgubiri de aproximativ 125 de milioane de dolari.Sindromul de tromboză cu trombocitopenie provoacă cheaguri de sânge și un număr scăzut de trombocite, a explicat ziarul.Prima solicitare a fost depusă anul trecut de Jamie Scott, care, după ce i s-a administrat vaccinul în aprilie 2021, a dezvoltat un cheag de sânge și o hemoragie cerebrală, care ar fi cauzat leziuni permanente ale creierului.Este citat și cazul familiei tinerei Francesca Tuscano, o italiancă care a murit în aprilie 2021, după ce a fost vaccinată împotriva coronavirusului. Familia tinerei de 32 de ani a apelat la un medic legist și un medic hematolog, care au stabilit că „decesul pacientei poate fi pus pe seama efectelor secundare ale administrării vaccinului împotriva virusului Covid-19”. Femeia a murit de tromboză vasculară cerebrală a doua zi după administrarea vaccinului AstraZeneca.Compania a precizat, totuși, că „din totalitatea dovezilor colectate în studiile clinice și din datele din lumea reală, s-a demonstrat continuu că vaccinul anti-Covid AstraZeneca-Oxford are un profil de siguranță acceptabil și organismele de reglementare din întreaga lume afirmă în mod constant că beneficiile vaccinării depășesc riscurile unor efecte secundare potențial extrem de rare”, a declarat un purtător de cuvânt al grupului farmaceutic anglo-suedez AstraZeneca.

În municipiul Chișinău învață peste 102 mii de elevi, iar anual, numărul elevilor înscriși în scolile din capitală crește cu 3000. Informația a fost prezentată de viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV. În acest sens, municipalitatea și-a propus să extindă infrastructura școlară, notează Realitatea.md.  „Creșterea numărului de elevi este determinată de migrația internă. Multă populație din mediul rural alege să vină la Chișinău. Chișinăul este ultima speranță pentru cetățenii care aleg să mai rămână în Republica Moldova. În Chișinăul avem 330 de instituții educaționale. Numărul copiilor înmatriculați în instituțiile din Chișinău crește constant, anual, cu aproximativ 3 mii de copii. Acest lucru ne bucură, dar și ne responsabilizează. De aceea, în ultimii ani, intervenim cu extinderea, reparația și readucerea în sistem a 21 de edificii, spații pentru școală și grădiniță”, a spus viceprimara municipiului Chișinău.Pentru a face față numărului mare de solicitări de înscriere a copiilor la școală, municipalitatea a construit complexul educațional Gimnaziul-Grădiniță „STEAM”. Instituția are o capacitate de aproape 600 de locuri și dispune de 32 de săli de clasă. Școala își va începe activitatea la capacitate maximă de la 1 septembrie. „Gimnaziul „STEAM” îl pregătim pentru 1 septembrie cu investiții de peste 30 de milioane de lei. Vom avea o școală nouă în centrul capitalei. Acum au loc ultimele lucrări de reparație la blocul B. Blocul A a fost anul trecut recepționat. De la 1 septembrie școala va fi funcțională în totalitate. Avem proiecte de extindere și în alte spații unde a fost posibil de construit, fie a fost realizată o supraetajare, fie au fost construite blocuri noi, ca să valorificăm toate spațiile existente”, a mai spus Angela Cutasevici.

Restricționarea accesului însoțitorilor pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău s-a făcut în contextul creșterii numărului de alerte false cu bombă, precum și din cauza folosirii terminalului aeroportuar în scopuri politice de unele grupări criminale care îngreunează activitatea serviciilor de securitate. O spun reprezentanții Poliției de Frontieră, după ce în spațiul public au apărut nemulțumiri că oamenii sunt nevoiți să aștepte afară pentru a-i petrece sau întâmpina pe cei dragi în ajunul sărbătorilor pascale „Decizia a fost luată pentru securitatea pasagerilor și pentru a îmbunătăți capacitatea de gestionare a fluxului sporit de oameni care zboară spre și dinspre Chișinău în perioada sărbătorilor. Măsurile luate sunt necesare inclusiv în contextul creșterii numărului de alerte false cu bombă, precum și din cauza folosirii terminalului aeroportuar în scopuri politice de unele grupări criminale care îngreunează activitatea serviciilor de securitate.  Precizăm că, din cauza recentei creșteri a numărului de alerte false cu bombă, a fost necesară evacuarea completă a aeroportului de mai multe ori. Poliția de Frontieră regretă disconfortul creat pasagerilor, dar accentuăm că prioritatea noastră este siguranța cetățenilor. Ne cerem scuze pentru incomoditățile create celor care își întâmpină rudele și apropiații”, se arată într-un comunicat al Poliției de Frontieră.Amintim că, din 1 până pe 16 mai 2024, accesul în terminalul aeroportuar este permis doar pentru pasageri și personal autorizat.

În acest an, la colecta națională de alimente, evenimentul culminant al campaniei „Masa Bucuriei”, a fost donată o cantitate record de alimente în sprijinul oamenilor nevoiași – e vorba de 57 811 kilograme de produse. Evenimentul este la cea de-a 15-a ediție și a fost organizat în această sâmbătă, pe 27 aprilie de către Misiunea Socială „Diaconia”.Toate donațiile acumulate vor fi distribuite sub formă de pachete alimentare în preajma Sfintelor Sărbători de Paști și vor deveni prânzurile calde oferite anul întreg oamenilor nevoiași prin intermediul cantinelor sociale.Colecta a implicat cca 1000 de voluntari și s-a desfășurat în 103 magazine din Chișinău și alte 25 de localități: Peresecina, Cetireni, Soroca, Căușeni, Hîncești, Strășeni, Dondușeni, Cimișlia, Cahul, Cupcini, Telenești, Cantemir, Cania, Măgdăcești, Orhei, Bălți, Stăuceni, Cricova, Călărași, Puhoi, Bubuieci, Ștefan Vodă, Sîngerei, Edineț, Comrat.  „În acest an am avut cea mai prolifică campanie socială cu cea mai mare prezență de până acum pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Drept dovadă avem rezultatele remarcabile cu un record absolut în ceea ce privește donația de alimente pentru oamenii nevoiași, semn că această colectă a devenit parte dintr-o abordare firească care este indispensabilă la nivelul societății în preajma sărbătorilor pascale. Credem cu desăvârșire că „Masa Bucuriei” este mai mult decât despre generozitate și implicare, este o acțiune de educare a tinerei generații pentru a fi mai buni și empatici”, a declarat Igor Belei, director executiv Misiunea Socială „Diaconia”. Toți cei care vor să susțină în continuare oamenii nevoiași asistați de Diaconia pot face o donație pe parcursul întregului an. Cu 100 de lei e asigurat un prânz cald unui bătrân timp de o săptămână, la cantina socială din Chișinău: https://masabucuriei.md/#pricing-section

Demisia șefului Lagardere, compania franceză implicată în scandalul de la aeroportul din Chișinău, după ce a fost pus oficial sub învinuire pentru acte de corupție, îi pică foarte prost vicepremierului Andrei Spînu și nu face decât să accentueze bănuielile rezonabile în legătură cu posibile ilegalități comise de acesta. Opinia aparține liderului Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, formațiune care este parte a blocului politic „Împreună”.Potrivit lui Gligor, atât timp cât procurorii moldoveni nu confirmă sau infirmă bănuielile de corupție, în legătură cu activitatea vicepremierului Andrei Spînu, acestea vor rămâne în prim-planul dezbaterilor publice. „Ce coincidență nefericită pentru domnul Spînu. Eu cred că un om care nu este transparent în activitatea sa și ne tot poartă cu fofârlica și povești populare ungurești, cum face domnul Spînu, poate fi bănuit de anumite acte de corupție, bănuit în mod rezonabil. Și odată ce organele noastre de urmărire penală mai mult dorm decât lucrează, în sensul investigării activității domnului Spînu, aceste bănuieli rezonabile se vor perpetua, până la dezavuarea sau confirmarea lor. Salutări doamnei Veronica Dragalin, salutări domnului procuror general interimar,  Ion Munteanu. Vreau să le spun că partidele vin și pleacă, iar interesul național rămâne, iar banul public trebuie protejat”, a declarat Ștefan Gligor, în platoul emisiunii Puterea a Patra, moderată de Gheorghe Gonța.Amintim că, Arnaud Lagardère, șeful grupului cu același nume, companie care a figurat și în cadrul licitațiilor de la Aeroportul Chișinău, a renunțat marți la mandatele sale executive, inclusiv la cel de director general, după ce a fost pus sub acuzare în cadrul unor anchete privind finanțarea cheltuielilor personale de către companiile sale.Cazul este unul cu impact pentru publicul din Republica Moldova, întrucât această companie este principalul protagonist al scandalului din jurul licitației controversate de la aeroportul din Chișinău, care a eșuat în două rânduri, în condițiile în care există indicii clare că s-ar fi încercat trucarea concursului. Asta deoarece condițiile impuse pentru pretendenții de a intra în posesia spațiilor comerciale din incinta aerogării au fost formulat în așa fel încât nimeni altcineva decât Lagardere să nu poată fi eligibil.Între timp, Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova a inițiat un proces penal, după ce inclusiv Consiliul Concurenței a sesizat nereguli, pentru a ancheta modul în care este organizată licitația. Acest lucru a provocat critici acide din partea reprezentanților guvernării, inclusiv din partea ministrului de resort, Andrei Spînu, dar și a liderului PAS, Igor Grosu.

Cinci persoane au fost ucise, inclusiv un bărbat şi fiica sa, iar alte 20 au fost rănite în mai multe atacuri ruse în estul şi nord-estul Ucrainei, potrivit autorităţilor regionale, relatează AFP. Doi civili care se aflau într-o maşină au fost ucişi de o bombă aeriană ghidată lansată de forţe ruse în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, a anunţat miercuri guvernatorul Oleg Sînegubov.Este vorba despre o femeie în vârstă de 38 de ani şi tatăl său, a anunţat Parchetul General ucrainean.”Ruşii au atacat (miercuri), la ora (locală) 10.00 (şi ora României) o maşină şi o casă la Zolociv”, un sat situat la aproximativ 50 de kilometri de frontiera cu Rusi, cu ”bombe aeriene ghidate”, a acuzat Oleg Sînegubov.Alte 13 persoane au fost rănite, inclusiv un copil în vârstă de 11 ani, a anunţat el pe Telegram. Rusia a folosit în ultimele luni bombe aeriene ghidate noi şi puternice, cu consiecinţe devastatoare.Forţele ruse deţin iniţiativa în Harkov, în urma eşecului unei mari contraofensive ucrainene în vara lui 2023.Alt atac rus s-a soldat cu doi morţi şi şase răniţi la Guirnîk, o localitate mică situată la aproximativ 15 kilometri de linia frontului în regiunea Doneţk (est), a anunţat pe Telegram guvernatorul Vadim Filaşkin.Tiruri de artilerie şi un atac rus cu dronă au rănit patru persoane la Nikopol, în partea central-estică a Ucrainei, a anunţat guvernatorul regional Serghii Lîsak.Altă femeie în vârstă de 67 de ani a murit din cauza rănilor, mai târziu, în urma unui bombardament asupra satului Leliukivka, în aceeaşi regiune, a anunţat guvernatorul.Regiunea Harkov, situată la frontiera cu Rusia, a cărei cea mai mare partea a fost ocupată de armata Moscovei la începutul invaziei, în februarie 2022, înaintea unei prime contraofensive ucrainene, în toamna lui 2022, este vizată aproape constant.El a anunţat că trupe ruse au atacat oraşul cu lansatoare de rachetă de tip ”Uragan” şi a postat imagini cu o casă incendiată.

A fost a doua noapte cu proteste violente în capitala Georgiei, Tbilisi. Poliția a dat cu gaze lacrimogene și grenade asurzitoare în protestatarii care încercau să intre în parlament. Furia lor este îndreptată împotriva controversatului proiect de lege „a agenților străini”, care ieri a fost adoptat și în a doua lectură de Parlament, în ciuda mobilizării masive din stradă.Mii de oameni fluturând steaguri ale Georgiei și ale Uniunii Europene s-au adunat în fața parlamentului. De aproape o lună, oamenii ies cu zecile de mii, la demonstrații tot mai mari, iar cea de aseară a fost cea mai mare de până acum. Protestatarii au ridicat baricade și au dat foc, în timp ce polițiștii au folosit tunurile cu apă. Parlamentarii au aprobat miercuri cu 83 voturi pro și 23 împotrivă în a doua lectură controversatul proiect de lege „a agenților străini”.Proiectul de lege prevede ca organizațiile care primesc peste 20% din finanțare din străinătate să fie înregistrate ca agenți străini. Inițiativa vine de la partidul de guvernământ Visul Georgian și seamănă foarte bine cu o lege adoptată în Rusia, care a redus la tăcere vocile critice.Președinta țării, aflată în conflict cu guvernul, a promis să se opună prin veto. Însă Visul georgian are suficiente voturi pentru a-l depăși. Odată adoptată, legea ar putea distruge șansele Georgiei de aderare la UE. Partidul de guvernământ din Georgia dorește ca acesta să fie adoptat până la sfârșitul lunii. UE avertizează că acest proiect ar putea afecta parcursul Georgiei de aderare la UE.Protestatarii se tem că proiectul de lege ar putea fi folosit pentru a bloca criticile înaintea alegerilor parlamentare care vor avea loc în acest an. O lege similară, care a intrat în vigoare în Rusia în 2012, a fost folosită pentru a înlătura vocile care contestă politica de la Kremlinul - inclusiv personalități culturale marcante,  organizații media și grupuri ale societății civile.O serie de lideri europeni au avertizat că proiectul de lege este „incompatibil” cu normele și valorile europene. Dar guvernul prim-ministrului georgian Irakli Kobakhidze rămâne ferm. Kobakhidze a acuzat ONG-urile că au încercat să organizeze revoluții în Georgia de două ori, că promovează „propaganda gay” și că atacă Biserica Ortodoxă georgiană.Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că urmărește evenimentele din Georgia cu „mare îngrijorare”. Într-o postare pe X, fost Twitter, ea a adăugat: „Poporul georgian vrea un viitor european pentru țara sa. Georgia se află la o răscruce. Ar trebui să mențină cursul pe drumul către Europa”.